CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul IX nr. 4 (215) 28 februarie 2007 12 pagini 50 bani

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Cartea din vitrinãDDeesspprree ddiiaalloogguull iinntteerriioorr

La Comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial,Bucureºti, s-a desfãºurat pe 15 februarie 2007, „Analizastãrii structurii militare” în prezenþa domnilor: contraami-ral dr. Costi Ioan GUNTER, locþi-itorul ºefului S.M.G.; general maiordr. Neculai BÃHNÃREANU,locþiitorul ºefului S.M.F.T.; generalde brigadã Iulian PÂRVULESCU,comandantul comandamentuluiS.M.F.T. ºi a comandanþilor demari unitãþi ºi unitãþi subordonate.

Popas în inima MusceluluiItinerarul creionat pe hartã pentru o documentare

despre tabãra organizatã de vânãtorii de munte, la Pris-lop a cuprins în dreptul oraºuluiCâmpulung-Muscel ºi un scurtpopas, de jumãtate de orã, timpsuficient pentru un reporteraflat în miºcare sã realizeze untur de orizont al Batalionului 30V.M. „DRAGOSLAVELE”.

Cartea aceasta, publicatã de cãtre Mihai Sorapentru prima oarã în urmã cupeste cincizeci de ani la edi-

tura Gallimard, conþine temeiul între-gului demers al filozofului din cãrþilesale apãrute în româneºte, începând cuSarea pãmântului. Cãci, forma dialo-gatã a eseurilor sale nu e decât urmareadialogului cu sine, a unei dedublãri, aunei spãrturi pe care Mihai Sora a pos-tulat-o în aceastã primã carte...

Promisiuni uitateVotul cu privire la cobeligeranþa României a

provocat vii discuþii, atât în cadrul Conferinþei, cât ºiîn afara ei. De pildã, într-o ºedinþã a Comisiei mi-litare, generalul Heliodor PIKA, delegatul cehoslovac,a revenit asupra chestiunii declarând: „Contribuþiaarmatei române la victorie a fost incomparabil maimare decât aceea, de pildã a Italiei, care a fostrecunoscutã ca stat cobeligerant.

DDRRUUMM CCÃÃTTRREE CCEETTAATTEEAA DDEE CCRREEMMEENNEE

DDIINN CCUUPPAA AAMMAARRÃÃ AA ÎÎNNFFRRÂÂNNGGEERRIIII ((IIII))

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

Pie lea umanã, popula tã de bac ter i i

- Domnule maior, vã ºtim de la comandamen-tul C. 1 A. Trt., unde aþi lucrat ca ofiþer de statmajor. Acum conduceþi B. 30 V.M., o unitatedeloc uºoarã în ceea cepriveºte misiunea. Vãmulþumeºte opþiuneafãcutã?

- Sigur. A fost deciziamea, dupã ce am învãþatîn comandament serioase-le probleme de planifi-care, organizare, control ºievaluare a procesului de

conducere a marilor unitãþi ºi unitãþilor subordo-nate. Aveam în memoria de lungã duratã antrena-mentele ºi scenariile îndelung exersate la Univer-sitatea Naþionalã de Apãrare. Mã gândeam ºi laparticularitãþile misiunilor unor unitãþi de vânã-tori de munte, paraºutiºti sau infanterie marinã.

Mi-a fost puþin teamã ºi de valabilitateabutadei cã, o teorie cu cât este mai fundamentatã,cu atât nu se poate pune în practicã. ªi am optatpentru a fi comandant la B. 30 V.M. Nu mi-amfãcut prea multe planuri, în ideea de a nu pica încapcana imposibilitãþilor de a le înfãptui.

((ppaagg..66))

Meterezele de piatrã ale ver-sanþilor care înconjoarã ca într-ocetate tabãra vânãtorilor demunte au prins viaþã la Pris-lop. În aceastã perioadã,militarã B.30 V.M.„DRAGOSLAVELE” auurcat pantele cutezanþeispre a-ºi desãvârºipregãtirea specificã.

Misiunea strajei pecrestele de cremene aleCarpaþilor continuã. Întaberele de instrucþie ºi nunumai, iernile ºi gerurile

nãpraznice trãite de cãtre aceºtiluptãtori, vânãtorii de munte, în

m i j l o c u lnaturii, înadãpostur iimprovizate,corturi saui g l u u r iformeazã întimp carac-tere dârze,r e z i s t e n t e ,greu deînvins.

((ppaagg..77))

- interviu realizat cu maiorul Ovidiu POP, comandantul Batalionului 30 V.M. “DRAGOSLAVELE” -

INSTANTANEE ÎN MIªCAREINSTANTANEE ÎN MIªCAREDE LA FLANCUL STÂNGDE LA FLANCUL STÂNG

CMYK

“AM ÎNVÃÞAT SÃ PREÞUIM GREUL!”

Analiza structurii la C.1 A.Trt.S-A REVIGORAT INSTRUCÞIA

ÎN ANUL 2006

O temã de mare actualitate, circumscrisã ariei de preocupãri acelor mai înalte autoritãþi din România, este ºi tema „Corelaþiiîntre infrastructura teritorialã de transporturi ºi logistica operaþi-ilor întrunite”, abordatã de locotenent-colonelul Marian MAZILUpentru susþinerea tezei de doctorat.

Cunoaºtem, cu toþii, cã „nici o economie, indiferent de stadiulsãu de dezvoltare, nu poate funcþiona fãrã o infrastructurã co-respunzãtoare deoarece aceasta reprezintã «venele» prin carecurge «seva» necesarã punerii ei în miºcare”, spunea conducãtorulde doctorat, colonelul prof.univ.dr. Constantin RIZEA, lasusþinerea tezei.

Aceastã infrastructurã teritorialã, prin gradul de dezvoltare areþelei de transporturi, prin orientarea acesteia faþã de diferitelezone de operaþii ºi prin proporþia diferitelor tipuri de transport, înraport cu nevoile logistice, influenþeazã puternic ºi domeniul mi-litar.

Autorul lucrãrii a identificat posibilele corelaþii ce se pot sta-bili între infrastructura de transporturi ºi logistica operaþiilorîntrunite, principalele presiuni ce se pot exercita de cãtre aceastaasupra domeniilor logisticii ºi, ceea ce este mai important, sã iden-tifice ºi sã propunã direcþiile de restructurare, perfecþionare ºimodernizare a infrastructurii de transporturi ca, pe viitor, sã fie unelement activ ºi pozitiv în sprijinul acþiunilor logisticii militare.

Aºa cum o prezenta conducãtorul de doctorat „este o tezã com-pletã, cu multe elemente de noutate, cu numeroase puncte devedere personale, argumentate logic ºi ºtiinþific, o analizã perti-nentã, orientatã spre cunoaºtere ºi previziune. Caracterul de nou-tate este dat, atât de modul original de interpretare a problemelorsubsemnate domeniilor funcþionale ale sprijinului logistic, cât ºiprin abordarea sistemicã a infrastructurii de transporturi dinperspectiva funcþiei acesteia de multiplicator de forþã pentruunitãþile luptãtoare în general, a asigurãrii sprijinului logisticnecesar acestora, în special, într-o acþiune militarã, indiferent dezona de desfãºurare a acesteia.

Soluþiile teoretice propuse fac din tezã o valoroasã lucrare decercetare ºtiinþificã, utilã ºi necesarã din perspectiva amplului pro-ces de remodelare a forþelor armate ºi a logisticii acestora, dar ºipentru documentarea tuturor ofiþerilor armatei.”

Autorul analizeazã, pe larg, conþinutul domeniilor funcþionaleale sprijinului logistic având drept suport material infrastructurade transporturi existentã, cu plusurile ºi minusurile acesteia. Suntanalizate, pe larg, impedimentele ridicate de reþeaua de transpor-turi (fie ea auto, feroviarã, navalã sau aerianã) din perspectivaasigurãrii sprijinului logistic necesar trupelor în operaþii întrunite,indiferent de felul acestora, de modul de desfãºurare sau deanotimp ºi stare a vremii.

Profesorul univ.dr.ing. Corneliu Mihai ALEXANDRESCU,decanul Facultãþii de transporturi de la Politehnica din Bucureºti,a scos în evidenþã faptul cã, „prin cele 92 de referiri bibliograficeºi cele 30 de anexe, lucrarea (o interesantã abordare) este o temãde cercetare interdisciplinarã, o premierã din punct de vedere aldomeniului abordat” ºi cã „efortul depus justificã soluþiile pro-

puse”.S t r u c t u r a

lucrãrii estelogicã ºi echili-bratã, uºor deaccesat ºi lec-turat, pro-blemele de fondfiind prezentateîntr-o succe-siune logicã. Înprimul capitol, intitulat „Infrastructura teritorialã – factor de pu-tere economicã ºi militarã”, autorul formuleazã o definiþie a infra-structurii teritoriale arãtând cã aceasta trebuie privitã ca suportmaterial pentru desfãºurarea activitãþilor economico-sociale, dar ºica un ansamblu de mijloace de producþie ºi de circulaþie cu aju-torul cãrora se desfãºoarã aceste activitãþi.

Întrucât, în cea mai mare parte, infrastructura teritorialã este„la vedere”, ea este ºi foarte vulnerabilã la numeroasele riscuri ºiameninþãri. Riscurile asimetrice (terorism, agresiuni economico-financiare, catastrofe ecologice deliberat provocate etc.) alãturi decrima organizatã, dezastre ºi calamitãþi naturale, scurgerea deinformaþii clasificate, pot pune oricând în pericol infrastructurateritorialã, mai ales pe cea de transporturi, fapt pentru care seimpun mãsuri urgente ºi stricte de protecþie a acesteia.

Din capitolul „Determinãri cantitative ºi calitative privindinfrastructura teritorialã de transporturi” deducem rolul pe care îljoacã infrastructura de transporturi în dezvoltarea economicã aRomâniei ºi necesitatea realizãrii interoperabilitãþii cu infrastruc-tura de transporturi din Uniunea Europeanã.

În capitolul de bazã al lucrãrii „Corelaþii între infrastructurateritorialã de transporturi ºi logistica operaþiilor întrunite”, autorulîncearcã sã gãseascã rãspunsuri la mai multe întrebãri legate delogistica operaþionalã.

Astfel, aflãm cã, nici o acþiune militarã nu poate fi conceputãfãrã utilizarea infrastructurii de transporturi ºi a mijloacelor afe-rente; pentru o operaþie întrunitã, cãile de comunicaþii rutiere suntvitale pentru manevrã ºi sprijin logistic; transporturile feroviaresunt fundamentale la nivel strategic; la transportul aerian se ape-leazã în cazuri de urgenþe ºi de importanþã specialã (transportulaerian e vital în cazul în care teatrele de rãzboi sunt în afara teri-toriului naþional); transporturile navale sunt ideale pentru trans-portul forþelor, mijloacelor ºi materialelor în zonele de operaþiiaflate în afara teritoriului naþional, dar ºi pentru activitãþi logisticela nivel strategic; toate cãile de comunicaþie sunt vulnerabile laacþiunile inamicului indiferent de teren, anotimp ºi stare a vremii.

