“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XI

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 380Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

PUBLICATIe lunara a INTREGULUI ORAS

Cum am sărbătorit ZiuaLimbii Românela Montreal

"COMEDIANŢII"ROMÂNIEI

Elena Lupescu -"Duduia",curtezanaregelui Carol al II-lea

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 6

DUŞMANULDIN CASA TA!

Secretulsănătăţii fizice şimentale acălugărilor de pemuntele Athos

DIKTATUL DELA BRUXELLESVA FI ÎN ANUL2014 ?

DivertismentPagina 7

Pagina 8

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,

MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".

Controversata lege pri -vind câinii fãrã stãpân a trecut devotul final al Camerei Depu -taþilor, forul decizional al acestuiproiect. Legea a fost adoptatã cu266 de voturi "pentru", 23 devoturi "împotrivã" ºi 20 de"abþineri". Astfel, potrivit actuluinormativ, se prelungeºte de laºapte la 14 zile lucrãtoare ter-

menul în care unul sau mai mulþicâini aflaþi în adãposturi pot firevendicaþi sau adoptaþi, gratuit.Dupã cele 14 zile, autoritatealocalã poate decide ucidereacâinilor sau prelungirea ºederiilor în adãposturi, cu condiþia sãaibã resurse financiare pentruîntreþinerea padocurilor.

Potrivit unui recent son-daj Avangarde, doar 37% dintrerespondenþi vor uciderea câinilor,mutarea în adãposturi este doritãde 33%, adopþia de 10% ºi ste -rilizarea de 9%. Aºadar, nu maipuþin de 52% dintre respondenþivor salvarea câinilor fãrã stãpân!Legea a fost atacatã la CurteaConstituþionalã a României de ungrup de parlamentari!

În momentul redactãriipublicaþiei, domnul Emil Proºcanse afla în sesiune la ComitetulRegiunilor de la Bruxelles, deunde, la solicitarea noastrã, ne-atransmis urmãtorul mesaj:

"TEST Am aflat de legea prin

care câinii nimãnui vor beneficiade o graþie de 14 zile, dupã care,în cazul în care nu vor fi revendi-caþi sau adoptaþi, vor fi omorâþi(nu "eutanasiaþi"; eutanasiereareferindu-se numai la oameni ºiconstituie un act medical letal ceurmãreºte curmarea suferinþelor

unui muribund printr-o moarterapidã ºi fãrã dureri, aceastafãcându-se numai cu acordulfamiliei ºi doar în þãrile unde estelegiferatã!). Nu ºtiu dacã cei careau gândit acest act normativ auîncercat vreodatã sã înþeleagãviaþa unui astfel de patruped, înfond o fiinþã fãrã stãpân, adãpostsau sursã de hranã. Realitateaeste cã sunt foarte mulþi câini, întoatã þara, mai mulþi ca oricând,ºi faþã de aceastã realitate seimpun mãsuri de soluþionare afenomenului, mai ales cã în ne -numãrate cazuri, datoritã instin -ctului genetic de apãrare a arealu-lui în care trãiesc, aceºtia devinagresivi.

Legat de aceastã proble -maticã, am câteva ne dumeriri.Toþi colegii primari cu care amdiscutat pe aceastã temã, mi-auvorbit de mãsurile pe care le-auîntreprins pentru a stopa feno -menul, dar, paradoxal, numãrulde câini din localitatea...

Continuare în pagina 2

PRO SAU CONTRAUCIDERII

MAIDANEZILOR?Roşia Montană esteun act de trădare a

interesului naţional!

MAXIMA LUNIINu judecaþi oamenii dupã cei cu

care se adunã! Nu uitaþi cã ºi Iudaavea amici ireproºabili...

Consiliul Local şi Primăria vă invită să participaţi la cea de-a X-a ediţie a

Mizil, 4-6 octombrie 2013

SERBĂRILOR TOAMNEI SERBĂRILOR TOAMNEI SERBĂRILOR TOAMNEI

Incredibila acþiune de ma -nipulare a opiniei publice, operatãcu nemernicie de mulþi dintre politi-cienii români ºi de o mare parte amass-mediei centrale, are ca scopmascarea adevãrului despre proiec-tul de la Roºia Montanã, un proiectpe care aceste nevertebrate vor cuorice preþ sã ni-l bage pe gât.Adevãrul este însã uºor de decelat ºipune în evidenþã atât prostituþia in -telectualã pe care o practicã mulþidintre jurnaliºti, cât ºi ticãloºia cro -nicã a clasei politice româneºti, cupuþine excepþii...

Aceastã "mare afacere",pre zentatã într-un mod agresiv cafiind de interes naþional, aduce sta -tu lui român o redevenþã de 6%(pânã de curând era 2%!). Cum poa -te fi un proiect de interes naþionalatâta vreme cât redevenþa pentru noieste de doar 6%? Vorbim a ici despreceva ce este al românilor, pentrucare canadienii nu au fãcut nimic casã aparã în pãmântul românesc! Unceva pe care statul român l-ar fi pu -tut exploata singur, fãrã sã dea ni -mã nui nimic... Putea fi deinteres na þional, din punct devedere economic, dacã statulromân avea 70 sau 80% rede-venþã. Chiar ºi în aceastã situ-aþie, RMGC ar fi trebuit sãspunã mulþumesc cã poateex ploa ta zona! Simplul faptcã s-a negociat în acest fel aratã cãcei care au fãcut-o au trãdat interesulnaþional.

Dacã statul român împru-mutã în neºtire miliarde de euro dela FMI, ca sã plãteascã pensii ºi

salarii, de ce nu împrumutã bani ºipentru a deschide minele pe care sãle exploateze în toatalitate spreinteresul naþional? Pentru cã mari-onetele care ne conduc rãspund cu"Sã trãiþi, am înþeles!" telefoanelorcare se dau de la Washington sauMoscova, de la Bruxelles sau TelAviv. Pentru cã, dacã obiectivul esteaducerea României în faliment ºipierderea suveranitãþii, atunci tre-buie sã devenim din ce în ce maiîndatoraþi ºi sã ne lipsim de tot maimulte dintre resursele care ne-ar per-mite sã ne plãtim aceste datorii!

Iatã ce afirmã fostul ingi -ner geolog ºef de la Roºia Montanã,Aurel Sântimbrean, un om care alucrat vreme de 20 de ani acolo ºicare cunoaºte cel mai bine zãcãmân-tul: "Într-un document întocmit deun grup de profesori din Bucureºtise spune, pe calcule, nu pe poveºti,cã valoarea celorlalte metale rare dela Roºia Montanã e mai mare depatru ori decît valoarea aurului ºiargintului de acolo." Ca sã vezi!

Aºa dupã cum aþi putut

vedea, RMGC a cucerit piaþa mediacu reclame ºi mesaje care vorbescdespre cât de necesar este acestproiect pentru locuitorii de la RoºiaMontanã.

Continuare în pagina 3

MIZILUL

ŞTIRITAXE

Primarul municipiuluiCa la fat, Mircea Guþã, a emis uncomunicat prin care anunþã cã,începând cu 1 septembrie, înmunicipiul pe care îl conduce audispãrut complet taxele ºi im -pozitele pentru investitori. Acestasusþine cã cei care vor investi celpuþin 20.000 de euro în munici -piu, îºi vor recupera banii, indi-rect, prin investiþii pe domeniulpublic care sã-i avantajeze.

REGIONALIZAREPremierul Ponta a decla -

rat recent cã regiunile vor fi sta-bilite înainte de revizuirea Consti -tuþiei. Primul ministru a su bliniatcã trebuie modificatã Le gea 315/1998 privind regiunile de dez vol -tare. "Poate proiectul cel mai im - portant din aceastã toamnã, pro -iect politic, guvernamental, par l a -mentar, îl constituie de clanºareaefectivã a procesului de descen-traliare ºi de pregãtire a regiunilor.Trebuie stabilite instituþiile carevor merge de la Gu vern cãtreregiuni, pentru cã de la 1 ianuariese va intra pe noul exerciþiu finan-ciar al UE ºi România trebuie sãfie pregãtitã. Orice centralizareexcesivã la Bucureºti îngreuneazãlucrurile ºi cu cât atribuþiile ºiresursele merg cãtre regiune, cuatât lucrurile merg mai bine".

ROŞIA MONTANAPremierul Ponta a dez -

vã luit cã proiectul minier de laRoºia Montanã este o luptã grea aRomâniei în contextul în careexistã interese economice externeale unor forþe importante. Intere -sele sunt atât de mari, încât pre-mierul catalogheazã întreaga situ-aþie drept un "rãzboi economic".

PROIECTParlamentul a adoptat

re cent un proiect de lege al Mi -nisterului Agriculturii, ce are cascop stoparea cumpãrãrii de terenagricol în România de cãtre ce tã -þeni strãini. Proprietatea unei per-soane fizice, reprezentând terenuriagricole situate în extravilan, nuva mai putea depãºi 100 de hecta -re. Pentru a putea cumpãra terenagricol extravilan în România, opersoanã trebuie sã facã dovadacã are cunoºtinþe în domeniulagricol sau cã a desfãºurat acti -vitãþi agricole cel puþin cinci ani,iar cei care deþin deja teren, tre-buie sã arate, înainte de achizi -þionarea altei suprafeþe, cã au des-fãºurat activitãþi agricole peterenul pe care îl deþin deja.

INDEMNIZAŢII"Pânã acum, clasificarea

localitãþilor era în funcþie de co -mune, oraºe, municipii, fãrã sã seþinã cont de numãrul de locuitori.Propunerea corectã este ca în le -gis laþie clasificarea sã fie realizatãîn funcþie de numãrul de lo cuitori,pentru cã sunt comune ca re au15.000 de locuitori ºi oraºe careau 1.700 de locuitori. E in corectca într-un oraº cu 1.700 delocuitori indemnizaþia primaruluisã fie mai mare decât a unui pri-mar care conduce 15.000 delocuitori", a spus vicepre mierulDragnea. El a precizat cã salariileprimarilor vor creºte de la 1 ia -nua rie 2014, creº terea fiind gene -ratã de reclasificarea localitãþilorîn funcþie de numãrul de locuitori.

GOOGLETransportul public din

ºap te oraºe din România...

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

Nu am nici cea mai vagãintenþie sã arunc în derizoriu oproblemã aºa de importantã precumconducerea naþiei, dar un anumitaspect al "luptei politice" dâmbo -viþene îmi evocã o secvenþã comicãdintr-o peliculã a cinematografieimute: doi indivizi, venind dindirecþii opuse, se reped sã deabuzna printr-o o uºã, pe care un idi -ot lipise, pe ambele feþe ale acesteia,acelaºi îndemn: "Push" (împinge).Dacã protagoniºtii ace lui savurosgag cinematografic - doi dintre fraþiiMarx - se luptau pentru o pretinsãîntâietate, scopul lor fiind doaracela de a ne stârni râsul, nu acelaºilucru se întâmplã acum, când opin-teala pospãitã ºi continua gâlceavãa celor doi vremelnici figuranþi -Traian ºi Victor - ne provoacã oadâncã ºi supãrãtoare lehamite.

Numeroasele ºi profunde -le schimbãri în situaþia geo politicã aEuropei, precum ºi destrãmareaURSS-ului, au afectat dramatic si -tu aþia economicã a României. A -ceste dureroase realitãþi, coroboratecu jaful la care a fost supusã þara în

24 de ani, au determinat pierdereaunor importante pieþe de desfacerea produselor româneºti, indiferentîn ce punct cardinal se aflau acesteasau cãrui "lagãr" îi aparþineau. ªiatunci, de ce a miºtocãrit Bãsescuiniþativa premierului Ponta de arestabili acele vechi rute comercialesau de a promova altele noi? De ceîl deranjeazã orice iniþiativã venitãdin partea opozantului declarat alacestuia ºi care ar putea aduce unpic de bunãstare poporului, atât deafectat de mãsurile de austeritateiniþiate ºi aprobate de Bãsescu?Luând exemplu "tartorului ºef", dece fiecare proiect benefic al pre-mierului este atacat violent de toþiaceia care, într-un mod sau altul,într-un moment sau altul, au împinsþara pe marginea prãpastiei?

Dacã vizitele de altãdatã laChiºinãu ale "demisului" nu aveaualt scop decât zgândãrirea ofi-cialilor ruºi prin declaraþii irespon -sabile, promisiuni de acordare acetãþeniei române sau îndelungidegustãri de vinuri "moldoveneºti"cu amicul sãu Voronin, de ce recen-

ta inaugurare de cãtre premier ºiresponsabilii moldoveni a gazoduc-tului Iaºi - Ungheni, un pas impor-tant spre integrarea europeanã aRepublicii Moldova, este tratatãprecum spargerea unui pahar de vinla Cireºica?

Îngenuncheat ºi umilit deevenimentele anului trecut, Bãsescuavea nevoie de un respiro, de unmoment de rãgaz în care, regrupân-du-ºi forþele din subordine - Ser -viciile ºi DNA-ul - sã reînceapã lup -ta. Împotriva cui? Împotriva popo -rului care l-a desemnat pe "barca -giu" ca ºi preºedinte al Ro mâniei,dar care l-a pus pe liber la referen-dum? Hulitul Pact de coabi tare afost doar o gãselniþã, un artificiumoºit de slujitorii sãi de la Cotro -ceni, pe care fostul marinar l-a în -cãl cat de îndatã ce ºi-a îngurgitatspa nacul. Apoi, a reînceput, cu ºimai mare rãutate, lupta cu guvernul!

