baza de instruire pentru apÃrare nbc · de manuscris, rezumatul fiind scris cel puþin în limba...

BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ

sub egidaSTATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE

Fondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”- serie nouã - anul X -

SUMARSUMAR

& & Aniversãri

& & Artã militarã

& & Riscuri ºi ameninþãri

& & Opinii * Argumente

& & Protecþia forþei ºi protecþia mediului

& & Echipamente CBRN

& & Memorialisticã

Revista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, în lunilemai ºi octombrie.

Încã nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abona-mentelor, conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie dearmã. Baza de Instruire pentru Apãrare NBC va hotãrî numãrul deexemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiile revistei. Autorii suntrugaþi sã trimitã articolul pe suport magnetic ºi un exemplar listatde manuscris, rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã, peadresa redacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.

Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite laredacþie pânã la 1 martie, respectiv 1 august, anual.

Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã.

Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor tri-mise redacþiei aparþine autorilor.;Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:+0248/533.341- int.124, 126, 150, +fax: 0248/533.382+0751279105 (redactor-ºef)e-mail: [email protected]

2

CONSILIUL EDITORIALCONSILIUL EDITORIAL

PREªEDINTE DE ONOAREGeneral de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU

PREªEDINTELocotenent colonel Ilie BÃLAN

MEMBRICol. dr. ing. Vasile ªOMOGHI

Colonel prof. univ .dr. Benoni SFÂRLOGColonel prof. univ. dr. Ion MITULEÞU

Locotenent colonel Stelian RÃDULESCULocotenent colonel Viorel BÃLÃCEANU

Locotenent colonel Petre CODINLocotenent colonel Gheorghe MITRICÃ

Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEANMaior Dumitru ION

Cãpitan Ovidiu STÃNESCU

** *

General de brigadã (r) ing. Dumitru PRUNACHEColonel (r) Dumitru GHIÞÃ

Colonel (r) Dumitru BRÂNZEIColonel (r) Aurel MIHÃIESCU

Colonel (r) dr.ing.Ion SAVUColonel (r) Ion BEREVOIANU

Colonel (r) Mihail GRIGORESCUColonel (r) dr. Martin CATA

Locotenent-colonel (r) Romulus BARBU

CUPRINSAniversãri

- Cuvânt înainte la 150-a aniversare de laînfiinþarea Statului Major GeneralO Locotenent colonel Ilie BÃLAN.................................- Apãrarea NBC (chimie militarã) la cea de-a 150-a aniversare a Statului Major General –retrospectivã 1917-2009 O Colonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU......................

pag.5

pag.6

Artã militarã- Transformarea/Modernizarea Apãrãrii CBRN –incursiune în viitor -O Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN...................- Apãrarea naþionalã –parte a apãrãrii colectiveO Locotenent colonel Costel IONESCU..............................

pag.14

pag.26

Riscuri ºi ameninþãri- Efecte imediate ale rãzboiului nuclearO Sublocotenet Dragoº RUS...........................................- Antraxul – o ameninþare prezentãO Sublocotenet Daniela HOIDRAG................................

pag.29

pag.31

Opinii * Argumente

- Neproliferarea armelor nucleare - o problemãmajorã a secolului XXIO Maior Dumitru ION, Cãpitan Ovidiu STÃNESCU....- Trupele de Apãrare NBC din Armata Rusã O Maior Dumitru ION, Cãpitan Ovidiu STÃNESCU.....- Influenþa condiþiilor meteorologice asupramodului de abordare a riscului contaminãriichimiceO Cãpitan Alexandru HERCIU, Cãpitan CosminMIHÃIESCU.......................................................................- Efectele radiaþiei asupra materiei viiO Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR ..............................- Câteva consideraþii privind apãrarea CBRN înteatrele de operaþiiO Cãpitan Eduard-Ionuþ IONESCU..............................

pag.35

pag.41

pag.43

pag.47

pag.52

Protecþia forþei ºi protecþia mediului

- Decontaminarea radioactivãO Locotenent colonel Florentina BEJAN..............................- Protecþia mediului în activitatea militarãO Cãpitan Ghiþã ARAMÃ, Student sergent majorMaria-Cristina XANTOS .................................................

pag.56

pag.59

Echipamente CBRN- Tradiþie ºi modern în detecþia ºi decontaminareachimicã româneascãO Locotenent colonel (r) ing. Viorel DINESCU......................- Apãrarea CBRN – trecut ºi prezentO Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN,Locotenent Cãlin GAVA..................................................................- Competenþã între atitudine ºi capabilitateO Locotenent colonel ing. Gabriel EPURE, Doctor ing.Nicoleta GRIGORIU.......................................................................

pag.62

pag.67

pag.70

Memorialisticã- 91 de ani de la „Marea Unire” din 1 Decembrie

1918O General de brigadã (r) Ioan A. DOBRESCU...............- Sala muzealã a armei apãrare NBCO Colonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU, LocotenentCãlin GAVA........................................................................................

pag.76

pag.79

3

CUPRINS

COLEGIUL DE REDACÞIE

Redactor-ºefLocotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN

RedactorColonel (r) Mihai GRIGORESCU

Maior Dumitru ION

Tehnoredactare, procesare text ºi imagineP.c.c. Adriana DASCÃLU

Fotografie, procesare coperþiPlutonier Viorel PASCU

TraducereLocotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN

Corectare ºi difuzare revistãPlutonier adjutant Claudiu ªTEFAN

AdresaStr.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung

I.S.S.N. - 1583-4654

Tiparul a fost executat laCENTRUL TEHNIC-EDITORIAL

AL ARMATEIC-da:

B:- BUCUREªTI -

4

CONTENTS

Anniversary

- Foreword at 150th anniversary of General StaffestablishmentO Lieutenant colonel Ilie BÃLAN.....................................

- NBC Defence (military chemistry) on the 150th

anniversary of General Staff – review 1917 – 2009O Colonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU.........................

pag.5

pag.6

Art of War - Transformation/Modernization of CBRN Defence –road to the futureO Lieutenant colonel Costel GUªTERIÞEAN...................- National Defence – part of Collective DefenceO Lieutenant colonel Costel IONESCU.............................

pag.14

pag.26

Risks and threats

- Immediate effects of nuclear war

O 2nd Lieutenant Dragoº RUS............................................- Anthrax-a present threat

O 2ndLieutenant Daniela HOIDRAG..............................

pag.29

pag.31

Opinions * Arguments

- Defence on proliferation of nuclear weapons – a

major problem of XXIth centuryO Major Dumitru ION, Captain Ovidiu STÃNESCU........- NBC Defence troops from Russian Army O Major Dumitru ION, Captain Ovidiu STÃNESCU........- Meteorological conditions influence on chemicalcontamination tackling wayO Captain Alexandru HERCIU, Captain CosminMIHÃIESCU..........................................................................- Radiation effects on organized matterO Captain Tãnase-Marian TUDOR..................................- Some considerations concerning NBC Defence inoperationsO Captain Eduard-Ionuþ IONESCU.................................

pag.35

pag.41

pag.43

pag.47

pag.52

Environment and force protection - Radioactive decontaminationO Lieutenant colonel Florentina BEJAN.............................- Environment protection during military activitiesO Captain Ghiþã ARAMÃ, Student sergent Maria-Cristina XANTOS.................................................................

pag.56

pag.59

CBRN Equipments- Tradition and modern in Romanian chemicaldetection and decontaminationO Lieutenant colonel (r) eng. Emanoil Viorel Dinescu.......- CBRN Defence – past and presentO Lieutenant colonel Costel GUªTERIÞEAN, LieutenantCãlin GAVA..........................................................................- Competency between attitude and capabilityO Lieutenant colonel eng. Gabiriel EPURE, Doctor eng.Nicoleta GRIGORIU..........................................................................

pag.62

pag.67

pag.70

Memoris

- 91st years from “Great Union” event took place on

December, 1st 1918O Brigadier General (r) Ioan A. DOBRESCU..................- NBC Defence branch museum hallO Colonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU, LieutenantCãlin GAVA..........................................................................

pag.76

pag.79

APÃRAREA NBC 18/2009

5

Aniversãri

1859un an cu profunde

semnificaþii, anul

uniri Principatelor

Române dar ºi anul în care domnitorul

Alexandru Ioan Cuza a semnat ordinul de înfi-

inþare a Corpului de Stat Major General al

Armatei Principatelor Unite, fiind astfel statuatã

comanda unicã a instituþiei militare în ansamblul

ei. De-a lungul timpului aceastã instituþie, forul

suprem de conducere militarã al armatei aºa

cum a fost stipulat ºi în Legea organizãrii armatei

din 1930, instituþie ce a avut titulaturi diferite

cum ar fi Corpul de Stat Major General, Marele Stat

Major ºi în prezent Statul Major General, a avut

un rol extrem de important, acela de structurã

superioarã de concepþie ºi comandã necesarã

oricãrei armate moderne, o structurã aparte, cu

atribuþii clare în gestionarea problemelor

majore ale existenþei organismului militar în

ansamblul sãu, un element de stabilitate dar ºi

promotorul schimbãrilor ºi transformãrilor aces-

tuia. Transformãrile organismului militar în

general nu au vizat doar structurile de forþe ci ºi

instituþia de conducere în sine deoarece o

armatã modernã, fiabilã nu putea ºi nu poate fi

condusã de un organism greoi, supleþea, viteza

de reacþie în exercitarea actului de comandã ºi

conducere, adaptabilitatea la cerinþele în per-

manentã schimbare, de ordin intern ºi inter-

naþional fiind necesitãþi imperioase.

Perioadele de restriºte, de rãzboi ºi perma-

nente frãmântãri au constituit pentru forul mili-

tar suprem de conducere tot atâtea posibilitãþi

de afirmare a necesitãþii existenþei acestuia prin

pãstrarea unei verticalitãþi specifice chiar ºi în

momentele de imixtiune a politicului în

funcþionarea organismului militar, fapt ce nu ar

fi putut fi realizat fãrã oamenii de mare valoare

care fãceau parte din acesta. Evoluþia acestui

organism s-a aliniat permanent tendinþelor

vremii, parcurgând etape diferite fiind, prin par-

ticularitatea sa generalizatã la nivelul întregii

armate, un promotor al stabilitãþii, al imaginii

þãrii, generator de încredere ºi speranþã. Aºa

cum o þarã nu poate exista izolatã într-un mediu

internaþional, aºa ºi armata s-a dezvoltat, reor-

ganizat ºi funcþionat fiind influenþatã de sis-

temul de coaliþii ºi alianþe la care România a fost

parte de-a lungul istoriei, influenþã materializa-

tã în obiectivele ºi orientãrile politicilor de apã-

rare, a elementelor constitutive ale sistemului

naþional de apãrare, a dotãrilor ºi echipa-

mentelor militare.

Transformarea apãrãrii CBRN, parte inte-

grantã a sistemului militar, a fost coordonatã ºi

condusã de cãtre Statul Major General pe baza

cerinþelor de capabilitate asumate de cãtre

România.

Prin tot ceea ce a însemnat de-a lungul tim-

pului, Statul Major General a dovedit necesi-

tatea legitimã de apariþie ca organism capabil sã

asigure conducerea unicã a armatei atât la pace

cât ºi la rãzboi, sã coordoneze procesul de refor-

mã ºi sã reprezinte prin întregul sistem militar,

un sprijin al naþiunii române pentru afirmarea,

susþinerea ºi apãrarea valorilor naþionale.

CUVÂNT ÎNAINTELA 150-a ANIVERSARE DE LA ÎNFIINÞAREA

STATULUI MAJOR GENERAL

Locotenent colonel Ilie BÃLAN

Comandantul Bazei de Instruire pentru Apãrare NBC


Aniversãri

6

Chimia militarã, 1917-1945

N ecesitatea creãrii în armatele statelor europene a unor structuri speciale care sãstudieze problemele rãzboiului chimic ºi sã stabileascã mãsuri corespunzãtoare pentruinstruirea ºi protecþia trupelor în vederea ducerii acþiunilor militare în condiþii de con-

taminare chimicã a fost determinatã de mai mulþi factori. În primul rând, trebuie avute în vedereconsecinþele întrebuinþãrii masive a gazelor de luptã în Primul Rãzboi Mondial, soldatã cu pierderiimportante de vieþi omeneºti în rândul taberelor beligerante, mai ales pe Frontul de Vest

1

. În aldoilea rând, în ciuda interdicþiilor stipulate în documentele Tratatelor de la Versailles, a continuat ºis-a extins procesul de fabricare pe întreg mapamondul a substanþelor chimice de luptã. În al treilearând, un alt factor care a determinat luarea mãsurilor amintite se referã la imperfecþiunile princi-palei convenþii internaþionale în domeiul armelor chimice (Protocolul de la Geneva, 1925), careinterzicea numai întrebuinþarea gazelor toxice, nu ºi producerea ºi stocarea acestora, ceea ce per-mitea statelor sã fabrice ori sã achiziþioneze, arme chimice, la vedere sau pe ascuns. În fine, nuputeau rãmâne fãrã urmãri protestele existente în cercurile tot mai largi ale opiniei publice, caredupã încetarea rãzboiului aflase totul despre ororile rãzboiului chimic ºi conºtientiza pericolul ce îlreprezentau armele chimice, inclusiv pentru populaþia din spatele frontului, îndeosebi din aglome-rãrile urbane.

Întrebuinþarea gazelor de luptã a avut consecinþe majore în planul organizãrii, instruirii ºiînzestrãrii armatelor, a înrâurit profund arta militarã sub aspectul conceperii ºi ducerii acþiunilor mili-tare. Într-o conferinþã þinutã în 1931, la Societatea de Chimie din România, dr. Costin D. Neniþescu,ilustreazã plastic acest lucru:

„Dupã descoperirea prafului de puºcã în secolul al XIII-lea, nici o altã invenþie nu a produs schimbãriatât de profunde în arta militarã ca întrebuinþarea mijloacelor chimice de luptã în rãzboiul trecut

2

”Cele dintâi mãsuri de protecþie antichimicã în armata românã au fost aplicate în timpul

Primului Rãzboi Mondial. Astfel, prin Ordinul Circular 12071/26 octombrie 1917, semnat de gene-ralul de corp de armatã adjutant Constantin Prezan, întreaga chestiune a apãrãrii contra gazelor afost trecutã în seama Statului Major al Serviciului Sanitar al Armatei de Operaþii, condus decolonelul Laurenþiu Bârzotescu. La Marele Cartier General (actualul Stat Major General/SMG) afost înfiinþat un BIROU DE APÃRARE CONTRA GAZELOR, iar la armate, divizii ºi regimente aufost numiþi ofiþeri însãrcinaþi cu mãsurile de apãrare contra gazelor. Însã preocupãrile sistematice înarmata românã pentru studierea problemelor rãzboiului chimic, care au avut drept urmare înfi-inþarea unor structuri de chimie militarã, au început abia dupã terminarea rãzboiului.

APÃRAREA NBC (CHIMIE MILITARÃ) LA CEA DE-A 150 -AANIVERSARE A STATULUI MAJOR GENERAL

Retrospectiva 1917-2009

Colonel (r) Mihail GRIGORESCU

1. În mesajul adresat seminarului naþional ,,Pregãtirea autoritãþilor publice în vederea aplicãrii PrevederilorConvenþiei privind interzicerea armelor chimice (CWC), din 18 aprilie 1996, Bucureºti, ministrul apãrãrii naþionaleal României prezintã urmãtoarele cifre: vãtãmaþi cu gaze toxice 1.300.000 oameni, dintre care 90.000 morþi.2. Revista ,,ANTIGAZ" nr.9-10/1931, Conferinþã þinutã de dr.Costin D.Neniþescu la Societatea de Chimie din

România, 25 martie 1931, ,,Din problemele rãzboiului chimic".


7

AniversãriÎn conformitate cu Decizia Ministerialã nr. 297/08.05.1923, publicatã în Monitorul oastei nr.

28/1923, la 15 mai 1923, a luat fiinþã COMITETUL CONSULTATIV PENTRU CHESTIUNILE TEHNICEPRIVITOARE LA RÃZBOIUL CHIMIC, subordonat Direcþiei a XI-a Tehnicã Superioarã din Ministerulde Rãzboi. Comitetul Consultativ avea rolul de organ de consultanþã ºi de control ºtiinþific, activitateaacestuia circumscriindu-se studiului aspectelor teoretice, ºtiinþifice, ale rãzboiului chimic ºi for-mulãrii propunerilor ce erau prezentate factorilor militari de decizie.

Dupã vizitele unor delegaþii române mixte (alcãtuite din militari ºi din civili savanþi chimiºti)în Polonia, Franþa ºi Anglia, în prima ºedinþa a Comitetului Consultativ (4 august 1923), s-a pro-pus crearea în cadrul Direcþiei a XI-a Tehnice a unui organ special denumit SECÞIA IV GAZE DELUPTÃ, care la 18 septembrie, acelaºi an, s-a ºi înfiinþat (Decizia Ministerialã nr. 297/1923), avân-du-l ca ºef pe locotenent-colonelul George E. Popescu. Înfiinþarea acestei secþii a marcat începutulde facto al serviciului gazelor de luptã în armata noastrã.

Secþia IV Gaze de Luptã era compusã din trei birouri:a) informaþii tehnice ºi secrete (misiuni, acþiuni propagandistice, coope-

rarea cu aliaþii);b) atacul cu gaze;c) apãrarea contra gazelor.În subordinea secþiei intrau: Comitetul Consultativ, Laboratorul de

Cercetãri al Serviciului Apãrãrii Contra Gazelor (S.A.C.G.), ªcoala de ApãrareContra Gazelor (A.C.G.), Atelierul de Reparat Mãºti (Contra Gazelor),Compania Depozit Materiale A.C.G. ºi muzeul (sala de specialitate, n.a.)privind rãzboiul cu gaze de luptã.

În toata perioada interbelicã aceste componente au fost dislocate în Bucureºti, cazarma Sf.Gheorghe (Malmaison), Calea Plevnei nr.1.

La 1 ianuarie 1925, prin Înalt Decret Regal a fost înfiinþat SERVICIUL APÃRÃRII CONTRAGAZELOR (S.A.C.G.), subordonat Direcþiei a XI-a Tehnicã din Ministerul de Rãzboi. Considerat ser-viciu special ºi permanent, S.A.C.G. avea ca misiune principalã coordonarea ºi controlul tuturor pro-blemelor privind gazele de luptã la nivelul întregii armate române. În decret se stipuleazã cã acestserviciu se comportã ºi se administreazã ca un corp de trupã (regiment) ºi cã are ca eºalon superior Direcþiaa XI-a Tehnicã Superioarã din Ministerul de Rãzboi. S.A.C.G. cuprindea un organ central cu rol deconcepþie, conducere ºi coordonare ºi trei organe de execuþie: Laboratorul de Cercetãri al S.A.C.G.,Atelierul Central de Mãºti, cu o companie-depozit, ºi ªcoala A.C.G. În cadrul ªcolii A.C.G.funcþionau: un muzeu al armei, în care urma sã se colecþioneze toate materialele care aveau legã-turã cu gazele de luptã, ºi o companie A.C.G., destinatã a face demonstraþiuni practice în teren, servind,totodatã, ca sâmbure pentru o eventualã organizare dezvoltatã a trupelor A.C.G.

La 24 Iunie 1931 ºi-a schimbat denumirea în DIRECÞIA SERVICIULUI CHIMIC MILITAR,subordonatã Inspectoratului General Tehnic al Armatei, care din 8 iunie 1932, prin Legea pentrumodificarea organizãrii ºi funcþionarii MApN., publicatã în Monitorul Oficial nr.132/8 iunie 1932,a devenit DIRECÞIE CHIMICÃ MILITARÃ, ºi care ulterior a suferit o serie de metamorfozãri ºiresubordonãri. Astfel în 1938, aceasta a fost resubordonatã Inspectoratului General al Artileriei, în1941, Direcþiei Superioare a Infanteriei, iar în 1943, Direcþiei Superioare a Artileriei.

Formarea ºi perfecþionarea pregãtirii cadrelor de specialitate a fost o preocupare majorãa structurilor de conducere a armatei încã de la începuturile înfiinþãrii la serviciul chimic în armatã.La 20 noiembrie 1924, în localul destinat din cazarma Sf. Gheorghe (Malmaison), Bucureºti, CaleaPlevnei, au început cursurile ªCOLII DE APÃRARE CONTRA GAZELOR pentru pregãtirea ofiþerilorºi subofiþerilor necesari încadrãrii Serviciului Apãrãrii Contra Gazelor. În întreaga perioadã interbe-licã, cât a funcþionat ªcoala A.C.G. - independent sau în cadrul Centrului de Instrucþie A.C.G. (cu


Aniversãri

8

începere din anul 1933) - aceasta a organizat ºi a desfãºurat învãþãmântul de specialitate - în prin-cipiu - prin urmãtoarele tipuri de cursuri:

? curs de informaþiune: pentru comandanþii corpurilor de trupã ºi ºefii statelor majore alecomandamentelor de corp de armata ºi divizie, cu durata de 10 zile;

? curs de formaþiune: pentru ofiþerii inspectori cu gazele de la corpurile de armatã ºi ofiþerii spe-cialiºti cu gazele de la divizii, cu durata de 20 de zile, precum ºi pentru ofiþerii cu gazele de la regimente,cu durata de 45 de zile;

? curs de informaþiune pentru medicii militari (medici „g”), cu durata de 12 zile;? curs de formaþiune pentru reangajaþi cu gazele, cu durata de 15 zile;? curs de ofiþeri de rezervã chimiºti concentraþi, cu durata de 25 zile.Un fapt important s-a petrecut la 25 iunie 1927, când Decizia Ministerialã nr. 575/25.06. 1927

a fost înfiinþat la Cluj INSTITUTUL CHIMIC MILITAR, care a început sã funcþioneze la 15 noiembrie1927; în 31 octombrie 1931, a fost mutat la Bucureºti în localul Direcþiei Chimice Militare. Institutulavea misiunea sã pregãteascã viitorii ofiþeri ingineri chimiºti necesari încadrãrii funcþiilor impor-tante din cadrul S.A.C.G. A fost desfiinþat în 1935.

