“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XI

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 379Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

PUBLICATIe lunara a INTREGULUI ORAS

Dictatura HoţieiOrganizate aCiocoilorPostdecembrişti

Băsescu celvirgin şifemela fatală

Elena Lupescu- "Duduia",curtezanaregeluiCarol alII-lea

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 6

PovesteaRapidului,scrisă de neaVanea şifiul său, Ionuţ

JAFUL DE PELITORAL!

DivertismentPagina 7

Pagina 8

"Triunghiulmorţii" dinMarea Neagră

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,

MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".

Redacţia publicaţiei MIZILUL urează tuturor elevilor mult succes la învăţătură

în noul an şcolar!

ÎNCEPE ŞCOALA!

Lãsându-ne prinºi în vâl-toarea mãrunþiºurilor cotidiene, atrecut aproape neobservatã. Cutoate cã este ziua care a marcat oimportantã cotiturã în istoriapoporului român, continuã sã fieuna dintre cele mai controversatedate ale acesteia, istoriografiaromânã înregistrând în ultimiizeci de ani numeroase versiuniale ei. În timp, cei mai prolifici s-au dovedit a fi istoricii atinºi deinfluenþa Moscovei, cei care înschimbul unor mãrunte avantajeerau dispuºi sã schimbe, anual,semnificaþia ºi titulatura acesteizile, potenþând "importanþa"implicãrii în acele momente aPCR-ului ºi evidenþiind meritele"celui mai iubit fiu al patriei,tovarãºul Nicolae Ceauºescu".

Dupã evenimentele dindecembrie 1989, tot mai multedocumente ºi mãrturii referitoarela aceastã zi au cunoscut adevãra-ta luminã a zilei, determinândapariþia a douã principale curenteantagoniste: "antonescienii", ceicare continuã sã vorbeascãdespre o "trãdare naþionalã" pusãla cale de rege ºi partidele istorice

ºi "monarhiºtii", cei care calificãacele evenimente drept "actulistoric salvator al regelui ºi alpartidelor istorice". Divergenþelede opinie sunt departe de a fistinse, fiind înteþite de o recentãdeclaraþie a lui Traian Bãsescu,care afirma despre Regele Mihaicã a fost "slugã la ruºi", decla -raþie ce a stârnit un val de reacþiila toate nivelurile societãþii

româneºti. 23 august 1944 nu este o

zi de sãrbãtoare, dupã cum nueste nici o zi a înfrângerii, ci esteziua în care oamenii politici deatunci ai României au luathotãrârea de a salva ce mai era desalvat din þarã, ieºirea din alianþacu Puterile Axei ºi lupta alãturide Naþiunile Unite pentru recu-perarea Transilvaniei de Nord.

Anii pe care România i-a petrecut sub comunism nu s-audatorat loviturii de stat de la 23august 1944. Soarta României afost decisã pe 9 octombrie 1944,când Winston Churchill ºi I. V.Stalin au stabilit la Moscova cape durata rãzboiului MareaBritanie sã aibã 90% interese înGrecia, iar URSS acelaºi procen-taj în România. Acest act, stabilitîn primã instanþã pe un ºerveþel, apecetluit, pentru o lungã pe rioadãde timp, soarta Europei Centraleºi de Sud-Est.

Despre actul de la 23august 1944 din România s-ascris foarte mult, dar s-au ºiascuns, cu destulã meschinãrie ºiabilitate, multe adevãruri.. Maiavem de aºteptat pânã cândpoporul român îºi va cunoaºte - ºiasuma - adevãrata sa istorie ºi"amãnuntele" acelei zile!

Totuºi, lãsând deopartecontroversele istoricilor, avem, încontinuare, datoria sacrã de a cin-sti memoria celor care s-au jertfitîn cea mai mare conflagraþie asecolului XX, în lupta pentrudenazificarea Europei ºi salvareaRomâniei!

ª.A.

23 august 1944 - salvare sau trădare?

Regele Mihai Mareºalul Antonescu Iuliu Maniu

C.I.C. Brãtianu Lucreþiu Pãtrãºcanu C-tin Titel Petrescu

ªi anul acesta, fiecare din-tre cei 15 reprezentanþi ai Românieila Olimpiadele Internaþionale dematematicã, fizicã ºi informaticã s-a întors acasã cu o medalie! Cuaceastã ocazie, Fundaþia eMAG aorganizat o festivitate de premiere aacestor copii excepþionali ºi a pro-fesorilor care i-au antrenat. În aulaBibliotecii Centrale Universitare"Carol I" s-au întâlnit peste 150 de

copii cu rezultateremarcabile ºi pro-fesorii lor, alãturi dejurnaliºti ºi repre -zentanþi ai unorimportante compa -nii.Iatã-i pe recenþii

medaliaþi:Olimpiada Internaþionalã de

Fizicã, CopenhagaCristian Frunzã - medalie de aur, 17ani, PaºcaniCristian Andronic - medalie de aur,19 ani, BucureºtiSebastian Dumitru - medalie deargint, 19 ani, BucureºtiDenis Turcu - medalie de argint, 18ani, BrãilaTudor Ciobanu - medalie de argint,

17 ani, BucureºtiOlimpiada Internaþionalã de

Informaticã, BrisbaneRareº Darius Buhai - medalie deaur, 17 ani, BistriþaVlad Alexandru Gavrilã - medaliede aur, 19 ani, BucureºtiAndrei Heidelbacher - medalie deargint, 18 ani, TimiºoaraMihai Popa - medalie debronz, 18 ani, CraiovaOlimpiada Internaþionalã

de Matematicã, SantaMarta - Columbia

ªtefan Spãtaru - medaliede argint, 17 ani, Ale xan -driaMarius Bocanu - medaliede argint, 17 ani, PiteºtiOmer Cerrahoglu -

medalie de argint, 18 ani, BaiaMareªtefan Gramatovici - medalie debronz, 17 ani, BucureºtiViorel Andrei Bud - medalie debronz, 17 ani, Negreºti-OaºHai Tran Bach - medalie de bronz,17 ani, Bucureºti

Tradiţia performanţei continuă!

MAXIMA LUNIIÎnvãþãtorii doar îþi

deschid uºa, însã tuînsuþi trebuie sã

treci prin ea!

MIZILUL

ŞTIRIACCIZE

Guvernul a decis ca taxape valoarea adãugatã sã fie redusãla pâine la 9% de la 1 septembrie,iar impactul negativ al mãsurii sãfie compensat prin creºterea, totdin septembrie, a accizelor laalcool ºi introducerea de accize labunurile de lux.

COMPARAÞIESPANIA - Madrid - Bil -

bao (mare vitezã combinat culinie convenþionalã) - 428 km - 5ore - preþ 19,9 euro dus/39,8 eurodus-întors. ROMÂNIA - Bucu -reºti - Iaºi - 405 km - 6 ore ºi 50de minute - preþ 19,3 euro dus/34,4 euro dus-întors. SPANIA -Madrid - Valladolid (mare vitezã)- 193 km - o orã - preþ 13,15 eurodus/ 26,3 euro dus-întors. RO -MÂNIA - Bucureºti - Brãila - 199km - 3 ore (cel mai rapid) - preþ13,22 euro dus/ 23,42 euro dus -întors. Cãlãtorii români care alegsã parcurgã pe calea feratã dis-tanþa de 948 de kilometri dintreSatu Mare ºi Mangalia trebuie sãaºtepte în garniturile CFR Cãlã -tori aproape o zi ºi o noapte. Tre -nul porneºte de la Satu Mare la13.15, urmând sã ajungã la desti-naþia finalã, Mangalia, la ora 10 înziua urmãtoare. Preþul unui biletla clasa întâi este de 189,5 lei, întimp ce o cãlãtorie la clasa a douacostã 130 de lei. Cei care alegvagoanele de cuºetã de ºase locurivor plãti 160 de lei, iar lavagoanele de dormit cu un loc vorplãti 336 de lei.

ALT D.N.A.?Aproximativ 2.000 de

angajaþi ai ANAF au primit pre -avize pentru concediere. Mulþidintre ei îºi vor putea gãsi un locde muncã la noua instituþie dincadrul Fiscului, numitã DirecþiaGeneralã Antifraudã Fiscalã.Proaspãta instituþie, supranumitãrecent de premierul Victor Pontadrept un "DNA al Fiscului", vaavea aproximativ 2.000 de anga-jaþi, care vor proveni în principalde la Garda Financiarã, Poliþie,dar ºi din Direcþia Vãmilor.

RCAÎn România existã în

acest moment circa un milion demaºini care nu mai figureazã caasigurate RCA de mai mult de 90de zile. În aceste condiþii, legeapermite autoritãþilor sã suspendedin oficiu înmatricularea acestorautomobile. Proprietarii de auto -vehicule, atât cei care circulã pestrãzi, dar ºi cei care le þin în gara-je, care nu ºi-au mai reînnoitpoliþele RCA, riscã sã le fie sus-pendate înmatricularea maºinilordin oficiu. Potrivit legii, înmatri -cularea oricãrui automobil desprecare se constatã cã a stat fãrã asi -gurare RCA mai mult de 90 dezile poate fi suspendatã din oficiu.

SESIZAREEuroparlamentarul libe -

ral Norica Nicolai solicitã, într-oscrisoare, intervenþia comisaruluieuropean pentru Justiþie, VivianeReding, în cazul anchetei declan -ºatã de procurorii anticorupþieîmpotriva Antenei 3, "parte a unuiatac orchestrat la adresa libertãþiimedia". Nicolai considerã demer-sul DNA unul de "intimidare" ºiun "atac la libertatea de expresie",

DATORIEPurtãtorul de cuvânt al

BNR, Adrian Vasilescu, recu -noaº te datoria istoricã pe care...

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

Mult-comentata decizie aConsiliului Naþional al Audio -vizualului, cea care a dus la întreru-perea emisiei postului OTV, a con-stituit atunci o necesarã mãsurã deasanare moralã a "junglei" audio -vizuale româ neºti! Ea nu a fost ge -neratã de cenzurã, ci doar de bunulsimþ! Oricum, ºi cei mai fanaticisusþinãtori ai insomniacului cãr ã -cãlean se cam sãturaserã de aberaþi-ile nesfârºite ale acestuia ºi aþuþãrilor lui, "jurnaliºtii de investi-gaþie", niºte ciurucuri lepãdate dealþii care se culcuºiserã aici. În scurttimp lumea s-a liniºtit, reîntorcân-du-se la somn ºi la grijile cotidiene.Premisele recentelor abuzuri, careau drept scop inhi barea unor jurnal-iºti sau chiar suprimarea unor emi-siuni ºi posturi TV, erau de multtimp stabilite, de când Bãsescu acategorisit presa drept o "ame -ninþare la siguranþa naþionalã“!Asistam acum la un abuz deosebitde grav sãvârºit de reprezentanþi aiProcuraturii ºi de însuºi preºedin-tele CSM! Mai este oare nevoie sãne gândim cine ar putea stã înspatele acestor acþiuni concertate?

Tresãrind speriaþi din lun -ga lor amorþire, dar puternic isteri-zaþi emoþional de recenta venire pelume a încã unei progenituri cu"sânge albastru", susþinãtorii autoh -toni ai blazonului regal au reînceput

sã agite ideea schimbãrii actualeiforme de guvernãmânt. Dragilor,ideea voastrã este perimatã ºi vineîntr-un moment total neprielnic. Aumai încercat ºi alþi monarhiºtieuropeni s-o repunã pe tapet înþãrile lor, dar fãrã succes. Voi doriþisã-l compromiteþi definitiv peRegele Mihai, repunându-l în frun-tea þãrii, sau doar sã scãpaþi deBãsescu? Mã îndoiesc cã o singurãpersoanã ar putea schimba ceva înþara asta aflatã în pragul disoluþiei...ªi cu cine ar trebui sã conducãRegele þara, nu tot cu actualii"oameni politici" ºi adunãturile lor?Ce beneficii vor culege ro mânii depe urma acestei schimbãri sau vãgândiþi doar la beneficiile voastre?

Surprinºi, aflãm cã M.Ap.N. intenþioneazã sã arunce-n marepeste 55 milioane de lei, ca sãdoteze cu torpile unicul submarinromânesc - "Delfinul" -, deºi obiec-tul cu pricina nu a mai fost "dat pela fund" de peste 18 ani. Sub -mersibilul, un jaf cu care ne-aupãcãlit ruºii în urmã cu vreo 30 deani, este neoperativ de multã vreme,pentru a redeveni funcþional avândnevoie de un nou set de baterii, carecostã aproape 20 de milioane deeuro. Cu o aºa viziune a "milita -

rilor" privind dotarea ArmateiRomâne, nu m-ar mira sã aud cã aude gând sã achiziþioneze dirijabile ºibaloane captive pentru protecþiavãzduhului, deoarece, nu cu multtimp în urmã, douã avioane strãineau intrat în spaþiul aerian românesc.ªi nu sunt primele! Ale cui eraubazaconiile care încercau sã sur -voleze cerul nostru? Sã ne rãspundãministrul Apãrãrii!

