“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XIII

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 392Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

Realitate saumanipulare?

Europa şi-adezbrăcatmantauapropriilorfundamentecreştine

Pagina 2

Unde şi cândva fi următorulatentat?

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 3

Pagina 6

Problemedentare -afecţiunipericuloasedeclanşate

Pagina 5

Îndemnurideadresatcopiilor

Divertisment

CocoChanel,spionnazist?

Pagina 7

Pagina 8

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,

MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".

"Imigranþii ºi nu aus-tralienii trebuie sã se adapteze!Asta e, vã convine sau nu. Suntsãtul de îngrijorarea acestei naþi-uni în privinþa ofensãrii unorindivizi sau a culturii acestora.De la atacul terorist din Baliîncoace, suntem martorii unuival de patriotism venit din parteamajoritãþii australienilor.

Aceastã culturã s-a creatîn peste douã secole de zbateri,încercãri ºi victorii a milioane debãrbaþi ºi femei în cãutarea li -bertãþii.Vorbim mai cu seamãengleza, nu spaniola, libaneza,araba, chineza, japoneza sau oricealtã limbã. În consecinþã, dacãdoriþi sã fiþi parte a acestei so -cietãþi, învãþati limba!

Majoritatea australieni -lor cred în Dumnezeu! Asta nu evreo aripã creºtinã de dreapta sauo presiune politicã, ci un fapt,întrucât barbaþi ºi femei de cre -

dinþã creºtinã, pe principii creº-tine, au fondat aceastã naþiune,ceea ce este clar documentat. E cusiguranþã adecvat a se afiºa astape pereþii ºcolilor noastre! DacãDumnezeu este o ofensã pentruvoi, vã sugerez sã consideraþi oaltã parte a lumii ca fiind casavoastrã, întrucât Dumnezeu esteparte a culturii noastre!

Vom accepta credinþelevoastre, fãrã a vã întreba de ce.Tot ce vã cerem este sã o accep-taþi pe a noastrã ºi sã trãiþi cu noiîn armonie ºi bucurie paºnicã.

Aceasta este patrianoastrã, pãmântul nostru ºi stilulnostru de viaþã, ºi vã vom per-mite orice oportunitate pentru avã bucura de toate acestea. Dar,imediat ce încetaþi a vã maiplânge, vãita ºi îngrozi deSteagul nostru, de Onoarea noas-trã, de crezul nostru Creºtin, deStilul nostru de Viaþã, vã reco-

mand cu cãldurã sã profitaþi de oalta mare liberatate australianã,libertatea de a pleca.

Dacã nu sunteþi fericiþiaici, atunci plecaþi! Nu v-amobligat noi sã veniþi aici. Voi aþisolicitat sã fiþi aici. Aºadar, accep-taţi þara pe care voi aþi dorit-o!"

Prim Ministru Kevin Rudd -Australia

Acest mesaj trebuietransmis de toate þãrile care spuncã luptã împotriva terorismului!

Mãsura determinã ca terorismulsã înceteze ºi fiecare sã stea înþara în care condiþiile impusecetãþenilor sã fie acceptate ºi destrãini. Sã se termine cu cerereade drepturi þãrii din care ei nu facparte ºi sã fie egali cu ceilalþi.Teadaptezi þãrii unde ai acceptat sãtrãieºti, altfel eºti liber sã pleci!

Bravo AUSTRALIA,exemplu pentru UE! Nota 10pentru demnitate Primului Mi -nistru, Kevin Rudd!

ŢINÂND CONT DE NENOROCIREA ŞI BARBARIA DE LA PARIS...

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie

CUM VI SE PARACESTE PENSII?

"Ne-am luatţara înapoi?!",o parascovenie!

Mi-e dor de un duºman adevãrat! Mã sufocã

devotamentul falºilor prieteni.

MAXIMA LUNII

Universitatea "Babeº-Bolyai" din Cluj-Napoca a decis,în premierã, organizarea exa -menelor de admitere la unele fa -cultãþi înainte de examenul deBacalaureat! Examenele vor avealoc în luna aprilie, universitateastabilind ºi taxele pentru exa -minare. Elevii de clasa a XI-a ºi aXII-a pot da la facultate înainte dea susþine Bacalaureatul.

Chiar dacã trec de testare,ei trebuie sã ia note de trecere laBacalaureat pentru a deveni stu-denþi cu acte în regulã. Este vorba,în mare parte, de examene scrise lamateriile în care tinerii vor sã sespecializeze. Elevii care obþin unanumit punctaj au un loc asigurat

la universitate. Cu o condiþie,bineînþeles: sã promoveze exame -nul maturitãþii.

Astfel de probe vor fiorganizate la: Facultatea de Ma -tematicã ºi Informaticã, Facultateade Fizicã, Facultatea de Chimie ºiInginerie Chimicã, Facultatea deBiologie ºi Geologie - De par -tamentul de Biologie, Facultateade ªtiinþã ºi Ingineria Mediului,Linia maghiarã de Filosofie,Departamentul de Sociologie alFacultãþii de Sociologie ºiAsistenþã Socialã, Facultatea deªtiinþe Economice ºi GestiuneaAfacerilor ºi Facultatea deBusiness.

Criºan ANDREESCU

E posibil şi aşa ceva?Graþie unui nou pro-

gram privind depistarea pla-giatelor în domeniul beletristicii- realizarea unui colectiv de stu-denþi ai Universitãþii dinBucureºti -, un student mizilean,un împãtimit al calculatorului,dar ºi un consecvent devoratorde literaturã, a putut face odescoperire cel puþin surprinzã-toare.

Aplicând acest programunui fragment literar postat pePORT@LEU - periodic pentrupromovarea culturii ºi iniþia-tivelor de dezvoltare, un frag-ment dintr-un viitor romanaparþinând unei prozatoare dinMizil - Condamnaþi la 15 ani - adat peste niºte "ciudãþenii".

În numãrul viitor alpublicaþiei noastre, vom fi înmãsurã sã vã oferim mai multeinformaþii referitoare la aceastã"descoperire"!

Musulmanilor din Austra lia, care doresc sã trãiascã dupãlegile islamice, li s-a pus în vedere sã pãrãseascã aceastã þarã, în con-

textul în care guvernul a þintit radicalismul într-o încercare de adecapita potenþiale tentative de atac terorist.

Coane Leonida, te rugăm să ne ierţi!

INSOLIT!

MIZILUL

ŞTIRIDIESEL

Prim-ministrul francez,Manuel Valls, a declarat recent cãpromovarea maºinilor diesel înFranþa a fost "o greºealã" ºi cãFranþa va lua mãsurile necesarepentru a elimina treptat acestemaºini din circulaþie prin mãsuride taxare în funcþie de poluare.Circa 80% dintre francezi conduco maºinã diesel, iar mãsurile carese preconizeazã nu pot rãmânefãrã urmãri. Valls a mai declaratcã Franþa va impune o accizãsuplimentarã pe motorinã, în va -loare de 2 eurocenþi pe litru, faptcare ar trebui sã aducã peste 807milioane de euro la bugetul statu-lui în 2015. În paralel cu scum-pirea treptatã a motorinei prinmãsuri fiscale, statul francez vaîncuraja clienþii sã se orientezetreptat spre maºinile pe bazã degaz, precum ºi cãtre autove-hiculele electrice, scopul finalfiind acela de a termina cumaºinile diesel din Franþa într-operioadã destul de scurtã de timp.Francezii care îºi vor schimbamaºinile diesel cu cele electrice,vor primi un bonus de 10.000 deeuro, fapt care ar încuraja drama -tic adoptarea maºinilor electriceca alternativã principalã la cele pemotorinã.

DECIZIEIntroducerea unui articol

în Codul Penal privind castrareachimicã a violatorilor a trecut,tacit, în plenul Senatului.Castrarea chimicã se aplicã decãtre instanþa de judecatã ºi seefectueazã de cãtre instituþiilemedicale în comun cu instituþiilepenitenciare în ultimele trei lunide ispãºire a pedepsei cuînchisoare. Proiectul merge laCamera Deputaþilor, în calitate decamerã decizionalã.

DESCOPERIREOMV Petrom ºi Hunt

Oil Company of Romania auanunþat recent descoperirea unuizãcãmânt de þiþei ºi gaze în suduljudeþului Buzãu, dupã o investiþiecomunã în explorare care seridicã la cinci milioane euro.Zãcãmântul a fost descoperit înperimetrul VIII Urziceni Est, la oadâncime de peste 2.500 de metri.Descoperirea se aflã la 7-12 kmdistanþã de zãcãminte mature,exploatate de peste 50 de ani, iardin estimãrile obþinute în urmatestelor efectuate la cele douãstraturi geologice, se pre-conizeazã o producþie pe sondã de1.200 - 2.100 bep (baril echiva-lent petrol) /zi.

EVALUĂRI Ordinul ministrului edu-

caþiei naþionale nr. 5123 din 15decembrie prevede aprobareaMetodologiei de organizare ºidesfãºurare a Evaluãrilor Naþio -nale la finalul claselor a II-a, a IV-a ºi a VI-a în anul ºcolar 2014 -2015 ºi pentru aprobareaCalendarului de administrare aacestora. Potrivit calendarului,evaluarea competenþelor funda-mentale la finalul clasei a II-a areloc în intervalul 18 - 20 mai 2015.Astfel, pe 18 mai este programatãproba scrisã la Limba românã, pe19 mai - proba de citire la Limbaromânã ºi de scriere ºi citire laLimba românã pentru minoritãþilenaþionale, pe 20 mai -

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

Religia este opium-ul popoarelor

Dacã europenii priveaualtãdatã, cu oarecare detaºare, ima -ginile terifiante ale atacurilor teror-iste din diferitele colþuri ale lumii,iatã cã, nicidecum pe nepusã masã,am "importat" ºi noi acest flagel allumii contemporane. Nemeritat saunu, rãmâne de vãzut cum vom inter-preta în viitor aceste evenimente,dar, fãrã sã ne forþãm prea mult,desluºim lesne un scenariu cunoscut.

Dupã sângerosul 9/11,"atentatul" din Boston ºi multe altereprezentaþii similare, ne-am camobiºnuit deja cu scenariile puse lacale doar pentru a mobiliza naþiu-nile mai greu de urnit în vedereaatacãrii unei noi þãri pe care "i s-apus pata jandarmului planetar", pen-tru demonizarea unor comunităţiîntregi (de regulã, cele musulmane)sau pentru restrângerea libertãþilorindividuale de dragul "securitãþii".Deja "fumate" aceste "atentate", elefac parte în mod curent din agendapublicã, asa cã nu mai pot fi consi -derate ºocante. Cu adevãrat ºocantãeste însã lipsa de imaginaþie, încre-menirea "scenariºtilor" ºi "regizori -lor" acestor fãcãturi, care dau dova-

da de un amatorism din ce în ce maipronunþat ºi jenant. Singura expli-caþie pare sã fie doar faptul cã semizeazã pe nemãrginita ignoranþã aturmelor privitoare la TV.

Mass-media, conºtientã ºisãtulã de diversele scenarii iniþiate ºipuse în practicã de serviciile secreteale marilor puteri, ºi-a permis sã-ºidezvolte propriul scenariu al recen-telor evenimente din Paris: "Seaprinde un nou conflict între creºti-ni ºi musulmani. Se loveºte puternicîn religie, arãtând cât de periculoseste sã crezi în Dumnezeu ºi la cepot duce astfel de crezuri. Sistemelede supraveghere ºi control vorîmpânzi în curând toatã Europa.SUA îºi vor putea duce mai departerãzboiul de cucerire ºi controlasupra zonei arabe, þintele loractuale fiind Siria ºi Iranul. Vorinventa cu siguranþã noi legãturi ºipretexte pentru a putea intra, însfârºit, în þãrile amintite, lucru pecare în celelate înscenãri nu l-aureuºit încã. Este foarte posibil caacest nou conflict creat sã fie scân-teia mult doritã, care sã aprindã, însfârºit, un conflict major dorit decãtre elita mondialã". Sã facã toateaceste puncte parte dintr-un plan

urmãrit de cãtre anumite serviciisecrete în urma înscenãrilor de laParis? Posibil...

Dar, indiferent de ceea cevorbim sau credem, terorismul nu afost ºi nu va fi vreodatã o soluþie înrezolvarea niciunei probleme, daracest mod de "rezolvare" nu este ogãselniþã de moment. De la cineoare au învãþat musulmanii cum sãtranºeze orice problemã? Aceºtia sebazeazã în acþiunile lor pe o puter-nicã îndoctrinare religioasã, dar ºipe convingerea cã ei nu au nimic depierdut, ci doar adversarii lor.