Colonelul prof.univ.dr. Constantin RIZEA a þinut sã precizezecã este „o lucrare ºtiinþificã deosebitã, originalã, în care, pentruprima datã, se face o analizã în profunzime a legãturii dintre struc-tura militarã de transporturi ºi cea civilã, naþionalã”.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 4 (215) din 28 februarie 2007Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

IERUSALIM-Mandatul directorului Mossadului,prelungit pânã la sfârºitul lui 2008. Premierulisraelian Ehud Olmert a decis sã îl menþinã în funcþiepânã la sfârºitul lui 2008 pe actualul director alMossadului, Meir Dagan, responsabil cu dosarulnuclear iranian, a anunþat, postul public israelian deteleviziune, citat de AFP. Meir Dagan, în vârstã de 61de ani, a fost consilier pe probleme politice al lui ArielSharon ºi consilier pe probleme legate de luptaantiteroristã al fostului premier Benjamin Netanyahu,în perioada 1996-1999. LONDRA-Suediacerceteazã contractele BAE Systems semnate cuCehia. Procurorii suedezi ancheteazã compania aero-nauticã Saab, deþinutã în proporþie de 20% de BAESystems, în privinþa acuzaþiilor de corupþie privind con-tractele companiei britanice de armament în Cehia,informeazã The Financial Times, în ediþia electronicã.Poliþia cehã a demarat o anchetã în legãturã cu acuzaþi-ile de dare de mitã formulate împotriva BAE Systems,ca rãspuns la o cerere a Biroului pentru investigareafraudelor grave (SFO) din Marea Britanie careancheteazã activitãþile companiei din ºase þãri. Anchetademaratã în Suedia, în legãturã cu vânzarea de avioanemilitare cãtre armata cehã deschide noi perspective,deºi BAE a negat insistent cã ar fi sãvârºit ilegalitãþi,comenteazã The Financial Times. Procurorul general alSuediei, a declarat publicaþiei citate cã desfãºoarãcercetãri preliminare referitoare la contractul cu Cehiaºi, în curând, va lua o decizie dacã va demara o anchetãcompletã. MANAMA-Statele Unite au trimis un aldoilea portavion în Orientul Mijlociu. Portavionulamerican USS, John C. Stennis ºi grupul sãu aeronavalau intrat în zona de operaþiuni a Flotei a cincea, în spe-cial pentru a oferi sprijin forþelor terestre careacþioneazã în Afganistan ºi Irak, precizeazã un comu-nicat publicat la Manama, capitala regatului Bahrain.Sosirea celui de-al doilea portavion are loc în contextultensiunilor puternice dintre Statele Unite ºi Iran, petema programului nuclear iranian ºi a situaþiei din Irak,dupã ce Washingtonul a acuzat regimul de la Teherancã este implicat în violenþele ºi atacurile împotriva tru-pelor americane din aceastã þarã. Un purtãtor de cuvântal Flotei a cincea, cu baza la Manama, a menþionat cãportavionul Stennis se aflã în Marea Oman, respectiv,în largul coastelor Pakistanului, la nord-est de zona deoperaþiuni a Flotei. Acesta a adãugat cã portavionulUSS Dwight D. Eisenhower, care a pãrãsit la 4 febru-arie coastele Somaliei, se aflã tot în Marea Oman.

MOSCOVA-Serghei Ivanov, înlocuit din funcþiade ministru al Apãrãrii. Ministrul rus al Apãrãrii,Serghei Ivanov, a fost numit în funcþia de prim-vicepremier. În locul sãu, la conducerea ministerului afost numit Anatoli Serdiukov . Preºedintele Putin a pre-cizat cã prin noua numire doreºte sã extindã “sferele deresponsabilitate ale lui Serghei Ivanov”, care se vaocupa, pe lângã domeniul militaro-industrial, de coor-donarea anumitor sectoare ale economiei civile. Fostmembru al KGB ca ºi preºedintele Putin, Ivanov a fostdeja promovat vicepremier la 14 noiembrie 2005,pãstrându-ºi postul de ministru al Apãrãrii. Succesorulsãu la Ministerul Apãrãrii a condus pânã în prezentServiciul federal de impozite. Serdiukov este licenþiatal Facultãþii de Drept din Sankt Petersburg (nord-vest),ca ºi Putin ºi Medvedev. De la prãbuºirea URSS în1991 ºi pânã în 2000, el a condus Compania industrialãdin Sankt Petersburg. Dupã 2000, anul sosirii lui Putinla Kremlin, el a lucrat la Serviciul federal de impozite,a cãrui conducere a preluat-o în iulie 2004. VOL-GOGRAD-Rusia preconizeazã o creºtere a expor-turilor de echipamente militare. Prim-vicepremierulrus, Serghei Ivanov, a declarat cã exporturile de armeale Rusiei în anul 2006 s-au ridicat la valoarea de 6,4,dar se preconizeazã cã vor ajunge la 7,5 miliarde dedolari în 2007, citeazã RIA-Novosti în pagina electro-nicã. Ivanov a precizat cã rata exporturilor de echipa-mente militare ºi tehnice cãtre principalii parteneri aiRusiei - India ºi China - continuã sã scadã, dar cãrãmân principalii importatori de armament rusesc. Cutoate acestea, Rusia furnizeazã arme în peste 60 de þãriºi încearcã sã îºi extindã prezenþa pe piaþa de armamentdin America Latinã ºi Orientul Mijlociu. SergheiIvanov a subliniat creºterea semnificativã a expor-turilor de componente, în ultimii patru ani. Potrivitacestuia, creºterea industrialã a Rusiei a fost de 104procente în 2006, datoritã industriei militare, care acrescut cu 110 procente. Prim-vicepremierul a adãugatcã industria aerianã a Rusiei a înregistrat, de asemenea,o creºtere de 125 de procente, construcþia rachetelor -114 procente, industria armamentului - 108,7 procente,industria muniþiei ºi substanþelor militare - 110,7 pro-cente, iar construcþiile navale - 84 de procente. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar încazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1leu, iar banii se vor depune în contul U.M. 02214Bucuresti RO 70 TREZ 705 5005 XXX 000 146,cod fiscal 14355500, trezoreria sectorului 5, cuspecificaþia "Abonamente la publicaþii militareC.A." Pentru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi,implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã

depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºi

perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilorsã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu iinntt.. 00111122

GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii iinntt.. 00774433

RedactoriLt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel Pãtraºcu

int. 0602Lt.col. Florentin ParaschivCristina Fratu

int.0156

ISSN 1582-1269B 64407C 4/2007

În cadrul conceptual al activitãþilor cuprinse în planurilede pregãtire profesionalã, B. 32 I. a fost gazda desfãºurãriiConferinþei Iniþiale de Planificare pentru un exerciþiu prinsimulare.

La întâlnirea de lucru, în care au fost creionate cadrulorganizatoric, responsabilitãþi ºi termene de desfãºurare,pentru prima jumãtate a acestui an, au participat reprezen-tanþi ai echipei de comandã a B. 32 I., ai eºaloanelor supe-rioare, S.M.F.T. ºi ai Centrului de Instruire prin Simulare.Din partea comandamentului C. 1 A. Trt., la ºedinþa deplanificare a participat lt.col. Viorel STUHULEÞ, ofiþer înstructura de instrucþie.

Gazdele, echipa de conducere a B. 32 I., a prezentat îndeschiderea activitãþii principalele aspecte ºi etape dinevoluþia batalionului, realizãrile ºi rezultatele obþinute înmisiunile ºi procesul de pregãtire profesionalã. (B.E.)

ATELIER DE LUCRU PE MALURILE BEGÃI

Vânãtorii de munte musceleni au con-firmat, ºi în ultima decadã din aceastã lunãcã nivelul înalt al aspiraþiilor profesionalea devenit expresia fireascã a încrederii înforþele proprii.

Exerciþiile tactice cu trageri de luptã cugrupele V.M. ºi piesele de artilerie, cares-au încheiat în aceste zile în perimetrulconcretului – poligoanele de trageri dinmunþii Iezer ºi Leaota au completat spaþiilerezervate rezultatelor foarte bune ºi bunedin documentele de evidenþã instituþionalã.

Subunitãþile vânãtorilor de munte ºicele de sprijin au punctat decisiv, nu numai

în plan acþional, pe aliniamentele câm-purilor de þinte, dar ºi în plan profesional.ªirul calificativelor notabile relevã impor-tanþa acordatã laturii de pregãtire meto-

dicã a comandanþilor de grupã ºi de plu-toane, la toate categoriile de pregãtire, îngeneral ºi, în special, la instrucþia tacticã ºiinstrucþia tragerii cu armamentul din înzes-trare.

Contactat telefonic, mr. Ovidiu POP,comandantul B. 30 V.M., a evidenþiatsubunitãþile conduse de cãtre slt. MihaiDUÞOIU, slt. Tatiana BURCEA, plt.Adrian BURHAN, sergenþii-majoriCosmin DINU, Irinel MATEI, DanielSUHAN ºi Mãdãlin MOICEANU.

Rezultatele obþinute, confirmã cã, celpuþin la acest nivel, micii comandanþidovedesc deprinderi elocvente în organi-zarea ºi conducerea focului pentruîndeplinirea misiunilor de luptã primite.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

ABONAMENTE LA “Curierul ARMATEI”

Tezã de doctorat “O ANALIZÃ ÎN PROFUNZIME”

RECUNOªTINÞÃ PENTRUPILDA DE OMENIE

CONFIRMÃRI ªI CERTITUDINI

Ieri, la monumentul eroilor Armatei Roºii, care au cãzut în AlDoilea Rãzboi Mondial, s-a desfãºurat un ceremonial militar. Aufost prezenþi generali ºi ofiþeri din Statul Major General, statelemajore ale categoriilor de forþe, din marile unitãþi ºi unitãþile dislo-cate în garnizoana Bucureºti. ªi-au arãtat recunoºtinþa pentru pildade omenie de care au dat dovadã ofiþerii, subofiþerii ºi soldaþiiArmatei Roºii, Ambasada Federaþiei Ruse, Ministerul ApãrãriiRomâniei, Asociaþia Naþionalã a Veteranilor de Rãzboi, UniuneaNaþionalã a Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere, JandarmeriaRomânã, reprezentanþii ambasadelor Armeniei, Bielorusiei, Kazah-stanului, Republicii Moldova, Ucrainei, Bulgariei, Lituaniei,Poloniei, la Bucureºti. Alexandru CIURILIN, ambasadorul Fede-raþiei Ruse a conchis în alocuþiunea sa: „Gesturile eroilor cãzuþipentru apãrarea patriei trebuie recunoscute ºi ridicate la nivelul desimbol pentru istoria, cultura ºi civilizaþia naþionalã”.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 4 (215) din 28 februarie 2007 Pagina 3

La Comandamentul Corpului 1 ArmatãTeritorial, Bucureºti, s-a desfãºurat pe 15februarie 2007, „Analiza stãrii structuriimilitare” în prezenþa domnilor: contraamiraldr. Costi Ioan GUNTER, director S.M.G.;general de brigadã Iulian PÂRVULESCU,reprezentatntul inspectoratului M.Ap.; gen-eral maior dr. Neculai BÃHNÃREANU,locþiitorul ºefului S.M.F.T. ºi a coman-danþilor de mari unitãþi ºi unitãþi subordo-nate.

Activitatea a început cu prezentarea situ-aþiei încadrãrii cu personal, cuprinsã între 79ºi 90% în funcþie de structuri ºi categorii.Deficitele acumulate se aflã, în principal, labaza carierei.

Coeficientul de asigurare cu tehnicã ºiechipament se încadreazã, pe tipuri ºi cate-gorii într-un procent cuprins între 79 ºi 82%.La comunicaþii ºi informaticã plaja pe carese întinde acest procent este de la 3 la 92%,tot în funcþie de tipuri, categorii ºi domenii.Baza materialã pentru instrucþie este asigu-ratã într-un procent de 42 pânã la 72%.

Cu toate aceste greutãþi, în 2006 s-aobservat o revigorare a instrucþiei. Corpul 1Armatã Teritorial a asigurat, anul trecut,pregãtirea ºi suportul logistic pentru 15detaºamente care auexecutat misiuni încadrul Alianþei Nord-Atlantice ºi a avutevaluate ºi certificate4 structuri de nivelbatalion – toate fiind„Gata de luptã!”.

Plecând de laaceastã temã, o pro-blemã, amplu dezbã-tutã, a fost cea apregãtirii metodice acomandanþilor desubunitãþi, pregãtirecare nu este la nivelulstandardelor.

La încheiereaactivitãþii, comandan-tul Corpului 1 ArmatãTeritorial, dl. generalde brigadã dr. Ion BÂRLOIU a atras atenþiacomandanþilor de mari unitãþi ºi unitãþi cã „enecesar sã se reia, acolo unde este nevoie sau

sã se continue pregãtirea metodicã a coman-danþilor de grupe, plutoane ºi companii, sãse facã pregãtirea programului pentru a douazi ºi cea a bazei logistice, cu rãspundere.

Comenzile de batalioane ºi brigãzi tre-buie sã se implice în rezolvarea acestorprobleme, dar fãrã tutelare.

Ofiþerii din comandamentul Corpului vorverifica acest lucru; vã veþi convinge deprezenþa lor la instrucþie!”

Locþiitorul ºefului S.M.F.T., gl.mr.Neculai BÃHNÃREANU: „Aprecieznivelul conducerii în 2006, dar, având învedere modificãrile operate în structuracomenzilor de corp ºi brigadã ºi misiunileacestora (operaþionalizarea ºi pregãtireastructurilor pentru teatru de operaþii), vã cersã acþionaþi pentru omogenizarea rapidã astructurilor, sã vã sincronizaþi ºi, împreunãcu S.M.F.T.-ul, sã ajungem sã vorbimaceeaºi limbã, indiferent de locul ºi misiu-nile în care suntem”.