Ca preºedinte al naþiunii,Bãsescu este un proiect aflat lafinal! Nimeni nu-l mai ia în serios,ºi aici mã refer la toþi factorii de de -ci zie, atât de cei din Europa, cât ºi

cei depes te O cean.ªi atunci, de cenu realizeazã a -cest lucru ºi pre-mierul, care pe acesttrend al scãderii încrederiifaþã de cel demis, nu profitã deacest lucru, afirmându-se ca undemn ºi important partener de dia-log în raport cu aceºtia?

De cealalaltã parte însã,legat de controversatul proiectRoºia Montana, au produs rumoarespusele pripite ºi infantile aleprimului-ministru: "Eram contraRoºia Montana fãrã sã ºtiu nimicdespre proiect, doar pentru cãBãsescu era pro!" ºi "Ca prim-mi -nistru susþin proiectul, dar ca depu-tat voi vota împotriva acestuia!".Aceste spuse nu numai cã nu-l prearecomandã pentru viitor, ba chiar îldescalificã! Chiar doreºte Ponta sãrãmânã "un pisicuþ" pe care sã-ltãvãleascã toþi "motanii" bãtrâni?Parcã ºi aceastã secvenþã am vãzut-o într-un film de animaþie...

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

"COMEDIANŢII" ROMÂNIEI

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Continuare din pagina 1fiecãruia a crescut nepermis demult! Dacã din numãrul existent,scãdem animalele cãlcate de maºi-ni, care mor de foame, boli sau frig,ar fi trebuit ca numãrul lor sã sediminueze considerabil ºi în niciuncaz sã creascã! Se naºte astfel între-barea, de unde atât de mulþi câini?Este clar cã peste tot câinii suntaduºi de undeva! Este invinuitomul de la þarã, precum cã în ogra-da lui s-ar înmulþi ºi apoi acesta i-arduce pe câmpuri, dealuri. Jignitorargument! În primul rând la sate,conform ancestralei tradiþii, câiniistau legaþi, iar în al doilea rândcâinii strãini care ne parvin con-secvent în localitãþi nu suntproaspãt fãtaþi, ci dulãi în toatã re -

gula. ªi mai existã un argument cepledeazã împotriva acestei aberaþii:câinii duºi la distanþe mici nu rãmânacolo, se întorc întotdeauna lastãpânul lor! Atunci de unde provinaceºtia? Cine-i plimbã, de unde îiiau ºi de ce se întâmplã acest lucru?Sunt întrebãri care dacã s-ar eluci-da, am avea privilegiul de a dezlegao mulþime de enigme legate denedreptãþile ºi rãutãþile ce se de -ruleazã. În presã ºi pe ecranele TVse alocã timpi însemnaþi morþiicopilului mâncat de câini, cu fel defel de invitaþi de "marcã". Se facanalize peste analize, dar esenþa,cauzistica ºi adevãratele soluþii înlegãturã cu fenomenul milioanelorde câini din România sunt ignorate.De ce analizele mediatice nu se

referã la chestiuni de esenþã, ca:date statistice clare, defalcate pe aniºi localitaþi, privind numãrul câi -nilor pe ultimii 10 ani, date din carear reieºi avalanºa nevinovatelor ani-male în localitãþile urbane ºi rurale;cum, cine ºi cu ce finanþare vor fiomorâte bietele animale; sursele deprovenienþã a patrupedelor, fiindfoarte importantã de aflat "ingineriaindustriei" de populare a Românieicu câini, cãci anihilând sursele,problema e rezolvatã în mare parte.

Câte filtre au fost organi-zate pentru descoperirea ºi anihi-larea acestui trafic? De ce GuvernulRomâniei nu a fãcut nimic înaceastã direcþie, de ce nu au fostîntocmite programe de soluþionarea fenomenului? Instituþiile sanitar-veterinare din aceastã þarã ar fiputut lesne sã se ocupe de ste -rlizarea animalelor încã de acum 20de ani! De ce au fost alocate sumeimense - zeci de milioane de euro -cãtre ONG-urile care, chipurile, seerijeazã în iubitoare de animale, darcare nu au fãcut nimic în acestsens? Sumele alocate acestora sã fiereturnate ºi dirijate cãtre autoritãþilelocale. Primãria Mizil este singura

din Prahova care deþine un adãpostde câini, dar nu a primit vreodatãniciun ban pentru întreþinerea aces-tuia! Cum priveºte acest genocidpremeditat, de o cruzime inimagi -nabilã, Biserica Ortodoxã Românã?

Soluþiile pentru rezolvareasituaþiei câinilor sunt: depistarea ºieradicarea surselor de populare aþãrii cu câini, instituirea de adãpos-turi zonale subvenþionate ºi ste -rlizarea animalelor! Atât ºi nimicmai mult! Sub nicio formã nu tre-buie sã acceptãm omorârea câi -nilor! Ca primar ºi ca om sunt totalîmpotriva acestei atrocitãþi!

Poporul român are de laDumnezeu calitãþi care nu-i permitsã recurgã la astfel de gesturi inca -lificabile! Poporul român e iubitor,rãbdãtor, milos, ºi nu trebuie sã seîncarce cu astfel de pãcate! Sunt laîndemânã atâtea soluþii, iar Gu -vernul þãrii noastre ar putea rezolvaacest fenomen într-un timp extremde scurt! De felul cum gândimrezolvarea acestei probleme, de -pinde în mare mãsurã adevãruldespre felul nostru de a fi!"

ª.A.

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefoane: 251 011250 3400766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

PRO SAU CONTRAUCIDERII

MAIDANEZILOR?

Directorul Gabriel Re -sour ces, Jonathan Henry, a negatrecenta declaraþie publicatã de uncotidian canadian, în care ameninþaRomânia cu plata unor despãgubiriîn valoare de patru miliarde dedolari, dacã proiectul Roºia Mon -tanã va fi blocat.

"Ca o clarificare a decla -raþiilor publicate în numele meu înpresa internaþionalã, doresc sã su -

bliniez cã nu am declarat niciodatãcele citate în forma respectivã,declaraþiile mele fiind citate greºit.Între timp, declaraþiile au fostcorectate de cãtre publicaþia "TheGlobe and Mail". Am cel mai pro-fund respect pentru România, pen-tru cetãþenii sãi, pentru GuvernulRomâniei ºi pentru Parlament.Doar românii ºi România vordecide ce este în interesul þãrii. Deºi

este firesc pentru orice companie sãfacã ceea ce este necesar pentru a-ºiproteja interesele - ºi nici GabrielResources nu face excepþie - vomlua act de orice decizie luatã deGuvernul sau Parlamentul Româ -niei. Compania va furniza toateinformaþiile necesare pentru caoamenii sã poatã lua o decizie îndeplinã cunoºtinþã de cauzã. De -cizia finalã va aparþine, fãrã dis-

cuþie, Guvernului ºi ParlamentuluiRomâniei ºi, în ultimã instanþã,cetãþenilor României".

Comentând aceste decla -raþii ale directorului companiei,gurile rele sunt gata sã bage mâinileîn foc cã aceastã "clarificare" nu afost fãcutã de florile mãrului, fiindsfãtuit sã-ºi revizuiascã atitudinea îneventualitatea cã proiectul RoºiaMontana nu va fi respins de votulParlamentului.

Adriana POPA.

Gabriel Resources ne şantajează?

Pagina 3 MIZILUL

- Bucureºti, Ploieºti, Cluj-Napoca, Iaºi, Timiºoara, Constanþaºi Craiova - este disponibil înGoogle Maps! Serviciul numitGoogle Maps Transit este util pen-tru a obþine indicaþii de orientarecare includ de acum ºi transportulpublic, pe lângã cele pentru maºiniºi cele legate de mersul pe jos.Google Maps afiºeazã toate ruteleexistente pentru a ajunge la o anu-mitã destinaþie, cuprinzând toateliniile de transport în comun reco-mandate - metrou, autobuz, tram-vai ºi troleibuz, cât ºi informaþiidespre staþii ºi rute.

DECLARAŢIEEuroparlamentarul Cori -

na Creþu considerã cã tema RoºiaMontanã este una deosebit de difi-cilã pentru România, în special dincauza guvernãrilor PDL, care auîntârziat "de fricã" luarea uneidecizii, iar acest fapt a dus la posi-bilitatea unor despãgubiri ce vor fisuportate de contribuabilii români.Prin implicarea Parlamentului, pre-mierul Victor Ponta a recurs la ungest de curaj pentru România, darde normalitate în orice stat cutradiþie democraticã.

ÎNTÂLNIREPremierul Ponta ar urma

sã aibã cea mai importantã întâlnirela nivel înalt din cariera sa politicã,dupã ce fostul ambasador americanla Bucureºti, Mark Gitenstein, i-arfi aranjat prim-ministrului un tete-a-tete cu vicepreºedintele SUA,Joe Biden. Întâlnirea va avea loc pe20 octombrie la Casa Albã. Pe ma -sa discuþiilor vor fi subiectele scu-tului anti-rachetã de la Deve se lu,investiþiile americane în România,explorarea gazelor de ºist de cãtrecompania americanã Chevron ºiincluderea României în ProgramulVisa Waiver.

RENUNŢARESUA au renunþat la pla-

nurile de a construi baze militare înRomânia din motive bugetare,Pen tagonul rãmânând în acest mo -ment cu ºapte baze militare înEuropa. Oficialii forþelor militareamericane au dat asigurãri cãEuropa rãmâne la fel de importantãpentru SUA, dar politicile econo -mi ce duc spre astfel de mãsuri.

MEDALIIElevii români au obþinut

la ediþia de anul acesta a Olim pia -dei Internaþionale de Astro no mie,ºapte medalii - douã de aur, douãde argint ºi trei de bronz -, acestafiind cel mai bun palmares în isto-ria tuturor participãrilor la com-petiþie. Totodatã, elevii participanþila Olimpiada Internaþionalã de ªti-inþe ale Pãmântului, desfãºuratã înIndia, au obþinut o medalie de aur ºitrei de argint.

PASARELEPrimarul Constanþei, Ra -

du Mazãre, a anunþat recent cã înzonele cele mai aglomerate dinMamaia vor fi construite trei pasa -rele pietonale, din metal, în formãde iaht, nãvod ºi val, care vor costa10,5 milioane de lei ºi care ar puteafi inaugurate la 1 decembrie.

ATENŢIONAREMinistrul Educaþiei, Re -

mus Pricopie, aflat la Ploieºti cuocazia festivitãþilor prilejuite de în -ceperea noului an ºcolar, a spus cãeste "fraudã ºi evaziune fiscalã"atunci când profesorii sau directoriide ºcoli adunã bani de la pãrinþipen tru fondul ºcolii: "Este inadmi -sibil aºa ceva. Cadrele didacticetrebuie sã respecte legea".

ŞTIRI

c

Toamna a debutat cu oserie de evenimente extrem deîngrijorãtoare în Þarã, Roºia Mon -tanã deþinând capul de afiº. Þarafierbe pentru Roºia Montanã, iargura târgului vorbeºte cum cã nis-careva demnitari nu ar umbla "cumâinile curate" în relaþiile lor cuSoros ºi RMGC, dar ºi cã s-arurmãri un mai vechi plan sorosist,privind acapararea ºi exploatareade cãtre unele state occidentale aunui bogat zãcãmânt de petrol ºigaze, delimitat de localitãþile Cluj-Napoca, Dej, Reghin, Târgu-Mureººi Turda. Tot din gura târgului, carede cele mai multe ori adevãrgrãieºte, se aude cã rezervele maride minereuri de aur, argint ºi altemetale rare existente în multe zonedin Transilvania, ar fi mai maridecât cele ale statului Kuweit.

Guvernanþii noºtri tac capeºtele-n borº, dar pânã nu faci foc,nu iese fum!... În legãturã cu RoºiaMontanã, nici Barbu, ministrulCulturii, n-a fost iertat. Un grup deprotestatari l-au aºteptat la Cluj,dupã modelul bulgarilor, cu oploaie de roºii, cerându-i demisia.

Iatã cã ºi maidanezii audevenit vedete de top cu covrigii-ncoadã, fie cã vorbim de afacereaDog Town din Giurgiu, de legãturadintre fondatorii celui mai mareoraº de câini ºi primarul capitalei,sau topurile virtuale de tot soiul,

unde dulãii sunt priºtiniþi dupã ure-che, cu F5, copy-paste ºi enter.Pentru cã legãturi existã. Altfelcum s-ar fi scurs atâtea fonduri într-o "instituþie" de adunat câinii strã -zii, care, culmea, are un hangaraproape gol, ºi o schemã de perso -nal stufoasã, cu directori ºi zeci dedirectoraºi, care folosesc la greucarburanþi ºi detergenþi.

În scandalul declanºatdupã uciderea copilului de patruani, autoritãþile paseazã de la unulla altul responsabilitãþile ºi vor sãascundã sub preº sumele fabuloasealocate pentru rezolvarea proble-mei maidanezilor. Milioanele deeuro alocate anual, la care seadaugã alte sute de mii de la ONG-uri, n-au fost folosite pentru strân-gerea ºi îngrijirea câinilor de pestrãzi, ci pentru cheltuieli de per-sonal ºi personale. O risipã uriaºãpentru bugetul Þãrii ºi un profit pemãsurã pentru escrocii de lapupitru! Câinii n-au nicio vinã!

În timp ce un sfert din celedouã milioane ºi jumãtate de copii,care merg din aceastã toamnã laºcoalã, vor învãþa tot în clãdirivechi ºi insalubre - consideratepericol public, în cãmine culturalesau ºcoli renovate doar pe hârtie. Înloc sã fie fermecaþi de atmosferaînceputului de an ºcolar, ca sãprindã drag de carte, pe aceºti copiiîi aºteaptã clase dãrãpãnate, cu

toaleta în curte ori sãli pustii, fãrãmobilier. Cine îndrãzneºte sã cearãexplicaþii primeºte acelaºi rãspuns:"Nu sunt bani!".