La 7 mai 1931, în Bucureºti, cazarma Sf. Gheorghe (Malmaison), a fost înfiinþat CENTRUL DEINSTRUCÞIE A.C.G., recunoscut ca atare prin Legea cadrelor ºi efectivelor armatei din 09.05.1932,prin fuzionarea ªcolii A.C.G., Cp.A.C.G., Cp.dpo.mat.A.C.G. ºi ªcolii de Ofiþeri Sanitari de Rezervã,Subofiþeri Sanitari ºi Droghiºti (farmaciºti). Între 1936-1940 în cadrul C.I.A.C.G. funcþioneazãªcoala de Aplicaþie a Armei Chimice pentru formarea absolvenþilor Institutului Chimic Militar.

Cercetarea ºtiinþificã de chimie militarã a debutat la 31 octombrie 1924, la Bucureºti, încazarma Sf. Gheorghe (Malmaison), este pus în funcþiune LABORATORUL DE CERCETÃRI CHIMICE,cu aparaturã adusã de la Paris. Primul director, lt. col. farm. dr. ing. Alexandru Ionescu-Matiu (spe-cializat la Institutul PASTEUR, Paris), viitor profesor, general, unul din fondatorii S.A.C.G. În perioa-da interbelicã în acest laborator au lucrat somitãþi ale chimiei româneºti, farmaciºti ºi medici cu doc-torate obþinute la Paris ºi München, între care dr. Costin D. Neniþescu, viitorul academician, maiorulfarm. dr. Constantin Harsovescu, generalul de brigadã dr. Dumitru Bardan ºi alþii. Începând cu 1octombrie1925, la Cluj, pe lângã laboratorul Institutului de Chimie, se înfiinþeazã „SECÞIUNEA G”(secþia „GAZE”). Ulterior, asemenea structuri pentru studiul gazelor toxice se vor înfiinþa ºi în cadrulaltor centre universitare (Bucureºti, Cernãuþi, Timiºoara, Iaºi). La Cluj, colectivul de cercetãtori,condus de prof. univ. dr. Dan Rãdulescu a avut contribuþii notabile la cercetarea în domeniulchimiei militare. Din 1934 denumirea principalei instituþii militare de cercetãri chimice devine LA-BORATORUL DE STUDII ªI EXPERIENÞE AL ARMATEI.

Primele structuri de chimie militarã la unitãþile armatelor au fost constituite în 1917.Astfel, la regimente (similare) au fost înfiinþate ºi instruite echipe speciale de apãrare contra gazelorasfixiante alcãtuite, la fiecare companie, baterie ºi escadron, din câte un ofiþer ºi un gradat sau sol-dat.

Prin ordinul M.St.M. nr. 682/ 1924 a fost constituitã compania de gaze (A.C.G.), compusã dinpatru plutoane, cu un efectiv de 104 oameni-trupã. Dislocare: Cazarma Sf.Gheorghe (Malmaison),Bucureºti. Legea cadrelor ºi efectivelor armatei din 1932, stabileºte înfiinþarea în cadrul C.I.A.C.G.,a Batalionul A.C.G. (dislocat în cazarma Sf. Gheorghe-Malmaison). Începând cu data de 24 februa-rie 1941, Batalionul A.C.G. al centrului de instrucþie s-a reorganizat, scoþând în evidenþã ºi maimult reprofilarea trupelor chimice, în funcþie de posibilitatea întrebuinþãrii în rãzboi a gazelor deluptã. Compunerea Batalionului de Apãrare Contra Gazelor era: o companie de aruncãtoare deflãcãri, o companie de fumizare, o companie de iperitare ºi o companie de deziperitare (decontami-nare). În acþiunile dintre Prut ºi Nistru, ºi ulterior în luptele pentru cucerirea Odessei, în cadrul sub-unitãþilor de pionieri acþionau ºi servanþii la aruncãtoarele de flãcãri care au participat în special la


9

acþiuni de asalt pentru cucerirea punctelor,zonelor sau aliniamentelor fortificate.Subunitãþile de fumizare au acþionat, deasemenea, în Campania de Est pânã lacucerirea Odessei.

În continuare, pe frontul antihitlerist, încadrul fiecãrei armate, a existat câte o com-panie chimicã, care însã nu a îndeplinit misi-uni specifice.

Încã înainte de terminarea rãzboiului la22 ianuarie 1945 în baza dispoziþiunilorComisiei Aliate de Control din România aufost desfiinþate Serviciul A.C.G.(Direcþia

Chimicã), precum ºi Centrul de Instrucþie A.C.G.

Evoluþia ºi transformãrile efectuate în cadrul chimiei militare în perioada 1945 - 1990

Dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, societatea româneascã a evoluat în condiþii istoricedeosebit de vitrege, care au exercitat un impact major asupra domeniului militar.

La 15 septembrie 1948 a luat fiinþã DIRECÞIA APÃRÃRII ANTICHIMICE, iar la 4 iulie 1951,aceasta ºi-a schimbat denumirea în COMANDAMENTUL TRUPELOR CHIMICE (C.T.Ch.). StructuraC.T.Ch. s-a dezvoltat, restructurat ºi modernizat continuu, sporindu-ºi aria de preocupãri ºi respon-sabilitate în pas cu dezvoltarea ºi perfecþionarea ADMNBC, cu noile misiuni de protecþie împotrivaacestora, ridicând nivelul de pregãtire pentru luptã ºi de înzestrare al trupelor chimice corespunzã-tor celui din armatele moderne.

La 3 iunie 1949, a fost înfiinþat în garnizoana Fãgãraº, CENTRUL DE INSTRUCÞIE ALAPÃRÃRII ANTICHIMICE, (ulterior CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL TRUPELOR CHIMICE), subor-donat Direcþiei Apãrãrii Antichimice, care avea în subordine B.42 Chimic. În cadrul centruluifuncþionau: ªcoala de Ofiþeri de Apãrare Antichimicã (din 26.01.1951), subordonatã nemijlocitDirecþiei Apãrãrii Antichimice; un curs de formare a ofiþerilor chimici; o ºcoalã de instrucþie chimicãcu douã cursuri (companii) de recalificare a sergenþilor ºi soldaþilor din rezervã, cu durata de 6 luni;o companie de asigurare învãþãmânt.

În 1953, aceste douã structuri de chimie militarã s-au desfiinþat. Centrul de instrucþie s-atransformat în POLIGONUL DE EXPERIENÞE AL TRUPELOR CHIMICE, care din 1957 s-a mutatdin garnizoana Fãgãraº la Câmpulung Muscel (Cazarma Valea Poienii).

În 1969, poligonul a intrat în subordineaCentrului de Instrucþie al Trupelor Chimice, creat înacest an în garnizoana Câmpulung Muscel.

În 1976, poligonul de experienþe ºi instrucþiea fost modernizat ºi utilat la nivelul celor maidotate poligoane de acest gen din armatele statelorparticipante la Tratatul de la Varºovia, ceea ce a per-mis instruirea în serii de câte 15 zile, în fiecareciclu de instrucþie, a tuturor U. ºi Sub. chimice dinarmata noastrã. Tot aici s-au desfãºurat numeroaseconvocãri, aplicaþii ºi exerciþii demonstrative de

Aniversãri


10

mare anvergurã pe teme de protecþie antichimicã, specializãri în exploatarea tehnicii chimice,expoziþii de tehnicã ºi materiale chimice º.a.

În 1987, infrastructura poligonului a fost dezvoltatã, creându-se noi facilitãþi pentru asigu-rarea unei instruiri performante ºi pentru cercetarea ºtiinþifico-aplicativã.

Învãþãmânt pe linia armei a cunoscut, de asemenea, o evoluþie spinoasã. Astfel, la 28 sep-tembrie 1953, s-a înfiinþat SECÞIA „CHIMIE” în cadrul ªcolii Militare Tehnice de Artilerie Sibiu(cazarma „CIBIN”). Cu aceastã datã, învãþãmântul de formare se desfãºoarã independent de cel despecialitate ºi perfecþionare.

În 1955, a luat fiinþã CATEDRA PENTRU ARMA CHIMICÃ în cadrul Academiei militareGenerale pentru pregãtirea ofiþerilor cu studii superioare în domeniul tacticii ºi artei operative, carea funcþionat neîntrerupt pânã la înfiinþarea A.I.S.M.

La 25 septembrie 1956, s-a înfiinþat la Câmpulung Muscel ªCOALA MILITARÃ DE OFIÞERICHIMICI, unde a funcþionat pânã la 30.09.1961. În paralel, tot la Câmpulung s-au desfãºurat„Cursul de perfecþionare a ofiþerilor chimici” ºi „ªcoala de sergenþi specialiºti din trupele chimice". Începândcu 1961, formarea ofiþerilor de chimie militarã s-a realizat în cadrul ªCOLII MILITARE SUPER-IOARE DE OFIÞERI „NICOLAE BÃLCESCU”, Sibiu, cu durata de 4 ani. La 1 noiembrie 1968, adevenit ªCOALA MILITARÃ DE OFIÞERI ACTIVI „NICOLAE BÃLCESCU”, cu durata de ºcolarizarede 3 ani; Catedra de chimie militarã din cadrul ªcolii Militare de Ofiþeri Activi „Nicolae Bãlcescu”,Sibiu, a condus activitatea de formare a viitorilor ofiþeri de chimie militarã, pe structura unei com-panii de elevi, organizatã pe plutoane ºi pe ani.

Cu anul ºcolar 1983 -1984 ºi pânã în 1990, ºcoala a pregãtit ºi ofiþeri-femei în arma Chimie.Cercetare ºtiinþificã în domeniul chimiei militare a evoluat în condiþii deosebite cunoscând

pânã la sfârºitul anilor `90 un progres neîntrerupt pe linia înzestrãrii unitãþilor ºi subunitãþilorchimice cu tehnicã ºi materiale de specialitate.

La 1 aprilie 1951, Direcþia Apãrãrii A.Ch. se separã de laborator,care se transformã în corp aparte sub denumirea de LABORATOR CHIMICCENTRAL (din 1954-LABORATORUL 502 CHIMIC CENTRAL, apoi din1959, LABORATORUL 124 CHIMIC).

La 25 decembrie 1965. A luat fiinþã ATELIERUL 212 REPARAÞIIAPARATURÃ DOZIMETRICÃ în garnizoana Bucureºti, care se transfor-mã în LABORATORUL 212 APARATURP DOZIMETRICÃ (SAUDOZIMETRIE MILITARÃ).

Cu data de 7 noiembrie 1966, Laboratorul 124 Chimic îºi schimbãdenumirea în CENTRUL DE CERCETÃRI ªTIINÞIFICE DE CHIMIEMILITARÃ (garnizoana Bucureºti, ªos. Olteniþei, cazarma 2400).

Anii '70 au deschis calearealizãrii primei generaþii de tehnicã ºi materiale dechimie militarã prin efort propriu.

Cãtre mijlocul anilor '70, Comandamentul TrupelorChimice primea din economia naþionalã cantitãþi mari detehnicã ºi materiale chimice, care erau distribuite marilorunitãþi ºi unitãþi.

În 1979, instituþia de cercetare ºtiinþificã de chimiemilitarã era organizatã astfel: laboratorul de chimie ge-neralã; laboratorul de detecþie, degazare, protecþie; labo-ratorul incendiare, fumigene; laboratorul autospeciale ºi inginerie tehnologicã; staþia tehnologicãpilot; atelierul de modele experimentale ºi prototipuri; compartimentul de logisticã.

Aniversãri


Aniversãri

11

În 1981, cele douã structuri de cercetare ºtiinþificã de chimie militarã (Centrul ºi Laboratorul212) au fuzionat sub denumirea CENTRUL DE CERCETÃRI ªTIINÞIFICE DE CHIMIE MILITARÃ,din 15.01.2000 CENTRUL DE CERCETARE ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC ªI ECOLOGIE.

Anii '80 au produs trecerea la a doua generaþie de echipamente ºi materiale de apãrare NBC,din producþia internã, astfel cã o parte din aparatura de cercetare NBC s-a montat pe TAB ºi ARO,iar cea de control NBC ºi de decontaminare pe autoºasiu DAC, crescând astfel performanþeletehnice de lucru ale acestora. Tot în anii '80 s-au perfecþionat armamentul incendiar ºi tehnica demascare cu aerosoli. Astfel, a intrat în înzestrarea unitãþilor ºi subunitãþilor chimice o nouã generaþiede tehnicã ºi materiale specifice cu caracteristici superioare, compatibile cu cele existente înarmatele moderne. Într-un procent care depãºea 95%, echipamentele ºi materialele chimice erauasigurate din industria naþionalã de apãrare. La sfârºitul acestei perioade, unitãþile ºi subunitãþile deapãrare NBC dispuneau de categorii de echipamente ºi materiale de apãrare NBC ce puteau fi între-buinþate în bune condiþiuni în lupta modernã.

În perioada de referinþã, logistica armei s-a dezvoltat continuu, în pas cu cerinþele de înzes-trare ºi de mentenanþã ale unitãþilor ºi subunitãþilor chimice.

La 4 octombrie 1958, prin scindare, DEPOZITUL DE MATERIALE A.C.G. (înfiinþat la10.07.1943 în garnizoana Câmpulung Muscel) afost mutat în garnizoana Unguriu, judeþul Buzãu,iar ATELIERUL CENTRAL DE REPARAT MATER-IALE DE PROTECÞIE ANTICHIMICÃ a rãmas peloc în garnizoana Câmpulung cu statut aparte deunitate de reparaþii ºi producþie, subordonatãdirect C.T.Ch. Pânã în 1960, în componenþa ate-lierului s-a adãugat secþia de aprovizionare ºidepozitare, serviciul financiar ºi biroul cazarmare.La 01.01.1966 îºi schimbã denumirea în ATE-LIERUL 263 REPARAÞII MATERIALE CHIMICE,iar la 20.10.1973 atelierul a devenit SECÞIA 263REPARAÞII TEHNICÃ ªI MATERIALE DE CHIMIEMILITARÃ. Începând cu 15 octombrie 2002,SECÞIA REPARAÞII ECHIPAMENTE ªIAPARATURÃ NBC s-a subordonat Centrului 185 Mentenanþã Tehnicã Specialã, Târgoviºte. În2000, Depozitul 110 Materiale Chimice din garnizoana Unguriu, judeþul Buzãu, a luat denumireade DEPOZITUL 110 TEHNICÃ, ECHIPAMENTE ªI MATERIALE DE APÃRARE NBC.

Evoluþia ºi transformãrile efectuate în cadrul apãrãrii NBC (chimiei militare) în perioada 1990 - 2009

- repere mai importante -

Cu data de 1 august 1990, Comandamentul Trupelor Chimice se transformã în INSPECTORA-TUL GENERAL AL PROTECÞIEI ANTICHIMICE, subordonat COMANDAMENTULUI TRUPELORDE USCAT. La 1 decembrie 1993, a încetat funcþionarea INSPECTORATULUI GENERAL AL PRO-TECÞIEI ANTICHIMICE, iar ulterior, la statele majore ale categoriilor de forþe se înfiinþeazã SECÞIIDE PROTECÞIE NBC ªI A MEDIULUI.

La 15 ianuarie 2000. La statele majore ale categoriilor de forþe ºi în Cdm. M.U. ºi U. existã:compartimente (birouri) de apãrare NBC ºi ofiþeri NBC în compartimentele informaþii, operaþii ºilogistice.


Aniversãri

12

Învãþãmântul de formare ºi perfecþionare a pregãtrii cadrelor din arma apãrare NBC a cunos-cut o serie de restructurãri.

C.I.Tr.Ch. ºi-a schimbat la 15 august 1991, denumirea în CENTRUL DE PERFECÞIONARE APREGÃTIRII CADRELOR DE CHIMIE MILITARÃ, iar la 1 iunie 1997, pe structura acestuia s-a înfi-inþat ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU CHIMIE MILITARÃ (dislocare în garnizoana CâmpulungMuscel). La 15.01.2000, ªcoala a luat denumirea de ªCOALA DE APLICAÞIE INTERFORÞE PEN-

TRU APÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ,ulterior, din august 2002, ªCOALA DE APLICAÞIE PEN-TRU APÃRARE NBC. Comandantul ºcolii este ºi Inspectorpentru Apãrare NBC.

ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC a devenitunica structurã de învãþãmânt subordonatã StatuluiMajor al Forþelor Terestre, care a avut ca misiune de bazãperfecþionarea pregãtirii profesionale ºi formarea continuã apersonalului militar profesionalizat pentru arma ApãrareNBC, în raport cu nevoile stabilite prin Ghidul cariereimilitare aprobat prin hotãrâre guvernamentalã ºi prinpoliticile de management al resurselor umane.

O activitate importantã, care a revenitºcolii dupã 1990, a constituit-o reluarea firuluiîntrerupt al activitãþii editoriale, în continuareatradiþiei promovate încã de revista ANTIGAZ(1927-1943) ºi de BULETINUL TRUPELORCHIMICE (1953-1973).

Astfel, la 15 mai 2000, la ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC a apãrut primulnumãr al revistei de arma “APÃRAREA NBC”.

La 15 mai 2005 a apãrut monografiaarmei Apãrare NBC «ISTORIA CHIMIEI MILI-TARE ROMÂNESTI, 1917-2005», nominalizatãla premiul «Locotenent-colonel Mircea Tomescu» al revistei Gândirea Militarã Româneascã pentruanul 2005. Autori: Gl. de bg. dr. Nicolae Popescu ºi col. (r) prof. Mihail Grigorescu. Începând cu 1august 2005, ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC s-a transformat în CENTRUL DE PREGÃTIREPENTRU APÃRARE NBC, subordonat ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã, Sibiu.

În baza ordinului ministrului apãrãrii naþionale nr.124 din 28.07.2005, s-a acordat denumireaonorificã "MUSCEL" Centrului de Pregãtire pentru Apãrare Nuclearã, Biologicã ºi Chimicã.

La 31 iulie 2008 Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC se transformã în BAZA DEINSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC, în compunerea Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD ºiApãrare NBC, subordonat ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã «General EREMIAGRIGORESCU».

CENTRUL DE CERCETARE ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC ªI ECOLOGIE - integrat înstructura Agenþiei de Cercetare pentru Tehnicã ºi Tehnologii Militare - subordonatãDepartamentului pentru Armamente - funcþioneazã ca un organ de consultanþã ºi expertizã alM.Ap.N în domeniul apãrãrii NBC, având ca sarcinã principalã cercetarea ºtiinþificã aplicativã pen-tru realizarea de tehnologii ºi echipamente specifice utilizate de toate categoriile de forþe alearmatei, de protecþie civilã, de alte componente ale Sistemului Naþional de Apãrare.

Monumentul NBC din cazarma Bazei de Instruire

pentru Apãrare NBC - Câmpulung Muscel -


Aniversãri

13

Instituþia este acreditatã de Organismul Militar de Certificare, Acreditare ºi Supraveghereprivind activitãþile de cercetare ºtiinþificã, proiectare,dezvoltare, microproducþie ºi repartiþie/etalonare detehnicã ºi materiale de apãrare NBC, mijloacepirotehnice, incendiare, explozive, balistice ºi de mascare,cu destinaþie militarã ºi civilã.

Obiectivele cercetãrii ºtiinþifice pentru apãrareNBC ºi ecologie vizeazã urmãtoarele domenii:

2 cercetarea fundamentalã ºi competitivã;2 studii de concept, de impact ºi bilanþuri de

mediu;2 activitãþi de demonstrare tehnologicã;2 dezvoltarea tehnologicã de noi echipamente ºi

modernizarea celor existente;2 testarea/evaluarea/expertizã echipamente ºi

materiale;2 microproducþie;2 conceperea ºi realizarea de simulatoare;2 colaborarea ºtiinþificã cu instituþii naþionale de

cercetare ºtiinþificã militare ºi civile;2 colaborarea tehincã internaþionalã.

Integrarea României în structurile Alianþei Nord-Atlantice, ca membru cu drepturi depline,cerinþele impuse de complexitatea derulãrii reformei organismului militar al þãrii, misiunile ce revinArmatei României în cadrul operaþiilor întrunite multinaþionale, exacerbarea fenomenului teroristîn întreaga lume cu posibilitatea utilizãrii agenþilor chimici, biologici ºi radiologici, conduc la noipreocupãri pentru cercetarea ºtiinþificã militarã în domeniu.


Artã militarã

14

S fârºitul secolului al XX-lea ºi începutulsecolului XXI, va rãmâne fãrã îndoialã,în istoria gândirii româneºti, ca o

perioadã de idei ºi elaborãri pragmatice, în planacþional, cu implicaþii imediate sau mai îndepãr-tate asupra teoriei ºi practicii militare.

Riscurile, pericolele ºi ameninþãrile la adresasecuritãþii statelor, în mod special la adresa secu-ritãþii internaþionale, sunt potenþate de vulnerabili-tãþile interne ale statelor, istoria recentã confirmãaceste aspecte, cu cele ale sistemului actual desecuritate.

Securitatea prin cooperare, extinderea spre esta NATO semnificã o extindere a zonei de securi-tate ºi stabilitate pe care Alianþa o genereazã, sem-nificând un pas important pentru realizarea uneiEurope nedivizate.

Cunoaºterea forþelor ºi identificarea tendinþelorce se manifestã în actualul mediu de securitatesunt deosebit de importante pentru a înþelegecãtre ce fel de „nouã ordine internaþionalã” seîndreaptã omenirea ºi care sunt cãile adecvate deconsolidare a securitãþii globale, regionale ºinaþionale.

