amãnunteîn pagina 3 de parcare...(agatha christie) polonezul nr.1 pânã în anii 70, râmnicu...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 58. 58. 58. 58. 584 4 4 4 4 22 - 28 f 22 - 28 f 22 - 28 f 22 - 28 f 22 - 28 febrebrebrebrebruarie 20uarie 20uarie 20uarie 20uarie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Amãnunteîn paginile 2-3

VVVVValentin Giuralentin Giuralentin Giuralentin Giuralentin Giurcă, dircă, dircă, dircă, dircă, directectectectectorororororul Căminuluiul Căminuluiul Căminuluiul Căminuluiul Căminuluipentrpentrpentrpentrpentru peru peru peru peru persoane vârsoane vârsoane vârsoane vârsoane vârssssstnice Crtnice Crtnice Crtnice Crtnice Craioaioaioaioaiovvvvva:a:a:a:a:

Platformachimicã ajudeþuluiVâlcea,þintãpolonezã?
















5Amãnunte

în pagina


Gãsit incompatibil,un senator de Vâlceaºi-a dat în judecatãcâþiva angajaþi
















6-7Amãnunteîn paginile


„Acest cãmindin Craiova

este cel maimare din þarã”

































Amãnunteîn pagina 3

Primãria Craiova,stânga-împrejurcu taxade parcare

















„Mi-au nesocotitdispoziþiile ºi i-amdat în judecatã, dincauza lor sunt terfelitde atâta vreme.”

22 - 28 februarie 2017 www.indiscret.ro

2DEZVÃLUIRI

R ecent, LaurenþiuCiurel, fostul direc-tor al Complexului

Energetic Oltenia, a descris,pe blogul sãu, o schemã aintereselor poloneze, de pre-luare a întregii PlatformeChimice Râmnicu Vâlcea.Ciurel se referea la câteva”coincidenþe” în care suntimplicaþi cetãþeni poloneziaflaþi în posturi-cheie aleunor companii private, dar ºide stat. În aceastã analizã,ex-directorul CEO devoa-leazã ºi câte ceva din culise-le transferului ExploatãriiMiniere Berbeºti-Alunu laCET Govora. Dacã statulnu s-ar fi dovedit un foarteprost gestionar al marilorunitãþi economice ºi dacã înfolclorul local vorba ”se furãca-n codru” nu ar fi devenit”se furã ca pe platformã”,semnalele lui Ciurel ar fiavut altã greutate. Pe Platfor-ma Chimicã Râmnicu Vâl-cea au mai rãmas douã uni-tãþi cu capital de stat, Ol-tchim ºi CET Govora.Amândouã, aflate în insol-venþã. Ce se va întâmpla cuele? Este deja de notorietatecã acþionarii minoritari po-lonezi de la Oltchim vor în-treaga companie. De câte-va zile, analiza lui Lauren-þiu Ciurel circulã într-o frec-venþã suspectã în diferitemedii de propagare a infor-maþiei. Ce sã fie? Fãrã a ve-dea în investitorii strãini niº-te spoliatori a ceea ce a mairãmas din economia judeþu-lui, din contrã, publicãm oparte a acestei analize. Fie,mãcar, ºi pentru detaliile te-hice. (Marielena Popa)

Zece polonezimititei(Agatha Christie)

Polonezul nr.1Pânã în anii 70, Râmnicu

Vâlcea era un mic orãºel cumai puþin de 30.000 de lo-cuitori. Comuniºtii dezvoltãîn1968 un ambiþios plan in-dustrial. Dupã Termocentra-la Govora (CET), apare înproiect Combinatul Chimic.Acesta este proiectat integralcu platforma industrialã Pi-teºti, unde se construia omare rafinãrie care urma sãprelucreze þiþeiul adus peconducte direct din portul

Constanþa. În procesul de rafi-nare a petrolului rãmâne un restde cca 20%, numit naftã. Dupãprocesul de pirolizã rezultã eti-lena ºi propilena. Piroliza se fã-cea tot la Piteºti, iar prin douãconducte subterane cele douãmaterii prime ajung la Râmni-cu Vâlcea la combinatul chimic,materii prime care produc PVCºi policlorura de vinil, extremde cerutã la export în acele vre-muri. Astfel, în anii 70-80 apa-re un gigant industrial, un im-portant obiectiv economic careleagã cele douã platforme in-dustriale Piteºti ºi RâmnicuVâlcea. În 1980, Râmnicul atin-gea 100.000 de locuitori dato-ritã Oltchim. Numai aici lucrau12.000 de angajaþi.

Dupã privatizarea Petrom ºiimplicit a transferului Arpechim(producãtoarea de naftã) dinproprietatea statului în proprie-tatea OMV, în anul 2003, con-ducerea Petrom închide Arpe-chim. Oltchim rãmâne fãrã ma-terie primã. În structura acþio-nariatului Oltchim apãruse unacþionar minoritar, PCC, care nua dus la nimic bun. Conducereacombinatului doreºte preluareasecþiei de pirolizã de la Piteºtiºi pe viitor chiar a rafinãriei.PCC se opune. Cheia Oltchimeste, deci, rafinãria. Singuraºansã a Oltchim era achiziþia nudoar a unei pãrþi de instalaþie,ci a întregii rafinãrii de la Pi-

teºti, închisã de Petrom dupãprivatizare, pentru cã îi ajungeacea de la Brazi.

Încercãrile disperate ale con-ducerii Oltchim, ale politicieni-lor de Vâlcea, de a readuce Ar-pechim lângã Oltchim s-au lo-vit de opoziþia acþionarului mi-noritar PetroCarboChem(PCC). Unul dintre manageriiPCC implicaþi la Oltchim esteun fost ofiþer de informaþii po-lonez, Wojciech Zaremba,membru al Consiliului de Ad-ministraþie. PCC mai deþinea înPolonia un combinat similar,dar mult mai mic decât Oltchim,la Rokita. Zaremba este polone-zul nr.1, cel care a dus o luptãaprigã cu administraþia Oltchim.

Polonezul nr.2Pe platforma Oltchim avem o

altã companie chimicã: USG,Uzina cloro-sodicã. Ei împartcu Oltchim aburul tehnologic,

apa ºi energia produsã de CETGovora, centrala electrica, a tre-ia companie de pe platformã.Dupã privatizarea din 2002 (pevremuri lucrau acolo cam 4.000de oameni, acum doar 600),ajunge în posesia… polonezilorde la CIECH, iar firma e con-dusã de Witold Urbanowski.Al doilea polonez. Ambelecompanii (adicã implicit ambiipolonezi) depindeau de energiaelectricã ºi termicã livratã determocentrala Govora. Practic,ambele sunt captive lanþului in-dustrial gândit în 70 de comu-niºti. La rândul ei, termocentra-la Govora avea o datorie istori-cã spre CE Oltenia, de peste 200milioane de roni, datorie carecreºtea lunar datoritã penalitã-þilor ºi faptului cã Oltchim nu-ºi plãtea energia. Fiind directorgeneral la CEO, am hotãrât sãscap de problemã, transferândEMC Berbeºti la CET Govora,

acest EMC provocând o lipsãpermanentã de capital circulant(cash) pentru CEO. Adicã plã-team salarii pentru 1.300 de oa-meni, amortismente, alte chel-tuieli de carierã ºi încasam zero.Ar fi fost o operaþiune de extir-pare a tumorii, a unor aºa-zise„capitaluri toxice”, închidereaunei rãni vechi a CEO.

În toiul operaþiunii, mã trezesccu o vizitã de la un emisar al luiUrbanowski, cu o propunerebombã. Propunerea suna aºa:”nu o sã fii în veci în stare sãfaci transferul carierelor de laBerbeºti, o sã vezi. Mai binevinde-ne nouã creanþa pe care oai asupra CET. Nu-þi dãm 200de milioane, dar uite, cam 50-60 poate ar fi posibil, cã aºa,decât sã þii în casã o gaurã nea-grã, mai bine iei ceva, acolo…”Am zâmbit politicos, gândindu-mã cât de proºti am ajuns sã fimconsideraþi. Schema era simplã.

Cu 10-12 milioane de euro,creanþa CE Oltenia asupraCET Govora, Urbanowskicumpãra tot judeþul Vâlcea.Pentru cã:

Executând creanþa, polonezulnr. 2 devenea practic proprieta-rul CET Govora (cum a fãcutCEO cu CET Brãila). Sistândapoi energia cãtre Oltchim, îlbãga în faliment, creând o opor-tunitate imensã pentru polone-zul nr.1, Zaremba-PCC, sã-l iagratis. Fãrã energie, Oltchimvaloreazã zero. ControlândCET, polonezii ar fi controlattoatã platforma industrialã con-sumatoare de energie termo-electricã, ba ºi administraþia ju-deþului care ar fi fost la chere-mul lor, ei fiind furnizorii de apãcaldã ºi cãldurã. Dacã transfe-rul carierelor reuºea, CET-ulprimea o gurã de aer sau celpuþin mai rezista un timp, fãcân-du-ºi singur managementul re-sursei primare.

Polonezul nr. 3Apare însa bomba. Fondul

Proprietatea voteazã împotrivatransferului de cariere cãtre CETGovora, propunând o divizareasimetricã prin care sã-ºi creas-cã procentul acþiunilor la CEOartificial (deºi peste tot clamaucã nu mai sunt interesaþi deCEO, cã e prost condusã, ma-nager politic, nerestructuratãetc.). Prin acest vot au încercatdoar sã ne anuleze opþiunile, rã-mânând doar cu varianta vinde-rii creanþei cãtre Urbanowski,foarte apreciatã de unii membriai Consiliului de Supravegherede la CEO. Dar cine conduceFondul? Pãi Grzegorz MaciejKonieczny, polonezul nr. 3. De-spre acest ”Zgore Mãceºu” nr.3presimt cã vom mai auzi în þaraasta, dar mi-e teamã cã nu vamai fi de gãsit.

LaurLaurLaurLaurLaurenţiu Ciurenţiu Ciurenţiu Ciurenţiu Ciurenţiu Ciurel, fel, fel, fel, fel, fososososostul dirtul dirtul dirtul dirtul directectectectector al Comor al Comor al Comor al Comor al ComplepleplepleplexuluixuluixuluixuluixuluiEnerEnerEnerEnerEnergegegegegetic Olttic Olttic Olttic Olttic Oltenia, senia, senia, senia, senia, studiu destudiu destudiu destudiu destudiu desprprprprpreeeee”Zece polonezi mitit”Zece polonezi mitit”Zece polonezi mitit”Zece polonezi mitit”Zece polonezi mititei”ei”ei”ei”ei”

Laurenþiu Ciurel

Platforma chimicãa judeþului Vâlcea,þintã polonezã?

















22 - 28 februarie 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Taxa de parcare curentãare o carierã de ani buniîn documentele admi-

nistraþiei locale craiovene. Încãde la început, aleºii locali auprevãzut excepþii de la plataacesteia, scutind de la platã in-stituþiile publice. Asta pânã lafinele anului trecut, când, prinhotãrârea privind taxele ºi im-pozitele locale pe 2017, au fosteliminate excepþiile, taxa deparcare fiind astfel generaliza-tã. Mãsura a fost menþinutã ºiîn regulamentul pãrcãrilor, ad-optat ulterior de consiliul local,care prevedea la art. 13 cã „per-soanele fizice ºi juridice cu do-miciliu/sediu/reºedinþã în mu-nicipiul Craiova care au în pro-prietate autovehicule înregis-trate în evidenþa fiscalã a Di-recþiei Impozite ºi Taxe a Mu-nicipiului Craiova, au obliga-þia de a solicita ºi achita con-travaloarea taxei vinietei”. Lapachet, prin acelaºi proiect dehotãrâre, aleºii locali aprobau,luna trecutã, deja celebra taxãde parcare cu plata prin SMSpentru vreo 150 de locuri deparcare amplasate pe trei strãzidin zona centralã.

RAT-ul, scutitde taxa de parcare

Generalizarea taxei de parca-re curentã a generat discuþii lanivelul aparatului PrimãrieiCraiova ºi al instituþiilor publi-ce vizate, în premierã, de maisus pomenita taxã, printre en-titãþile transformate în contri-buabili aflându-se instituþiilede ordine publicã, dar ºi unitã-

Naþional de Management al Si-tuaþiilor de Urgenþã. „(3) Uti-lizarea domeniului public decãtre autovehiculele din parculauto al autoritãþilor ºi organis-melor din componenþa Siste-mului Naþional de Manage-ment al Situaþiilor de Urgenþãprevãzut în OUG nr.21/2004privind Sistemul Naþional deManagement al Situaþiilor deUrgenþã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, careutilizeazã locurile publice pen-tru prevenirea ºi gestionarea si-tuaþiilor de urgenþã, asigurareaºi coordonarea resurselor uma-ne, materiale, financiare ºi dealtã naturã necesare restabili-rii stãrii de normalitate, nu seconsiderã parcare curentã pedomeniul public”, aratã un altparagraf care urmeazã a com-pleta regulamentul parcãrilor.Aici prevederea e ceva maineclarã. Asta pentru cã din Sis-temul Naþional de Manage-ment al Situaþiilor de Urgenþãfac parte, pe lângã IGSU, ºi co-mitetele pentru situaþii de ur-genþã, constituite atât la nivelcentral, cât ºi local. CJSU Doljare, spre exemplu, 52 demembri, reprezentând câtevazeci de entitãþi, unitãþi decon-centrate, autoritãþi ale adminis-

traþiei publice locale ºi judeþe-ne, dar ºi societãþi comerciale,de stat ºi private. Ceea ce poa-te da naºtere la suspiciuni, cãcinu pare la fel de justificat sãscuteºti la platã, spre exemplu,Jandarmeria ºi SMURD-ul, lapachet cu sucursalele Telekom,Distrigaz sau OMW Petrom.