Dupã aproape un sfert deveac, în care fiecare început de anºcolar a adus aceleaºi declaraþiipolitice sforãitoare, avem peste2200 de ºcoli în care, potrivitlegilor României, nu se poateînvãþa carte, iar sãnãtatea copiiloreste pusã permanent în pericol. Din1989 încoace, onoraþii distrugãtoriai Ministerului Educaþiei au pus pebutuci învãþãmântul românesc,instituind un haos general cureforme care mai de care maiextravagante, venind cu tot felul deinepþii ºi stupiditãþi, pe care le-auîndesat pe gât profesorilor ºielevilor. În loc sã ardã de nerãbdaresã înceapã o nouã sesiune aLegislativului, ca sã se ocupe deproblemele veºnic nerezolvate aleÞãrii, cum, de pildã, problemaînvãþãmântului, deputatului Popo -viciu i-a trecut prin minte organi-zarea unui concurs Miss Parlament.Doamne, ce tâmpenie!, în loc sã iaexemplul mezinei din P.E., care dinraþiuni populiste nu poate dormi degrija ºcolii româneºti. Dupã ce lafiecare apariþie publicã a dus limbaromânã pe noi culmi de "succesuri"europene, devine criticul legitim alsituaþiei din educaþie: "Sunt ºcoli înaceastã þarã care se prãbuºesc peste

copii, nefiind renovate niciodatã,iar ministrul învãþamântului vor -beºte de manuale digitale". Nu ºtiucum se face, dar aici a nimerit-o.Mai greºeºte omul. Exact tableteledigitale mai lipseau ºcolilor de coº-mar de la sate! Ce concluzie epo -calã! Vai de copii noºtri! Digitalizarea îi salveazã de tot deeducaþie! Tot românii sunt cobai.Ce þarã din Europa mai foloseºteacest sistem? Imple mentarea se vaface pe ºpãgi la fel de digitale. Cuacoperiºurile sparte, fãrã apã ºicanalizare, dar cu ma nuale digitale!Cei care ar trebui sã fie interesaþi destarea ºcolilor, în mare parte, nuprea au dat pe la ºcoalã, ºi intervinnumai dacã le iese ceva! Dincolode argumentele de mai sus, carevalideazã punctul de vedere, intro-ducerea manualelor electronice înºcolile din România ar transformaclasele în sãli de jocuri pe calcula-tor sau de verificat reþelele desocializare - cum pompos sunt den-umite mahalalele internetului, dacãnu cumva elevii practicã la oreacest lucru, de pe telefoanele deultimã generaþie.

Maria Diana POPESCU

Corespondenþã din Stuttgart de larevista Agero

www.agero-stuttgart.de

PLANUL SOROŞIST, INSTITUŢII PENTRU CÂINI ŞI ŞCOLI DE COŞMAROPINII

Când trãieºti departe deþara ta natalã, veºtile bune, venitedin locurile unde ai respirat odi -nioarã, îþi aduc o mare bucurie însuflet. Sunt ca o adiere caldã deprimãvarã peste coline îngheþate. ªice rare sunt veºtile bune dinRomânia!... Am aflat cu satisfacþiecã, în sfârºit, Parlamentul Românieia legiferat ca Ziua Limbii Românesã fie sãrbãtoritã pe 31 august, aºacum o serbeazã, încã din anul 1989,fraþii noºtri basarabeni. Ce ideeminunatã! Bucuria a fost dublã,prin faptul cã ºi noi am publicat înrevista "Destine Literare" petiþiipentru susþinerea acestei idei ºi amfost alãturi de maestrul CorneliuLeu, "sufletul" acestei iniþiative.Deci, nu am stat pasivi ºi am reuºitîmpreunã cu Þara! Trãiascã ZiuaLimbii Române!

Pentru prima datã în isto-rie, limba românã a fost pusã oficialla locul de cinste care i se cuvine, ca"temelie" a naþiunii române. Pânã laurmã, noi, cei din Asociaþia Ca -nadianã a Scriitorilor Români, amhotãrât sã celebrãm evenimentul pe31 august alãturi de Eminescu nos-tru, în Piaþa României de la Mon -treal. Cum sã-l lãsãm singur peEminescu ºi sã ne închidem într-osalã oarecare, ca la "casele de cul-turã" de altãdatã? Nu lui Eminescutrebuie sã-i mulþumim pentru pro-

gresul limbii noastre româneºti?Una a fost limba românã înainte deEminescu ºi alta dupã el. Cât desprestatuia lui Mihai Eminescu de laMontreal, consideratã de unii "ourâþenie", trebuie citat Jean Sibe -lius, care a zis : "Nu bãga în seamãce spun criticii; niciodatã, un criticnu a ridicat o statuie."

Dinu Marinescu a venit cuideea de a invita la sãrbãtoareanoastrã cât mai mulþi canadieni, înspecial cei care au învãþat ºi vorbesc(sau "rup") româneºte. Minunatãidee! De ce sã nu le mulþumimcumva indirect ºi canadienilor careau învãþat limba noastrã? ªi de cesã serbãm numai între noi, românii,ºi sã nu antrenãm la sãrbãtoareanoastrã ºi pe cei în mijlocul cãroratrãim?

Ce a urmat, este uºor deimaginat: telefoane la personalitãþicanadiene, la artiºti, aprobãri de laPrimãrie, tipãrire de invitaþii, deafiºe, deplasare pe la locurile undetrec românii pentru a pune afiºe ºilãsa invitaþii, rezervare de staþie deamplificare, cumpãrãturi ºi fel defel. Primãria ne-a atras atenþia cãnu avem voie sã agãþãm nimic deteii lui Eminescu. Pentru cei care nuºtiu, unul dintre aceºtia este altoit cumuguri aduºi din teiul din Copou, ºiniºte nemernici, care urãsc peEminescu, au tãiat unul din tei,

acum nouã ani. ªi pe aici sunt indi-vizi care urãsc pe poetul nostrunaþional, ba chiar ºi pe noi, cei careîl iubim.

Revenind la Eveniment,nu ne-a fost uºor sã facem câte aufost de fãcut ºi ce greu este sã faciceva, când nu ai prea mult timp sãte ocupi ºi trebuie sã te împarþi în felde fel de locuri ºi activitãþi! Am fivrut sã ne unim forþele cu mai multeorganizaþii - "Comunitatea" basa -rabenilor", de exemplu, ar fi fostfoarte bine-venitã lângã Eminescu.Dar aceºtia, mai bine zis o reprezen-tanþã a lor, nu ºtiu cât este de"reprezentantã", a ales sã celebreze

Ziua Limbii Române într-o salãcomunitarã. ªi din nefericire, nu augãsit alte ore decât cele în care amprogramat ºi noi evenimentul. Dece oare, este greu de spus. Oricum,meritã felicitaþi toþi cei care au sãr-bãtorit aceastã zi sfântã, aºa îmi vinesã-i zic.

Am sãrbãtorit la Montreal,pentru prima datã în istorie, ZiuaLimbii Române. LA MULÞI ANItuturor participanþilor!LA MULÞI ANI, ROMÂNIA !

Alexandru CETÃÞEANUCorespondenþã din Montreal, Canada

Cum am sărbătorit ZiuaLimbii Române la Montreal

Continuare din pagina 1În acelaºi timp, mercenarii din

presã încearcã sã "transforme"proiectul într-unul de interes local,faþã de care nu ar trebui sã seexprime oamenii din alte colþuri aleþãrii. Necesitatea stringentã a unuicâºtig material ºi ignoranþa unoroameni simpli îi transformã pemulþi dintre locuitorii de la RoºiaMontanã într-o masã de manevrã, înniºte sinucigaºi...

Multe mi-au fost date sãaud în viaþã, dar pãrerea unor aºa-ziºi specialiºti care pretindeau cãlacul de cianuri va fi atât de binepurificat încât ai putea bea ºi apãdin el, m-a cutremurat! Oamenibuni, un lac de cianuri, orice ai face,rãmâne un lac de cianuri! Vomrãmâne cu el în braþe pânã lamoartea copiilor noºtri ºi chiar dupãaceea. Un lac de cianuri este unpericol permanent, el trebuie în -treþinut mereu, iar asta presupunecheltuieli extrem de mari. Chel -tuieli pe care le vom suporta în ceamai mare parte, noi ºi generaþiile dedupã noi, pentru multã vreme. Unlac de cianuri poate fi pus în miº-care de un cutremur puternic, este o

bombã ecologicã care, cândva,poate sã producã un dezastru deproporþii apocaliptice. Meritã oare? Oameni buni, România este subocupaþie de peste 20 de ani, deaceea se întâmplã ceea ce se întâm-plã. Gândiþi-vã: o armatã de incom-petenþi nu ar fi putut produce sin-guri un asemenea dezastru. Pentrucã dacã acei incompetenþi ar fi avutun dram de onoare, de patriotism,am fi stat mai bine decât acum. Nus-ar fi priceput ei foarte mult, darnici nu ne-ar fi vândut pe nimic!Vorbim însã de o armatã de trãdã-tori, de alogeni în trup sau în spirit,care par sã aibã mandat sã punãRomânia pe butuci, sã o ducã sprefaliment ºi pierderea suveranitãþii.Pânã la transformarea þãrii noastreîntr-o colonie totalã nu mai estemult... Timpul este scurt ºi doar otrezire a conºtiinþei naþionale maipoate salva situaþia.

Aºa cã, române, ieºi ºiapãrã viitorul tãu ºi al copiilor tãi!Spune NU trãdãrii, minciunii, dis-trugerii economice ºi spirituale aneamului nostru. Fã-o acum!Împreunã putem reuºi!

Daniel ROXIN

Roşia Montană este un act detrădare a interesului naţional!

Pagina 4MIZILUL

Expresii şi locuţiuni celebre

retrospectiv

g IURARE IN VERBA MA -GISTRI (lat.) - A jura pe cuvin-tele magistrului. Horaþiu, "Epis -tulae". A te încrede orbeºte înmaestru, considerat infailibil.g IUS EST ARS BONIETAEQUI (lat.) - Dreptul estearta binelui ºi a echitãþii. De -finiþie datã dreptului în "Di -gestele" lui Iustinian.g JE PENSE, DONC JE SUIS(fr.) - Gândesc, deci exist.Descartes, "Discours de lamethode".g JE PREND MON BIEN OUJE LE TROUVE (fr.) - Iau (ceeace-mi trebuie) de unde gãsesc.Moliere, "Vicleniile lui Scapin".Deviza celor care nu-ºi fac nici-un scrupul când este vorba sã-ºiprocure ceva.g LABOR OMNIA VINCITIMPROBUS (lat.) - Muncastãruitoare învinge totul. Ver -giliu, "Georgica".g LA FACON DE DONNERVAUT MIEUX QUE CEQU'ON DONNE (fr.) - Felul încare dai preþuieºte mai multdecât ceea ce dai. Corneille, "Lementeur".g LA GARDE MEURT,MAIS NE SEREND PAS (fr.) -Garda moare, dar nu se predã.Cuvinte atribuite generaluluiCambronne, comandant în gar -da imperialã, cãruia, în bãtãliade la Waterloo, englezii i-aucerut sã se predea împreunã cucei câþiva oameni ce-i mairãmãseserã.g L'AMOR, CHE MOVE ILSOLE E L'ALTRE STELLE(it.) - Iubirea miºcã soarele ºicelelalte stele. Dante, "Para -disul".g LA RAISON DU PLUSFORT ESTE TOUJOURS LAMEILLEURE (fr.) - Dreptateacelui mai puternic e întotdeaunacea mai bunã. La Fontaine,"Lupul ºi mielul".g LASCIATE OGNI SPER-ANZA VOI CH'ENTRATE!(it.) - Lãsaþi orice speranþã, voicare intraþi! Dante, "Infernul".g LAST, BUT NOT LEAST(engl.) - Ultimul, dar nu cel depe urmã. Un fapt menþionat laurmã nu este neapãrat ºi cel maipuþin important.g LATET ANGUIS INHERBA (lat.) - În iarbã stãascuns un ºarpe. Vergiliu,"Bucolica". Avertisment asupraunui pericol ascuns.g LAUDATOR TEMPORISACTI (lat.) - Lãudãtor al vre-murilor trecute. Horaþiu, "Arspoetica". Vers îndreptat împo -triva celor care idealizeazã tre-cutul, negãsind nimic de preþ încontemporaneitate.g LA VALEUR N'ATTENDPAS LA NOMBRE DESANNEES (fr.) - Corneille,"Cidul". Calitãþile, însuºirilenobile se pot afirma la oricevârstã.g LE ROI ESTE MORT!VIVE LE ROI! (fr.) - Regele amurit! Trãiascã regele! Formulãprin care se anunþa, în Franþa,decesul suveranului ºi urcareape tron a urmaºului sãu. Se uti-lizeazã ironic atunci când oschimbare de persoane nu antre-neazã ºi schimbarea unor stãride lucruri.