Temeliile justiþiei dinRomânia sunt puternic zguduitedupã scandalul arestãrii unorju(de)cãtori, în vizorul DNA-uluiaflându-se multe nume grele de laCurtea de Apel Bucureºti ºi ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþie. Dacãsolicitãm mãsuri dure de anchetare,ºi eventual de pedepsire exemplarã,a judecãtorilor ºi procurorilor ºpã-gari, aceºti "intangibili" ºi "ina -movibili" plini de tupeu ºi retribuiþicu sume fabuloase, care au dreptulsã se joace cu libertatea noastrã,putem fi oare acuzaþi cã ne ames -tecãm în treburile Justiþiei?

Dupã tevatura din Turciaºi Sibiu, agitaþie prilejuitã demoartea "regelui" Cioabã, aºtept cunerãbdare reacþia presei inter-naþionale, ºi zãu cã nu ºtiu dacã voimai avea motive sã mã burzuluiesc

împotri-va celor ca -re au pus semnde egalitate întrerom ºi Ro mâ nia. ª iîn tot acest timp, ce face"mirabilul" Bãsescu? Sãtulde serviciul all inclusive de laCotroceni ºi aflat într-o prelun-gitã stare de ictis-plictis, ºi-a trasabonament la elicopterul SRI ºiapare unde ºi când nu te aºtepþi: îºiaratã pectoralii bronzaþi pe plajafostului dictator, dã iama prin iar-maroace ºi sãrbãtori câmpeneºti,face interminabile ºi penibile "bãide mul þime", pupã toate babele,strânge toate mâinile care i se întindºi se fotografiazã cu toþi prunciicare-i sunt aruncaþi în braþe, trageun tangou ºi-un ºpriþ la "Cireºica",na vigheazã, declarã rãzboi Unga -riei, privegheazã morþi, hãhãiefericit ºi, din când în când (dar dince în ce mai des) trage câte o fleg-mã pe frunþile premierului ºi aleîntregului guvern, adicã conduce cucompetenþã (cacofonie intenþio -natã!) România, o þarã despre caredeclarã cã este "mai uºor de condusdecât un vapor"!

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

AŞCHII DE VIAŢĂ

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Nu m-am îndoit nicio clipãcã va reveni. Speram doar ca, dupãumilinþa usturãtoare de la referen-dum, când majoritatea covârºitoarea românilor l-a trimis acasã, sã nu-lmai aud hãhãind. Sã nu-l mai vãd latârguri ºi festivaluri, lingând butel-cuþe ºi copii de þâþã, sã nu-l mai auddând "indicaþii preþioase" peºantierele jerpelite ale þãrii. O vremea stat pitit în Palat, convins cãromânul are þinere scurtã de minte.Apoi a început sã iasã: mai întâi cuoameni mai puþini, apoi cu oamenidin ce în ce mai mulþi, lãrgind puþincâte puþin cercul, pânã a ajuns, penesimþite, din nou în mijlocul"românilor". De curând s-a întors ºila ultimul sãu obicei care rãmãseseneactivat: inspectatul ºantierelor.Profitând cã premierul era în con-cediu, Traian Bãsescu a revenit lahainele de premier, pe care, pe vre-

mea Guvernului Boc, le îmbrãca celpuþin o datã pe sãptãmânã. Ainspectat o autostradã lipsã, Arad-Nãdlac, a constatat cã asta "esteemblema neputinþei ºi a proasteiguvernãri" ºi a dat-o pe hãhãit. Câttupeu! Cum sã vii dupã nouã ani încare ai fost preºedinte-premier ºidupã douã mandate de ministru alTransporturilor sã constaþi acumverginal cã e trist ce se întâmplã cuautostrãzile?! Ce exemplu depotenþã în infrastructurã ºi de bunãguvernare a dat Traian Bãsescu înanii în care jobul lui a fost chiaracesta, sã facã drumuri?! ªtiþi câteore s-au fãcut sãptãmâna trecutã dela Bucureºti la Braºov? Cinci!

Ne-am întors pe vremealui Trãienicu ºi a sinistrei saleamante. De ani de zile, presa suge -reazã cã Elena Udrea este amantalui Bãsescu. Pe canicula asta, mai

mult decât oricând, abundã la TVsau pe reþelele sociale apropourile,glumiþele, insinuãrile cu tentã sexu-alã despre acest subiect. Este subli-marea ideii de sexgate românesc - opastã de bârfã, þopism ºi imaginiestivale cu buci. Nici nu conteazãdacã povestea e realã sau nu: dupãani în care presa a glosat pe aceastãtemã, Bãsescu este, în imaginarulcolectiv, un satir capabil de orgiinesfârºite cu "blonda de la Co tro -ceni". Speram ca dupã terminareaguvernãrii PDL, aceastã femelãfatalã a politicii româneºti sã-ºi ia obinemeritatã ºi interminabilã vacan -þã. Sã nu mai aparã la TV decât laCapatos. M-am înºelat. Madama ºtiecã una dintre sensibilitãþile preseieste foamea de buci. La fel camaestrul sãu, Traian Bãsescu, ºtie laperfecþie cum sã aparã ca sã facã"ºtiri". De o bunã bucatã de vreme se

comenteazã bustul gol al domnuluiBãsescu, slipul doamnei Udrea ºi sefac anchete televizate despre mânaacesteia "pe catarg". Slinoasã treabã:sã faci tu, presã serioasã, opoziþie labucile doamnei Udrea mi se pare oprostie. Atâta aºteaptã ºi ElenaUdrea, care ne-a arãtat în repetaterânduri cã e capabilã de orice pentrua rãmâne în mijlocul atenþiei: sã punãgogoºari, sã dea cu mopul, sãcroºeteze sau, iatã, sã dea fese lapaparaþe. ªi pentru cã orice publici-tate e bunã atâta timp eºti pe buzeletuturor, doamna Udrea înþeleg cã segândeºte sã candideze la Preºedinþie:"Votaþi fesa ca sã vã pice fisa!".

Este caniculã ºi þara eguvernatã la miºto. Toatã lumea e înopoziþie sau la mare. Ne-am întorsîn timp. Cuplul Bãsescu-Udreaprofitã de impotenþa, amatorismul ºiinfantilismul Guvernului Ponta, casã ne facã în continuare ºtirile!

Florin NEGRUÞIU

Băsescu cel virgin şi femela fatală

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefoane: 251 011250 3400766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

Traian Bãsescu s-a dus lapriveghi, premierul Ponta a mers laauto ri tãþile din Bucureºti ºi Ilfov,pentru a porni lucrãri de fluidizare atraficului în Capitalã. Care mãsurã oavea un impact electoral mai puter-nic? Ar fi tragic ca audienþa uneiînmormântãri kitsch sã batã con-strucþia unei autostrãzi, dar nu eprima datã când publicul alege spec-tacolul în defavoarea concretului.

De altfel, Traian Bãsescunici nu are alte mijloace. HG pentru

construcþia unei conexiuni între A1ºi A2 o va semna Ponta. Ar fi ridi-col ca preºedintele sã meargã pe unºantier care va porni dupã decizialuatã de rivalul sãu politic, pestevreo douã luni. Totuºi, preºedintelenu trebuie sã inoveze prea mult. În1996, Traian Bãsescu conduceacampania electoralã a lui PetreRoman, mizând pe douã cãrþi, cares-au dovedit norocoase. În primulrând, a început marºul cu cel puþinopt luni înaintea competitorilor. În

timp ce aceºtia aºteptau luna cam-paniei electorale, caravana PD îºipurta candidatul prin satele patriei,la nunþi, botezuri ºi sãrbãtori câm-peneºti. A înlocuit mesajul politicstandard cu un mesaj emoþional.Ceea ce face ºi astãzi preºedintele,cu opt luni înainte de startul cam-paniei pentru europarlamentare.

În 2004, când a candidatîn locul lui Stolojan, a tras foc îm -prãºtiat. A lansat mesaje cãtre toatesegmentele publicului. Nu mãrul

mare de þinte a fãcut ca forþa acestormesaje sã fie micã, sã nu pãtrundã înprofunzime, dar a dat impresiaoamenilor cã sunt bãgaþi în seamã.În timp ce Adrian Nãstase, maipuþin carismatic, se baza pe realizã -rile din timpul mandatului, TraianBãsescu fãcea show. ªi câºtiga.

Victor Ponta are un discurscare îi þine piept lui Bãsescu.

Rãmâne de vãzut cum vaalege românul. Campania, din 2004,nu s-a oprit niciun moment.

Val VÂLCU

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

De ce s-a dus Traian Băsescu la priveghi?

Pagina 3 MIZILUL

Germania o are cãtre Ro mâ -nia. El spune cã aceastã datoriereprezintã o "restanþã", care da tea -zã din 1947, de pe vremea schim-burilor cu mãrfuri dintre cele douãstate. De atunci "ar fi existat unsold de aproximativ un miliard demãrci germane", explicã acesta,adãugând cã aceºti bani nu mai potfi recuperaþi, pe motiv cã "nu existãniciun fel de document ºi nicio cre-anþã".

INVESTIÞIEAutoritãþile prahovene au

deschis circulaþiei publice primuldrum judeþean construit în judeþdupã 1989. Tronsonul rutier, careare 18 kilometri, leagã staþiuneaBuºteni de Valea Doftanei, fiindconstruit din fonduri private, încondiþiile în care pentru acest drumnu s-au alocat bani publici.

CREªTEREProducþia industrialã a

cres cut cu 0,3% în zona euro ºi cu0,4% în Uniunea Europeanã, înluna iunie 2013, comparativ cuaceeaºi perioadã a anului trecut,cea mai mare creºtere din rândulstatelor membre UE fiind înregis-tratã în România (9,6%), aratãdatele publicate marþi de OficiulEuropean de Statisticã.

ªPAGÃDNA a dispus începerea

urmãririi penale pe numele luiAurel Panã, directorul general ad -junct al Agenþiei de Plãþi ºi Inter -venþie pentru Agriculturã, pentrutrafic de influenþã ºi luare de mitã,George Mugur Voinea, membru alPartidului Conservator Diaspora,este ºi el cercetat de procurori, pen-tru cã a funcþionat ca intermediar alcontractului atribuit condiþionat dePanã.

SEX?Germania va deveni, în -

ce pând cu 1 noiembrie, prima þarãeuropeanã care va legaliza posibi -litatea de a înscrie termenul "sexnedeterminat" pe certificatul denaºtere al bebeluºilor. Astfel, be -beluºii intersexuali, adicã aceiacare prezintã o ambiguitate sexualãconstitutivã, provenind dintr-o ano -malie apãrutã în procesul de deter-minare a gonadelor (ovare ºi testi -cule) sau în diferenþierea organelorgenitale, vor putea fi declaraþi"nedeterminaþi" la naºtere.

APROBARECompania Chevron a ob -

þinut certificatul de urbanism pentruexplorarea gazelor de ºist într-onouã zonã din judeþul Vaslui, apatra de pânã acum, dupã ce CJeliberase aceleaºi document, în de -cembrie 2012 ºi ianuarie 2013, pen - tru alte trei perimetre de explorare.

INVENÞIEDupã 9 ani de cercetare,

Benito Muros a lansat, împreunãcu un grup de ingineri, o linie deiluminare aplicatã tehnologieiLED, cu duratã de viaþã nelimitatã.Este vorba despre becuri care costã37 de euro ºi au 25 de ani garanþie,dar nu se sting niciodatã. Nouatehnologie rãspunde la cererile deprotecþie a mediului. Durând ex -trem de mult, nu genereazã reziduriºi permite în acelaºi timp o eco -nomie de energie de 92%. Maimult, emite cu 70% mai puþinCO2. Dar industria nu este foartemulþumitã de invenþie. BenitoMuros a fost ameninþat din cauzaacestei invenþii, ba chiar a primitoferte de milioane de euro pentru aretrage produsul de pe piaþã.

ŞTIRI

c

Nu trebuie sã aiinteligenþa lui Coandã pentru aînþelege cã situaþia de pe plaiurilemioritice, nuanþatã sumbru, întregri ºi negru, este demnã de atmos-fera din "Ferma animalelor" a luiOrwell. Dictatura unuia singur afost înlãturatã, dar înlocuitã cu alta,mult mai dãunãtoare: DictaturaHoþiei Organizate a CiocoilorPostdecembriºti. Sã fie cumva oaplicaþie experimentalã a NoiiOrdini Mondiale, propovãduitã deunii ºefi de stat rataþi ºi/sau imbe-cili, ce se vrea a fi instalatã peîntreaga planetã?

La intrarea în cel maimare spital psihiatric din Portugaliase afla o inscripþie înþeleaptã : "Nutoþi cei care se aflã înãuntru suntbolnavi ºi nu toþi cei care se plimbãliberi, afarã, sunt sãnãtoºi!" In -scripþia cu pricina oferã prilej deprofundã meditaþie. Pentru trezireala realitate a celor mulþi, o placãinscripþionatã cu textul de mai sus,parafrazat, ar putea fi montatã laintrarea fiecãreia din instituþiileimportante ale statului român, laCotroceni ºi la Palatul Parla -mentului: "Nu toþi cei care se aflãînãuntru sunt sãnãtoºi mental, nutoþi cei care se aflã înãuntru slujescinteresele poporului ºi nu toþi ceicare se aflã în afara lor sunt proºti!"