Se schimbãmodificarea

O altã modificare priveºtechiar articolul care defineºteobligaþia plãþii taxei de parcare,care, potrivit proiectului înain-tat CLM, va avea urmãtoareaformã: Articolul 13 alineatul 1se modificã ºi va avea urmãto-rul cuprins: „(1) Persoanele fi-zice ºi juridice cu domiciliul/se-diul/reºedinþa în municipiul Cra-iova care au în proprietate auto-vehiculele înregistrate în eviden-þa fiscalã a Direcþiei Impozite ºiTaxe a Municipiului Craiova,care utilizeazã în mod curentparcãrile de pe domeniul public,cu excepþia celor prevãzute lasecþiunea 2.2 Parcarea pe dome-niul public cu platã prin SMS,semnalizatã cu indicatorul Par-care cu platã, au obligaþia de aachita taxa de parcare ºi de a so-licita eliberarea vinietei”, ceea cepoate duce la interpretarea cãpersoanele ºi firmele cu maºiniînmatriculate ºi luate în eviden-þa DIT la Craiova pot evita platataxei dacã se angajeazã sã nuparcheze în localitate. Cel puþinatâta vreme cât nu le depisteazãcineva. La fel, propoziia „careutilizeazã în mod curent parcã-rile de pe domeniul public” paresã le acorde scutire celor care nuparcheazã în parcãrile amenaja-te, ci pur ºi simplu pe trotuar saupe spaþiul verde.

Încã un episod din epopeea minut cu minut aparcãrilor din Craiova. Dupã ce au instituit maiîntâi taxa de parcare generalizatã, apoi taxa deparcare specialã pentru zona centralã, edilii facun pas înapoi ºi introduc excepþii la regulã.Scapã de taxa de parcare pompierii ºi autobu-zele RAT, potrivit unui proiect aflat pe ordineade zi a ºedinþei de consiliu local din aceastãlunã. În principiu, cãci documentul supusvotului aleºilor locali lasã loc de interpretãri.

Polonezul nr.4Preºedintele CS-ului la

CEO este schimbat cu aceas-tã ocazie, fiind numit preºe-dinte un anume Spãtaru, deprofesie membru de CA-uriimpus de liberali. Ocupaþia?Reprezentantul Selena, o fir-mã producãtoare de spumepoliuretanice din… aþi ghi-cit! Polonia! A draculuicoincidenþã. Eu cred cãdomnul era polonezul nr.4.Deºi a venit cu misiunea cla-rã de a vinde creanþa (aceas-ta e credinþa mea), n-a maiputut face nimic pentru cã,deºi fãrã aprobarea CS-ului,AGA, cu majoritate de vo-turi, în urma unei acþiuni înforþã CEO-Minister, a apro-bat transferul. ªi pentru unom normal, fãrã vreo pregã-tire specificã, punerea cap lacap a faptelor expuse maisus te duce la o singurã con-cluzie: nu pot fi coinciden-þe! Sunt convins cã au fostsemnalate vreunui generalsau colonel sau procurorsau… ºi judeþul Vâlcea ºijudeþul Argeº ºi judeþul Pra-hova (unde sunt rafinãriile)aveau ºefi ºi structuri SRI.Ce au fãcut aceºtia? Au dor-mit?

În niciun caz. Vã citez dinpresa vremii, EvenimentulZilei, noiembrie 2012:

”Curtea Supremã a decisla 16 noiembrie condamna-rea cu executare a lui Cor-neliu Pâltânea într-un dosarde corupþie privind fraude cuproduse petroliere. Adjunctulsãu ºi fostul director al rafi-nãriei Astra Ploieºti au fostcondamnaþi pentru corupþie.Decizia este definitivã, con-damnaþii s-au prezentat lapenitenciar.

Colonelul SRI (r) CorneliuPâltânea fost ªef al Secþiei deinformaþii a judeþului Praho-va din cadrul Serviciului Ro-mân de Informaþii (SRI), amai primit o condamnare:trei ani închisoare cu suspen-dare sub supraveghere, pe untermen de încercare de 5 ani,pentru sãvârºirea infracþiu-nii de luare de mitã în formãcontinuatã”.

„Polonezii” nr. 5, 6,7, 8, 9, 10

În continuare, LaurenþiuCiurel face referire la mo-dul în care Fondul Proprie-tatea ar fi afectat, susþineel, de-a lungul timpului ac-tivitatea CO, într-o compli-citate suspectã ºi depistea-zã „polonezii” nr.5, 6,7, 8,9,10, care, potrivit pãreriisale, ”Sunt la CEO. Prin di-rectorat ºi CS”.

þile subordonate ConsiliuluiLocal Municipal, care ºi-ar fiplãtit, inevitabil, taxa cãtre bu-getul local din veniturile alo-cate din aceeaºi sursã. Rezul-tatul „dezbaterilor” este un nouproiect de hotãrâre a consiliu-lui local, care reinstituie scuti-rile la plata taxei de parcare,pentru douã categorii de con-tribuabili. În primul rând, sca-pã de plata taxei SRL-ul muni-cipal de transport, dupã cumaratã unul dintre paragrafelepropuse spre a fi introduse înregulamentul parcãrilor. „Uti-lizarea domeniului public decãtre autovehiculele aparþinândoperatorilor de transport ºitransportatorilor autorizaþi, înexercitarea serviciului de trans-port public local conform Le-gii 92/2007 a serviciilor detransport public local, cu mo-dificãrile ºi completãrile ulte-rioare, nu se considerã parcarecurentã pe domeniul public”,prevede acesta.

Parcarea,extremã urgenþã

De aceeaºi scutire se bucu-rã, dacã modificarea regula-mentului va fi votatã în CLM,ºi „autoritãþile ºi organismele”din componenþa Sistemului

Primãria Craiova,stânga-mprejur

cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


cu taxa de parcare


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

de Marielena Popa

C onsiliul JudeþeanVâlcea a anunþat cãs-a dezbãtut posibi-

litatea racordãrii CRRN Mã-ciuca la reþeaua de apã pota-bilã a localitãþii ºi a precizatcã racordarea se va face dupãpreluarea de cãtre SC APA-VIL SA a sistemului de ali-mentare cu apã al localitãþiiMãciuca. „Pânã atunci însã,vor fi luate mãsuri de îmbu-nãtãþire a alimentãrii cu apãa acestei instituþii din surseleproprii, prin demararea unorlucrãri de redimensionare ºidenisipare a puþurilor exis-tente”, a precizat CJ Vâlceaîntr-un comunicat de presã.

La ora actualã, necesarulcentrului este completat cuapã din cisterne.

Centrular putea fimodernizatprintr-un proiecteuropean

Preºedintele CJ Vâlcea adeclarat cã pentru reabilita-rea ºi dotarea Centrului Mã-ciuca se lucreazã la docu-mentaþia unui proiect cu fi-nanþare europeanã ºi cofi-nanþare 2%. „În condiþiilefinanciare nu tocmai încura-jatoare, cu sprijinul aparatu-lui de specialitate al Consi-liului Judeþean Vâlcea, se facîn fiecare zi paºi pentru ca

M arþi, 21 februarie2017, EximBank aemis pentru compa-

nia Annabella Fabrica de Con-serve Râureni, unul dintre ceimai importanþi producãtori ro-mâni de conserve din fructe ºilegume, o poliþã de asigurare înnumele ºi în contul statului ro-mân care protejeazã societateaîmpotriva riscului de neplatãpentru un volum al exporturi-lor de 50.000 de euro în Bela-rus.

”Suntem la a doua colabora-re de acest tip cu Annabella Fa-brica de Conserve Râureni ’i,chiar dacã nu vorbim desprevolume foarte mari, cred cã estefoarte important semnalul pecare îl transmit aceste tranzac-þii: tot mai mulþi exportatori ro-mâni îºi deschid apetitul ºi pen-tru alte pieþe decât cele ale Uni-unii Europene, care aduc profi-turi ridicate, dar sunt mai riscan-te comparativ cu spaþiul euro-pean, iar EximBank poate rãs-punde nevoii de protecþie faþãde riscurile comerciale sau po-litice internaþionale, oferindproduse care minimizeazã con-sistent aceste riscuri. Din punc-tul nostru de vedere, pachetul deasigurãri pe care îl putem oferiîn numele ºi contul în statuluiromân este extraordinar pentrucompaniile care vor sã iasã pealte pieþe sau sã intre în relaiicomerciale cu parteneri noi, atâtdatoritã siguranþei oferite, cât ºidin perspectiva accesãrii de cre-dite, asigurãrile putând fi cesi-onate în favoarea bãncilor fi-nanþatoare pentru completarea

EximBank asigurãexporturile AnnabellaFabrica de Conserve

Râureni în Belarusmixului de garanþii”, a spus Tra-ian Halalai, preºedintele execu-tiv al EximBank.

În urma încheierii acestei po-liþe de asigurare, Annabella Fa-brica de Conserve Râureni aresiguranþa încasãrii a 85% dinvaloarea mãrfurilor pe care ur-meazã sã le livreze cãtre parte-nerul sãu comercial din Belarus.Utilizând asigurãrile emise deEximBank, compania are gara-nia unei prezenþe susþinute pepiaþa þintã, dezvoltându-ºi afa-cerile cu noi parteneri ºi cu noicontracte de export, în condiþiide continuitate a activitãþii lo-cale.

”Cred cã pentru un producã-tor român nu poate sã fie o sa-tisfacþie mai mare decât faptulcã brandul companiei sale aajuns la performanþa de a aveavizibilitate pe întregul mapa-mond. Am ajuns aici pentru cãam schimbat, ne-am adaptat,creãm ºi inovãm, dar fãrã sã ui-tãm cea mai de preþ valoare: sãpãstrãm calitatea produselorpentru care suntem recunoscuþi.Avem peste 150 de sortimentediferite care ajung astãzi în 22de ãri de pe patru continente.Am reuºit sã creºtem pondereaexporturilor la 20% din totalulvânzãrilor ºi ne dorim sã conti-nuãm sã ne consolidãm prezen-þa în afara þãrii, mai ales cã avemla dispoziþie ºi instrumente fi-nanciare care ne permit sã fa-cem acest lucru în condiþii multmai sigure, aºa cum sunt asigu-rãrile emise de EximBank”, aspus Dan Mutu, directorul ge-neral al Annabella.

Problema alimentãrii cu apã a uneia dintre celemai dificile instituþii de asistenþã socialã, Cen-trul de Recuperare ºi Reabilitare NeuropsihicãMãciuca, a fost discutatã luni, 20 februarie, într-o întâlnire desfãºuratã la sediul PrimãrieiMãciuca, între preºedintele Consiliului Jude-þean Vâlcea, Constantin Rãdulescu (foto), direc-torul SC APAVIL SA, ºi primarul Mugurel Mãr-coianu. Preºedintele CJ Vâlcea a mai precizatcã acest centru ar putea fi modernizat printr-unproiect european.

de la CRRN Mãciuca sã vinãºi veºti bune.

Ne dorim asta deoarece laCentrul de la Mãciuca avem atâtbeneficiari cu probleme deose-bite, cât ºi peste 70 de angajaþicare îºi câºtigã existenþa îngri-jindu-i, iar soarta lor nu ne estedeloc indiferentã. Sunt convinscã vom rezolva, în condiþiilelegii, într-un interval de timp

rezonabil, problema cu ra-cordarea la reþeaua comunei,iar pânã atunci lucrãm la do-cumentaþia unui proiect cu fi-nanþare europeanã ºi cofi-nanþare 2%, prin care ne-ampropus sã reabilitãm ºi sãdotãm aceastã instituþie afla-tã în coordonarea DGASPCVâlcea”, a afirmat Constan-tin Rãdulescu.

Consiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN MãciucaConsiliul Judeþean Vâlcea,soluþii pentru CRRN Mãciuca


Declarat incompatibilde Agenþia Naþionalãpentru Integritate(ANI), senatorul PNLde Vâlcea, RomulusBulacu, spune cã i-adat în judecatã, dinaceastã cauzã, pecâþiva dintre angajaþiijunor firme care îiaparþin.În aprilie 2016, inspec-torii ANI au constatatcã în perioada manda-tului de consilierjudeþean al lui Romu-lus Bulacu, au fostderulate relaþii comer-ciale între douã firmela care acesta eraasociat cu instituþiiaflate în subordineaConsiliului JudeþeanVâlcea.

de Marielena Popa

„Mi-au nesocotit dispoziþiileºi i-am dat în judecatã, din cau-za lor sunt terfelit de atâta vre-me. Le-am spus sã fie atenþi ºisã nu vândã materiale unor uni-tãþi aflate în subordinea Consi-liului Judeþean Vâlcea, dar num-au ascultat. Câþi am dat înjudecatã? Câþiva, nu are impor-tanþã numãrul”, a afirmat Ro-mulus Bulacu. Acesta conside-rã cã a ajuns la judecata ANI dincauza unui complot politic ºisusþine cã nu a avut niciunamestec în relaþia dintre celedouã firme ºi instituþiile CJ Vâl-cea.

Înfrângere lainstanþa de fond

Potrivit raportului ANI, ,,vi-cepreºedintele Consiliului Jude-þean Vâlcea, Romulus Bulacu,s-a aflat în stare de incompati-bilitate, întrucât în perioadaexercitãrii mandatului de con-silier judeþean, au fost încheia-te contracte comerciale de fur-nizare produse între S.C. MI-NET S.A. (societatea comercia-lã la care persoana evaluatã de-þine calitatea de asociat) ºi Re-

gia Autonomã Judeþeanã deDrumuri ºi Poduri Vâlcea (învaloare de 1.365,98 lei) ºi res-pectiv, între S.C. MINETCONF S.R.L. (societatea co-mercialã la care persoana eva-luatã deþine calitatea de asociat)ºi Spitalul de Pneumoftiziolo-gie «Constantin Anastasatu»Mihãeºti (în valoare de2.685,84 lei). Persoana evalua-tã a încãlcat, astfel, dispoziþiileart. 90, alin. (1) din Legea nr.161/2003”.

Ulterior, Bulacu a dat în ju-decatã ANI, însã, pe 23 decem-brie 2016, Curtea de Apel Pi-teºti a respins ca nefondatã ce-rerea de chemare în judecatã,alesul vâlcean având drept derecurs. În cazul în care urmã-toarele instanþe vor da acelaºiverdict, Bulacu va pierde man-datul de parlamentar.