Multiculturalismul, o ve -che idee perversã a marilor puteri,foste þãri coloniale, de a-ºi continuapoliticã colonialã, s-a dovedit a fi uneºec rãsunãtor. Acesta nu a constitu-it vreodatã o soluþie, având învedere diversitatea provocãrilor pecare þãrile "importatoare" de emi-granþi trebuiau sã le înfrunte ºirezolve concomitent în favoarea lor.Nu numai cã nu s-a realizat mixulin teretnic la care sperau, prin im -punerea tuturor elementelor civi-lizaþiei occidentale în rândul "in va -datorilor", mai ales cã marea ma -joritate a imigranþilor proveneau dinþãri ce cu mulþi ani în urmã consti-

tuiserãci vilizaþiiînfloritoare,dar, în par te, a -ceºtia au izbutit sã leimpunã occidentalilorpropriile norme ºi convin-geri.

Recentele ºi sânge roa -sele evenimente din Paris sunt dejaistorie, dar, din pãcate, nu le vomregãsi în capitolul destinat faptelorglorioase ale acestei naþiuni. Rebelã,libertinã ºi, uneori, indecent desofisticatã, Franþa va înceta sã maifie de acum înainte doar patria mus -chetarilor, reºedinþa celebrelor salemonumente, muzee ºi castele, tãrâ-mul ºansonetei pierzându-ºi, poate,statutul de cea mai vizitatã þarã dinlume, iar Parisul îºi va rãtãciicoroana de "oraº al îndrãgostiþilor".Ceea ce s-a întâmplat recent la Pariseste rezultatul de necontestat al uneilibertãþi prost înþelese, a aroganþeiîmbuibaþilor în faþa sãrãciei ºi igno-ranþei, a batjocoririi iraþionale a uneireligii cu nimic mai prejos decât ceacreºtinã. Acolo unde este cultivatãura ºi vrajba interetnicã, acolo numai este loc de adevãr ºi înþelegere!

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

Realitate sau manipulare?

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Mãcelul de la redacþiaziarului Charlie Hebdo ar putea sãaibã pentru Europa impactul pe care11 septembrie l-a avut asupraAmericii ºi, imediat dupã aceea,asupra tuturor. Puþinã lume mai ºtieastãzi cã, dupã ce avioanele depasageri, pline cu civili nevinovaþi,au fost prãbuºite asupra TurnurilorGemene ºi a Pentagonului, viaþanoastrã s-a schimbat fundamental.Şi nu în bine. De atunci, în numelesecuritãþii naþionale a statelor s-ausãvârºit breºe adânci în democraþie.De atunci, nu mai existã viaþã per-sonalã decât cu voia serviciilor ºi aagenþiilor statale, totul este înregis-trat, fiºat, analizat ºi monitorizat.Din acest punct de vedere, aten-tatele de la 11 septembrie au reuºitacolo unde criminalii se aºteptaufoarte puþin: în esenþa libertãþii ºi a

drepturilor fundamentale ale omu-lui din lumea democraticã.

În Europa, în ultimuldeceniu, au avut loc atentate rãsunã-toare la metroul din Londra ºi de laGara din Madrid. De fiecare datã,"bãtrânul continent" a fãcut faþã urii.Musulmanii, aflaþi în numãr foarteridicat în Europa, nu au fost decât înmicã mãsurã stigmatizaþi din cauzaacþiunilor unor demenþi. Lucrurileînsã nu au mers spre bine. DavidCameron, Angela Merkel sauNicholas Sarkozy au anunþat, perând, eºecul multiculturalismului.

Atentatul de la Paris riscãsã provoace o falie adâncã întrelumea creºtinã ºi cea musulmanã,cu posibilitatea de propagare de-alungul ºi de-a latul continentului.Mai multe moschei din regiuneaparizianã au fost atacate cu cocteil-

uri Molotov, a doua zi dupã atentat.Charb, faimosul desenator ºi direc-tor al publicaþiei Charlie Hebdo,spunea cã "islamul provoacã fricã",iar ei luptã, prin munca lor, tocmaisã-i bagatelizeze pe extremiºti. ÎnFranþa trãiesc circa ºase milioane demusulmani. Extremiºti sau predis-puºi extremismului sunt, probabil,câteva sute. Şi asta judecând dupãnumãrul de cetãþeni francezi care s-au alãturat Jihadului declanºat deStatul Islamic în Siria ºi Irak. E sufi-cient însã pentru o miºcare de masãîn Franþa ºi alte state europene.

Instituþiile publice sauaeroporturile sunt mai uºor deapãrat. Şcolile, spitalele, maga-zinele, staþiile de metrou sau de tren,vaporaºele de pe Sena sau de peTamisa sunt practic imposibil deprotejat. Fundamentaliºtii islamici

în Europa au aflat ce poþi face cu opuºcã ºi ce impact mediatic poþiavea. De partea cealaltã, frica, înprimul rând, nu va discerne deose-birea, esenþialã altminteri, dintremusulmani ºi extremiºti, care, dealtfel, nu au nimic a face cu religia,ci cu asasinatul.

Unde ºi când va avea locurmãtorul atentat? Din acestmoment, în orice stat european,oricând va ajunge o armã pe mânaunui dement ce-ºi justificã acþiunileprin prismã religioasã. În Europaexistã riscul ca rejecþia lumii musul-mane în ansamblul sãu sã devinã ochestiune atât de pregnantã, încâtpartidele politice îºi vor face plat-formã ºi vor obþine zeci de milioanede voturi pe seama lor. Dupã Paris,Europa se va schimba fundamental,prin influenþarea mentalului colec-tiv. ªi nu în bine.

Bogdan CHIRIEAC

La fel ca animalele, par-tidele care nu reuºesc sã se adapteze,dispar. PSD, la bazã, nu aratã cã s-aadaptat la epoca Facebook. În plasareþelelor sociale a mai cãzut undinozaur. Un lider de partid dintr-unjudeþ important se aflã în centrulunui scandal cu conotaþii sexuale,dupã ce o ziaristã a publicat postãridin conversaþii pe care le-ar fi purtatcu politicianul, pe Facebook. Încazul în care aceste postãri suntreale, omul politic este terminat. Nudin cauza implicaþiilor morale.Românii n-au arãtat cã le pasã cã unpolitician i-ar fi tras un pumn în

meclã unui copil. De ce n-ar vota unsoþ adulterin?

Însã, cât de fraier sã fii sãtrimiþi mesaje obscene unei fete, penet, dupã cazul Paul Pãcuraru? Sãspunem cã eºti suficient de arogantsã crezi cã fata e topitã dupã tine ºinu va publica textele, nici dupã ce opãrãseºti. N-ai auzit, pânã acum, dehackeri, de poze false de profil?Cum sã reziste PSD în vâltoarealuptei politice dacã un ºef de CJ ar fiaºa de uºor de pãcãlit? Metoda acci-dentul se aflã la nivel de masterat,faþã de lecþia acesta de grãdiniþã.Cum sã îi împãrtãºeºti strategia par-

tidului unuia care se dã pe mânaprimului avatar cu fustã ieºit în cale?

În opinia mea, ºi dacãpostãrile ar fi un fals, PSD tot nu areºanse. Reacþia ºefului CJ aratã cãeste condus de analfabeþi în domeni-ul comunicãrii on-line. Dacã înepoca televiziunii mesajul nu trebuiasã depãºeascã 30 de secunde, înepoca Twitter trebuie sã aibã celmult 141 de semne grafice. Nici peFB nu se recomandã texte lungi."Prietenii" surfeazã pe reþelelesociale, nu fac scufundãri laadâncime. Liderul PSD posteazã untext de peste 1500 de semne. Dã

vina pe adversarii politici, ameninþãcu avocaþii, invocã sprijinul familiei,afirmã cã nu e corupt, promite cã varãmâne în funcþie, cã va satisfacepromisiunile electorale etc. În loc sã"articuleze" ferm, în câteva cuvinte:nu am vorbit cu acea femeie virtu-alã, nu i-am fãcut avansuri, cerautoritãþilor sã ancheteze fraudainformaticã. Sau, dimpotrivã, caBãsescu la dezbatere: mã uitdimineaþa, pe wall, ºi îmi zic, ceblestem pe poporul ãsta etc. Decealaltã parte, adversarii posteazãprint-screen-uri care fac mai multdecât 1500 de semne. Fiecare pozãface cât 1000 de cuvinte.

Val VÂLCU

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefon: 0766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

Unde şi când va fi următorul atentat?

Dispare PSD sau dispar liderii partidului?

Pagina 3 MIZILUL

Matematicã, pe 21 mai - scrisLimba maternã, iar pe 22 mai - cititLimba maternã. La sfârºitul claseia IV-a, evaluarea este programatãastfel: 26 mai - Limba românã, 27mai - Matematicã, 28 mai - Limbamaternã. Evaluarea elevilor lafinalul clasei a VI-a începe pe 2iunie cu proba de Limbã ºi comu-nicare ºi se încheie pe 3 iunie cuproba de Matematicã ºi ªtiinþe alenaturii.

"NAUFRAGIU"?Palatul Parlamentului din

Bucureºti "intrã în pãmânt" cu ovitezã de 6 mm an de an, conformunei informaþii care apare într-oimagine din satelit, publicatã deAgenþia Spaþialã Europeanã. Dealtfel, multe alte oraºe din lume sescufundã, întrucât orice construcþietaseazã solul pe care este am -plasatã. Specialiºtii români care aufãcut mãsurãtorile susþin însã cã nueste nimic îngrijorãtor. Palatul Par -la mentului are o suprafaþã de360.000 mp, 8 etaje la suprafaþã, 4niveluri subterane cunoscute, dar ºidouã buncãre atomice. Pentru con-strucþia ei s-au folosit: un milionmetri cubi de marmurã ºi 700.000de tone de oþel ºi bronz, plus 3.500tone de cristal ºi aproape 5 milioanede metri cubi de beton. Doar co -vorul de 600 de metri pãtraþi dinSala Unirii, cea mai mare din Palat,cântãreºte 4 tone.

DECIZIEProcurorul general, Tibe -

riu Niþu, a anunþat cã a cerut tutur-or instituþiilor din subordine o situ-aþie a dosarelor cu privire la fostulpreºedinte Traian Bãsescu. "Amdispus sã se întocmeascã o astfel desituaþie ºi am solicitat Secþiei deurmãrire penalã, DNA ºi DIICOTsã ne comunice o situaþie a tuturordosarelor", a declarat acesta la sedi-ul Consiliului Superior al Ma -gistraturii. La sfârºitul lunii decem-brie, procurorii Parchetului Generalau reluat urmãrirea penalã îndosarul în care senatoarea PSDGabriela Firea a fãcut plângereîmpotriva lui Traian Bãsescu pen-tru ºantaj.

MASTER PLANLa începutul lunii octom -

brie 2014, ministrul Transpor -turilor a prezentat Master Planulgeneral de transport al României înfaþa comisiilor parlamentare detransporturi. Documentul cuprindetoate intervenþiile în infrastructurãpentru 2014-2030. Proiectele deautostrãzi incluse în acest Plan suntSibiu - Braºov (103 km), Ploieºti -Comarnic (49 km), Craiova -Piteºti (115 km), Comarnic -Braºov (54 km), Braºov - Bacãu(158 km) ºi Gilãu - Borº (177 km),costul total estimat pentru acesteproiecte fiind de 6,58 miliarde eurofãrã TVA. Totodatã, Master Planulcuprinde construcþia de drumuriexpres însumând aproximativ2.200 km, fondurile necesare pen-tru aceste proiecte totalizând circa17,5 miliarde euro fãrã TVA.

OBIECTIVDupã Laserul de la Mã -

gu rele, România îºi propune finan -þarea unei noi structuri europene decercetare: Centrul DANUBIUS.Mai exact, este vorba despre unCentru Internaþional de StudiiAvansate pentru Sisteme Râu-Deltã-Mare, al cãrui nucleu va fi laMurighiol, judeþul Tulcea, ºi careva avea puncte de cercetare în toatãEuropa.