Prestidigitatorii ºi experi-mentaþii "ingineri" în afaceri one -roase trag þepe ºi dau tunuri care

zgâlþâie Þara mai abitir decâtcutremurul din 77, mai tare decâtperfidele fracturãri hidraulice,provocate pentru extragerea gazu-lui de sist din subsolul încã româ-nesc. Banul face mult, dar ºi uzurpãbunul simþ. Moartea unui fost prim-ministru de duzinã este trâmbiþatãla toate posturile alogeno-românede televiziune, în vreme ce dispa -riþia a unui veritabil savant esteocultatã cu premeditare. Pânã ºi unbanal accident de circulaþie estemai mediatizat! Ecranele televi-zoarelor sunt pline de "showuripãcãtoase", unde abundã arãtãrideºucheate, siliconate ºi cãzãtoarela aºternut, adunate de prin barurirãu famate ºi aruncate pe sticla tele-vizoarelor, mai ceva ca la Casa dePiatrã. Strânºi la grãmadã, ana liº tii,coloneii ºi pãreriºtii ne obosescpânã la disperare cu gogoºile loranoste. N-ai pentru ce schimbacanalul: toate-s la fel! Lichelele"voteazã cu stânga, dar mãnâncã cudreapta!"

Ipocrizia, impostura, hoþiaºi trãdarea sunt practicate ºi promo-vate mai abitir decât sporturileolimpice. Se mutã de la un partid laaltul ca ºi cum ºi-ar muta greutateade pe un picior pe celãlalt.U.D.M.R.- iºtii, traseiºtii-perma-nenþi ai vieþii politice îºi bat joc desentimentele româneºti, abuzând deînþelegeri secrete cu potentaþiivremelnici ai fiecãrei legislaturi.

U.D.M.R. ºi P.P.M.T. nu-s nici cal,nici mãgar. Ambele sunt formaþiu-ni politice, iniþial declarate cultu -rale ºi create împotriva prevederilorConstituþiei României, pe criteriietnice, deci ilegale. Dar cui îi pasã?Satana în sutana rãspopitã, cu alelui demente porniri antiromâneºti,luptã din greu împotriva statuluicare, nefiresc, l-a propulsat în bâl -ciul european. Între timp, popa,spion dovedit, dar nejudecat ºinepedepsit, a jurat credinþã "þãriivecine ºi prietene", al cãrui agent afost ºi cetãþean este. Lãtrãtorii zilei,"sãtui de România", se dau în stam-bã ori de câte ori se iveºte prilejul,bucurându-se de "arginþii Iudei"sau de vreo promisiune de la ÎnaltaPoartã. MeReU, câte un ex-demni-tar detronat, mai iese pe câte-oscenã improvizatã, rãcnind insipiddin toþi bojogii, întru apãrarea nuºtiu cui sau a unei cauze pierdute,fãcându-se de doi bani la fiecareieºire la rampã. Poate în decembrie89 ar fi prins lãtratul sãu, exprimatcu supra-dozã de avânt revolu -þionar ºi mânie proletarã, desorginte alogenã. Însãºi marea sapatroanã, Ana Pauker, ar fi rãmasconsternatã. Are noroc cã femeia-comisar a apus de mult. Dacã ar fitrãit pe vremea ei, aceasta ori l-ar fiaruncat la gherlã, ori l-ar fi trimisdirect la morgã.

Puºcãriabilii guvernanþi ºiºefi de stat ai României, care au

subscris la condamnarea ºi dez -membrarea Þãrii prin regio na -lizare, ar trebui trimiºi la galere oripuºi la Zidul Chinezesc, "Zidul dela Târgoviºte" fiind prea mic pentrucâþi sunt! Imbecilii, servitori aiintereselor strãine, hoþii ºi corupþiitrebuie judecaþi ºi condamnaþi - cuexecutare - pentru toate faptele lorºi pentru dezastrul în care au adusÞara! În locul lor sã fie puºi ceicompetenþi ºi cu drag de NeamulRomânesc!

ªi totuºi, România, aºacum aratã ea, este þara în care m-amnãscut, din pãmântul cãreia îmi tragrãdãcinile ºi unde-mi odihnesc strã-moºii. Ori de câte ori mã supãrãhulpavii ciocoi postdecembriºti,sfertodocþii, sicofanþii, agramaþii,plagiatorii ºi vânzãtorii de þarã, îmiamintesc de cuvintele pe care, cuînþelepciune le spunea unul dintrecei mai mari români, Mareºalul IonAntonescu ºi pe care le reamintesccompatrioþilor ori de câte ori amprilejul: "Fii bun, fii drept ºi nu uitacã deasupra tuturor intrigilor ºiurilor este Patria, este VeºniciaNeamului ºi acolo trebuie sã neîntâlnim întotdeauna, chiar dacã nune înþelegem de fiecare datã."

Ion MÃLDÃRESCU

Corespondenþã din Stuttgart de larevista Agero

www.agero-stuttgart.de

Dictatura Hoţiei Organizate a Ciocoilor PostdecembriştiOPINII

Conduita preºedinteluiBãsescu în cazul CFR Marfã estenepotrivitã! El ar fi trebuit sãdenunþe ceea ce i se pare în nere -gulã înainte de încheierea proce-durii ºi de sosirea FMI în þarã ºinu abia dupã aceea. E ca ºi cumun martor la o crimã refuzã sãdepunã mãrturie de teamã sã nufie cumva implicat, dar, dupã cepoliþia claseazã cazul, începe sã-lºantajeze pe criminal. Chiar ºiunii dintre prietenii preºedinteluicare i-au trecut cu vederea erorimari preferã sã tacã, cãci gestulsãu este ignobil. Grav este cãpreºedintele pare sã acþioneze dinpur resentiment, ceea ce neîndreptãþeºte sã bãnuim cã viaþapoliticã va mai cunoaºte multetulburãri distructive.

Dacã ar avea consilieri ºinu "adulatori servili", preºedintelear trebui sã audã cã acþiunea saeste nedemnã de un preºedinte.Deºi nu are decât atribuþii execu-tive limitate, preºedintele esteinvestit prin Constituþie cu oautoritate politicã superioarã, unamenitã sã integreze ºi nu sãdividã, una aptã sã ofere rãspun-suri din perspectiva întregului ºinu a interesului partizan sau per-sonal. Dacã a închis ochii la priva-tizarea CFR Marfã cu scopul con-servãrii relaþiei cu FMI, ar trebuisã accepte cã primul ministru afãcut un lucru bun. Iar dacã priva-tizarea este totuºi contestabilã, eaar mai putea fi stopatã fãrã scan-dal. Întrunirea CSAT este cel maibun pretext pentru ca toþi oameniicu înalte rãspunderi în stat sã dis-cute serios problema acestei pri-vatizãri. Faptul cã CSAT nu aravea atribuþii legale este un sub-terfugiu stângaci, iar ceea ce þine

de siguranþa naþionalã este întot-deauna interpretabil în funcþie decircumstanþe, indiferent de prece-dente. Preºedintele ar mai trebuisã audã de la consilierii sãi cã nupoate acþiona ca ºi cum ar fi ºefulOpoziþiei ºi cã are obligaþia con-stituþionalã de a face un efort deobiectivare. Obiectivitatea esteimperativã ºi nu facultativã, esteregimul însuºi în care preºedinteleRepublicii ar trebui sã-ºi des-fãºoare activitatea.

Oamenii au dimensiunimici, nu vãd dincolo de vârfulpropriului pantof ºi se atacã uniipe alþii cu cuþitele, cãci spadanobilã este prea lungã pentrumiopia lor. Or, cuþitul se po -triveºte omului trivial, este armacare poate fi mânuitã de la micãdistanþã ºi fãrã nicio regulã dupãcum pretinde ocazia. Spada im -plicã însã o artã complicatã cureguli severe, cere imperativ pri -virea sus ºi o gândire înaltã ºiobiectivã. Un spadasin nu îºiloveºte adversarul pe la spate, nuorganizeazã ambuscade, oferindu-i adversarului întotdeauna ºanseegale. [...]

Cine spune astãzi cã nueste nevoie de o nouã Constituþiecare sã traseze un cadru mai fermpentru acþiunea preºedintelui deRepublicã se înºalã. Este nevoiede o nouã Constituþie care sã li -miteze arbitrariul acþiunii person-ale a preºedintelui, oricare ar fiacesta. Dar se înºalã cu siguranþãºi aceia care sperã cã o nouã Con -stituþie va lecui trivialitatea pu -blicã ºi patima vulgarã ascunsãpânã ºi sub înfãþiºãrile cele mainobile.

Articol preluat din Deutsche Welle

Ce afirmă nemţii despreTraian Băsescu?!

Ce sã zic? Vedeþi voicum se împletesc viaþa, moarteaºi recoltarea rapiþei? Dragostea eca acceleratu: nu tre sã stai peºine, cã te calcã!

Împãratu Iulian s-aamorezat de Elena Udrea. Nasolmoment. Pãi, tocma ce-a muritregele de inimã... O mierleºtetoatã monarhia? Bucurie lanecaz. Au, meraptuchi! (mordupã tine!). Gingãºie ºi poezie.Vorba la cântec: "Dicta mamochibori" (Uite-o, mamã, cemireasã). Mai dupã refren, venimla concret: "Dema mamo butlove/ but love, da but love/ C naisova la chere/ Devla la chere"(cum ar veni: dã-mi, mamã, maimulte lovele/ multe lovele, da'multe lovele/ cã n-ai decât un fiupã lume).

Iulian Îndrãgostitu a ºideclarat în prime time: "Sunt dis-pus sã o mãsor ºi sã o îngrop înaur pânã la genunchi. Mãsurãmcu gãleata ºi gata!". A precizat,

ca s-o bunghim ºi noi: "Într-ogãleatã intrã 1.500 de cocoºei"(nea Dorine, no offence, sã-þitrãiascã noua soþie a lu matale!)."O sã las sã treacã îngropareadefunctului, doliu dupã FlorinCioabã, ºi o cer de nevastã peElena Udrea". Frumos ai vorbit,bre, majestate!

Elenei i-a pus Dumnezeumâna-n cap! Numa scaunuîmpãrãtesc pe care ºedea IulianÎndrãgostitu sã vorbeºte la televi-zor, face cât banii de laDezvoltare Regionalã ºi Turism!E drept cã aleasa nu mai are 13ani, da' nici alteþa sa ginericã numai are 70. Potrivealã la maxim,sã orbesc dacã vã mint.

ªi mai e ceva. Ãla miccu buget mare, Ponta, o sã moarãdã ofticã. Nu mai candideazãUdrea la preºedinþie - se-nfigedirect în împãrãþie. S-aveþi bah-talo!

Lelia MUNTEANU

Meraptuchi! Împăratul Iulian o cere

pe şukara Elena!

Pagina 4MIZILUL

Expresii şi locuţiuni celebre

retrospectiv

g HABEMUS PAPAM! (lat.) -Avem papã! Formulã prin careconclavul salutã alegerea unuinou papã.g HANNIBAL AD (ANTE)PORTAS! (lat.) - Hannibal laporþi! Strigãt de groazã scos deromani, înfrânþi de Hannibal înbãtãlia de la Cannae, localitate dinapropierea Romei. Semnal dealarmã în faþa unei primejdii imi-nente.g HELL IS PAVED WITHGOOD INTENTION (engl.) -Iadul e pardosit cu intenþii bune.Maximã datând, se pare, din sec.al XVII-lea, enunþatã, cu micivariaþii, de o serie de scriitori ºi demoraliºti englezi.g HIC ET NUNC (lat.) - Aici ºiacum.g HOMO HOMINI LUPUS(lat.) - Omul e lup pentru om.Seneca, "Epistulae ad Lucillium".g HONNI SOIT QUI MAL YPENSE (fr.) - Ruºine cui gândeºteceva rãu în privinþa aceasta.Devizã a Ordinului Jartierei, creatîn 1348 de regele Eduard al III-leaal Angliei, în onoarea favoriteisale, Joan de Salisbury. Cuvinteleau fost rostite de rege ca replicã lazâmbetele maliþioase ale curte-nilor, când aceasta, în timpul unuibal, ºi-a pierdut jartiera. Îndemnironic de a nu comenta defavora-bil o exprimare sau o situaþieambiguã.g HONORIS CAUSA (lat.) -Pentru onoare. Desemneazãgrade, titluri acordate, în modonorific, unor înalte personalitãþinaþionale sau strãine.g I AM NOT WHAT I AM(engl.) - Nu sunt ceea ce sunt.Shakespeare, "Othello". Mãrturi -sin du-ºi planurile diabolice, Iagose dezvãluie ca un om cu douãfeþe.g IL FAUT MANGER POURVIVRE ET NON PAS VIVREPOUR MANGER (fr.) - Trebuiesã mãnânci ca sã trãieºti ºi nu sãtrãieºti ca sã mãnânci. Maximãcunoscutã încã din Antichitate,repusã în circulaþie de Moliere,"Avarul".g IL VIVERE E UN COR-RERE ALA MORTE (it.) - Viaþaeste o cursã spre moarte. Dante,"Purga toriul".g I MUST BE CRUEL, ONLYTO BE KIND (engl.) - Trebuie sãfiu crud, numai pentru a fi bun.Shakespeare, "Hamlet".g IN CAUDA VENENUM(lat.) - Veninul se aflã în coadã.Referire la o scrisoare sau la undiscurs în care autorul ºi-a con-centrat atacurile virulente lasfârºit, asemenea scorpionuluicare-ºi poartã veninul în coadã.g INTER ARMA SILENT LE -GES (MUSAE) (lat.) - Pe timp derãzboi legile tac. Cicero, "ProMi l o ne". Mai cunoscutã ºi folo -sitã este a doua variantã.g IN VITIUM DUCIT CUL-PAE FUGA (lat.) - Fuga degreºealã duce la viciu. Horaþiu,"Ars poetica".g IRA FUROR BREVIS EST(lat.) - Mânia este o scurtã ne -bunie. Horaþiu, "Epistulae".g ITA DIIS PLACUIT (lat.) -Aºa le-a fost pe plac zeilor.Cuvinte care þin loc de explicaþiela o mãsurã ilogicã sau arbitrarã,dar definitivã. Au ºi un sens iro -nic.