Teama generatã în prezent de terorism, deproliferarea armelor în domeniul nonletal (laser,sonice, radiologice, termice) de proliferare aarmelor de distrugere în masã, nu ar trebui sãdetermine uitarea trecutului, spaima armelornucleare sovietice, crizele din 1962 ºi rãcirea peri-culoasã a relaþiilor dintre Est ºi Vest de la începu-turile anilor 1980. Rãzboiul Rece a fost o realitatesumbrã (probabil mai este ºi în prezent) ºi nu unjoc lipsit de riscuri pe tema ameninþãrii cu armanuclearã. Încheierea Rãzboiul Rece ºi prãbuºireacomunismului ar fi trebuit sã reprezinte o victorie,o pace mondialã, o tranziþie liniºtitoare, însã dis-pariþia unei mari puteri a permis apariþia unor noiputeri regionale, statale ºi non statale, de niºã,diversificând spectrul ameninþãrilor internaþionaleºi regionale. Recenta vizitã a preºedintelui americanObama la Moscova a reliefat începutul unei noiperioade de cooperare americano-ruse, cooperarece vizeazã în principal reducerea stocurilor dearmament nuclear prin semnarea unui nou tratatSTAR

1

, tratatul anterior expirând în decembrie2009.

TRANSFORMAREA/MODERNIZAREA APÃRÃRII CBRN- INCURSIUNE ÎN VIITOR

Locotenent colonel Ilie BÃLANLocotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN

Baza de Instruire pentru Apãrare NBC

“Dogmele trecutului liniştit sunt nepotrivite prezentului furtunos. Momentul este dificil şi noi va trebui să-i facem faŃă.

Deoarece situaŃia este nouă, va trebui să gândim şi să acŃionăm înnoitor”.Abraham Lincoln

1. Vizita preºedintelui Barack Obama la Moscova, 05-08 iulie 2009, a înregistrat un prim succes, Rusia ºi SUApunându-se de acord în privinþa unei declaraþii asupra dezarmãrii nucleare ºi reînnoirii Tratatului START, care vaexpira la 5 decembrie. Ajungerea la un acord pentru reducerea arsenalului nuclear este cu atât mai importantã cucât, chiar în ajunul vizitei liderului american, surse din diplomaþia rusã anunþau cã experþii ruºi ºi americani nu auajuns la un acord, iar partea rusã condiþiona acordul de renunþarea la instalarea scutului american antirachetã înCehia ºi Polonia. “Nu poate fi vorba de a da asigurãri Rusiei sau de a oferi la schimb lãrgirea NATO sau apãrarea antirachetã”,a arãtat Mike McFaul, consilierul prezidenþial pentru afaceri ruse. “Sã fim sinceri: astãzi nu existã nici un aspect global încare SUA sã fie independente de Rusia”, a precizat, pe de altã parte, analistul rus Gleb Pavlovski, citat de “NezavisimaiaGazeta”. Sursele aratã cã acordul face referire ºi la cifre concrete. Potrivit START, Rusia ºi SUA trebuie sã îºi reducãarsenalul nuclear la 2.000 de focoase de fiecare parte. Cele douã state au mers chiar mai departe, asumându-ºi reducereala 1.500-1.700 de focoase. Potrivit lui Serghei Rogov, directorul Institutului canadiano-american din Moscova, Rusiadoreºte sã reducã numãrul avioanelor strategice ºi al rampelor de lansare a rachetelor nucleare la 600, în timp ceSUA insistã ca numãrul acestora sã rãmânã la 1.000. Sursa - www.cotidianul.ro


15

Artã militarãTotuºi, o datã cu încheierea Rãzboiului Rece, a

apãrut ºi s-a afirmat violenþa ameninþãrii teroriste,necesitând urgentarea mobilizãrii antiteroriste ºievoluþia acestora.

Toate aceste ameninþãri, analizate ca viitoarescenarii de operaþii militare, au determinat coor-donatorii ºi liderii structurilor militare sã acordetot mai multã atenþie componentei CBRN a forþei,aceasta devenind parte componentã a pilonuluiunu de capabilitãþi adoptate pe timpul summituluide la Praga din 2005.

Deºi în viitorul apropiat nu se prefigureazã oameninþare militarã majorã

2

la adresa securitãþiinaþionale a României, statutul de þarã membrãNATO ºi UE la graniþa de est ºi stat riveran laMarea Neagrã, coroborate cu noile riscuri ºiameninþãri asimetrice, impun continuarea proce-sului de transformare ºi adaptare a capabilitãþilorexistente, în vederea îndeplinirii angajamenteloractuale ºi de viitor pe care Armata României ºi le-aasumat/urmeazã sã ºi le asume faþã de NATO ºiUE, în domeniul securitãþii militare.

Natura responsabilitãþilor constituþional na-þionale, precum ºi cerinþa Alianþei de a face faþãoricãror ameninþãri presupun ca Armata Românieisã-ºi dezvolte capabilitãþi care sã-i permitã sãdesfãºoare operaþii pe teritoriul naþional, în aria deresponsabilitate a NATO, precum ºi într-un mediustrategic mai extins, influenþat permanent de fac-tori care impun schimbarea.

Armata României participã la rãspunsurile pecare Alianþa trebuie sã le dea provocãrilor laadresa intereselor de securitate, în interiorul sauîn afara zonei euro-atlantice, precum ºi lasoluþionarea unor conflicte care impun exe-cutarea de operaþii de micã sau mare intensitate.

În acest context, procesul de transformare aArmatei României reprezintã o necesitate fireascãce decurge din noile orientãri strategice ºi detransformare a Alianþei. Acestea permit lãrgireagamei de obiective ºi procese ce includ struc-turarea ºi pregãtirea forþelor pentru participarea laapãrarea colectivã ºi îmbunãtãþirea capabilitãþilornecesare pentru operaþii multinaþionale de mana-gement al crizelor ºi de combatere a terorismului.

În prezent, datoritã riscurilor ºi ameninþãrilorde naturã CBRN se contureazã cerinþele esenþialepe care structurile de apãrare CBRN din ArmataRomâniei în cooperare cu celelalte mijloace/forþeale SNAp trebuie sã le aplice pentru îndeplinireastandardelor în domeniu. Implementarea acestorapresupune costuri foarte mari, schimbãri de men-talitate ºi concepþii noi de acþiune.

Proliferarea ºi diseminarea necontrolatã a teh-nologiilor ºi materialelor nucleare, a mijloacelorde distrugere în masã CBRN, existenþa obiec-tivelor industriale cu risc nuclear, biologic ºi chimicde pe teritoriul naþional ºi din proximitatea aces-tuia, expansiunea reþelelor ºi activitãþilor teroriste,deteriorarea mediului ambiant reprezintã o ame-ninþare directã la adresa populaþiei, teritoriului ºia forþelor armate.

Schimbarea fizionomiei mediului de securi-tate actual în care evolueazã Alianþa ºi statelemembre ale acesteia, în raport cu noua tipologie deameninþãri ºi riscuri, a determinat reconsiderareaconceptului de securitate ºi modificarea priori-tãþilor in vederea protecþiei populaþiei, teritoriuluiºi forþelor armate.

Lumea contemporanã este confruntatã cuameninþãri ºi riscuri de naturã CBRN, cum sunt:

? proliferarea ºi diseminarea necontrolatã atehnologiilor ºi materialelor CBRN, a armelor dedistrugere în masã chimice, biologice, radiologiceºi nucleare (ADMCBRN) ºi a altor mijloace letaleneconvenþionale;

? expansiunea reþelelor ºi activitãþilor tero-riste ºi a crimei organizate transnaþionale – crimi-nalitate economico-financiarã, trafic transfrontali-er ilegal de persoane, droguri, materiale radioac-tive ºi strategice, de armament ºi muniþie etc.;

? degradarea mediului înconjurãtor, prinnerespectarea normelor ecologice, precum ºi exis-tenþa în proximitatea frontierelor naþionale a unorobiective cu grad ridicat de risc;

? pericolul declanºãrii unor conflicte militarelocale ca mãsurã punitivã extremã împotriva unorregimuri dictatoriale din state care încalcã prevede-rile convenþiilor ºi tratatelor internaþionale în

2. Strategia de transformare a Armatei României, Bucureºti 2007.


Artã militarã

16

domeniul ADMCBRN, dezvoltând în ascuns pro-grame militare nucleare, biologice ºi chimice, careacordã sprijin unor organizaþii teroriste ºi a cãrorpoliticã de sfidare ºi ºantaj reprezintã, prin con-secinþele posibile, o ameninþare în creºtere laadresa liniºtii ºi vieþii popoarelor.

Evoluþia riscurilor ºi ameninþãrilor CBRN estegreu predictibilã datoritã multitudinii de posibili-tãþi de realizare a armelor încãrcate cu agenþiCBRN, acestea putând fi utilizate nu doar în sco-puri teroriste ci ºi în alte scopuri, economice saupolitice. De asemenea acestea vor putea fi utilizateatât pe scarã largã, în locuri aglomerate, urbane,cât ºi pentru lovirea unor obiective reduse. Naturavolatilã a acestor agenþi permite realizarea de sis-teme de transmitere la þintã miniaturizate îngre-unând în mod deosebit acþiunile specialiºtilor.Aceste caracteristici necesitã o mobilitate deose-bitã, tehnologii capabile sã contracareze efecteleprecum ºi vitezã de reacþie sporitã asiguratã decapabilitãþi modulare, tehnicã de ultimã orã ºi nuîn ultimã instanþã realizarea traficului de infor-mare oportunã ºi transmitere a datelor.

„Viziunea Întrunitã 2020 – Joint Vision 2020”promoveazã conceptul de „dominaþie în spectrulcomplet” care se sprijinã pe patru noi concepteoperaþionale: manevra dominantã; executareafocului ºi desfãºurarea acþiunilor militare cu odeosebitã precizie; protecþia completã a forþelor;susþinerea logisticã permanentã, oportunã ºi învolum complet. Fiecare dintre aceste concepte tra-duce în teorie o realitate guvernatã de impactultehnologic, de revoluþionarea armamentelor ºisistemelor de informaþii ºi de comunicaþii, ºideschide noi direcþii de transpunere în practicabeligeranþei, în strategia operaþionalã

3

.

Trebuie recunoscut faptul cã apãrareaîmpotriva ADM este specificã întregii game deoperaþii militare, de aceea integrarea sistemelor ºiinteroperabilitatea conceptualã, structuralã,acþional ºi dotarea sunt esenþiale. Elementelespecifice apãrãrii CBRN sunt parte integrantã a sis-temului de comandã ºi control, sistem ce permitecomandanþilor de la toate nivelele sã stabileascã,conducã ºi coordoneze toate activitãþile forþelor din

subordine în scopul îndeplinirii misiunii încredin-þate. Toate aceste aspecte sunt materializate deîndeplinirea oportunã de cãtre structurile speciali-zate de apãrare CBRN a misiunilor specifice în scopulsprijinului acþiunilor de luptã ºi protecþie a forþei.Pentru a avea „ce” trebuie sã ai „cu cine” ºi „cu ce”sã îndeplineºti misiunile, adicã structuri viabile,echipate ºi dotate cu mijloace moderne necesareîndeplinirii tuturor standardelor de eficienþã înscopul atingerii obiectivelor ºi îndeplinirii misiu-nilor, de unde ºi necesitatea modernizãrii echipa-mentelor, regândirii structurale a ceea ce înseam-nã apãrarea CBRN în Armata României ºi armo-nizãrii ºi integrãrii concepþiilor specifice domeniu-lui pentru tot personalul Armatei.

Modernizarea capabilitãþilor de apãrare CBRNtrebuie sã asigure comandanþilor structuriloroperaþionale componentele de apãrare CBRNnecesare îndeplinirii misiunilor de specialitate.Multe dintre sarcinile pe linia apãrãrii CBRN suntcomune apãrãrii pasive, managementului con-secinþelor, operaþiilor de interzicere ºi eliminare aarmelor CBRN.

Apãrarea CBRN trebuie sã acopere întreagagamã de ameninþãri ºi riscuri ºi trebuie sã aibã labazã urmãtoarele obiective:

? asigurarea capabilitãþilor de apãrare CBRNnecesare luptãtorului pentru reducerea riscuriloroperaþionale imediate generate de utilizareaADMCBRN;

? reducerea riscurilor ce pot apare pe timpulconducerii forþelor prin amplificarea pregãtirii,instruirii în domeniul apãrãrii CBRN ºidesfãºurarea exerciþiilor de specialitate. Realizareaunitarã a pregãtirii necesitã o structurã unicã,întrunitã de coordonare a apãrãrii CBRN, capabilãsã realizeze managementul structurilor de specia-litate în timp de pace, crizã sau rãzboi;

? dezvoltarea echipamentelor de apãrareCBRN în scopul reducerii riscurilor asupra opera-þiilor forþelor armate ale României prin prismaameninþãrilor ºi riscurilor CBRN. Dezvoltareaunui program de cercetare în domeniu care sãasigure uniformizarea echipamentelor specificearmatei cu cele utilizate de cãtre alte agenþii

3. Relaþia dintre conceptele operaþionale, tehnologie ºi structurile militare – Lt.col.drd. Ionel IRIMIA.


Artã militarã

17

guvernamentale cu atribuþii în gestionarea situaþi-ilor de crizã/MTI precum ºi realizarea interopera-bilitãþii acestora;

? reducerea riscurilor instituþionale prin

implementarea lecþiilor învãþate în domeniulCBRN la nivelul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Prin îndeplinirea acestor obiective, apãrareaCBRN trebuie sã asigure liniile directoare pentrudezvoltarea capabilitãþilor de apãrare CBRN nece-sare adoptãrii unei strategii naþionale de combate-re a ADM/MTI. Acestea se pot realiza doar prinasigurarea unui cadru legal, a unor structuri speci-fice, instruire ºi educare în domeniu a întreguluipersonal al armatei, precum ºi asigurarea cuechipamente conform cerinþelor.

Succesul operaþiilor de apãrare CBRN ºi decombatere a proliferãrii ADM depinde de inte-grarea echipamentelor atât la nivel naþional cusocietatea civilã, cât ºi multinaþional, instruireapersonalului ºi adoptarea unor proceduri verifi-cate în teatre de operaþii. Este necesar a se dezvol-ta capabilitãþi de apãrare CBRN ce pot fi utilizateatât pe plan intern cât ºi în afara graniþelor, prinutilizarea echipamentelor fixe sau mobile, conec-tate cu elemente de rãspuns locale sau inter-naþionale într-o reþea uniformã de transmiteredate, apte sã sprijine forþele aliate sau parteneriide coaliþie pe o plajã largã de operaþii militare.Aceasta necesitã un efort la nivel naþional, în caresã fie implicate atât sistemul militar cât ºi celelalteelemente ale Sistemului Naþional de Apãrare/SNAp, precum ºi agenþii ºi organizaþii ce pot asigu-ra realizarea capabilitãþilor stabilite prin strategianaþionalã de combatere a ADM/MTI.

Dezvoltarea capabilitãþilor de apãrare CBRNtrebuie sã vizeze cele patru componente opera-þionale ale apãrãrii CBRN, respectiv, cercetare/detecþie (identificare, monitorizare, avertizare ºiraportare), estimarea CBRN, protecþia fizicãCBRN, sprijinul operaþiilor/acþiunilor ºi sprijinulmedical.

Cercetarea/detecþia reprezintã capabilitateade a asigura informaþii continue despre situaþiaCBRN din aria de operare a forþei prin asigurareadetectãrii, identificãrii ºi evaluãrii pericolelorCBRN din aer, din apã, de pe teren asupra perso-nalului, echipamentelor sau instalaþiilor. Aceastã

capabilitate se poate realiza prin utilizareapunctelor de detecþie, a sistemelor de detecþie ladistanþã stand-off ºi a sistemului mobil de detecþie.

Punctele de detecþie asigurã informaþiile nece-sare referitoare la prezenþa sau absenþa pericolelorCBRN în zonele de responsabilitate ale acestora,senzorii instalaþi fiind utilizaþi în vecinãtateaforþelor putând funcþiona fie prin acþionarea decãtre utilizator sau telecomandaþi. Scopul princi-pal al acestor echipamente este acela de a detectaºi identifica tipul de pericol, acestea trebuind sã fieinteroperabile cu echipamentele similare dinarmatele statelor membre NATO/UE, conectabilela o reþea de transmisii date ºi uºor transportabile.Punctele de detecþie se clasificã astfel:

P Punctele de detecþie ale substanþelor chimice - aurolul de a cuantifica gradul de pericol;

P Punctele de detecþie ale substanþelor/agenþilorbiologici - au rolul de a elimina rezultatele fals -pozitive;

P Punctele de detecþie a substanþelor radiologice –au rolul de a mãsura nivelul de radioactivitate ºide a monitoriza doza cumulatã.

Sistemele de detecþie la distanþã asigurã infor-maþiile necesare detecþiei ºi identificãrii prezenþeipericolelor CBRN de la distanþã, permiþând oînþelegere mai bunã a situaþiei ºi avertizarea tim-purie a forþelor în scopul adoptãrii de cãtre per-sonal a mãsurilor de protecþie individualã ºi medi-cale. Scopul general al acestui tip de echipamentreprezintã capabilitatea de a detecta ºi identifica dela distanþã prezenþa pericolului prin evitareaexpunerii directe a operatorului/specialistului laacþiunea agentului contaminant, acestea trebuindsã fie interoperabile cu echipamentele similare dinarmatele statelor membre NATO/UE, precum ºiconectabile la o reþea de transmisii date, fiindclasificate astfel:

& senzori de detecþie a substanþelor chimice – aurolul de a indica vaporii de substanþã întâlniþi fiindapþi de a funcþiona chiar dacã detectorul aflat ladistanþã pe mijlocul de transport se aflã în miºcare;

& senzori de detecþie a substanþelor/agenþilor bio-logici- trebuie sã fie portabili, capabili sã identificeprezenþa pericolului ºi clasa acestuia;


18

Artã militarã

& senzori de detecþie a substanþelor radiologice -trebuie sã fie portabili, apþi de a funcþiona chiardacã detectorul aflat la distanþã pe mijlocul detransport se aflã în miºcare.

Sistemul mobil de senzori CBRN asigurã plat-forme mobile ce pot executa cercetarea, suprave-gherea CBRN ºi analizele de laborator aferente,permiþându-le sã conducã operaþiile specifice înzonele de interes sau de responsabilitate, fiind uti-lizate pentru amplificarea capabilitãþilor senzo-rilor/echipamentelor manuale/automate utilizatede cãtre forþele specializate. Aceste echipamenteau rolul de a integra senzorii într-o viziune acþio-nalã unitarã, de a asigura culegerea de probe pen-tru analize ulterioare de laborator, de a transmiteinformaþiile printr-o reþea de transmitere date, pre-cum ºi asigurarea interoperabilitãþii cu echipa-mentele similare din armatele statelor membreNATO.

O astfel de schemã de principiu a unui sistemmobil de senzori este prezentatã în schema de maijos, în care:

a) Obiectivele sistemului se referã la:

? evitarea contaminãrii prin utilizarea înprimã urgenþã a sistemelor de detecþie la dis-tanþã/stand off;

? obþinerea de informaþii referitoare la natu-ra pericolului în timp scurt din cauze operaþionale,

prin utilizarea sistemelor de detecþie instalate peplatforme aeriene;

? menþinerea siguranþei personalului de spe-cialitate prin utilizarea sistemelor de detecþieinstalate pe vehicule fãrã pilot;

? certificarea rezultatelor prin compararearezultatelor de la mai multe sisteme de detecþie,fixe ºi mobile;

b) Utilizarea tipurilor de senzori se face funcþiede timpul avut la dispoziþie, gradul de acurateþe ainformaþiei determinate ºi necesitãþile opera-þionale de informaþii, astfel:

? detectarea evenimentului suspect cu aju-torul senzorilor instalaþi pe sateliþi;

? verificarea informaþiilor cu ajutorul senzo-rilor instalaþi pe mijloacele aeriene, dacã este posi-bil;

? verificarea informaþiei cu ajutorul senzorilor

de detecþie la distanþã dacã este posibil;

? verificarea informaþiei prin intermediul sen-

zorilor ficºi, existenþi în zona de operare, militari sau

civili, instalaþi înaintea declanºãrii conflictului;


zorilor militari ficºi montaþi în punctele de detecþie

fixe;


zorilor/aparaturii de detecþie montatã pe tehnica de

luptã.


19

Eforturile de modernizare a sistemului mobil desenzori CBRN vizeazãurmãtoarele capabili-tãþi operaþionale:

? a s i g u r a r e adetecþiei agenþilorCBRN noi, a celor

greu volatili, MTI, agenþilor chimici de luptã subformã lichidã sau solidã, precum ºi detecþianivelurilor scãzute de agent toxic care pot influ-enþa într-o oarecare mãsurã operaþiile militare. Deasemenea, detectoarele trebuie sã fie capabile sãdetecteze ºi sã analizeze o gamã mai largã de sub-stanþe, precum ºi sã identifice pericolele biologicenecunoscute la nivele sub cel de pericol din punctde vedere operaþional. Pentru aceasta este nece-sarã realizarea unei analize corecte a densitãþii,localizãrii ºi capabilitãþilor specifice pentru fiecaretip de sisteme/echipamente de detecþie, astfel încâtsã se asigure detecþia ºi identificarea cât mai corec-tã, sã se elimine rezultatele fals – pozitive, erorileºi alarmele false ce pot afecta cursul operaþiilor sauîndeplinirea misiunii;

? realizarea de echipamente/sisteme minia-turizate, cu razã mare de acþiune, capabile defuncþionare autonomã timp îndelungat, cu capa-bilitãþi de detecþie sub pragul minim operaþionalacceptat;

? sistemul trebuie sã fie dezvoltat astfel încâtsã opereze în cadrul teatrului de operaþii al forþeiîntrunite ca detector de radiaþii ºi sistem decolectare a datelor;

? sistemul trebuie astfel dezvoltat încât sãpermitã instalarea acestuia pe anumite vehiculesau platforme cum ar fi avioane fãrã pilot,vehicule fãrã pilot sau alte vehicule decercetare/recunoaºtere;

? laboratoarele analitice trebuie sã fie dez-voltate astfel încât sã fie capabile sã proceseze maricantitãþi de probe standard pe orã, precum ºianalizarea simultanã a probelor diferite, chimice,

biologice, radiologice ºinucleare.