Factura din plicullui Buican

Culmea ironiei, scandalul aînceput în aprilie 2014, în tim-pul unei ºedinþe-spectacol dinConsiliul Judeþean Vâlcea, lacare liberalii au protestat cupancarte din cauza a ceea ceconsiderau „împãrþirea pe cri-terii politice a fondurilor pen-tru comunitãþile locale”. Atunci,cu un gest teatral, Cristian Bui-can, preºedintele PNL Vâlcea,îi înmâna democrat-liberaluluiRomulus Bulacu (cel ce fãcusepact cu PSD-ul) un plic: „Dom-nul Bulacu probabil n-ar fi vrutsã participe la mascarada asta,numai cã este ºantajat. Aici estedocumentul care atestã motivulºantajului. Acest document do-vedeºte cã sunteþi ºantajat sã fiþipãrtinitor la înglobarea în sãrã-cie a judeþului Vâlcea”, spuneaBuican. Plicul conþinea facturaîn valoare de 1.365,98 lei, întreMinet SA ºi RAJDP, devenitã,ulterior, material de studiu alANI.

În anul 2010mai „transpiraserã”patru facturi

Însã povestea relaþiilor co-merciale dintre firmele lui Ro-

mus Bulacu ºi RAJDP este multmai veche. În anul 2010, pecând acesta deþinea funcþia devicepreºedinte al Consiliului Ju-deþean, au transpirat în spaþiulpublic patru facturi din 2009,ale Minet, înaintate RAJDPVâlcea, care totalizau suma de109.826,41 lei, pentru livrareaunor materiale de hidroizolaþie.Ulterior, Bulacu a recunoscut ºicã Minet a dat în judecatã Re-gia, din cauzã cã nu a plãtitmarfa în 30 de zile. Atunci, afost scos basma curatã de pre-fectul PDL, Petre Ungureanu.

Ce spune legeaPotrivit Legii 161/2003,

“persoana […] faþã de care s-a constatat existenþa conflic-tului de interese ori starea deincompatibilitate este decãzu-tã din dreptul de a mai exerci-ta o funcþie sau o demnitatepublicã […] pe o perioadã de3 ani de la data eliberãrii, des-tituirii din funcþia ori demni-tatea publicã respectivã sau aîncetãrii de drept a mandatu-lui. Dacã persoana a ocupat ofuncþie eligibilã, nu mai poateocupa aceeaºi funcþie pe o pe-rioadã de 3 ani de la încetareamandatului”.

5SPECIAL

Gãsit incompatibil, unsenator de Vâlcea ºi-a datîn judecatã câþiva angajaþi

















Publ

icita

te

Romulus Bulacu

de Virgil Dumitrescu

la toþi,/Cã nu ne-au chinuit des-tul în viaþã,/ªi ne conduc niºtefanarioþi,/Ce pe cei mici trãda-rea îi învaþã.//Poet nebun, cevorbe mai îndrugi,/De zici cãeºti din neam ce nu se lasã,/Când am ajuns în þara noastrãslugi/ªi suntem cerºetori la noiacasã?//ªi vii ºi morþi, ameste-caþi, acum,/Dispuºi sã emigre-ze se aratã,/Mormintele se pre-gãtesc de drum,/În Româniaderomânizatã.//Sus-puºii numai au nimica sfânt,/Ca pe cra-vate, jurãmântu-ºi schimbã,/Numai avem nici fabrici, nici pã-mânt,/Vorbim ºi limba noastrã-n altã limbã.//ªi-acum, se-audeclopotul fatal,/Vin vremuri deurgie ºi de grindeni/ªi este sea-ra ultimului bal,/Din zori, vomfi români de pretutindeni.//Pro-babil, mâine-aici va fi pustiu/ªi toþi în pribegie vom porni-o,/Drum bun, popor pierdut laun pariu,/Adio, mamã patrie,adio!” Ceea ce spune AdrianPãunescu în versuri spun,franc, analiºtii economici ºi nudoar de la Ilie ªerbãnescu laCãtãlin Georgescu (”totul s-atransformat într-un imens cre-matoriu unde sunt incineratelibertatea ºi viitorul neamuluiromânesc”), spune AcademiaRomânã într-un apel avertis-ment. ”România, ultimul bal”nu este un moft literar, ci per-cepþia unui altfel decât cosmicapus de soare ºi de vatrã iden-titarã, dacã vom continua sã neastupãm urechile ºi sã ne scoa-tem ochii. Percepþie decupatãcu precizie dintr-un eclectismpolitic abil ce se instrumentea-zã acum ºi aici.

Adrian Pãunescu a pãrã-sit aceastã lume la 5noiembrie 2010. Pro-

testele din faþa Palatului Vic-toria, împotriva guvernului ac-tual, rezultat democratic, s-audeclanºat la 31 ianuarie a.c.,urmate de cele din Cotroceni,împotriva preºedintelui KlausIohannis. Se ºtiu cauzele carei-au scos pe oameni în stradãºi într-un caz ºi în celãlalt. Într-unul din ele, cauzele ar fi ºi pre-texte pentru scenarii mai am-ple, manipulatorii ºi imprevi-zibile. Mult clamata democra-þie exprimatã în votul liber,unul din dezideratele Revolu-þiei române, este îmbrâncitã înstradã. La ce bun alegerile?Mai pe ºleau ºi nu doar la noi,dar cu atât mai mult la noi, lu-mea e în fierbere. De parcã s-ar fi întors de unde a plecat,Adrian Pãunescu ne propune,în ”România, ultimul bal”, oproiecþie care, prin tragismulcontextual, pare conturatã deja.Este timbrul sfâºietor al unuiamurg fatalist, de pariu pierdut,ºi socot cã meritã ascultat in-tegral: ”În loc sã fim o þarãnumai fraþi,/Simþim, în nouaepocã barbarã,/C-am fost, înviaþa noastrã, blestemaþi/S-ajungem chiriaºi la noi în þarã.//Din tot ce facem, nu avem ni-mic,/Ne macinã strãine intere-se,/Fãina noastrã n-are spornici pic,/Nici pâinea în cuptornu ne mai iese.//Trãim acelaºitragic simþãmânt,/Sub politi-cieni ºi sub contabili,/Cã noi,ca neam, avem destinul frânt/ªi suntem de prisos ºi nerenta-bili.//Umili, ne cerem scuze de

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6INTERVIU

”România, ultimul bal” (?)

Dupã reabilitarea completã a cãminului pentrubãtrâni din Craiova, directorul instituþiei, Valen-tin Giurcã, ºi-a propus alte câteva obiective.Unele sunt pe termen îndelungat, de alteledepinde traiul de zi cu zi al persoanelor institu-þionalizate. Întrucât la finalul fiecãrui proiectvine cu o nouã idee, Giurcã spune cã acest lanþde obiective creeazã dependenþã de ceea ceimpune funcþia pe care o ocupã. Directorul nus-a gândit nicio clipã sã renunþe, deºi „lucrul cuoamenii nu e tocmai uºor”, ba mai mult, acestavorbeºte despre ataºare ºi latura afectivã amuncii sale.

de Octavia Hantea

Reporter: Început de an,noi obiective. Care sunt celemai importante obiectivepentru anul în curs?

Valentin Giurcã: Ca înfiecare an, ºi de aceastã datãmi-am fãcut un plan. Dupãcum spuneam în urmã cu pu-þin timp, nu mai avem foartemulte lucruri de fãcut la cã-min decât sã întreþinem ceeace am realizat. Întrucât ne iz-bim în fiecare iarnã de poves-tea oamenilor din stradã, eutot spun de ani de zile cãvreau sã fac o clãdire în caresã primim aceste persoane.Avem în curte o construcþieîn care avem niºte ateliere ºiîncercãm sã obþinem fonduride la bugetul local pentru a oreabilita ºi a deveni locuibilãpentru persoanele anterioramintite. Acesta ar fi planulprincipal pentru anul în curs.În rest, urmãrim sã facem oviaþã cât mai bunã pentru bã-trâni, sã încercãm sã îi maiplimbãm ºi sã îi scoatem dinrutinã.

Rep.: Întreþin bãtrânii con-diþiile de locuit, cele dupãrenovarea completã?

V.G.: Sunt ceva problemeaici. Pe etajele unde avemsecþiile de dependenþi ºi se-midependenþi sunt ceva pro-bleme pe care cu ajutorulconstructorului ºi al primãrieiîncercãm sã le îndreptãm.Aceste neplãceri nu þin debãtrâni, ci sunt vicii ascunseale constructorului, dar ni s-a promis o remediere.

„Salariul estenet superiorsalariilor din 2012”

Rep.: Care sunt actualeleprobleme ale cãminului?

V.G.: Legat de întreþinere,pe vechea structurã, camere-le unde stau persoanele de-pendente ºi semidependenteerau prevãzute cu faianþã pepereþi. Acum nu mai avemvoie ºi s-a folosit doar lava-bilã. Nu ºtiu motivul modifi-cãrii. Este foarte greu de în-treþinut. Pereþii se murdãrescfoarte repede, bãtrânii mergsprijinindu-se de pereþi ºiautomat trebuie îmbunãtãþitceea ce înseamnã costuri des-tul de mari. Încercãm sã cã-pãtãm o derogare ºi sã punemdin nou faianþã. Alte proble-

me tehnice nu mai avem, dar cade fiecare datã trebuie sã spuncã mai avem de lucrat foartemult la mentalitatea noastrã. Ammai rezolvat din aceste proble-me, legat de comportamentulpersonalului, dar mai avem. Euam tot zis cã dacã pânã acumceva timp dãdeau vina pe sala-rii, acum nu mai este cazul. Ve-niturile s-au aliniat la nivelulcelor pe care le au salariaþii spi-talului. Nu spun cã se îmbogã-þeºte cineva din salariul primit,dar salariul este net superiorsalariilor din 2012. Atunci le-am tot zis cã dacã au crescutveniturile, este cazul sã creascãºi pretenþiile.

Rep.: Cum staþi cu gradul deocupare? Sunt persoane pe lis-ta de aºteptare?

V.G.: În prezent, stãm nespe-rat de bine. În perioada în caream lucrat aici am fãcut-o cubãtrânii pe teren. Am comasatpersoanele pe douã etaje ºi selucra pe celelalte douã. În aceaperioadã a fost pentru primadatã când am oprit un pic inter-nãrile, le-am întârziat un pic dincauza condiþiilor. Acum de cândsuntem în grafic cu totul ºi decând oamenii au aflat desprecondiþii, nu avem niciodatã sub305 bãtrâni. Capacitatea maxi-mã este de 320 de locuri. Legatde liste de aºteptare, de cândsunt eu aici, nu am aplicataceastã strategie. Am auzit cã auexistat situaþii, dar la mine nu afost cazul. Mai mult de o zi nuam întârziat cu o internare.

„Am reuºitºi am scos aceastãlimitã de vârstã”

Rep.: Existã o limitã de vâr-stã pentru potenþialul benefi-ciari ai serviciilor cãminului?

V.G.: A existat o limitã mini-mã, astfel femeile trebuiau sãaibã 57 de ani ºi bãrbaþii 63 deani. Pe acolo pe undeva. Ulte-rior am gãsit în lege o portiþã,am mers ºi am explicat ºi astfelam eliminat acest criteriu. Amfãcut acest lucru pentru cã ni seadresau foarte multe persoanecu pensii medicale, dar care nuaveau vârsta. Având acest cri-

teriu, nu puteam interna, deexemplu, un om de 50 de ani.Am reuºit ºi am scos aceastã li-mitã de vârstã. Important estesã nu fie încadrat într-un gradde handicap.

Rep.: Cât mai este taxa?V.G.: Taxa a fost mãritã ime-

diat dupã anul 2012 ºi de atuncinu am mai umblat la ea. În 2012era 600 de lei, acum este 700de lei. Nu se pune problemacreºterii ei, chiar dacã preþurilesunt mai mari. Avem un bugetcare ne permite sã pãstrãm taxala acest nivel. Se asigurã zilniccele trei mese principale ºi douãgustãri, în funcþie de ceea ce îºidoresc bãtrânii ºi de alocaþiazilnicã. Se merge cu alocaþia dehranã, pentru o persoanã, pe zi,pânã la 17 lei.

Rep.: Cum rezolvaþi proble-ma cazurilor sociale?

V.G.: Avem un numãr de 20de cazuri sociale pe care le pu-tem suporta, prin intermediulprimãriei. Sunt bãtrânii care aurãmas fãrã locuinþã ºi care nuau niciun venit. Pentru acestepersoane, primãria plãteºte in-tegral taxa. Cele 20 de cazurisunt permanente. Mai avemînsã, mai ales în perioada de iar-nã, acei oameni din stradã. Înprima iarnã a mea, aici, am avutcam 85 de astfel de persoane,dupã care am considerat cã estecazul sã fim mai stricþi. Astapentru cã ei pun mari probleme,au tot felul de comportamenteºi nu este bine pentru bãtrâniipermanenþi. Cei mai mulþi auprobleme cu respectarea regu-lilor, ar vrea ca în timpul zileisã plece ºi sã vinã doar seara ºitot felul de astfel de situaþii ne-plãcute. Tot reducând din numã-rul lor, am ajuns, în iarna aces-tui an, la un numãr de 15 per-soane.

„Avem ºapte familii.Dumnealor locuiescîn garsoniere”

Rep.: Aveþi ºi familii? Aþi avutcazuri de cãsãtorii încheiateaici?

V.G.: Avem ºapte familii.Dumnealor locuiesc în garsoni-ere. ªi da, am avut ºi cãsãtorii


7INTERVIU

oficiate. A fost una în 2012. Nuam mers la starea civilã, evi-dent, ci am chemat un ofiþer aicipentru încheierea actului. Fami-liile au un regim special, au ca-mera lor. Cele douã persoanecãsãtorite în 2012 nu mai au ostare de sãnãtate care sã le per-mitã sã locuiascã singure într-ogarsonierã, dar au o rezervã.Deci, avem soluþii ºi pentru ast-fel de cazuri. În total, dispunemde 40 de garsoniere. Întâmplã-tor am aflat, mergând la colegiidin þarã, cã acest cãmin din Cra-iova este cel mai mare din þarã.