ŞTIRI

c

În atentatele sângeroasedin Paris s-au ciocnit douã maladiiale democraþiei fãrã limite, caremacinã de ceva vreme trupulOccidentului: invazia imigranþilor,care a metamorfozat sistemele devalori tradiþionale, ºi doi, modulsinucigaº prin care Europa însãºiºi-a dezbrãcat mantaua grea desemnificaþii a propriilor funda-mente creºtine, ce i-au dat viaþã ºipe care s-a clãdit, impunândstatelor membre, inechitate, auste -ritate, o laicitate agresivã ºi modeleumane degradante. Sã nu uitãm cãFranþa este a 14-a þarã care a apro-bat cãsãtoriile între persoanele deacelaºi sex. Ca sã rãspund la între-barea "de cine râd francezii", pãi,cam de toatã lumea. Inclusiv deromâni. Dar noi suntem un poporiertãtor, echilibrat, un popor careiubeºte pacea ºi înþelegerea întrenaþiuni. Comedianþii francezi n-aunici umor, nici talent ºi sunt întrutotul dezagreabili, luând în calculantecedentele umoristice anterioarepe seama românilor. Când aratã cu

degetul spre noi, ascund de faptgunoiul lor sub preº. Oare umoris-tul Antoine de Caunes a depuscumva la muzeu vreun exemplardintre acelea cu care bunicii ºistrãbunicii lui se scãrpinau depãduchi? Francezii au dat vina penoi cã am fi livrat carne de cal în locde carne de vitã unor restaurantefranceze, dar în urma investigaþiilors-a constatat cã mizerabila faptãcomercialã aparþinea unor firmefranceze, oficial, România fiindscoasã din culpã atunci, iarfrancezii au fost obligaþi sã-ºi pre -zinte scuze, recunoscînd nechezatulpropriilor mârþoage cabaline înpreparatele lazania.

Cu atacurile teroriste dinFranþa ni s-a distras atenþia de laproblemele de fond ale lumii.Asemenea întâmplãrii din 1938,când, în atmosfera tensionatã aacelui an, la radioul american,Orson Welles, prezentând scenariulradiofonic "Rãzboiul Lumilor", aadus milioane de oameni în pragulisteriei prin celebrul anunþ:"Marþienii au invadat Pãmîntul!".În timp ce populaþia planetei era cuochii pe Franþa, în timp ce frica ºiteroarea cuprinsese Europa ºiintrase în casele noastre prin inter-mediul televizoarelor, poliþaii pla -netei îºi bifau satisfãcuþi acþiunea ºiurmãtorul pas. În fãcãtura dinFranþa, de acasã ºi din lume, omânã de nelegiuiþi conducomenirea spre dezastru. Uite aºa setot reia spirala înarmãrilor ºicucerirea altor zone ale lumii.Armele aduc bani frumoºi ºi arînsemna ca "luptãtorii" pentruimplementarea democraþiei în lumesã rãmînã fãrã aer dacã, spreabsurd, extratereºtrii le-ar confiscatot armamentul. Mitralierele,rachetele, avioanele, bombele,navele ºi dronele sunt viaþa lor. ªi,

uneori, de ochii lumii, Biblia!Observaþi câtã moralã! Vorbesc deDumnezeu cu mitraliera în poziþiede tragere, popoarele lãsându-seînºelate cã ei, "iluminaþii planetei",sunt izbãvitorii lumii, care le scapãde dictaturã ºi le instaureazã liber-tatea. Dupã cum am observat, auinstaurat-o în Europa de Est, Irak,Egipt, Libia, Afganistan.

Extrapolând, nu trebuie sãfii Mafalda ca sã înþelegi cã, înurmãtoarele decenii, nu va fi binedeloc. Pe fondul globalizãriigalopante, rãzboiul s-a perfecþion-at, reþelele de criminalitate s-ausofisticat, iar terorismul ºi-a per-fecþionat procedurile la ºcoalaamericanã. În America - sãptãmânaºi atacul armat. ªcoli, cine-matografe, universitãþi, grãdiniþe,zeci de victime nevinovate cadsecerate de psihopaþii purtãtori dearme, care se vând precumbananele. Sã ne amintim de Iranulîngenuncheat de un prim cutremurde pãmânt, care a afectat centralanuclearã de la Basher, cutremurcare a avut loc cu douã sãptãmâniînaintea atentatului din Boston ºi deun al doilea cel mai mare val seis-mic din lume la numai 24 de ore dela atentat. Hm! Adevãr sau provo-care? HAARP-ul nu se foloseºtedecât în scopuri ºtiinþifice, nu-iaºa? Bomba nuclearã subteranãpoate declanºa cutremure lacomandã în orice punct "fierbinte"al globului. Lovituri "ºtiinþifice",nu glumã! La fel ca lovitura de statdin decembrie 1989, din Þarã, la felca Primãverile arabe ºi europene!Miliþienii planetei ar trebui sã seintereseze din timp de tempera-turile din iad, pentru cã vor aveaacolo locuri rezervate pe veci. A,nu! Nici vorbã de sentimente anti-americane. Americanii au venit ºi lanoi. La Kogãlniceanu ºi la

Deveselu e veselie mare! Vom aveaîn bãtãturã bebeluºi cu tãtici dininfanteria americanã. Cum sã aibãnevoie americanii de teroriºti, cândsunt capabili sã se omoare ºi sin-guri? Ei au creat teroriºti pentrudiversiune pe teritoriile altor state.ªtie cineva câte victime a fãcut peglob sloganul de eliberator ºi apãrã-tor al pãcii, care, de fapt, lua puþincâte puþin supremaþia economicã ºimilitarã a statelor atacate? La fel s-a întâmplat ºi în Franþa! Teroriºtiiaparþineau unor celule izolate, darteleghidate, poate din interior,poate de la distanþã! Istoria con-trafãcutã se scrie cu sânge nevino-vat. Pe seama românilor au râs nunumai francezii, ci ºi curcile dinregatul unit ºi americanii, cei maibuni prieteni ai omenirii, darpoporul român este blajin, iertãtorºi iubitor de Dumnezeu.

Orice ºtire are un preþ ºi,cum întotdeauna este cineva la postsã-i vegheze mersul, vã amintiþibine cã tabloidul "The Sun" scrianegru pe alb, inducând în eroareenglezii ºi publicul planetar cã spreMarea Britanie se îndreaptã unbatalion de români invadatori.Chiar dacã lucrurile ar fi stat astfel,românii sunt paºnici ºi se duceau sãmunceascã cinstit, mulþumiþi cuceea ce refuzã englezii, pakis -tanezii, indienii ºi africanii, be -neficiind de locuri de muncã remu-nerate mai bine decât în Þarã.Francezii, englezii, italienii, vest-europenii, nici mãcar americanii,nu ne doresc în þãrile lor, pentru cãîºi au ºi ei proprii sãraci. Oare de cenu ne lasã guvernanþii sã ne putemsluji Þara, Neamul ºi familiile,muncind la noi acasã? Nu de alta,dar "fie pâinea cât de rea, tot maibine-n Þara ta!"

Maria Diana POPESCU

Europa şi-a dezbrăcat mantaua propriilorfundamente creştine

OPINII

Corespondenţe din Germania: Agero.de şi REVISTA ART - EMIS ACADEMY

Nu ºtim câþi dintre cei6,2 milioane de votanþi ai domnu-lui Iohannis au împãrtãºit, ca uncuvânt de ordine metafora "ne-amluat þara înapoi", cu care câºtigã-torul din 16 noiembrie ºi-a marcatpe internet victoria. Personal nusunt internaut, dar câþiva inter-nauþi mi-au arãtat pe telefoanelelor mobile cu acces online aceastãmetaforã-calificativ, folositã pro -babil pe internet, la sugestia vre-unui consilier, tocmai pentru cã peFacebook ºi alte reþele de so -cializare s-a decis soarta prezi-denþialelor. Când am vãzut me -tafora, m-am întrebat ce o fi cuparascovenia asta?! A-þi lua ceva -indiferent ce - înapoi înseamnã cãai deþinut cândva acel ceva! Cândo fi fost asta?

Aceiaºi prieteni inter-nauþi mi-au atras atenþia cã, dinceea ce au constatat ei înºiºi întraficul de pe internet, formula"ne-am luat þara înapoi" ar fi fostiniþiatã în contextul participãrii laprezidenþiale a candidatului PSD-ist Victor Ponta, sugerând cãînfrângerea acestuia ar marcadesprinderea definitivã de comu-

nism. Trecem peste faptul cãaceasta ar însemna cã, de 25 deani de la cãderea oficialã a comu-nismului, am fi vegetat tot încomunism ºi ceea ce s-a înfãptuitpe linia trecerii la economia depiaþã, la democraþia de tip occi-dental ºi la situarea în tabãrapolitico-militarã euroatlanticã ar fiun fel de minciunã. Dar ce maieste oare comunist în PSD, acestpartid care este principalul artizandin România al celui mai odioscapitalism sãlbatic din Europa?!Cum oare o fi comunist VictorPonta, despre care se poate spunefãrã ezitare cã nu s-a mai vãzutaltul la fel de determinat sã vândãpe nimic ºi aurul de la RoºiaMontanã ºi gazele de ºist de ori-unde de prin þarã doar-doar odobândi astfel graþia "parteneriloreuroatlantici"?!

ªi apoi, fraþilor, dacã nuvã descurcaþi cu clarificãrile înplan politic, atunci treceþi în planeconomic, unde lucrurile suntclare, fãrã echivoc. În 16 noiem-brie dimineaþa, înainte de alegeri,situaþia în România era dupã cumurmeazã: tot petrolul ºi jumãtate

din resursele de gaze - la austrieci;distribuþiile din energie (cele carestrâng banii) - la nemþi ºi franceziîn cazul gazelor, la italieni, nemþiºi cehi în cazul electricitãþii, laaustrieci, kazahi ºi ruºi în cazulcarburanþilor; bãncile - la aus-trieci, greci ºi francezi; industriilecâte mai existã - la nemþi, britani-ci, ruºi, italieni etc; telefonia - lafrancezi, britanici ºi nemþi;pãdurile (probabil peste jumãtate)

- la austrieci, unguri, nemþi;pãmânturile agricole (probabilpeste 40%) - la italieni, unguri,danezi etc. În 16 noiembrie, laînchiderea urnelor, dupã victoriazdrobitoare, tabloul era acelaºi. Şiaºa va rãmâne! Fraþilor, nu veþi luanimic înapoi! Actualii deþinãtorivând scump, nu dau gratis precumstatul român! ªi v-au luat ºi banii,ca sã nu aveþi cu ce.

Dr. Ilie ªerbãnescu

"Ne-am luat ţara înapoi?!", o parascovenie!

Pagina 4MIZILUL

CURIOZITĂŢIdiverse

Bambusul este plantacare creºte cel mai repede: într-oorã tulpina de bambus creºte cu 2-3 cm, iar în 5-6 sãptãmâni atingeînãlþimea de 18-20 m.

Primul apel de pe un tele-fon mobil dateazã din 1973. Acestaa fost efectuat de cãtre MartinCooper, directorul general aldiviziei Communications Systemsdin cadrul Motorola. Telefonulcântarea peste un kilogram ºisemãna cu o cãrãmidã, dar era onoutate pentru acea vreme, cândsingurele telefoane mobile eraucele instalate de oamenii cu bani înautomobile.

Primul calculator elec-tronic din lume s-a numit ENIAC(Electronic Numerical Integratorand Computer). A fost construit în1946, la cererea Armatei SUA.

Singurul loc din sistemulsolar unde poate fi admiratã oeclipsã este Pãmântul. Totuºi, uneleplanete au ºi ele parte de fenomenespectaculoase. Pe Jupiter poateavea loc o eclipsã triplã în acelaºitimp, deoarece are mai mulþisateliþi. Fenomenul poate fi obser-vat de pe Pãmânt cu ajutorul unuitelescop.

Cele mai precise ceasurisunt cele atomice. În 1972, a fostînfiinþatã o reþea de ceasuri atomiceîn 50 de þãri. Aceste ceasuri suntatât de precise încât, pentru arâmâne cu o secunda în urmã, estenevoie sã treacã 31,7 milioane deani.

Turnul Eiffel a fost pro -iectat folosind tehnologii folosite latronsonul de cale feratã Bucureºti -Predeal.

În anul 1500 î.Hr. egip -tenii au construit primele ca dranesolare. Ele funcþionau prin urmã -rirea miºcãrii Soarelui. O lamãproiecta o umbrã într-unul din cele10 cadrane. La amiazã, aceste cea-suri trebuiau rotite cu 180 de grade,pentru a arãta umbrele din nou.

Cea mai lungã eclipsãtotala de Soare din ultimii 100 deani a fost în 2009, pe 22 iulie. Aputut fi admiratã din India, Nepal,Butan şi China. Faza de întunerictotal a durat 6 minute ºi 29 desecunde.