Estimarea CBRN

reprezintã capabilitateade a evalua pericoleleCBRN necesarã în proce-

sul de luare a deciziei ºi se referã la:

A Sistemul integrat de avertizare timpurie -include colectareaautomatã ºi manualãºi integrarea infor-maþiilor specificeprimite de la toatemijloacele de apãrare CBRN desfãºurate în spaþiulde luptã. Acest sistem este interconectat cu capa-bilitãþile punctelor de detecþie, a senzorilor ficºi,mijloacelor de cercetare, cu sistemul de mana-gement al spaþiului de luptã în scopul asigurãriiprocesului de luare a deciziei în timp util funcþiede avertizãrile situaþionale, cu protecþia forþeiîntrunite, cu redobândirea ritmului operaþiei,tratamentul rãniþilor, mãsurile profilactice ºi evacu-area personalului afectat;

A Analiza spaþiului de luptã - asigurã un setcuprinzãtor de metode de analizã ºi planificare cepermite statului major ºi comandanþilor struc-turilor subordonate executarea estimãrii ºi acþiuniiîn timp util în situaþia unor potenþiale pericole/evenimente CBRN. Aceastã capabilitate sprijinãprocesul de planificare a misiunii, procesul deluare a deciziei ºi estimarea riscurilor pentruoperaþiile în curs de desfãºurare sau operaþiileviitoare. Aceastã capabilitate de analizã completãnecesitã o bazã de date validã, verificatã ºi certifi-catã de cãtre specialiºti, precum ºi metode accep-tate de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale;

A Managementul luptei - asigurã o imagineclarã, în timp real, cuprinzãtoare a pericolelorCBRN în contextul operaþiilor specifice spaþiuluide luptã. Aceastã capabilitate include informaþii dela sistemul integrat de avertizare timpurie, analizaspaþiului de luptã ºi alte surse inclusiv informaþiide la centrele meteorologice, din teren, de la sis-temul de culegere a informaþiilor, din cadrul coali-þiei ºi sprijinul societãþii civile;

A Supravegherea medicalã - asigurã avertizareapentru situaþii medicale, sprijinind luarea decizieide cãtre comandant în teatrul de operaþii pentrurealizarea estimãrii pericolului declanºat ºidesfãºurarea procesuluide planificare ºi luare adeciziei. Supravegherea medicalã include capabili-tatea de a identifica rapid, de a raporta ºi estimaefectele agenþilor CBRN ca urmare a analizelor de

Artã militarã


Artã militarã

20

laborator în teatrul de luptã, în scopul asigurãriisãnãtãþii personalului ºi menþinerii capacitãþiioperaþionale, executarea analizelor epidemiologi-ce a evenimentelor cu caracter medical specific.

Modernizarea capabilitãþilor de estimareCBRN cuprinde:

P lãrgirea conexiu-nilor de reþea pentrufluxul de date referi-toare la domeniul CBRN(de la senzor la punctnodal sau punct final) care sã asigure interopera-bilitatea între sistemul de comandã, control,comunicaþii ºi informaticã, informaþii, suprave-ghere ºi cercetare/ recunoaºtere (C4ISR) ºi alte sis-teme similare din cadrul SNAp, precum ºi dis-tribuirea automatã a rapoartelor ºi mesajelor deavertizare cãtre personalul/organizaþiile/agenþiilenominalizate;

P dezvoltarea algoritmilor de estimare ºipredicþie a pericolelor ce vin în sprijinul analizelorpe linie medicalã ºi non medicalã în vedereaestimãrii ºi caracterizãrii ameninþãrilor cu ADM înzonele de operaþii militare;

P dezvoltarea metodelor de planificare ºiluare a deciziei în scopul realizãrii estimãrilorreferitoare la efectele pericolelor CBRN ºi impactulacestora asupra personalului, echipamentelor,terenului, factorilor de risc, pierderilor probabileîn personal, operaþii medicale ºi non medicale prinutilizarea unor scheme de transmitere a datelorcomune SNAp ce vin în sprijinul sistemului desimulare ºi modelare a operaþiilor în scopul dez-voltãrii cursurilor de acþiune necesare planificãriiºi adoptãrii rãspunsului cel mai indicat în cazulpericolelor CBRN;

P sprijinul capabilitãþilor de supravegheremedicalã în vederea avertizãrii timpurie despreatacurile biologice prin colectarea ºi analizareadatelor de supraveghere simptomatologicã/epi-demiologicã de la componentele militare ºi popu-laþia civilã ce sunt interconectate prin sistememedicale cum ar fi Programele de informare medi-calã din teatrul de operaþii sau sistemul desupraveghere medicalã.

Protecþia fizicã CBRN reprezintã capabili-tatea de a asigura protecþia forþei împotrivadegradãrii generate de pericolele CBRN prinadoptarea mãsurilor de prevenire sau reducere aexpunerii, aplicarea mãsurilor profilactice în sco-pul prevenirii sau reducerii efectelor negative psi-hologice asupra personalului, asigurarea protecþieiechipamentelor de mare necesitate. Aceastã capa-bilitate vizeazã 4 mari componente:

R Protecþia ochilor ºi a cãilor respiratorii – pro-tecþia împotriva efectelor letale sau de slãbire acapacitãþii operaþionale apersonalului generate deagenþii chimici, biologicisau pericolele radiologice;

R Protecþia fizicã a per-sonalului-protecþia împo-triva loviturilor adversarului;

R Protecþia colectivã – protecþia structurilorîmpotriva contaminãrii cu agenþi CBRN, refacerea

capacitãþii de luptã;

R Profilaxia medicalã –asigurarea protecþieiîmpotriva efectelor nega-tive ale agenþilor CBRNînaintea apariþiei simp-tomelor de contaminare

(înainte sau dupã expunere). Aceste mãsuri tre-buie sã aibã în vedere timpul de asigurare a pro-tecþiei, durata acesteia, doze recomandate, uti-lizarea de antidoturi aprobate ºi eficacitatea aces-tora.

Modernizarea capabilitãþilor de protecþie aforþei vizeazã:

? asigurarea protecþiei personalului inclusiva rãniþilor, animalelorutilizate în desfãºurareaoperaþiilor, echipa-mentelor ºi facilitãþilorîmpotriva unui spectrularg de agenþi CBRN,MTI ºi agenþi netoxici înscopul îndeplinirii/spri-jinului misiunilor fãrã caacestea sã fie afectatesau cu impact minorasupra acestora;


Artã militarã

21

? contramãsurile medicale de administrare amedicamentelor ºi alimentelor trebuie sã fie dez-voltate pentru a asigura protecþia împotriva unuispectru larg de agenþi CBRN/împotriva expuneriipe rutele contaminate, ºi au o incidenþã accepta-bilã asupra operaþiilor ºi a reacþiilor adversarului;

? protecþia colectivã trebuie sã fie integratãîn toate sistemele critice care pot opera în condiþiide mediu vitrege, cu schimbãri climatericeextreme.

Sprijinul operaþiilor/acþiunilor ºi spriji-

nul medical reprezintã capabilitatea de a asiguradecontaminarea ºi acþiunile medicale care permitrefacerea capacitãþii de luptã a personalului,menþinerea/recuperarea funcþiunilor esenþiale cenu pot fi afectate de efectele/pericolele CBRN,precum ºi revenirea la capacitatea operaþionalãavutã înainte de declanºarea incidentului cât maicurând posibil. Decontaminarea permite menþi-nerea capacitãþii operaþionale a personalului,echipamentelor, terenului ºi facilitãþilor fixe prinabsorbþia, distrugerea, neutralizarea sau înde-pãrtarea agenþilor chimici sau biologici, precum ºiîndepãrtarea materialelor radioactive depuseasupra personalului, echipamentelor, terenuluisau facilitãþilor. Aceastã capabilitate asigurã osoluþie efectivã în situaþia contaminãrii CBRN apersonalului, echipamentelor, terenului ºi facili-tãþilor având în vedere urmãtoarele:

A decontaminarea individualã – asigurãdecontaminarea iniþialã în vederea executãrii de-contaminãrii totale;

A decontaminarea echipamentelor – asigurãdecontaminarea totalã a echipamentelor;

A tratamentele medicale – asigurã aplicareatratamentelor ºi remediilor cãtre un individ care afost afectat în urma expunerii la agenþi CBRN ºi lacare simptomele s-au declanºat ºi au fost diagnos-ticate;

A diagnosticarea medicalã - asigurãdesfãºurarea analizelorde laborator de confir-mare/certificare aprezenþei unui agentCBRN în scopul adop-tãrii tratamenteloroportune chiar ºi în

cazul existenþei unor suspiciuni de contaminare ºiabsenþei oricãror simptome specifice.

Modernizarea capabilitãþii de sprijin al acþiu-nilor/operaþiilor ºi sprijinul medical vizeazã urmã-toarele:

6 decontaminanþii/agenþii decontaminatoritrebuie sã fie dezvoltaþi astfel încât sã fie efectiviasupra agenþilor CBRN/agenþi netoxici în scopulreducerii pericolelor asupra personalului, fiindnecesare dezvoltarea capabilitãþilor de decontami-nare în masã a rãniþilor contaminaþi ºi reducereatimpului necesar de decontaminare;

6 utilizarea decontaminanþilor care nu deter-minã mãsurãri fals-pozitive de cãtre echipamen-tele de detecþie ºi mãsurare a plenitudinii decon-taminãrii, care nu permit poluarea mediuluiambiant, care nu necesitã resurse deosebite pen-tru producere ºi depozitare, care permit reducereatimpului efectiv de decontaminare ºi care nu afec-teazã echipamentele sensibile cum ar fi aparaturaopto-electronicã;

6 capabilitãþile de decontaminare operaþio-nalã ºi totalã trebuie sã fie dezvoltate în contextulpericolelor specifice aeroporturilor ºi porturilormaritime, apte sã decontamineze interiorul/exter-iorul clãdirilor;

6 capabilitãþile de identificare a alimentelor ºimedicamentelor permise, precum ºi cele de diag-nosticare trebuie sã fie portabile, complet inte-grate în sistemul de comandã, control, informati-cã, comunicaþii ºi informaþii (C4ISR) care sã asigu-re identificarea ºi confirmarea rapidã a expuneriila agenþi CBRN prin executarea analizelor opor-tune a mediului ambiant, probelor de mediu ºi cli-nice colectate de personalul specializat;

6 contramãsurile terapeutice trebuie sã fieastfel dezvoltate încât sã aibã o acþiune efectivãasupra personalului ce poate fi afectat deexpunerea la pericol.

Þinând cont de evoluþiile actuale ale artei mi-litare ºi experienþa de luptã recentã a unor struc-turi similare din armatele þãrilor membre NATO,de transformarea NATO ca organizaþie, de exper-ienþa de comandament a personalului propriu,dobânditã prin activitãþi în interiorul Alianþei ºi petimpul desfãºurãrii exerciþiilor, ce au impus con-


Artã militarã

22

ducerea unui numãr diferit de mari unitãþi ºiunitãþi, rezultã faptul cã, pentru comanda ºi con-trolul forþelor de apãrare CBRN, comandantul tre-buie sã dispunã de capacitatea de a-ºi exercita înmod efectiv acest act asupra acestora.

Transformarea militarã reprezintã un procescontinuu de dezvoltare ºi integrare de noi con-cepte, strategii, doctrine ºi capabilitãþi cu scopul dea îmbunãtãþi eficienþa ºi gradul de interoperabili-tate a forþelor ºi de adaptare a Alianþei la noul con-text de securitate, aflat într-o continuã schimbarecare evidenþiazã necesitatea de reevaluare a fac-torului militar ca principalã sursã de credibilitate.Aceasta presupune schimbãri la nivelul doc-trinelor, organizãrii ºi structurii forþelor, capabili-tãþilor, activitãþii de informaþii, instruirii, educaþieiºi achiziþiilor, managementului personalului ºiprogramãrii pe bazã de programe, care devin prin-cipalele domenii de aplicare a transformãrii

4

.

În contextul noilor riscuri ºi ameninþãriCBRN/ MTI identificate la nivel regional ºi inter-naþional, procesul de transformare al structurilorde apãrare CBRN reprezintã o necesitate fireascãce decurge din noile orientãri strategice ºi detransformare a Alianþei. Acestea permit lãrgireagamei de obiective ºi procese pentru a includestructurarea ºi pregãtirea forþelor pentru partici-parea la apãrarea colectivã, îmbunãtãþirea capaci-tãþilor pentru întreaga gamã de operaþii de mana-gement al crizelor ºi a celor pentru operaþii multi-naþionale de combatere a terorismului.

Transformarea structurilor de apãrare CBRNar trebui sã fie conceputã în corelare cu procesulde transformare a Alianþei. În condiþiile transfor-mãrii forþelor, conceptelor ºi capabilitãþilor, proce-sul de transformare a acestora reprezintã viziuneape termen mediu ºi lung referitoare la dimensio-narea, pregãtirea ºi înzestrarea unitãþilor ºi sub-unitãþilor de Apãrare CBRN pentru a participa laoperaþiile viitoare, proces ce trebuie gândit într-oviziune unitarã, în respectul principiilor ceguverneazã comanda ºi controlul forþelor, dar ºi alcelor specifice Alianþei prin care apare ca o nece-sitate îndeplinirea capabilitãþilor pe urmãtoarele

domenii:

&mobilitate ºi capacitate de desfãºurareoportunã în teatrul de operaþii – abilitatea de adesfãºura rapid forþe oriunde este nevoie de aces-tea, chiar ºi în afara teritoriului Alianþei;

&susþinere – abilitatea de a susþine logisticforþele desfãºurate în teatrele de operaþii aflate ladistanþe mari, asigurarea acestora cu întreagagamã de suport logistic, tehnic, personal etc.;

& angajare efectivã – capabilitatea de a anga-ja un adversar în toate tipurile de operaþii, de lacele scurte, rapide, la cele cu intensitate mare, saudesfãºurate pe perioade mari de timp ºi ariiextinse;

&supravieþuirea – abilitatea de a asigura pro-tecþia forþei ºi infrastructurii acesteia împotrivatuturor riscurilor ºi ameninþãrilor identificate sauestimate, prezente sau viitoare;

& interoperabilitatea sistemelor de comuni-caþii - adoptarea unui sistem C2I care sã permitãcooperarea ºi lucrul efectiv a structurilor aparþinã-toare diferitelor þãri membre ale Alianþei.

O structurã unicã de comandã ºi control ope-raþional al apãrãrii CBRN ar putea pune la dispozi-þia factorilor de decizie o viziune militarã consoli-datã, asupra viitoarei configuraþii a structurii for-þelor CBRN ºi a capabilitãþilor necesare îndepliniriiviitoarelor misiuni de cãtre unitãþile ºi subunitãþilede apãrare CBRN. Conceptele ºi capabilitãþile ado-ptate ºi proiectate, ar putea fi transpuse în cerinþeºi planuri prin intermediul procesului de planifi-care a apãrãrii CBRN în consens cu standardeleNATO, conceptele naþionale ºi viziunea integra-toare a ceea ce va reprezenta Armata României înviitor.

Obiectivul fundamental al transformãrii struc-turilor de apãrare CBRN ar trebui sã vizeze asigu-rarea capacitãþilor necesare acestora de a protejaforþele combatante ºi populaþia civilã împotrivaîntregii game de riscuri ºi ameninþãri CBRN/MTI.

Scopul transformãrii structurilor de apãrareCBRN îl reprezintã realizarea unei structuri deforþe modernã, redusã, profesionalizatã, echipatã

4. Strategia de transformare a Armatei Române, Bucureºti, 2007.


Artã militarã

23

adecvat, dislocabilã, interoperabilã, cu capacitatede autosusþinere ºi de protecþie multidimensio-nalã, cu o conducere flexibilã, care, pe baza infor-maþiilor ºi datelor optime, sã ia decizii în timp scurtnecesare asigurãrii operaþiilor ºi protecþiei Forþei.

Transformarea unor structuri, în special aunor structuri tehnice nu se poate realiza înabsenþa modernizãrii echipamentelor, a dotãriiacestora. Elementele care vin în sprijinul efor-turilor de modernizare al apãrãrii CBRN facreferire la:

a) posibilitãþi non materiale;

b) arhitecturã;

c) managementul consecinþelor ADM;

d) testarea ºi evaluarea.

Posibilitãþi non materiale – permit identifi-carea diferenþelor majore din cadrul SNAp dinpunctul de vedere al dotãrii, procedurilor adop-tate, sistemelor utilizate în scopul realizãrii unuiplan coerent de integrare a soluþiilor non materialeîn planul general al SNAp, corelarea acestora cusoluþiile materiale în vederea minimalizãrii efortu-lui financiar necesar atingerii obiectivelor pro-puse. Acest plan trebuie sã facã referire la:

? desfãºurarea de experimentãri în comuncu celelalte elemente ale SNAp în scopul armo-nizãrii conceptului de soluþie non materialã, iden-tificãrii diferenþelor majore ºi propunerii soluþiilorcelor mai viabile;

? desfãºurarea pregãtirii în comun, adop-tarea doctrinelor, conceptelor ºi procedurilor decãtre toate elementele sistemului naþional de apã-rare.

Arhitectura – asigurã o imagine prin carecapabilitãþile necesare pot fi analizate prin prismadomeniului CBRN ºi interacþiunea acestuia cu altedomenii, militare sau civile din cadrul SNAp.Arhitectura asigurã datele necesare în procesul deluare a deciziei în vederea identificãrii capabili-tãþilor necesare ºi determinãrii impactului asupraDoctrinei apãrãrii CBRN, organizãrii structurilorde specialitate, instruirii în domeniu, echipamen-telor specifice, conducerii apãrãrii CBRN, person-alului de specialitate, facilitãþilor de pregãtire/instruire în domeniu ºi interoperabilitãþii cu altestructuri/DOTMLPFI – Doctrine, Organization,

Training, Materiel, Leadership, and education,Personnel, Facilities and Interoperability. Deasemenea, arhitectura asigurã informaþiile nece-sare explicãrii cerinþelor de capabilitate în dome-niul CBRN pentru procesul de comandã ºi controlîn format standard precum ºi informaþiile nece-sare executãrii analizelor de specialitate ºi armo-nizarea/integrarea aspectelor legate de DOTMLPFIîntr-un format unitar ºi coerent. Ca parte a con-cepþiei de înzestrare ºi a sistemului de achiziþii,arhitectura va trebui sã ofere indicaþii referitoarela planurile de dezvoltare în domeniu, de testare anoilor echipamente, de identificare a sistemuluide evaluare a acestora, sã identifice modul de uti-lizare al noilor echipamente în scopul îndepliniriimisiunilor ºi reducerii diferenþelor dintre ariile deaplicabilitate a acestora.

Managementul consecinþelor ADM – includemãsuri adoptate în scopul pãstrãrii siguranþei po-pulaþiei civile, refacerea serviciilor guvernamen-tale, asigurarea mãsurilor de primã necesitatestructurilor guvernului, mediului de afaceri ºipopulaþiei afectaþi de consecinþele declanºãrii uneisituaþii CBRN. Managementul consecinþelor ADMinclude, de asemenea, toate acþiunile adoptate înscopul reducerii efectelor unui atac cu ADMCBRNsau eveniment EADA ºi sprijinã refacerea operaþi-ilor ºi serviciilor esenþiale pe teritoriul naþional ºiîn zonele de operaþii. Armata României trebuie sãfie pregãtitã, prin structurile specializate, sã spri-jine acþiunile de rãspuns pentru un incident/eveniment CBRN/EADA atât pe teritoriul naþio-nal cât ºi în folosul aliaþilor dacã este necesar.Modernizarea acestui segment se referã atât ladomenii non materiale cât ºi materiale ºi:

? asigurã, prin utilizarea specialiºtilor ºiechipamentelor specifice apãrãrii pasive, reduce-rea pericolelor CBRN ºi efectelor acestora pe ter-men lung asupra personalului neprotejat precumºi adoptarea mãsurilor imediate necesare men-þinerii ritmului luptei pe timpul desfãºurãrii ope-raþiilor militare;

? necesitã echipamente, doctrine, acorduride sprijin reciproc comune tuturor elementelorSNAp.


Artã militarã

24

Testarea ºi evaluarea – asigurã dezvoltareaprogramelor de apãrare CBRN, avizarea caracteri-sticilor ºi parametrilor constructivi ai echipa-mentelor CBRN, riscurile ºi limitãrile acestora,precum ºi recomandarea testãrii acestora în medi-ile operaþionale. Testele ºi evaluãrile permit verifi-carea efectivitãþii echipamentelor pentru uti-lizarea de cãtre militari în condiþiile specifice misi-unilor, fiind necesare asigurarea capabilitãþilorCBRN pentru luptãtori. Modernizarea acestui seg-ment vizeazã desfãºurarea de analize, teste ºi eva-luãri operaþionale în condiþii reale, prin utilizareade laboratoare ºi poligoane de antrenament/testare cu agenþi CBRN reali/medii artificiale, pre-cum ºi în condiþii simulate în mediul natural. Înacest sens se are în vedere realizarea Poligonuluide antrenament cu agenþi CBRN reali, structurã ceva permite în viitor pregãtirea, instruirea ºi acþi-unea specialiºtilor într-un mediu apropiat de celreal, prin acest tip de antrenament urmãrindu-senu numai antrenarea în manipularea substanþelortoxice reale cât pregãtirea psihicã a luptãtoruluiasupra a ceea ce înseamnã pericolul CBRN,pregãtire ce urmãreºte în principal atenuarea lamaxim a manifestãrii complexului Cassandra

5în

cadrul structurilor militare, afecþiune ce poateaduce mari prejudicii stãrii de operativitate a sub-unitãþilor cu impact major asupra derulãrii opera-þiilor, îndeplinirii misiunilor ºi menþinerii libertãþiide acþiune/avantajelor cucerite.