Rep.: Printre cei cazaþi seaflã ºi persoane care au avut,în trecut, un anumit statut, oprofesie renumitã?

V.G.: Aici avem oameni careau condus instituþii de trei orimai mari decât cea pe care oconduc eu. Sunt persoane care

VVVVValentin Giuralentin Giuralentin Giuralentin Giuralentin Giurcă, dircă, dircă, dircă, dircă, directectectectectorororororul Căminului pentrul Căminului pentrul Căminului pentrul Căminului pentrul Căminului pentru peru peru peru peru persoane vârsoane vârsoane vârsoane vârsoane vârssssstnice Crtnice Crtnice Crtnice Crtnice Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

au avut o poziþie socialã foartebunã. Ei nu sunt bãtrâni arun-caþi, aºa cum am tot auzit. Nueste cazul. Sunt oameni care aurealizat cã încurcã planurile fa-miliei sau cã nu se mai pot în-treþine singuri ºi atunci au venitla noi.

„În cazul celorcu Alzheimer nu seacordã bilet de voie”

Rep.: Cum se acordã aceleînvoiri pentru bãtrânii care vorsã iasã din cãmin? Oricine poa-te beneficia de bilet de voie?Existã o anumitã perioadã detimp pentru care se acordã?

V.G.: Cei din Secþia indepen-denþi au bilet de voie perma-nent, ceea ce înseamnã cã întreorele 8.00-22.00 îºi pot faceprogramul cum vor. În cazul

celor dependenþi se exclude, iarla semidependenþi se dã bilet devoie cu acordul medicului, asis-tentului social ºi al directorului.În cazul celor cu Alzheimer nuse acordã bilet de voie. Dum-nealor vor sã iasã, mai ales cãîºi vãd colegii plecând. Foartegreu înþeleg cã nu se poate. Amavut chiar o reclamaþie fãcutã lapoliþie, trimisã prin poºtã, noifiind acuzaþi de sechestrare. Înacest caz, chiar familia ne-a in-terzis sã-l lãsãm pe om sã iasãîntrucât are probleme cu alcoo-lul. S-a dovedit ulterior cã nueste cazul ºi cã omul are o pro-blemã.

Rep.: Încã existã acea men-talitate NU azil. Ce ar trebui sãºtie omul despre acest loc? Caresunt avantajele cazãrii într-unazil?

V.G.: Înainte sã ajung aici, ºi

eu aveam aceeaºi pãrere. Nu vãascund acest lucru. Înainte de2012, un bun prieten m-a rugatsã-i aducem mama aici ºi l-amajutat. Am adus-o într-o stare desãnãtate deloc bunã. În momen-tul în care am devenit director,am mers sã o caut ºi am rãmassurprins de progres. Dintr-o per-soanã care îºi petrecea timpuldoar în pat, am gãsit o femeiecare se deplasa singurã. Acestaeste rezultatul cãminului, a vie-þii de aici. Aici sunt bãgaþi înseamã, socializeazã, comunicãfie cu personalul, fie între ei.Avem asistenþã medicalã per-manentã. Sunt mesele regulateºi activitãþi care îi þin mereuprinºi, conectaþi.

„Avem ºase meniuri,unul normalºi restul pentru boli”

Rep.: În ce constã hrana ce-lor cazaþi? Cine stabileºte me-niul ºi dupã ce criterii?

V.G.: Medicul ºi asistentuldietetician stabilesc meniul pen-tru o sãptãmânã. Sunt trei meseprincipale ºi douã gustãri. Toa-te acestea acoperã necesarulcaloric. De asemenea, când sestabileºte programul de masã seþine cont de afecþiunile pe carele au bãtrânii. Astfel avem ºasemeniuri, unul normal ºi restulpentru boli. Baremul de platãeste de 17 lei /zi. Deºi pare pu-þin, vã asigur cã este suficientºi le asigurãm un meniu foartebun.

Rep.: Vorbeaþi despre un clubpentru vârstnici. Aþi realizatacest obiectiv?

V.G.: Avem acest club pentruvârstnici. Am avut un proiect ceare drept scop colaborarea bã-trânilor din familie cu cei insti-tuþionalizaþi, un proiect care afuncþionat ºi nu prea. Apoi amdotat spaþiul cu calculatoare, amadus prin donaþii ºi cãrþi, cu aju-torul studenþilor de la Mecani-cã. Anul acesta chiar am fãcutun brad din cãrþi, bãtrânii fiindfoarte încântaþi. Acolo mai joa-cã table, remi, cãrþi, practic îºiocupã timpul.

„Ne-ar mai trebuioameni”

Rep.: Legat de organizare,

personalul este suficient?V.G.: La ora actualã sun-

tem 162 de persoane, func-þionãm la capacitate maxi-mã. S-au deblocat posturileºi nu mai este foarte rãu. Nuascund însã cã ne-ar maitrebui oameni, dar vom ve-dea cum stau lucrurile înviitor.

Rep.: La „Dependenþi”este o problemã, probabil?

V.G. : Este o secþie nu toc-mai uºoarã. La un momentdat, nimeni nu voia sã lucre-ze acolo. Pentru salariile pecare le aveau infirmierele ºifemeile de srrviciu, chiar nuveneau. Aceastã mãrire desalarii a mai rezolvat proble-ma. Indiferent cã lucreazã peacea secþie sau cu persoane-le dependente, salariul estela fel. Nu existã diferenþe.Pornind de la aceastã idee,m-am gândit sã facã prin ro-taþie, doar cã, deºi este greude crezut, doamnele care s-au obiºnuit cu bãtrânii de-pendenþi, care s-au legatpoate afectiv de ei, refuzãaceastã rotire.

„Totul þine desuflet”

Rep.: Se apropie 1 Mar-tie, apoi 8 Martie. Pregãtiþiceva pentru bãtrâne?

V.G.: Ca în fiecare an,vom face acþiuni specifice.Vom avea un spectacol, apoivoi merge cu colegii meibãrbaþi cu flori ºi mãrþiºoareºi cu siguranþã vom avea vi-zitatori din rândul elevilor,preºcolarilor sau reprezen-tanþilor ONG-urilor.

Rep.: De ce þine reuºita înacest domeniu, în funcþia pecare o ocupaþi la ora actua-lã?

V.G.: Totul þine de suflet.În timp, te ataºezi ºi nu poþisã nu acorzi atenþie activitã-þii ºi oamenilor cu care lu-crezi. În acest domeniuajungi sã îþi placã ceea cefaci. Mereu ai obiective noi,mereu gãseseºti ceva nou defãcut ºi astfel nu poþi renun-þa uºor la ceea ce, pas cu pas,clãdeºti.

„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”„Acest cãmin din Craiovaeste cel mai mare din þarã”


8ACTUALITATE

de Dr. Marius Turaiche

Spre sfârºitul anului2016, a apãrut, laEditura MJM, din

Craiova, volumul „STUDIIªI ARTICOLE DESPREEPOCA, DOMNIA ªI PER-SONALITATEA LUI CON-STANTIN BASARABBRÂNCOVEANU”, aparþi-nând istoricului Dinicã Cio-botea.

Lucrarea cuprinde o cule-gere de articole ºi studii, rodal muncii autorului pe o pe-rioadã de mai multe decenii.Sunt selectate materiale carepun în evidenþã cele mai im-portante trãsãturi ºi calitãþiale domnitorului iubitor deortodoxie ºi de neam Con-stantin Vodã Brâncoveanulcel Sfânt.

Domnitorul este cunoscutca unul dintre cei mai impor-tanþi ziditori de neam ºi þarã,iubitor de carte ºi creator alunui stil în arhitecturã relie-fat în multe din lãcaºurile decult ºi construcþiile maiestu-oase din cãrãmidã de pe teri-toriul Munteniei. Prin studi-erea documentelor de arhivã,a rezultatelor cercetãrilor ar-heologice ºi trecerea prinanaliza propriului filtru inte-lectual, autorul relevã o nouãinterpretare a trecutului isto-ric al unor oraºe ºi sfinte lã-caºe legate de ctitoria luiConstantin Brâncoveanu ºiaduce contribuþii noi la stu-diile ºi cercetãrile referitoarela perioada de domnie a mar-tirului domnitor. Studiile reu-nite în acest volum sunt con-siderate nuanþãri ºi accen-tuãri ale ideilor anterioare aleistoricilor privitoare la perso-nalitatea domnitorului Con-stantin Vodã Brâncoveanul,ale aspectelor economice,sociale ºi culturale ale epociiîn care a condus þara aflatãîn vecinãtate cu direcþia deconfruntare a Imperiului Oto-man ºi Habsburgic dupã anul1683, dar ºi a Transilvaniei,grija cea mare a domnitoru-lui de la Bucureºti care a gân-dit ºi a acþionat sã facã dincele trei þãri româneºti, una.

Istoria Epocii Brâncove-neºti a fost, rãmâne ºi va fifascinantã pentru istorici.Profesorul universitar doctorDinicã Ciobotea, prin volu-mul de faþã, asemenea unuimare om de ºtiinþã, fapt careîi este caracteristic, întregeº-te munca anterioarã a istori-cilor de recuperare a valoriide simbol a domnitoruluimartir ºi a epocii sale, trãgândconcluzii importante privi-toare la reliefurile politice ºi

de Mihaela Bobaru

Mii de angajaþi ai MAI,printre care ºi câtevasute din judeþul Olt

(cca 150 de poliþiºti sau anga-jaþi ai poliþiei din Olt, la care seadaugã pompieri sau jandarmi),încadraþi înainte de 2008, suntînºelaþi lunar la calcularea sala-riului, venitul de bazã nefiindadus la nivelul salariului minim.Înºelãtoria a fost pusã pe masaministerului de cãtre sindicate,care mai solicitã ºi majorareadrepturilor personalului MAI înraport cu cei din învãþãmânt ºisãnãtate. Pentru a pune presiu-ne pe conducerea ministeruluica sã îndrepte situaþia, angajaþiidin MAI se pregãtesc sã iasã înstradã. La Olt, au început sãstrângã semnãturi pentru de-clanºarea conflictului de mun-cã ºi obþinerea autorizaþiei deprotest.

Data angajãrii facediferenþa la salariu

Ei sunt cei care aplicã legea,însã legea nu se aplicã ºi în ca-zul lor. O anomalie tipic româ-neascã, readusã în discuþie desindicate, care aºteaptã un rãs-puns de la ministerul de resort.Numeroºi poliþiºti, pompieri,jandarmi ºi angajaþi din cadrulMAI au constatat cã grila lor desalarizare nu a fost actualizatãla salariul minim garantat în pla-tã, fiind astfel înºelaþi la sala-riul lunar. „La nivel naþional,sindicatele reprezentative auavut o întâlnire luna trecutã cudoamna ministru, în cadrul cã-reia am ridicat aceastã proble-mã ºi am solicitat ministeruluide resort sã intre în legalitate,

mai ales cã noi suntem cei careaplicãm legea. Dacã nouã, ce-lor care ne ocupãm cu aplica-rea legii, nu ni se respectã legi-le privind salarizarea, înseam-nã cã nu avem ce sã mai cãu-tãm la serviciu! Sunt poliþiºti înstructuri care nu au salariul debazã adus la nivelul salariuluiminim. Dacã, spre exemplu,celor încadraþi în 2016 li se cal-culeazã salariul de bazã rapor-tat la 1.250 lei, iar celor carevor fi încadraþi în acest an ra-portat la 1.450 lei, cei anteriorîncadraþi nu au fost aduºi lanivelul de salarizare actual.Existã discrepanþe de salariuîntre persoane cu aceeaºi vechi-me, aceeaºi vârstã, aceeaºitreaptã. Astãzi am reamintimGuvernului cã nu a apãrut ni-mic în urma discuþiilor din ia-nuarie. HG 1/2017 stabileºtesalariul minim pe economie la1.450 lei, dar ºi sancþiuni, înpremierã, pentru angajatori. Nuvrem sã fim puºi în situaþia caministerul sã plãteascã sancþi-uni, când ar putea reactualizasalariile în cuantumul acelorsancþiuni”, a declarat ºeful Sin-dicatului Naþional al Poliþiºtilorºi Personalului Contractual –Biroul Teritorial Olt, CristelIoþu, preºedinte al ConfederaþieiNaþionale Sindicale „CartelAlfa”- Filiala Olt.

La nivelul Oltului, potrivit li-derului de sindicat, 21 de per-soane s-au adresat deja sindica-tului solicitând sprijin pentru oeventualã reprezentare în in-stanþã, în situaþia menþionatã gã-sindu-se circa 50 de angajaþi dinrândul personalului civil con-tractual. În ceea ce priveºte po-liþiºtii, este estimat numãrul de

100 de persoane care se aflã înaceastã situaþie, în prezent sin-dicatul efectuând acþiunea deidentificare.

Poliþiºtii se simtdiscriminaþiîn comparaþiecu ceilalþi bugetari

Totodatã, SNPPC a readus înatenþia guvernului ºi salarizareatuturor angajaþilor MAI, solici-tând majorarea drepturilor înraport cu cele ale personaluluidin învãþãmânt sau sãnãtate.Solicitarea sindicatului, posta-tã ºi pe o reþea de socializare, s-a bucurat de numeroase apre-cieri ºi distribuiri.

„Reamintim GuvernuluiGrindeanu cã salariile poliþiºti-lor, jandarmilor, pompierilor ºipersonalului contractual dinMAI nu au fost majorate dinoctombrie 2008. PersonalulMAI este discriminat în raportcu personalul din sãnãtate ºi în-vãþãmânt. Nu dorim sã intrãmîntr-o logicã conflictualã, sun-tem deschiºi dialogului, dar so-licitãm respect pentru valoareamuncii noastre. În momentelede crizã socialã, angajaþii MAIau demonstrat profesionalism ºidisponibilitate, calitãþi care audus la o soluþie finalã beneficãstatului de drept prin menþine-rea echilibrului social. Am apã-rat ºi protejat viaþa ºi integrita-tea corporalã, bunurile publiceºi private. Statul de drept, înschimb, nu a recompensat pemãsurã munca noastrã. Profesiade poliþist este o profesie devocaþie ºi risc. În ultimii doi aniam plãtit scump, cinci poliþiºti

fiind decedaþi ºi ºase rãniþi grav,totul doar pentru a proteja ordi-nea ºi liniºtea publicã. În con-cluzie, dorim sã evitãm conflic-tul ºi vã solicitãm cu prioritateeliminarea disfuncþiilor salaria-le existente, prin majorareaacestor drepturi personaluluiMAI în raport cu cei din învã-þãmânt ºi sãnãtate”, susþin re-prezentanþii ANPPC.