Calea ferata Tibet este ceamai înaltã cale feratã din lume.Denumitã ºi Calea feratã Lhasa,aceasta face legãtura între Xining,capitala provinciei chineze Qinghaiºi Lhasa, capitala provincieiautonome Tibet. Conform presti-gioasei Guiness Book of Records,calea ferata din Tibet deþine douãrecorduri mondiale, primul re -ferindu-se la sectorul de 13 kilo-metri dintre Khaleb ºi Xinji-fu, si -tuatã la înãlþimea de 6.096 m, iar aldoilea are în vedere gara din T'e-li-mo din sudul Tibetului, garã con-struitã la altitudinea de 6.035 m.

Cel mai mare incendiunatural din timpurile moderne aavut loc în anul 1987 ºi s-a numit"Focul dragonului negru". Acesta aars o suprafaþã dintre Rusia ºiChina de aproape 20 milioane deacri.

Oamenii au gãsit soluþiisã-ºi rãceascã locuinþele din celemai vechi timpuri. Astfel, romaniireglau temperatura locuinþelor con-struind canale în zidurile caselorprin care, vara, circula apã rece.Totuºi, doar cei bogaþi aveau accesla aceastã metodã. Într-o formã maiavansatã, astfel de soluþii se regã -sesc ºi astãzi în lume.

Amplasat în incinta fostu-lui Palat al Poºtelor, în prezent sedi-ul Muzeului Naþional de Istorie aRomâniei de pe Calea Victoriei nr.12, Muzeul Naþional Filatelic deþinepiese din tezaurul Poºtei Române,promovând cunoaºterea ºi înþe -legerea lumii, prin studierea tim-brelor, a scrisorilor sau a altormijloace de comunicare prin poºtã.Clãdirea ce adãposteºte muzeul,aflatã în administrarea MuzeuluiNaþional de Istorie a României, afost conceputã în stil neoclasic dupãplanurile arhitectului AlexandruSãvulescu ºi a fost sediul Poºteicentrale a oraºului pânã în anul1970, când au început lucrãrile derenovare a clãdirii ºi de amenajare amuzeului.

Începuturile existenþeimu zeului filatelic se regãsesc înjurul anului 1900, când directorulgeneral al Poºtelor de la acea vreme,arhitectul Grigore Cerchez, a con-struit un vechi han de poºtã în careau fost expuse piese de istorie poº-talã ºi timbre ale Direcþiei Generalea Poºtelor ºi Telegrafului. Existenþaacestuia a fost însã de scurtã duratãºi abia în anul 2004 instituþia arenãscut prin dorinþa ºi eforturilecelor apropiaþi filateliei ºi poºtei.

Muzeul Naþional Filatelic a fostinaugurat la 1 octombrie 2004 ºiexpune, în trei sãli, pe o suprafaþã depeste 600 mp, piese din tezaurulPoºtei Române.

Sala "George Lahovary"poartã numele semnatarului din

partea României al actului de fon-dare a Uniunii Poºtale Universale,în 1874. Aici sunt expuse o parte acelor peste 11 milioane de timbredin patrimoniul Poºtei Române,constituind aproximativ trei mi -lioane de serii filatelice, unele uni-

cate mondiale. Printre piesele rarecare pot fi vãzute în aceastã salã seregãsesc: celebrele "Cap de Bour"emise în Moldova în anul 1858 -simbol al independenþei Prin -cipatului Moldovei faþã de ImperiulOtoman; Carol I cu favoriþi sau cu

barbã, datând din perioada 1866-1872. Tot aici sunt expuse matriþeleoriginale din oþel cu care s-au tipãritcele patru valori din prima emisiune"Cap de Bour", precum ºi probe,machete, diverse stadii de realizarea timbrelor din anul 1872 panã în

prezent.Cea de a doua salã -

"Dimitrie C. Butculescu" poartãnumele preºedintelui fondator alSocietãþii Filatelice Române ºiexpune o bibliografie cuprinzãtoaredespre istoria filatelicã româneascã,precum ºi diplome ºi medaliiobþinute de Poºta Românã de-a lun-gul anilor, la expoziþii interne ºiinternaþionale.

În Sala "Cezar Librecht",denumitã astfel dupã primul direc-tor general al poºtei ºi telegrafuluidin Moldova ºi Muntenia, pot fiadmirate tablouri vechi, tipãrituri ºiefecte poºtale, mobilier din oficiilepoºtale, trãsuri de poºtã, lãzi de va -lori. Piesele dateazã din a douajumãtate a secolului al XIX-lea ºiprima jumãtate a secolului al XX-lea, ilustrând evoluþia PoºteiRomâne în aceastã perioadã.

Printre piesele reprezenta-tive expuse în aceastã salã se regã -sesc costume de surugii, o ladã devalori metalicã cu emblemaPrincipatului Moldovei (1840),documente ale Congresului UniuniiPoºtale Universale de la Viena(1891), cartea poºtalã din coajã demesteacãn expediatã în timpulbãtãliei de la Mãrãºeºti sau hãrþipoºtale din anii 1849 ºi 1873.

Cerasela BÃDIÞÃ

Muzeul Naţional Filatelic

Toþi foºtii preºedinþi aiRomâniei de dupã 1989 - IonIliescu, Emil Constantinescu ºiTraian Bãsescu -, sunt în prezentpensionari, fiecare dintre ei pri -mind pe lângã pensia pentru man-datele deþinute la Palatul Cotroceniºi una pentru activitatea profesio -nalã. De asemenea, ºi Regele Mi -hai I primeºte pensie din parteastatului român.

Fostul preºedinte TraianBãsescu încaseazã pentru munca

de ofiþer de marinã, dar ºi de mi -nistru al Transporturilor ºi primaral Capitalei, o pensie lunarã de2.583 lei, la care se adaugã indem-nizaþia de 5.000 lei pe lunã pentrufuncþia supremã în stat pe care adeþinut-o.

În schimb, veniturile fos-tului preºedinte Ion Iliescu nu aurãmas constante în ultimii ani.Dacã pe tot parcursul anului 2007,fostul ºef al statului a încasat dinpensie 33.000 lei, la care s-a adãu-

gat indemnizaþia pentru funcþiasupremã, de 55.600 lei, în 2008veniturile realizate din pensie deIon Iliescu au crescut la 47.000 lei.Şi indemnizaþia de fost preºedintea fost diferitã, ea ajungând la63.974 lei.

Ulterior, criza a afectat nunumai veniturile bugetarilor, ci ºipe cele ale pensionarilor, astfel cãîn 2010 Ion Iliescu a primit o pen-sie mai micã cu aproximativ 15%,veniturile sale cifrându-se în acel

an la 9.000 lei pe lunã.La rândul lui, fostul

preºedinte Emil Constantinescurealizeazã, prin aplicarea cumuluide pensii, venituri totale de circa8.000 lei pe lunã, respectiv o pen-sie lunarã de 3.000 lei pentru acti -vitatea sa de profesor universitar ºirector al Universitãþii Bucureºti, lacare se adaugã indemnizaþia pentrumandatul de la Cotroceni, 5.060lunar, potrivit unor date publicatepe site-ul Administraþiei Prezi -denþiale.

Indemnizaþia de 5.060 leio mai primeºte ºi Regele Mihai I.

CUM VI SE PAR ACESTE PENSII?

Papa Francisc este de acord cã libertateade exprimare este un "drept fundamental" dacãopinia serveºte binelui comun, subliniind însã cã

acest principiunu autorizeazã"insultarea cre -dinþei altora".Totodatã, Papaspune cã asasi-natele în numelereligiei sunt o"aberaþie".

"Oamen i inu au dreptul de a lansa provocãri, nu pot insultacredinþa altora, nu o pot lua în derâdere", adeclarat Papa Francisc, referindu-se la situaþiadin Franþa, unde revista satiricã Charlie Hebdo afost atacatã dupã ce a publicat caricaturi desprevalori musulmane, iudaice ºi creºtine.

"Oamenii nu au doar libertãþi ºi drep-turi, au ºi obligaþia de a spune ce gândesc, pentrubinele comun. Utilizarea libertãþii de exprimareeste legitimã, dar fãrã a ofensa. Nu poþi provoca,nu poþi insulta credinþa altora, nu o poþi lua înderâdere", argumenteazã Suveranul Pontif.

"Existã foarte mulþi oameni carevorbesc de rãu alte religii, le iau în derâdere;aceºti oameni sunt provocatori", a argumentatPapa, condamnând crimele comise în numelereligiei. "Nu poþi declanºa rãzboaie, nu poþiomorî în numele religiei! Este o aberaþie", aîncheiat Papa Francisc.

Criºan ANDREESCU

Nu poţi insultacredinţa altora

Pagina 5 MIZILULEDUcatie-invatamant

Iubirile pătimaşe ale

împăraţilor Europei

Suveranii regatelor ºiimperiilor, acele capete încoronatecare au decis soarta popoarelor lor,au avut în culisele vieþilor lor slãbi-ciuni omeneºti, ca oricare om derând. Cu toate cã s-au strãduit per-manent sã pãstreze discreþia, croni-cile vremii au scos la ivealã legã-turi amoroase dintre cele mai pãti-maºe.

Amantã din patriotismMaria Walewska a fost o

nobilã polonezã care a trãit numai31 de ani (1786-1817). Dintreaceºtia, patru ani i-a oferit luiNapoleon Bonaparte, împãratulFranþei. În perioada 1806 ºi 1810,suveranul francez trecea printr-operioadã dificilã cu prima sa soþie,Joséphine, ºi patima sa pentruMaria a fost instantanee. Frumu -seþea ei rãpitoare l-a fermecat dinprima clipã. Niciunul dintre ei nu aþinut seama cã este cãsãtorit. Era ofemeie bine educatã, printre profe-sorii ei aflându-se ºi NicolasChopin, tatãl marelui compozitor.Napoleon a insistat sã o întâlneascãla Varºovia, în casa contelui Po -tocki. Puþin dupã aceea, Maria adevenit metresa împãratului, lo -cuind fie la Palatul Finckenstein,fie la Palatul Schönbrun, la Viena.Cronicile vorbesc despre aceastãrelaþie ca despre un "sacrificiutotal" al splendidei poloneze. ªiasta pentru cã interesul ascuns alamantei era ca Napoleon, prin pu -terea sa europeanã, sã ajute Poloniasã devinã independentă faþã deRusia ºi Prusia. Din dragostea lor arezultat un bãiat, Alexander Joseph(1810-1868), care a fost trecut înacte ca fiind al soþului Mariei... În1810, Napoleon plãnuia cea de-adoua cãsãtorie, cu Marie Louise deParma, ºi a încetat relaþia cu Maria,oferindu-i o rentã uriaºã. Fostametresã s-a recãsãtorit, dar a muritdupã o lungã boalã de rinichi.

Drama de la MayerlingBaroneasa austriacã Ma -

ry Vetsera a murit la numai 17 ani,împreuna cu iubitul sãu, prinþulmoºtenitor Rudolf de Austria, ladomeniul de vânãtoare de la Ma -yer ling, la 30 ianuarie 1889. Ado -lescenta-metresã îl cunoºtea peprinþ numai de trei luni. Rudolf deAustria era cãsãtorit cu Stephanie aBelgiei din 1881 ºi avea un copil.El întreþinea ºi alte amante, printrecare ºi actriþa Mitzi Kaspar. Dindisperare - cãci nici împãratulFranz Josef ºi nici papa nu i-ar fidesfãcut cãsãtoria -, Rudolf cãuta opartenerã de sinucidere. Mitzi Kas -par a fost prima cãreia i-a propusacest lucru, dar ea a refuzat. MaryVetsera ar fi acceptat sã moarãîmpreunã cu iubitul. El a ucis-o ºiapoi s-a sinucis, dar drama a rãmasun mister.

Ecaterina cea Mare, vãduva singurã

De origine germanicã,þarina Caterina a II-a cea Mare(1729-1796) a fost cãsãtoritã cuPetru al III-lea, care a murit pecând ea avea 33 de ani (1762). Pelângã modernizarea Rusiei,aceastã suveranã înþeleaptã ºi cultãa avut numeroºi iubiþi (cel puþincinci, Potemkin fiind principalulfavorit), ultimul fiind prinþulZubov, cu 40 de ani mai tânardecât þarina. Ea a începutcolecþionarea operelor de artã pen-tru Muzeul Ermitaj.