Mediul de operare al conflictelor în general nueste unic, nevoia de putere, lupta pentru cucerireaacesteia în vederea menþinerii sferelor de influ-enþã este perenã de-a lungul istoriei. Ceea ce s-aschimbat în zilele noastre este apariþia de forþeantagonice care au acces, sau care sunt în cãutarea

ADMCBRN, arme care au capacitatea de a provocadistrugeri catastrofice asupra mediului, populaþieiºi în final asupra vieþii pe planetã. Provocãrile carestau în faþa securitãþii mondiale sunt generate deuºurinþa ºi rãspândirea informaþiilor referitoare ladezvoltarea ADM, amplificarea tehnologiilorduale, cu aplicabilitate dublã, civilã ºi militarã,progresul rapid al ºtiinþei în domeniu care conti-nuã sã identifice noi tehnologii, inclusiv tehnolo-gia ingineriei genetice ºi nanotehnologia în scopuldezvoltãrii de noi ameninþãri.

Amplificarea tendinþelor fundamentaliste,exacerbarea sentimentului religios ºi nu numaiobligã la perfecþionarea continuã, la dezvoltareasistematicã a sistemelor de protecþie, de con-tracarare a utilizãrii ADM, prin îmbunãtãþireacapabilitãþilor de detecþie, structurale, de protecþieºi de sprijin în astfel de situaþii, ºi nu în ultimulrând dezvoltarea interoperabilitãþii în cadrulAlianþei deoarece nici o naþiune nu este capabilãde a face faþã singurã unor astfel de ameninþãri.Necesitatea transformãrii nu este una pur ideolo-gicã ci ºi practicã, natura conflictelor actuale, încontinuã schimbare, asimetrice, ce utilizeazãstrategii de terorizare, atacuri surprizã, de influ-enþare, cerând noi structuri ce permit mini-malizarea efectelor acestora.

Un sistem capabil de rãspuns la ameninþãrilecu ADM trebuie sã se adreseze în principal urmã-toarelor:

? Misiunea trebuie sã facã referire la:

P obiective ºi rezultate previzionate;

P resurse ºi limitãri;

P situaþia eonomicã.

5. Cassandra - Felul în care reacþioneazã oamenii, ºi în cazul nostru, militarii, depinde de gradul în care conºtien-tizeazã pericolul, respectiv de teama pe care o simt în momentul avertizãrii despre pericolul unui atac sau a contam-inãrii cu agenþi CBRN/MTI:

- dacã gradul în care membrii grupului îºi dau seama de pericol este minim sau egal cu zero, trebuie sã se mizezepe o reacþie de apãrare din partea lor, care ia forma respingerii sau a bagatelizãrii pericolului. Pericolul nu este luat înserios, oamenii se consoleazã, spunându-ºi: „nu se poate sã fie atât de grav" ori se resemneazã: „oricum, nu putem facenimic";

- dacã ei realizeazã intens pericolul, trebuie sã se ia în calcul o reacþie de apãrare sub forma de fugã, abandonare,ºi, în caz extrem, de panicã ajunsã la paroxism.

Pregãtirea în domeniu este cea care poate reduce efectele acestui complex, însã realitatea câmpului de luptã estecel care va transforma în reflexe cunoºtinþele dobândite, spiritul de conservare, „îmbogãþit” cu aceste cunoºtinþe fiindcapabil sã asigure autoprotecþia indivizilor.


25

? Ameninþarea - tipul de ameninþare:

P intern sau extern;

P mic sau mare ca intensitate;

P tip - chimic, bio, MTI, agenþi netoxici.

? Capabilitãþi necesare:

P avertizare oportunã ºi suficientã;

P protecþia forþei ºi populaþiei civile;

P degradarea minimã a capacitãþii opera-þionale.

? Sistemul trebuie sã asigure:

P performanþele elementelor componente;

P comunicaþii;

P echipamente de specialitate;

P conducere operaþionalã.

Menþinerea zonelor de instabilitate, prolifera-rea ADMCBRN, a tehnologiilor tot mai sofisticate,determinã apariþia unor noi forme de ameninþareîn care folosirea agenþilor toxici de luptã, sub-stanþelor radioactive sau agenþilor biologici cudiferite mijloace sau dispozitive, militare sauimprovizate ºi evenimentele ce se pot produce caurmare a acþiunii umane ostile, necontrolate sauaccidentale asupra instalaþiilor cu risc CBRN potdetermina contaminarea, pe diferite perioade detimp, a unor zone/suprafeþe de teren cu valorivariabile ºi consecinþe deosebit de grave asupravieþii ºi a mediului. Aceastã formã de ameninþaredeterminã o viziune nouã asupra evaluãriiriscurilor, consecinþelor ºi efectelor de masã cepot fi produse, a asigurãrii operaþiilor, protecþieiforþelor ºi desfãºurãrii activitãþilor de cãtre popu-laþia civilã în condiþii de ameninþare/nesiguranþãsau a producerii/existenþei unor zone/suprafeþemari de contaminare chimicã, biologicã, radiolo-gicã sau nuclearã.

Proliferarea ADMCBRN, reprezintã o serioasãameninþare în cadrul spectrului operaþional,începând cu proiecþia, apoi desfãºurarea forþelor ºiterminând cu stabilizarea ºi impunerea pãcii. Laînceput de mileniu, riscurile CBRN tind sã creascãîn complexitate, iar disponibilitatea capabilitãþii deapãrare în aceasta direcþie poate fi consideratã unfactor vital ºi în apãrarea împotriva terorismului.Pentru a putea acþiona eficient atât astazi, cât ºi înviitor, apãrarea CBRN trebuie sã se modernizeze ºi

sã se adapteze potrivit noilor misiuni, capacitãþi ºistructuri instituþionale ale Alianþei.

În acest context, participarea armei apãrareNBC la îndeplinirea misiunilor/sarcinilor specificepresupune în mod necesar, situarea acesteia pecoordonate care pot fi definite prin termeniimodern, eficace, flexibil, profesionalism.

BIBLIOGRAFIE

& SMG/CBRN-1 – Doctrina Apãrãrii CBRNîn Armata României;

& Strategia de transformare a ArmateiRomâniei, Bucureºti 2007;

& Istoria Chimiei Militare Româneºti -Gl.bg.(r) dr. Nicolae POPESCU, col.(r) prof. MihailGRIGORESCU, Bucureºti, 2005;

& CBRNe WORLD Magazine, autumn 2008;

& 2008 CBRN Defence Modernization Plan;

& Join Vision 2010;

& Joint Vision 2020;

4 www.nationmaster.com/cat/mil-military;

4 www.nti.org/;

4www.armscontrol.org/factsheets/cbwprolif.asp#1#1;

4 www.armscontrol.org/factsheets/cbwpro-lif. asp#2#2;

4www.armscontrol.org/factsheets/cbwprolif.asp#7#7;

4 cns.miis.edu/research/cbw/possess.htm#39

4 news.bbc.co.uk;

4www.time.com/time/world/article /html;

4 www.fas.org;

4www.cbsnews.com/htdocs/mass_destruc-tion/nuclear/framesource.html;

4 www.wsws.org/articles/2002/oct2002/shar -003.shtml;

4 www.telegraph.co.uk;

4 www.kuro5hin.

Artã militarã


Artã militarã

26

Amplificarea ºi diversificarea riscurilor,direcþionarea acestora în condiþiile exis-tenþei unor vulnerabilitãþi interne ºi a

unor conjuncturi favorizante, pot genera ameninþãrila adresa stabilitãþii ºi securitãþii statului român, caresã determine adoptarea unor mãsuri ºi modalitãþi deacþiune adecvate, flexibile ºi eficiente.

În actualul mediu de securitate, premisele fun-damentale ale politicii de apãrare trebuie adaptate latipologia riscurilor ºi crizelor prin încorporarea unornoi misiuni ale forþelor Armate ºi definirea para-metrilor de adaptare a organismului militar la aces-tea.

Principalii factori externi de risc la adresa secu-ritãþii naþionale sunt generaþi de posibilele evoluþiinegative în plan subregional în domeniul democra-tizãrii, respectãrii drepturilor omului ºi dezvoltãriieconomice, proliferarea armelor de nimicire înmasã, a tehnologiilor ºi materialelor nucleare, aarmamentelor ºi mijloacelor sale letale necon-venþionale, proliferarea ºi dezvoltarea reþelelorteroriste, a crimei organizate transfrontaliere, a trafi-cului ilegal de persoane, droguri, armamente ºimuniþie, materiale radioactive ºi strategice, migraþiaclandestinã ºi apariþia unor fluxuri masive de refu-giaþi, acþiunile de incitare la extremism, intoleranþã,separatism sau xenofobie, decalajele între nivelurilede asigurare a securitãþii ºi gradului de stabilitate alestatelor din proximitatea României, limitarea oriinterzicerea accesului statului român la uneleresurse ºi oportunitãþi regionale, importante pentrurealizarea intereselor naþionale.

Pe termen scurt ºi mediu, România nu esteameninþatã de o agresiune armatã directã împotrivateritoriului ei ºi nu considerã nici un stat ca potenþialinamic.

Aderarea la NATO presupune asumarea unui rolsuplimentar în aceastã direcþie, precum ºi creºtereacapacitãþilor puse la dispoziþie pentru întreaga gamã

de misiuni ale Alianþei, inclusiv cele de apãrarecolectivã.

Operaþiunile conduse de NATO nu mai au odelimitare geograficã strictã, putând fi desfãºurate înorice parte a globului, oricând va fi nevoie ºi într-untimp de reacþie scurt. În îndeplinirea angajamentelorasumate pe linia integrãrii în alianþã, politica deapãrare a României va presupune un accent sporitpe dezvoltarea capacitãþilor de desfãºurare în teatrua forþelor, a elementelor de susþinere ºi dislocare aacestora. Apãrarea naþionalã ºi apãrarea colectivã,ambele activitãþi umane, complete, constante ºi sis-tematice se aflã în corelaþie. Într-un fel anume îºiconcepe ºi organizeazã apãrarea naþionalã un statcare nu este membru al unei alianþe politico-militareºi într-o manierã cu totul diferitã o þarã care faceparte dintr-un sistem de apãrare colectivã.

O definiþie a apãrãrii naþionale este data degeneralul Oniºor. Aceasta “este definitã ca apãrare aþãrii prin utilizarea în totalitatea disponibilitãþilor de ordinmilitar, civil, economic ºi psihologic, în scopul asigurãriirezistenþei în faþa unei primejdii

1

”. Ea cuprinde ansam-blul de mãsuri ºi activitãþi adoptate ºi desfãºurate decãtre stat, în scopul de a garanta independenþa ºisuveranitatea naþionalã, integritatea teritorialã, de aproteja viaþa ºi bunurile populaþiei, precum ºisusþinerea intereselor fundamentale ale þãrii, fapt cepresupune adoptarea unor game sporite de mãsuri,activitãþi în domeniile economic, politic, militar,juridic, diplomatic, cultural, etc., atât la pace, cât ºiîn timp de rãzboi, pentru a promova ºi susþineinteresele naþionale.

Apãrarea naþionalã vizeazã ºi asigurarea unuiclimat de siguranþã, prevenirea pericolelor ºiameninþãrilor de orice fel. Aceasta se concepe ºiplanificã þinând seama de: interesele naþionale fun-damentale, specificitatea riscurilor ºi ameninþãrilorla adresa sa, natura vulnerabilitãþilor sociale, eco-nomice, demografice, etc., caracteristicile teritoriului

APÃRAREA NAÞIONALÃ - PARTE A APÃRÃRII COLECTIVE -

Locotenent colonel Costel IONESCU

Comandantul Batalionului 33 Vânãtori de Munte ,,POSADA”

1. General de brigadã (r) profesor universitar doctor Constantin Oniºor, Teoria strategiei militare, Bucureºti, AISM,1999, pagina 324.


Artã militarã

27

naþional, situaþia geopoliticã ºi tendinþele de evoluþiea acesteia, legislaþia internã ºi dreptul internaþional,prevederile Constituþiei ºi a celorlalte legi ale þãrii,prevederile tratatelor ºi convenþiilor internaþionalela care statul este parte.

În acelaþi timp, statul respectiv are în vedere ºipotenþialul sãu economic, militar, demografic, cândîºi stabileºte dimensiunile ºi coordonatele apãrãriinaþionale. Dacã un stat a ales calea apãrãrii naþionalecu forþe proprii, atunci statul respectiv adoptã unstatut de neutralitate, fie o doctrinã a luptei întregu-lui popor. Istoria a demonstrat cã, ambele varianteascund multe vulnerabilitãþi ºi cã, la nevoie, nu suntatât de eficace pe cât sperau cei care le-au adoptat.

Varianta “apãrare colectivã”, constituie o opþiunea statelor, pentru prezentarea intereselor fundamen-tale naþionale. Înþelegerea ºi realizarea practicã acorelaþiei ”apãrare naþionalã” - „apãrare colectivã” esteextrem de importantã în aceastã perioadã, cândRomânia a devenit membru al alianþei NATO.Apãrarea naþionalã este definitã ca ”totalitateamãsurilor ºi acþiunilor adoptate ºi desfãºurate deautoritãþile constituþionale ale statului român în timp derãzboi, în scopul garantãrii suveranitãþii naþionale, inde-pendenþei ºi unitãþii statului, integritãþii teritoriale a þãriiºi a democraþiei constituþionale

2

”. Între atributele prin-cipale ale „apãrãrii naþionale” regãsim: stabilirea dealianþe politice, adoptarea Strategiei militarenaþionale ºi a Doctrinei, stabilirea valorii, structurii ºiînzestrãrii forþelor militare active, pregãtirea terito-riului, economiei ºi a populaþiei pentru apãrare, con-ducerea ºi executarea nemijlocitã a operaþiilor deapãrare a teritoriului naþional, a independenþei ºisuveranitãþii naþionale a þãrii, precum ºi a ordiniiconstituþionale în cadrul statului de drept. La rândulei „apãrarea colectivã” este definitã ca fiind „totalitateamãsurilor luate ºi a acþiunilor întreprinse de structurilemilitare interaliate pentru întârzierea, oprirea sau respin-gerea agresorului”. Apãrarea colectivã presupune, înmod cumulativ, urmãtoarele norme: reciprocitateîntre statele membre în ceea ce priveºte susþinereamilitarã în caz de atac de cãtre un alt stat sau unitatede state, contribuþia fiecãrui stat membru cu resurseumane, materiale ºi financiare pentru susþinereaunei misiuni dusã de organizaþie, în vederea pro-movãrii intereselor fundamentale ale participanþilor,constituirea de forþe militare naþionale care intrã în

subordinea unei coaliþii militare a organizaþiei doarpe timpul îndeplinirii misiunii respective, negociereanivelului, mãrimii ºi naturii efortului de apãrare,obligativitatea tuturor statelor membre de a partici-pa la apãrarea colectivã, consens în adoptareahotãrârilor.

Apãrarea colectivã are ca scop constituirea unorstructuri militare adecvate provocãrii cãreia trebuiesã i se rãspundã la un moment dat, dar ºi a unormecanisme de decizie eficace. Consider cã, ele-mentele de conþinut ºi atributele „apãrãrii colective”sunt similare celor ale „apãrãrii naþionale”, cu deose-birea cã ele vizeazã, prin statele membre, organismulpolitico-militar integrat. Faptul cã teritoriul naþionalal României este integrat în aria de responsabilitate(acoperire) a prevederilor articolului 5 din tratatcoroborat cu interesele comune existente întreAlianþã ºi România, ca structurã politico-militarãintegratã, constituie o interfaþã între cele douã con-cepte. De aici rezultã faptul cã existã o întrepãtrun-dere a unor elemente ce aparþin celor douã con-cepte.

Raportul în care se aflã elementele binomului„apãrare naþionalã” - „apãrare colectivã”, conduc laideea cã unele au un caracter de ascendenþã faþã decelelalte, au un rol mai determinant în aceastã core-laþie continuã ºi care se influenþeazã reciproc. Printr-oanalizã pragmaticã am putea spune, cel puþin dinpunct de vedere al dimensiunii contribuþiei de oricenaturã (economicã, militarã, financiarã) cã existã oascendenþã a „apãrãrii colective” asupra „apãrãriinaþionale”.

Consider cã, „apãrarea naþionalã”, prin aspectelesale de bazã, se înscrie în cadrul „apãrãrii colective”, caparte componentã a acesteia. Un alt element carerãspunde dezideratului impus de integrarea „apãrãriinaþionale” în „apãrarea colectivã” îl constituie structurade forþe, care derivã din Concepþia ”Forþa Obiectiv-2007- revizuitã fundamental” care clasificã forþele exis-tente la pace în Forþe cu nivele diferite de operaþio-nalizare. Motivaþia a constituit-o cerinþa Alianþei dea contribui cu forþe la „apãrarea colectivã” pe bazacerinþelor minime de forþe dislocabile NATO.

Unitatea de acþiune cu forþele Alianþei este datãde participarea la operaþii comune cu acestea, avândla bazã un limbaj comun al principiilor generale, alT.T.P. pe care se construieºte structura organiza-

2. Dcþionarul de termeni, STANAG 5062, Terminologie militarã generalã, Editura Militarã, Bucureºti, 2002, partea aIII–a p.2.


Artã militarã

28

toricã, cerinþele de înzestrare, cât ºi nevoile depregãtire, formare, perfecþionare a personalului. Oaltã cerinþã deosebit de importantã, care faciliteazãîndeplinirea misiunilor de apãrare colectivã aRomâniei, constã în adaptarea la standardele NATOprivind înfiinþarea ºi pregãtirea capacitãþilor logisticeoferite Alianþei sau care asigurã sprijinul logistic alforþelor participante la efortul comun al NATO, prinsprijinul Naþiunii Gazdã (HNS). La aceasta se adaugãrealizarea ºi menþinerea unei compatibilitãþi tehniceîn domeniul infrastructurii.

Sintetizând pânã aici, putem aprecia cã tot ce seface astãzi în Armata României, trebuie sã fie subor-donat determinãrilor impuse de necesitatea corelãrii„apãrãrii naþionale” cu „apãrarea colectivã” în confor-mitate cu prevederile Strategiei Militare Naþionale,ce vizeazã integrarea deplinã a primului concept încel de al doilea.

Conceptul Strategic al Alianþei din aprilie 1999,dã posibilitatea statelor membre ca, prin efortulcolectiv, sã-ºi realizeze obiectivele esenþiale de secu-ritate naþionalã, asumându-ºi în acest fel respon-sabilitãþi suverane în domeniul apãrãrii.

Acceptarea statutului de membru al unei orga-nizaþii politico-militare cu astfel de competenþe, pre-supune renunþarea la unele atribute ale suveranitãþiinaþionale ºi transferul lor cãtre instituþia transnaþionalã(în cazul României alianþa NATO) care ºi-a asumatresponsabilitatea apãrãrii colective.

România a devenit stat membru NATO, cudrepturi depline, în martie 2004, statut care permitesã se afirme cã apãrarea colectivã reprezintã o reali-tate pentru noi, apãrarea naþionalã ne mai fiindrezultanta exclusivã a efortului naþional în domeniu.Desigur, aceastã calitate nu diminueazã cu nimic dinresponsabilitatea ce revine statului român pentruorganizarea apãrãrii naþionale, regulile Alianþeicreând totuºi obligaþii sporite pentru þara noastrã înceea ce priveºte „apãrarea colectivã”.

Apãrarea naþionalã se organizeazã acum, cuforþele armate existente ºi aflate în plin proces dereformã, totuºi consider cã se impune cu necesitatesã se examineze structura sistemului de instruire ºieducaþie militarã, recrutarea ºi pregãtirea unui per-sonal complementar care la nevoie sã completezenecesitãþile cerute de organizarea apãrãrii naþionale.Credem cã, existã aceastã nevoie deoarece de ladeclanºarea unei situaþii conflictuale ºi instituireamãsurilor privind apãrarea naþionalã ºi reacþia

Alianþei este o duratã de timp destul de criticã (5 la30 de zile).

Pentru punerea în practicã a angajamentelorþãrii noastre faþã de Alianþã, este necesar ca procen-tul din PIB alocat apãrãrii sã fie menþinut la o cifrãoptimã care sã asigure satisfacerea cerinþelor depregãtire ºi înzestrare.

Statutul de stat membru al unei importantealianþe politico-militare îºi pune amprenta pe ati-tudinea ºi comportamentul þãrii respective în sensulcreºterii încrederii în sine ºi în partenerii sãi, alasumãrii voluntare de responsabilitãþi privind secu-ritatea ºi apãrarea naþionalã, regionalã ºi globalã.

O þarã membrã a unei alianþe politico-militareputernice acþioneazã curajos în apãrarea ºi pro-movarea intereselor naþionale, atât pe plan intern,cât ºi extern, ºtiind cã, la nevoie, nu este singurã, cisprijinitã efectiv de partenerii sãi.

În concluzie se poate afirma cã, între apãrareanaþionalã ºi cea colectivã existã presupuneri ºi inter-condiþionãri reciproce, ele nu sunt incompatibile,prima poate fi consideratã ca parte a apãrãrii colec-tive. Scopul ºi obiectivele apãrãrii naþionale se potrealiza cel mai eficient în cadrul apãrãrii colective.

Pentru þara noastrã se impune o abordare realistãa cerinþelor ºi exigenþelor, în schimbul apãrãrii ºisecuritãþii naþionale ºi în urma integrãrii în UniuneaEuropeanã.

Aceasta doreºte sã-ºi creeze o structurã militarãproprie, deºi majoritatea þãrilor ce o compun facparte din Alianþa Nord-Atlanticã. În acest context,politica de securitate ºi apãrare a þãrii noastre trebuiesã se bazeze pe certitudini, cum ar fi calitatea demembru al Uniunii Europene ºi N.A.T.O.

Dinamica ºi complexitatea fenomenelor politi-co-militare, evoluþia ºi impactul lor asupra dez-voltãrii societãþii umane la începutul mileniului altreilea, reclamã pentru viitor o analizã atentã ºi per-tinentã a acestora, în scopul elaborãrii politicilor,strategiilor, programelor ºi doctrinelor de securitate,implicit de securitate ºi apãrare naþionalã.