Continuare din numãrul trecutPe prima paginã a ziarelor

de scandalImaginile vieþii lor se

derulau cu repeziciune. ªi-a amintitcum, la sfârºitul anului 1925, pre-saþi de reproºurile Casei Regale ºide politicieni sã încheie relaþia, auluat marea hotãrâre de a fugi dinþarã. Au plecat în strãinãtate amân-doi, de unde Carol a trimis oscrisoare tatãlui sãu, regeleFerdinand, prin care îºi lua adio dela toate prerogativele de moºteni-tor: "Vã rog ca, prin aceastã decla -raþie, sã primiþi cã renunþ la toatedrepturile mele de principe moº -tenitor al României… Spre a nuproduce vreun neajuns în viitor,daþi ordin sã fiu ºters dintre mem-brii familiei domnitoare a Ro -

mâniei ºi sã mi se acorde numelesub care îmi voi alcãtui noua starecivilã". Era agitatã pentru cã nu ºtiacum se va sfârºi povestea. Carolmai trecuse o datã prin asta, dariubita lui de atunci îl pierduse.Oare avea sã-l piardã ºi ea? Oare oiubea suficient de mult pentru a nuse rãzgândi ºi a ceda influenþelorfamiliei?

Timp de patru ani, fericiþi,dar, probabil, bântuiþi de întrebãrichinuitoare, au cutreierat oraºelemari ale Occidentului, urmãriþi,asaltaþi de presa avidã de scandalulprovocat de iubirea lor interzisã.Un prinþ care renunþã, din dragoste,pentru a doua oarã, la tron, ºi ofemeie ca ea, cu trecutul încãrcatde istorii deºucheate... Au fost,pentru mult timp, eroi ai primelor

pagini de ziare. Ce vremuri!...Între iubire ºi putere

A fost gâtuita de emoþii în1927, când regele Ferdinand s-astins din viaþã ºi, în lipsa lui Carol,tronul i-a revenit fiului acestuia,Mihai, tutelat de o regenþã. κicunoºtea iubitul ºi ºtia cã nu varenunþa la responsabilitãþile sale. ªia intuit bine, pentru cã, în 1930,Carol a profitat de situaþia politicãinternã instabila ºi de criza mondi-alã, ºi s-a reîntors în þarã. ªi-a înlã-turat fiul ºi s-a proclamat rege. Dars-a întors fãrã ea, deºi cu doi aniînainte regina Elena, soþia lui, obþi-nuse divorþul. A simþit cã vor venivremuri grele, de încercare pentruiubirea lor. În situaþia de atunci,Carol avea nevoie de sprijinuloamenilor politici, iar susþinerea lora obþinut-o numai dupã ce a fãcutpromisiunea cã va renunþa la legã-tura cu Duduia lui. Mai mult, lascurt timp dupã ce a câºtigat tronul,s-au fãcut presiuni asupra lui Carolsã accepte o reconciliere cu Elena,mama fiului sau. Dar el a refuzat.

Era evident pentru ceicare le cunoºteau relaþia, cã odespãrþire era imposibilã. ªi ea aavut multe momente de nesigu-ranþã. Era singurã la Paris ºi atât deîngrijoratã de veºtile din þarã...Doamne! κi amintea fragmente dinnenumãrate scrisori aºternute în

grabã ºi cu patimã cãtre iubitul eiscump. Câte presiuni a fãcut pentrua fi adusã cât mai repede lângã el.Cât de nefericitã, mizerabilã ºi sin-gurã se simþea. ªi lacrimile îiizbucnesc cu putere inundându-ichipul crispat de durere. κi ali-menteazã suferinþa pierderii soþuluiei drag cu amintirea frustrãrilor,gândurilor sumbre care o bântuiauatunci, exilatã de lângã iubitul eiprinþ ajuns rege. Nu credea cã el arfi putut vreodatã sã-i rapeascãinima. ªi iat-o, amenintând cã se vasinucide, cã se va cãlugari, implo -rând dovezi de fidelitate ºi deiubire. O dragoste care o distrugea,o mãcina, dar care, pâna la urmã, i-a dat puterea sã nu mai aºtepte per-misiunea de întoarcere ºi sã meargãîn România. Din nou, dragostea afost motorul destinului ei. Din nou,dragostea a pus-o la încercare, darnu a doborât-o. Carol, surprins, dartotodatã mãgulit de hotãrârea ei, aascuns-o pentru o vreme în Foi -ºorul Palatului Peleº, o stratagemaînduioºãtor de copilãreascã, relaþialor fiind notorie.

Adela PÂRVUArticol realizat pe baza

informaþiilor preluate din cartea"Regele playboy - Carol al II-leade România" de Paul D. Quinlan

Continuare în numãrul urmãtor

Elena Lupescu - "Duduia", curtezana regelui Carol al II-lea

,,Gavrilã'', aºa l-au ºtiutcontemporanii. Aºa l-a însemnatîn jurnal ºi Carol al II-lea, cu carejuca pocker. Aruncând priviritemãtoare ºi ºoptind în barbã pela colþuri, unii îi ziceau ,,Berilã''.Presa îl mai botezase ,,Prefectulpoliþiei''. Cei din fotbal îl numeau,,Împãratul''. Era un fel de ,,Naº''al fotbalului interbelic. GavrilãMarinescu a fost instrumentulregelui pentru treburile murdare!Pentru autorul primei biografii a

generalului, Gabriel Marinescu afost un personaj de roman tragic."Este un exemplu de cum nu tre-buie croitã o carierã militarã, decum nu trebuie sã fie o existenþãde poliþist, sau un demnitar alstatului român. Existenþa lui afost o veritabilã dramã. Sfârºitulsãu însã nu a fost deloc creº -tinesc", ne-a declarat Florinªinca, autorul lucrãrii.

Gabriel Marinescu, po -liþistul Regelui, acoperit de glorieîn Primul Rãzboi Mondial, pre-fect al Poliþiei Capitalei, subse -cretar de stat, ministru de Interne,ministru al Ordinii Publice, iubitde poliþiºti ºi hulit de societate, înacelaºi timp. A fost preºedinte al,,Societãþii Poliþiºtilor din Ro -mânia'', al Federaþiei Române de

Fotbal, al Clubului ,,Venus''Bucureºti, sforar politic, om delume, ºmecher, bogat, mafiot,manipulator de informaþii, undur. Gabriel Marinescu a fostprimul care-a construit pentrupoliþia noastrã clãdiri, astfelîncât, pentru prima oarã în isto-rie, poliþiºtii nu au mai trãit pre-cum câinii de pripas. Împreunãcu regele, a dat poliþiºtilor celemai frumoase uniforme din isto-rie.

Mai vârstnic cu ºapte anidecât regele, l-a sprijinit înrevenirea în þarã, prin lovitura destat (7-13 iunie 1930), ceea ce i-aasigurat un ascendent. I-a stataproape toatã perioada, inclusivîn timpul dictaturii regale. În1934, regele îl considera ,,gardamea personalã'', iar un an maitârziu îi spunea lui Nicolae Lupu:,,Gavrilã Marinescu e singurulom în care am încredere''. Gavrilãera aºadar pe val. I-a acoperitregelui afacerile murdare ºi asasi-natele. ªi, mai grav, a ucis pentrurege.

Era în floarea vârsteicând a ajuns prefect. Avea 46 deani. A sfârºit groaznic, dupã undeceniu, îmbãtrânit, buhãit lafaþã, adulat de puþini, blestematde cei mai mulþi, frustrat. Laapusul regimului carlist, ºi al sãu,ofiþerul a tras totuºi linie, arememorat trecutul sãu murdar,s-a dezis de rege. I-a spus ade-vãruri neplãcute, iar Gavrilã afost marginalizat.

Încercând sã fugã dinþarã, generalul a fost prins. Sfâr -ºitul, ca suveran, al lui Carol II aînsemnat aºadar ºi sfârºitul luiGavrilã. Generalul, deþinut laJilava, a pierit ciuruit de gloanþelegionare, în ,,Noaptea SfântuluiBartolomeu'', la 26/27 noiembrie1940.

Ion VOICU

Poliţistul Regelui CELEBRII ... NESPĂLAŢIRegina spaniolã

Isabella Castillo a recunoscutcã în toatã viaþa ei s-a spãlat de

doar douã ori, la naºtere ºi lanunta sa. Maria Stuart a fost

admonestatã de mama ei: "Dintotdeauna ai fost leneºã ºi nu-þiscoteai jegul de pe cap". Fiica

unui rege francez a murit plinãde pãduchi. Regina Elisabeta I

a Marii Britanii a rãmas celebrãºi prin urmãtoarea declaraþie,fãcutã cu mândrie: "Fie cã e

nevoie sau nu, eu o datã la treiluni tot mã spãl!". Din cauzamizeriei în care a trãit, papa

Clement al V-lea s-a îmbolnãvitde dizenterie, boalã din cauzacãreia a ºi murit. Dar nu sunt

singurele exemple:

Henric IV, regele care apus interesele regatului mai pre-sus de credinþa personalã când adat Parisului o liturghie, era ºi elun duºman al apei ºi sãpunului.Chiar dacã era de o eleganþãdeosebitã - îºi schimba cãmãºileîn fiecare zi - acest rege cu pasi-uni sexuale cel puþin dubioasenu s-a spãlat niciodatã! Pasionatvânãtor, el cãlãrea ore în ºir,urmãrind prada prin pãdurileFranþei, dupã care, spre a-ºimasca damful de transpiraþie, sestropea din belºug cu parfum. Oamantã mai îndrãzneaþã, Ga -brielle d'Estrees, i-a spus cã"miroase ca un stârv", ceea ceera perfect adevãrat, iar a douasa soþie, Maria de Medicis, aleºinat atunci când l-a întâlnitprima datã ºi s-a spãlat, efectiv,cu parfum pentru a putea rezistaalãturi de rege în noaptea nunþii.

Ludovic al XIV-lea -nici nepotul lui Henric, mãreþulRege Soare, nu era atras deigienã. Se ºtie clar cã el nu a

fãcut în toatã viaþa lui decâtdouã bãi, ºi acelea la insistenþelemedicilor, care le considerau unmijloc terapeutic. El prefera ca,în loc sã se spele, sã-i fiecurãþatã pielea cu o pieleîmbibatã în alcool ºi apoi sã fiepomãdat cu o pulbere par-fumatã. Speriat de tot ce însem-na medicinã - e drept cã la aceavreme chirurgia era încã la sta-diul de "mãcelarie" - Ludovic arefuzat o intervenþie la un piciorcangrenat, intervenþie care i-ar fiputut salva viaþa.

Charles Howard, ducede Norfolk - mare om politicbritanic, ferm inamic al luiGeorge III ºi lider al opoziþieifaþã de acesta în Regatul Unit,ar fi fost un personaj admirabildacã ar fi acceptat, de bunã voie,sã se îmbãieze. Nu a fãcut-o însãniciodatã ºi nu-i de mirare cã arãmas în istorie drept "DirtyDuke". Valetul sãu obiºnuia sã-lîmbete zdravãn ºi doar aºareuºea sã-l bage în baie ºi sã-lsãpuneascã, într-o epocã în carenasurile domniºoarelor de lacurtea regalã deja nu mai supor-tau mirosul de sudoare.

Harald I al Norvegiei -la 20 ani, Harald a moºtenit de latatãl sãu conducerea câtorva stã-tuleþe nordice, slabe ºi risipite.El a fãcut atunci jurãmânt cã nu-ºi va mai tunde pãrul pânã ce nuva unifica întreaga Norvegie subsceptrul sãu. A reuºit acestlucru, dar abia peste zece ani,timp în care pãduchii ºi-au for-mat adevãrate comunitãþi înpletele sale, de unde i-a rãmas ºisupranumele de Harald celPãduchios.

Valentin VLAD

Pagina 5 MIZILULDIVERSE

LED-ulCând Nick Holonyak Jr.

a inventat, în 1962, primul LEDutilizabil, el a prevãzut cã, la unmoment dat, aceastã invenþie valua locul becului inventat deEdison. Colegii lui Holonyak aufost de pãrere cã acesta ar fi tre-buit sã primeascã premiul No -bel, însã el a spus cu umilinþã:"Este ridicol sã te gândeºti cãcineva îþi datoreazã ceva".

Post-it-urileTrei milioane de post-it-

uri se vând în fiecare an la nivelinternaþional! Aceste hârtiuþepentru notiþe au fost inventate dedoctorul Spencer Silver, care în1968 a inventat un anumit tip deadeziv care se dezlipeºte uºor ºipoate fi refolosit ºi de colegulsãu, Art Fry, nemulþumit de fap-tul cã semnele de carte picau dincartea sa de cântece religioase.

Puºca AK-47Arma Kalashnikov, sau

AK-47, a fost inventatã de Mi -khail Kalashnikov, soldat înarmata sovieticã, în timp ceacesta se recupera în spital caurmare a rãnilor suferite în celde-Al Doilea Rãzboi Mondial.Kalashnikov a declarat cã a in -ventat aceastã armã "în benefici-ul" þãrii sale.

Jocul TetrisProgramatorul rus Ale -

xey Pajitnov a inventat acest jocîmpreunã cu colegii sãi dincadrul unui centru de cercetarefinanþat de guvernul rus, în1985. Pajitnov a început sãprimeascã drepturile de autorpentru invenþia sa abia dupã zeceani, când a înfiinþat The TetrisCompany.Aparatul pentru Karaoke

Acest aparat a fost in -ventat de omul de afaceri ja -ponez Daisuke Inoue, care însãnu ºi-a înregistrat invenþia ºi,drept urmare, nu a câºtigat banide pe urma creaþiei sale.