Cuvintele rostite de unpãrinte cãtre copilul sãu lasã pen-tru totdeauna urme în el, bune saumai puþin bune. Copilul edependent permanent de feed-back-ul pe care îl primeºte de lapãrinþii lui ºi îºi formeazã propriaimpresie despre cine este el,despre personalitatea, calitãþilesau defectele sale, în funcþie dece aude cã îi spun pãrinþii. Deaceea avem o uriaºa responsabi -litate cu privire la ce aud urechilecopiilor noºtri de la noi.

Mulþumesc! - Unii pã -rinþi considerã cã nu are sens sãtot mulþumeascã copilului pentrudiverse situaþii sau acþiuni alesale. Atunci când un adult îimulþumeºte unui copil, îi creºtevaloarea sa umanã în propriiochi. Copilul creºte cu imagineade sine cã este o persoanã demnãde respect, egalã cu semenii sãi,iar din aceastã poziþie de echili-bru, cu uºurinþã va putea sãrespecte la rândul sãu ºi sãdãruiasca iubire. Nu uita sã îimulþumeºti copilului tãu pentruorice simþi! Lasã-þi inima sãdecidã pentru ce este cazul sã îimulþumeºti. Aratã-i iubirea ºiaprecierea ta printr-un simplu"Mulþumesc!", cald ºi însoþit dezâmbet. Face minuni!

Te cred! - Nimic nu estemai important pentru un copildecât sã vadã, sã audã ºi sã simtã

cã pãrinþii lui îl cred, au încredereîn el. Sunt multe situaþii din viaþacopilului tãu, în special dupã cemerge la grãdiniþã ºi se confuntãcu provocãrile colectivitãþii, aintersecþiei cu alþi copii având untemperament diferit de a lui. Potapãrea conflicte în care estebenefic sã îþi crezi copilul, nu sãîi crezi pe ceilalþi din jur ºi sã îþicerþi copilul, þinând cu "parteaadversã". Pentru copilul tãu, tutrebuie sã fii apãrãtorul supremîn faþa vieþii, asta pânã când va fipe picioarele sale ºi va ºti sã sedescurce singur. Chiar dacã intu-ieºti sau ai dovada cã ºi copilultãu a fãcut o greºealã, educã-l cutact, dar aratã-i cã tu crezi în el,în cele spuse de el, în puterea luide a se descurca, în capacitãþilelui în faþa vieþii. Copilul tãu arenevoie sã fie crezut pe cuvânt,mai ales când îþi povesteºtedespre câte lucruri a fost în stare!

Sunt mândru de tine! -Este sãnãtos pentru relaþiapãrinte-copil sã îþi asiguri copilulcã eºti mândru de el. Un copildescoperã lumea în care trãim înfiecare zi prin ceva nou. Aproapeorice este o provocare pentru el ºiun feedback de la pãrintele sãucum cã este mândru de el, de ceface, de realizãrile sale, este maimult decât hranã pentru suflet ºievoluþie. Spune-i copilului cã eºtimândru de el, de orice realizare a

acestuia! Desigur, nu abuza deaceste cuvitne la tot pasul, fiindcãnu vor mai fi aºade valoroase cândeste nevoie de elecu adevãrat, darpuncteazã fãrã e -zitare atunci cândsimþi cã este mo -mentul.

E în re -gulã sã mai ºigreºeºti! - Cu toþiigreºim; fãrã gre -ºeli nu putem e -volua. Din pãcate,faimoasa teamã de eºec aadulþilor se înfiripã din copilãrie,când o boacãnã micã devine uncapãt de lume pentru pãrinþi saualþi reprezentanþi ai autoritãþii.Greºeala este cea care ne învaþãcum sã progresãm, ce sã repetãmºi ce nu, pe ce drum al vieþii sã oluãm ºi pe care nu. Din pricina

reacþiei pãrinþilor, mulþi copiisimt cã dacã cumva greºesc voravea mari probleme sau e posibilca alþii sã râdã de ei. Spune-icopilului tãu cã e în regulã sã mai

ºi greºim ºi cã important este sãtragã învãþãminte din greºelilefãcute. A învãþa din propriilegreºeli este una dintre cele maiimportante lecþii de viaþã pe carele poþi preda copilului tãu, cu tactºi cãldurã.

Psiholog ºcolar Maria FLOREA

Copiii se nasc genii cre-ative. Din pãcate, însã, pânã înmomentul în care ajung în clasaa treia - a patra, creativitatea loreste deja "moartã".

Când vine vorba despreinteligenþã, existã fenomenulnumit "efectul Flynn", carespune cã fiecare generaþie nouãobþine un scor mai bun cu pânãla 10 puncte deoarece mediuldin ce în ce mai favorabil "pro-duce" copii mai inteligenþi.

În ceea ce priveºte cre-ativitatea însã, a fost identificatun trend descendent: începândcu 1990, scorurile care mãsoarãcreativitatea au continuat sãscadã. Deci, ce facem greºit?

Recompensele: cerce -tãrile ºtiinþifice au demonstrat cãrecompensele inhibã imaginaþiaºi dorinþa de explorare a copiilor.Un copil va depune exact atâtaefort cât este necesar sã obþinãrecompensa ºi nimic mai mult.Premiile, abþibildurile, eliminãplãcerea intrinsecã pentru acti -vitãþi creative. Vrem sã avemcopii implicaþi, motivaþi, nu doarcopii cu caiete pline de steluþesau zâmbãreþi.

Shadowing (Pãr in te le/Educatorul "umbrã"): stândmereu în spatele copilului ºiocupându-ne din umbrã de mi -cile sale proiecte, este în detri-mentul creativitãþii. Dacã copiiisunt mereu sub observaþie strictãºi primesc tot timpul sfaturi,atunci nu vor fi capabili sã-ºiasume riscuri ºi nu vor experi-menta greºelile ca parte fireascãa procesului de învãþare.

Limitarea alegerilor: ne

introducem copiii într-un sistemcare îi învaþã cã este doar "unsingur rãspuns corect".

Majoritatea jucãriilorvin cu instrucþiuni precise ºifoarte rar le oferã posibilitatea sãaleagã. Cu toate acestea, opþiu-nile de explorare sunt inimagândirii laterale. Copiii creativise simt liberi sã propunã soluþiialternative ºi adorãm sã-ºiurmeze curiozitatea.

Programul super-încãr-cat: activitãþi organizate, atelierede lucru, întâlniri sociale… pro-gramul copiilor nu a fost nicio-datã atât de încãrcat. Dar noisuntem atât de ocupaþi sã-isupra-stimulãm, încât uitãm sãalocãm timp pentru cel maiimportant stimul dintre toþi: plic-tiseala.

Plictiseala hrãneºte ima -ginaþia ºi imaginaþia hrãneºteideile ºi creativatea. Spunemfoarte des: "Am nevoie sã staupur ºi simplu degeaba, sã nu facnimic, pentru a-mi încãrcabateriile" ºi totuºi nu aplicãmacest lucru ºi copiilor noºtri.Sunt momente când exact atuncicând nu facem "nimic" ne vincele mai bune idei.

Creativitatea înfloreºteatunci când lucrurile sunt fãcutedin purã plăcere. Ceea ce con-teazã este plãcerea de a face unlucru ºi nu perfecþiunea. Sãuitãm de "lucrul bine fãcut" ºi sãle dãm copiilor posibilitatea de aexplora, de a face greºeli ºi de asimþi libertatea de a-ºi exprimaideile lor minunate.

Mãdãlina BARBU

Am 78 de ani. Amlucrat din greu de la 17 ani, înafarã de o scurtã perioadã detimp, în anii '50, când am fost înarmatã. În afarã de perioadelecând am fost bolnav, am lucrat50 de ore pe sãptãmânã ºi nu mi-am luat concedii de boalã timpde 40 de ani. Am reuºit sã câºtigsalarii rezonabile, dar n-am avutmoºteniri ºi prin urmare a trebuitsã lucrez ca sã ajung la ceea ceam acum. Având în vedere ce seîntâmplã în economie, pensio -narea mea se pare cã a fost o ideeproastã ºi sunt sãtul. Foarte sãtul.

Sunt sãtul sã mi se totspunã cã trebuie sã "ajut finan-ciar" persoanele care nu au eticamuncii pe care o urmez eu. Suntsãtul sã mi se tot spunã cãGuvernul va lua din banii pe careîi câºtig - prin forþã, dacã e nece-sar - ºi îi va da oamenilor prealeneºi ca sã câºtige bani!

Sunt sãtul sã mi se totspunã cã Islamul e "ReligiaPãcii", când în fiecare zi pot citizeci de relatãri cu musulmanicare îºi omoarã surorile, soþiile ºifiicele pentru "onoarea" familiei;sau despre musulmani care ma -nifesteazã violent pentru cea maimicã ofensã; sau despre musul-mani care omoarã creºtini ºievrei fiindcã nu-s "credincioºiadevãraþi"; sau despre musul-mani care ard ºcolile de fete; saudespre musulmani care omoarãcu pietre victimele violurilor, pecare le considerã "adultere";toate acestea în numele lui Allah,fiindcã Coranul ºi Legea Is la -micã le impune sã facã asta!

Sunt sãtul sã mi se totspunã cã trebuie "să fim toleranþicu alte culturi" ºi deci trebuie sãlãsãm Arabia Sauditã ºi alte þãriarabe sã îºi foloseascã banii dinpetrol ca sã finanþeze moschei ºiºcoli islamice care rãspândescura contra ne-musulmanilor înAustralia, Noua Zeelandã, Re -gatul Unit, SUA ºi Canada. ªiasta în timp ce nimeni caretrãieºte în Arabia Sauditã saualte þãri arabe nu are voie sã con-struiascã vreo bisericã, vreo sina -gogã sau vreo ºcoalã religioasã,care sã înveþe lumea despre

dragoste ºi toleranþã! Sunt sãtul sã mi se tot

spunã sã îmi reduc standardul deviaþã, pentru ca astfel sã luptîmpotriva încãlzirii globale, pecare nimeni n-are voie sã o dez-batã!

Sunt sãtul sã mi se totspunã cã consumatorii de droguri

sunt de fapt bolnavi ºi cã trebuiesã îi ajut sã se trateze ºi sã plãtescpentru stricãciunile pe care lefac. Oare cumva, vreun bau-bauuriaº i-a înghesuit pe o aleeîntunecoasã, le-a îndesat praf decocainã pe nas ºi le-a înfiptvreun ac în venã, în timp ce ei totluptau sã se opunã?! […]

Sunt de asemena sãtulsã vãd tineri ºi tinere, adolescenþisau abia trecuþi de 20 de ani, carese "împodobesc" cu tatuaje ºipiercinguri, retezându-ºi singuriºansele sã fie angajaþi undeva ºiapoi cerºind bani de la Guvern!

Da, sunt al dracului desãtul. Dar de asemenea suntfericit cã am 78 de ani. Fiindcãnu am sã ajung sã vãd lumea pecare o fac oamenii ãºtia. Îmi parerãu doar pentru nepoata mea ºipentru copiii ei. MulþumescDomnului cã-s pe drumul cãtreEl ºi nu invers.

Nu existã altã cale caacest mesaj sã fie larg rãspândit,în afara faptului cã fiecare dinnoi care sunt la fel de sătui ca şimine, să-l retransmită! Aceastaeste ºansa ta sã faci diferenþa !

* Bill Cosby este unul dintre ceimai mari actori americani în

viaþã.

Cum "ucizi" creativitateacopilului fără a şti că faci asta

Bill Cosby: "Am 78 deani şi sunt sătul" *

Îndemnuri de adresat copiilor

Pagina 6MIZILUL SANATATE

Decese ciudatedin istoria

omeniriiIstoria este martora unora

dintre cele mai tragice, dar ºi acelor mai ciudate morþi.

Marele Sigurd dinOrkney i-a legat capul duºmanului,ce tocmai îl decapitase, de ºauacalului sãu. În timp ce cãlãrea vic-torios spre casã, dinþii vrãjmaºuluisãu i-au intrat în picior, provocân-du-i o ranã serioasã care i-a fostfatalã. Sigurd a murit la scurt timp,în urma infecþiei de la picior.

În 1327, Edward al II-leaal Angliei a fost omorât prin intro-ducerea în anus a unui fier roºu-încins.

În 1478, George Plan -tagenet, ducele de Clarence, a fostexecutat. Ultima lui dorinþã a fostsã fie înecat într-un butoi cu vin.

Chryssipus, un filosofgrec din ºcoala stoicilor, a murit înanul 206 î.Hr. în urma unei crize de... râs! El a vãzut într-o bunã zi unmãgar care-i mânca smochinele dinlivadã. Amuzat de priveliºte, fi -losoful i-a poruncit sclavului sãusã-i dea mãgarului ºi o carafã devin, sã nu i se aplece dupã atâteasmochine. Dupã ce a cugetat oclipã la gluma sa, el a izbucnit într-un hohot care s-a prelungit într-unacces violent de râs, soldat în finalcu moartea sa.