U n rãzboi nuclear

între þãrile care

posedã aceste

arme va avea consecinþe incal-

culabile, pierderile umane vor

depãºi 200 milioane, iar

numãrul infirmilor va fi peste

60 milioane. Se apreciazã cã

cea mai mare parte a arse-

nalului nuclear este progra-

mat sã loveascã cu precãdere obiectivele militare ºi

industriale (aproximativ 10%).

Ca urmare a lovirii platformelor industriale,

care, de regulã, se aflã în apropierea centrelor

urbane mari ºi foarte mari, s-ar putea ca pânã la

65% din populaþia urbanã din S.U.A ºi Europa sã fie

nimicitã imediat sau în timp scurt dupã exploziile

nucleare. Emisfera nordicã ar putea pierde pânã la

45% din populaþie în decurs de câteva zile pânã la o

sãptãmânã, la care se vor adãuga alte zeci de milioane

de rãniþi, iradiaþi, cu arsuri grave.

Efectele posibile ale unui rãzboi nuclear sunt

împãrþite în efecte imediate ºi efecte ulterioare.

Dintre efectele imediate, generate de cei 5 fac-

tori distructivi (unda de ºoc, emisiunea de luminã,

radiaþia penetrantã, contaminarea radioactivã ºi

impulsul electromagnetic), putem enumera:

¢ intervenþiile medicale vor fi insuficiente spre a

da un ajutor efectiv victimelor, întrucât:

$ 80% din medici vor muri;

$ 80% din capacitatea de spitalizare va fi

distrusã;

¢ rezervele de sânge

pentru transfuzii, de

antibiotice ºi medica-

mente vor fi distruse sau,

în orice caz, numai o micã

parte din acestea va rãmâne

disponibilã;

¢ alimentele ºi apa

vor fi supuse unei conta-

minãri puternice;

¢ intervenþia formaþiunilor de apãrare civilã va fi

redusã.

Efectele ulterioare, generate de distrugerea

(alterarea) mijloacelor de supraveþuire de bazã,

vitale pentru menþinerea vieþii omului pot fi con-

siderate:

¢ producþia de alimente va fi grav afectatã;

¢ prezenþa cãderilor radioactive va constitui un

pericol constant pentru supravieþuitori;

¢ supravieþuitorii vor suferi de malnutriþie, de o

crizã acutã de locuinþe, iar imunitatea lor redusã îi

va expune uºor la diverse boli;

¢ epuizarea ozonului din atmosferã va cauza

diferite boli ºi schimbãri în viaþa animalelor ºi

plantelor.

Cele mai serioase probleme medicale dupã ata-

cul nuclear vor fi în legãturã cu deshidratarea,

infecþia ºi înfometarea. Supravieþuitorii vor fi supuºi

unor condiþii de viaþã primitive, epuizante, de mal-

nutriþie ºi cu o permanentã expunere la agenþii pato-

geni. Epidemiile, þinute în prezent sub control ca

urmare a mãsurilor profilactice în toatã atmosfera

nordicã - mãsuri ce vor înceta sã se mai aplice -, vor

duce la rãspândirea fãrã opreliºti a holerei, malariei,

febrei tifoide, tuberculozei ºi altele, fãcând ravagii în

rândul populaþiei.

Cercetãrile asupra consecinþelor unui rãzboi

nuclear au impus concluzia cã la distrugerile prin

explozie, radiaþie termicã, radioactivitate ºi unda de

EFECTELE IMEDIATE ALE RÃZBOIULUI NUCLEAR

Sublocotenent Dragoº RUS

Batalionul 72 Apãrare NBC


Riscuri ºi ameninþãri

29



30

ºoc se vor adãuga efectele combinate. Urmeazã

modificarea catastroficã a mediului natural, insta-

larea unei noi epoci de glaciaþiune. Pentru consti-

tuirea unei epoci de glaciaþiune este specificã o

scãdere de temperaturã, faþã de condiþiile existente

de circa 10 grade.

Folosindu-se numai o treime din toate armele

existente, viaþa umanã ºi orice altã formã de viaþã pe

Terra va fi grav afectatatã: "O noapte ºi o iarnã nuclearã

îndelungatã" se va instala pe planeta noastra.

Conform scenariilor de utilizare a armei nucleare,

modificãrile climatice sunt caracterizate prin scãderi

ale temperaturii la suprafaþa solului, specifice

fiecãrui caz în parte.

Dupã studiul lui Carl Sagan, pentru cazurile A,

C ºi E temperaturile scad mult ºi brusc (minus 22-23

grade cazurile A ºi C ºi minus 48 grade cazul E), pen-

tru cazul D scad la minus 25 grade, iar pentru cazul

B, cel mai "blând" temperatura scade în emisfera

nordicã cu circa 10 grade sub cea medie a aerului.

Scenarii de utilizare a armei nucleare*

Carl Sagan aratã cã, pe fondul "iernii nucleare",

se produc 15 tipuri de efecte distructive, a cãror

duratã se întinde pe o perioadã de cel puþin 10 ani.

Cantitãþile imense de fum, funingine, cenuºã

etc., rezultate în urma incendiilor uriaºe provocate

de folosirea masivã a armelor nucleare, vor reduce

în aºa mãsurã cantitatea de energie solarã ajunsã pe

pãmânt, încât se va produce o rãcire bruscã a climei,

pe durate de sãptãmâni sau luni de zile, producând

daune catastrofale, la nivel planetar, sistemelor

social-ecologice (instalarea "iernii nucleare").

În funcþie de amploarea rãzboiului nuclear, can-

titatea de luminã ce ar putea fi reþinutã s-ar ridica la

50-90%. Întunericul rezultat ar putea persista timp

de mai multe sãptãmâni, ceea ce ar putea constitui

începutul unei întregi serii de efecte ecologice, care

s-ar prelungi timp de câþiva ani.

În primul rând, procesul de fotosintezã, esenþial

pentru viaþa tuturor plantelor, s-ar reduce în mod

simþitor. Scãderea temperaturii ar duce la dis-

trugerea vegetaþiei în ansamblu, la moartea ani-

malelor ºi a maselor de oameni rãmase fãrã adãpost.

Ar îngheþa sursele de apã potabilã, s-ar deteriora sis-

temele sanitare, fapt care, combinat cu contaminarea

surselor limitate de apã ºi alimente, ar duce la rãs-

pândirea bolilor infecþioase la scarã foarte mare.

Directe ori indirecte, imediate sau de lungã duratã,

efectele previzibile ale întrebuinþãrii mijloacelor nucleare

fac din rãzboiul nuclear cel mai mare pericol potenþial în

lumea contemporanã.

BIBILOGRAFIE

1. Carl Sagan, Nuclear War and Climatic

Catastrophe - Foreign Affairs, 1983.

2. http://en.wikipedia.org/wiki/Nuclear_war-

fare.

3. http://www.roenciclopedia.ro/armament-

nuclear.htm.

4. http://www.johnstonsarchive.net/nuclear/

nuclearwar1.html.

5. http://www.cddc.vt.edu/host/atomic/nukef-

fct/index.html.

6. http://www.fas.org/nuke/intro/nuke/7906.

* Carl Sagan, Nuclear War and Climatic Catastrophe, Foreign Affairs, 1983

Riscurile folosirii armelor biologice sunt lanivel planetar. Nu existã frontiere în calealor. Ameninþarea este globalã ºi de aceea ºi

riposta trebuie sã fie globalã.

Dupã 11 septembrie 2001 pericolul unoratacuri teroriste de amploare asupra populaþiei dinoricare parte a lumii nu mai poate fi un scenariude neimaginat. Expedierea unor scrisori contami-nate cu antrax au conturat spectrul unei noiameninþãri majore la adresa omenirii, înregistrân-du-se debutul oficial al bioterorismului. Caurmare, majoritatea guvernelor occidentale auluat în calcul posibilitatea folosirii armelor biologiceºi, în special, a atacurilor bioteroriste, punându-seun accent deosebit pe înlãturarea ameninþãrilorprivind un conflict biologic. S-au analizat rigurosefectele distructive ale eliberãrii intenþionate aantraxului în zonele locuite ºi s-a evidenþiat ºiposibilitatea folosirii altor agenþi patogeni ca armebiologice de cãtre unele organizaþii ºi grupãriextremist - teroriste. Dupã Angheluº ºi Vescan,2005, terorismul biologic reprezintã 6,7% dintotalitatea formelor de terorism.

O trãsãturã specificã a armelor biologice esteaceea cã ele "renunþã" la imediatul spectacular:nici oraºe spulberate, nici milioane de morþi dintr-odatã. Mai insidioase, ele folosesc viaþa contravieþii, lovind lent, insesizabil, orbeºte, imprevizibil.Nici nu trebuie sã fie foarte distrugãtoare pentru adezorganiza o þarã. Este suficient efectul de panicãpe care-l suscitã ºi care face din ele o redutabilãarmã psihologicã. Câtã vreme, de exemplu,antraxul n-a fãcut decât cinci morþi în SUA, înoctombrie 2001, farmaciile au fost luate cu asalt,milioane de persoane au luat antibiotice. Camerareprezentanþilor a fost evacuatã ºi trierea cores-pondenþei a fost grav perturbatã. Dacã un astfel deact bioterorist a putut avea un impact atât deuriaº, atunci efectele unui atac la scarã mare ar

putea fi catastrofale. Antraxul ar putea fi disemi-nat deasemenea cu scopul de a impune guvernu-lui cheltuirea unor sume imense pentru a oprirãspândirea bolii.

Antraxul, denumit ºi dalac sau cãrbuneemfizematos este o boalã infecþioasã zoonozã(comunã omului ºi animalelor) produsã deBacillus Anthracis manifestatã prin abcese pul-monare, gastrointestinale ºi cutanate. Agentulpatogen al bolii a fost descoperit în anul 1849 demedicul german Aloys Pollender. Bacteria a fostclasificatã ca fiind un gram-pozitiv, spori care alcã-tuiesc bacteria la contact cu oxigenul.

Bacilul antraxului este descris de Robert Kochîn 1877, ulterior s-a încercat prin diferite experi-mentãri germane, engleze, sovietice ºi americanefolosirea bacilului, ca ºi agentul pestei ca armãbiologicã în rãzboaie, sau de organizaþii fundamen-taliste prin acte de terorism.

Antibioticele omoarã bacteria dar nuelibereazã toxinele deja existente în organism.Oamenii de ºtiinþã de la universitatea Havard auurmãrit boala ºi au neutralizat toxinele rãmase încorp care sunt alcãtuite din trei proteine produsede bacterie. Proteinele sunt inofensive individual,dar mortale împreunã. Pentru a dezactiva toxinelecercetãtorii au creat o formã mutantã a unei pro-teine (antigen). Aceasta se combinã cu celelalteproteine ºi formeazã un complex care nuinvadeazã celulele. Existã deja un vaccin împotri-va antrax-ului, dar unii cercetãtori susþin cã areefecte secundare. Vaccinul existent se bazeazã peteoria proteinei mutant, aceasta reprezentând unadin puþinele alternative. Antibioticele ar trebuidate numai persoanelor nevaccinate care au fostsupuse la faza de contaminare cu antrax ºi sunt efi-ciente numai înainte ca sporii sã ajungã în sis-temul limfatic. Acest interval este de aproximativ24 de ore.

ANTRAXUL - O AMENINÞARE PREZENTÃ

Sublocotenent Daniela HOIDRAG

Brigada 282 Infanterie “Unirea Principatelor”



31



32

Antraxul atacã orice mamifer, inclusiv omul.Contaminarea nu se face de la un individ la altul,ci prin spori foarte rezistenþi care pot rãmâne via-bili în sol pentru mai mult de 40 de ani. Sporii potastfel persista în apã sau aer dacã sunt dispersaþi.Este o armã uºor de produs. Se obþine o pudrã despori care se conservã la temperaturã ambiantã ºieste uºor difuzabilã prin aerosoli, climatizor, curier,etc. Respirat, el poate declanºa leziuni internemortale dacã nu se prescrie rapid tratamentul cuantibiotice eficiente (penicilina trebuie evitatã).Perioada de incubaþie: 1 la 6 zile; durata bolii: 3 la5 zile. Diagnosticul este dificil cãci primele semneevocã o gripã sau aminteºte de viroze respiratorii.

Aceastã maladie este gravã în absenþa trata-mentului, dar bacilii cunoscuþi sunt sensibili laantibiotice. În caz de neaplicare a tratamentuluiadecvat, mortalitatea este de 20%, din cauza sep-ticemiei. Formele respiratorii sunt în general mor-tale. Iar în cazul infecþiilor intestinale cazurilemortale sunt între 25 ºi 60%.

Protecþia obligatorie este protecþia tractuluirespirator, acesta fiind cea mai importantã cale depãtrundere a agentului patogen; de asemenea,este recomandatã decontaminarea ºi neutralizareastructurilor sub formã de spori prin utilizareaclorului. O scrisoare suspectã trebuie sã fie cãlcatãcu fierul fierbinte cu vapori, pânã la 30 minute sauplasatã în cuptorul cu microunde timp de 20minute, ori expusã la razele X.

Cercetãrile asupra acestui microorganism, câtºi asupra lui ca armã biologicã, dateazã din anul1980. Astãzi, 17 þãri sunt suspectate cã ar deþineun asemenea arsenal.

Evenimente semnificative în istorie

Anii 1914-1918. Germania este acuzatã de a fiexpediat în SUA vite contaminate cu antrax ºimorva.

Anul 1936. Japonia lanseazã un vast programde cercetare asupra armelor biologice. În timpulocupaþiei japoneze în China, armata niponã aveasã instaleze în anii 1934-1935, în Manciuria, cen-tre specializate unde se lucra pe cobai umani, pen-tru a testa eficacitatea anumitor agenþi biologici.

Timp de mai mult de 10 ani, în aceste câmpuri alemorþii (Unitatea 731 de la Kwantung, Unitatea100 de la Changchun), mii de prizonieri chinezi,coreeni, ruºi ºi americani vor fi martirizaþi ºimasacraþi în cursul experimentelor destinate sãstabileascã efectele folosirii în scopuri militare aciumei, holerei, anthraxului, febrei tifoide ºi adizenteriei.

Pe de altã parte în aceste centre au fost pre-ocupãri pentru creºterea insectelor vectori aibolilor (purici, pãduchi, tânþari, cãpuºe, muºte) ºirãspândirea acestora (containere paraºutate). Aufost realizate bombe din porþelan, special con-struite pentru diseminarea antraxului. Cantitãþiimportante de culturi bacteriene ºi insecte au fostgãsite în 1945 dupã evacuarea acestor câmpuri.

Anul 1941. Britanicii experimenteazã antrax-ul în insula Grunard, în largul Scoþiei. Accesul lainsulã, contaminatã încã, este ºi azi interzis.

Anul 1979. O explozie în complexul militarSverdlovsk (Rusia) a provocat moartea mai mul-tor zeci de persoane ºi câteva sute au fost contami-nate cu antrax. Boris Elþân, preºedintele Rusiei adeclarat în anul 1992 cã accidentul s-a produsîntr-un centru de studiu al armelor biologice. Atâtîn SUA cât ºi în Anglia a început vaccinarea sis-tematicã a personalului militar împotriva antraxu-lui, considerându-l un mare risc.

Anul 1992. Secta japonezã AUM încearcã sãfacã rost de virusul Ebola din Zair. În anul urmã-tor, membrii sectei ajung sã disemineze antraxulîn interiorul unui imobil.

Anul 1993, membrii sectei AUM au rãspânditbacilul antraxului în atmosferã, timp de 24 de ore,de la înãlþimea unui imobil din Tokio. Tentativasectei a rãmas fãrã urmãri deoarece atacul a fostrealizat cu o tulpinã nepatogenã. Aceastã încer-care a confirmat cã anumite grupãri teroriste vorsã recurgã la atacuri biologice în zone aglomerate,chiar dacã nu sunt suficient de competente pentrua reuºi acest lucru.

Anul 2001. Scrisorile cu antrax au semãnatpanicã în SUA ºi au cauzat primii morþi ai teroris-mului biologic. Scrisori contaminate au fost expe-diate pe adresele NBC ºi New York Post. Altescrisori au vizat un senator, la Washington, pre-cum ºi sedii guvernamentale ºi birouri de poºtã.



33

Pentru a produce mai multe tipuri de conta-minare, inamicul poate folosi un amestec deagenþi utilizaþi în diferite muniþii, asemeneaamestecuri putând fi folosite pentru a realiza anu-mite efecte cum ar fi crearea dificultãþilor deindentificare a agentului din amestec, fãcând trata-mentul bolnavilor mai dificil ºi combinareaagenþilor biologici cu persistenþã imediatã cu ceicu persistenþã mai lungã (antraxul cu histoplas-moza - boalã care produce infecþie pulmonarã -rezultând o perioadã de incubaþie de la 5 la 18 zile).

Într-o lucrare asupra problemelor rãzboiuluisecolului XXI se estimeazã cã diseminarea a 100kilograme de antrax, într-o noapte cu vânt mode-rat, deasupra unui oraº ca Washington, va acoperio suprafaþã de 300 km2, ucigând pânã la 3.000.000de persoane, cam câte victime ar face o rachetãnuclearã de putere medie. Lucrarea descrieefectele provocate prin împrãºtierea câtorva kilo-grame de antrax într-un oraº ca New York-ul:câteva sute de mii de morþi în primele zile, alte miide tratat prin vaccinare sau medicaþie ºi milioanede oameni cuprinºi de panicã ºi care ar aveanevoie de îngrijiri medicale. Intervenþia în urmaunei acþiuni teroriste biologice presupune un efortla fel de mare ca în cazul unei explozii accidentalesau deliberate a unei rachete nucleare.

Comandantul Agenþiei de Apãrare Chimicã ºiBiologicã a forþelor terestre americane considerãcã ameninþarea biologicã este singura susceptibilãde efectele catastrofale asupra unei forþe desfãºurateîntr-un teatru de operaþii. Mai multe stateaparþinând principalelor zone de tensiune dinlume - am numit Golful Persic ºi Asia Orientalã -sunt deþinãtoare de potenþial militar biologic. Înafara Irakului putem menþiona Iran, Israel, Libia ºiSiria, Coreea de Nord, China ºi Taiwan.

În jurul anilor '60, unele state au renunþat lastocurile de bacterii, viruºi ºi toxine ajungând laconcluzia cã deþinerea acestora în timp de paceeste extrem de periculoasã. În anul 1969, Anglia ºiSUA au renunþat unilateral la folosirea armelor ºiagenþilor biologici, precum ºi la toate metodelerãzboiului biologic, limitându-se doar la cercetãriasupra mijloacelor defensive, costând în mãsuri desecuritate ºi imunizare.

În octombrie 2001, un angajat din cadrulDepartamentului de Stat care lucreazã în clãdireaSterling Mail, Washington, DC a fost diagnosticatca infestat cu antrax ºi a fost internat în spital. Înurma testelor efectuate asupra mediului de Centrulde control ºi prevenire a bolilor, Departamentul deStat ºi firmele subcontractante în octombrie ºinoiembrie 2001 au depistat contaminare cu antrax.Pentru decontaminare s-a optat pentru peroxidulde hidrogen sub formã de vapori ca fiind cea maibunã soluþie disponibilã pentru decontaminareaacestei clãdiri.

Pentru decontaminarea antraxului, pe planmondial, se foloseºte spuma de decontaminareDF-200. În timp de 15 minute antraxul este dis-trus în proporþie de 99,9(9).

Deºi nu au existat cazuri de contaminare cu B.Anthracis descoperite la noi în þarã, totuºi trebuiesã existe mãsuri de prevedere atât pentrudepistarea plicurilor suspecte, cât ºi pentru decon-taminarea lor, acesta din urmã constituind obiec-tul cercetãrilor întreprinse de specialiºtii Centruluide Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºiEcologie. Avantajul tratãrii "scrisorilor antrax"chiar în locaþia în care au apãrut rezidã în eliminareariscului contaminãrii încruciºate, indusã de capaci-tatea enormã de aerosolizare a sporilor de BacillusAnthracis, precum ºi de garantarea secretizãriiinformaþiiilor clasificate, conþinute de anumitedocumente care, în absenþa procedeului, ar trebuitrimise la instituþii civile.

Compoziþia pentru fixarea ºi antagonizareaantraxului ºi a altor agenþi patogeni (CFA) estedestinatã fixãrii ºi antagonizãrii agenþilor biologiciletali, de tipul bacilului Anthracis, utilizaþi la con-taminarea plicurilor de corespondenþã, în scopulprevenirii contaminãrii încruciºate a personaluluicare lucreazã în punctele vulnerabile ale unui atacbiologic.

Dintre obiectivele avute în vedere pentrurealizarea prototipului enumerãm urmãtoarele:alegerea materialului pentru confecþionarea incin-tei; proiectarea ºi realizarea incintei de fixare-antagonizare de unicã folosinþã; elaborarea proce-durii de obþinere a componentelor CFA; stabilireacondiþiilor de ambalare a componentelor CFA;testarea prototipului la fixarea-antagonizarea



34

"scrisorilor antrax" ºi a unor agenþi patogeni.Testarea ºi evaluarea prototipului a evidenþiat efi-cacitatea decontaminantã absolutã a compoziþieipolimerice asupra plicurilor de corespondenþãcontaminate cu spori de B. Anthracis, precum ºi aaltor tipuri de germeni din tulpinile Brucella,Pseudomonas, Vibrio, Candida

S-a realizat incinta de fixare-antagonizare aantraxului de unicã folosinþã, în care se poate apli-ca cu rezultate foarte bune tehnologia de deconta-minare a "scrisorilor antrax". Timpul de fixare-antagonizare (timpul de obþinere a matriceipolimerice care înglobeazã plicul contaminat) estede maximum 30 minute. Capacitatea de fixare -antagonizare a matricei polimerice este de 100%.