Continuare din numãrul trecut

Deºi i-a cunoscut destulde bine trecutul, s-a îndrãgostitpeste mãsurã de ea, cea pe care ova numi "Duduia". Au fãcut totposibilul pentru a pãstra aparenþeleºi s-au întâlnit în casele diverºilorcunoscuþi. Asta pânã când Carol avrut sã o întâlneascã în siguranþaunui cuibuºor ºi i-a cumpãrat ocasã. A crezut cã e vorba de o sim-plã aventurã, dar simþea ºi cã seînºalã. ªi între aceste stãri confuze,venindu-i greu sã renunþe la ve -chile obiceiuri, ea a folosit aceastãcasa, "casa lor", ºi pentru întâlnirice au pus la îndoialã fidelitateafaþã de Carol.

De partea cealaltã, prinþe-sa Elena, auzind de pasiunea soþu-lui ei pentru Duduia, a încercat sã-ºi refacã mariajul, rugându-l pe

Carol sã meargã împreunã cu fiullor, Mihai, la Sinaia, sã locuiascãla Castelul Peleº. Principele s-aaflat în dilemã. Sã-ºi facã datoriade soþ ºi sã-ºi pãrãseascã amantasau sã-ºi contrazicã soþia ºi sã rã -mânã în Capitalã? Dar situaþia s-arezolvat pentru cã ea, Duduia, pu -ternicã ºi ambiþioasã, a lãsat sã seînþeleagã cã nu pare dezarmatã deo asemenea mutare ºi, cu acorduliubitului sãu, a mers ºi ea acolo, înpreajma familiei regale. Situaþia decompromis i-a surâs regelui ºi, lafoarte scurt timp, nu a ezitat sã deacurs pasiunii întâlnirilor nocturnecu ea, învãluite în parfumul rustical unei cabane de la margineapãdurii. Ce nopþi frumoase, ceemoþii o încercau, furiºatã dupãdraperiile de la fereastrã, în aº -teptarea lui! Într-un final, au obositsã pãstreze aparenþele ºi nu s-aumai ostenit sã þinã secretã relaþia.Cel putin el. Maºina cu însemneregale putea fi vãzutã de oricinetrecând prin faþa mãnãstirii Sinaia,aflatã în apropierea locului deîntâlnire.

La Castel, Prinþesa Elena,disperatã de evadãrile soþului ei,precum ºi de bârfele care o hãr -þuiau zi de zi, a cãutat o soluþie dea lupta împotriva amantei. Într-osearã, l-a încuiat pe Carol în ca -mera lui, dar el a reuºit sã iasã,sãrind din balconul aflat la etajul I.

Cât de magicã a putut fi povestealor de dragoste, o peliculã de film- istoria iubirii lor, dacã principelea riscat sã evadeze în felul acesta.În cãdere, ºi-a rãsucit glezna, ca ºicum l-ar fi ajuns din urma gân-durile rãzbunãtoare ale geloaseisale soþii. Dar, chiar ºi aºa,ºchiopãtând, nu s-a lãsat umilit depropriul sau comportament deadolescent ºi s-a târât cu efort, s-aluptat cu durerea pentru a simþisatisfacþia gestului sãu eroic, a -tunci când s-a aruncat în braþele ei,Duduia lui dragã.

"Mai degrabã aº muri,decât sã-l abandonez!"

I s-ar fi declarat rãzboideschis de cãtre cei care o voiauîndepãrtatã pentru vecie de prin -cipele moºtenitor, poate ar fi rãmasdoar amanta lui. Dar aºa, pusã îngardã, a ºtiut cã trebuie sã lupte ºi,mai ales, sã învingã. Atunci a spuscu înverºunare, orbitã de iubire ºiorgoliu: "Mai degrabã aº muri,decât sã-l abandonez!". Asta sim -þea ºi acum când ºtia cã nu-l vamai putea mângâia niciodatã. "Aºvrea sã mor" zice cu puternicã do -rinþã, de parcã cineva i-ar fi pututîndeplini imediat cutremurãtorulcrez de moment. Doamne, ce multl-a iubit! ªi-a amintit cum îºidãruia trupul ºi memoria a propul-sat-o brusc în emoþia anilor

tinereþii, atunci când se lupta pen-tru el. Atunci când, pentru a-lcâºtiga definitiv, a intuit cã era sin-gurã în confruntarea iscatã cu ceide la curte. I-a putut oferi înþe -legere ºi cãldura simplã a unuicãmin, glume deocheate, cunos-cute în preajma ofiþerilor, muzicãpopularã ºi jazz, prieteni simpli,jocuri de cãrþi ºi plimbãri cu maºi-ni scumpe. ªi asta pentru ca îºicunoºtea iubitul. Carol nu era doarun aristocrat de înaltã clasã, era unbãrbat care iubea viaþa, cu tot ceeace îi putea oferi mai co lorat.

Acasã, comportamentulrece ºi acid al soþiei, însoþit dereproºurile vehemente ale reginei-mamã, nu l-au convins. ªi ea,Duduia, a simþit ezitãrile lui. Atâtatimp cât Carol nu fãcuse o alegeredefinitivã între ea ºi principesaElena, a fost hotãrâtã sã-ºi joacetoate ºansele. Pânã la sfârºit ºi cuorice preþ! Pentru cã ea îl iubea, întimp ce soþia îl detesta. Aºa cãmerita sã lupte pânã la capãt, meri-ta ca el sã fie numai al ei.

Adela PÂRVUArticol realizat pe baza informaþi-

ilor preluate din cartea "Regeleplayboy - Carol al II-lea de

România" de Paul D. Quinlan

Continuare în numãrul urmãtor

Elena Lupescu - "Duduia", curtezana regelui Carol al II-lea

Continuare din numãrul trecut

"Fetişcana sofisticată"Nancy Cunnard a fost o

scriitoare nonconformistã, care amilitat împotriva rasismului ºi fas-cismului. Deºi s-a nãscut într-o fa -milie britanicã aristocraticã, ea ares pins ferm valorile clasei din careprovenea. A fost muza inspiratoarea multor scriitori ºi artisti ai secolu-lui XX: Aldous Huxley,TristanTzara, Ezra Pound, Louis Aragon,Ernest Hemingway, James Joyce ºiConstantin Brancusi, cu cel puþinjumãtate dintre ei împãrþind ºi patul.În perioada în care frecventa ate-lierul acestuia din Montparnasse,Nancy Cunnard umbla însoþitã deun pianist negru cu care, de fapt,trãia, aceasta neîmpiedicând-o sãaibã multiple relaþii paralele.Brâncuºi i-a dedicat douã lucrãri:"O fetiºcanã sofisticata" ºi "Negresablonda". Viaþa promiscuã ºi dezor-donatã i-a ruinat sãnãtatea fizicã ºi

psihicã, ceea ce a dus la internãrirepetate în spitale ºi centre de bolimintale. Nancy Cunnard a murit lavârsta de 69 de ani, cântãrind doar26 kg, în Cochin Hôpital, Paris.

"Vrăjitoarea"În ultimii ani de viaþã ai lui

Brâncuºi, una din cele mai apropiatepersoane i-a fost pictoriþa SoniaTerk-Delaunay, cea care l-a convinssã-ºi facã un testament prin care sãclarifice cine va avea grijã deoperele sale ºi de atelier. Deºi þinuseunele jurnale ºi caiete de notiþe,Sonia ºi le-a distrus înainte de amuri. Totuºi, în hârtiile rãtãcite,printre acte ºi fotografii, s-a gãsit oînsemnare ciudatã, care se referea lao întâlnire de câteva ore a luiBrâncuºi cu o femeie pe care el onumea "Vrãjitoarea": pianista VeraMoore. Brâncuºi îi spunea Soniei cãputerea Verei asupra lui a fost atâtde mare încât, dupã încetarea legã-turii lor, nu a mai fost atras denimeni altcineva. De bunãvoie adevenit un ascet. Aceastã transfor-mare a fost remarcatã de toþi, însãnimeni nu a pus-o în legãturã cuVera. Se pare însã cã, dacã Soniaspune adevãrul, Brâncuºi o minþise.

Dupã cum se stie, dupãVera Moore au mai existat cel puþindouã femei în viaþa artistului: MariaTanase ºi Peggy Guggenheim.Brâncuºi o cunoscuse pe VeraMoore în 1930, au avut o relaþiecare a durat cinci ani, din care ar firezultat un copil. CercetãtoareaSiena Miller susþine cã acest rod aliubirii dintre cei doi ar fi JohnMoore, fost fotograf la cabaretulCrazy Horse. Acesta are astãzi 77de ani ºi trãieºte într-o localitate dinvecinãtatea Parisului. John Moore (pe numele complet John ConstantinBrâncuºi Moore) nu a fost recunos-cut de tatãl sãu.

Miron MANEGA

Femeile din viaţa lui Brâncuşi AMINTIRI DIN "EUROPA CIVILIZATĂ"! În secolul XVIII, mãce-

larii, de exemplu, îºi tranºau ani-malele chiar pe stradã, iar câiniitrãgeau de intestinele animalelorsacrificate, sângele curgând învoie pe trotuar. Resturile care nuputeau fi prelucrate ºi refolosite,continuau sã zacã pe strãzi, iarmirosul pestilenþial trecea dincolode oraºe. Doar ploaia mai reuºeasã spele strãzile, iar atunci res-turile se scurgeau în adevãrateºuvoaie ºi torente de gunoi. Laacea vreme, satele erau mult maicurate decât oraºele, palatele ºicastelele nobililor, deoareceþãranii îºi sãpau gropi pentrunevoile fiziologice. Orãºenii, înschimb, se uºurau pe unde apu-cau, pe stradã, pe scãrile clãdirilorsau direct de la balcon.

În Luvru, nu exista niciotoaletã! Dacã era nevoie, oaspeþii,curteni ºi regi, fie se aliniau pepervazul lung de la fereastrã, fie lise aduceau oliþe de noapte, alcãror conþinut se elibera în spatelepalatului.

Aºa era ºi la Versailles!Doamnele de la palat, îmbrãcatestrãlucitor, aveau obiceiul ca întimpul discuþiilor ºi uneori chiar întimpul slujbelor religioase, sã seridice ºi, extrem de relaxate, sã seuºureze într-unul dintre colþurilecamerei. Umbra arbuºtilor frumoscrescuþi din parcurile regale erauun loc preferat al curtenilor ºi alslujitorilor pentru satisfacereanevoilor fiziologice. Dar asta nueste tot. Oamenii nu erau nici eimai curaþi decât oraºele lor. Secredea cã bãile slãbesc organis-mul ºi deschid porii din piele,ceea ce ar fi condus la con-tractarea unor boli grave ºi mor-tale. Bãile publice se închideau,una câte una, prin decret regal.

Dacã în secolele XV-

XVI nobilii îºi fãceau baie o datãla ºase luni, în urmãtorii douã sutede ani ei, pur ºi simplu, uitaudefinitiv unde se aflã cada. Toatãigiena intimã în acele vremuriconsta în spãlarea fugitivã amâinilor ºi a gurii, dar nu ºi adinþilor. Conform medicilorvremii, faþa nu trebuia spãlatã cuniciun chip, deoarece acest lucruar fi adus riscul deteriorãrii defi -nitive a vederii. Dinþii albi ºi sãnã-toºi erau un semn de pauperitate,iar cei cariaþi ºi negri, un semn albogãþiei.

Dacã ne referim la igienacorporalã, oamenii mai înstãriþifoloseau câteva ºerveþele parfu-mate cu care îºi ºtergeau zoneleintime, bãrbaþii purtau între cra-vatã ºi cãmaºã mici sãculeþi cuierburi aromatice, iar femeilefoloseau o pudrã puternic aroma-tizatã. Celebrele parfumuri fran -þuzeºti apar ca o fireascã nevoie dea acoperi cu ceva aceste mirosuri,care erau emanate din cauzaigienei intime inexistente.

Cu toate acestea, oa me -nii îºi schimbau lenjeria de corpdestul de des, deoarece se credeacã acestea adunã toatã mizeriacorporalã. Preoþii catolici îiîndemnau pe enoriaºi sã nu sespele, pentru a nu îndepãrta de pecorp apa sfinþitã de la botez.