Formatul MP3Formatul audio MP3 a

devenit rapid un standard pentrutransferarea melodiilor pe inter-net. Studentul german KarlheinzBrandenburg a început sã lucre -ze la acest proiect în anii '80,însã din cauzã cã nu a avut banipentru a distribui acest software,l-a oferit gratuit.World Wide Web (www)

Sir Tim Berners-Lee ainventat World Wide Web-ul, cuajutorul cercetãtorilor de la labo-ratorul CERN din Geneva. TimBerners-Lee, inventatorul inter-netului, spune cã invenþia sa acunoscut un succes rapid dato -ritã faptului cã a putut fi folositãgratuit.

Hovercraft-ulSir Christopher Cocke -

rell a folosit un aspirator de prafºi cutii de conservã pentru a-ºitesta teoriile în vederea creãriihovercraft-ului, care poate fi fo -lositã pentru deplasare pepãmânt, apã, noroi sau gheaþã. În 1959, ambarcaþiunea inven-tatã de Cockerell a traversat dis-tanþa dintre Calais ºi Dover.

Invenţii care nu

şi-au îmbogăţit

creatorii

O iniþiativã semnatã de 24de parlamentari, printre care ºi doideputaþi de Prahova - Vlad Cosma(PSD) ºi Sorin Teju (PNL) - , arputea, odatã devenitã lege, sã trans-forme în comune oraºele ºimunicipiile cu mai puþin de 25.000de locuitori.

Conform formei iniþiato-rilor, pentru a fi incluse în mediulrural naþional, în unitãþile adminis-

trative densitatea populaþiei trebuiesã fie de maxim 150 locuitori/kmp,proporþia gospo dãriilor angajate înproducþie sã fie de minim 25%, iaracestea sã îndeplineascã mai puþinde jumãtate din indicatorii cantita-tivi ºi calitativi minimali de dez-voltare urbanã, prevãzuþi într-unadintre anexele proiectului, referitorila infrastructurã, reþele, dotãrile dinlocuinþe, spaþii verzi sau ges-

tionarea deºeurilor. Aceastã listãeste de interes maxim pentru Pra -hova, întrucât include nu mai puþinde 11 oraºe din judeþ. Aprobareaproiectului ar însemna includereaîn spaþiul rural a localitãþilor Bãicoi(17.358 de locuitori), Breaza(15.558), Mizil (13.367), Comarnic(11.732), Vãlenii de Munte(11.707), Boldeºti-Scãeni (10.811),Urlaþi (10.064), Sinaia (9.975),

Buºteni (8.553), Plopeni (7.509) ºiSlãnic (5.943).

Proiectul a primit, pânãacum, avizul Consiliului Legis lativºi avizul negativ al Comisiei pentrubuget, finanþe ºi bãnci, având catermen pentru dezbatere ºi vot finalîn Camera Deputaþilor data de 1octomrbie 2013, Senatul fiindcamerã decizionalã în cazul acesteipropuneri legislative.

Propunerea legislativă care poate transforma 11 oraşe prahovene în comune!

În anul 2013, românii sepregãtesc sã sãrbãtoreascã 95 deani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, de la înfãptuirea RomânieiMari. Ungaria ºi ungurii de pre-tutindeni, mai ales cei care suntcetãþeni ai statului român, acþio -neazã uniþi pentru ca aceasta sã fieultima mare sãrbãtoare româneascãîn Ardeal ºi pentru pregãtirea argu-mentelor credibile care sã stea labaza Diktatului de la Bruxelles, pecare sperã sã-l obþinã în anul 2014.

Marea majoritate a un -gurilor din Ungaria ºi de pretutin-deni au primit gratuit cartea "Ar -dealul-trecut ºi viitor", scrisã decãtre Endre Bajksy-Zsilinszky,publicatã în anul 1944 în Elveþia,carte care a fost tradusã de pre -ºedintele Republicii Ungaria Ar -pad Göncz în anul 1991, fiind ti -pãritã la Budapesta cu sprijinulMinisterului Culturii. PreºedinteleUngariei a recomandat astfel car -tea: "Destinatã sã ajungã în mâiniletuturor ungurilor cu simþul rãspun-derii, volumul este, în zilele noas-tre, o lecturã recomandatã întregu-lui popor". Cartea este scrisãîmpotriva poporului român ºi aRomâniei. Ea reflectã ambiþiileimperialiste ale Ungariei ºi nãzu -inþele hungarismului, precum ºisentimentele de urã ºi dispreþ faþãde români. În "Introducere" lacartea "Ardealul-trecut ºi viitor",preºedintele Ungariei a scris urmã-toarele: "Pretenþia românilor asu -pra Ardealului poate fi susþinutãdoar de un singur argument:numãrul mai mare al populaþiei,mai exact de majoritatea etnieiromâne. Problema ardeleanã oputem rezolva odatã pentru tot-deauna în mod corespunzãtor,adicã prin creºterea artificialã anumãrului ungurilor din Ardeal, caurmare a acordãrii cetãþenieiungare la românii get-beget, de petot cuprinsul României".

Pãrintele Arsenie Bocaspunea: "Ungurii vor mai mult de -cât Ardealul." Se ºtie cã Ungariaacþioneazã pentru rãpirea unor teri-torii din Slovacia, Serbia ºi U cra -ina. Aceste trei þãri au rãspuns cufermitate la pretenþiile ºi progra -mele revizioniste ale Ungariei.Singura þarã unde iredentismul

unguresc zburdã în voie esteRomânia. Mulþi dintre conducãtoriipartidelor politice româneºti ºi din-tre manipulatorii de opinie se fac cãnu înþeleg de ce a început aºa-zisul"rãzboi al steagurilor" între Un -garia ºi România. Este vorba des -pre aºa-zisul steagsecuiesc, "fabri-cat" de unguriºi amplasatilegal, totde cãtrem a -

ghiari,pe in -stituþi-ile StatuluiRo mân, dinjudeþele Co vas na,Har ghi ta ºi Mureº, pre-cum ºi pe o pri mã rie a unui districtdin Buda pesta. La re censãmintelepopulaþiei din anul 2002 ºi 2011, s-au declarat secui sub 500 de per-soane, respectiv sub 300. Numainiºte nebuni cu acte în regulã arputea sã creadã cã 300 de secui, detoate vârstele, ar fi în stare sã înfi-inþeze un aºa-zis þinut secuiesc, cuparlament ºi guvern propriu, cuarmatã, poliþie ºi jandarmerie, cujustiþie proprie, cu ad ministraþiilocale proprii în judeþele Covasna,Harghita ºi Mureº, cu ambasadeproprii. Aºa-zisul steag secuiesceste de fapt o cârpã ungureascã, depe care a fost înlãturat lupul daciccare confirmã continuitatea geto-dacicã ºi româneascã în Ardeal, învatra vechii Europe.

Poporul Român, creºtinortodox, iartã, dar nu uitã atroci -tãþile sãvârºite de unguri! Suntcunoscute, românilor, mai aleslocuitorilor din Ardeal, megaloma-nia ungureascã, sentimentele ungu -rilor de dominaþie, duºmãnie ºi dis-preþ faþã de români. Aroganþa ºiobrãznicia ungurilor a dat, din nou,în clocot. De ce? Unii neajutoraþimintal, care apar la emisiuni tele-vizate în loc sã stea la balamuc,susþin cã declaraþiile antiromâneºtiale oficialitãþilor de la Budapesta,

ale ambasadorului Ungariei laBucureºti ºi ale liderilor ungurilordin România au legãturã cuviitoarele alegeri din þara vecinã ºineprietenã, care vor avea loc în anul2014. Cu toþii mint de îngheaþãapele, dar sunt bine plãtiþi ca avo-

caþi ai un gurilor.Din pãcate, Iuda

are mulþiurmaºi în

Româ nia! Care estea d e -vãrul?

Conducãtorii Ungariei ºi aietnicilor unguri din România suntconvinºi cã au ajuns foarte aproapede momentul dezmembrãrii terito-riale a Româ niei ºi al anexãrii Ar -dealului, în mod paºnic, printr-unnou Diktat, de data aceasta de laBru xe lles. Cum? Obþinând, prinmijloace artificiale, o majoritateungureascã în Ardeal ºi prindobândirea a peste 50% din propri-etãþile imobiliare aflate în Ardeal,pe calea retrocedãrilor în naturã ºi acum pãrãrilor de terenuri agricole ºipãduri. Încrederea ungurilor înobþinerea autonomiei teritoriale aArdealului a fost sporitã prinincluderea de cãtre Guvernul Pon -ta, printre prioritãþile legislative, aproiectului de lege privind statutulminoritãþilor naþionale. Acest sta -tut, susþin liderii U.D.M.R., vafacilita autonomia teritorialã aArdealului.

Se ºtie cã Ungaria are uninteres major pentru ca România sãnu intre în spaþiul Schengen ºiacþioneazã în aceastã direcþie, cusprijinul Olandei, Finlandei, Fran -þei ºi Germaniei. Ca urmare, ro -mânii get-beget acceptã acordarea,cu multã generozitate ºi în mod gra-tuit, a cetãþeniei ºi paºaportului dinpartea Ungariei, fãrã sã cunoascãlimba maghiarã, Constituþia, im -

nul, istoria ºi geografia acestei þãri.Pe cale de consecinþã, românii careobþin ºi cetãþenia Ungariei se potangaja uºor în toate þãrile UE, fãrãniciun fel de restricþii. Mai nou,pensionarii români care cer ºi obþincetãþenia ungarã, beneficiazã depensie din partea Ungariei, pensiecare este mai mare decât pensia dinRomânia, la care sunt obligaþi sãrenunþe. Sunt peste 2,5 milioane decetãþeni români care au obþinutdubla cetãþenie în Ungaria! Zilnicse duc în Ungaria mii de românipentru a dobândi cetãþenia acesteiþãri ºi paºaportul unguresc.

Acþiunea diabolicã deacordare a cetãþeniei ungare pentruromânii get-beget constituie unprecedent foarte periculos pentruUE, dar pentru Guvernul Ungarieieste prioritatea numãrul unu.

Pânã în toamna anului2014 se acþioneazã pentru acor-darea cetãþeniei ungare pentru celpuþin încã douã milioane deromâni. Apoi, Ungaria va solicitaorganismelor europene de la Bru -xe lles sã constate, pe bazã de actede identitate ºi paºapoarte, cã înArdeal sunt 4-5 milioane de ce tã - þeni unguri. Apoi vor cere autono-mia teritorialã a acestei provinciiistorice româneºti, prin aplicareaprin cipiului autodeterminãrii po -poa relor.

Preºedintele Bãsescu,pre mierii, preºedinþii Senatului ºiCamerei Deputaþilor au fost infor-maþi, de nenumãrate ori, de cãtreSRI ºi SIE despre toate acþiunileUngariei vizând pregãtirea Dik -tatului de la Bruxelles. De ce nu auacþionat pentru dezbaterea lor înParlament, pentru mediatizarea ºicontracararea lor? Nimeni nu-iîntreabã ºi nici ei nu abordeazãaceastã temã!

În faþa uriaºului pericolunguresc, pe lângã unirea româ -nilor, indiferent de opþiunile po -litice ºi judeþele în care locuiesc sauþãrile în care muncesc, se impuneextinderea poruncii marelui patriotRadu Gyr: Ridicã-te Gheorghe!Ridicã-te Ioane! Ridicã-te Vasile!Ridicã-te Mihai! Scoalã-te Traiane!Scoalã-te Victore!

E.P.

DIKTATUL DE LA BRUXELLES VA FI ÎN ANUL 2014 ?

Premierul Ponta a anunþatcã proiectul Roºia Montanã eîngropat din lipsã de consenspolitic. Anterior, ºeful Senatului,Crin Antonescu, se antepronunþasepe acest subiect, declarând cã ar tre-bui respins din cauza "realitãþilor ºiconsecinþelor care cer asta". Din -colo de strategia politicianistã a li -be ralului, remarcatã de colegul sãude alianþã, eºecul RMGC va fi plãtitde stat în despãgubiri de miliarde dedolari, reticenþa unor potenþiali noiinvestitori sau lipsa locurilor de

muncã pentru comunitatea dinApuseni. Mai mult chiar, Bãsescuafirma recent cã acest proiect va firespins de Curtea Constituþionalã.

La nivel economic se poa -te vorbi despre un blocaj care, toto-datã, loveºte în planul de investiþiial guvernului. Faptul cã Românianu a putut bifa un proiect industrialmajor, se traduce într-un ecou defa-vorabil pe pieþele de capital. Toto -datã, potenþiali investitori vor evitasã bage bani într-un stat instabilcare nu-ºi respectã înþele gerile nici

când acestea au luat forma unuicon tract.Ponta a încercat sã scapede rãspundere prin crearea unuiproiect de lege care sã treacã prinParlament, în speranþa cã Exe cu -tivul nu va mai fi silit de instanþeleinternaþionale sã plã teas cã despãgu-biri. Minerii din Apuseni îºi doreauca lucrãrile sã fie dema rate la RoºiaMontanã din nevoia locurilor demuncã. Nu este exclus ca rãspunsullor la închiderea proiectului sã fietot o miºcare de stradã.

Ungaria a intervenit direct

în problematica Roºiei Montane,cerând oprirea proiectului de mine -rit. Ministerul Mediului a fost con-dus de cele mai multe ori de re pre -zentanþi ai UDMR, care, din raþiunipolitice, au încercat sistarea proiec-tului.

Politicienii maghiari, înfrunte cu Laszlo Tokes, acþioneazãacum în fugã dupã voturi sau în vir-tutea închipuitei Ungarii Mari.România nu face însã decât sã deaun semnal cã astfel de acþiuni, coor-donate din exterior, îºi ating scopulfãrã prea mare efort.