O anchetã a Congresului american desprearmele de distrugere în masã oferã o predicþiesumbrã despre folosirea în urmãtorii cinci ani aarmelor biologice sau nucleare - pânã în 2013. Înraport se menþioneazã cã "este mai probabil ca

teroriºtii sã fie capabili sã obþinã ºi sã foloseascã oarmã biologicã decât o armã nuclearã."

Propunerile includ eliminarea teroriºtilor prinmijloace militare, economice ºi diplomatice. Printrerecomandãri se enumerã securizarea materialelorbiologice ºi nucleare din SUA, insuficient pãzite,dar ºi la pregãtirea unei strategii pentru un atac cuantrax.

BIBLIOGRAFIE

1. Jean-Luc Marret, Tehnicile terorismului,Bucureºti, Editura Corint, 2002.

2. www.unap.ro (Col.prof.univ.dr. Ion Preda,Col.dr. Maricel Antipa, Terorismul internaþional ºiarmele de distrugere în masã).

3. F.T./C.B.R.N.7.1, Câmpulung Muscel, 2007.

4. www.presamil.ro (Delia Petrescu).

5. www.bioetica.ro (Ioan Zanc, Iustin Lupu,Ipostaze actuale ale bioterorismului).

6. www.antena3.ro/ºtiri/externe.

7. www.CCSANBCE. ro (ing. GeorgianaCiofrîngeanu ºi colectivul, Cercetãri experimen-tale pentru realizarea prototipului compoziþieipentru fixarea-antagonizarea antraxului).

T imp de mulþi ani Parlamentul

European a jucat un rol important în

promovarea unor controale stricte

ale tipurilor de arme considerate extrem de nocive

sau care au efecte atât asupra personalului militar

cât ºi asupra civililor. Prin urmare, Parlamentul a

susþinut pe deplin tratate internaþionale precum

Programul de acþiune al Organizaþiei Naþiunilor

Unite de combatere a utilizãrii ilegale a armelor de

calibru mic ºi a armamentului uºor (SAWL) ºi tratate

internaþionale de interzicere a minelor antipersonal,

a muniþiei cu submuniþii, a armelor chimice ºi bio-

logice.

În ceea ce priveºte armele nucleare, Parlamentul

European a adoptat în mod sistematic rezoluþii cu

ocazia fiecãrei conferinþe de revizuire a tratatului de

neproliferare nuclearã, de la intrarea acestuia în

vigoare în 1970, precum ºi cu ocazia multora dintre

reuniunile comisiilor de pregãtire a tratatului de

neproliferare nuclearã. Toate aceste rezoluþii au vizat

consolidarea tratatului de neproliferare nuclearã ºi a

punerii acestuia în aplicare, precum ºi furnizarea

unor recomandãri a Consiliului European ºi statelor

membre.

Se susþine faptul cã Uniunea Europeanã ºi

statele pãrþi la tratatul de neproliferare nuclearã pot

asigura succesul Conferinþei de revizuire a tratatului

de neproliferare nuclearã din 2010 numai prin

adoptarea Convenþiei privind armele nucleare ºi a

Protocolului Hiroshima-Nagasaki.

TRATATUL DE NEPROLIFERARE NUCLEARÃªI PROVOCÃRILE CU CARE SE CONFRUNTÃ

Tratatul de neproliferare nuclearã constã în

primul rând într-o înþelegere între, pe de o parte,

statele care nu deþin arme nucleare, care sunt de

acord sã nu procure arme nucleare ºi sã accepte con-

troale la instalaþiile lor nucleare ºi, pe de altã parte,

statele care deþin arme nucleare, care sunt de acord

sã continue negocierile în vederea dezarmãrii

nucleare. Deºi tratatul de neproliferare nuclearã a

reuºit într-o anumitã mãsurã sã împiedice prolife-

rarea nuclearã de amploare, el nu a putut sã asigure

respectarea, de cãtre statele care deþin arme nucleare,

a obligaþiilor de a începe negocierile în vederea

dezarmãrii nucleare, astfel cum se menþioneazã în

articolul VI din tratat. În afarã de aceasta, deºi în

perioada ulterioarã Rãzboiului Rece statele care

deþin arme nucleare au întreprins acþiuni de dimi-

nuare a arsenalelor lor nucleare, unele state care

deþin arme nucleare s-au angajat într-un proces de

modernizare a armelor lor nucleare sau au în vedere

acest aspect1. Unele state care deþin arme nucleare

au îmbrãþiºat o doctrinã a descurajãrii nucleare care

presupune utilizarea primei lovituri împotriva

statelor care nu deþin arme nucleare2.

Absenþa progreselor în ceea ce priveºte

îndeplinirea, de cãtre statele care deþin arme

nucleare, a obligaþiilor de dezarmare nuclearã

reprezintã o ameninþare la adresa tratatului ºi, în

lipsa unei abordãri adecvate a acestei probleme,

NEPROLIFERAREA ARMELOR NUCLEARE– O problemã majorã a secolului XXI –

Maior Dumitru IONCãpitan Ovidiu STÃNESCU


1 De exemplu, Secretarul de stat al Apãrãrii Robert Gates a sugerat în octombrie 2008 cã Statele Unite ar trebui sãîºi modernizeze inventarul de arme nucleare, 29 octombrie, Gates' nuclear warning. Los Angeles Times pagina A-8.Pentru discursul original: Robert Gates: Nuclear Weapons and Deterrence in the 21st century. Carnegie Endowment forinternational peace. (28 octombrie 2008).2 George Perkovich ºi James N. Acton (1 martie 2008). Chapter one: Establishing the Political Conditions to Enhance the

Feasibility of Abolishing Nuclear Weapons. Adelphi Papers. Vol. 48, Routledge (de exemplu, paginile 18-21 asupra pro-blemei utilizãrii prioritare a atacului nuclear), David S. Yost, (2006) France's new nuclear doctrine. InternationalAffairs, Vol. 82, nr. 4.


Opinii * Argumente

35


Opinii * Argumente

36

unele state s-ar putea retrage din tratat ºi ar putea

sã îºi dezvolte o capacitate nuclearã. De la intrarea

în vigoare a tratatului, acesta nu a fost nici semnat,

nici ratificat de cãtre India, Israel ºi Pakistanul, care

au produs arme nucleare. India ºi Pakistan susþin

faptul cã tratatul de neproliferare nuclearã are un

caracter discriminatoriu în sensul cã interzice tuturor

statelor pãrþi, cu excepþia grupului P5 (China,

Franþa, Rusia, Marea Britanie ºi Statele Unite), sã

deþinã arme nucleare ºi solicitã ca statele pãrþi, cu

excepþia P5, sã accepte controale la instalaþiile lor

nucleare.

Coreea de Nord a ratificat tratatul dar ºi-a

anunþat retragerea din acesta în 2003. Iranul îºi

dezvoltã instalaþii de îmbogãþire a uraniului care ar

putea duce la crearea unei capacitãþi nucleare în

cazul în care guvernul iranian ar hotãrî sã se

retragã din tratatul de neproliferare nuclearã ºi sã

respingã actualele controale acceptate la instalaþiile

nucleare iraniene. India, Pakistanul ºi Coreea de

Nord susþin un program complet ºi nediscriminato-

riu de eliminare a armelor nucleare printr-o con-

venþie privind armele nucleare (CAN).

Este, poate, de înþeles cã în perioada Rãzboiului

Rece confruntarea dintre superputeri a împiedicat

realizarea unui progres în ceea ce priveºte obligaþia

de dezarmare nuclearã prevãzutã de tratatul de

neproliferare nuclearã. Imediat dupã încheierea

Rãzboiului Rece au apãrut noi posibilitãþi de

dezarmare. La Conferinþele de revizuire a tratatului

de neproliferare nuclearã din 1995 ºi 2000 s-au rea-

lizat progrese diplomatice semnificative.

În 1995, statele pãrþi au cãzut de acord sã

extindã tratatul pe o perioadã „nedeterminatã”, din-

colo de perioada iniþialã de 25 de ani, ataºând anu-

mite condiþii-cheie printre care: angajamentul de a

încheia, pânã în 1996, un tratat de interzicere totalã

a experimentelor nucleare, de a începe negocierile

asupra unui tratat privind controlul materialelor

fisionabile ºi de a urmãri obiectivul de dezarmare

nuclearã totalã. De asemenea, statele au adoptat o

rezoluþie solicitând crearea unei zone denuclearizate

în Orientul Mijlociu ºi au convenit sã consolideze

procesul de revizuire a tratatului de neproliferare

nuclearã.

În 2000, statele pãrþi au adoptat prin consens un

set de 13 mãsuri practice pentru susþinerea efor-

turilor sistematice ºi progresive de punere în aplicare

a articolului VI din tratatul de neproliferare

nuclearã, articol prin care statele pãrþi se angajeazã

în procesul de dezarmare nuclearã. Aceste mãsuri

pot fi rezumate dupã cum urmeazã: angajamentul

neechivoc al statelor care deþin arme nucleare de

a-ºi elimina complet arsenalele nucleare, mãsuri

concrete adoptate în vederea reducerii, într-o mai

mare mãsurã, a statutului operaþional al sistemelor

de arme nucleare, mãsuri din partea tuturor statelor

care deþin arme nucleare ºi care vizeazã dezarmarea

nuclearã, astfel încât sã fie promovatã stabilitatea

internaþionalã, principiul ireversibilitãþii aplicat

dezarmãrii nucleare ºi dezvoltarea capacitãþilor de

verificare necesare pentru garantarea respectãrii

acordurilor de dezarmare nuclearã destinate sã

creeze ºi sã menþinã o lume denuclearizatã.

Cu toate acestea, punerea în aplicare a mãsurilor

adoptate în 2000 a înregistrat progrese nesemnifica-

tive. La Conferinþa de revizuire a tratatul de nepro-

liferare nuclearã din 2005, statele pãrþi au depus

eforturi pentru a stabili o agendã comunã, dar nu au

reuºit sã ajungã la un acord asupra niciunui docu-

ment final, în mare parte din cauza neînþelegerilor

dintre statele care deþin arme nucleare ºi cele care nu

deþin astfel de arme. Statele deþinãtoare de arme

nucleare au subliniat importanþa consolidãrii efor-

turilor de neproliferare ºi a concentrãrii asupra unor

cazuri concrete de nerespectare realã a obligaþiilor

de neproliferare din tratat. Statele nedeþinãtoare de

arme nucleare au evidenþiat importanþa respectãrii

ºi punerii în aplicare a obligaþiilor de dezarmare.

Realizarea unor progrese a fost împiedicatã ºi de

evenimente din afara procesului de revizuire: con-

flictul din Irak început în 2003 de cãtre Statele Unite

ºi Regatul Unit, lansat sub pretextul cã Irakul ar

deþine arme nucleare, neintrarea în vigoare a

Tratatului de interzicere totalã a experimentelor

nucleare, retragerea Statelor Unite din Tratatul

privind rachetele antibalistice, precum ºi eºecul

statelor în ceea ce priveºte începerea negocierilor

asupra unui tratat care sã interzicã producþia de

material fisionabil pentru arme nucleare.


Opinii * Argumente

37

De la Conferinþa de revizuire a tratatului de

neproliferare nuclearã din 2005, preocupãrile legate

de proliferare au fost accentuate de decizia Coreei de

Nord de a lansa un test nuclear, de presupusa

intenþie a Iranului de a crea un program intensiv de

îmbogãþire a uraniului, de anunþuri fãcute de mai

multe state (în special din Orientul Mijlociu) în legã-

turã cu planurile de iniþiere a unor programe

nucleare civile ºi de refuzul constant al statelor care

deþin arme nucleare de a pune în aplicare obligaþiile

privind dezarmarea nuclearã.

Urmãtoarea conferinþã de revizuire va avea loc

la New York în perioada aprilie - mai 2010.

Reuniunile comisiilor de pregãtire, deschise tuturor

statelor pãrþi la tratatul de neproliferare nuclearã, au

avut loc în 2007 ºi 2008. Cea de-a treia ºi ultima

comisie de pregãtire a acestei conferinþe s-a reunit

între 4 ºi 15 mai 2009, la New York. Subiectele ana-

lizate în cadrul acestui proces de revizuire au inclus:

A aplicarea angajamentelor din 1995 ºi 2000

privind dezarmarea nuclearã;

A operaþionalizarea rezoluþiei din 1995 privind

Orientul Mijlociu;

A intrarea în vigoare a Tratatului privind inter-

zicerea totalã a experimentelor nucleare;

A începerea negocierilor asupra unui tratat

privind materialele fisionabile;

A ameliorarea calitativã ºi cantitativã a forþelor

nucleare de cãtre statele care deþin arme nucleare;

A universalizarea tratatului;

A „garanþii în ceea ce priveºte securitatea nega-

tivã”;

A stabilirea unor zone denuclearizate supli-

mentare;

A acorduri de utilizare comunã a armelor

nucleare cu statele membre NATO;

A începerea negocierilor asupra unei convenþii

privind armele nucleare ºi a activitãþii practice

pregãtitoare pentru susþinerea acestor negocieri;

A programele nucleare ale Coreei de Nord,

Iranului ºi Siriei;

A stabilirea unui mecanism de raportare privind

dezarmarea nuclearã;

A stabilirea unui secretariat permanent al

tratatului de neproliferare nuclearã.

Comisia de pregãtire a tratatului de neprolife-

rare nuclearã din 2009 va constitui prima reuniune

cu o nouã administraþie a Statelor Unite ºi va urma

unui nou val de dirijare a eforturilor politice în

scopul creãrii unei lumi denuclearizate, incluzând

declaraþii vizionare fãcute de înalþi foºti funcþionari

ai statelor care deþin arme nucleare, de parlamen-

tari din întreg spectrul politic, de lideri ai societãþii

civile, de câºtigãtori ai Premiului Nobel. Aceste

declaraþii subliniazã, de asemenea, importanþa ra-

tificãrii complete a Tratatului de interzicere totalã a

experimentelor nucleare, a Tratatului de reducere a

armelor strategice (START I), care expirã în 2009 ºi

a Tratatului de reducere a armelor strategice ofen-

sive (SORT).

Prin urmare, existã perspective bune pentru

susþinerea unui program complet de dezarmare

nuclearã în cadrul tratatului de neproliferare

nuclearã 2009 ºi pentru adoptarea acestuia în cadrul

Conferinþei de revizuire din 2010. Programul ar tre-

bui sã se concentreze asupra creãrii unei lumi denu-

clearizate prin intermediul unei convenþii privind

armele nucleare adoptate sub forma unui singur

tratat atotcuprinzãtor sau sub forma unui pachet de

acorduri.

Parlamentul European (PE) a susþinut deja, în

nenumãrate rânduri, necesitatea dezarmãrii

nucleare, þinând seama, în special, de Comisiile de

pregãtire a Conferinþei de revizuire a tratatului de

neproliferare nuclearã din 20103. În afarã de aceas-

ta, PE a argumentat în rezoluþia din 9 martie 2005 cã

UE ar trebui sã susþinã punerea în practicã a modelu-

lui de convenþie privind armele nucleare4. De

asemenea, PE a susþinut acþiunile în favoarea

dezarmãrii iniþiate de campania internaþionalã a pri-

marilor pentru pace. În rezoluþia din 10 martie 2005,

PE declarã cã „îºi reitereazã sprijinul pentru campa-

nia internaþionalã a primarilor pentru pace iniþiatã

3 Texte adoptate, P6_TA(2008)0255.4 Rezoluþia din 9 martie 2005, alineatul (10) „îndeamnã UE sã depunã eforturi pentru punerea în practicã a modelu-

lui de convenþie privind armele nucleare depus la ONU care ar putea constitui un set de mãsuri de bazã în cadrul unuiproces de dezarmare obligatoriu din punct de vedere juridic”.


38

în favoarea dezarmãrii nucleare de primarii oraºelor

Hiroshima ºi Nagasaki ºi recomandã comunitãþii

internaþionale sã ia în considerare cu atenþie proiec-

tul campaniei intitulat Vision 2020, îndemnând la

crearea unui program cu termene clare de eliminare

a tuturor armelor5.”

CE ESTE CONVENÞIA PRIVIND ARMELENUCLEARE ªI CUM A APÃRUT ?

O convenþie privind armele nucleare este un

tratat internaþional propus care ar interzice dez-

voltarea, testarea, producerea, depozitarea, transfe-

rul, utilizarea ºi ameninþarea cu utilizarea de arme

nucleare, prevãzând, de asemenea, eliminarea aces-

tora. Convenþia ar avea o formã similarã cu alte con-

venþii existente care interzic alte categorii de arme,

precum armele biologice, armele chimice, minele

antipersonal ºi muniþia cu submuniþii.

În conformitate6 cu acest model de convenþie,

statele deþinãtoare de arme nucleare ar trebui sã le

elimine în mai multe etape, ceea ce include anularea

lor din starea de alertã maximã, înlãturarea lor din

desfãºurarea de forþe, înlãturarea focoaselor din

vehiculele purtãtoare, dezamorsarea focoaselor prin

înlãturarea compartimentelor cu explozibil ºi

punerea materialului fisionabil sub controlul ONU.

Odatã cu interzicerea armelor nucleare, convenþia ar

interzice ºi producþia de materiale fisionabile pentru

fabricarea acestora, ºi anume uraniul îmbogãþit ºi

plutoniul separat. Aceasta ar stabili o agenþie care sã

garanteze cã statele respectã prevederile tratatului.

Organul ar primi rapoarte privind progresele înre-

gistrate de la statele care deþin arme nucleare, ar

efectua controale la fabricile de armament, ar obþine

informaþii cu ajutorul fotografiilor ºi al senzorilor la

distanþã ºi ar monitoriza producerea ºi transferul

materialelor destinate producerii armamentului

nuclear.

CONTEXTUL CONVENÞIEI PRIVIND ARMELENUCLEARE

Începând cu 1996, Adunarea Generalã a ONU a

adoptat în fiecare an o rezoluþie, invitând toate þãrile

sã îºi respecte imediat obligaþia de dezarmare, astfel

cum se afirma într-un aviz consultativ din 1996 al

Curþii Internaþionale de Justiþie, prin „începerea

unor negocieri multilaterale care sã ducã la

încheierea, în viitorul apropiat, a unei Convenþii

privind armele nucleare”. În 2007, 127 de þãri au

votat în favoarea rezoluþiei, inclusiv patru þãri care

deþin arme nucleare: China, India, Pakistan ºi

Coreea de Nord.

În 1997, un consorþiu de experþi în probleme

juridice, ºtiinþifice, de dezarmare ºi negociere au

redactat un model de convenþie privind armele

nucleare pe care Costa Rica l-a prezentat Secreta-

rului General al ONU sub forma unui proiect de dis-

cuþie.

În 2000, guvernele statelor Costa Rica ºi

Malaezia au prezentat Conferinþei de revizuire a

tratatului de neproliferare nuclearã un document de

lucru7 care solicita începerea negocierilor în vederea

adoptãrii unei convenþii privind armele nucleare,

consideratã drept cea mai eficientã cale de aplicare a

obligaþiei de dezarmare prevãzute de tratatul de

neproliferare nuclearã ºi de obþinere a universalitãþii

acestuia (þinând seama de faptul cã India ºi Pakistan

susþin convenþia privind armele nucleare dar resping

tratatul de neproliferare nuclearã în forma sa actualã

discriminatorie).

O versiune actualizatã a modelului de convenþie

a fost lansatã în 2007, la prima reuniune a comisiei

de pregãtire a Conferinþei de revizuire din 2010 a

pãrþilor la Tratatul de neproliferare a armelor

nucleare (Viena, 30 aprilie – 11 mai 2007). Cu

aceastã ocazie, Costa Rica a prezentat din nou un

document de lucru care þinea seama ºi reitera soli-

citãrile adresate în documentele de lucru anterioare8.

Opinii * Argumente

5 Rezoluþia PE, Revizuirea Tratatului de neproliferare – Arme nucleare în Coreea de Nord ºi Iran,P6_TA(2005)0075, alineatul (20).6 NPT/Conf. 2010/P.CI/WP17.7 NPT/Conf.2000/MC.I/SB.1/WP.4, 8 mai 2000, 200 Conferinþa de revizuire a pãrþilor la Tratatul de neproliferare a

armelor nucleare: Urmarea avizului consultativ al Curþii Internaþionale de Justiþie privind legalitatea ameninþãrii sau utilizãriiarmelor nucleare. Documente de lucru prezentate de Malaezia ºi Costa Rica.8 NPT/Conf.2010/PCI/WP.17.


Opinii * Argumente

39

Documentul de lucru evidenþia modul în care o

convenþie privind armele nucleare ar continua acþi-

unea mecanismelor de neproliferare ºi dezarmare

nuclearã existente, a mãsurilor precum tratatul de

neproliferare nuclearã, zone denuclearizate, Tratatul

de interzicere totalã a experimentelor nucleare, con-

troale ale Agenþiei Internaþionale pentru Energie

Atomicã, Tratatul privind forþele nucleare interme-

diare (FNI) ºi Tratatul de reducere a armelor strate-

gice (START I). În special, documentul de lucru

solicitã ca: „statele pãrþi sã înceapã negocieri multi-

laterale care sã ducã la încheierea unei convenþii

privind armele nucleare ºi sã invite acele state care

nu au aderat la Tratatul de neproliferare a armelor

nucleare sã participe la aceste negocieri9”. Pentru a

susþine acest proces, documentul de lucru solicitã, de

asemenea, statelor pãrþi sã iniþieze activitãþi pregãti-

toare pentru o convenþie privind armele nucleare,

„þinând seama, într-o mai mare mãsurã, de ele-

mentele juridice, tehnice ºi politice necesare unei

convenþii privind armele nucleare sau unui cadru de

instrumente10.” Documentul recunoaºte faptul cã

dezarmarea nuclearã completã este un proces com-

plex pentru finalizarea cãruia sunt necesare mai

multe mãsuri ºi mecanisme. Prin urmare, sugereazã

o abordare combinatã între un proces în etape ºi un

proces general. Conform punctului de vedere susþinut,

este important ca atenþia internaþionalã sã se con-

centreze asupra unor mãsuri concrete de dezarmare

nuclearã, care pot fi realizate pe termen scurt. De

asemenea, este important sã se þinã seama în acelaºi

timp de condiþiile necesare unui regim complet de

dezarmare nuclearã pentru a putea înþelege obiec-

tivul final al mãsurilor de dezarmare nuclearã.