Nunþile aveau loc în ge -neral în luna iunie, pentru cã sin-gura baie din an se fãcea în lunamai ºi în prima lunã a verii viitoriisoþi încã miroseau acceptabil.Oricum, corpul era deja îmbibatde "miresmele" transpiraþiei ºi casã mascheze cât de cât mirosulneplãcut, miresele purtau în braþeun buchet de flori, de unde ºi obi-ceiul buchetului purtat de mi -reasã!

Mihai PERIANU

Pagina 5 MIZILULDIVERSE

Cu fiecare zi ce treceaflãm tot mai multe despre planetanoastrã, dar aceasta nu înseamnã cãvom ajunge vreodatã sã o cu -noaºtem în întregime. Însã, tot-deauna vom ºtii cã am avut, înlunga cãlãtorie de descoperire aacestei lumi, o curiozitate nesfâr -ºitã ºi mare entuziasm…

gdupã Grecia, Croaþia se laudã cual doilea grup de insule, ca numãr,din Marea Mediteranã: 700 deinsule propriu-zise ºi încã 450 deinsuliþe, stânci ºi stânci submarine. g în pãdurile din Madagascartrãieºte o treime din speciile decameleoni. Tot pe aceastã insulã cuun ecosistem extraordinar, în 1993a fost redescoperitã cea mai micãprimatã a lumii, lemurul-ºoarece,consideratã a fi fost dispãrutã.g dacã vreþi sã vedeþi cea maimicã focã a lumii, trebuie sãajungeþi la Baikal, cel mai adânclac de pe glob (1.642 m) ºi, toto-datã, cea mai mare rezervã de apãdulce.g numele Geysir l-au datislandezii unei coloane înalte de apãfierbinte, þâºnitã de sub pãmântulvulcanic în 1294; de atunci, denu-mirea de gheizer s-a rãspândit înîntreaga lume.g pe Coasta Scheletelor de laîntâlnirea Deºertului Namib cuOceanul Atlantic, multe epave staumãrturie pentru necruþãtoareleceþuri albe ºi dese, formate dincombinarea curenþilor de aer calziºi reci. g în lumina soarelui care apune,Muntele Uluru din Australia - celmai mare monolit de gresie al lumii- devine portocaliu, roºu, maro ºicenuºiu. g fiindcã activitatea vulcanicã desub plãcile continentale încãlzeºteapa Mãrii Roºii, aici s-au dezvoltatîn ultimii 7000 de ani unele dintrecele mai tinere ºi mai bogate recifede corali din lume. g frumoasele piscuri ale MunþilorDolomiþi din Italia s-au nãscut dinrecifele coraligene din adâncurilemãrii de acum 65 milioane de ani.gmii de buºteni fosilizaþi ºi intenscoloraþi formeazã în deºertulCaliforniei aºa-numita PãdureÎmpietritã. În urmã cu milioane deani, o pãdure de pini a fost luatã deape puternice, dusã la depãrtare ºiîngropatã rapid sub aluviuni grele. g 300 de zile pe an, MunþiiRwenzori (Munþii Lunei) ai Africiiîºi ascund crestele în nori. Cândceaþa se risipeºte, se ivesc vârfurilede peste 4800 de metri ºi versanþiicu pãduri luxuriante, în careplantele ating dimensiuni uriaºe, caºi cum nu ar fi ieºit din erele geo-logice timpurii ale Pãmântului.g deºertul alb dintre MunþiiSacramento ºi San Andreas strã -luceºte în lumina soarelui precum opãturã de zãpadã. Granulele decuarþ ºi gipsul moale alcãtuiescnisipurile fine ale dunelor încã deacum zeci de milioane de ani.g atunci când se unesc cuAmazonul, apele negre ale fluviu-lui Rio Negro curg alãturi de apelebej-maronii, fãrã sã se amestececale de câþiva kilometri; combina-rea lor e împiedicatã de diferenþade temperaturã ºi de viteza descurgere.

CURIOZITĂŢIşi superlative

geograficeAnul trecut THR MareaNeagrã, care se prezintã pe paginaproprie de internet drept "cea maimare companie de turism de pelitoralul românesc ºi din Sud-EstulEuropei", a avut afaceri de doar 30mil. lei, cam cât genereazã restauran-

tul Caru' cu Bere din Bucureºti, deºicontroleazã circa 12,7% din litoralulromânesc, având în portofoliu 34 dehoteluri ºi 29 de unitãþi de alimentaþiepublicã. Compania este controlatã demai bine de 20 de ani de SIFTransilvania, care a promis cã vainvesti în modernizarea activelor, însãmulte dintre hotelurile pe care ledeþine au ajuns în paraginã saufuncþioneazã în condiþii mizere.

Mihai Fercalã, preºedinteleSIF Transilvania ºi ceilalþi manageriai societãþii de investiþii, încaseazãsalarii de 10-20.000 de euro pe lunã,dar sub administrarea lor rezultatele

sunt tot mai proaste, iar hotelurilecare erau înainte de 1990 fala litoralu-lui românesc, au ajuns adevãrateruine.

În 2005 THR Marea Neagrãdeþinea o cotã de 17% din litoralulromânesc, avea 15.400 de locuri de

cazare ºi 23.800 de locuri de alimen-taþie publicã. La acea vreme, compa-nia avea peste 900 de angajaþi.

Astãzi, compania mai dis-pune de circa 7.600 de locuri decazare ºi 13.200 de locuri de alimen-taþie publicã în hoteluri de 2-4 stelesituate în staþiunile Eforie Nord,Eforie Sud, Saturn, Neptun ºi Venus,dupã ce în ultimii ani a vândut o partedin active pentru a face investiþii.Anul trecut, compania mai avea 386de angajaþi. SIF Transilvania con-troleazã 77,7% din acþiunile THRMarea Neagrã.

Adrian COJOCAR

JAFUL DE PE LITORAL!

În ambele cazuri m-amrevoltat, considerând cã este unmare afront la adresa unui poporcare i-a dat pe Eminescu,Coandã, Vuia, Caragiale, Titu -lescu ºi mulþi alþii actuali, tineridotaþi, despre care auzim puþinelucruri, pentru ca nu cumva sã nise urce la cap. Dar dacã privescce s-a întâmplat ºi ce se întâmplãîn România din 2009 încoace,câte aberaþii, câte abuzuri, câtenelegiuiri, câte trãdãri, câtevânzãri ºi câtã liniºte e pe strãzi,în conºtiinþa ºi atitudinea oame-nilor, parcã încep sã-i dau drep-tate lui Brucan. Cã ºcoalaromâneascã scoate mai mulþitâmpiþi, sunt convins, la câþitâmpiþi au stat în fruntea minis-terelor, în fotoliile Parla men -tului, în conducerea inspec-toratelor, facultãþilor ºi liceelor;la "reformele" care au fost apli-cate învãþãmântului nu se puteaobþine un alt rezultat. Multe abe -raþii ºi nesimþiri mi-a fost dat sãvãd în aceºti ultimi ani. Multeabuzuri, minciuni, promisiunineonorate, furturi, trãdãri, "mi -nuni", dar ce se întâmplã de unan depãºeºte cu mult cea maibogatã imaginaþie.

În fruntea þãrii stau doioameni la fel de insensibili, ca sãnu spun nesimþitori la nevoilecelor care i-au votat, la fel deveroºi, la fel de corupþi, la fel deîmbârligaþi cu lumea afacerilor,la fel de înconjuraþi de interlopi,oa meni lipsiþi de scrupule, la felde înrudiþi cu clanurile ma fiote,la fel de ºantajabili, la fel de ºan-tajiºti. Dupã ce "stupid people" amers la vot pentru a vota pe unulsau altul, crezând cã unul din eiva salva România, ei semnauacte de colaborare "instituþion-alã", râ zând în barbã de"tâmpiþii" care chiar credeau înpromisiunile sau aºa-zisã luptãdintre ei. Timp de un an de zile,fiecare din ei a "rãbdat", dar alucrat pe la spate, prefãcându-secã se respectã unul pe altul ºiamândoi contractul semnat.Fiecare adunã date, dosare,grupuri, primari, miºcãri, tele-viziuni, pentru a-ºi asigura victo-

ria la confruntarea finalã din2014. Dar ceasul "ticãiazã" ºi cucât se apropie momentul "ade-vãrului", cu atât se strânge maitare funia în jurul parului saugâtului unuia dintre ei.

Loviturile date de Bãseîn guvern, pe care îl face incom-petent, nu sunt pentru prostimeadin þarã, ci pentru spectatorii deafarã. Lovind în privatizareaCFR ºi demas când-o ca pe oafacere necuratã, Bãse aratã"ioropenilor" cã mister Ponta,cel atât de iubit ºi "bine primit"de nemþi, chinezi, azeri ºi spa -nioli, nu e în stare nici sã ducã labun sfârºit o privatizare.

De partea cealaltã,Ponta simþind ºi el cã se apropiefunia de par ºi nu are cu ce sãcontraatace, s-a gândit el sã rea-ducã pe tapet un dosar, un om,care îl poate þine pe Bãse la dis-tanþã. Unii s-au repezit sã spunãcã Bãse l-a adus pe Hayssam.Mare greºealã! Bãse nu aveaniciun interes sã îl aducã pe siri-an, pentru cã ce poate spuneacesta despre el este mult maigrav decât o privatizare. Deci înniciun caz Hayssam nu a fostadus de Bãsescu, chiar dacãpreºedinþia a anunþat primavenirea acestuia, dar a fãcut-opentru a-i arãta lui Ponta cã ºtiecu ce "marfã" a venit avionul"umanitar" plecat cu pãturi.Ponta se pare cã dorea sã îl þinãascuns pe Hayssam, sã scoatã dela el unele declaraþii cu care sã îlstrângã ºi el pe Bãse de … ouãlelui Nãstase. Voia sã-i arate ºi elpisica lui Bãse ºi sã îi strecoare -dupã metoda deja patentatã demarinar -, câte un dosãrel, câteun bileþel cu "citate" dinHayssam. Asta s-ar fi întâmplatdacã venirea lui Hayssam ar firãmas secretã. Dar Bãsescu arealizat cã singura ºansã ca ãla sãtacã, este sã îl scoatã la suprafaþã,sã punã presa pe el ºi astfel sã numai poatã fi folosit. Bãse a deju-cat planul, l-a scos la suprafaþã,iar acum Hayssam se pare cã nuva mai spune nimic.

Marin NEACªU

Arătatul pisicii la româniŞcoala românească scoate tâmpiţi! Aşa

spunea acum câtva timp preşedintele tuturor"tâmpiţilor" din România şi din afara hotarelor ei.Un cripto-revoluţionar, comunist de dreapta şi el,spunea în '89, referindu-se la aceiaşi locuitori, căformează "stupid people".

Traian Bãsescu a intrat într-o nouã etapã a domniei sale asupraRomâniei: dl Bãsescu a trecut la con-traatac. ªi asta la numai un an de lareferendumul care l-a demis dinfuncþia de preºedinte.

Acum un an de zile, TraianBãsescu se victimiza: sunt singur înuºa garajului, lupt pentru democraþieºi împotriva loviturii de stat, cei caren-au venit la vot sunt, de fapt, faniimei etc. Dupã ce a obþinut reaºezareape scaunul de la Cotroceni, chiardacã nu mai era preºedinte, ci guver-nator, dl Bãsescu a intrat în campanieelectoralã, încercând sã ne spunã câtde mult rãu au fãcut românilor ceicare, de fapt, votând împotriva sa, auvotat pentru scoaterea României dinUE ºi orientarea sa spre CSI. Înprimãvarã, dl Bãsescu pãrea cãpluteºte pe aripile coabitãrii: ce trea -bã bunã face Guvernul, ce bãiat bune Victor Ponta, dacã ar fi ºtiut îlpunea mai de mult premier...

Situaþia economicã dificilãºi faptul cã, atât Victor Ponta, cât ºiCrin Antonescu, au pãrãsit terenul dejoc pentru a merge în vacanþã,departe de România, i-a permis luiTraian Bãsescu sã înceapã contraa -tacul. Brusc, fãrã nicio legãturã curealitatea, de vinã pentru "eºecul pri-vatizãrii CFR Marfã" este Ponta,eºecul pentru autostrada unde PDL afurat/pierdut banii e Ponta, de vinãpentru lipsa banilor europeni e Ponta.Ideea pe care o inoculeazã dlBãsescu este simplã ºi percutantã:"Nici ãia dinainte n-au fost strãluciþi,dar ãºtia de acum nu fac chiarnimic!". Traian Bãsescu ºtie cã, întehnica manipulãrii maselor, ade-vãrul conteazã prea puþin, conteazãcând ºi cum afirmi un lucru. Iar dl

Bãsescu s-a priceput sã valorizeze îninteres propriu vacanþa ºi, mai ales,tãcerea lui Victor Ponta în timpul"concediului cu bona"de la Miami,de-o manierã comparabilã cu felul încare USL a valorificat vita Kobe ºiunguentul pentru Mihai RãzvanUngureanu.