Corpul 1 Armatã Teritorial are o misiuneimportantã, în 2007, la nivelul Forþelor Te-restre. Aº spune cã, în acest an, ne vom daexamenul vieþii noastre ºi, poate, nu numaial nostru, poate ºi al Ministerului Apãrãrii.

Revenind la tehnicã, vã pot spune cã e

cazul, ca cea aflatã în reparaþie de mai multtimp sã fie evaluatã(1-2 ani) ºi sã sehotãrascã dacã se mai poate repara ceva,

dacã nu, sã se facãdocumentele pen-tru casare ºi cuasta, basta.Plecând de la fon-durile avute la dis-poziþie ºi de lamodul în caredecurg achiziþiile,vã pot spune cãvom merge în con-tinuare pe substi-tuþii.

Problema re-zervelor de piesede schimb ºi mate-riale nu cred cã sepoate rezolva. S.M.F.T.-ul are încã restanþela plãþile pentru anii trecuþi. Sunt, totuºi,anumite domenii care trebuie luate în seamã.

În domeniul comunicaþiilor ºi infor-maticii, tehnica pe care o avem în acestmoment, asigurã, aºa cum s-a vãzut, condiþi-ile necesare funcþionãrii sistemului la pace,dar trebuie, totuºi, sã þinem seama de nivelulde dezvoltare la care s-a ajuns în acestdomeniu, ori acest nivel, pe care ni-l dorimºi noi, cere costuri din ce în ce mai mari, însãfondurile sunt insuficiente...

Referitor la instrucþia trupelor, insistasupra rolului pe care îl au brigãzile, ºi, înspecial, unitãþile ºi subunitãþile. De cele maimulte ori, ne preocupã sã vedem dacã avemuna sau alta ºi pierdem esenþialul, instrucþia.

Trebuie þinutã seama cã multe standardeNATO sunt cuprinse în noile manuale care,încã o datã insist, trebuie însuºite ºi aplicate.De asemenea, vã amintesc cã, începând dinacest an, de fapt, începând cu pregãtirea„Batalionului de manevrã” din Afganistan,am mãrit durata perioadei de pregãtire pen-tru misiune ºi cã e nevoie sã pregãtim maibine controalele. E nevoie sã stabilim obiec-tive de control foarte clare ºi punctuale.Dacã ne ducem sã vedem ºi sã verificãm detoate nu vom fi eficienþi”.

Repreyentantul S.M.G.-ului, contraami-ralul dr. Costi Ioan GUNTER a atras atenþiaasupra faptului cã se lucreazã la o nouã con-cepþie de generare-regenerare a resurselor ºicã, odatã cu aceasta, se va rezolva ºi proble-ma cu statele care vor fi la pace, aproxima-

tiv egale cu cele de la misiuni.Trebuie sã se þinã seama de gradul de

înzestrare ºi echipare, care este o problemã,dar nivelul de asigurare trebuie ridicat.

Pentru tehnica aflatã în teatrele de ope-raþii, la nivelul S.M.G.-ului se încearcãîncropirea unor stocuri, care sã uºurezefuncþionarea sistemului logistic.

Pânã când vom atinge acel moment încare tehnica veche va fi înlocuitã, trebuie sãavem grijã de cea existentã, inclusiv de ceadin domeniul comunicaþiilor, pentru a asigu-ra funcþionarea sistemului de conducere.Chiar dacã, începând cu acest an, tehnicanouã va intra masiv în dotarea unitãþilor(fondurile sunt alocate), tehnica veche tre-buie sã fie menþinutã, încã, în funcþiune.

Pe tema pregãtirii ºi instruirii trupelor,pentru menþinerea nivelului atins, dar ºi pen-tru ridicarea lui, vã informez cu faptul cãS.M.G.-ul va executa controale pânã lanivelul subunitãþilor...”.

În cuvântul lor, comandanþii de brigãziau prezentat o serie de probleme „care secunosc”, dar se soluþioneazã greu, în special,în domeniul personalului militar, a cazãr-milor ºi a pieselor de schimb.

Locþiitorul ºefului S.M.G. a conchis:„faptul cã toþi indicatorii de autoevaluare aufost îndepliniþi, aratã nivelul atins ºi vã urezca, în acest an, sã îi îndepliniþi, cel puþin, lanivelul anului 2006.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

NNoottee ddee ddeeccoorrTabãra organizatã în munþii Leaota, în spaþiul specific de

manifestare a vânãtorilor de munte, musceleni impre-sioneazã, pe lângã decorul de o frumuseþe uimitoare, cupante ameþitoare, versanþi sãlbatici, abrupþi cu þancuri spriji-nite pe câte un nor ºi praguri cu impresie de trambulinã, prindisciplina detaliilor de desfãºurare a programului deinstrucþie. La acestea se adaugã ritmul susþinut al efortuluidemonstrat de vânãtorii de munte ºi multitudinea categori-ilor de pregãtire.

Dinamica exer-ciþiilor complexe,specifice armei,din tabãrainstrucþiei tacticedesfãºuratã în zonemuntoase con-tribuie la dez-voltarea curajului,tenacitãþii, a ca-litãþilor motrice devoinþã ºi moraleale militarilor.

Într-un spaþiu comprimat al forþei controlate de putereanaturii, vãile, gâlmele ºi platourile din împrejurimile Pris-lopului au devenit în aceastã perioadã laboratoare deinteligenþã kinestezicã. Subunitãþile conduse de cãtre lt.Traian MAGHERCA, lt. Adrian DIÞU au organizat, în con-cordanþã cu obiectivele planificate, de formare a luptãtorilorperformanþi adaptaþi condiþiilor de mediu montan, atelierede lucru, bivuacul ºi platformele de instrucþie. Dincolo derãspunderea ºi seriozitatea abordãrii instrucþiei la munte, amremarcat cã, în tot demersul tehnic de instruire, disciplina ºirespectul pentru naturã guverneazã imperativele acþionale.Precizãrile cuprinse în planurile de desfãºurare întocmite lanivelurile subunitãþilor, nu sunt excepþia, ci regula potrivitcãreia natura constituie casa ºi mediul de manifestare avânãtorilor de munte. De aceea, nota de decor esteîmbunãtãþitã firesc de prezenþa sacilor menajeri. Mai marisau mai mici, aceºtia “încadreazã”, nu numai tomberoaneledin perimetrul taberei, dar chiar ºi punctele special amena-jate la locurile de instrucþie. Aºa cum a reieºit din discuþiapurtatã cu cpt. Mihai ZAFIU, ofiþer în statul major, aplicarea

normelor de protecþie a mediului se regãseºte în toate pla-nurile de pregãtire întocmite la nivel instituþional. Odatãprelucrate la nivelurile subunitãþilor, regulile au intrat înfirescul activitãþilor. Subunitãþile au devenit pe lângã inte-gratoare ale principiilor, legilor ºi normelor luptei, concen-tratoare ale mediului ºi normelor de protejare a acestuia.Respectarea mediului înconjurãtor, a ecosistemului în carese desfãºoarã instruirea reprezintã pentru militarii B. 30V.M. o îndatorire de prim ordin determinatã, nu numai de

cerinþele legislaþiei, dar ºi de respectareadecalogului muntelui. O îndatorire onoratã,intratã în cotidianul conºtiinþei. Pot spuneaceasta dupã concordanþa existentã întrescriptic ºi faptic. Potrivit datelor ºi obiec-tivelor cuprinse în documentarele studiate întabãrã, pentru îndeplinirea cerinþelor ºi atin-gerea standardelor profesionale, echipa despecialiºti a statului major a stabilit proiecþiade pregãtire a luptãtorului. Pe lângã accentu-area pregãtirii în condiþii complexe de timp ºimediu în care sunt urmãrite laturile volitivã,intelectualã ºi de educare a personalitãþii, unloc este acordat dezvoltãrii respectului faþã deoameni ºi solidaritãþii cu spaþiile înalte ale

munþilor. Ceea ce, în tabãra de la Prislop, s-a demonstrat pedeplin. Altfel natura nu i-ar lãsa sã-i poarte culoareaveºniciei asimilatã în simbolurile armei.

RRaammppeellee ddee ssuubb ssttrruunnggããSã amenajezi la munte un parc pentru autovehicule, care

sã corespundã rigurozitãþii exprimate de instrucþiuniletehnice în vigoare, reprezintã un exerciþiu de mãiestrie pro-fesionalã ºi de voinþã.

Pe o porþiune mai accesibilã de teren, în strunga brazilor,sub cetina acestora, completatã atent pe alocuri cu plase demascare, ingeniozitatea vânãtorilor de munte musceleni s-acompletat eficient cu îndemânarea mecanicilor conductoriîntr-un astfel de exerciþiu.

Subordonaþi imperativelor misiunii, precizatã la plecareaîn tabãrã, guvernaþi de spiritul organizatoric ºi disciplinaprofesiei, efortul ºi abilitãþile acestor luptãtori montani s-auconcretizat în amenajarea platformelor pentru staþionareatehnicii rulante. Un perimetru organizat ºi administrat dupã

toate detaliile tehnice sintetizeazã realismul ºi seriozitateapregãtirii subsumate obiectivelor planificate în documenteleinstituþionale întocmite de cãtre specialiºtii echipei de statmajoriºti condusã de cãtre mr. Ovidiu POP.

Transportoarele blindate, tehnica rulantã ºi de luptã,întreþinute cu efort ºi conºtiinciozitate de cãtre mecanici ºiechipele tehnice constituite la nivelul unitãþii au ajuns înbune condiþii pe cotele dominante. O primã parte a misiuniia fost îndeplinitã. „Sãgeþile blindate” sunt apte sã zburde pedirecþiile de creastã, însoþind cu focul mitralierelor avântulcãtre înãlþimi al subunitãþilor de munte conduse inteligent decãtre cãpitanul Mircea VOCHECI, locotenentul TraianMAGHERCA, locotenentul Robert IVAªCU, locotenenþiiAdrian DIÞU ºi Dãnuþ STOICESCU ajutaþi de cãtre tineriisublocotenenþi Ciprian SIMION, Florin SBÂRCEA, TatianaBURCEA. Interlocutorul meu, cpt. M. ZAFIU spune cã:„De aici, de la altitudinea faptelor, atitudinea manifestatãpentru pregãtire ºi instrucþie exprimã pe lângã competenþã ºiforþã, respect pentru profesiune”.

La Prislop, ziua de instrucþie la munte pentru pregãtireaexerciþiilor cu trageri de luptã, debuteazã normal, cu rapor-tul dat de pe maºinile de luptã. „Subunitatea este gata pen-tru începerea deplasãrii!”.

Concluzia formulatã de cãtre cpt. Mihai ZAFIU, coman-dantul taberei ºi ofiþer în statul major al B.30 V.M. nu estedecât o parte din adevãrul cã, instrucþia la munte impune, nunumai adaptare, ci ºi manifestarea stãrilor specifice acestuitip de luptãtor complex – echilibru, responsabilitate ºicutezanþã.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

INSTANTANEE CU ATITUDINE, DE LA ALTITUDINE

Analiza structurii la C.1 A.Trt.

S-A REVIGORAT INSTRUCÞIA ÎN ANUL 2006

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 4 (215) din 28 februarie 2007Pagina 4

Soarta, i-a fãcut sã se cunoascã în aceeaºi unitate decercetaºi. Aflaþi pe diferite trepte ale ierarhiei militare ºiale specialitãþii în care profeseazã, s-au întâlnit denenumãrate ori. Împreunã au participat la diferiteactivitãþi, atât în þarã, cât ºi în Teatrul de Operaþii dinAfganistan. Dar, cea care le-a marcat viaþa ºi le-a întãritrelaþia de camaraderie, a fost cumplita încercare princare au trecut în cursul zilei de 20 iunie 2006, când „s-aunãscut pentru a doua oarã”.

EErraa eerroouull lloorr,, îînnttoorrss ddee ppee ffrroonnttLa terminarea studiilor liceale, locotenentul Rãzvan

MANOILÃ, a hotãrât sã îmbrãþiºeze cariera militarã.A susþinut examenul de admitere la Academia Forþelor Te-

restre de la Sibiu, devenind în toamna aceluiaºi an, student mi-litar. În anul patru de studii militare va ajunge la arma infan-terie. Dupã punerea tresei de sublocotenent pe epolet va alege ºispecialitatea militarã. A ales sã devinã cercetaº, la Batalionul528 Cercetare.