În 1649, Sir Arthur Astona fost bãtut, pânã a murit, cu propri-ul lui picior de lemn.

În 1771, regele Suediei,Adolf Fredrik, a mâncat pânã amurit. Ultima lui masã a constat înhomari, hering afumat, caviar,ºampanie ºi 14 porþii din desertulsãu favorit, adus dintr-o patiseriedin nordul Europei într-un bol delapte cald. Este cunoscut lumiiîntregi ca "regele care s-a automân-cat".

Stãpânul cetãþii Braunaudin Austria, nobilul HansSteininger, a murit în anul 1587dupã ce a cãlcat pe propria barbã ºis-a împiedicat în cãdere lovindu-semortal la cap. Steninger avea obarbã lungã de peste 1,4 metri pecare o purta de obicei rulatã ºilegatã într-un sãculeþ pe care îl aveaatârnat mereu la gât. În acea zifatalã, sãculeþul fusese uitat lavânãtoare.

În 1814, nouã oameni aumurit înecaþi în ºuvoiul de bere dinLondra, dupã ce 1.500 de tone debere de la Compania Brewery s-aurevãrsat pe strãzi.

Isadora Duncan, celebradansatoare ºi balerinã interbelicã, amurit strangulatã de propria ei eºar-fã, care s-a înfãºurat de roþile unuiautovehicul în care aceasta erapasagerã.

În 1947, fraþii Collyer aumurit din cauza gunoiului. Ei austrâns tot ce le-a picat în mânã, dela ziare, la resturi de mâncare, pânãs-au baricadat în casã. Cel maitânãr dintre fraþi a murit strivit deun teanc de cãrþi, ziare ºi alteobiecte, în timp ce fratele maimare, rãmas singur, orb ºi paralizat,a murit de foame.

În 1974, Basil Brown, unavocat care mânca doar hranã sãnã-toasã, naturalã, a bãut în decursul azece zile 38 de litri de suc de mor-covi, gest extrem care i-a provocato supradozã a vitaminei A în orga -nism.

Originar din America deSud, dovleacul a ajuns sã fie rãspân-dit ºi apreciat în întreaga lume. Dela tradiþionala plãcintă de dovleacdin SUA, la nelipsitul dovleacrumenit în cuptor, atât de apreciat înbucãtaria româneascã, meriteleculinare nu pot fi ignorate. Nu tre-buie lãsate deoparte nici propri-etãþile terapeutice ale dovleacului.De altfel, culoarea galben-porto-calie este o dovada clarã a faptuluicã dovleacul este plin de antioxi-danþi ºi beta-caroten. Pulpa dedovleac conþine vitamine, în specialprovitamina A, vitaminele E ºi C,sãruri minerale, hidraþi de carbon,protide, iar seminþele conþin ulei,protide, lecitina, rezine ºi enzime cuproprietãþi antihelmintice. Maimult, are o compoziþie bogatã înmagneziu, fier, potasiu, calciu, sili-ciu, fosfor, vitamine, carotenoizi,acizi, zaharuri, lecitinã, rezine ºienzime cu rol antihelmintice.

Îmbunãtãþeste vederea -Doar 100 de grame de dovleacconþin mai mult de 200% din dozazilnicã recomandatã de vitamina A,

nutrient esenþial sãnãtãþii ochilor.Alimentul mai oferã din plin ºicarotenoizi, inclusiv beta-caroten,compusul pe care corpul îl transfor-mã în vitamina A, necesarã vederiioptime. Zeaxantina este alt antioxi-dant natural cu acþiune de filtrare arazelor UV la nivelul retinei, motivpentru care dovleacul este util înprevenirea degenerãrii maculare înrândul persoanelor vârstnice.

Stimuleazã pierderea îngreutate - Dovleacul este o sursãdeseori ignoratã de fibre, al cãrornumãr generos ajutã la menþinereastãrii de saþietate în timp, în schim-bul unui numãr foarte mic decalorii. Dietele bogate în fibre ajutãoamenii sã mãnânce mai puþin,potrivit studiilor de specialitate.

Reducere nivelul de coles-terol rãu - Seminþele de dovleacfurnizeazã din abundenta fitosteroli,chimicale din plante care dimin-ueazã nivelul colesterolului LDL,deci protejeazã suplimentar sis-temul cardiac.

Diminueazã riscul de can-cer - La fel ca alte legume ºi fructe

portocalii, dovleacul se remarcãprin conþinutul semnificativ debeta caroten, nutrient care arputea juca un rol-cheie înprevenirea cancerului.Fitosterolii din dovleacse alãturã ºi ei benefici-ului consumului dedovleac, în raport cudiminuarea riscului decancer.

Oferã pro-tecþie suplimentarã pielii- Antioxidanþii dindovleac, în special caro -tenoizii, au grijã cã celulelepielii sã nu fie atacate de acþiunearadicalilor liberi, deci sã îm -bãtrâneascã prematur sau sã suferemodificãri patogene.

Ajutã la refacerea mairapidã dupã depunerea efortuluifizic - Potasiul din dovleac ajutãorganismul sã îºi recapete echilibrulelectrolitic dupã depunerea unuiefort fizic deosebit. Acest mineral seregãseºte într-o cantitate mai mareîn dovleac, decât în banane.

Întãreºte sistemul imunitar- Dovleacul este o sursã importantade vitamina C, nutrientul necesar

s i s t emu lu iimu nitar. O porþie de dovleac gãtitasigurã aproximativ 20% din cele60 mg de vitamina C necesare zil-nic pentru o imunitate de fier.

Dovleacul mai este indicatîn tulburãri hormonale sau de com-portament la adolescenþi, hiperex-citabilitate sexualã, tulburãri demenopauzã ºi viermi intestinali.

Pentru uzul extern, do -vlea cul este un bun remediu încazul arsurilor, inflamaþiilor ºi abce-selor.

Mãdãlina BARBU

LEACUL DELICIOS ŞI MAGIC!

Unele românce ar faceorice pentru a-ºi "lega partenerul degard" , mai ales în cazul tinerelorcare vor sã punã mâna pe un tânãrcu o situaþie materiale înfloritoare.Acestea le declarã partenerilor preainsistenþi cã nu ºi-au început viaþasexualã, chiar dacã acest lucru nu

este adevãrat.Însã medicina chirurgicalã

le poate îndeplini acest vis. Din ceîn ce mai multe tinere ºi mai puþintinere apeleazã la bisturiu pentru aredeveni "virgine". Procedurile chi -rurgicale sunt cunoscute sub nu -mele de "rejuvenare vaginalã" ºi

"himenoplastie", adicã îngus ta -rea/remodelarea vaginului sau re -facerea himenului. De cele maimulte ori, cele care apeleazã laaceste operaþii sunt tinere presate denaþionalitatea partenerilor care þin laacest "amãnunt" sau fetele care setem de reacþia pãrinþilor la aflarea

adevãrului despre viaþa sexualã aprogeniturilor.

Costurile unor asemeneaintervenþii chirurgicale nu sunt deneglijat, ele putând ajunge undevaîn jurul sumei de 1000 euro la noi înþarã, dar dacã tinerele apeleazã lamedici din strãinãtate, atunci preþulpoate scãdea simþitor.

Dr. C.D.

Este cunoscutã ºi ca "te -rapia japonezã prin apã". Nu doarcã este incredibil de simplã, darstudiile au demonstrat cã fun -cþioneazã cu adevãrat. Terapia prinapã a fost conceputã de FereydoonBatman ghelidj, un medic iranian,cercetător ºi autor cunoscut pentrustudiile sale privitoare la efecteleapei asupra organismului uman. Ela lucrat ani la rând într-un peniten-ciar din Iran, unde trebuia sã tratezepacienþii. În tot acest timp, a avut la

îndemânã o singurã resursã, apa, cucare a reuºit sã vindece 3.000 deoameni. Dupã ce a plecat de acolo,medicul a început sã studiezeefectele nefaste ale deshidratãrii.

Potrivit Societãþii deMedicinã din Japonia, tratamentulsãu vindecã în doar 10 zile consti-paþia, problemele gastrice, iar în 30zile tensiunea arterialã. Iatã în ceconstã tratamentul:

Imediat dupã ce tetrezeºti, bea 640 ml (aproximativ 4

pahare) de apã fãrã fluor.Este ºi cea mai grea etapã,pe care multe persoane nuo pot depãºi. Importanteste, totuºi, sã nu teforþezi. Bea cât poþi pentruînceput!

Spalã-te pe dinþiºi timp de 45 de minute nubea ºi nu mânca nimic!

Bea 250ml deapã înainte de fiecaremasã. Nu mânca nimicaltceva ºi nu mai bea apãtimp de douã ore dupãmasã!

Mulþi nu ºtiu cã afecþiu-nile dentare nu duc numai lapierderea dinþilor, ci favorizeazãapariþia multor boli.

Bolile cardiovasculare -Cercetãrile au arãtat cã boala paro-dontalã poate creºte riscul deapariþie a afecþiunilor cardiovascu-lare. Atât boala parodontalã, cât ºibolile cardiovasculare sunt boliinflamatorii cronice, astfel încâtcercetãtorii cred cã inflamaþiapoate fi responsabilã pentruasocierea dintre cele douã.

Diabetul - Existã o strânsãlegãturã între diabet ºi afecþiuniledentare. De fapt, de multe ori,gingiile umflate îl trimit pe pacientla stomatolog, iar în cele din urmãse dovedeºte cã acesta suferã dediabet nediagnosticat.

Demenþa - Boala careîmpiedicã capacitatea cognitivã aunei persoane, abilitatea de a gândiºi provoacã pierderi de memorie,este strâns legatã de afecþiuniledinþilor.

Poliartrita reumatoidã -Existã studii care sugereazã cã per-soanele cu poliartritã reumatoidã

sunt mai predispuse sã sufere deafecþiuni dentare ºi invers. S-a

dovedit ºtiinþific cã persoanele cuboli ale gingiilor sunt mai expuseriscului de a se îmbolnãvi depoliartritã reumatoidã, spre deose-bire de cele care au gingii sãnã-toase.

Naºterea prematurã -Existã cercetãri care spun cãfemeile care au boli parodontalesunt mai susceptibile sã nascã copiiînainte de termen. Un astfel decopil riscã sã sufere de numeroaseafecþiuni.

Boala cronicã de rinichi -Potrivit unui studiu realizat decercetãtori de la Universitatea CaseWestern Reserve, SUA, cei care nuau dinþii naturali sunt mai expuºiriscului de a se îmbolnãvi de boalarenalã cronicã, spre deosebire decei care au toþi dinþii naturali.

Cancerul oral - Fumatulprea mult, consumul de alcool ºi detutun duc la boli parodontale. Încele mai grave cazuri, afecþiuniledentare pot favoriza apariþia can-cerului oral.

Laura GÃLESCU

Probleme dentare - afecţiuni periculoase declanşate

Terapia prin apă

Vaginul “subţire”, cu cheltuială se ţine!

MIZILULPagina 7

GLUME...u Televiziunile au comunicat cãcirculaþia autovehiculelor a fostblocatã pe ºosele de stratul grosde 5 cm de zãpadã, motiv pentrucare a recomandat navetiºtilordin Buzãu sã utilizeze bicicletele. u IGSU recomanda cetãþenilorca în zonele calamitate sã uti-lizeze mijloacele de transport încomun: telegondole, telecabine,telescaune sau teleschi. u Un gospodar din Buzãu eterorizat de animalele sãlbatice:"Au venit urºii polari ºi mi-auprãpãdit focile!" u Unii buzoieni nu sunt delocsperiaþi de zãpadã: au pornit pesãniile cu câini sã vâneze bizoni.u Secuii crapã de invidie:"Buzãul e complet rupt deRomânia, la ei de ce se poate ºi lanoi nu?"u Sinistraþii din Buzãu auprimit de la primãrie unturã debalenã pentru opaiþe ºi harpoanenoi.u Prefectul a cerut panouri cunumele localitãþilor mult maiînalte: "Sã nu fie acoperite com-plet de zãpadã, sã ºtim mãcarcum se numesc localitãþileacoperite de zãpadã".u Locuitorii din Mizil rãsuflãuºuraþi: "Suntem la 1 km dejudeþul Buzãu, ne-a trecut glonþulpe la ureche!"

u Situaþie dramaticã la Pleºcoi,unde cârnaþii atârnaþi s-au trans-format în þurþuri imenºi, picanþi.u Prefectul de Buzãu a cerut cajudeþul sãu sã fie mutat în Sãlaj,cã acolo oricum nu locuieºtenimeni.u Buzoienii nu dezarmeazã: auintervenit cu un mamut lânospentru a scoate un tanc al MApNblocat în nãmeþi.u ªi de parcã toate acestea nusunt de ajuns, buzoienii, deºi nuvor sã recunoascã, rãmân în con-tinuare moldoveni. u Datoritã cãderilor masive dezãpadã, CFR cãlãtori a decis sãsuspende circulaþia tuturor celortrei trenuri ce le mai deþine. u Autostrãzile ºi mai multedrumuri naþionale sunt blocate deechipajele de ºtiri, care transmitde la faþa locului! u Victor Ponta: "ªtim ce avemde fãcut ºi dacã apare codul roºu.Pictãm pe el trei trandafiri ºiliterele PSD ºi gata."u Farsã sinistrã! Câþivavasluieni au fost pãcãliþi sãdeszãpezeascã o casã: "Ni s-aspus cã acolo e cârciuma".u Statisticile aratã cã suntemþara cu cele mai puþine autostrãziînchise din cauza zãpezii... ºianume toate trei!