Dl Bãsescu revine, în opiniamea - aºa cum anticipam cu câtevaluni în urmã, vãzând prestaþiaGuvernului - în fruntea joculuipolitic. Este ceea ce el ºtie sã facãfoarte bine: un joc steril, prin care-ºieliminã adversarii politici, fie cã evorba de persoane, de partide, desindicate sau de trusturi de televi -ziune, în care câºtigã bãtãlii în urmacãrora nu urmeazã pacea, ci altebãtãlii, ºi alte bãtãlii… La sfârºit,România va trage linie ºi va rãmâneceea ce este ºi acum: un câmp deluptã pentru rãzboaiele d-luiBãsescu, ultima þarã din UE la toatecapitolele de dezvoltare, o þarã cu unviitor incert. O Românie cu o Putereîndestulatã ºi plecatã la odihnãdeparte de þarã, cu Opoziþia inexis-tentã ºi cu Traian Bãsescu în bustulgol, la butoane, pe o navã care pare cãnu mai are nicio direcþie.

Bogdan CHIRIEAC

Contraatacul lui Băsescu

Austria 1873 2484Belgia 1882 2496Bulgaria 414Croaþia 959Cipru 1865Cehia 1794Danemarca 4028Estonia 741 926Finlanda 2321 2901Franþa 2041 2845Germania 2234 2865Grecia 898 1250Ungaria 628Irlanda 2939Italia 1880 2368Luxembourg 3189 4230Moldova 263Muntenegru 476 618Olanda 2136 2671Polonia 841

Portugalia 910 1164România 474Rusia 841Serbia 479Slovacia 632 1145Slovenia 1000 1643Spania 1549 2009Suedia 2726Elveþia 5600Turcia 861Ucraina 303Marea Britanie 2303

Salarii medii în EuropaÞara Net euro Net dolari Þara Net euro Net dolari

Pagina 6MIZILUL INTERN

Ciudăţeniidespre sex

u În Antichitate, ficatul unuitânãr ucis în stare de excitaþie, eracel mai cãutat afrodisiac.u În Grecia anticã, amantul uneifemei mãritate era pedepsit în pu -blic: i se bãga o ridiche în anus sauera epilat.u În Evul Mediu, femeile îºi"machiau" organele genitale, pen-tru a-ºi excita partenerii.u Femeile din Babilon nu eraufoarte încurajate sã practice felaþia:ele riscau sã li se scoatã ochii dacãrãneau sexul unui bãrbat.u În timpul Cruciadelor, "stareade bine" a trupelor era asiguratãprin existenþa a peste 10 000 pros-tituate care însoþeau soldaþii.u În timpul domniei lui Carolcel Mare, cãlugãriþele din mãnãs -tiri practicau prostituþia pentru a-ºimajora veniturile.u În timpul domniei lui Ludovical XVI-lea, în ajunul cãsãtoriei,viitorul mire fãcea o baie în bãle-gar pentru a preveni "rateurile se -xuale".u În Anglia secolului al X-lea,regele Edmond a adoptat unelemãsuri aspre pentru adulter:femeile infidele erau pedepsiteprin tãierea nasului ºi urechilor, iaramanþii lor erau alungaþi din regat.u Pentru a diferenþia prostitu-atele de celelalte femei, regeleAngliei, Edward al III-lea, leobliga pe primele sã-ºi poartehainele pe dos.u Pânã în 1254, în Anglia existao lege care le obliga pe femeilecare practicau prostituþia sã-ºivopseascã trupurile în roºu. u Pânã în secolul al XVIII-lea,naºterea de gemeni era asociatã cuadulterul. Se credea atunci cã bãr-batul nu poate sã fecundeze decâtun ovul, ori doi bebeluºi însemnaudouã fecun dãri, deci un al doileatatã.u Pânã în 1887, masturbarea eraconsideratã un pãcat. u În timpul celui de-Al DoileaRãzboi Mondial, în bordelurilesoldaþilor germani prostituateleerau notate. Dacã una dintre eleprimea trei calificative negative,era împuºcatã.u În Italia, pânã în anii 60,tradiþia cerea ca bãrbatul sã-i o fe reo puºcã sau un pistol vii toarei soþii,cu care ea sã-l poatã ucide dacã erainfidel.u Chiar ºi astãzi, în unele regi -uni ale Braziliei, încã se preparã"cafeaua dragostei". Tradiþia cereca femeia sã-i pre gãteascã o cafeaiubitului ei, pe care sã o filtrezeprintr-un chilot purtat.

u În cultura japonezã, ºchio -pãtatul uºor este un gest de maresenzualitate. Pentru a seduce,fetele învaþã sã ºchiopãteze fin.u Potrivit unui explorator bri-tanic din secolul al XIX-lea, înSomalia bãrbaþii aliniau femeileunele lângã altele, alegând-o desoþie pe cea care avea posteriorulmai bombat.

Aº fi putut sã scriu opoveste minunatã despre Rapid.Încãrcatã de simboluri, udatã culacrimi, zvântatã pe sârma din gurapotcoavei, unde-ºi întindea Ricãchiloþii la uscat dupã antrenament,în adierea luminii, când se ridicasoarele peste tribuna-ntâi. Aº fiputut fi atent la echilibru: cât suflet,câtã poantã, câtã aroganþã, câtãautoironie bag în poveste. Sã nu fieprea multã sare, nici prea puþinpiper. Sã fie ca la un deget de "pa -tinã", fum de cãrbune, abur încins, o"tornadã viºinie", paºi sacadaþi decrampoane alergând peste traverseleliniilor, prin dosul tribunei a doua,urmaþi de înjurãturile suporteriloraduºi la disperare; meºe de pãrsmulse din cap, zburând peste tribu -ne, la fiecare gol încasat odatã cuobºtescul sfârºit al ultimei secunde;oftatul peluzei; leºinul colectiv algaleriei, în noaptea de poveste afinalei de Cupã cu Jiul lui nea TitiTeaºcã.

Sã vin cu argumente pre-

cum Baratky, Auer, Vintilã, Rafin -schi, Sipoº, Bazil Marian Filote,Andrei Rãdulescu, Miky Mihãi -lescu, Dumitriu II, Ion Ionescu,Nãsturescu, Liþã Dumitru, Rãdu -canu, Neagu, Rada, Nico, Pancu, însprijinul conceptului de "fotbalpoezie", de "fotbal spectacol". Sãmai argumentez, în favoarea ideiide "fotbal antisistem", cu rejucareasemifinalei de Cupã, cu Venus, în1938, ordonatã de ministrul deInterne ºi vicepreºedinte al FRF,generalul Gabriel Marinescu, dupãce dãduse ordin sã fie arestaþi patrudintre "fachirii" Rapidului. Sau cuordinul de expulzarea în "B", în ziuaîn care Ceauºescu n-a mai suportatscandãrile ironice ale tribunei laadresa sa, într-o vreme în careSteaua era supervizatã de ValentinCeauºescu, Dinamo de toþi ºefiiInternelor, iar Scorniceºtiul ºiVictoria, de ofiþerul de miliþieMiticã Dragomir.

Aº fi putut, la fel de bine,sã continui povestea Rapidului dinlocul în care a lãsat-o nea VaneaChirilã, tatãl lui Ionuþ - omul nostru,care ne-a-ngropat la TAS. De acolode unde zicea el cã: "Rapid a fostîntotdeauna una dintre primele treiechipe ale României. Împreunã cuVenus ºi Ripensia... Împreunã cuU.T.A. ºi Petrolul... Împreunã cu

Dinamo ºi Steaua... Rapid a fostmereu un Juventus al Italiei, unReims al Franþei, un Partizan alIugoslaviei, un Atletico al Spaniei,un Wacker al Austriei, unNorrkoping al Suediei. Acum puteþisã ne judecaþi cum vreþi. Vã întreb,însã, ce v-aþi fi fãcut fãrã pozneleRapidului? Bazil Marian spunea cãNichi Dumitriu e sarea din bucateleRapidului. Îmi daþi voie sã încerc ºieu o comparaþie? Dacã da, atunci vãrog sã recunoaºteþi cã Rapid este ungreiere care cântã mereu iluzia cãfotbalul nostru ar putea fi mai bundecât este...

Dar ce sã mai adaugi lacele scrise de nea Vanea?! De ce sãmâzgãleºti, încã o datã, povesteaRapidului, cu ipocrizia ºi laºitateaunor personaje anacronice, caSandu ºi Dragomir - doi ºefi depaie, care, dupã ce au organizat"blatul" de promovare, ameninþândRapid ºi Chiajna cã vor fi sancþio -nate în caz de neparticipare la baraj,au amuþit trezindu-se cu "ordinul"TAS, la fel de ilegal, pe masã? Ce sãmai încarci povestea scriind cãTAS, FRF ºi Liga au organizat,ordonat ºi acceptat un ºir de ilega -litãþi? De ce, potrivit regulamentelor- retrogradate fiind pe criteriulsportiv ºi financiar -, Rapid ºiChiajna n-au fost lãsate sã-ºi vadã

de drumul lor, în "B", iar "A"-ul sãfi început cu 17 echipe? Pentru cãera "naºpa" la bani? ªi cum de-ºimai permite Miticã Dragomir sãameninþe Rapidul cu desfiinþarea,dacã acesta îºi va urmãri dreptateaîn instanþã? În ce Africã trãim?! Cefotbal poate fi acela în care doi indi-vizi, care se luptã cu legea labaionetã, conduc ostilitãþile, desfi-inþând echipe-simbol ale campi-onatului - Timiºoara, Craiova,Rapid?!

Cât despre Ionuþ Chirilã,aº fi putut spune cã-l respect la felde mult ca ºi pe tatãl sãu, în mãsuraîn care ar fi avut tãria de a fi corect:"Mulþumesc domnu' TAS - sã fispus -, dar ordinul dv nu-i corect!Chiajna este la fel de retrogradatã caºi Rapid. N-a fost în stare sã adunedestule puncte ca sã rãmânã înDivizie, aºa cã, nici pe noi nu neîngraºã pomana voastrã!" Dar n-aspus-o. Pãcat.

Marian SULTÃNOIU

Povestea Rapidului, scrisă de nea Vanea şi fiul său, Ionuţ

În plin sezon estival, cândberea ºi îngheþata sunt la marecãutare, specialiºtii dezvãluie faptulcã unele dintre aceste produseconþin un colorant din extract deinsecte. Din corpul insectei dacty-lopius coccus (cunoscutã în popordrept coºenilã) se extrage coloran-tul roºu - carmin sau roºu de coºe-nilã - numit ºi E 120. "Acesta segãseºte în iaurturile cu fructe,îngheþate, în unele mãrci de bere,bitter, Campari, lichioruri, siropuri,în unele sucuri, unele mãrci de cio-colatã ºi vin roºu, în dropsuri deculoare violet ºi roºie, marþipan,cosmetice ºi unele mezeluri ºimedicamente. Pe lângã faptul cã,dupã adãugarea acestui colorant,unele alimente de post îºi pierdaceastã proprietate, E 120 are ºiefecte nocive: poate provoca o seriede reacþii alergice, rinite, astm,erupþii cutanate pânã la ºoc anafi-

lactic. În plus, E 120 trebuie evitatºi de copiii hiperactivi, dar ºi desuferinzii de Alzheimer ºiParkinson", explicã nutriþionistaMarie Vrânceanu.

Alina DUMITRU

Care este ingredientulsecret din bere şi îngheţată?

Reþeta originalã demititei este total diferitã faþã decea din prezent. Iatã reþeta demititei de la restaurantul "Carulcu Bere". În reþeta originalã, sefolosea carnea de vacã de la gât,fãrã a se îndepãrta grãsimea.Carnea se dãdea de douã ori prin

maºinã. Dacã era prea slabã, seadãuga seu de vacã sau de oaie,între 100 ºi 150 de grame pentrufiecare kilogram cântãrit decarne. Se fierbea o zeamã dinoase de vacã cu mãduvã, 500 degrame de oase la fiecare kilo-gram de carne, care se lãsa la

scãzut bine.Pentru fiecare kilogram

de carne, se puneau: opt grame depiper proaspãt pisat, 12 grame decimbru uscat proaspãt pisat,patru grame de enibahar pisat,douã grame de coriandru pisat,douã grame de chimion pisat, optgrame de bicarbonat de sodiu, olinguriþã de zeamã de lãmâie, olingurã de untdelemn ºi ocãpãþânã de usturoi. Se frãmântacarnea timp de un ceas, adãugândla început bicarbonatul de sodiu,care se stingea cu zeama delãmâie. Jumãtate din zeama deoase ºi toate celelalte condi-mente, în afarã de usturoi, seadãugau treptat.

Amestecul se acopereaºi se dãdea la frigider o zi ºi o

noapte. Apoi se scotea ºi se lasãcâteva ceasuri la dezmorþit. Sefrãmânta o jumãtate de ceas curestul de zeamã de oase dez-morþitã. Ulterior se fãcea unmujdei din cãpãtâna de usturoi ºise mai frãmânta amestecul unsfert de ceas.

Amestecul se dãdea dinnou la frigider pânã urmãtoareazi. Cu trei ore înainte de a prãjimititeii, aceºtia se ungeau cu unt-delemn ºi se lãsau la uscat timpde o orã. Ei se prãjeau pe jar iutede lemne sau cãrbune, ungându-idin când în când cu mujdei. Seserveau alãturi de chifleproaspete ori felii de franzelã, cumuºtar picant sau dulce.