În septembrie 2004, va ajunge la aceastã unitate, unde îºi vaîncepe activitatea la trupã pe funcþie de comandant grup cer-cetare în dispozitiv. La aproape un an dupã ce a fost încadrat lacercetaºi i s-a oferit posibilitatea sã concureze în cadrul selecþieicare s-a organizat în vederea participãrii la misiunea ENDU-RING FREEDOM VIII, cu Batalionul 341 I. de la Topraisar. Pedata de 16 ianuarie 2006 s-a îmbarcat în aeronava care l-a dusalãturi de colegii lui în Afganistan. Pe parcursul celor ºase lunide misiune a participat la diverse activitãþi, atât ziua, cât ºinoaptea: patrulãri, puncte de control trafic, ajutorarea populaþieidin zonã. I-a mulþumit bunului Dumnezeu pentru faptul cã areo þarã aºa de frumoasã, precum e România ºi cã nu trebuie sãrãmânã toatã viaþa lui în Afganistan.

Timpul a trecut destul de repede. Spre final de misiune,ofiþerul a trãit pe viu ororile unui rãzboi ascuns. A fost momen-tul crucial al existenþei lui pânã în acel moment.

În seara zilei de 19 iunie 2006, a primit o misiune de a exe-cuta un post de observare pe timpul nopþii într-un anumit raionstabilit. Împreunã cu subordonaþii lui s-au deplasat la bordulunui transportor spre raionul ordonat. Alãturi de ei se aflã ºisanitarul caporal Gheorghiþã DRÃGUªANU, care era aºezatînapoia mecanicului conductor. Pânã la rãsãritul soarelui ºi-audesfãºurat activitãþile primite. Dupã rãsãritul soarelui au trebuitsã se reîntoarcã la bazã. Au pornit înapoi pe itinerarul stabilit.Locotenentul MANOILà se afla pe transportor deasupra, îndreapta. Aceastã dispunere îi va salva viaþa. Dupã parcurgereaa 1,5 km, transportorul a trecut peste o minã. În urma exploziei,a simþit un zgomot puternic ºi un suflu puternic care l-a propul-sat în aer spre partea dreaptã a sensului de mers. Contactul cusolul a fost foarte dur, ulterior, a acuzat dureri puternice lacoloanã. S-a rostogolit de câteva ori, rãmânând întins pe spate.A încercat sã se ridice, însã a simþit dureri puternice la piciorulstâng. Atunci a auzit o a doua explozie. (Era mina antipersonalcare a fost iniþiatã de sergentul Laurenþiu ªERBAN). ªi-a datseama cã a fost o explozie puternicã ºi cã transportorul pe carese aflase, a fost avariat. Imediat, militarii din cadrul patrulei auluat mãsuri pentru asigurarea zonei, acþionând exemplar. S-auluat mãsuri de evacuare a rãniþilor, printre aceºtia aflându-se ºi

locotenentul pe care l-a gãsit comandantul patrulei a doua,azvârlit de suflul exploziei la 10 metri de transportor.

Pentru el, greul abia începea. A ajuns pe masa de operaþie.Medicii, care l-au operat, i-au extras din piciorul stâng ºi din celdrept mai multe corpuri strãine. Mai ales din cel stâng, unde,între gleznã ºi genunchi erau mai multe schije. I s-a spus cã afost norocos cã schijele nu au atins un nerv sau vase de sânge.Pe 21 iunie, împreunã cu alþi doi rãniþi a fost transportat la spi-talul din Landstuhl, Germania. Acolo va sta 10 zile. Pe 30 iunieva reveni în þarã, unde va fi internat din nou, de aceastã datã, laSpitalul Militar din Bucureºti. Complicaþiile ulterioare, apãrutela piciorul drept nu îi vor permite sã participe la ceremonialulmilitar organizat la Topraisar cu prilejul reîntoarcerii Bata-lionului 341 I. în þarã. Prin decret prezidenþial a fost decorat cuordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler cu însemne derãzboi, pe care l-a primit la Brãila la unitate.

Când a ajuns acasã, la Târgu-Mureº, pãrinþii ºi toþi vecinii,ºi, nu numai ei, l-au întâmpinat cu flori. Era eroul lor, întors depe front. I-au dat lacrimile de emoþiile ce l-au cuprins, când avãzut cum l-au primit. ªi, mai ales, cum au plâns pãrinþii debucuria revederii.

PPllâânnssuull ffããrrãã llaaccrriimmii aall sseerrggeennttuulluuiiÎn urma rezultatelor obþinute, sergentul-major Daniel Fãnicã

NOVAC, a ales sã meargã acasã, la Brãila, la Batalionul 528Cercetare. Prima datã pe funcþie de ºef autostaþie. Apoi coman-dant grup terminale, dupã care, prin cumul, ºi ºef autostaþieHARRIS. Privind înapoi, în timp, realizeazã ce salt a fãcut dela arhaica centralã de transmisiuni de la Brigada 40, lamijloacele performante de transmisiuni. Lucreazã pe o staþiecare satisface pe deplin cerinþele transmisioniºtilor.

Dar, nu a fãcut doar transmisiuni. Alãturi de colegii lui,cercetaºi, a participat la taberele de instrucþie la munte ºi la apã.A suportat împreunã cu aceºtia servituþile vieþii de cercetaº,însã, cu staþia radio în spate. A învãþat tot ce se putea învãþa.

În luna august a anului 2005 a participat la concursul orga-nizat la Topraisar în vederea plecãrii în Afganistan cu „Rechiniialbi”. Acolo, la mii de kilometri depãrtare de þarã, casã ºi fam-ilie, timpul a trecut destul de repede. Activitãþile eraunumeroase. Nu avea timp sã se mai gândeascã la altele. Dorulde casã însã creºtea cu fiecare zi care trecea. De abia aºtepta sãrevadã Brãila ºi, mai ales, Dunãrea. Rãbdarea avea sã îi fie pusãla încercare într-un mod neaºteptat.

În dimineaþa zilei de 20 iunie 2006 se afla în acelaºi trans-portor cu locotenentul MANOILÃ. Era la siguranþã, sus peTAB, la picioarele lui aflându-se sanitarul. Când s-a produsexplozia, a simþit cã a zburat ceva pe lângã el, suflul explozieiaruncându-l ºi pe el. În ultimul moment s-a prins cu piciorul detrapã cãzând pe transportor. În urma impactului dur cu faþa me-talicã a vehiculului de luptã a avut câteva vertebre sãrite. Avãzut flacãra în faþa transportorului. Echipamentul mecaniculuiconductor luase foc. Împreunã cu ceilalþi colegi au luat extinc-toarele ºi au stins cât de cât focul. Dupã care au încercat sã-lextragã pe mecanicul conductor din TAB. A vorbit cu ochitorulcare i-a spus cã ºi sanitarul era rãnit. A coborât în transportorpentru a-l scoate pe acesta afarã. Sanitarul i-a spus cã este rãnitºi l-a rugat sã-l prindã de vestã ca sã-l tragã afarã. Unul dintre

picioarele sanitarului fusese prins între scaunul ochitorului ºi obanchetã. Focul a început sã ardã din nou. Cu ajutorul capo-ralului MIHÃILÃ a stins focul ºi a intrat pe trapa din parteastângã. I-a desfãcut piciorul ºi a încercat sã-l scoatã afarã printrapa din mijloc. Era blocatã. A lovit cu piciorul în ea pânã s-adeschis. Cu ajutorul celorlalþi l-au scos afarã. L-au întins pe jos,i-au scos vesta încercând sã-i acorde primul ajutor, a mai duratcirca 3-5 minute ºi caporalul DRÃGUªIN a decedat. El, ser-gentul-major NOVAC a fost ultimul cu care caporalul a maivorbit. El a fost cel care i-a auzit ultimele cuvinte.

Acasã, la Brãila, a fost întâmpinat de mama sa. A primit pefaþã mângâierea celei mai scumpe fiinþe din lume. Mama, fiindgradul I nevãzãtoare, l-a mângâiat cu dragoste, încercând prinvârful degetelor sã vadã chipul fiului, întors din rãzboi. L-amângâiat cu rãbdare, sã fie sigurã cã el, „lumina ochilor ei” estecu adevãrat lângã ea.

RRuuggããmmiinntteeaa bbããiieeþþeelluulluuiiPuþini gradaþi voluntari au în palmaresul lor, o vechime de

16 ani în armatã ºi mai ales în aceeaºi unitate ºi specialitate mi-litarã precum caporalul voluntar Marian MIHÃILÃ.

A fãcut armata la o unitate de cercetaºi dispusã la Satu-Mare. Dupã trecerea în rezervã a venit acasã la Brãila, unde, dinianuarie 1991, s-a angajat la Batalionul 528 Cercetare. Din sta-giul militar a descoperit pasiunea pentru aceastã specialitatemilitarã.

Timp de ºapte ani a fost cercetaº. A participat la numeroaseactivitãþi. Cu rãbdare ºi calm, ºi-a vãzut de fiecare datã desarcinile lui. Din anul 1998 a trebuit sã renunþe la a mai fi cer-cetaº. A schimbat arma. A devenit ºofer, tot în aceeaºi unitate.A luat în primire un autocamion DAC 6x6, pe care îl are ºi acumîn primire. La volanul acestei maºini a parcurs mii de kilometri,transportând militari ºi materiale, indiferent de anotimp sau declimã.

De fiecare datã s-a îngrijit de maºinã care i-a rãsplãtit efor-turile, ºi nu l-a lãsat niciodatã de izbeliºte. Împreunã ºi-au fãcutdatoria transportând în siguranþã cercetaºii. Dupã ce ajunge ladestinaþie, într-o tabãrã de instrucþie ºi parcheazã maºina,priveºte cu nostalgie la mai tinerii sãi colegi care sunt cercetaºi.κi ia inima în dinþi ºi, când timpul îi permite, participã alãturide aceºtia la activitãþile pe care le desfãºoarã. Nu îl lasã inimasã stea deoparte. Chiar dacã are 38 de ani, se simte tânãr.

Faptul cã se simte tânãr ºi cã, în sufletul sãu a rãmas cer-cetaº, l-a determinat sã plece într-o misiune în teatrul de operaþiidin Afganistan. A avut ºansa sã plece tot ca cercetaº încadratîntr-o subunitate de cercetare din compunerea Batalionului 341I. de la Topraisar.

În fatidica zi de marþi, 20 iunie 2006, se afla în transportorulcomandat de cãtre locotenentul MANOILÃ. Era dispus în parteadinapoi a acestuia, la asigurare. Dupã producerea exploziei, aîncercat sã se liniºteascã, sã devinã din nou lucid, mai ales, cândºi-a vãzut colegii rãniþi, iar transportorul începuse sã ardã. Asãrit din TAB ºi, împreunã cu cei nevãtãmaþi, au venit în spri-jinul celor rãniþi, evacuându-i. Au luat un extinctor ca sã-l ajutepe sergentul-major NOVAC pentru a stinge focul ce se extindea.Dupã stingerea incendiului ºi evacuarea rãniþilor ºi a mate-rialelor din transportor s-a apropiat de sanitarul rãnit.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

PPooppaass îînn iinniimmaa MMuusscceelluulluuii

Itinerarul creionat pe hartã pentru o do-cumentare despre tabãra organizatã de vânã-torii de munte, la Prislop a cuprins în dreptuloraºului Câmpulung-Muscel ºi un scurtpopas, de jumãtate deorã, timp suficient pen-tru un reporter aflat înmiºcare sã realizeze untur de orizont al Bata-lionului 30 V.M.„DRAGOSLAVELE”.Am schimbat hainelede drum cu uniformaspecificã vânãtorilorde munte, am „armat”aparatul de fotografiatºi, cu carnetul dereporter, am pãºit cuemoþie cãtre aleile bas-tionului în care îºi aulocul „VulturiiCarpaþilor”.

Odatã parcursã pro-cedura riguroasã de lapunctul de acces înperimetrul batalionu-lui, încep sã simt notacaracteristicã a gazde-lor primitoare. Însoþit de cãtre cãpitanul G.BIÞÃ, ofiþer în statul major al batalionuluiam strãbãtut la pas aleile ºi holurileclãdirilor. Prezentarea fãcutã de cãtre cãpi-tan, m-a introdus în contextul activitãþilorcare se derulau pe platoul unitãþii.