Ionuþ IORDÃCHESCU

Riscurile blocării proiectului Roşia Montană

Pagina 6MIZILUL INTERN

Mari inventatoriromâni ai secolului XX

u Nicolae Vasilescu-Karpen(1870 - 1964) Inginer, fizician ºiinventator, Nicolae Vasilescu-Kar -pen a realizat o importantã muncãde pionierat în domeniul elasti -citãþii, termodinamicii, electrochi -miei ºi ingineriei civile. El este celcare a propus, în 1909, pentru pri -ma oarã la nivel mondial, folosireacurenþilor purtãtori de înaltã frec -venþã pentru telefonia prin cablu lamare distanþã. u Traian Vuia (1872 - 1950) Afost unul dintre pionierii aviaþieimon diale ºi unul dintre cei mai im -portanþi inventatori români. Pe da -ta de 18 martie 1906 el rea lizeazãprimul zbor autopropulsat cu unapa rat mai greu decât aerul, laMontesson, lângã Paris. u Aurel Vlaicu (1882 - 1913)Un pionier al aviaþiei româneºti ºimondiale, Aurel Vlaicu îºi con-struieºte primul avion, Vlaicu 1,care zboarã fãrã modificãri, îniunie 1910. Moare în 1913, în tim-pul unei încercãri de a traversaMun þii Carpaþi cu avionul VlaicuII ºi se prãbuºeºte în apropiere deCâmpina.u Henri Coandã (1886 - 1972)Unul dintre marii savanþi ai lumii,Henri Coandã a fost academician,inginer, pionier al aviaþiei mondi-ale, inventator ºi fizician. Cea maicunoscutã ºi apreciatã invenþie a saeste Aeronava Coandã-1910, pri -mul avion cu propulsie prin reacþiedin lume conceput, proiectat, con-struit, testat ºi pilotat de el, pe cândavea numai 24 de ani. u Anastase Dragomir (1896 -1966) Pasionat de aeronave, dar înacelaºi timp preocupat de gãsireaunor soluþii la probleme aviaþieidin anii '20-'30, a avut o contribuþieesenþialã la securitatea aviaþieimondiale românului fiindu-i atri -buitã cabina catapultabilã a aero -navei, o versiune timpurie a sca -unului ejectabil.u Aurel Persu (1890 - 1977)Inginer mecanic, originar din Bu -cureºti, dar ºcolit la Berlin, este in -ventatorul ºi constructorul primu-lui automobil cu profil aerodina -mic avansat din lume cu roþile inte-grate în caroserie. u Hermann Oberth (1894 -1989) Cel care avea sã devinã pã -rintele astronauticii, lanseazã pri masa rachetã cu combustibil li chid,numitã Kegeldüse, iar dupã 1932pro iecteazã la Mediaº o rachetã cucombustibil solid, La construireaprimei rachete de mari dimensiunidin lume, numitã A4, cunoscutã as -tãzi sub numele V-2, s-au folosit 95dintre invenþiile ºi recomandãrilelui Hermann Ober th.u Gheorghe Cartianu-Popescu(1907 - 1982) A realizat primeleinstalaþii româneºti de emisie cumodulaþie de frecvenþã, de con-cepþie proprie, cu care s-au efectu-at primele emisii experimentale,pe unde metrice, în România. u Ion I. Agârbiceanu (1907 -1971) La doar un an de lainventarea, în America, a primuluilaser din lume, proiecteazã primullaser cu gaze din România (1961).Laserul cu heliu-neon cu radiaþieinfraroºie este realizat în labora-torul de metode optice în fizicanuclearã, din cadrul Institutului deFizicã Atomicã din Bucureºti.

E posibil ca milioane deoameni sã-ºi sacrifice sãnãtatea

fãrã sã cunoascã pericolele la carese expun? De ce a interzis Uniunea

Sovieticã aceste aparate în anul1976? Cine a inventat cuptorul cu

microunde ºi de ce? Cum fun -cþioneazã acesta? Sunt câteva între-

bãri la care voi încerca sã rãspundîn acest articol. Rãspunsurile arputea sã vã ºocheze aºa de tare,

încât, dacã deþineþi unul, s-ar puteasã-l aruncaþi la gunoi.

Presupun cã deja mai toatãlumea ºtie acum cã hrana pe care omâncãm are legãturã directã cusãnãtatea noastre fizicã, mentalã ºispiritualã. Alimentele ne pot vinde-ca sau îmbolnãvi, în funcþie de felulîn care au fost crescute, recoltate,pãstrate, manipulate, preparate ºi,bineînþeles, gãtite. Cel mai eficientºi sigur mod de a mânca alimenteleeste în starea lor naturalã. Dar nutoatã lumea e pregãtitã sã facãschimbarea asta. Pe de altã parte,existã unele alimente care nu pot fimâncate crude. În secolul vitezei,valoarea unei mese nu este datã nicimãcar de faptul cã hrana e crudã saugãtitã, bio sau procesatã, ci de baniºi rapiditate. Acesta este ºi unul dinmotivele pentru care fast-food-ul a

devenit un succes. Nu e vorbaneapãrat de gust, cât de metodarapidã de preparare ºi servire ºi,bineînþeles, de economia realizatã.Pentru cei care nu ºtiu, în þãrile ves-tice ºi mai ales la americani, fast-food-ul oferã cea mai ieftinã mân-care, dacã o putem numi mâncare.Iar problema vine tocmai dinaceastã preparare rapidã. Din do -rinþa de a vinde ceva aparent hrãni-tor, cu vitezã cât mai mare, totul estepreambalat, conservat ºi depozitatcu mult timp înainte. Iar metodelede "gãtit", pentru a da impresia uneimese calde, sunt prãjitul sau încãl -zitul. ªi ce dispozitiv este folositpentru cea mai rapidã încãlzire saugãtire? Aþi ghicit: cuptorul cumicrounde.

În prezent, foarte mulþiromâni posedã în bucãtãria lor unasemenea cuptor. Sã nu mai vorbimde restaurante, unde cuptorul cumicrounde este un element de bazã.Faptul cã este ieftin, uºor de folositºi îºi face treaba într-un mod aparentcurat ºi rapid, dã o valoare conside -rabilã acestui aparat, dar puþini suntcei care ºtiu cât de periculoase sunt.

Cine a inventat cuptorul cumicrounde? Existã mai multe surseîn acest sens. Pe de o parte, invenþia

îi este atribuitãunui american, dr.Percy Spencer,care în 1946, întimp ce experi-menta o tehnolo-gie radar, a obser-vat întâmplãtor cumalimentele care erau înpreajmã se încãlzeau. Pe de altãparte îi este atribuitã unui englez,Leonard Gföllner. Mai existã oipotezã interesantã, ºi anume cãacesta a fost inventat de naziºti. Darsã nu vã imaginaþi cã era o tehnolo-gie menitã sã ucidã, ci din contrã,chiar sã hrãneascã. În vreme ce înAmerica, dupã aºa-zisa invenþie acuptorului cu microunde a ajuns sãfacã miliarde, în Rusia acesta a fostinterzis cu desãvârºire, iar în urmatestelor pe care le-au fãcut, ruºiichiar au transmis un avertismentinternaþional referitor la pericolele,atât biologice, cât ºi pentru mediulînconjurãtor.

În 1991, a existat un pro-ces în Oklahoma, în care un spital afolosit la o transfuzie sânge încãlzitla microunde. Cazul a implicat opacientã, Norma Levitt, care, înurma unei operaþii la ºold, a primit otransfuzie de sânge încãlzit la mi -

cro unde de cãtre oasistentã. În urma transfuziei,pacienta a murit. Aceasta tragediedovedeºte cã încãlzirea prin mi -crounde are efecte mult mai pericu-loase decât credem. Sângele pentrutransfuzii este încãlzit câteodatã, darîn niciun caz la cuptorul cu mi -crounde.

Apa, elementul vital alvieþii, este afectat cel mai repede ºiîn cel mai periculos fel de cãtremicrounde, fiind cea mai sensibilãla interacþiunea cu aceste unde ºi înconsecinþã este afectatã ºi denatu-ratã în mod fatal. A fost fãcut unexperiment simplu: peste o sãmânþãþinutã în vatã sau în pãmânt setoarnã apã încãlzitã douã minuteîntr-un cuptor cu microunde. Aceasãmânþã nu va încolþi! Dacã negândim cã oamenii sunt 70% apã,ne putem imagina ce efect au acesteradiaþii asupra apei din interiorulcorpului nostru.

Dumitru BISTIERU

DUŞMANUL DIN CASA TA!

"Dacã mãnânci noaptea teîngraºi!" De fapt, nu existã dovezicare sã ateste faptul cã mâncatulnoaptea predispune la îngrãºare. Înschimb, ceea ce ºtim este cã luãmîn greutate atunci când consumãmmulte calorii, iar mare parte dintrecei care au tendinþa de a mâncanoaptea aleg tocmai acele alimentebogate în calorii.

"Cafeaua nu ne facebine!" Acest mit este foarte rãspân-dit, însã un numãr foarte mare destudii realizate în ultimii ani audemonstrat nenumãratele beneficiiaduse de consumul acestei bãuturi.Atunci când este consumatã cumoderaþie, cafeaua contribuie lamenþinerea sãnãtãþii. De fapt, studi-ile sugereazã cã ea reduce riscul deapariþie a diabetului, a bolii Par -kinson ºi chiar a unor cancere.

"Cu cât consumãm maipuþine grãsimi, cu atât mai bine!"

Corpul uman are nevoie de treitipuri de substanþe nutritive pentrua se dezvolta ºi funcþiona. Astfel,noi trebuie sã avem un aport echili-brat de proteine, carbohidraþi ºigrãsimi. Da, avem nevoie ºi degrãsimi! De grãsimi sãnãtoase!

"Consumã mai multã apãpentru a scãpa de kilogramele înplus!" Nu existã nicio îndoialã cãapa este vitalã pentru corp, însã astanu înseamnã cã ne ºi ajutã sãslãbim. Dacã faceþi parte din acelepersoane pe care apa le ajutã sã steadeparte de bãuturile bogate încalorii, atunci s-ar putea ca ea sã vãfie de ajutor. Însã, atunci cândalegem sã consumãm mai multãapã decât simþim nevoia în speranþacã vom slãbi, fãrã a ne schimba ºistilul de viaþ, nu vom obþine rezul-tatele sperate.

Dr. George POPA

Cancerul pulmonar, can-cerul de col, cel gastric, cancerulde esofag ºi laringe, cancerul derect, infarctul miocardic, diabetulºi chiar ºi banala rãcealã pot fi pre-venite cu un aliment minune, laîndemâna tuturor. Este vorba des -pre usturoi, cunoscut mai de grabãca aliment, însã, usturoiul este ceamai studiatã plantã medicinalã dinultimii 15 de ani.

În ceea ce priveºte ustu -roiul ca plantã medicinalã, s-aufãcut nu mai puþin de 200 decercetãri clinice ºi de laboratordespre efectele sale terapeutice,record neatins de nicio altã plantãde pe glob. Cercetãtorii spun cãusturoiul, consumat ca atare dedouã ori pe sãptãmânã, previneriscul cancerului la plãmâni. Nu s-a dovedit dacã usturoiul folosit în

mâncare are acelaºi efect ca ºi celconsumat brut.

Ultima investigaþie a fostfãcutã de cãtre specialiºtii chinezide la Centrul de Prevenire ºiControl al Bolilor din provinciaJiangsu. Cercetãtorii considerã cãbeneficiile aduse de usturoi sedatoreazã unei substanþe numitealicinã, care nu numai cã reduceinflamaþiile, dar previne ºi dis-trugerea celulelor de cãtre radicaliiliberi. Un numãr de 1.424 de per-soane bolnave de cancer ºi 4.500de adulþi sãnãtoºi au participat laacest studiu.

Rezultatele au arãtat cãusturoiul încorporat în alimentaþiereduce cu 44% riscul de a face can-cer la nefumãtori ºi cu 30% la per-soanele care fumeazã.

Roxana COVRIG

Alimentul minune carereduce riscul de cancer

Mituri alimentare în care nu ar trebuisă mai credem!

Nucul este oadevãratã farmacie, înscop terapeutic putândutiliza aproape totul:frunzele, fructele, cojileverzi care picã toamnaîndatã ce fructele s-aucopt. Nucul înfloreºte înluna mai, încã dinainteaformãrii ºi apariþiei frun-zelor. Frunzele proas petese adunã la început deiunie, nucile verzi înmijlocul lunii iunie, atâtatimp cât mai pot fiînþepate uºor, cojile verzi de nucãse culeg puþin înainte de a se coaceºi de a deveni maro, iar fructelecoapte în septembrie.

Frunzele de nuc trebuieculese atunci când sunt tinere ºi deun verde intens. Sãtenii susþin cãfrunzele de nuc cele mai bune pen-tru leacuri sunt cele care se culegpânã în sãrbatoarea Sânzienelor,adicã pânã pe la jumatatea luniiiunie. Odatã culese, frunzele se taiesau se rup ºi se pun la uscat, în stratsubþire, pe hârtie albã, în locuriumbroase ºi bine aerisite. Sepãstreazã în pungi de hârtie sausãculeþi de pânzã. Frunzele de nucpot fi folosite pentru diverse afecþi-uni, atât intern, cât ºi extern, subformã de infuzie sau decoct.Infuzia din frunze de nuc se obþineturnând o canã de apã clocotitãpeste o linguriþã plinã vârf de plan-tã uscatã. Se acoperã vasul, se lasãcâteva minute la infuzat ºi se poatebea în tulburãri digestive ºi pentrucurãþarea sângelui.