DIVERTISMENT

Iarna la români Tineri, cãsãtoriti de 15 ani,

amândoi lucreazã, dar cu greu facfaþă cheltuielilor zilnice. Foºtii luicolegi din timpul serviciului militarau devenit oameni bogaþi, au firme,şi-au cumpãrat automobile 4x4 ºiîºi fac concediile în strãinătate, iarel nu are nici mãcar un Fiat de 1000cmc. Într-una din zile, tânãrul dãpeste un anunt în ziar: "De vânzareMercedes 4x4 - nou. Preþul: $250".Presupune cã este vorba de ogreºealã de tipar, totuºi telefoneazãºi îi răspunde o femeie.- Anunþul cu Mercedesul e real?- Desigur. Şi primul care va veni cu250 de dolari, va cumpãra maºina!- Sunt în drum spre dumneavoas-trã!...Scoate 250 de dolari din sertar ºi"zboarã" la adresa indicatã. Odoamnã în vârstã îi deschide uºa.- Am impresia cã-i pur ºi simplu oglumã... Mercedes pentru 250 dedolari?- Hai sã vezi. Şi-l conduce la gara-jul casei unde se afla un Mercedes4x4 - complet nou.

Tânãrul îi spune:- Eu nu-s bogat, dar sunt om dreptºi cinstit, dar ceva îmi spune cã orinu te pricepi la automobile, ori cã e

vorba de o glumã; maºina asta va -loreazã 70000 de dolari, poate chiarmai mult. De ce o vinzi numai pen-tru 250 de dolari?- Îþi voi explica despre ce estevorba! Eu am fost cãsãtoritã 60 deani. În urmã cu o lunã soþul meu amurit. Sãptãmâna asta am deschistestamentul ºi acolo era scris cãlocuinþa ºi banii rãmân în posesiamea. Dar în paragraful al treilea altestamentului era scris cã el are oiubitã, iar el hotãrãºte sã se vândãmaºina ºi sã se trimitã iubitei luisuma primitã. Iar eu vreau sã mãrãzbun pe ea! În testament scrie:"sã se vândã maºina ºi sã i se tri -mitã suma primitã...", iar rãzbu -narea mea este ca ea sã primeascãpentru maºina asta numai 250 dedolari ºi nimic mai mult!"

Tânãrul scoate din buzu-nar 250 de dolari, plãteºte doamnei,ia maºina ºi se duce cu ea direct lagaraj pentru a o verifica. Dupã ve -rificare i se spune cã automobiluleste complet nou, aproape nu s-acirculat cu el...

Mulþumit se întoarce aca -sã, urcã scãrile în grabã ºi vede poº-taºul ieºind din locuinþa lui.Tânãrul îl întreabã:- Ce veste ne-ai adus?- I-am adus soþiei tale un mandat cu250 de dolari!

4x4

Dupã cum probabil ºtiþideja, este un pãcat pentru un bãrbatmusulman sã vadã o femeie goalã,alta decât soþia lui, iar dacã o face,el trebuie sã se sinucidã. Deci,sâmbãta viitoare, la orele13, toatefemeile europene sunt rugate sãiasã din casele lor, complet goale,pentru a înlãtura toþi teroriºti dincartier! Este recomandat sã încon-jori blocul (cartierul) tãu timp de oorã pentru acest efort anti-terorist.Toþi bãrbaþii patrioþi trebuie sã seaºeze pe scaune în faþa caselor lor,pentru a demonstra sprijinul lorpentru femei ºi pentru a dovedi cãnu sunt simpatizanþi ai terorismu-lui musulman. Întrucât islamul, deasemenea, nu aprobã consumul dealcool, un bax cu ºase beri rãcite latine este o dovadã în plus a patrio-tismului tãu. Guvernele europenevor aprecia eforturile dvs. de eradi-care a teroriºtilor ºi vor saluta par-ticiparea la aceastã activitate anti-teroristã.

Dumnezeu sã binecuvân-

teze Europa!

P.S.: Dacã nu trimiteþiacest email la cel puþin o persoanã,sunteþi un terorist-simpatizant, laººi eventual complice cu teroriºtii!Noi îl publicãm!

PLIMBAREA NUD

mUn ziarist întreabã:- Bade, cu cine votezi?- Poi, cu comuniºtii!- Noa, da' de ce?- Iacã, pe vremuri or venit liberaliiºi ne-or zis cã ne fac pod. Vezi ourmã de pod?!- Nu!- Apoi or venit þãrãniºtii ºi or zis cãne fac moarã. Vezi vreo moara?- Nu.- Ei, când or venit comuniºtii, orzis cã ne iau tot. Şi ne-or luat. Aiaoameni de cuvânt!

m Un lãutar þigan îºi strângesculele sã plece de la restaurant.Vine patronul ºi îl întreabã ce face.- M-am sãturat de þara asta derasiºti ºi xenofobi!- Ce-ai pãþit? Dacã e vreunul care azis ceva rãu de tine, îl dau afara! - Am fãcut un sondaj de opinie…. - Şi ce-ai întrebat? - Sunteþi de acord cu exterminareaungurilor, a þiganilor ºi a farma-ciºtilor? - Pãi, de ce a farmaciºtilor?! - Ei, vezi, aºa m-au întrebat toþi!

m La Caracal, în faþa unui bloccu 10 etaje, un þãran cosea liniºtitiarba. Deodatã, apare în zbor undeltaplan, care, purtat de o palã devânt, se izbeºte de bloc ºi seprãbuºeºte în faþa þãranului.Þãranul: - Þarã de cãcat, atentate de cãcat!

m Ea, dupã sex oral, vrea sã-lsãrute. El încearcã sã seeschiveze…- Ciudaþi sunteþi voi, bãrbaþii. Dupãvoi vã este greaþã, dupã alþii, nu…

m - Ahmed, cum a fost azi laºcoalã? Ce aþi fãcut?- Chimie, tatã. Am învãþat despremateriale explozive.- ªi mâine ce orar aveþi la ºcoalã?- Care ºcoalã ...?

m Neamþul se trezeºte dimineaþa,trânteºte patru ouã în tigaie, lemãnâncã, dupã care pleacã lamuncã. Francezul se trezeºtedimineaþa, trânteºte trei ouã întigaie, le mãnâncã, dupã carepleacã la muncã. Românul setrezeºte dimineaþa, trânteºte douãouã pe ºaua bicicletei, înjurã ºipleacã la muncã.

m Un chirurg viziteazã o blondãsplendidã dupã operaþie:- Totul merge bine…Ea era treazã, aºa cã, dupã ce oexamineazã, îl întreabã:- Dupã cât timp voi putea face sexdin nou, domnule doctor?Chirurgul, încurcat, fãcu o micãpauzã, lucru care pãru s-oalarmeze pe biata fatã.- Care-i problema, doctore? Am sãmã fac bine, nu-i aºa?!- Sigur c-ai sã te faci bine… Doarcã nimeni nu mi-a mai pus între-barea asta dupã o operaþie deamigdalitã…

m Ioane, zice Maria, a cãzut ostea, pune-þi o dorinþã!- Mi-am pus-o! - Pune-mi-o ºi mie!

m Un maniac a stropit banii cuotravã ºi i-a donat unui azil debãtrâni. Au murit cinci deputaþi,primarul ºi contabila ºefã. Niciunbãtrân nu a avut de suferit!

Pagină realizată de Adriana POPA

Bulã, "Marele Erou Na -þional", s-a apucat sã studiezefilosofia. Dintre toate operele studi-ate, cel mai mult i-au plãcut Legilelui Murphy. A scris ºi el câteva legi,pe care le-a publicat sub pseudon-imul Bulphy, fiind conºtient de fap-tul cã numele de "Bulã" nu poate filuat în seros. LEGEA SPAÞIULUI - Este locsub soare pentru toatã lumea.Inutilã, pentru cã toatã lumea vreala umbrã.LEGILE REVOLUTIEI - Oricerevoluþie este începutã de naivi,continuatã de impostori ºiexploatatã de escroci. Concluzii:Toatã lumea a tras: armata - în unii,securitatea - în alþii, justiþia - detimp, nomenclatura - foloase,poporul - nãdejde.

LEGEA PRIVATIZÃRII - Dacãdin ceva scoþi o parte, poþi fi prins.Mai bine iei totul.LEGEA 1-a A STATICII - Tot ce ede stat - stã.LEGEA 1-a A DINAMICII FLU-IDELOR - Dacã nu curge, picã.Când curge, nu picã.LEGEA PARTIDELOR - Unde nue cap, sunt mai multe aripi.LEGEA 1-a A GEOMETRIEI -Un cap rotund ridicat la putere,devine pãtrat.LEGEA 2-a A GEOMETRIEI - Odreaptã nu poate sã fie paralelã cu ostângã.LEGEA STEMEI DE STAT -Stema României este secera ºiciolanul.LEGEA CASELOR NAÞIO -NALIZATE (modificatã si republi-catã) - Cui are, nu i se va mai lua.Cui i s-a luat, nu i se va mai da.

Creºtin-democrat: Tu eºtiproprietarul a douã vaci. Vecinul tãun-are niciuna. Pãstrezi una ºidãruieºti vecinului tãu sãrac pe-adoua. Dupã aceea regreþi....

Socialist: Tu eºti propri-etarul a douã vaci. Vecinul tãu n-areniciuna. Guvernul îþi ia una ºi o dãvecinului. Tu eºti obligat, prin lege,sã te întovãrãºeºti cu vecinul ca sã-lajuþi la creºterea animalelor.

Social-democrat: Tu eºtiproprietarul a douã vaci. Vecinul tãun-are niciuna. Te simþi vinovat pen-tru succesul muncii tale. La alegeri,îþi dai votul pentru formarea unuiguvern care sã te impoziteze.Aceasta te obligã sã vinzi una din

vaci ca sã poþi plãti impozitul.Guvernul pe care l-ai ales, cumpãracu banii obþinuti din impozit, o vacãºi o dãruieºte vecinului tãu. Acum tesimþi împãcat.....

Liberal-democrat: Tu eºtiproprietarul a douã vaci. Vecinul tãun-are niciuna. Ei, ºi?

Comunist: Tu eºti propri-etarul a douã vaci. Vecinul tãu n-areniciuna. Guvernul îþi confiscã vacileºi-þi vinde þie laptele. Tu stai oreîntregi la coada pentru lapte.

Capitalist: Tu eºti propri-etarul a douã vaci. Vinzi una, mai ieiun credit de la bancã ºi-þi cumperi untaur, urmãrind sã obþii o turmăîntreagã de vaci.

LEGILE LUI BULĂ

Doctrinele politice

La Radio Erevan, un ascultãtorîntreabã:- Azi mã însor. Puteþi sã-mi daþiun sfat? Radio Erevan rãspunde:- Deja este prea târziu!

La Radio Erevan, un ascultãtorîntreabã:- Este bine sã rãmâi celibatar? Radio Erevan rãspunde:- Depinde de ce vrei sã faci înviitor: preferi sã coºi ciorapi sausã speli vase?

La Radio Erevan, un ascultãtorîntreabã:- De ce fetele lasã ochii în joscând bãrbaþii le fac declaraþii dedragoste? Radio Erevan rãspunde:- Vor sã vadã dacã declaraþiilesunt susþinute de ceva concret!