Revista de front a subunitãþilor careurmau sã se deplaseze în tabãrã se încheiaseºi cronometrul neiertãtor al activitãþilorîncadrate în timp grãbea luptãtorii montanicãtre crestele înzãpezite ale munþilor.

Tot ceea ce ne înconjura emana o ordinestrictã. Spaþiile verzi, pudrate cu puþinãzãpadã, clãdirile a cãror vârstã este fardatãcu verdele veºniciei au intrat în acord deplincu natura. Cazarma, perimetrul de mãreþieostãºeascã este strãjuitã de monumente.

Simboluri ale recunoºtinþei, paginile deistorie, dãltuite în piatrã ºi reliefate în bronz,cãlãuzesc paºii drumeþului într-un pelerinajpentru o pioasã închinare la Capela Militarãdin curtea unitãþii.

Ridicatã ca mai toate monumentele dinsolda ofiþerilor, în 1936, abandonatã dupã

1947, capela, refãcutãcu mult efort de cãtreoºtenii credincioºiaflaþi sub povaþa ºitruda duhovniceascã apreotului GheorgheNICOLESCU, preotulgarnizoanei, a reintratîn 1996, în circuitulfiresc al sãvârºirii ser-viciului religios ºiîntãreºte legãturabinomului Armatã-Bisericã.

Privirile vizita-torului grãbit prinspaþiile încãrcate detradiþii ale B. 30 V.M.sunt atrase inevitabilde cãtre mãrturiilegrafice, înrãmate, careexprimã jurnalul dra-matic al luptelor pur-tate pe aceste plaiuri

în toamna anului 1916.Ca un arc peste timp, în ordine cronolo-

gicã, stau mãrturie etapele ilustrate ale isto-riei moderne a batalionului. Trofeelecâºtigate ºi ilustratele expresive com-pleteazã imaginea despre primele subunitãþiale vânãtorilor de munte din ArmataRomâniei, care au participat la misiuni înafara teritoriului naþional, în Kosovo.

Relatãrile cãpitanului G. BIÞÃ,cuprinzãtoare ºi clare au relevat, pe lângãcompetenþã, ºi aspectul de netãgãduit cãpregãtirea profesionalã continuã, transpusãîn rezultatele meritorii ºi cuprindeaprecierea oficialilor români ºi din NATO.

Seriozitatea pregãtirii ºi responsabili-tatea misiunilor asumate înnobileazã pavãza

formatã din caractere puternice.

IIttiinneerraarr ccuu pprraagguurrii ººii ccoommppeetteennþþee

Urmãtorul obiectiv marcat pe hartã, tabãrade instrucþie, se aratã înconjuratã de crestelemuntelui Prislop, ale Ghimbavului ºi MuchieiZacotelor.

Îmbarcat la bordul unui ARO, am începutdeplasarea cãtre tabãrã. ªoseaua netedã arãmas o amintire în DRAGOSLAVELE, îndreptul unei uliþe care urcã spre creste. Deacolo am urmat drumul de munte, greu, accen-tuat de unghiurile mari ale pantelor. Curbeledeosebit de periculoase aflate pe traseu, strânse„în ac”, sunt jalonate vizibil de cãtre geniºtiibatalionului. În aceastã perioadã a anului,porþiunile de drum desfundat, completate cupraguri de gheaþã, colþi de stâncã ºi bolovanifac viaþa grea oricãrui conducãtor auto. Vene-rabilul ARO pilotat cu precizie de cãtre capo-ralul Paul ªTIRBU, parcurge bine porþiunilegrele de pe traseu. „Am fãcut reglajele ansam-blelor aºa cã, nu sunt probleme cu maºina”,spune caporalul. Atenþia sporitã ºi reflexele în

coordonarea comenzilor sunt pe primul plan ºiconteazã foarte mult în economia acþiunilor pecare le executã la volan. „Experienþa celorpeste cincisprezece ani de când sunt ºofer îºispune cuvântul. Urmãresc drumul, configu-

raþia ºi adopt rapid mãsurile care impun schim-barea vitezelor, tracþiunea... Am înconjuratEcuatorul de câteva ori, dacã ar fi sã adun kilo-metrii parcurºi cu acest ARO.”

Parcurgerea rapidã, fãrã probleme a unorastfel de drumuri grele, constituie, de departe,probe de mãiestrie ºi stabilitate emoþionalã, pecare, operatorii tehnicii auto, militarii voluntariFlorin CIOBOTEA, Bogdan BANU, DanUNGUREANU sau I. PIOARU au demonstratcã le trec mereu cu succes. Luptãtorii automo-biliºti îºi aliniazã „din mers” competenþeleînsoþind permanent alpeºtrii, situându-se astfella înãlþimea standardelor, dar, mai ales, afaptelor. „Conducãtorii mijloacelor de luptãsau ale celor de transport din subunitate,demonstreazã o foarte bunã pregãtire tehnicãfiind în mãsurã sã îndeplineascã misiunileprimite pe orice categorie de drum. Sunt ºoferiexperimentaþi. Strãbaterea unor astfel de cãi decomunicaþii, ziua sau noaptea, indiferent destarea vremii, face parte din pregãtirea lor pro-fesionalã”, afirmã lt. A DUÞÃ, cãlãuza ºiinterlocutorul meu pânã în tabãrã. „Zilnic,echipaþi de luptã, continuã relatarea locotenen-tul, ºoferii de pe ARO sau camioane, mecanicii

conductori de pe TAB-uri îºidesãvârºesc pregãtirea strãbãtândpantele ºi platourile munþilor dinzonã. La capitolul experienþã, seadaugã misiunile auto îndeplinite cusucces în zonele cu teren accidentatdin Kosovo. Permanent atenþi lavolan, dar ºi mecanici pricepuþi, eiau menþinut mereu tehnica rulantã înstare de operativitate. Faptul cã nuau fost înregistrate incidente sauaccidente, spune multe despre ri-gurozitatea pregãtirii profesionale.”

Aveam sã mã conving de compe-tenþa acestor cãrãuºi pe cãilecrestelor alpine, în parcul auto con-stituit la peste 1300 m altitudine,

dupã toate rigorile regulamentelor ºi normelorîn vigoare.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

DDRRUUMM CCÃÃTTRREE CCEETTAATTEEAA DDEE CCRREEMMEENNEE

SS-AAUU NNÃÃSSCCUUTT PPEENNTTRRUU AA DDOOUUAA OOAARRÃÃ

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 4 (215) din 28 februarie 2007 Pagina 5

TTiittlluull ddee mmaaii ssuuss aarree mmeenniirreeaa ssãã llããmmuurreeaassccãã uunn ggeenn ddeemmaanniiffeessttaarree aassiimmeettrriiccãã,, ssppiioonnaajjuull.. IInnffoorrmmaaþþiiiillee pprrooppuussee îînnaarrttiiccoolluull ddee ffaaþþãã aauu pprriivviilleeggiiuull ddee aa ddeesscchhiiddee uunn uunniivveerrss ppeeccaarree mmuullþþii ddiinnttrree nnooii ll-aamm îînnþþeelleess ccaa ppee uunn cceerrcc,, aallee ccããrruuiiddiiaammeettrree iinnffiinniittee nnee iissccooddeesscc ººii nnee pprroovvooaaccãã ssãã eexxpplloorrããmmllaabbiirriinnttuurriillee iiddeeaalluulluuii ººii rreeaalliittããþþiiii.. RReeccuunnooaaººtteemm ssaauu nnuu,, ssppii-oonnii aauu ffoosstt,, ssppiioonnii ssuunntt îînnccãã.. DDaaccãã ssppiioonnaajj nnuu ee,, nniimmiicc nnuu ee..

CCaalleeaa ffeerraattãã,, oo pprriimmãã pprroovvooccaarreeRãzboiul de secesiune aducea omenirii durere ºi continuã

nefericire. Linia de cale feratã PHILADELPHIA – WIL-MINGTON – BALTIMORE avea importanþã strategicã.Directorul reþelei feroviare se numea Samuel Fulton. Pemasa lui, deja existau informaþii potrivit cãrora sudiºtii vorîncerca o diversiune în zona obiectivului pentru izolareaWashingtonului de statele din nord. Nu s-a gândit mult ºil-a promovat în proria-i instituþie pe detectivul Allan Pinker-ton. Prima intervenþie pe care a avut-o (agentul a fost sã-ºiînchirieze o casã, la Baltimore, pe numele E.G. Allan, chiaraproape de centrul manevranþilor sudiºti. Nu se putea miºcade unul singur ºi l-a preferat pe Timothy Webster, un profe-sionist în informaþii, pe care îl ºtia de zece ani. ªi-a mani-festat intenþia de prosudist ºi s-a infiltrat într-un detaºamentde cavalerie încartiruit la Perriman, al cãrui privilegiu era sãapere calea feratã pe relaþia PHILADELPHIA – WIL-MINGTON – BALTIMORE. κi face apariþia ºi un alt actorcu statut de artist al informaþiilor, Harry Danis, care trãiseani buni printre sudiºti, provenea dintr-o nobilã familiefrancezã, avea influenþe printre capii conjuraþiei ºi stãpâneatrei limbi strãine.

AAppaarr pprriimmeellee sseemmnnee aallee ccoonnssppiirraaþþiieeii

Davis îºi planificã legendele informative pe douã locuriinteresante, hotelurile Barmin ºi Hay. Îl întâlneºte pe untânãr ofiþer dintr-un detaºament de voluntari, al cãrui numeera Hill. Dupã câteva înghiþituri bune de whisky, de la ofiþer,aflã cã sudiºtii pun la cale o conjuraþie împotriva preºedin-telui Abraham Lincoln.

Cu nonºalanþã, Hill s-a lãudat cã, l-ar achita pepreºedinte, nu din urã, ci din patriotism. Davis devenise JoeHoward, cu certificat de Louisiana ºi avea drept þintã sãajungã în cercul complotiºtilor. Nici Allan Pinkerton nu astat degeaba. ªi-a strâns probe despre George Keyne, ºefulpoliþiei din Baltimore, un simpatizant al secesionismului,care nu era pregãtit sã ia mãsuri în situaþia rãbufnirii unuiconflict. Un prim pas important pe care îl face Davis este

relaþionarea cu Fernandina, italian de origine ºi un seriosdecident într-ale uneltirilor împotriva omului Lincoln. Erabogat, lucra ca frizer la hotelul din Baltimore ºi toþi magnaþiiîl idolatrizau.

DDeessttiinnuull uunnuuii oomm ssttãã îînnttrr-oo bbiillãã rrooººiiee

Fernandina ºi-a convocat celula de viitori asasini aipreºedintelui. Ideea care i-a frapat pe fanaticii crimei a fostlada cu bile roºii ºi bile albe. Cel care va extrage bila roºieva îndeplini misiunea de lichidare a lui Abe Lincoln, fãrã caceilalþi sã cunoascã cine-i „favoritul”. Numai cã s-a recurs ºila o farsã. În ladã, erau opt bile roºii, aºa încât, posesorul eiva trãi cu impresia cã, de fapt, el a fost destinat sã aducã aurafericirii. Hill ºi Davis au ales bile albe. Pinkerton a fostinformat imediat de cãtre Davis care ºi-a reconfigurat planulinformaþiilor ºi cu ceea ce i-a transmis Webster. AllanPinkerton s-a deplasat la Philadelphia sã-i raporteze lui Ful-ton.

RReeggiiee ppeennttrruu aassaassiinnaattAbe Lincoln avea în plan vizita la Baltimore. Conjura-

torii ºtiau cã rebeliunea va începe dupã lichidarea preºedin-telui. Podurile se distrugeau, la fel ºi materialele rulante dinMaryland. Aºa, Washingtonul devenea izolat de statele dinnord. Regia era pusã la punct pe considerentele insuficienteiprotecþii personale a conducãtorului, dar ºi pe o atragere încursã a poliþiºtilor lui Keyne, mult prea puþini ºi derutaþi deîncãierarea provocatã cu bunã-ºtiinþã.

Prin aceste manevre de forþe, regizorii estimau cã ºefulsuprem va rãmâne singur ºi deþinãtorii de bile roºii îl vorlichida. O barcã îl va transporta pe asasin în golful Chisapie,iar, de acolo, cu un vapor, va ajunge într-un stat din sud.