Frunzele de nuc uscate, înamestec - pãrþi egale - cu frunze deagud ºi teci de fasole, au efecthipoglicemiant. Extern, cu frunzede nuc se pot face bãi parþiale saugenerale. Din frunze, se poate faceo fierturã mai concentratã împotri-va transpiraþiei picioarelor ºi a

unghiilor infectate. Aceeaºi fierturã poate fi

folositã ºi ca remediu împotrivacãderii pãrului. Pentru bãi generale,se foloseºte o infuzie din frunzeuscate, 100 grame la 4 litri de apãclocotitã care, dupã ce se infu -zeazã, se toarnã în apa din cadã.Cât existã frunze verzi, infuziapoate fi fãcutã din 3-4 mâini defrunze la 4 litri de apã.

Bãile generale cu frunzede nuc se fac pentru tratarea bolilorde piele, eczemelor, urticariei,bubelor purulente ºi furunculelor.Apa din cadã nu trebuie sã treacãde mijloc, când se stã ºezut în cadãºi sã nu dureze mai mult de 15minute! Cu o infuzie mai concen-tratã, douã linguriþe de plantã la ocanã de apã clocotitã, se poate facegargarã împotriva durerilor de gâtsau clãtiri ale gurii în caz de gingi -vitã, parodontozã, a rãnilor rãmasedupã extragerea dinþilor.

Infuzia de frunze de nucse recomandã ºi împotriva tenurilorgrase, acneice, iritate.

Se pun pe faþã compresecalde, la temperatura corpului, careau efect astringent. Frunzele de nucverzi, puse la macerat în petrollampant, constituie un unguent efi-cient în tratarea durerilor reuma -tice.

Roxana DOBRE

Frunzele de nuc, izvornesecat de sănătate

MIZILULPagina 7

GLUME...m La ºcoalã, profesoara face otestare printre elevi:- Vreau sã-mi spuneþi numeleunor medicamente pe care lecunoaºteþi ºi la ce foloseºtefiecare!Copiii, cu mâna pe sus:- Aspirinã pentru rãcealã.- Algocalmin pentru dureri.- Viagra pentru diaree!Profesoara, uimitã de rãspunsul luiBulã, îl întreabã:- Dar cum ai ajuns tu la concluziacã Viagra e bunã pentru diaree?- Pãi am auzit-o pe mama când îizicea lu tata: "Ia ºi tu o Viagra sã þise întãreascã c.....l ala!"...m Soþul ºi soþia în pat, noaptea.El începe s-o mângâie cu înþeles,dar ea îi zice:- În noaptea asta nu, iubitule,mâine am programare la gine-colog ºi vreau sã fiu proaspãtã.Soþul refuzat se retrage supãrat,dar peste cinci minute revine cu oidee:- Iubito, mâine ai cumva ºi progra-mare la dentist?m Bãsescu intrã într-un bar ºi seaºazã la o masã. Vãzându-l, bar-manul se duce repede la masã ºi,cu un zâmbet larg, îl abordeazã:- Bunã ziua, domnule preºedinte,cu ce sã vã servim? Un vin alb, unvin roºu, o þuiculiþã, un cinzano,un whiskey, o tequila?La care Bãsescu, aºteptând finalulîntrebãrii, rãspunde:- ªi o bere!m Patru prietene joacã bridge ºidiscutã: - La al meu, i-am umblat în buzu-nar dupã bani ºi-am gãsit niºtechiloþi de damã. Nu erau numãrulmeu, aºa cã i-am pus la loc ºi nu i-am zis nimic. - Dã-i incolo, ºi al meu avea unsutien ºi tot aºa l-am lãsat acolo,pe ºest.- Ba eu m-am rãzbunat, cã avea unprezervativ ºi i l-am pus la locdupã ce l-am gãurit...A patra leºinã.m Un poliþist opreºte în trafic omaºinã care mergea în zig-zag ºi-lîntreabã pe conducãtorul auto:- Ce-aþi bãut ?- Trece acolo patru beri, cã sigurnu ºtii cum se scrie "SauvignonBlanc"!m Doi tineri stãteau pe o bancã.Dupã o orã de liniºte, bãiatul sedecide sã rupã tãcerea:- Nu vrei sã mergem la mine înapartament?- Nu aveam de gând, însã m-aiconvins!m Maria cãtre Ion:- Unde mergi, Ioane?- La cârciumã.- Atunci, bate-mã acu, cã pe cândoi vini, io oi dormi.m Un bãrbat aflã de la mediculsãu cã va muri în dimineaþa zileiurmãtoare. Disperat, se duce lasoþie ºi îi povesteºte ce i-a trans-mis medicul.-Te rog, iubire, vreau sã facemdragoste! Ea îl mulþumeºte.Dupã o orã, îi cere din nou soþieisã facã dragoste …-Te rog, dragã, încã o datã …Mai trece o orã ºi cererea serepetã. Femeia, sãtulã, îi zice:- Frumosule, tu mâine dimineaþãnu te mai trezeºti, dar eu mã duc lamuncã!

Stella Liebeck, 81 ani, adat în judecatã McDonalds pentrucã ºi-a vãrsat în poalã o ceaºcã decafea ºi a câºtigat 2.9 milioane $.

Kathleen Robertson aprimit o despãgubire de 780.000$. Ea ºi-a fracturat glezna într-unmagazin de mobilã, dupã ce s-aîmpiedicat de un bãieþel care aler-ga prin magazin. Verdictul tri-bunalului i-a surprins pe propri-etarii magazinului, având învedere cã bãiatul era chiar copiluldoamnei Robertson!

Carl Truman de 19 ani acâºtigat 74.000 $ ºi cheltuieli pen-tru îngrijiri medicale, dupã ce unvecin a trecut cu maºina pestemâna lui. El se bãgase sub maºinãca sã fure roþile acesteia, darvecinul, care era la volan, nu l-avãzut ºi a plecat din parcare.

Terrence Dickson, dupãce a spart o casã, a vrut sã iasã pringaraj, dar uºa acestuia era stricatã,iar uºa de acces în casã se închi -sese automat în urma lui. Pro pri -etarii erau în vacanþã, aºa cã hoþula rãmas închis opt zile în garaj,având la dispoziþie doar o ladã dePepsi ºi un sac de mâncare pentrucâini. El a dat în judecatã casa de

asigurãri a proprietarului pentrucã situaþia i-a cauzat stres ºi acâºtigat 500.000 $.

Jerry Williams a fostmuºcat de fund de câinele vecinu-lui, care era legat. El nu a câºtigat"decât" 14.500 $, deoarece juriul aconsiderat cã individul provocase"un pic" acest incident, sãrind gar-dul la vecinul sãu ºi trãsese cu opuºcã cu alice în câine.

Amber Carson a alune -cat pe o baltã de sifon într-unrestaurant ºi-a rupt noada. Treabae cã balta de apã fusese fãcutãchiar de domniºoara Carson, carearuncase un pahar cu sifon încapul prietenului ei. A câºtigat113,500 $.

Kara Walton a încercatsã intre pe geamul unei toalete dela un club de noapte pentru a nuplãti 3.5 $ la intrare.A alunecat ºiºi-a spart doi dinþi. A dat în jude-catã clubul ºi a câºtigat 12.000 $ ºicheltuielile stomatologice afe -rente.

Merv Grazinski a cum -pãrat o rulotã cât o casã, iar cândse deplasa pe autostradã a fixatviteza pe automat ºi s-a dus înspate sã-ºi facã o cafea. Rulota aieºit de pe autostradã ºi a cãzut înºanþ. El a dat în judecatã compa-nia care fabricase rulota pentru cãnu specificase în manualul de uti-lizare cã nu trebuie sã pãrãseascãvolanul în timpul mersului. Acâºtigat 1.750.000 $ ºi o nouãrulotã, iar compania a modificatmanualul de utilizare.

DIVERTISMENT

Asta-i justiţie adevărată!

Pagină realizată de Adriana POPA

- Alo! Domniºoarara.Maricica Protopopescu?

- Da, eu sunt. - Domniºoarã, sunt Ion

Haralamb, consultantul dum-neavoastrã fiscal. Vã sun pentrua vã informa cã declaraþia dum-neavoastrã de venituri nu a fostacceptatã. Este o incompatibili-tate între ceea ce câºtigaþi ºipatrimoniul pe care-l posedaþi.Adicã, salariul dumneavoastrãde secretarã este prea mic pen-tru ca sã deþineþi un apartamentde lux, un Mercedes, haine demarcã, bijuterii etc.

- Aoleu! ªi acum ce mãfac?

- Uitaþi cum facem:trimiteþi-mi o fotocopie actua -lizatã a principalei surse de ve -

ni turi bãneºti ºi sã vãd ce potface.

- Foarte bine, imediatvã scot o fotocopie, o expediezpe mail..

"Viaþa nu înseamnã sãsupravieþuiesti unei furtuni, ci sã

ºtii sã dansezi în ploaie!"

Cea mai frecventã între-bare pare a fi: "Ce este dragostea?"Ei bine, cea mai frumoasã povestepe aceastã temã am auzit-o, cu câþi-va ani în urmã, de la o prietenã,asistentã medicalã.

"Era o dimineaþã aglome -ratã la cabinet când, în jurul orei08.30, intrã un domn bãtrân, cu undeget bandajat. Îmi spune imediatcã este foarte grãbit, cãci are oîntâlnire fixatã pentru ora 09.00. L-am invitat sã se aºeze, ºtiind cãavea sã mai treacã cel puþin ojumãtate de orã pânã sã aparãmedicul. Îl observ cu câtã nerãb-dare îºi priveºte ceasul la fiecareminut care trece. În aºteptareamedicului, mã decid sã-i dezin-fectez rana ºi mã lansez într-o micãconversaþie. Îl întreb cât de urgentãeste întâlnirea pe care o are ºi dacãnu preferã sã aºtepte sosireamedicului pentru tratarea rãnii. Îmirãspunde cã trebuie sã meargã nea-parat la casa de bãtrâni, aºa cumface de ani buni, sã ia micul dejuncu soþia.

Politicoasã, îl intreb de

sãnãtatea soþiei. Senin, bãtrânuldomn îmi povesteºte cã soþia, bol-navã de Alzheimer, stã la casa debãtrâni de mai bine de ºapte ani.Gândindu-mã cã într-un momentde luciditate soþia putea fi agitatãde întârzierea lui, mã grãbesc sã-itratez rana, dar bãtrânul îmi explicãcã ea nu-ºi mai aduce aminte decinci ani cine este el... ªi-atunci, îlîntreb miratã: "ªi dumneavoastrãvã duceþi zilnic ca sã luaþi miculdejun împreunã?". Cu un surâsdulce ºi o mângâiere pe mânã, îmirãspunde: "E-adevãrat cã ea nu maiºtie cine sunt eu, dar eu ºtiu foartebine cine este ea!".

Am rãmas fãrã cuvinte ºiun fior m-a strãbãtut în timp ce mãuitam la bãtrânul care se îndepãrtacu paºi grãbiþi. Mi-am înghiþitlacrimile, spunându-mi în sine:Asta este dragostea, asta este ceeace îmi doresc de la viaþã!... Cãci, înfond, aºa este dragostea adevãratã!Nu neapãrat fizicã ºi nici romanticãîn mod ideal... Sã iubeºti înseamnãsã accepþi ceea ce a fost, ceea ceeste, ceea ce va fi ºi ceea ce încã nus-a întâmplat. Persoanele fericite ºiîmplinite, nu sunt neapãrat celecare au tot ce-i mai bun din fiecarelucru, ci acelea care ºtiu sã facã ce-i mai bun din ceea ce au!".

N e v a s t ã -mea s-a dus la su -per market. Am ru -gat -o sã ia un baxde bere, la 18 lei. Acumpãrat în schimbo cremã de faþã, la24 de lei. I-am spuscã berea ar fi ajutat-o sã arate mai bineîn noaptea aia decâtcrema… ºi atunci aînceput cearta!

Nevastã-mea stãtea goalãºi se privea în oglinda din dormi-tor. Nu se prea bucura de cevedea, ºi mi-a spus: "Mã simt ori-bil! Atât de grasã ºi de bãtrânã...Am nevoie de un compliment!". I-am rãspuns: "Vederea þi-a rãmasperfectã"… ºi atunci a începutcearta!

Când m-am pensionat,m-am dus la Oficiul de AsistenþãSocialã, sã mã înregistrez. Tipadin spatele biroului mi-a cerut

buletinul, sã-mi verifice vârsta. Îluitasem acasã. I-am cerut scuze, i-am spus cã mã duc acasã sã-l iauºi mã întorc. A fost foarte drãguþã:"Nu vã mai deranjaþi, descheiaþi-vã la cãmaºã". Pãrul cãrunt de pepieptul meu a convins-o ºi mi-aînregistrat solicitarea. Încântat desolicitudinea ei, când am ajunsacasã i-am povestit nevesti-mii.Ea a spus: "Trebuia sã-þi scoþi ºipantalonii, poate primeai ºi ajutorpentru dizabilitãþi"… ºi atunci aînceput cearta!

AVEAŢI NEVOIE DE MOTIVE?