Dumitru BISTIERU

Uleiul de mãsline, chiarºi cel extra-virgin, este gãsitfoarte rar în rafturile maga-zinelor. Preþul mare la care estevândut nu este susþinut de cali-tate, ci de cererea pieþei. Studiilespecialiºtilor aratã cã uleiul demãsline este unul dintre cele mainutritive ºi sãnãtoase alimente:combate efectele îmbãtrânirii ºireduce riscul apariþiei canceru-lui. Însã, studiile au analizatuleiul de mãsline ideal. NasirMalik, cercetãtor în cadrulDepartamentului Agriculturii alStatelor Unite, susþine cã:"Beneficiile aduse sãnãtãþii deuleiul de mãsline sunt, în pro-porþie de 99%, legate deprezenþa compuºilor fenolici, nua uleiului ca atare. Fãrã compuºifolici, între uleiul de mãsline ºicel de soia este pus semnulegal". Studiul realizat de cãtreMalik aratã cã marea majoritatea uleiurilor de mãsline aflat lavânzare, are un conþinut mic depolifenoli. Acest lucru poate fiexplicat de trecerea timpului. Cucât trece mai mult timp dupãrecoltare, conþinutul de polifeno-li din uleiul de mãsline se dimi -nueazã.

Sfaturile specialiºtilor24 de luni este termenul

în care uleiul de mãsline asigurãsãnãtate purã! Sunt doi ani de larecoltarea fructelor, însã dacãluãm în calcul timpul de presareºi îmbuteliere, uleiul de mãslineeste un miracol pentru sãnãtatetimp de 18 luni. Specialiºtii sfã-tuiesc consumatorii sã cumpereulei de mãsline pe care sã fie tre-cute datele recoltãrii fructelor ºiale îmbutelierii uleiului.

Culoarea nu este unindicator al calitãþii, ci gustul ºimirosul, care trebuie sã fie "ier-bos" ºi "condimentat". Sticla încare este vândut uleiul trebuie sãfie coloratã, pentru a nu permiteluminii sã ajungã la conþinut

Roxana COVRIG

Ce trebuie să ştii cândcumperi ulei de măsline

Din nou despre mititei!

MIZILULPagina 7

GLUME...comunistem Trãim epoca marilor prefa -ceri: eu mã prefac, tu te prefaci, else preface...m Capitalismul este pe margi -nea prãpastiei. Ce face acolo? Seuitã de sus la noi...m În România nu se mai fabricãpaturi. Nu mai avem nevoie.Duºmanul de clasã nu doarme,partidul vegheazã, iar clasamuncitoare lucreazã necontenit.m Ce este securitatea? Inimapartidului care bate, bate, bate...m Care este deosebirea dintrevânt ºi miliþie? Miliþia bate maitare!m Ce deosebire existã întreDecebal ºi Ceauºescu? Primulpractica cultul morþilor, al doileamoartea culþilor.m De 1 Mai va trebui sãdefileze toatã populaþia, de la micla mare. Vor sã ne numere, sãvadã câþi am mai ieºit din iarnã.m Dilema lui Bulã: sã mor acumde frig... sã mor la varã defoame?...m La al cincilea semnal va fi apãcaldã: pic, pic, pic, pic, pic! A fostapã caldã!m Care este deosebirea dintrefrigul de afarã ºi cel din casã? Ãlade afarã e gratis!m Ce este coada? Aliniereapoporului la linia partidului.

m Cum se numeºte organizaþiapoliticã a pensionarilor? ªoimiipieþelor.m De câte feluri sunt românii?De douã feluri: mulþumiþii (pe careîi cautã miliþia) ºi nemulþumiþii (pecare îi cautã securitatea).m Cel mai cinic banc: Poftãbunã!m Într-unele dintre marile cen-tre comerciale au fost introduºighizi: "Pe acest raft era carne...aici era brânzã...!"m Lui Bulã i-au degerat mâinile:a cãutat mâncare în frigider.m Supã de pui: pui apã, pui sare,pui morcovi, pui roºii, pui nu pui.m Ce e mic, negru ºi bate la uºã?Viitorul!m De ce nu se gãseºte hârtieigienicã in hoteluri? Ca sã pleceturiºtii cu amintiri neºterse!m Soþul ºi soþia stau la masã.Deodatã, uºa e trântitã de perete ºipatru securiºti dau buzna. Se repedla soþ ºi spre disperarea soþiei îliau pe sus ºi-l urcã într-o maºinãneagrã. Trec zile, trec sãptãmâni ºiomul nu mai apare acasã.Disperatã, soþia reuºeºte sã obþinão audienþã.- Vai, ne pare rãu, dar soþul dvs. amurit de pneumonie.- Nu se poate, spune plângândsoþia, soþul meu nu era bolnavcând l-aþi arestat, cum se poate sãfi fãcut pneumonie?- Ei, tovarãºã, a încercat sã fugã, aalergat, ºi ºtiþi cum este, el transpi-rat, glonþul rece...

Un italian angajeazã treiromâni sã-i vopseascã gardulcasei.

- Aveþi aici trei gãleþi devopsea, care vã vor ajunge sãvopsiþi tot gardul. În bucãtãrie emâncare, când o sã vi se facãfoame, vã puteþi servi. Aaa, era sãuit... Aþi vãzut calul pe care îl þinînchis în spatele curþii? Sã nucumva sã lãsaþi poarta dechisã, sãscape de acolo, cã nu ºtiu ce faccu voi!

- Am înþeles, ºefu',rãspund românii într-un glas!

Pleacã italianul, iarromânii se apucã de treabã. Nudupã mult timp, unul din ei zice:

- Bã, mie mi s-a fãcutfoame! Hai sã vedem ce are ãstade mâncare!

Bucãtãria italianului eraplinã de bunãtãþi. Dupã un ospãþpe cinste, românii cautã ºi ceva debãut, dar nu gãsesc decât apã ºisuc. Atunci, unul dintre ei zice:

- Mã, ºtiu eu cum sãfacem rost de bãuturã. Mergem ºivindem o gãleatã de vopsea,cumpãrãm bãuturã, iar vopseauacare rãmâne o mai "lungim" ºi

terminãm gardul.Dupã ce au bãut, s-au

apucat de vopsit, dar când maiaveau vreo trei metri din gard, seterminã vopseaua.

- Acum ce facem? Deunde luãm vopsea? Italianul o sã-ºi dea seama cã noi am luat-o...

- Mã, las' pe mine, ziceunul mai isteþ, cã ºtiu eu cumfacem. Mai strângem puþinãvopsea pe pensulã ºi dãm pe botulcalului, iar când va veni italianulîi vom spune cã acesta a scãpat ºia mâncat-o.

Zis ºi fãcut. Pe searã,ajunge ºi italianul acasã.

- Mã, ce-aþi fãcut cuvopseaua? Eu am calculat la fix ºitrebuia sã vã ajungã!

- ªefu', ne pare tare rãu,dar a scãpat calul ºi a mâncat-o.La auzul acestor vorbe, italianulia puºca ºi împuºcã bietul cal.

- Dom'le, ce ai fãcut,pentru o gãleatã de vopsea aiomorât bietul animal? Îþi cum -pãram noi alta...

- Mãi, vedeti voi casaasta? Tot cu români am fãcut-o.Dã-l în mama lui de cal, cã mi-amai mâncat 30 de saci cu ciment,800 de cãrãmizi ºi patru grinzi!..

DIVERTISMENT

GARDUL

Pagină realizată de Adriana POPA

uAdrian Sârbu s-a arãtat mâhnitcã, ºi dupã 20 de ani de muncã întrust, tot avea salariul mai micdecât Andreea Esca;u De uºurare, Mihai Dedu aexpirat pentru prima oarã în ºaseani ºi ºi-a desfãcut un nasture dela ºliþ, lãsându-ºi burta sã se rãs-feþe;u Busu ºi-a pierdut completminþile ºi a venit la muncã îmbrã-cat într-o husã veche de Dacie;u Neti Sandu a trântit peruca depodea ºi a dat vina pe intrarea luiMarte în casa demisiilor;uDemisia mogulului media va fiîntoarsã pe toate feþele de CãtãlinMãruþã, la Happy Hour, alãturi deinvitaþii sãi Nicolae Guþã, NeluPloieºteanu ºi Viorica din Clejani;u Se zvoneºte cã Sârbu a fugitdin þarã cu douã trenuri burduºite

cu casete pe care sunt înregistratetoate episoadele din "Tânãr ºineliniºtit";uDonald Trump a sunat în directla Happy Hour ºi a spus cã îldoare în cur de demisia lui AdrianSârbu!

Examen într-o secþie depoliþie. Intrã primul candidat, i searatã o fotografie din profil a unuiindivid ºi i se cere sã spunã cepoate spune despre acesta.

- Acest om are o singurãureche, zice poliþistul.

- Ieºi afarã, idiotule! Nu

vezi cã e o pozã din profil!?Intrã al doilea candidat,

se uitã la fotografia cu pricina, ºizice:

- Din câte vãd eu, omulãsta are o singurã ureche.

- Afarã!Intrã al treilea candidat,

studiazã îndelung foto gra fia ºi sepronunþã:

- Evident, acest cetãþeanpoartã lentile de contact!

- Genial! Cum þi-ai datseama?

- Pãi n-are cum sã poarteochelari deoarece are o singurãureche!

Un domn mai în vârstã sehotãrãºte sã meargã la un safari înAfrica. Îl ia cu el ºi pe câinele sãubãtrân pentru a-i fi companie.

Într-o zi, câinele se bu cu -rã sã alerge dupã fluturi, pânãcând îºi dã seama cã s-a rãtãcit. Întimp ce adulmeca urmele ca sãgãseascã drumul, vede un leopardalergând spre el cu intenþia vãditãde a-l înfuleca.

Câinele bãtrân îºi zice:"Vãleu! Sunt terminat!", darobservã în vecinãtate niºte resturide oase ºi punându-se cu spatelela leopardul care se apropia începerepede sã roadã oasele cu poftã.

Când sã sarã leopardul peel, câinele bãtrân exclamã: "Acestleopard a fost cu adevãrat deli-cios! Oare unde mai gãsesc unul?"La auzul acestor vorbe leopardulse opri brusc, speriat, ºi fugi deacolo, gândind: "Ufff! Era cât pece! Câinele ãsta bãtrân aproape cãmi-a venit de hac!"

În tot acest timp, omaimuþã care a privit întreaga sce -nã dintr-un copac, se întreba cumar putea profita de ceea ce ºtiapentru a obþine protecþie din par -tea leopardului. Alergã repededupã leopard, dar câinele bãtrânvãzând-o cã fuge cu vitezã ma -ximã, îºi dãdu seama cã maimuþapune ceva la cale.

Maimuþa îl ajunge dinurmã pe leopard ºi îi povesteºtedespre viclenia câinelui.Tânãrulleopard, furios cã a fost pãcãlit,zice: "Hai, maimuþo, sãri pe

spatele meu ºi vei vedea ce pãþeºtecel care vrea sã mã înºele!"

Câinele bãtrân vede leo -pardul cu maimuþa în spinare ºi seîntreabã neliniºtit: "Ei, acuma cemã fac?"

Se puse din nou cu spa -tele la atacatori ºi se comportã caºi cum nu i-ar fi vãzut. Când aceº-tia ajunserã destul de aproape deel, strigã cu ciudã: "Unde-i afu-risita aia de maimuþã? De-o orãam trimis-o sã-mi aducã un altleopard!"

Morala:Nu râde de cei în vârstã!

Vârsta ºi rafinamentul întrecîntotdeauna puterea ºi tinereþea.Spiritul ºi înþelepciunea se dez-voltã doar odatã cu experienþa.

Douã prietene se confe-seazã una alteia:

- Cum a fost seara ta deieri?

- Un dezastru total! Soþula venit acasã, a mâncat în patruminute mâncarea pe care ogãtisem toatã dupã amiaza, amfãcut dragoste trei minute ºi apoi aadormit în douã minute. Tu?

- Superbã! Am ajunsacasã, soþul mã aºtepta deja, m-ainvitat la o cinã romanticã larestaurant, iar dupã cinã ne-amplimbat, la braþ, o orã întreagã subcerul înstelat. Acasã, a aprins zecide lumânãri în jurul nostru, pre-ludiul a durat o orã, dupã care amfãcut dragoste înfocatã o orãîntreaga ºi apoi am stat amândoide vorbã încã o ora. A fost o searãde neuitat!

În acelaºi timp, soþii dis-cutã între ei, în pauza de prânz:

- Cum a fost seara ta de

ieri?- Colosalã: mâncarea era

gata când am ajuns acasã, ammâncat, am fãcut dragoste ºi ne-am culcat. Dar seara ta?

- Un dezastru! Am ajunsacasã mai devreme ca sã instaleznoul dulap. Maºina de gãurit aprovocat un scurtcircuit ºi nu amreuºit sã repun curentul în funcþi-une. Când a venit ea acasã, ca sãputem mânca ceva, a trebuit sã oscot la un restaurant. Mâncarea afost atât de scumpã, cã nu mi-aumai rãmas bani de taxi, aºa cã ne-am întors pe jos. Acasã, a trebuitsã aprind lumânãri ca sã putemvedem ceva. Îmi venea sã ex -plodez de nervi, aºa cã mi-a tre-buit o orã pânã m-am excitat ºiîncã o orã sã termin. Pe urmã, mi-a trebuit încã o orã ca sã adorm,pentru cã în tot timpul ãsta doam-nei mele nu i-a tãcut gura nicimãcar o singurã secundã!