Oamenii legiise pregãtescsã iasã în stradã

Nemulþumirile angajaþilorMAI sunt atât de mari, încât eise pregãtesc sã iasã în stradã.,,Noi, cei din teritoriu, vrem sãpunem presiune ºi sã ieºim înstradã. Nu cerem mãriri de sa-lariu, ci aplicarea legii. Maimult, celebra Ordonanþã 2/2017 nu include ºi poliþiºtii lamãriri de salarii. Ei nu suntbugetari, ei nu mãnâncã. Sun-tem atât de speciali, cã nu sun-tem incluºi nicãieri la drepturi.Suntem funcþionari cu statutspecial, nu suntem nici funcþi-onari, nici militari”, a mai de-clarat Ioþu. În vederea autori-zãrii mitingului, pentru a sta-bili câþi poliþiºti ºi angajaþiMAI vor participa la protestulcu tema „Respectãm legislaþiaîn domeniu”, sindicatul olteana purtat discuþii cu angajaþii IPJOlt, sãptãmâna trecutã, dar ºicu angajaþii din Caracal ºiScorniceºti. Toate judeþele caredoresc sã organizeze protestvor fi centralizate la Bucureºti,pe baza proceselor-verbale în-cheiate de filialele din terito-riu, SNPPC urmând a stabilidata când oamenii legii îºi vorstriga nemulþumirile în stradã.Nu ar fi pentru prima datã cândoamenii legii ar ieºi în stradã.Ei au mai fãcut-o ºi în urmã cucâþiva ani. Atunci, þinta lor afost preºedintele Traian Bãses-cu, acum în colimator estedoamna ministru Carmen Da-niela Dan.

Protest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformãProtest înuniformã


9SPECIAL

Istoricul Dinicã Ciobotea s-a nãscut pe 8 ianuarie1947 în satul Smadovi-

cioara, comuna Secu, Dolj, într-o familie de moºneni iubitori decarte ºi de neam. A beneficiatde o educaþie aleasã, urmândºcoala din comuna natalã (cla-sele I - IV) ºi Piria, comuna Ar-getoaia - Dolj (clasele V - VIII),Liceul din Strehaia – Mehedinþiºi Facultatea de Istorie a Uni-versitãþii din Bucureºti.

Doctor în istorie, a parcurstoate etapele carierei universi-tare, ajungând profesor la Uni-versitatea din Craiova dupã oexperienþã fructuoasã ca mu-zeograf principal la Muzeul Ol-teniei ºi în calitate de cercetã-tor ºtiinþific principal la Institu-tul de Cercetãri Socio-Umane„C.S. Nicolãescu - Plopºor”.

Autor al unei vaste opere,cunoscãtor în amãnunt al isto-riei medievale ºi moderne româ-neºti, învie ºi întãreºte imagineaeternã a românilor ºi a marilordomnitori ca urmare a unor stu-dii ºi cercetãri analizate, gândi-te, elaborate ºi reinterpretate cuatenþie, aducând contribuþii noi,personale, pe multiple teme, înpagini dense ºi originale plinede spirit ºi cunoaºtere, pline derigoare ºi onestitate, erudiþie ºicompetenþã, oferind istoricilorºi iubitorilor de istorie un terenvast ºi bogat în contribuþii ºtiin-þifice care meritã toatã aprecie-rea ºi preþuirea.

Opera istoricului scoate laluminã veacuri înfloritoare alepoporului român, atrãgând aten-þia contemporanilor asupra di-namicii preocupãrilor ºi realizã-rilor românilor în toate dome-niile de activitate.

Bun cunoscãtor al spirituluiromânesc caracterizat prin voin-þã, echilibru, ascensiune amplãºi glorioasã, a pus bazele ºi di-mensiunile unei istorii viitoarecorecte.

Creator de ºcoalã ºi formatorde istorici, profesorul universi-tar se înscrie ca un mare peda-gog al epocii sale. Toatã operasa este o carte de sintezã, unade referinþã, fãrã de care nu se

culturale ale domniei acestuia,care s-au concretizat astfel:

1. Reconsiderarea funcþiilororaºelor oltene prin consolida-rea rosturilor strategice ale Cer-neþilor (de veghe la hotar, deacoperire ºi supraveghere a dru-murilor care dãdeau siguranþãexploatãrilor miniere de la Baiade Aramã), mutarea târgului dela Strehaia, ridicarea Craiovei larang de mare târg internaþional.

2. Extinderea prin adãugiri afuncþiilor militare ale instituþieiBãniei, construind singura for-tificaþie din istoria oraºului, cu-noscutã sub numele de HanulHurezi.

3. Reconfigurarea releelorpolitico-culturale ale domniei înOltenia, construind un rol prin-cipal în zonã ctitoriei sale de laHurezi.

4. Ridicarea a numeroase cti-torii eclesiastice (în nume pro-priu, al familiei sale sau de alþiboieri, moºneni ºi negustori)care au fãcut ca Oltenia sã de-vinã o zonã mult mai frecven-tabilã ºi mai prosperã în com-paraþie cu perioada anterioarã1654 – 1688, foarte favorabilãunor relaþii complexe cu sudulDunãrii, cu Banatul ºi Transil-vania.

Aceastã carte este o nouã bi-ruinþã ºtiinþificã ºi moralã a au-torului prin eleganþa, sobrieta-tea ºi rigoarea demersului ºtiin-þific, având un caractrer pro-fund, novator ºi doct.

În concluzie, cartea reprezin-tã un studiu complet ºi documen-tat al unui harnic ºi destoinic cer-cetãtor care demonstreazã o uria-ºã putere de asimilare ºi sintezã,sistematizând idei cãlãuzitoarepe aceastã temã, emanând o dis-ciplinã intelectualã ºi sufleteas-cã specificã marilor spirite.

pot concepe ideile istorice vii-toare.

Cunoscut în rândul istoricilordrept Patriarhul Moºnenilor da-toritã devotamentului ºi sâr-guinþei cu care s-a aplecat asu-pra acestui subiect, cu o ascen-siune amplã, glorioasã, este unmare iubitor al fiinþei omeneºtiºi un mare gânditor cãruia cugreu i se poate obiecta ceva.Exemplificãm acest fapt enu-merând câteva articole ºi cãrþiapãrute pe tema moºnenilor:

Cãrþile de lecturã ale moº-nenilor din Secu (secoleleXVIII-XIX), în “Mehedinþi.Culturã ºi civilizaþie”, IV, 1982(în colaborare);

Cãrþile de lecturã ale moº-nenilor din Secu-Dolj (secolulal XVIII-lea – prima jumãtate asecolului al XIX-lea), în “Bu-letin de documente”, DirecþiaGeneralã a Arhivelor Statului,Bucureºti, 1984, p. 22-25;

Statistica moºnenilor dinÞara Româneascã 1855, în “Li-tua. Studii ºi cercetãri”, V, Târ-gu Jiu, 1992, p. 65-93;

Statistica moºnenilor din1855, în “Arhivele Olteniei”,Serie nouã, 8, 1993, p. 85-93;

Proprietatea moºneneascãîn judeþul Dolj, în “ArhiveleOlteniei”, Serie nouã, nr. 9,1994, p. 83-98; într-o formãprescurtatã în “Studii ºi comu-nicãri”, vol. I, 1993-1994, So-cietatea de istorie ºi retrologieagrarã din România, filiala Cra-iova - Universitatea din Craio-va - Muzeul Olteniei, Craiova,p. 146-150;

Numãrul moºnenilor ºi sa-telor moºneneºti, în “LucrãrileColocviului Naþional de Istorie20-22 iunie 1996”, vol. V/1997,Muzeul Naþional Cotroceni, p.71-94;

Structura ºi capacitatea ju-ridicã a moºnenilor, în “Anale-le Universitãþii din Craiova, Is-torie”, nr. 1, 1996, p. 89-90 (încolaborare);

Istoria moºnenilor, vol. 1,partea I (1829-1912), EdituraUniversitaria, Craiova, 1999,228 p.;

Despre neamul moºnenilorSchileri din Gorj, în “Anuarul

Institutului de Cercetãri Socio-Umane «C.S. Nicolãescu-Plop-ºor»”, II/2000, p. 11-28;

Obºtile moºnenilor proprie-tari din Chiojdu de pe Bâsca,Editura Helios, Craiova, 2001,369 p. [coautor];

Prefaþã la vol. lui VictorChiriþã, Din istoria satului Bãl-ceþei, Vâlcea. Neamul moºne-nilor Porojeneºti, Editura Aius,Craiova, 2004, p. 5-6;

Cuvânt despre moºneniiDobridoreni, prefaþã la vol. luiIon C. Vlãduþ, Dobridor– isto-rie ºi continuitate, EdituraAlma, Craiova, 2004, p. 5-6;

Opinii istoriografice pri-vind definiþia moºnenilor, în„Argesis”, Studii ºi comunicãri,Seria Istorie, XV, Editura Or-dessos, Piteºti, 2006, p. 229-234;

Evaluãri istoriografice pri-vind locul moºnenilor în struc-tura socialã din Þara Româneas-cã (1722-1831), în vol. Studiavaria in honorem Professorisªtefan ªtefãnescu Octogenarii,Ediderunt Cristian Luca et Io-nel Cândea, Editura AcademieiRomâne/Muzeul Brãilei – Edi-tura Istros, Bucureºti – Brãila,2009, p. 699-719;

Energiile structurilor socia-le ºi formele de culturã promo-vate de reprezentanþii acestora- Genealogia neamului moºne-nilor Soreºtii din Bulzeºti, învol. Marian Beºeteliu - 70. Inhonorem, Editura Cellina, Cra-iova, 2009, p. 96-103;

Devãlmãºie ºi indiviziune

la moºnenii proprietari dinApele Vii, EUC, Craiova,2006, 186 p. [coautor].

Istoricul este primul carearatã importanþa vizitei preºe-dintelui De Gaulle în Româ-nia, descriind evenimentul ºipunând la dispoziþia cititoru-lui un important set de docu-mente privitoare la acest eve-niment. Astfel cã în anul2007, împreunã cu Ileana Ma-rinaº, lanseazã pe piaþã o car-te excepþionalã ca mesaj ºi in-formaþie istoricã: „Din istoriarelaþiilor româno-franceze.Vizita generalului De Gaullela Craiova”, Editura Aius,Craiova, dupã ce publicase încolaborare cu acelaºi autor unarticol de referinþã la aceadatã: „Un eveniment impor-tant în istoria Craiovei: vizi-ta lui De Gaulle din mai1968”, în “Mileniu”, anul IX,2006.

Domnia sa este caracterizatprintr-un simþ istoric de ne-contestat, printr-o inestimabi-lã valoare de cercetãtor repre-zentând pe linia sa o expresiede netãgãduit a sufletului ro-mânesc.

Întreaga operã a istoriculuioglindeºte respectul pentruadevãrul istoric ºi pentru iu-birea de neam, fapte ce repre-zintã temeiul întregii saleexistenþe ºi oferã calitãþileunui învingãtor printre clipe-le astrale ale poporului ro-mân. La mulþi ani!

(Dr. T.M.)

Profesor universitar doctorDinicã Ciobotea în cea

de-a 71-a primãvarã a vieþii

O nouã reuºitã de excepþiea Profesorului universitardoctor DINICÃ CIOBOTEA

















Incertitudinile din mediulpolitic local, criza OUG13 negãsindu-ºi încã o rezol-vare clarã, dar ºi sporirea ºan-selor ca Rezerva Federalã ame-ricanã sã majoreze dobânda sacheie, la jumãtatea lunii viitoa-re, nu au favorizat leul, care s-a depreciat faþã de principale-le valute.

Cursul euro a crescut de la4,5048, la începutul perioadei,la 4,5244 lei, la finalul ei, într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat între 4,519 ºi 4,527lei, cu închiderea la 4,518 –4,522 lei. De altfel, în ultimelezile, euro s-a consolidat pestepragul de 4,52 lei, cotaþiile tes-tând nivelul din 4,53 lei.

Dolarul american a urcat, lajumãtatea intervalului, la4,2736 lei, pe care l-a încheiatla 4,2591 lei, într-o ºedinþã încare cotaþiile au fluctuat între4,253 ºi 4,266 lei.

Moneda elveþianã s-a apre-ciat pe pieþele internaþionale dela 1,068 la 1,063 franci/euro,cursul ei crescând de la 4,2233la 4,2493 lei, maximul ultime-lor cinci sãptãmâni.

Evoluþia leului din urmãtoa-rele sãptãmâni va fi marcatãatât de modul în care politicie-nii vor rezolva criza provoca-tã de OUG 13, cât ºi de deci-ziile de politicã monetarã aleFed sau de schimbãrile de fis-calitate promise de preºedinte-le Trump. Nu în ultimul rând,

10ACTUALITATE


în atenþie rãmân apropiatelealegeri prezidenþiale din Fran-þa, unde în prim-plan se aflãcandidata ultranaþionalistãMarine Le Pen. Aceasta a pro-mis cã în cazul unei victorii vaorganiza un referendum careva avea drept temã ieºireaFranþei din UE (Frexit), impli-cit pãrãsirea zonei euro.

Reamintim ºi recenta decla-raþie a guvernatorului MugurIsãrescu, conform cãreia: „Înurmãtoarea perioadã nu preaeste spaþiu de aprecierea leu-lui, aceasta ca sã nu spun cãnu este deloc“.