TTeerroorriissmm ddeezzaavvuuaatt ddee ccoonnttrraaiinnffoorrmmaaþþiiii

Ziua de vizitã a lui Lincoln a început la 11 februarie1862. Era însoþit de cãtre secretarul personal John Hicolle,judecãtorul David Davis, colonelul Sumner, maiorul Hunter,cãpitanul Pope, Norman Jadd din Chicago ºi Ward Lamon.Punctul de staþie s-ar fi aflat în statul Illinois. Pinkerton îlcunoºtea pe Jadd. I-a trimis douã scrisori în care i-a zisdespre complot. O scrisoare i-a fost înmânatã lui Jadd înCincinatti, cealaltã în Buffalo. Dupã zece zile, la 21 febru-arie, Fulton ºi Jadd au stabilit o întâlnire cu Pinkerton, toc-mai pentru a-i prezenta preºedintelui probele conjuraþiei.

Lincoln a fost greu de convins despre pericolul în careplutea, ºi l-a supus unui dur interogatoriu pe expertul Pinker-ton. ªansa agentului a devenit o doamnã Dix, dintr-un þinutal sudului, adeptã a secesionismului, dar nemotivatã pentrucrimã. Din scrisoarea trimisã lui Fulton, s-a înþeles foarteclar amãnuntul asasinatului. ªeful Poliþiei din New York,John Kennedy ºtia de intenþia conjuratorilor ºi ºi-a trimisdetectivi la Washington ºi Baltimore.

ªªaannssaa pprreeººeeddiinntteelluuiiEra imposibil ca preºedintele sã nu înþeleagã ceea ce se

petrece. Dupãdoar câtevafraze, discursulsãu de Harris-burg s-a între-rupt, chipurile,durerile de caps-au fãcut devinã. Un trenformat dintr-unsingur vagon ºitras de o loco-motivã pu-ternicã a ajunsla Philadelphia.Fulton ºi agenþiiaveau misiuneasã-l protejeze peliderul politic.Imediat, a fostmutat într-untren obiºnuit de noapte. Ca sã înlãture suspiciunile, Abe atrecut drept un invalid însoþit de cãtre sora de caritate, KatWarn, agentã de-a lui Pinkerton. În ultimul vagon al trenu-lui obiºnuit, a cãlãtorit ºeful american protejat de cãtre cinciagenþi. Directorul cãii ferate, Fulton, a trimis brigãzi demuncitori cu sarcini precise de a vopsi podurile de lemn cuo substanþã antifoc. În punctele sensibile, se gãseau forþe deintervenþie. Pinkerton s-a poziþionat pe platforma din spate avagonului unde se odihnea Lincoln. Fãrã ca cineva sã seprindã de ingeniozitatea agenþilor, trenul a circulat ne-stingherit prin Baltimore.

Abia dupã o zi, s-au prins conjuratorii cã vigilenþa le-afost amãgitã. Au reacþionat prin violenþe ºi insulte la adresaoficialilor urbei. Fernandina ºi acoliþii ºi-au pãrãsitlocuinþele ºi nu au mai fost vãzuþi. Pinkerton ºi-a fãurit oaurã de salvator al preºedintelui. Spionajul a dus la prote-jarea unui om. ªtiinþa controlãrii zvonurilor ºi a informaþiilora fãcut ca un atentat de proporþii sã eºueze.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

(urmare din nr. trecut)

În era ,,satului global”, specialiºtii în comunicare îºi fac totmai mult simþitã prezenþa în teatrele de operaþii militare. Fie cãsunt jurnaliºti sau specialiºti în relaþii publice, civili sau mili-tari, aceºtia pãtrund dincolo de elitele guvernelor ºi inte-racþioneazã cu liderii în formarea opiniei publice interne ºiinternaþionale, din ce în ce mai influentã în stabilirea politiciiexterne ºi militare a statelor ºi armatelor lumii. Acest al treileaarticol îºi propune sã prezinte punctele de vedere ale unor spe-cialiºti consacraþi în comunicare, privind modul cum mass-media pot fi întrebuinþate pentru a manipula categorii largi depublic.

MMaanniippuullaarreeaa iinnffoorrmmaaþþiioonnaallãã pprriinn mmaassss-mmeeddiiaa

Vasile Tran ºi Irina Stãnciugelu, profesori la S.N.S.P.A.Bucureºti, referindu-se la lucrarea ,,Opinia publicã” a lui WalterLippman, remarcau, în ,,Teoria Comunicãrii”, observaþia acestu-ia asupra faptului cã, cea mai mare parte din ceea ce cunoaºtemdespre mediul în care trãim ne parvine în mod indirect, dar, “sin-

gura percepþie pe care cineva o poate avea despre o întâmplareprin care nu a trecut este aceea creatã de imaginea sa mentalãdespre acea întâmplare (...) în anumite momente, reacþionãm laficþiuni la fel de puternic ca la realitãþi”. Cei doi autori aratã cã,în faþa unui mediu real prea mare, prea complex ºi prea rapid,imposibil de reprezentat în mintea omului, existã variantareprezentãrii secvenþiale, reconstituirii unui model simplificat al

realitãþii pe baza cãruia omul gândeºte ºi acþioneazã. “Ceea ce facem nu se bazeazã pe o cunoaºtere precisã ºi

directã, ci pe reprezentãrile lumii, de obicei furnizate de altcine-va”. Reprezentãrile lumii sunt construite sub forma informaþi-ilor, de cãtre mijloacele de informare în masã. Mass-media numai sunt oglinda fidelã ºi neutrã a realitãþii înconjurãtoare, cicreatoare de ficþiuni, de imagini, de secvenþe, de informaþii ruptedin context.

Schimbãrile survenite în practica jurnalisticã, în special, înjurnalismul de televiziune, bazat pe imagine, au fost determinatede progresele înregistrate în domeniul tehnic al mijloacelor decomunicare ºi au generat posibilitatea transmisiilor în direct ºi întimp real din orice loc de pe glob. Obsesia jurnaliºtilor pentruexclusivitatea informaþiilor, excesiva politizare ºi ideologizare amesajelor, tendinþa tot mai accentuatã a mass-media de a pro-pune imagini deformate ale realitãþii, adâncesc inegalitatea din-tre emiþãtor ºi receptor, stabilind un sens unic al comunicãrii,fãrã feed-back - un cadru ideal al manipulãrii.

Televiziunea, datoritã impactului imaginii, impune ,,agendapublicului”, creeazã ,,pseudo-evenimente”, iar presa scrisã esteobligatã sã o urmeze. Se induce ideea cã importanþa eveni-mentelor este proporþionalã cu bogãþia lor de imagini. Un eveni-ment care poate fi arãtat în direct este mai remarcabil decât celcare rãmâne invizibil ºi cu o importanþã abstractã.

Vasile Tran ºi Irina Stãnciugelu menþionau în aceeaºi lucrarefaptul cã ,,un fapt este adevãrat sau nu, nu fiindcã se con-formeazã unor criterii obiective, riguroase ºi atestate la sursã, cipur ºi simplu pentru cã celelalte medii de informare repetã ace-leaºi afirmaþii ºi le confirmã. Repetiþia se substituie demon-straþiei, iar informaþia este înlocuitã cu confirmarea”.

Specialiºtii militari în comunicare nu au rãmas insensibili laoportunitatea utilizãrii mass-media ca factor decisiv în luptã,prin integrarea tehnicilor mediatice în operaþii. De fapt, carac-teristica principalã a ultimelor conflicte care au avut loc pe planmondial, a fost supermediatizarea acestora. Reportaje pe viu aufost aduse direct din focarele de crizã ºi de rãzboi ale politiciiinternaþionale, în casele oamenilor. Televiziunea modernã deinformare reuºeºte sã transmitã în timp real imagini despre oriceeveniment internaþional.

De fapt, “nu ai câºtigat rãzboiul pânã când C.N.N. nuspune asta!”. Generalul american Norman Schwartzkopf, eroulprimului rãzboi din Golf, reuºea sã scoatã în evidenþã, prinaceastã propoziþie, devenitã celebrã, rolul covârºitor pe caremass-media îl joacã astãzi în conflictele moderne. Folosireareþelelor de calculatoare, transmisiunilor prin satelit, a radiotele-

fonului ºi a echipelor de reporteri ultramobile, au scos la ivealão nouã laturã a forþei moderne a televiziunii – aºa-numitul “fac-tor C.N.N.” Politica internaþionalã este astãzi prezentatã mi-lioanelor de telespectatori sub forma unui spectacol de imaginicompuse din sânge, violenþã ºi mizerie. Emisiunile de ºtiri influ-enþeazã formarea opiniilor publicului în domeniul politiciiexterne ºi militare a statului. Guvernanþii, în statele democratice,trebuie sã þinã seama de pãrerea opiniei publice interne ºi mon-diale. Influenþa mass-media asupra formãrii de opinii în dome-niul politicimpune o modifi-care fundamen-talã a soluþionãriideciziilor în poli-tica externã. Printeleviziune, poli-tica externã numai reprezintã unatribut exclusiv alelitelor politice.Sub presiuneavalurilor derevoltã declanºatede imagini,guvernanþii tre-buie sã se supunãf l u c t u a þ i i l o ropiniilor, într-un timp al deciziilor semnificativ redus. Prin tele-viziune, publicul devine pãrtaº la evenimentele de politicã inter-naþionalã, la luarea deciziilor.

Lumea imaginilor are un efect devastator prin mesajele afec-tive pe care le transmite. Marshall Mc Luhan, în lucrarea ,,Mass-media sau mediul invizibil”, sugera inflexibilitatea dramaticã ateleviziunii prin celebra sintagmã “Mediul este mesajul” (“TheMedium is the Message”). Televiziunii îi sunt strãine discursulraþional ºi informarea cuprinzãtoare. Conteazã show-ul, senza-þionalul, cu impact imediat ºi direct la public.

Astãzi, cine deþine controlul mass-media, deþine puterea.Efectele pe care mass-media le pot avea asupra evoluþiei unuiconflict militar au determinat planificatorii militari sã gândeascãtot mai mult mijloacele de comunicare ca pe niºte uneltepentru obþinerea succesului în luptã. Conflictele din Irak ºi dinspaþiul fostei R.S.F. Iugoslavia au evidenþiat necesitatea con-trolãrii informaþiilor pe care mass-media le furnizeazã din zonade conflict ºi datoritã impactului pe care acestea le au asupraforþelor militare angrenate în luptã ºi asupra opiniei publiceinternaþionale.

(continuare în nr. viitor)Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

paraschiv.florentin@forter.

DUEL ÎN ÎNTUNERIC

ASASINAT EªUAT

STUDII ªI OPINII

RÃZBOIUL COMUNICÃRI I (III)

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 4 (215) din 28 februarie 2007Pagina 6

CMYK

- DDoommnnuullee mmaaiioorr,, vvãã ººttiimm ddee llaa ccoommaannddaammeennttuull CC..11 AA.. TTrrtt..,, uunnddee aaþþii lluuccrraatt ccaa ooffiiþþeerr ddee ssttaatt mmaajjoorr.. AAccuummccoonndduucceeþþii BB.. 3300 VV..MM..,, oo uunniittaattee ddeelloocc uuººooaarrãã îînn cceeeeaaccee pprriivveeººttee mmiissiiuunneeaa.. VVãã mmuullþþuummeeººttee ooppþþiiuunneeaa ffããccuuttãã??

- Sigur. A fost decizia mea, dupã ce am învãþat încomandament serioasele probleme de planificare, orga-nizare, control ºi evaluare a procesului de conducere amarilor unitãþi ºi unitãþilor subordonate. Aveam înmemoria de lungã duratã antrenamentele ºi scenariileîndelung exersate la Universitatea Naþionalã deApãrare. Mã gândeam ºi la particularitãþile misiunilorunor unitãþi de vânãtori de munte, paraºutiºti sau infan-terie marinã. Mi-a fost puþin teamã ºi de valabilitateabutadei cã, o teorie cu cât este mai fundamentatã, cuatât nu se poate pune în practicã. ªi am optat pentru afi comandant la B. 30 V.M. Nu mi-am fãcut prea multeplanuri, în ideea de a nu pica în capcana imposibi-litãþilor de a le înfãptui. Am analizat ceea ce-i real,mi-am consultat ajutoarele ºi am stabilit prioritãþile delucru. Într-adevãr, misiunea unitãþii este sensibilã, iarcerinþele trebuie pliate pe tiparele resurselor umane ºipe ale celor financiare. De la început, am acordat întâ-ietate nivelului cunoaºterii. Când percepi, înþelegi ºipoþi sã îmbini teoria cu practica, sigur, ajungi la nivelulcalificativului superior. Dacã mai întâi spui nu, cutoate cã investiþia intelectualã e zero, înseamnã cãlipseºte voinþa. Mi-ar plãcea sã cred cã, împreunã cupersonalul unitãþii, rezultatele înregistrate confirmãceva de mare valoare. Cã am învãþat sã preþuim greul.ªi asta înseamnã aproape totul.