Puncte de vedere

Cum reacþioneazã femeile când sunt prinse în pat cu altul:Nemþoaica: - Dragule, ai spus cã vii la cinci, ºi e fãrã zece acum...

Franþuzoaica: - Mon cheri, bine ai venit. Acum putem continua în trei!Englezoaica: - Dar ai spus cã întârzii la serviciu, ce e cu tine acasã?

Românca: - Auzi, Ioane?! Tu crezi ce vezi, sau ce-þi zic eu?

URECHEA

Câinele bătrân

După plecarea lui Adrian Sârbu...

La mintea unora...Sexul este ereditar. Dacã

pãrinþii tãi nu au fãcut, nici tu nuvei face!

Bigamia înseamnã sã ai onevastã în plus. Monogamia e ace-laºi lucru..

Ultima datã când am fostînãuntrul unei femei a fost când amvizitat Statuia Libertãþii.

Sexul la 90 de ani este caºi când ai juca biliard cu o funie.

"Personal, nu ºtiu nimicdespre sex, deoarece am fost mãri-

tatã tot timpul!"Pentru a avea succes la

sexul opus, spune-i cã eºti impo-tent. Va face tot posibilul sã îþidemonstreze contrariul!

Marea diferenþã dintresexul plãtit ºi cel gratis este cãsexul plãtit costã mai puþin.

Cunoaºteþi privirea aceeape care o au femeile când vor sãfacã sex? Nici eu!

Dumnezeu i-a dat bãrba -tului un creier ºi un penis, dar nusuficient sânge pentru a le puteafolosi pe amândoua deodatã!

MIZILUL Pagina 8

DescriereÎn prezent, insomnia este

una dintre cele mai rãspânditeafecþiuni; nopþile fãrã odihnã suntfrecvente la peste o treime din po -pulaþia adultã din lumea întreagã.Insomnia înseamnã sã te scoli maidevreme decât ai planificat sau sãai dificultãþi la adormire ºi nu este oboalã în sine, ci mai degrabã unsimptom pentru o problemã de sã -nãtate sau emoþionalã. Con se -cinþele lipsei de somn sunt obosealaºi iritabilitatea în timpul zilei.Pentru mulþi dintre noi, insomniaeste doar o neplãcere temporarã,

dar lipsa cronicã de somn poatesubmina sãnãtatea, deoarece odih-na suficientã este vitalã pentrubunãstarea fizicã ºi mentalã.

CauzeStresul, anxietatea ºi de -

pre sia sunt cauzele principale alelipsei temporare de somn. Atacurilescurte de insomnie rezultã, de obi-cei, dintr-un program de somndezordonat, o boalã, o durere, fac-torilor de mediu, administrareaunor medicamente sau a unor bolicronice. Alte elemente care de -clanºeazã insomnia sunt gimnasticaintensivã efectuatã seara, sarcina,

arsurile la stomac, alcoolul ºi preamultã cofeinã.

Simptome- Dificultãþi în a adormi- Incapacitatea de a dormi

neîntrerupt- Tendinþa de a ne trezi

prea devreme în mod repetatPrevenþie ºi tratament

O formulã nutriþionalãpentru inducerea somnului nu afost încã descoperitã, dar diferitesubstanþe nutritive sunt importantepentru somn: alimentele bogate înamidon, în vitaminele B 1, B 6 ºi B12, în acizi graºi omega 3. Ce mai

puteþi face? Organizaþi-vã un pro-gram de somn regulat, chiar ºi înweekend, încercaþi sã mergeþi laculcare ºi sã vã sculaþi la aceleaºiore, zilnic. Dacã nu puteþi adormi,ridicaþi-vã din pat, aºezaþi-vã pe unscaun ºi citiþi, întorcându-vã în patdoar când simþiþi cã vã cuprindesomnul. Folosiþi patul doar pentrudormit, nu ca sã citiþi sau sã vãuitaþi la televizor. Nu aþipiþi în tim-pul zilei pentru a vã recupera som-nul. Acordaþi o atenþie deosebitãconfortului camerei în care dormiþi.Evitaþi alcoolul, cofeina ºi tutunul.Înainte de a merge la culcare, faceþi

o baie fierbinte în care aþi adãugat10 picãturi de ulei de levãnþicã,apoi beþi o canã de lapte fierbinteîndulcit cu miere.

AlimentaþiaConsumaþi din belºug

cartofi, cereale integrale, fasole,carne slabã de pasãre, produse lac-tate, linte, sparanghel, peºte, fructede mare. Reduceþi consumul dealcool, cofeinã ºi grãsimi.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

O legendã in -credibilã circulã în me -diul online, cu privire laun avion care ar fi ater-izat la 47 de ani de ladecolare. Un avion depasageri, care a dis-pãrut fãrã urmã în anul1946, pe traseul Rio -Havana, a aterizat înluna decembrie 1993,pe aeroportul Bogota din Co -lumbia. La bordul sãu se aflau 36de schelete.

Legenda spune cã avi o -nul Lockheed Constellation adecolat în anul 1946, dar la ateri-zare, în 1993, au fost gãsite ceºti

de cafea caldã ºi þigãri aprinsemarca Old Gold, demult dispãrutã.Pe locurile pasagerilor se aflauziarele cu data de 21.09.1946, carenu numai cã nu erau îngãlbenite devreme, ci miroseau încã a cernealãtipo graficã.

În legendã maiapare ºi numele unuiexpert, un anume Her -man Gue vara, conducã-torul unui grup foartenumeros de cercetãtori,cãruia i s-a încredinþatmisiunea de a cercetamisterioasa aterizare aavionului demult dis-pãrut. Acesta ar fi spus

cã nu exclude ipoteza cã ex -tratereºtrii se aflã în spatele aces-tui mister incredibil. Potrivit aces-tuia, extratereºtrii au omorât pa -sagerii ºi au dirijat avionul de ladistanþã.

Cristina ALEXANDRESCU

Vă vine să credeţi?

MISCELANEU

O mulþime de mistereînconjoarã Marea Neagrã ºi zonaunde se petrec diverse fenomenestranii, amintind de cunoscutulTriunghi al Bermudelor. Dis pa -riþii inexplicabile, OZN-uri ieºinddin adâncuri, anomalii magneticemãsurate ºtiinþific, toate indicãMarea Neagrã drept un spaþiucare meritã sã fie explorat te -meinic.

Un interesant studiurealizat de cercetãtori de la Har -vard, cu sprijinul NASA Astro -physics Data System, semna -leazã anomaliile magnetice dinMarea Neagrã, citând ºi o lucrarescrisã pe aceastã temã de ruºiiOsipov ºi Terekhov, ºi apãrutã în1978. Anomaliile magnetice sau"colþii dragonului", cum mai suntele cunoscute - care semnaleazã,printre altele, existenþa unuia saumai multor depozite feroase -apar, de regulã, în rupturile defalii, în reflexii ale scoarþei teres -tre sau în alte asemenea feno menegeologice atipice. Cunos cãtoriiafirmã însã cã existã ºi anomalii"malefice", care se manifestãprintr-o emisie de radiaþii pato-gene, cunoscute încã din Anti -

chitate. Peste ani, observaþii si -

mi lare aveau sã genereze teoria"Reþelei Hartmann", potrivit cã -reia Pãmântul este strãbãtut de o"plasã invizibilã de radiaþii carevin din adâncul sãu, iar majori-tatea fiinþelor vii - cu excepþiapisicilor ºi ºoarecilor - suferãinfluenþe nocive dacã suntplasate pe liniile reþelei, dar maiales în dreptul unui nod".

Potrivit conf. CristinaDobrotã, de la Laboratorul deExobiologie al Universitãþii "Ba -

beº - Bolyai", sunt doi poli deanomalii magnetice în Europa:unul este la graniþa dintre Ger -mania ºi Cehia - unde se înre -gistreazã un minim magnetic ºicelãlalt în zona Krivoi Rog -unde existã un maxim magnetic.

Ultima locaþie nu efoarte îndepãrtatã de Odessa,respectiv de Marea Neagrã, ceeace ar putea avea legãturã cu enig-mele acestui spaþiu pe care vi levom prezenta în numerele urmã-toare ale publicaþiei.

Constantin MARICHESCU

"Triunghiul morţii" din Marea Neagră

INSOMNIA

"ªi în colibe se nasc oamenimari"!

Pe 29 mai 2005 pãrãseaaceastã lume Hamilton Naki, unsud-african de culoare în vârstã de78 ani.

ªtirea nu a apãrut în nici-un ziar din Africa de Sud, patriaapartheid-ului, dar povestea sa esteuna dintre cele mai fabuloase alesecolului XX.

Locuia într-o baracã, fãrãcurent electric, dintr-un ghetou aflatla periferia capitalei, Cape Town.Abandonase ºcoala la vârsta de 14ani, dar, printr-un concurs deîmprejurãri, a ajuns sã lucreze cagrãdinar la ªcoala de Medicinã dincapitalã. Era curios din fire, învãþatotul foarte repede, calitãþi ce l-aufãcut simpatizat de medici, de stu-denþi ºi de cei din jurul sãu. Astfel,în scurt timp, a ajuns sã cunoascãceea ce fãceau medicii albi laªcoala de Chirurgie. A început prina face chirurgie asistând la expe-rienþele pe animale, ºi dupã cevatimp, datoritã pasiunii ºi strãdani-ilor sale, a ajuns un chirurgexcepþional..

Era prin anul 1967.Chirurgul Christiaan Barnard pre -gã tea o premierã medicalã deexcepþie: un transplant cardiac.Auzind despre calitãþile profesio -nale excepþionale ale lui Naki,Barnard l-a vrut în echipa sa, darlegile sud-africane nu permiteaunegrilor nici sã opereze, nici mãcarsã atingã sângele albilor. Totuºi,datoritã insistenþelor dr. Barnard,spitalul a fãcut o excepþie: l-a numitchirurg, dar... clandestin

Echipa dr. Barnard de la

Spitalul din Groote Schuur a scosdin pieptul unei donatoare - DeniseDarwall, victima unui accident decirculaþie - inima, care a fost trans-plantatã în pieptul lui LouisWashkanky. Acesta a fost primultransplant cardiac din istorie care acunoscut succesul. Naki a fost adoua persoanã foarte importantãdin echipã, dar pentru cã povestease întâmpla în Africa de Sud, el nuputea apãrea ca fãcând parte dinaceasta. Chirurgul ºel al echipei,albul Christiaan Barnard, s-a trans-format instantaneu într-o celebri-tate, dar Naki nu putea sã aparã nicimãcar în fotografia echipei ce rea -lizase transplantul. Din greºealã, aapãrut totuºi într-una, însã condu -cerea spitalului a fost nevoitã sãinformeze publicul cã era vorba deo persoanã "care se ocupa cucurãþenia".

În timp, Naki a devenitunul dintre cei mai buni chirurgi,lucra cu specialiºti albi, dar câºtigaun salariu modest de tehnician delaborator, salariul minim cu carespitalul putea plãti un negru. El s-aocupat de chirurgie timp de 40 deani ºi s-a retras cu o pensie de grã-dinar de 275 dolari pe lunã, dar astaconta prea puþin pentru el. Continuasã studieze ºi sã dea ce era mai bunîn el, cu toatã discriminarea la careera supus. Dupã abolirea aparthei d-u lui, a fost decorat ºi a primit odiplomã de Doctor Honoris Causa.

Nu a reclamat vreodatãnedreptãþile la care a fost supus de-a lungul vieþii. Cu toatã clandestini-tatea ºi discriminarea, nu ºi-a trãdatnicio clipã pasiunea: aceea de aajuta viaþa.

Adriana POPA

"Chirurgul clandestin"

O echipã de cercetãtori dela un spital din Boston a inventatoxigenul injectabil! Substanþa, careconþine particule de oxigen înveliteîntr-un strat de lipide, în specialgrãsimi, se introduce în organism ºielibereazã oxigenul în sânge.Astfel, respirãm... fãrã sã respirãm.

Au mai existatîncercãri de a furnizaorganismului oxigen peaceastã cale, însã nuîntotdeauna tentativa afost un succes, pentrucã oxigenul gazos in -jectat se poate acumulaîn bule ºi duce la bloca-je cu potenþial letal.Injectat însã sub formãlichidã, oxigenul fiindînconjurat de moleculegrase, riscul formãrii

unui blocaj nu mai existã.Doctorii spun cã metoda

poate þine un pacient în viaþã, fãrãsã respire, chiar ºi 30 de minute,suficient uneori pentru ca cei intraþiîn ºoc respirator sã poatã fi salvaþi

Dumitru COSMA DE

CL

AR

AŢ

IAL

UN

II

"Băsescu, epoca ta se încheie,mai sunt câteva luni şi vei pleca

definitiv din istoria României. Ai făcut destul rău, ai

creat, în România, o stare dehaos!"

Adrian NĂSTASE

O nouă invenţie!