Pe pieþele internaþionale,perechea euro/dolar a scãzutde la 1,07 la 1,0521 dolari,minim al ultimelor cinci sãp-tãmâni, dar a terminat interva-lul la 1,0606 – 1,0633 dolari,cu bursele americane închi-zându-se la 1,0615 dolari.

Reamintim cã Janet Yellen,preºedinta Fed, a declarat re-cent în faþa Comisiei de finan-þe a Senatului SUA, cã ritmulmajorãrii ratelor dobânzilor depoliticã monetarã va acceleraanul acesta. Creºterea randa-mentelor se reflectã în întãri-rea dolarului, chiar dacã noiioficiali de la Casa Albã au afir-mat, în frunte cu preºedinteleTrump, cã dolarul este supra-apreciat.

Analiza cuprinde perioada14 – 20 februarie

Înaltpreasfinþitul Pãrinte Varsanufie:”Evanghelia ne aratã cât de iubiþi sunt

drepþii înaintea lui Dumnezeu”

Duminicã, 19 februarie,Înaltpreasfinþitul Pãrin-te Varsanufie a sãvârºit

Sfânta Liturghie la Catedrala Ar-hiepiscopalã Sfântul Nicolae dinRâmnicu Vâlcea, înconjurat deun sobor de preoþi ºi diaconi.

În cuvântul de învãþãturã îm-pãrtãºit celor prezenþi, Pãrinte-le Arhiepiscop a arãtat cã „înaceastã duminicã este aºezatînaintea ochilor noºtri sufleteºtiun episod care þine de sfârºitulveacurilor: obºteasca Judecatã,când va veni Fiul Omului întruslava Sa ºi toþi sfinþii îngeri cuEl, atunci va ºedea pe tronulslavei Sale. La aceastã A DouaVenire, omul va fi judecat dupãfaptele ºi dupã credinþa sa. Fap-tele pot fi sãvârºite numai întimpul vieþii pãmânteºti, însãaceastã viaþã este limitatã ºi deaceea trebuie sã sãvârºim celebune pentru ca sufletul nostrusã trãiascã veºnic lângã Dum-nezeu ºi nu sã trãiascã veºnic înosândã. Evanghelia se numeºteÎnfricoºãtoarea Judecatã pen-tru cã înfricoºãtor este verdic-

tul pentru cei care nu l-au avutîn inimile lor pe Dumnezeu,pentru cei care nu L-au mãrtu-risit pe Dumnezeu.

În aceastã duminicã învãþãmcare sunt cele ºase moduri încare putem sãvârºi fapta ceabunã, ea însãºi expresia saumãrturia credinþei noastre: cãciflãmând am fost ºi Mi-aþi dat sãmãnânc; însetat am fost ºi Mi-aþi dat sã beau; strãin am fostºi M-aþi primit; gol am fost ºiM-aþi îmbrãcat; bolnav am fostºi M-aþi cercetat; în temniþã amfost ºi aþi venit la Mine.

Mântuitorul aratã faptele mi-lei trupeºti, însã este întrebatDoamne, când Te-am vãzut flã-mând ºi Te-am hrãnit? Sau în-setat ºi Þi-am dat sã bei? Saucând Te-am vãzut strãin ºi Te-am primit, sau gol ºi Te-am îm-brãcat? ªi când Te-am vãzutbolnav sau în temniþã ºi am ve-nit la Tine?

În antitezã, aceleaºi întrebãrisunt puse ºi de cei care nu Îlrecunosc pe Dumnezeu, de ceicare nu împlinesc poruncile lui

Dumnezeu: Doamne, când Te-am vãzut flãmând ºi Te-am hrã-nit? Sau însetat ºi Þi-am dat sãbei? Sau când Te-am vãzutstrãin ºi Te-am primit, sau golºi Te-am îmbrãcat? ªi când Te-am vãzut bolnav sau în temniþãºi am venit la Tine?

Mântuitorul ne arãtã cã Seidentificã cu toþi cei de lângãnoi, întrucât aþi fãcut unuiadintr-aceºti fraþi ai Mei preamici, Mie Mi-aþi fãcut ºi neamintim aici de Pilda Samari-neanului milostiv în care ve-dem, de fapt, cine este aproa-pele nostru.

Evanghelia de astãzi ne aratãcât de iubiþi ºi cât de plãcuþi suntdrepþii înaintea lui Dumnezeupentru cã a lor este împãrãþiacerurilor”, a subliniat ChiriarhulRâmnicului.

La final, Înaltpreasfinþia Sa i-a binecuvântat pe credincioºiicare au participat la Sfânta Li-turghie sãvârºitã la CatedralaArhiepiscopalã.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

Centrul Naþional de In-formare ºi PromovareTuristicã în judeþul Vâl-

cea, precum ºi Centrele de In-formare Horezu, Cãlimãneºti,Periºani, Ocnele Mari, Sãlãtru-cel, Serviciul Public JudeþeanSalvamont ºi Memorialul ”Ni-colae Bãlcescu” vor reprezentajudeþul Vâlcea la cea de-a II-aediþie a Târgului de Turism alOlteniei. Evenimentul va avealoc la Craiova, în perioada 10-12 martie 2017, ºi va reuni ex-pozanþi din regiunea Oltenia ºidin strãinãtate. ”Astfel, într-unstand de 20 mp, reprezentanþiiConsiliului Judeþean Vâlcea ºidelegaþii vâlceni vor scrie «po-vestea standului», prezentândcele mai atractive obiective tu-

Judeþul Vâlcea la Târgul de Turism al Oltenieiristice din zonã pentru diverseniºe de turism, precum ºi oferteturistice specifice sãrbãtorilorpascale. În stand vor fi prezenþiºi meºteri populari ce vor oferidemonstraþii de prelucrare a lu-tului ºi a borangicului, tradiþii-le locale constituind un impor-tant punct de atracþie turisticã înjudeþul Vâlcea”, a declarat pre-ºedintele Consiliului Judeþean

Vâlcea, Constantin Rãdulescu.Prin participarea la Târgul de

Turism al Olteniei, se doreºteatragerea unui numãr cât maimare de turiºti în judeþul Vâl-cea, pe tot parcursul anului, pre-cum ºi fidelizarea acestora.Conducerea CJ Vâlcea mulþu-meºte primarilor care au rãs-puns la demersul de promovarea judeþului Vâlcea. (M.P.)

Vâlcea: Ambasadorul SUAla Biblioteca Judeþeanã

„Antim Ivireanul”””””

Ambasadorul StatelorUnite ale Americii înRomânia, Hans Klemm,

va face, pe 28 februarie a.c., ovizitã de o orã la Biblioteca Ju-deþeanã „Antim Ivireanul” dinRâmnicu Vâlcea, pentru o do-naþie de carte. Donaþia oficia-lului SUA poartã numele de”American Shelf” (Raftul Ame-rican) ºi va cuprinde literaturãamericanã clasicã ’i contempo-ranã, cãri pentru copii, metodi-ca predãrii limbii engleze etc.Potrivit lui Remus Grigorescu,directorul Bibliotecii Judeþene„Antim Ivireanul”, vizita amba-sadorulului Hans Klemm a fost

programatã pentru ora 16,00.Judeþul Vâlcea se aflã pe primulloc la nivel naþional în ce pri-veºte numãrul cititorilor activi.(Marielena Popa)

Leul încã aºteaptãrezolvarea crizei OUG 13


















11ACTUALITATE

Un reportaj din presa craioveanã aultimelor zile m-a determinat sãscriu aceste rânduri. Din nou, în

Craiova, ca de altfel în întreaga þarã, petinerii din orfelinate care împlinesc 18 aniºi care sunt nevoiþi, conform legii, sã pã-rãseascã instituþiile de ocrotire (aºa nu-mita revocare), îi regãsim pe strãzi. Cer-ºind. Fãrã speranþã ºi fãrã viitor.

Deºi legile s-au mai schimbat în favoa-rea acestor oameni, problema lor rãmâneNEREZOLVATÃ. Nu este normal ca,dupã pãrãsirea sistemului pentru defavo-rizaþi, aceºti oameni sã devinã ºi mai de-favorizaþi. Sentimentul politicii ”jumãtã-þilor de mãsurã” devine inevitabil. Domi-nã nefericit peste toatã aceastã tristã po-veste.

Apreciez eforturile ºi iniþiativele pe careinstituþiile locale, Consiliul Judeþean, Di-recþia pentru Protecþia Copilului, le facpentru a mai obloji PROVIZORIU soartaacestor tineri. Dar nu cu soluþii de tip ”sãstingem incendiul” se rezolvã aceastã pro-blemã.

Este nevoie de o lege clarã care sã orezolve DURABIL. Ca parlamentar deDolj ºi vicepreºedinte al Comisiei pentruegalitate de ºanse, voi cãuta sã iniþiez ºisã susþin orice proiect de lege care RE-ZOLVÃ aceastã problemã. Nu parþial. Nutemporar. Ci pentru totdeauna.

A lãsa lucrurile neschimbate ar însem-na sã acceptãm realitatea durã, aceea cãinstituþii ale statului român produc cer-ºetori, oameni ai strãzii. Ceea ce este IN-ACCEPTABIL.

Voi propune câteva mãsuri concretepentru legislaþia cu incidenþã asupra vie-þii acestor tineri. Pornind de la ideea cã ºiaceºti copii cu pãrinþi ”neºtiuþi” sunt co-piii acestui judeþ, copiii acestui stat. Unstat care are obligaþia, de facto, nu doarde jure, de a se îngriji de soarta lor.

În primul rând, trebuie rezolvatã pro-blema locuirii pentru aceºti tineri. Lo-cuinþa este condiþia esenþialã pentru in-serþia socialã a acestor oameni. Existã oprevedere legalã referitoare la obligaþiiale CJ-urilor privind alocarea unor fon-duri (puþine) în baza unei liste de priori-tãþi (pãi, toþi care pleacã din aceste insti-tuþii ºi ajung pe strãzi sunt prioritãþi!!).Nu e suficient.

În mediul urban, sunt blocuri netermi-nate ºi a cãror perspectivã de finalizareeste blocatã din varii motive. De aseme-nea, sunt locuinþe pãrãsite/dezafectatecare ar putea fi repuse în circuitul locativ.

O ºansã adevãratã pentrucopiii ”nimãnui”

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

ªi consiliile locale ar trebui sã aibã drep-tul legal de a prelua/cumpãra aceste con-strucþii. Ele ar putea fi finalizate ºi încre-dinþate cu titlu de folosinþã gratuitã pen-tru o perioadã de 3-4 ani tuturor acestortineri pânã vor avea posibilitatea achitã-rii unei chirii modice.

De asemenea, în mediul rural din Ro-mânia sunt mii de locuinþe pãrãsite sauaparþinând unor persoane care au dece-dat sau au plecat definitiv în strãinãtate.Ele pot fi preluate/cumpãrate de primã-riile pe raza cãrora se aflã ºi acordate cutitlu de folosinþã gratuitã ºi acestor per-soane. Existã un proiect în dezbatereacomisiei din care fac parte, ”Case socialeîn mediul rural”, care prevede acest lu-cru, proiect pe care îl susþin.

Avem scris în atâtea legi cã ”pentru pre-venirea ºi combaterea sãrãciei ºi a riscu-lui de excluziune socialã, prin politicilepublice iniþiate, statul asigurã accesul per-soanelor vulnerabile la unele drepturi fun-damentale cum ar fi dreptul la locuinþã”.Pãi, sã învãþãm odatã sã respectãm ceeace scriem în ele.

Dincolo de aceastã mãsurã prioritarã,sunt alte mãsuri pe care eu le vãd ca fiindabsolut necesare de adoptat.

Obligativitatea pentru Direcþiile Gene-rale de Asistenþã ºi Protecþie Socialã aCopilului de formare ºi consiliere vocaþi-onalã pentru aceºti tineri, încã din timpulprezenþei lor în centrele de ocrotire. Lapachet cu salarizarea corespunzãtoare acelor care se ocupã zi de zi de aceºtia.

Integrarea tinerilor pe piaþa muncii dela vârsta de 16 ani, în timp ce sunt în sis-temul de protecþie instituþionalizat. Îmbu-nãtãþirea condiþiilor de viaþã în centre(mãrirea alocaþiei conform programei).

Internalizarea metodelor moderne pri-vind cunoaºterea ºi dezvoltarea persona-lã a persoanelor instituþionalizate. Reali-zarea din timp a unor planuri personali-zate pentru fiecare dintre ei, astfel încât,la 18 ani, sã ºtie exact pe ce drum trebuiesã meargã.

O mai mare vizibilitate în rândul cen-trelor de plasament a târgurilor de joburipentru tinerii ce urmeazã sã pãrãseascãsistemul. Sunt doar câteva mãsuri obli-gatorii. Mã voi gândi ºi la altele.

Nu mai vreau sã vãd ºtiri despre tinericare considerã ”acasã” ca fiind patru car-toane înghesuite sub scara unui bloc. Suntconºtient însã cã acest lucru se va întâm-pla doar atunci când nu vor mai existaaceste realitãþi care sã le genereze.

Începând de azi, pãrinþii aicãror copii împlinesc ºaseani pânã la 31 august a.c.îºi pot înscrie micuþii laclasa pregãtitoare pentruanul ºcolar urmãtor. Potri-vit legislaþiei, aceste în-scrieri vor avea loc în douãetape, pãrinþii ºi copiiiavând posibilitatea sãviziteze unitãþile ºcolare pecare le au în vizor ºi chiarsã aibã un dialog cu viitoa-rele învãþãtoare.

de Octavia Hantea

Doljenii trebuie sã ºtie cã prio-ritari sunt copiii înscriºi laºcoala de circumscripþie ºi

abia apoi, dacã mai rãmân locuri libe-re, va avea loc înscrierea micuþilor carenu locuiesc în zona ºcolii. Potrivit re-prezentanþilor Inspectoratului ªcolar

Au început înscrierile în clasa pregãtitoareDolj, în perioada 23 februarie-2 mar-tie a.c., pãrinþii ºi copiii vor putea vi-zita unitãþile ºcolare ºi vor avea ocaziasã stea de vorbã cu cadrele didactice.Termenul limitã de depunere a cereri-lor de înscriere este 16 martie a.c., ur-mând ca în perioada 22-23 martie sãfie centralizate rezultatele primei eta-pe de înscrieri. Dacã nu reuºesc dinprima, pãrinþii mai au o ºansã în pe-rioada 24-30 martie a.c., doar în cazuriexcepþionale urmând sã intervinã re-prezentanþii IªJ Dolj. Astfel, în perioa-da 7-13 aprilie, la IªJ Dolj se vor re-zolva cererile de înscriere nesoluþiona-te pânã la acea datã. Ca în fiecare an,vor exista copii care, deºi nu împlinescºase ani pânã la 31 august a.c., vor fiînscriºi în clasa pregãtitoare. De capa-citatea de lucru a acestora se vor ocu-pa specialiºtii din cadrul Centrului Ju-deþean de Resurse ºi Asistenþã Educa-þionalã Dolj, aceºtia din urmã fiind ceicare vor da avizul. Evaluãrile în cauzãse vor face începând de azi pânã pe 14martie a.c.