- UUnniittaatteeaa ssee aaffllãã îînn ssttaaddiiiillee ddee ooppeerraaþþiioonnaalliizzaarreessttrruuccttuurraallãã,, aaccþþiioonnaallãã,, ddaarr îînn aacceellaaººii ttiimmpp sseepprreeggããtteeººttee ººii ppeennttrruu mmiissiiuunniillee iinntteerrnnaaþþiioonnaallee.. NNuu eesstteepprreeaa mmuulltt??

- Probabil, vã referiþi la investiþiile umane, concep-tuale, tehnice. La o primã estimare, aºa s-ar pãrea.Doar cã am în intenþie sã intervin cu o completare.Organizarea este totul. Calmul ºi disciplina muncii audevenit exigenþele de fiecare zi. Am început încadrareacorectã a subunitãþilor. La modulele statului major ºi încomandament au fost numiþi oameni care au experienþãla comandã ºi în teatrele de operaþii. Orice activitate,fie ºi una mai mult decât obiºnuitã, este susþinutã de uninstructaj metodic expozitiv, practic sau demonstrativ.Metodele pe care le aplicã instructorii ºi ofiþerii de statmajor se bazeazã pe clasicele explicarea, demon-

strarea, exersarea. Sunt adeptul ideii, potrivit cãreia,când subordonatul ºtie ce, cum, când, ce resurse trebuiesã foloseascã, atunci, deja, ordinul este în proporþie de60% îndeplinit.Mai rãmâne doaracel verb la modulconjunctiv „sãfacã”. Mã implicsã-i obiºnuiesc peofiþerii din bata-lion cu stilul per-sonal de ma-nagement. Credcã de aici începeadevãrata muncãºi importanþasocialã a cariereimilitare. Nu sun-tem condiþionaþide ceas. Amînþelegere ºi pen-tru problemelesociale, îi ajut pecei care solicitã,sã le rezolve întimp mulþumitor.Pregãtirea pentrumisiunile inter-naþionale am înþeles-o ca, fiind, cea mai de preþ. Nuabdicãm de la norme, cerinþe. Am stabilit competenþeºi am urmãrit obiectivele. Aprecierile de la ROFNDXIIne recomandã ºi pentru viitoarele misiunii.

- TTaabbããrraa ddee llaa PPrriisslloopp eessttee ººaannssaa vvâânnããttoorriilloorr ddeemmuunnttee aaii BB.. 3300 ddee aa ssee ccoonnffrruunnttaa ccuu vvaallooaarreeaa sseeccuunnddee-lloorr,, ddee aa îînnþþeelleeggee aajjuuttoorruull ccaammaarraaddeerreesscc.. PPrrooggrraammuullddee pprreeggããttiirree ccoonnþþiinnee tteemmee ººii oobbiieeccttiivvee ppeennttrruu aa ssee ccoonn-ttuurraa „„hhaarrttaa aattiittuuddiinnaallãã”” îînn mmaanniieerraa ffoorrmmuullaattãã??

- Am muncit serios la concepþia programei pentrutabãra „Prislop 07”. Nu cã ne-ar fi lipsit experienþa.Dar aveam nevoie de o schimbare. Într-un program dezece ore, am timpul fizic pentru a învãþa serios pro-cedeele de cercetare ºi de luptã în munte, sã executºedinþe individuale în care sã aplic toate regulile detragere, sã formez deprinderile motrice pentru aler-garea în teren greu accesibil. Numai cã, dupã efort,luptãtorul are nevoie de relaxare, de o echilibrare ener-

geticã, de o comunicare interpersonalã realã ºi eficien-tã. Abia aici, am vãzut potenþialul multor ofiþeri tineri,subordonaþi de-ai mei. Concursurile sportive, gen

„Cupa Prislop” la patrule militare, jocuricolective, premiile acordate din resurse-le proprii, activitãþile culturale sim-bolizate „seara pe munte” au înlãturat obarierã în comunicare, au creat o coezi-une cu semn plus ºi ne-au format ostãruinþã, aceea cã putem face faþãoricãror tipuri de misiuni, în timp scurt,cu rezultate superioare. Sigur, mai avemde lucru, în special, acolo unde lecþiilese învaþã în timp, atât din perspectivasocialã, cât ºi din cea referitoare la acu-mularea experienþelor. Important este cãºtim ce vrem. Seriozitate, competenþe,rezultate.

- BB.. 3300 VV..MM.. aa ffoosstt mmeeddiiaattiizzaatt îînnppaaggiinniillee „„CCuurriieerruulluuii aarrmmaatteeii””.. AA ffoossttbbeenneeffiiccãã ppeennttrruu iinnssttiittuuþþiiee iinntteerrvveennþþiiaarreeppoorrtteerriilloorr nnooººttrrii??

- Ofiþerul de relaþii publice mi-aprezentat dosarul cu relatãrile din presamilitarã în care suntem nominalizaþi.Teoreticienii de imagine organizaþionalãspun cã publicitatea este pe locul altreilea în ceea ce înseamnã valoarea

organizaþiei. Mã întreb, cine nu vrea ca produsulmuncii lui sã nu fie cunoscut? ªi mi se pare normal sãexiste o preocupare în acest sens, de a ieºi pe tãrâmulcomunicãrii cu dinamica pe care noi am creat-o.„Curierul armatei” ne-a fãcut un mare serviciu prinfaptul cã a vorbit despre noi. Rãzboiul mediatic esteunul împotriva cãruia nu poþi interveni cu aruncã-toarele ºi nici cu transportoarele. Singura ºansã estecunoaºterea cuvântului ºi a faptului potrivit, la secun-da potrivitã. Am studiat discursurile mass-media mi-litare strãine. Concepþia de abordare a creaþiilor jurna-listice militare este aceeaºi cu a noastrã. Poate amã-nuntele de design sã ne diferenþieze. Am convingereacã orice gen ziaristic este o pãrticicã din efortul nostrupentru profesiune, randament ºi respect faþã de insti-tuþia militarã.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

“AM ÎNVÃÞAT SÃ PREÞUIM GREUL!”- interviu realizat cu maiorul Ovidiu POP, comandantul Batalionului 30 V.M. “DRAGOSLAVELE” -

INVITAÞIE LA MEDITAÞIA CVASICAZONÃ

Zilele trecute am primit pe e-mail-ul personal un mesaj cuintenþia persuasivã dezvãluitã imediat. „Domnule, oare toate suntbune în armatã? Vã este fricã sã vorbiþi? De partea cui sunteþi?” Nuºtiu dacã numele VLAD R. este ºi real, aºa cã, m-am oprit la obsesiapentru formulãrile retorice. Cititorul, direct sau on-line, a perceputgreºit douã cuvinte ºi douã concepte. Întâiul are ca referinþã calitateajurnalistului militar, iar al doilea pe cel de imagine instituþionalã.Stilul publicistic pe care îl preferã ziarul marii unitãþi nu evidenþiazãpreocuparea de a pune calificative maxime, fãrã bruma de merit.Dinamica unitãþilor a fost înregistratã la ritmul real, despre misiunileinternaþionale s-a vorbit cã ele au avut girul de notorietate pentruRomânia ºi nu doar pentru armatã. Am semnalizat disfuncþiile înprocesul de instrucþie, în relaþiile interpersonale. Nu am urmãrit, esteadevãrat, ceea ce au fãcut decidenþii, din cauzã cã nu am avutinterese profesionale. Îl anunþãm pe expeditor cã ziaristica militarãnu e doar un moft. Cei care slujesc sub potpuriul faptelor suntsupuºi, de multe ori, sub incidenþa normelor etice ºi a rigorilormi+litare. Nu orice secvenþã, chiar dacã-i înregistratã cu minus,poate fi bunã pentru informare. Documentarea detaliatã, verificareaprin sursele oficiale, consultarea pãrþii adverse, respectul faþã depublic prin calitatea informãrii, dreptul la replicã, inteligibilitatea încomunicare, argumentarea ºi precizarea surselor sunt adversarii detemut ai jurnaliºtilor, mai puþin conteazã cã sunt militari sau civili.Enumerarea devine simplã pe hârtie, dar câteodatã imposibilã peteren. Când una dintre amintitele reguli nu are acoperire, informaþiase blocheazã. Organizarea articolului nu se vrea decât un semnalpentru autorul adresei. Simplitatea cuvintelor, folosirea interogaþi-ilor sunt indici clari ai unei polemici învãþate la ºcolile de malpro-prism (folosirea cuvintelor fãrã a le ºti sensurile). Cu amabilitate, îlinvitãm pe curios la o meditaþie cvasicazonã. Nu putem fi de parteacuiva. Etica profesionalã ne este crezul. Concluziile documentãrilornu le scriem în pripã ºi nici nu ne substituim celor despre care vor-bim. Gândesc ºi altceva. Cã mesajul este o defulare a unui semencare vrea sã se distreze. ªi a preferat „valsul” pe Internet. La câtãmuzicã ºtie, îl invitãm sã mediteze pe o idee cvasicazonã. Îi sugerãmsã o facã imediat, altfel, potrivit proverbului, amânarea este rudã cuuitarea. Dar ca sã uiþi ceva, mai întâi se impune sã ai ce. ªi ca sãdevenim în ton cu plãcerea pentru întrebãrile retorice, oare Vlad R.are ce uita? (C.D.C.)

Mapa de documentare mãinvitã sã o studiez cu atenþie.Gãsesc pe una din pagini jur-nalul unei zile frãmântate,care-mi spunea cã, pentrucãpitanul Cristian Alungulesii,a treia sãptãmânã din aprilie,chiar de þine pasul cu anul par,2004, i s-a înscris ca ofotografie pe care nu o maipoate vedea. Episodulrepulsiei a început dupãieºirea din serviciul de perma-nenþã. Cu maºina proprietatepersonalã, s-a deplasat spredomiciliu. Într-o fracþiune desecundã, de dupã un loc deparcare, i-a sãrit în faþã unbãiat în vârstã de zece ani.Deºi maºina circula cu vitezãregulamentarã, impactul i-afost fatal tânãrului. L-a trans-portat la spital, dar medicii nul-au putut salva, cu toate insis-tenþele ºi eforturile ofiþerului.Organele de anchetã i-au acor-dat circumstanþele atenuante ºidreptul de a rãmâne partici-pant la traficul rutier. Investi-gaþiile au durat douã zile, timpcând celor care mai înainte îlcunoºteau ºi îl apreciau, dintr-odatã, li s-a paralizat centrulmemoriei. Nimeni nu s-a gân-dit sã-i dea o mânã de ajutor,fie ºi un sfat de consolare. Maimult, ºeful serviciului depoliþie rutierã le-a sugeratrudelor victimei sã-l con-tacteze pe ofiþer, în ideea de amai atenua din durerilepierderii. La poarta unitãþii,ºi-au afiºat pancartele îndo-

liate cinci personaje, care dupãvorbã ºi port, erau desprinsedin imaginile poetice ale luiBudai-Deleanu ºi Miron RaduParaschivescu. Drept este cã,pãreau spilcuiþi într-alenegocierilor ºi au interpretatcorect supãrarea cãpitanului.Cu doar un singur confesor,ºeful de stat major, Alungule-sii a încercat sã explice faptulcã, moral, ar fi de acord sãcontribuie cu o sumã la fune-raliile minorului. Gestul sãu afost înþeles ca obligaþie ºi vi-zitatorii au decis: dacã vrei sãmai rãmâi în oraº, cu familiape care ºi-aºa þi-ai distrus-o,atunci ne dai opt sute de mi-lioane!” ªeful de stat major aintervenit cu diplomaþie. Le-apropus varianta acþionãrii înjudecatã a ºoferului. Dacãjustiþia îl va considera infrac-tor, atunci va suporta con-secinþele codului penal. Ripos-ta directã a detensionat porni-rile vulcanice ale rudelordefunctului. Pentru mine, suntuºor de gãsit patru puncte devedere. Nu a fost corectã su-gestia ºefului de instituþie dea-l contacta pe ofiþer, dinmoment ce verdictul s-a contu-rat – nevinovat. Era vorbadespre un ofiþer, care pe lângãrigoarea legii universale, osuportã ºi pe cea militarã. Maidiscutãm despre coeziune?Comandantul unitãþii nu s-aimplicat în a-i proiecta subal-ternului modelul de asistenþãmoralã, ba chiar i-a întãrit