ADEVĂRATA DRAGOSTE

Incompatibilitate

SPUSE PE ŞLEAU!

u Potrivit unor cercetãrirecente, femeile spun cã se simtmai confortabil dacã se dezbracãîn faþa unui bãrbat, decât dacã arface-o în faþa unei femei.Aceasta din cauzã cã femeilesunt foarte critice, în timp ce bãr-baþii sunt doar recunoscãtori. u Sexul este unul din celenouã motive pentru reîncarnare.Celelalte opt n-au importanþã!u Femeile sunt capabile sãmimeze orgasmul. Bãrbaþii potmima o întreagã relaþie.u Femeile au nevoie de unmotiv ca sã facã sex.. Bãrbaþii,numai de un loc unde s-o facã..u Sã faci sex e ca ºi cum aijuca bridge: dacã n-ai un partenervaloros, ar fi bine sã ai o mânãbunã.u Sexul ºi golful sunt sin-

gurele douã lucruri de care te poþibucura fãrã sã te pricepi la ele. u Munca de programator esteprecum sexul: o singurã greºealaºi trebuie sã plãteºti toatã viaþa. u Prietena mea râde întotdeau-na în timp ce facem sex, indife -rent de ceea ce citeºte! u Cum vine asta "contracepþieoralã"? Simplu: bãrbatul pro -pune, iar femeia spune NU!u Dumnezeu le-a promis bãr-baþilor cã vor gãsi femei bune,frumoase ºi inteligente la fiecarecolþ, dar a fãcut Pãmântul rotund!u Care este diferenþa dintre"vinã" ºi "pãcat"? E o vinã sã teculci cu nevasta altuia, dar e unpãcat sã ratezi ocazia!u Ce spune o ateistã când areorgasm? " Darwin ! Oh, Darwin !"u Ce înseamna cãsãtoria: sã aitrafic nelimitat la internet, dar sãse deschidã doar un site.

Dupã ce Dumnezeu i-acreat pe Adam ºi Eva, le spuse:

- Îmi mai rãmân doardouã haruri. Unul este arta de aface pipi din picioare ºi….

- Eu! Eu îlvreau, te rog, Doamne,te rooog! îl intrerupseAdam. Asta mi-arsimplifica viaþa înmod substanþial….

Eva acceptã,dând din cap ºi zise cãlucrul acesta nu aveaatâta importanþã pen-tru ea. Dumnezeu îidãdu lui Adam primuldar. Adam urlã debucurie, alergã pringrãdina raiului, facupipi lângã toþi copacii,pe urma alergã ºi peplajã, fãcând desene

pe nisip cu piºul lui… Dumnezeuºi Eva îl contemplau în tãcere pebãrbatul nebun de fericire…

Dupã un timp, ea seîntoarse cãtre Creator ºi-l întrebã:

- Care e celalalt dar,Doamne?

- Creier, Eva, creier….

HARURI

MIZILUL Pagina 8

DescrierePietrele la vezica biliarã

sunt aglomerãri cristalizate decolesterol, calciu sau alte sub-stanþe care se formeazã în vezicabiliarã, un organ în formã de parãaºezat în partea din dreapta-sus aabdomenului, chiar sub ficat.Pietrele apar atunci când bilaconþine cantitãþi foarte mari decolesterol, acizi biliari, pigmenþisau alte substanþe. Indiferentdacã sunt minuscule sau mari, înmulte cazuri acestea nu producsimptome ºi nu necesitã o atenþiedeosebitã, dar uneori ele blo chea -zã canalul biliar sau inflameazã

vezica biliarã, ceea ce provoacãdureri abdominale intense ºinecesitã tratament de urgenþã.

CauzeDeºi cauza exactã a liti-

azei biliare nu este cunoscutã,existã mai mulþi factori care potcontribui la formarea pietrelor,precum: o alimentaþie sãracã înfibre ºi bogatã în grãsimi, o inter-venþie chirurgicalã la intestine,boala intestinalã inflamatorie saualte afecþiuni ale tractului diges-tiv. Pietrele afecteazã în specialpersoanele de peste 40 de ani ºisunt de trei ori mai rãspândite lafemei decât la bãrbaþi.

Obezitatea, dar ºi scãde -rea rapidã în greutate sunt strânslegate de apariþie litiazei biliare.

Simptome- Dureri intermitente în

partea din dreapta-sus a abdo me -nului. În general durerea aparedupã masã, dureazã între 30 deminute ºi 4 ore ºi poate radia înspate, în piept sau în umãrul drept.

- Durerea poate fiînsoþitã de greaþã ºi vomã. Altesemne sunt indigestia, flatulenþasau balonarea.

Prevenþie ºi tratamentCirca 10% din adulþi fac

pietre la vezica biliarã, care pot

declanºa subit spasme dureroasela câteva ore dupã masã. O ali-mentaþie bogatã în fibre, împre-unã cu câteva suplimente, poatepreveni, diminua sau chiar rezol-va aceastã problemã neplãcutã.Toate grãsimile stimuleazã con-tractarea vezicii biliare, dar celesaturate din alimente ca slãnina,hamburgherii, carnea grasã ºipizza încãrcatã de brânzã mãresccolesterolul ºi predispun la litiazãbiliarã. Ce mai puteþi face:menþineþi-vã o greutate normalãºi beþi zilnic multã apã.

AlimentaþiaConsumaþi din belºug

avocado, ulei de mãsline, peºte,nu cifere, fructe, legume, cerealeintegrale, anghinare, fenicul. Re -duceþi consumul de carne grasã,prãjeli, zahãr ºi cola.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

Deºi secolul XX estecunoscut pentru descoperiri pre-cum teoria relativitãþii, bombaatomicã, ADN-ul ºi genomuluman, automobilul, avionul, cal-culatorul personal, radioul, tele-viziunea ºi internetul, meritãamintite ºi câteva invenþii consi -derate revoluþionare la data apa -riþiei lor, dar care astãzi stârnesc

doar amuzamentul cititorilor.

Costumul de baie din lemnApãrutã în S.U.A., în

anul 1929, aceastã invenþieurmãrea sã faciliteze înotul.Costumele erau confecþionate dinlemn de molid, fiind folosite pen-tru campania publicitarã a uneifabrici de prelucrare a lemnuluidin Hoquiam, Washington.

Continuare în numãrul urmãtor

Invenţii ciudate din secolul trecut

MISCELANEU

În Marea Neagrã, înimediata vecinãtate a Insulei ªer-pilor, aflat la 45 km N-V deSulina, se aflã un misterios"Triunghi al Bermudelor". Cutoate cã zona este cunoscutã încãdin Evul Mediu, puþini sunt ceicare au auzit despre acest tri-unghi, supranumit "al morþii",care "cãlãtoreºte" prin apeleMãrii Negre. Turcii sunt cei careau fãcut primele relatãri despreaceastã zonã stranie, denumitã deei "Vârtejul Morþii".

Nenumãrate asemeneapovestiri relateazã despre dispa -riþii surprinzãtoare, în ape relativliniºtite ºi în plinã zi. Surprin -zãtoare sunt ºi unele povestiriruseºti din sec. XIII ºi XIV, carerelateazã despre un "vârtej alb"ce târa la fundul mãrii pãsãri,corãbii ºi chiar mici insule.Relatãrile erau fãcute de oamenicare fuseserã de faþã ºi scãpaserã

cu greu din aceste vârtejuri.Studiind cu atenþie acest

fenomen, cercetãtorii au ajuns laconcluzia cã este vorba de osuprafaþã de 8 - 10 kmp - relativ

triunghiularã - în care se mani-festã o "formã stranie de magne -tism", mult modificat faþã de celdetectat ca fiind "normal".

Cercetãtorii ruºi ºi ucrai -nieni afirmã cã falia magneticãdin misteriosul triunghi mobildin Marea Neagrã se deschide dela o fracþiune de secundã pânã lacâteva minute. Aceastã anomaliese deplaseazã lent prin zonaMãrii Negre spre litoralul româ-

nesc, mai precis spre Sulina.Constantin MARICHESCU

Continuare în numãrul urmãtor

Legende transmise de-alungul timpului, din generaþie îngeneraþie. Multe mistere, care i-auuluit ºi pe specialiºti. Toate legatede Munþii Bucegi, iar unele atât deadevãrate încât ridicã mari semnede întrebare. Potrivit unei legende,se bãnuieºte cã Munþii Carpaþi suntstrãbãtuþi de tuneluri subterane atâtde lungi încât ating ºi sute de kilo-metri. Nimeni nu poate spune dacãau fost fãcute de mâna omului saude forþa naturii. Iar asemeneatuneluri ar exista ºi în Bucegi. Sevorbeºte ºi despre faptul cã peVârful Omu ar fi fost un sanctuardacic, aºa cum au mai fost ºi pe altecreste ale munþilor, în Retezat ºiCeahlãu. Acesta este supranumit"triunghiul de aur" al Daciei

datoritã energiilor impresionat demari care se presupune cã se regã -sesc în cele trei puncte.

De-a lungul vremii s-adescoperit cã pe crestele Bucegilorse înregistreazã un nivel foarte marede radiaþii. Nu se ºtie cu exactitatede unde provin aceste radiaþii sau cele provoacã, iar cercetãrile spo-radice de pânã acum nu au reuºit sãdemonstreze nimic. Primele cerce -tãri cu privire la Munþii Bucegi s-auefectuat abia în anul 1927, în parteaesticã a masivului, pe ValeaIalomiþei, într-o zonã cunoscutã subnumele de "ªapte izvoare". Aici s-afãcut o analizã a apei ºi sprestupoarea cercetãtorilor s-a con-statat cã apa din acest izvor are zerobacterii. Acest fapt este unic în

lume. Alte cercetãri au fost realizateîn anii 80. Legendele locale vorbescºi despre existenþa unor tezauredeosebit de valoroase, comoriîngropate, acumulate de-a lungul azeci de generaþii de conducãtori ºipãstrat în zonã. Este vorba despreun tezaur sfânt pe care fiecare dom-nitor era obligat sã-l sporeascã petimpul domniei sale, fãrã a aveavoie sã foloseascã nimic din acesttezaur.

De asemenea, Pentagonulnu ar fi strãin de faptul cã subBucegi s-ar afla o poartã imensã dinpiatrã (legendele locale amintesc ºidespre o poartã spre altã lume), iarînaintea acestei porþi ar exista unbaraj energetic, care transformãorice obiect aruncat spre el în praffin. Scepticii considerã cã totul esteexagerat, dar susþinãtorii teorieiafirmã cã "istoria lumii începe înRomânia".

Alina DUMITRU

Insula Şerpilor

LITIAZA BILIARĂ

O cercetare complexã,derulatã pe parcursul a mai bine deun deceniu, demonstreazã cã unadintre cele mai sãnãtoase comu-nitãþi de pe pãmânt este cea acãlugãrilor ortodocºi de pe munteleAthos. Sãnãtatea mentalã ºi fizicã acãlugãrilor greci, riscul scãzut albolilor cardiovasculare, dar ºilongevitatea lor se datoreazã unuistil de viaþã echilibrat ºi unui regim

alimentar modest ºi sãnãtos.Studiul reliefeazã cã sim-

plitatea este secretul de bazã allongevitãþii ºi al sãnãtãþii îndelun-gate, având în vedere cã din cei1500 de cãlugãri, cu vârste între 40ºi 104 ani, care locuiesc în cele 20de mãnãstiri de pe Munte ºi a cãrorstare de sãnãtate a fost studiatãîntre 1994 ºi 2007, niciunul dintreei nu a dezvoltat cancer intestinal ºinumai 11 au fost afectaþi de cancerde prostatã.

Monahii nu au dezvoltatpractic boli de inimã, nu s-au con-fruntat cu stopuri cardiace ºi nici cuatacuri cerebrale. Incidenþa boliiAlzheimer în rândul cãlugãrilor depe Athos a fost 0, iar cancerul afost înregistrat în rate neobiºnuit descãzute.

De 1000 de ani, tradiþiileºi obiceiurile stilului de viaþa dinmãnãstirile de pe muntele Athossunt neschimbate, mai ales cã mo -nahii ortodocºi se pare cã au gãsitechilibrul perfect între a fi vegan ºia fi vegetarian, introducând în ali-mentaþia lor grãsimi ºi proteine debunã calitate.

Ei consumã mâncareproaspãtã, preparatã din alimente

proaspete, con-stând mai ales înlegume, fructe,boabe de legumi-noase ºi cereale.Dieta tradiþionalãdin posturi abun -dã în vitamine,antioxidanþi, nu -tri enþi ºi acid fo -lic, având în ace-laºi timp unconþinut sãrac îngrãsimi animale

saturate. Potrivit celor scrise depãrintele Epifanios Miloptaminosîn cartea "Coo king on MountAthos" ºi în care cuvântul unt nueste nicãieri menþionat, monahii nuconsumã carne, fâina nu estefolositã pentru a îngroºa sosurile,iar în weekend ºi de sãrbãtori seconsumã peºte sau fructe de mare.Dulciurile sunt consumate doarocazional ºi sunt preparate în casa,cu ingrediente naturale cultivatechiar de cãlugãri, iar produsele lac-tate sunt consumate ocazional.

În plus, mediul în care îºiduc viaþa cãlugãrii ortodocºi de pemuntele Athos este lipsit de stres ºide poluare, iar comunitatea esteuna bine sudatã, în care cãlugãrii sesprijinã ºi se ajutã reciproc.

Elena BADEA

Secretul sănătăţii fizice şimentale a călugărilor de

pe muntele Athos

DECLARAŢIA LUNII

Misterele Carpaţilor

"Vreau să adresez o întrebaredestul de incomodă: domnuleBăsescu, în anii când eraţi pri-mar al Capitalei, aţi primit-o

pe frumoasa şi talentataactriţă Brigitte Bardot. Vă mai

aduceţi aminte? Eu n-amuitat! Aceasta, la despărţire, v-a înmânat, simbolic, un pumnde monede de aur în vedereafinanţării padocurilor câinilornenorociţi şi fără stăpân. Ceaţi făcut cu mâna de aur?"

Actriţa Monica GHIUŢĂ