La Radio Erevan, o ascultãtoareîntreabã:- Sunt tânãrã ºi frumoasã. Multãlume mã asemuieºte cu o gutuie.De ce? Radio Erevan rãspunde:- Deoarece fata e bunã când îi dãpuful, iar gutuia când îi cade.

Radio Erevan

DUPĂ COTROCENI...

MIZILUL Pagina 8

Descriere Una dintre cele mai

obiºnuite boli, sinuzita este oinfecþie a cãptuºelii uneia sau maimultor cavitãþi sinuzale, careproduce inflamaþie. Existã douãtipuri de sinuzitã: acutã, caredureazã trei sãptãmâni sau maipuþin, ºi cronicã, care dureazãîntre trei ºi opt sãptãmâni, darpoate continua ºi mai mult.Ambele tipuri de sinuzitã suntextrem de neplãcute ºi simp-tomele pot varia de la o durereintensã la o indispoziþie generalã.

Cauze Atât sinuzita acutã, cât ºi

cea cronicã apar de foarte multeori dupã ce o infecþie a sistemuluirespirator superior, se întinde cã -tre cavitãþile sinuzale. Bloca reasinusurilor cauzatã de alergii,

gripã sau rãcealã obiºnuitã, poateconduce la dezvoltarea unor in -fecþii bacteriene care pot duce, larândul lor, la sinuzitã acutã. Altecauze potenþiale ale sinu zitei potfi alergiile, bacteriile care cau -zeazã infecþii ale gurii, gingiilorsau dinþilor, expunerea la iritanþiaerieni sau din mediu cum suntfumul de þigarã, smo gul, sporiide mucegai sau praful ºi polipiidin cavitãþile nazale.

Simptome - presiune sau durere de

cap deasupra ochilor- senzaþia de faþã um -

flatã- durere care se agra -

veazã la aplecarea capului în faþã- senzaþie de disconfort

deasupra sinusurilor- dificultãþi în a respira

pe nas- scurgeri postnazale

(mucus excesiv în gât)- scurgere nazalã de

culoare verde-gãlbuie- dureri în gât sau febrã

Prevenþie ºi tratamentAdesea, sinuzita urmea -

zã dupã o gripã sau rãcealã, astfelcã, pentru evitarea acestor in -fecþii, este important sã se men -þinã un sistem imunitar puternic.Alimentele care conþin vitaminaC pot ajuta la întãrirea sistemuluiimunitar prin stimularea acti -vitãþii anticorpilor ºi a ce lulelorsistemului imunitar.

De asemenea, zincul dindietã este un apãrãtor importantîmpotriva viruºilor ºi infecþiilorºi poate avea ºi acþiune antiin-flamatoare.

Ceaiul poa teajuta - prin aburul pecare-l emanã - la des-fundarea temporarã acãilor nazale, darajutã ºi la relaxareamuº chilor ne tezi dinpereþii cãilor aerieneuºurând respiraþia.Consumul de ali-mente condimentate -hreanul, muºtarul ºighimbirul - poatefurniza o amelioraretemporarã prin reducerea con-gestiei.

Ce mai puteþi face: evi-taþi fumul de þigarã ºi excesul depraf, beþi multe lichide pentru asubþia mucusul, folosiþi un umi -dificator pentru menþinerea umi -ditãþii aerului în interior, aplicaþi

comprese calde pentru a favorizadeblocarea sinusurilor.

Alimentaþia Consumaþi din belºug:

ananas, ardei, citrice, fructe depãdure, carne de pasãre, fasole ºigermeni de grâu. Reduceþi con-sumul de: lactate ºi alcool.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

În centrul oraºului Kievse înalþã statuia ridicatã înmemoria conducãtorului naþio -nal, atotputernicul BogdanHme l niþchi. Este înfãþiºat cãlare,cu mâna dreaptã þinând sceptrul,simbol al puterii invincibile aUkrainei. Hme l niþchi (1595-1657), fost hatman lituanianpolonez, creºtinat ºi aliat cucazacii, este mândria ukra -inenilor ºi toþi vizitatorii se mi -nuneazã de frumuseþea statuiisale.

Puþini ºtiu însã cã el era

un antisemit sãlbatic, care aveala activ multe pogromuri ºiincendieri de aºezãri paºnice deevrei nevinovaþi. Nu au fostcruþaþi nici copiii, nici femeile.Bogdan Hmelniþchi, cel bles -temat pe pãmântul Ukrainei,într-una dintre aºezãri, merce-narii lui, cazacii, au dezlãnþuitfocurile iadului, au omorât, ausiluit, au jefuit, au strâns tineri ºitinere în sinagoga aºezãrii ºi le-au dat foc cu oamenii înãuntru,din aºezare rãmânând doarnumele. Bogdan a murit din

cauza unui accident cerebral,fiind înmormântat în Subotiv,într-o bisericã ancestralã, alãturide fiul sau, Tymish. Bogdan aavut numai un fiu, fãrã alþiurmaºi. Un nobil polonezcucereºte Subotiv ºi ordonãdeshumarea ºi dezonorarea luiBogdan ºi a fiului sãu, aºa cã nuau rãmas urmele lor pãmânteºtinicãieri. Dar, dupã sute de ani, avenit ºi pedeapsa adevãratã, cãciaºezarea se numea Cernobîl, iarcentrala atomicã nr. 4 a fost con-struitã exact pe locul fostuluitemplu iudaic!

Bogdan EUGEN

Poveşti adevărate

MISCELANEU

Sania este un vehiculterestru ce are o suprafaþã infe-rioarã netedã sau cu un corp aºe -zat pe douã sau mai multe tãlpiînguste ºi netede ºi se deplaseazãprin alunecare. Ma joritatea sãni-ilor sunt folosite pe suprafeþe cuaderenþã redusã, precum zãpadasau gheaþã. Tracþiunea saniei seface cu ajutorul unui ham sau alunei sfori, fie de cãtre om, fie cuajutorul animalelor. Se pre-supune cã poporul dinEgiptul Antic a folositsania pe scarã largã înconstrucþie, pentru a trans-porta obiectele grele ºiobeliscurile.

Modele de sãnii aufost descoperite înexcavãrile navale ''V i -king'' din Oseberg. Sãniile nunumai cã erau folositoare iarna,ci puteau fi trase ºi peste terenuriumede, drumuri noroioase, chiarºi pe teren dur, cu condiþia cacineva sã lubrifieze tãlpile cuulei sau sã le umezeascã în per-

manenþã cu apã. În perioadelereci, apa se transformã în gheaþã,iar sania alunecã mult mai uºor,fãrã a fi necesarã depunerea unuiefort major pentru a le trage.Sania a fost foarte valorificatãdeoarece, spre deosebire devehiculele cu roþi, a fost scutitãde taxele de trecere.

Pânã la sfârºitul secolu-lui al XIX-lea, o sanie închisãnumitã ''vozok'' asigura transport

de mare vitezã printeri-

toriile aco perite cuzãpadã din Rusia Europeanã ºiSiberia. Aceasta a fost modali-tatea de transport preferatã deregalitãþi, episcopi ºi boieri.

Multe sãnii regale de importanþãistoricã sunt conservate înArsenalul din Kremlin.

Sãniile trase de om aufost modalitãþile tradiþionale detransport în expediþiile de explo-rare britanice în Arctica ºiAntartica. Sãniile trase de câiniau fost folosite de mulþi alþii pre-cum Roald Amundsen. În zilelenoastre se folosesc zmeie pentrua tracta sãniile de explorare înasemenea climate. Unele sãnii au

fost createpentru acti -vitãþi de re -

creere saupentru activi -

tãþi compe ti þio -nale. În competiþi-

ile cu sãnii, curselecu sãnii trase de câini

precum faimoasa cursã''Iditarod'' sau slalomul cu sãniiori bob-uri sunt cele mai popu-lare.

Coco Chanel este unadintre cele mai mari creatoare demodã din toate timpurile, fiindprima persoanã care a avut unparfum care sã-i poarte numele.Deºi ea a negat mereu cã ar ficolaborat cu naziºtii, se pare cãexistã documente care demon-streazã faptul cã celebra cre-atoare francezã ar fi fost spioanãîn timpul celui de-Al DoileaRãzboi Mondial! Potrivit unuidocumentar realizat de postulfrancez de televiziune France 3,existã documente care dovedesc,fãrã urmã de îndoialã, cã

designerul a fost membru alAbwehr, serviciul de informaþiial statului major german.

În documentar se men -þio neazã cã implicarea aceasteiaîn spionaj dateazã din perioadaîn care armata francezã a cedatteren, în 1940. Ea locuia la Paris,la hotelul Ritz, ºi a început orelaþie amoroasã cu un spion ger-man, pe numele lui Hans Günthervon Dincklage. Coco Chanel, careavea 57 de ani în 1940, a devenito prezenþã constantã în anturajulofiþerilor naziºti, iar în 1943 a fosttrimisã la Madrid. Aici a încercatsã exploateze faptul cã îlcunoscuse pe Winston Churchillpentru a ajunge la o înþelegere cuofiþerii britanici staþionaþi acolo.Se pare cã Churchill ar fi ignoratoferta, spunând cã celebra cre-atoare de modã a dat dovadã de"naivitate ºi megalomanie"imaginându-ºi cã ar fi putut sãinfluenþeze poziþia premierului

britanic.Potrivit documentului

citat, þinut secret în arhiveleMinisterului francez al Apãrãriiîn ultimele ºapte decenii, CC eraagentul F-7124, cu nume de codWestminster, de la numele fostu-lui ei iubit ºi prieten, ducele deWestminster. Un istoric susþine,în documentar, cã celebra cre-atoare a sperat sã se poatã foloside legãturile ei cu naziºtii pentrua-ºi recupera afacerea cu par-fumuri, pe care o vânduse în1924 unei familii de evrei,Wertheimer. Ea spera ca în urma

deportãrii familiei respec-tive, afacerea acestora sã fieconfiscatã ºi sã îi fie retur-natã. Însã, între timp, fami liaWertheimer a vândut parteaei din afacerea cu parfumuriChanel unui om de afacerigerman.

În documentar se men -þioneazã, de asemenea, cã ºialte personalitãþi franceze,precum Edith Piaf, Che -valier sau Guitry, ar fi avutlegãturi cu naziºtii. "Ofi cialiai Guvernului francez susþincã aproape toate persona -litãþile din acea peri oadã fies-au alãturat rezistenþei, fienaziºtilor", sus þine sursacitatã.

În 2011, jurnalistul ame -rican Hal Vaughan a publicat

o carte - "Sleeping with theEnemy, Coco Chanel"s SecretWar" (În pat cu duºmanul. Rãz -boiul secret al lui Coco Chanel) -în care susþine, de asemenea, cã, în1940, Coco Chanel a fost recru-tatã de serviciul de informaþii alstatului major german. HalVaughan afirmã cã a folositnumeroase documente din arhi -vele franceze, engleze, germane ºiamericane la scrierea cãrþii sale.

Potrivit acestuia, Chanelspera sã obþinã eliberarea unuinepot de-al ei, Andre, închis într-un lagãr german. Ea s-a folosit derelaþia cu baronul Hans Gunthervon Dincklage, alias "Spatz",pentru a putea locui în anii ocu-paþiei la hotel Ritz din Paris,hotel de lux frecventat îndeosebide Goering ºi Goebbels.

Coco Chanel a decedatîn anul 1971, la vârsta de 88 deani.

Mãdãlina BARBU

Coco Chanel, spion nazist?

În Pastorala de Crãciun, arhiepiscopul Pimen afuriseºte aceastã mãsurã"comunist-atee" (eliminarea religiei dintre disciplinele obligatorii în

ºcoalã - n.r.) , numind-o "atentat la fiinþa naþionalã". Adicã elevul, împre-unã cu pãrinþii, sã aibã dreptul de a alege dacã vrea sã fie îndoctrinat reli-gios sau nu - ãsta e atentatul comunist la fiinþa naþionalã?! Dar, l-aº între-ba pe Sfinþia Sa, lãcomia feroce cu care s-a bãtut cu statul român pentruposesia a 166.000 ha de pãdure, valorând miliarde de euro, atentat la ce

este? Dacã religia la liberã alegere înseamnã Satana comunist-atee,Securitatea, la care s-a spovedit definitiv ºi irevocabil Pimen Zainea, subnumele conspirativ "Sidorovici", cine era, Maica Precistã, Sfântul Duh?

Cristian Tudor POPESCU

Concepeţi lumea fără ele?

DECLARAŢIA LUNII

SINUZITĂ

Sania