starea de anxietate, prin soluþiipecuniare. Când au sosit lapunctul de control rudele celuitrecut în umbre, toþi au alergatcãtre alte locuri. ªeful de statmajor, singurul care l-a prote-jat pe subordonatul sãu direct,a fost apostrofat de cãtre ºefulnemijlocit – Ce te bagi? Lasã-lsã se descurce singur!” Situ-aþia petrecutã într-o garni-zoanã îndepãrtatã, într-o uni-tate aliniatã pe rafturilearhivelor acum, meritã supusãatenþiei dintr-o simplã lege alogicii. Militarul este omulcoeziunii, nu al diseminãrii. Peun front, indiferent cã-i subte-ran sau la suprafaþã, nu lupþide unul singur. Este bine camai întâi sã aºteptãm finalul,apoi sã judecãm. ªtim cã mânaomului poate imita natura.Dar, tot mâna omului asigurãînchegarea cu ceilalþi sauîmprãºtierea lor. Lecþia pecare o ºtie bine Alungulesiine-ar prinde bine ºi nouã. Peomul adevãrat, îl poþi cunoaºteîn faþa obstacolului. Cel pecare l-ai ºtiut prieten sau l-aighicit prin câteva treceri pestepropria-i aurã îþi este infidel.S-au pierdut mari bãtãlii dintrei cauze: neglijenþã, aro-ganþã, diseminare. Succesuls-ar fi gãsit la antipod: con-secvenþã, modestie, coeziune.Caracteristici aparent uºoare,dar complicate pentru cã-ivorba despre om.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

CCOOEEZZIIUUNNEE SSAAUU DDIISSEEMMIINNAARREEVVVV eeee zzzz uuuu vvvv iiii uuuu llll dddd iiii nnnn cccc ãããã llll iiii mmmm aaaa rrrr ãããã

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 4 (215) din 28 februarie 2007 Pagina 7

CMYK

SSuuppoorrttuull iinnffoorrmmaaþþiioonnaall aall uunnoorr RRoobbiinnssoonnii

Pãrãsesc spaþiile înalte ale taberei îndreptându-mã cãtrelaboratoarele naturale în care se pregãtesc subunitãþile vânãto-rilor de munte. Las în urmã detaliile cizelate ale încãperilor rus-t i c e .C l ã d i r i l ec u r a t e ,cochete ºiutilate pen-tru ca, mi-litarii, dupãefortul uneizile deinstrucþie, sãnu simtãdiferenþa decondiþie faþãde cotidian-ul urbei,parcã sescufundã întroiene.

Exerciþi-ile în careeste prezen-tat traiul înbivuac atragatenþia vi-zitatoruluiprin ineditul locului, timpul sau anotimpul ales. Vizitatorii sedovedesc mereu dornici sã intre la rândul lor într-un exerciþiu deadmiraþie. Sau sã realizeze pe baza experienþelor anterioare,dacã existã, schimburi de informaþii ºi cunoºtinþe, impresiidespre posibilitatea supravieþuirii, alegerea surselor de apã ºipregãtirea hranei.

La munte, traiul robinsonian este mult mai dur, poate, pro-porþional cu înãlþimea piscurilor sau nivelul experienþei ºi aspi-raþiilor, dar întotdeauna raportat la posibilitãþile naturii.

Un astfel de obiectiv, bivuacul, organizat într-o zonã mon-tanã, iarna, presupune pe lângã ºtiinþa alegerii platformei dedispunere un sumum de cunoºtinþe. Particularitãþile climei,influenþa factorilor de mediu constituie informaþii pe care sub-ordonaþii lt. Traian MAGHERCA le-au aprofundat ºi ºtiu sã leaplice.

Aliniazã acestor imperative, cunoºtinþele de anatomie,igienã ºi tehnici de acordare a primului ajutor, aspecte de pre-venire a degerãturilor sau îngheþului.

Bivuacul pe care l-am vizitat, organizat ºi adaptat misiuniitemporare demonstreazã de departe, inventivitate stârnitã deanaliza situaþiei conceputã în cadrul scenariului tactic. “Totuleste rânduit potrivit caracteristicilor zonei ºi particularitãþilormisiunii, spune sg.maj. Irinel MATEI, custodele acestui obiec-tiv. Legãtura radio cu posturile de pazã funcþioneazã ºi putempregãti continuarea misiunii în liniºte. În zori, pornim cãtre cota1320, obiectivul nostru de atac, pe care, dupã ce îl cucerim, tre-buie sã-l menþinem organizând apãrarea”.

FFooccuull ttaaiinniiccÎn bivuac, focul nu este vizibil. Mãºtile din materiale

improvizate, inteligent realizate ºi dispuse fac imposibil devãzut flacãra ºi fumul. De amenajarea adãpostului, a rastelelor,focului pentru pregãtirea hranei sau al celui pentru uscareaechipamentului s-au ocupat caporalii voluntari DragoºMÃRGESCU, Iulian SIMON ºi Momel TEªILEANU. Adãpos-tul realizat, greu observabil, este îmbrãcat cu cetinã. În interiorcãldura este pãstratã prin cãptuºire cu foi de cort. Nu lipsesc dindecor sacii de dormit, raniþele pe post de pernã, trusele primuscu tablete de spirt solid ºi gamelele în care ceaiul din tulpini dezmeurã îndulceºte traiul în colibã. Confortul sporit este asiguratde materialeletermorezistenteºi imperme-abile din neo-pren sau gore-tex procurateprin grijafiecãruia. Ast-fel, muºchiulpãdurii nu le vamai pãtrundeîn haine ºi niciumezeala nu seva localiza „laºale”. Rastelelei m p r o v i z a t epentru arma-ment ºi pentruschiurile carenu au fost uti-lizate larealizarea adãpostului, aratã îndemânarea, dar ºi experienþaacumulatã în cei peste doi ani de activitate a subordonaþilorsg.maj. Matei. „Temele de instruire au, preponderent, caracterpractic ºi, cel puþin din acest punct de vedere, subordonaþii meitrebuie sã demonstreze inventivitate ºi abilitãþi în realizarea

unor adãposturi, unor tipuri defocuri adaptate misiunii. Con-fecþionarea capcanelor, inter-pretarea urmelor, procurarea ºipregãtirea hranei constituie altesubiecte de pregãtire profesio-nalã. Adaptarea la medii ºi situ-aþiile tactice impuse de specifi-cul luptei constituie imperative,pentru luptãtorul montan. Mili-tarii grupei pe care o conducs-au adaptat acestor imperativesunt rezistenþi ºi au capacitateade a îndeplini cu rezultatemaxime temele de verificare latoate categoriile de pregãtire”.Dialogul cu sg.maj. Matei, vânã-tor de munte autentic, a cãreiactivitate se întinde pe parcursula nu mai puþin de 15 ani, a vizatºi alte planuri ale pregãtirii pro-fesionale. În accepþiunea sg.maj. Matei, sã fii vânãtor demunte este sinonim cu a ficutezãtorul foarte bine pregãtit,capabil sã poarte acþiuniîndrãzneþe în orice condiþii detimp, ziua ºi noaptea, de caprici-ile vremii ºi de adversar. Dis-cuþia a fost întreruptã de foculexecutat de militarii din pazã. Vigilenþa grupei sg.maj. Mateiavea sã fie verificatã în cadrul unui moment tactic, planificat cucâteva ore înainte de lãsarea serii. Intervenþia rapidã ºi energicãa subordonaþilor a scos în evidenþã un dispozitiv de siguranþã ºiapãrare care, nu numai cã a condus la respingerea atacului, dara fãcut posibilã ºi o capturã. Pentru cã luptãtorii musceleni auînvãþat ºi stãpânesc legile rãzboiului, împreunã cu „captura”, uncoleg din altã grupã, au încheiat intervenþia în jurul foculuitainic, la o canã cu ceai. Noaptea, sfetnic bun le-a surâs, îndem-nându-i la o binemeritatã odihnã. ªi cruþarea efortului pentrumisiunea de a doua zi. Pãrãsesc locul bivuacului cu convingereamãrturisitã cã reprezintã un ansamblu de acþiuni care exprimãmãiestria. Deprinderile derivã din manifestarea inteligenþeiinterpersonale kinestezice ºi spaþiale, toate, amplificate de focultainic al pasiunii profesionale.

OObbiieeccttiivv ppllaanniiffiiccaatt,, ccoottaa......Prima orã a dimineþii îi gãseºte pe militarii grupei sergentu-

lui-major Irinel MATEI, pregãtiþi pentru deplasare potrivit mi-siunii ordonate. Din ceea ce, cu câteva ore înainte fusese unbivuac, nu se mai cunoºtea nimic. Parcã nici nu existase. Natu-ra ºi-a intrat în cursul firesc fãrã sã fi fost brutalizatã.

Zorii zilei nu le-a mângâiat faþa cu raze de soare. Sãgeþi degheaþã din zãpada viscolitã, gonitã de vântul hain s-au înfipt înobrajii neacoperiþi ai luptãtorilor.

Degetele înroºite de frig, în contact cu metalul cataramelor,al schiurilor sau armamentului capãtã aspectul bizar al uneiîmbinãri de ficþiune. Echipaþi în combinezoane de mascare,albe, cu armamentul ºi materialele pregãtite pentru acþiune auînceput deplasarea cãtre obiectivul stabilit.

Ordinul comandantului desubunitatea primit prin staþiaradio i-a introdus în contextulexerciþiului. Deplasarea cãtreobiectivul planificat se executãdupã o schiþã directoare pe caresunt trecute atent direcþia demarº, reperele ºi distanþeleîntre acestea, diferenþa denivel. Schema este realizatãastfel încât sã nu se aban-doneze vizarea fãcutã cu aju-torul busolei. Cota 1320 vãzutãprin binoclu se profila pe ceruldimineþii, ca un clopot legatintuitiv în înãlþimile cerului.Este doar unul din punctelecuprinse în scenariu, de undese poate controla traficul pecomunicaþia existentã.

Pe cota precizatã, 1320, oechipã antipersonal marcheazã acþiunile adversarului. Atenþi laadversarii care s-ar putea infiltra în dispozitivul apãrãrii, ceipatru militari apãrã cota sub tensiunea misiunii încredinþatecare îi þine mereu în stare de alertã maximã.

IIppootteezzee ººii aabboorrddããrrii ccoonnvveerrggeenntteeLa semnalul sg.maj. Matei, subordonaþii se încoloneazã în

tãcere, apoi dispar în întunecimea pãdurii.La fiecare zece minute, transmisionistul raporteazã poziþia

subunitãþii, pe firul vãii, pe panta unui versant abrupt sau pe unprag de gheaþã deasupra pârâului. Când subunitatea se apropiede obiectiv, sg.maj. Matei îºi avertizeazã subordonaþii sã fieatenþi. Dacã au noroc ºi zãpada nu este troienitã, de la margineapãdurii, din strunga crestei, pânã la obiectiv, cei aproximativtrei sute de metri nu pot constitui un obstacol.

Din câteva salturi pot sã-ºi surprindã adversarii ºi totul sã seîncheie cu o „bãtaie” pe umãr. Aceasta ar fi o variantã. Dar dacãsunt extrem de ghinioniºti, zãpada este cartonatã ºi ascundecapcanele gheþii, iar colegii ad-hoc, adversari, vigilenþi? Seangajeazã lupta!

IIlluussttrraaþþiiii ddee ppee ffllaannccSimpla intrare a fotoreporterului alergãtor, în contextul

exerciþiului, reprezintã, în sine, o experienþã pentru musceleni.Dar, la urma-urmei, o reeditare a altor scenarii parcurse fãrãinhibiþii. Totul se desfãºoarã rapid. Ca sã mã pot alãtura acþiu-

nilor grupei a trebuit sã înregistrez rapid pe retinãunghiuri prielnice, platforme de regrupare ipote-tice, imagini în