P rimãria Râmnicu Vâlcea aanunþat cã, în urma unor de-mersuri fãcute în ultimele luni

de cãtre reprezentanþii municipalitã-þii pe lângã Ministerul Transporturi-lor ºi Compania Naþionalã de Cãi Fe-rate CFR SA, s-a obþinut, în sfârºit,eliminarea podului de cale feratã dinzona Goranu. „Podul, o structurã de-gradatã, punea probleme serioase caurmare a colmatãrii permanente a VãiiStãncioiului ºi a efectelor derivate deaici, în special în contextul unor pre-cipitaþii abundente: inundaþii, surpãride maluri, viituri puternice etc.”, aprecizat primãria într-un comunicatde presã. Construcþia, care are o des-chidere de peste 15 metri ºi face par-

Mai puţine inundaţii în Râmnicu VâlceaMai puţine inundaţii în Râmnicu VâlceaMai puţine inundaţii în Râmnicu VâlceaMai puţine inundaţii în Râmnicu VâlceaMai puţine inundaţii în Râmnicu Vâlcea

Podul de cale fera-tã din zona Goranu

va fi înlãturatte din linia Râmnicu Vâlcea – Vâlce-le, un proiect abandonat, va fi demon-tatã, în curând, de cãtre Regionala deCãi Ferate Craiova. Totodatã, vor firealizate ºi celelalte lucrãri conexe dereabilitare a zonei: tãierea vegetaþieide pe terasamentul CF, precum ºi de-colmatarea zonei podului CF. „Aceas-tã acþiune vine dupã 27 de ani în care– dupã abandonarea proiectului cãiiferate Râmnicu Vâlcea - Vâlcele – ad-ministraþiile locale municipale au fã-cut numeroase apeluri privind gradulde pericol reprezentat de aceastã struc-turã ºi necesitatea luãrii unor mãsuriurgente de refacere a zonei”, a subli-niat sursa citatã.

(M.P.)


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

12ACTUALITATE

Administraþia Bazinalã deApã Olt, instituþie pu-blicã, cu sediul în Rm.

Vâlcea, str. Remus Bellu nr.6,jud. Vâlcea, organizeazã con-curs pentru ocuparea postuluivacant corespunzãtor funcþieicontractuale de execuþie pe pe-rioadã nedeterminatã de ingi-ner în cadrul Biroului Promo-vare Investiþii - Urmãrire Inves-tiþii.

Condiþii de participare la con-curs:

1. Candidaþii trebuie sã înde-plineascã condiþiile generaleprevãzute de art.3 din Regula-mentul-Cadru aprobat prin HG286/2011 cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

2. Condiþii specifice de parti-cipare la concurs:

- studii superioare de lungãduratã absolvite cu diplomã deinginer – specializarea con-strucþii hidrotehnice, îmbunãtã-þiri funciare, energeticã;

- minimum 5 ani vechime îndomeniul execuþiei sau promo-vãrii ºi urmãririi realizãrii lucrã-rilor de investiþii, presupunândcunoºtinþe aprofundate în una

sau mai multe din urmãtoareleactivitãþi:

analiza documentaþiilortehnico - economice pentru au-torizarea ºi execuþia lucrãrilor;

conducerea ºi verificareaexecuþiei lucrãrilor de construc-þii;

urmãrirea realizãrii lucrã-rilor ºi îndeplinirea exigenþelorde calitate impuse prin proiec-tul tehnic ºi caietele de sarcini.

Concursul se va desfãºura lasediul Administraþiei Bazinalede Apã Olt din str. Remus Bel-lu nr.6 , Rm. Vâlcea, jud. Vâl-cea, dupã cum urmeazã:

- 16.03.2017 ora 10:00 - pro-ba scrisã;

- 21.03.2017 ora 10:00 - in-terviu.

Data limitã pânã la care can-didaþii vor depune actele pen-tru dosarul de concurs este08.03.2017 (inclusiv), la sediulAdministraþiei Bazinale de ApãOlt.

Informaþii suplimentare suntafiºate pe site-ul instituþiei ºi lasediul instituþiei, relaþii la

Tel.: 0250.739.881 int.118sau 119.

AnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA OltAnunþABA Olt

Publ

icita

te


13CULTURÃ

Secþia de ªtiinþelenaturii, din cadrulMuzeului OltenieiCraiova, organizeazãjoi - 23 februarie2017, începând cuora 17.00, în cadrulproiectului cultural„Bios Art”, atelierulde educaþie animalie-rã plasticã „Dragobe-tele - logodiciulpãsãrilor”.

O rganizatorii eveni-mentului, muzeografdrd. Lila Gima (Mu-

zeul Olteniei Craiova) ºi Eca-terina Bogdan (profesor învã-þãmânt primar în cadrul Cole-giului Naþional „ Carol I”), vorrealiza împreunã cu elevii dela clasa pregãtitoare „C” feli-citãri ºi obiecte hand-made cutematicã specificã lumii ani-male, pentru a le dãrui persoa-nelor dragi.

În cadrul evenimentului cul-tural, va fi realizatã o prezen-tare multimedia însoþitã de undialog interactiv despre ritua-lul de „logodici” al pãsãrilor.

Atelierul de creaþie dedicat zileide Dragobete, la Muzeul Olteniei

de Octavia Hantea

Potrivit regizorului An-drei Mãjeri, piesa deteatru „Nunta însânge-

ratã” este un spectacol amplu, cumuzicã ºi actori foarte buni. „De-spre piesa ce va avea premiera du-minicã, vã pot spune cã este unspectacol amplu, un spectacol de-dicat Mirelei Cioabã. Sper sã fiebine primitã de cãtre public. Vor-besc despre o muzicã bunã, de-spre actori foarte buni, un text di-ficil, dar atractiv. Sunt 16 actoricare vor avea grijã ca publicul sãprimeascã întocmai mesajul”, aspus Mãjeri. Scenografia este re-alizatã de Irina Chirilã, iar de co-regrafie rãspunde artista Flavia

Reprezentanþii Teatrului Naþional „Marin Sorescu”sunt pe ultima sutã de metri cu pregãtirile pentrupunerea în scenã a uneia dintre cele mai intere-sante producþii. Piesa de teatru „Nunta însângera-tã”, de Federico Garcia Lorca, va avea premieraduminicã, 26 februarie a.c., ora 19.00, în Sala„Amza Pellea”. Dupã premierã, vor avea loc altepatru reprezentaþii ale piesei, pe parcursul luniimartie.

Tudor Gheorgherevinela Craiova

Pe lângã producþiile ce þin departea teatralã, reprezentanþiiTeatrului Naþional „Marin Sores-cu” le pregãtesc craiovenilor ºispectacole muzicale. Astfel, înzilele de 8 ºi 9 martie a.c., la orele19.00, pe scena teatrului din Bã-nie va urca maestrul TudorGheorghe, cu spectacolul „În-drãgostiþi Fãrã Noroc”. Pentruîntâia oarã, întrucât ºi-a propussã atragã tot mai mulþi tineri,Tudor Gheorghe ºi Marius Hris-tescu, orchestrator ºi dirijor, auales sã combine sunetul flautu-lui cu cel al chitarei.

Giurgiu. Persoanele care nu vorajunge la premiera din data de 26februarie a.c., vor mai avea oca-zia sã vadã aceastã piesã de tea-tru pe parcursul lunii martie a.c.,când vor fi puse în scenã alte pa-tru reprezentaþii.

„Nunta însângeratã”,premierã la TeatrulNaþional Craiova


















J U

R I

D I

C A14

UTILE

Pãrinþii îºi pot aduce co-piii la proteste, atâtatimp cât manifestaþii-

le publice sunt paºnice ºi sedesfãºoarã în condiþiile legii.Aceasta este concluzia la careputem ajunge pe fondul pre-vederilor legale din legislaþiace priveºte adunãrile publiceºi din cea cu privire la dreptu-rile copilului, în contextul încare, în ultimele zile, au fostînregistrare la autoritãþile deprotecþie a copilului câtevazeci de reclamaþii cu privire laparticiparea celor mici la pro-testele din Piaþa Victoriei ºi nunumai.

Din perspectiva legii, copi-ii au voie sã participe la pro-teste. În primul rând, Legea nr.60/1991 privind organizarea ºidesfãºurarea adunãrilor publi-ce, unul dintre principaleleacte normative care ar fi pututsã prevadã vreo interdicþiepentru copiii sub o anumitãvârstã, nu prevede nimic înacest sens. Apoi, Legea nr.272/2004 privind protecþia ºipromovarea drepturilor copi-lului nu se referã la participa-rea în sine a copiilor la adu-nãrile publice.

Ceea ce prevede însã aceas-tã lege este cã „copiii nu potfi folosiþi sau expuºi de cãtrepãrinþi, reprezentanþi legali,alte persoane responsabile decreºterea ºi îngrijirea lor, or-ganisme private acreditate cafurnizori de servicii sociale,instituþii publice sau private,în scopul de a obþine avanta-je personale/instituþionale saude a influenþa deciziile auto-ritãþilor publice”. Pentru asta,pãrintele sau altã persoanã

responsabilã ar putea primi oamendã între 5.000 ºi 10.000de lei.

Cine poate investigaÎn contextul acestei preve-

deri legale, potrivit mediafax-.ro, la Autoritatea Naþionalãpentru Protecþia Copilului(ANPC) s-au înregistrat în ul-timele zile zeci de reclamanþii– cele mai multe anonime – cuprivire la prezenþa copiilor laprotestele din Piaþa Victoriei ºinu numai. Potrivit sursei citateînsã, ANPC nu are calitatea dea deschide vreo investigaþie,singurele în mãsurã fiind orga-nele de poliþie. Totuºi, ca sãsusþii cã un copil este folosit decãtre responsabilul sãu pentruca acesta din urmã sã obþinãniºte avantaje pentru sine saupentru a îndupleca autoritãþile

publice, trebuie sã demon-strezi, înainte de orice, cãaceasta a fost intenþia pãrinte-lui („în scopul de a obþine”). Înce mãsurã poate fi consideratcã un copil sau 100 au înduple-cat o autoritate sã ia o poziþie,atunci când vorbim despre omanifestaþie publicã la care s-au strâns câteva mii, zeci de miisau sute de mii de persoane? Arfi dificil de demonstrat.

De asemenea, nu trebuie sãuitãm cã pânã ºi copiii au drep-tul la exprimare, recunoscut ºide Constituþie ºi de Legea nr.272/2004, precum ºi de actenormative internaþionale: celmai bun exemplu este Conven-þia Naþiunilor Unite cu privirela drepturile copilului, care lerecunoaºte celor mici nu doarlibertatea de exprimare, ci ºi li-bertatea de participa la întru-

niri paºnice, care nu încalcãdrepturile altora. „Exercitareaacestor drepturi nu poate fi în-grãditã decât de restricþiile pre-vãzute în mod expres de legeºi care sunt necesare într-o so-cietate democraticã, în intere-sul securitãþii naþionale, al si-guranþei sau ordinii publice oripentru a proteja sãnãtatea pu-blicã sau bunele moravuri oripentru a proteja drepturile ºilibertãþile altora”, se prevede înConvenþie.

Participarea forþatãCeea ce interzice Convenþia

este participarea forþatã a copii-lor la astfel de manifestaþii. Fon-dul Internaþional pentru Urgenþeale Copiilor al Naþiunilor Unite(UNICEF) atrage în nenumãra-te rânduri atenþia cã cei mici nu

pot fi folosiþi în scopuri poli-tice, cã nu pot fi forþaþi sã iaparte la protestele violente ºila acþiunile politice conduse deanumite entitãþi dintr-un stat.Desigur, aceste atenþionãri dinpartea UNICEF sunt fãcute pefondul violenþelor din anumi-te state, precum Bangladeshori Egipt, din ultimii ani.

Fireºte cã nu putem vorbidespre puterea de a înþelegeanumite chestiuni de naturãpoliticã, juridicã, economicãº.a.m.d. a unui preºcolar, pen-tru cã ar fi absurd. Dar pãrin-þii sunt datori sã le explice co-piilor ceea ce se întâmplã, într-un mod corespunzãtor cu vâr-sta ºi cu puterea lor de a înþe-lege lucrurile respective.

ConcluziiAºadar, prezenþa în sine a

unui copil la o manifestaþie destradã paºnicã, prin care seîncearcã transmiterea unuimesaj sau se manifestã o opo-ziþie, nu este interzisã în sineprin prevederile noastre lega-le. Atâta timp cât protestul estelegal, non-violent ºi se desfã-ºoarã cu respectarea Legii nr.60/1991, atunci prezenþei co-piilor la un astfel de protest nui se opune practic nicio inter-dicþie legalã nici la nivel naþi-onal, nici la nivel internaþio-nal. Cu alte cuvinte, singurachestiune care ar putea ridicaprobleme ºi cu privire la pre-zenþa copiilor (ºi a oricui alt-cuiva) la un protest este toc-mai legalitatea în care se des-fãºoarã acesta.

Av. Marius VicenþiuColtuc

SC APAVIL SA adesfãºurat ºi în sãptã-mâna 13 - 17 februarie2017 o activitateintensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, încolaborare cu autori-tãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajare aterenului prin betonare ºi asfalta-re pe strãzile Cerna nr. 8, ªtirbeiVodã nr. 216 ºi Buna Vestire.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 3 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-

SC APAVIL SA, activitate în sãptãmâna 13 - 17 februarie 2017zile Cerna nr. 8, ªtirbei Vodã nr.216 ºi Sãliºtea Nouã nr.18.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia, Bog-dan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au curãþat manual cãmine-le de canalizare ºi gurile de scur-gere în zonele Ostroveni I, II,III, IV, V, VI, 1 Mai I, II, Petri-ºor, Nord, Sud ºi Centru;

- s-a reparat canalizarea pestrada Antim Ivireanu nr.11;

- s-a montat ramã cu capaccarosabil în zona Ostroveni lablocul A23, sc. D;

- s-au dezgheþat branºamentepe str. Islazului ºi Calea lui Tra-ian nr. 42;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuire reþea apã potabilã pestrada Eleodor Constantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deexecuþie reþea canalizare mena-jerã ºi racorduri pe strada Cio-cãneºtilor, prin montarea înpãmânt a þevilor de canalizareDN 250mm;

- s-a igienizat ºi asigurat zonade protecþie sanitarã staþii pom-pe Capela, Dealul Malului,

Aranghel, Islazului ºi Buda.CÃMINE CURÃÞATE. Au

fost curãþate gurile de scurgereºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea:

- Ostroveni (blocurile A9,B12, PT2, PT 4, C32, A65, A66,A14, A16, A33, 34/2, S2, C19);

- Nord (strãzile Decebal lablocul S11 ºi Matei Basarab lablocul N11);

- Traian (str. Mihai Viteazu lablocul 22, Aleea Cocorilor lablocul 23 ºi Iancu Pop intersec-þie cu Nicolae Bãlcescu);

- Sud (Calea lui Traian nr.99la ªcoala Generalã nr. 4, Liceul

Tehnologic „General Magheru”ºi la Peco Rompetrol);

- Centru (strãzile Cerna lablocul C1, Regina Maria la blo-curile C6, S2, S3 ºi General Ma-gheru la blocurile A, B, D,E);

- precum ºi pe strãzile AntimIvireanu nr.11, Maior V. Popes-cu la Gara CFR, Libertãþii lablocurile A17, A18 ºi Râureninr. 288 la SC Albatros SRL.

120 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 120 apometre, fiindîntocmite ºi un numãr de 6 do-cumentaþii tehnice.

Este ilegal sau nusã mergem cu copiii la proteste?


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Universitatea Craio-va a ratat ºansa de aurca pe locul secundal Ligii I, dar, maiales, de a face feri-ciþi miile de supor-teri olteni sosiþi laSeverin pentruderby-ul cu Steaua.Înfrângerea în faþaroº-albaºtrilor a fostcu atât mai amarã cucât juveþii au contro-lat cea mai mareparte a jocului.

de Valentin Zarea

Partida a început exce-lent pentru olteni careau reuºit sã înghesuie

Steaua în propria jumãtate deteren. Fãrã a exagera cu ni-mic, alb-albaºtrii au reuºit laSeverin cea mai bunã primãreprizã din acest campionat.Din nefericire, bulgarul Zla-tinski a ratat lovitura de pe-deapsã din minutul 12, acor-datã dupã ce Tamaº l-a faul-tat pe Ivan în suprafaþa depedeapsã. Contrar cursului

jocului, cei care au deschis sco-rul au fost steliºtii, printr-un ºutde excepþie reuºit de Pintilii,omul pe care Gigi Becali doreasã nu-l mai vadã în primul 11.Golul roº-albaºtrilor nu i-a de-moralizat însã pe elevii luiGheorghe Mulþescu, iar câtevaminute mai târziu acelaºi Tamaºcomite un nou fault în suprafa-þa de pedeapsã, iar arbitrul Ovi-diu Haþegan aratã pentru a douaoarã punctul cu var. Zlatinski numai rateazã ºi astfel la pauzãscorul de pe tabelã era egal.

În repriza secundã, juveþii aucontinuat sã atace, dar fãrã suc-ces, iar meciul pãrea cã se vaîncheia nedecis. Apoi a venitfaza din minutul 79 când, intratla pauzã, Gabriel Enache a reu-ºit sã înscrie dupã o centrare abrazilianului William De Amo-rim. ªi astfel, CS „U“ Craiova -Steaua s-a încheiat 1-2, iar ol-tenii rateazã ocazia de a treceîn faþa alb-roºiilor în clasament.„Dupã una dintre cele mai bunereprize, în care am pus la colþadversarul, în care am avut 4-5ocazii sã ne distanþãm pe tabe-lã, am primit un gol împotrivacursului jocului. Am dominat

Steaua categoric. Din neferi-cire, nu am reuºit sã profitãmde ocaziile pe care ni le-amcreat. (...) Finalul de campio-nat este foarte greu, însã unpunct cu Dinamo ne asigurãprezenþa în play-off“, a decla-rat Gheorghe Mulþescu, an-trenorul CSU.

Am pierdut peteren, am câºtigatîn tribune!

În ciuda eºecului, partidade la Severin a dovedit încão datã, dacã mai era cazul, cãUniversitatea este echipa cucei mai frumoºi suporteri dinacest campionat. Pe o vremedeloc prietenoasã, ªtiinþa areuºit sã umple din nou sta-dionul, o performanþã rarisi-mã pentru Liga I. SuporteriiCraiovei au creat o atmosfe-rã extraordinarã pe tot par-cursul meciului, iar la înce-putul partidei au afiºat unbanner pe care stãtea scris:„Numai stele cãzãtoare/Într-un fotbal care moare/Doariubirea alb-albastrã/A rãmassã strãluceascã“.

þii lor, de parcã s-ar fi sfârºitfotbalul. Dupã penalty-ul iro-sit de bulgar ºi deschiderea descor de cãtre Pintilii, cei careau rupt plasele în amicale ºi-au pierdut busola exact la pri-ma ciocnire oficialã cu un ad-versar de care a mai rãmas nu-mele, ºi acela schimbat. Cu 1-0 pe tabelã, dupã cadoul fãcutde stâlpul depãºit al apãrãrii luiReghecampf, altfel ar fi decursostilitãþile. Dar consolarea pã-rinteascã a venit prin acelaºistereotip: ”au ratat ei jucãtorimai mari”. Replica ar fi cã auînscris ei jucãtori mai mici,mult mai mulþi, dar cine sãaudã? ªi pentru cã Zlatinskiegal Zlatinski, descãpãþânatulTamaº l-a poftit din nou lapunctul cu var spre a-i dregeimaginea. Evaziv ºi confuz lamicrofonul canalului TV carea transmis partida, Mulþescu aslobozit perle demne de arhivaclubului: golurile adversarilorau fost stupide, iar ”la Dinamomergem sã luãm un punct”.Aici a vorbit ”câinele” din gâtºi, dacã îºi propune sã bifeze onouã înfrângere, a treia conse-cutivã, sigur ºi singur va demo-la ce-a construit. CSU Craiovanu prea are cum sã rateze play-off-ul. Lotul, fãrã experienþãeuropeanã, e capabil totuºi sãpunã piedicã oricãrui adversardin competiþia internã. Existãviaþã ºi dupã înfrângeri. Un cu-noscut actor declara cã maimult a avut de învãþat de la per-sonajele negative decât de laFãt-Frumos. Briceag, ascute-te, bãiete!

Am crezut cã la Botºenia fost o mânãrealã pã-sãreascã. Pãi cum sã te

batã Kuku?! Dupã 2-3 cu Stea-ua, de la Drobeta, se mai lumi-neazã de ziuã. Ca în legile luiMurphy, ce-a început prost s-aterminat ºi mai prost. În repri-za secundã, Universitatea a cã-zut, psihic sau fizic, nu contea-zã, dar a cãzut. Gigi Mulþescuºi elevii sãi ºi-au dorit cu ar-doare cele trei puncte în faþaunuia dintre adversarii cro-canþi, iar pentru asta s-au înar-mat, inclusiv mediatic, pânã îndinþi. Peste 15.000 de specta-tori, care au þinut sã meargã lapomul lãudat, i-au susþinut pecraioveni ºi i-au bruiat conti-nuu pe bucureºteni. Gigi Be-cali, cel ce a anunþat 11-le destart ºi, practic, s-a amestecatîn nefãcutele lui Reghecampf,poate fi mulþumit. Gigi l-a în-vins pe Gigi! Cu atât mai mult,cu cât în 11-le de start al Steleia pãtruns, involuntar, cel de-al12-lea jucãtor al CSU, iar nu-mele sãu e Tamaº, uimit ºi elde performanþa (”e pentru pri-ma oarã”) nãscãtoare de penal-ty-uri. Douã! Primul, ratat deZlatinski, la 0-0, al doilea,transformat, de acelaºi, la 0-1.Astfel cã ”alb-albaºtrii” aualergat în ambe rânduri dupãegalare, dar le-a ieºit pe jumã-tate. E lesne de înþeles ce li s-aspus jucãtorilor pânã sã li sepunã ºi un eventual întãritor înciorbã. Exact ce a dezvãluitGigi Mulþescu în avanpremie-rã, anume cã bãieþii vor tragecu dinþii ca pentru meciul vie-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

“M-ai învins, Gigi!”Semneazã Gigi

Universitatea,înfrângerenemeritatãcu Steaua
















Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

ro


pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

Pe fondul trimiterii Ro-mâniei în judecatã decãtre Comisia Europea-

nã din cauzã cã nu a închis ºireabilitat 68 de depozite ilega-le de deºeuri, Consiliul Jude-þean Vâlcea a anunþat un pro-iect de finanþare menit sã rezol-ve astfel de probleme.

„Marþi, 21 februarie a.c.,Consiliul Judeþean Vâlcea, ti-tular al proiectului Sistem deManagement Integrat al De-ºeurilor Solide în Judeþul Vâl-cea, a depus la sediul Autori-tãþii de Management pentruProgramul Operaþional Infras-tructurã Mare din Bucureºti,documentaþia aferentã fazei a

II-a a proiectului menþionat.Aflat în implementare înce-pând cu 15 noiembrie 2013,proiectul Sistem de Manage-ment Integrat al DeºeurilorSolide în Judeþul Vâlcea ºi-apropus rezolvarea problemelorprivind gestionarea deºeurilormenajere, la nivelul judeþuluiVâlcea. Prin faza I a proiectu-lui, derulatã prin ProgramulOperaþional Sectorial de Me-diu 2007-2013, s-a realizat în-chiderea obligatorie a celordouã depozite neconforme dela Drãgãºani ºi Cãlimãneºti ºiau fost achiziþionaþi recipienþide colectare a deºeurilor, princare s-a asigurat atingerea þin-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Dupã alegerimusai democra-tice, legandarulLovin îl va lãsaprinþ moºtenitorpe...

Se aude cã „legendarul”Dumitru Lovin se va retra-ge de la conducerea ALDEVâlcea, lãsându-l prinþ moº-tenitor, dupã niºte alegeri,evident democratice, pe maitânãrul Adrian Buºu. Careva avea, în sfârºit, posibili-tatea sã-ºi demonstreze ca-litãþile de lider; pe care uniispun cã nu prea le are dinpricinã cã e cam boem. Astaca sã nu se spunã ”comod”.

Ceva intim!Domnule, recent a fost

redeschis celebrul cinema-tograf din Bãile Govora,fost cazino, clãdire construi-tã la începutul secolului 20dupã proiectul primei fe-mei-arhitect Virginia Haret.Pe cine a invitat la inaugu-rare primarul Mihai Matees-cu? Pe nimeni, a fost „cevaintim”. Hm! Aºa se întâm-plã când ai impresia cã aivenit cu oraºul de acasã.

Ãla micual ãluia mare

Se aude cã odrasla unuiparlamentar vâlcean, spriji-nitã din umbrã de „tati”,care este maestru în ce pri-veºte afacerile cu spaþii în-chiriate, ar fi pus ochii peBaza de agrement Oltchimde la Fedeleºoiu. O clãdiredin patrimoniul bazei scoa-sã la licitaþie de Direcþia Fi-nanþelor Publice Vâlcea, iarpreþul, dupã ce prima licita-

telor din domeniul gestionãriideºeurilor pentru anul 2013”,se precizeazã într-un comuni-cat de presã.

„Obþinerea acestei finanþãrine ajutã sã rezolvãm toate pro-blemele cu care ne confruntãmîn gestionarea deºeurilor mena-jere la nivelul judeþului, proble-me care nu au putut fi soluþio-nate în faza I a acestui proiect”,a declarat Constantin Rãdules-cu, preºedintele Consiliului Ju-deþean Vâlcea.

Una dintre marile problemeale judeþului Vâlcea în materiede deºeuri menajere este depo-zitul de la Mãldãreºti.

(Marielena Popa)

þie a eºuat, a devenit deja unchilipir.

Buºu ameninþãcu rupereaalianþei dinmotive… medicale

Cã veni vorba. Spun uniicã Buºu, care este ºi vice-preºedinte al Consiliului Ju-deþean Vâlcea, ameninþã curuperea alianþei cu PSD încazul în care doctorul Pono-ran va fi schimbat din func-þia de director al SpitaluluiJudeþean. Mãi, sã fie! Chiaraºa?

Ce aºteaptãFlorian Marin?

Unii se întreabã ce aºteap-tã Florian Marin (foto), li-niºtit, la PSD Vâlcea. Cicãfuncþia de prefect. Se audecã fiica sa ar fi logoditã cutânãrul deputat PSD ªtefanOvidiu Popa, a cãrui sorãeste prietena lui Lucian Rã-dulescu, preºedintele Orga-nizaþiei de Tineret a PSDVâlcea ºi frate al lideruluijudeþean Constantin Rãdu-lescu. Aºa, da!

CJ Vâlcea anunþã un proiect care varezolva problema deºeurilor menajere

amãnunteîn pagina 3 de parcare...(agatha christie) polonezul nr.1 pânã în anii 70, râmnicu...

Documents