La 24 octombrie 2008, cu ocazia unui eveni-

ment la sediul ONU organizat de Institutul Est-Vest,

Secretarul General al ONU, Ban Ki, ºi-a anunþat

sprijinul în favoarea Convenþiei privind armele

nucleare, aceasta fiind primul din cele cinci puncte

înscrise în planul sãu de susþinere a dezarmãrii

nucleare. „Statele membre ale tratatului de nepro-

liferare nuclearã ar putea sã aibã în vedere

negocierea unei convenþii privind armele nucleare

susþinutã de un sistem de control eficient, aºa cum a

propus de mult timp Organizaþia Naþiunilor Unite.

La solicitarea statelor Costa Rica ºi Malaezia, s-a

transmis tuturor membrilor ONU un proiect al aces-

tei convenþii care constituie un punct de plecare

solid.”

CE ESTE PROTOCOLUL HIROSHIMA-NAGASAKI ªI CARE ESTE LEGÃTURA SA CUPROPUNEREA DE CONVENÞIE PRIVINDARMELE NUCLEARE ?

Protocolul Hiroshima-Nagasaki, lansat de pri-

marii pentru pace în mai 2008, cu ocazia celei de-a

doua comisii de pregãtire, are trei obiective princi-

pale: în primul rând, îndemnul adresat statelor pãrþi

la tratatul de neproliferare nuclearã ºi garantarea

faptului cã acestea îºi asumã rãspunderea, în cadrul

Conferinþei de revizuire din 2010, de a începe

negocierile asupra convenþiei privind armele

nucleare, în al doilea rând, îndemnul adresat în

favoarea punerii în aplicare a rezultatelor în materie

de dezarmare nuclearã asupra cãrora s-a ajuns la un

acord în prealabil ºi în al treilea rând, identificarea

mãsurilor asupra cãrora s-ar putea deja conveni

înainte de începerea negocierilor sau în timpul aces-

tora. Cu alte cuvinte, Protocolul Hiroshima-Nagasaki

pledeazã în favoarea unor eforturi diplomatice rapi-

de care sã garanteze luarea unor mãsuri de punere

în aplicare a propunerilor de dezarmare noi ºi anter-

ioare.

Protocolul Hiroshima-Nagasaki constã în trei

articole:

Articolul I solicitã statelor care sunt angajate în

programe care implicã arme nucleare sã ia mãsuri

rapide ºi necostisitoare care ar demonstra hotãrârea

de a nu se mai baza pe arme nucleare. Programele

de procurare a acestor arme trebuie oprite, la fel ºi

pregãtirile în vederea utilizãrii lor. Ca mãsurã de pre-

cauþie, toate armele nucleare ºi materialele utiliza-

bile la fabricarea acestora trebuie depozitate în locuri

sigure ºi securizate.

Articolul II constituie un mandat de începere a

negocierilor asupra unei convenþii privind armele

nucleare, cu repere precise al cãror progres în

9 Ibidem.10 Ibidem.


Opinii * Argumente

40

crearea unei lumi denuclearizate pânã în 2020 va fi

analizat la Conferinþa de revizuire din 2015.

Articolul III subliniazã faptul cã protocolul se

bazeazã pe tratatul de neproliferare nuclearã, afir-

mând în mod explicit cã nu trebuie interpretat în

sensul diminuãrii în niciun fel a obligaþiilor care

decurg din tratatul de neproliferare nuclearã pentru

statele pãrþi la tratat.

Se urmãreºte ca protocolul, care va fi discutat în

cadrul celei de-a treia Comisii de pregãtire, sã fie

adoptat la Conferinþa de revizuire din 2010, fie sub

forma unui protocol de sine stãtãtor, fie sub forma

unui amendament la tratat. Dupã adoptare, pãrþile

vor fi obligate sã înceapã imediat negocierile ºi sã le

continue fãrã întrerupere pânã la finalizare.

Protocolul solicitã înfiinþarea unui secretariat pentru

facilitarea negocierilor. El nu precizeazã termenul de

finalizare a negocierilor, dar stabileºte ca termene

anii 2015 ºi 2020 pentru implementarea unor

aspecte specifice ale procesului de dezarmare

nuclearã: încetarea controlatã a achiziþiilor ºi

ameninþãrilor cu arme nucleare pânã în 2015 ºi

eliminarea armelor nucleare, a infrastructurii aferente

ºi a depozitelor de materiale pânã în 2020. Implicit,

negocierile vor trebui finalizate înainte de primul

termen în cazul în care se vor include ºi alte termene

importante înainte de 2015. Primarii pentru pace au

optat pentru anul 2020 deoarece, având în vedere

capacitatea actualã de distrugere a armelor nucleare,

sarcina de eliminare totalã a armelor nucleare ar fi

îndeplinitã numai dacã s-ar lucra în ritmul menþinut

de la sfârºitul Rãzboiului Rece (1991).

Protocolul susþine cã statele deþinãtoare de arme

nucleare sunt datoare faþã de statele care nu deþin

arme nucleare sã înceteze exploatarea avantajului

lor discriminatoriu care decurge din tratatul de

neproliferare nuclearã, prin instituirea unor mora-

torii reciproce privind procurarea armelor nucleare.

De asemenea, protocolul solicitã depozitarea în

locuri sigure ºi securizate, cât mai curând posibil, a

armelor ºi materialelor nucleare. În egalã mãsurã,

este esenþial ca statele care deþin arme nucleare ºi

organizaþiile precum NATO sã declare public cã nu

îºi vor folosi armele nucleare împotriva unor

potenþiale atacuri convenþionale.

BIBLIOGRAFIE

Raportul conþinând propunerea de recoman-

dare a Parlamentului European adresatã Consiliului

privind neproliferarea ºi viitorul Tratatului de nepro-

liferare a armelor nucleare (TNP) din 3 aprilie 2009.

Î n anul 2008 s-au

împlinit 90 de

ani de la for-

marea trupelor de Apãrare

CBRN (trupe RKNV) din

Rusia. Oficial, unitãþile de

apãrare CBRN s-au format

pe 13 noiembrie 1918, dar

specialiºtii chimiºti au

apãrut în armata rusã încã

din timpul primului rãzboi

mondial.

Din vara anului 1916, la divizii au fost repartizaþi

ofiþeri care au cunoºtinþe despre apãrarea contra

gazelor, în timp ce regimentele au fost completate cu

elemente de comandã pentru observarea chimicã ºi

meteorologicã, care apãrau împotriva atacurilor ger-

mane cu gaze ºi antrenau personalul în folosirea

mijloacelor simple de protecþie, materiale textile ºi

masca cu cartuº de carbon Zelinskiy. Vãzutã la o

scalã a aplicãrii mãsurilor de protecþie în timp, prin

schimbarea titulaturii, în 1921 "apãrarea contra

gazelor" devine "apãrare chimicã", în 1941 devine

"protecþie chimicã", iar la începutul Rãzboiului Rece,

când SUA ºi URSS au început sã producã arme

nucleare, a devenit "protecþie împotriva armelor de

distrugere în masã". Acum se denumeºte "protecþie

CBRN".

Trupele chimice au înfiinþat o varietate de prac-

tici de dezvoltare pe timpul celui De-Al Doilea

Rãzboi Mondial. În august 1944 unitãþile chimice au

fost redenumite pentru a reflecta destinaþia lor.

Batalioanele chimice specializate au fost reorgani-

zate la o structurã asemãnãtoare cu cea din zilele

noastre. Misiunile de bazã ale trupelor chimice din

acele timpuri erau cercetarea chimicã, dispunerea

aerosolilor otrãvitori ºi a mijloacelor de întrebuinþare

a lor în preajma trupelor proprii ºi dispersarea lor.

Trupele chimice au

îndeplinit multe misiuni

în Afganistan, unde dis-

pozitivele incendiare ºi

cele cu aerosoli au fost

cele mai întrebuinþate.

Experienþa din Afganistan

a condus la schimbãri

importante în tactica tru-

pelor chimice ºi la îmbu-

nãtãþirea structurii lor or-

ganizatorice. Multele acci-

dente catastrofale ºi urgenþele de la combinatele

chimice ºi centralele nucleare au determinat imperios

reconstrucþia trupelor chimice. O sarcinã foarte grea

au îndeplinit trupele chimice pe timpul intervenþiei

la evenimentul produs la centrala nuclearã de la

Cernobâl. Este suficient de reamintit faptul cã din

cele aproximativ 30.000 de persoane care au partici-

pat la intervenþie, 44% au fost militari din trupele

chimice. Misiunile lor de bazã au fost evaluarea situ-

aþiei radiologice, monitorizarea radiaþiilor, deconta-

minarea radioactivã a terenului din zonele populate,

a cãilor de acces spre Centrala Nuclearã, de aseme-

nea trupele au asigurat echipamente de cercetare ºi

monitorizare, echipamente de protecþie ºi soluþii de

decontaminare.

Pe baza experienþei dobândite pe timpul inter-

venþiei de la Cernobâl, precum ºi la alte intervenþii,

în conformitate cu politica guvernului referitoare la

incidentele radiologice, echipe mobile au fost încor-

porate la trupe, înzestrate cu echipamente pentru a

interveni la cele mai periculoase incidente radiologice.

Începând cu august 1992, trupele chimice au fost

redenumite trupe de protecþie NBC, pentru a reflec-

ta diversificarea misiunilor pe care le executã.

Trupele de protecþie NBC sunt destinate pentru a

asigura protecþia nu numai a trupelor, ci ºi a popu-

laþiei civile în cazul ameninþãrilor radiologice, chimi-

TRUPELE DE APÃRARE NBC DIN ARMATA RUSÃ

Maior Dumitru IONCãpitan Ovidiu STÃNESCU



Opinii * Argumente

41


Opinii * Argumente

42

ce ºi biologice în timp de pace. În prezent, sistemul

de protecþie NBC poate fi descompus în subsisteme

interconectate între ele. Primul subsistem este evalu-

area ºi dezvoltarea situaþiei NBC, al doilea subsistem

garanteazã protecþia trupelor ºi a elementelor de

comandã împotriva agenþilor NBC, al treilea subsis-

tem are rolul de a îndepãrta - reduce - efectele de pe

echipamentele de cercetare. Trupele sunt pregãtite

de a rezolva oricare din aceste probleme. Secþiile de

cercetare ºtiinþificã împreunã cu trupele de protecþie

NBC sunt permanent în alertã, gata sã rezolve con-

secinþele urgenþelor ºi catastrofelor.

Trupele de protecþie NBC sunt o mixturã între

unitãþile militare ºi instituþiile de învãþãmânt super-

ior, cercetarea ºtiinþificã stabilind fundamentele

producþiei, mentenanþei ºi depozitãrii armamen-

telor. Misiunile de protecþie NBC sunt executate de

personal cu pregãtire superioarã în domeniul teh-

nologiei ºi armamentelor, fapt ce le oferã posibili-

tatea îndeplinirii misiunilor încredinþate.

Brigãzile de protecþie NBC sunt dislocate în

apropierea centralelor nucleare, facilitãþilor indus-

triei nucleare ºi locaþiilor de producþie. Aceste

brigãzi includ subunitãþi pentru observarea NBC în

situaþii extraordinare, în special în cazul situaþiilor

de urgenþã sau catastrofelor naturale. De aseme-

nea, aceste brigãzi includ subunitãþi specializate

pentru operaþii de salvare sau tratament special,

cum ar fi subunitãþi tehnice. Aceste subunitãþi sunt

considerate mobile, putând fi dislocate pe calea

aerului în orice loc ºi oricând, în apropierea aero-

porturilor de pe care pot decola avioane grele.

Experienþa conflictelor armate contemporane

oferã motive de a considera distrugerea accidentalã

sau intenþionatã a obiectivelor industriale, mijloacelor

de transport cu componente periculoase prin uti-

lizarea armamentului convenþional este inevitabilã,

ºi are efecte similare cu cele ale întrebuinþãrii

ADMCBRN. De aceea, instruirea intensivã direcþio-

natã spre activitatea de dezvoltare a artei militare ºi

consolidare a condiþiei psihomorale va asigura fap-

tul cã trupele Federaþiei Ruse de protecþie NBC vor

fi capabile sã rezolve orice problemã ce se poate

întâmpla.

BIBLIOGRAFIE

Revista CBRN_world_summer, 2008, pag. 28-30.

Î n procesul de luare a deciziei militare,condiþiilor meteorologice ºi proprietãþilorterenului trebuie sã li se acorde o impor-

tanþã deosebitã ºi din punct de vedere al protecþieiCBRN. Anumite condiþii meteo pot influenþa în modsemnificativ modul de întrebuinþare în luptã aagenþilor chimici. Pe de altã parte, tipul operaþiei poa-te impune limitãri ºi constrângeri asupra desfãºu-rãrii acþiunilor de protecþie/supravieþuire într-un me-diu CBRN. Lucrarea de faþã încearcã sã reliefeze influ-enþa condiþiilor meteo asupra evaluãrii riscului ºi amanagementului consecinþelor în cazul produceriiunui eveniment chimic.

Consideraþii generale

În organizarea mãsurilor de apãrare CBRN esteesenþial sã dispunem în mod oportun de datele meteoactuale, precum ºi de prognoza pentru perioada urmã-toare. Aceste informaþii sunt necesare pentru prog-nozarea riscului contaminãrii ºi adoptãrii nivelului deprotecþie corespunzãtor pentru forþele dispuse pedirecþia de deplasare a norului contaminat, transportatde vântul la suprafaþa pãmântului.

Rapoartele meteo CBRN trebuie asigurate pringrija meteorologului din statele majore operaþionaleºi tactice. Pentru structurile care nu au meteorolog,aceste date se asigurã de cãtre eºalonul imediat su-perior. Pentru operaþiile întrunite, executate în afarateritoriului naþional se stabileºte ca unul dintre sta-tele participante sã asigure aceste informaþii pentruîntreaga arie de operaþii întrunite.

În continuare sunt prezentaþi principalii factorimeteorologici care influenþeazã riscul contaminãrii,ca urmare a unei emisii de agenþi chimici.

Efectele asupra agenþilor chimici

Vântul ºi curenþii de aer. La eliberarea în atmos-ferã a unui agent chimic nepersistent, se va forma unnor toxic care va fi purtat de vântul din straturile joaseale atmosferei. Pe timpul deplasãrii norului contaminat,curenþii de aer îl disperseazã atât în plan orizontal câtºi vertical. Ca urmare a acestui fapt, concentraþia deagent chimic nu va fi aceeaºi în întreaga masã a norului.

Stabilitatea aerului pe verticalã influenþeazã com-portamentul norului chimic ºi determinã distanþa pecare vântul la suprafaþa pãmântului rãspândeºte vaporiisau aerosolii.

Categoriile de stabilitate ale aerului pe verticalãsunt:

Stabil - temperatura scade cu mai puþin de 1oCpentru fiecare 100 m de la suprafaþa solului, sau oinversie a temperaturii, ceea ce înseamnã cã tempe-ratura creºte cu înãlþimea faþã de suprafaþa solului;

Neutru - temperatura scade cu aproximativ 1oCpentru fiecare 100 m de la suprafaþa solului;

Instabil - temperatura scade cu mai mult de 1oCpentru fiecare 100 m de la suprafaþa solului.

În general, în condiþii de stabilitate ºi în moddeosebit în cazul inversiei se îndeplinesc cele maifavorabile condiþii pentru întrebuinþarea cu maxim deeficienþã a agenþilor chimici.

De regulã, categoria neutru este stare de tranziþieîntre categoriile stabil/inversie ºi instabil, ºi este maipuþin favorabilã iar cea de instabil oferã doar posibi-litãþi limitate de realizare a unei contaminãri chimiceeficiente.

Influenþa stabilitãþii aerului pe verticalã asupra efi-cacitãþii întrebuinþãrii agenþilor chimici se explicã prinamestecul ºi miºcarea straturilor de aer care antreneazãºi deplaseazã norul toxic. Parametrii contaminãrii suntinfluenþaþi de aceste condiþii, care diferã în funcþie demomentul zilei. Încãlzirea pãmântului pe timpul zileicreeazã condiþiile de creºtere a factorului de dispersieîn plan orizontal ºi vertical a norului contaminat.Stratul în care norul de agenþi chimici se disperseazã,se poate extinde ascendent pe timpul zilei între 1000 ºi2000 de metri. În contrast, pe timpul nopþii pãmântulse rãceºte mai repede decât aerul, ceea ce conduce lalipsa curenþilor ascendenþi, având ca rezultat scãdereadispersiei norului contaminat ºi implicit un nor maimic dar cu o concentraþie mai mare. În acest momentse produce inversia, norul contaminat ridicându-se laînãlþimi mai mici, de ordinul zecilor sau sutelor demetri.

INFLUENÞA CONDIÞIILOR METEOROLOGICE ASUPRA MODULUI DE ABORDARE A RISCULUI CONTAMINÃRII CHIMICE

Cãpitan Alexandru HERCIUCãpitan Cosmin MIHÃESCU

Batalionul 72 Apãrare NBC


Opinii * Argumente

43


Opinii * Argumente

44

La câteva ore dupã apus ºi înaintea rãsãritului,precum ºi pe timpul fenomenelor meteorologice sem-nificative (cer acoperit, ploaie, ninsoare ºi vânt puter-nic) efectul termic al scoarþei terestre este redus,amestecul straturilor de aer realizându-se între 800 ºi1200 de metri altitudine. Aceste situaþii sunt cunos-cute ca ºi condiþii neutre.

Gradul de stabilitate a aerului pe verticalã nu influ-enþeazã persistenþa agentului ci doar dispersia noruluicontaminat ºi dimensiunile suprafeþei contaminate.

Efectele stabilitãþii aerului pe verticalã asupravaporilor agenþilor toxici

Umiditatea

Reprezintã cantitatea de vapori de apã existentã înatmosferã. Umiditatea ridicatã combinatã cu tempera-turi mari vor creºte eficacitatea anumitor agenþi chimicidin mai multe motive. Unu, transpiraþia abundentãface ca absorbþia la nivelul pielii sã fie mai bunã, deasemenea duce la mãrirea zonei de piele contaminate.Doi, agenþi vezicanþi sunt mai eficienþi pe piele umedãdecât pe piele uscatã. În al treilea rând, umiditateafaciliteazã contaminarea secundarã.

Precipitaþiile

Pot genera douã situaþii. Prima, creºterea risculuicontaminãrii prin faptul cã de pe drumuri sausuprafeþe ude colectarea agentului chimic se producecu mai multã uºurinþã. A doua, suprafeþele ude, con-taminate ulterior devin mai periculoase la atingeredeoarece absorbþia normalã, pe suprafeþele poroase aagenþilor lichizi nu mai are loc. Când agenþii de tipiperitã cad pe suprafeþe ude, o peliculã finã uleioasã serãspândeºte pe toatã suprafaþa (fãcându-i totodatã maiuºor de identificat).

Zãpada cãzutã peste agenþii lichizi acþioneazã ca opãturã, scade temperatura ºi implicit reduce evapo-rarea, eliberându-se doar o cantitate micã de agentchimic, concentraþia de vapori formatã fiind foartemicã ... oricum, când zãpada se topeºte pericolul rea-pare. În situaþia în care agenþii chimici cad pe suprafaþazãpezii, pãtrund pe o adâncime de aproximativ 20 cm,unde se pãstreazã devenind un pericol doar dupã topireazãpezii.

Temperaturile ridicate

Au ca rezultat o evaporare rapidã, deci agenþiichimici de luptã au o persistenþã mai micã dar se rea-lizeazã o densitate de vapori mai mare.

Temperaturile scãzute

Creeazã condiþii unice ºi diverse care trebuiedepãºite pentru a îndeplini misiunea în medii CBRN.În condiþii arctice agenþii chimici acþioneazã diferitdatoritã proprietãþilor fizice, dar în general toþi devinmult mai persistenþi.

Agenþii neuroparalitici la temperaturi scãzute lasãurme de contaminare pentru timp îndelungat, chiarde ordinul zilelor. În condiþii de frig extrem aceºtiarãmân lichizi ºi pot fi absorbiþi prin haine. Oricumdatele despre agenþi indicã faptul cã absorbþia în sol ºibeton nu este afectatã semnificativ de temperaturã.Zãpada absoarbe substanþele în câteva minute pânã laun nivel la care mai puþin de 2% din cantitatea aces-tora mai prezintã risc de contaminare.

Agenþii cianogeni ºi sufocanþi rãmân periculoºi ºinepersistenþi ºi la temperaturi joase.

Agenþii vezicanþi. Sulfura de iperitã de puritate mare(>99%) are ca punct de topire temperatura de 18oCsub aceastã temperaturã fiind solidã. Acest aspect faceca riscul contaminãrii sã fie redus. Pe de altã parte levizitaare ca punct de topire temperatura de -18oC, aceastaînsemnând cã în general depinde de punctul de topireal agentului, nivelul de risc la temperaturi scãzute. Caurmare agenþii vezicanþi sunt adesea folosiþi în ameste-curi în scopul de a li se scãdea punctul de topire (iperi-ta de iarnã).

Efectele asupra operaþiilor de detecþie, identificareºi supraveghere.

Agenþii toxici chiar în condiþii de temperaturifoarte scãzute emanã vapori dar în concentraþii aflatesub nivelul minim ce poate fi semnalat de cãtre detec-toare. Din acest motiv trebuie avute la îndemânã dis-pozitive care sã permitã încãlzirea tubuºoarelor înscopul detecþiei.

Efectele asupra protecþiei fizice.

Temperatura ºi condiþiile meteo sunt factori cru-ciali care influenþeazã gradul de disconfort cauzat depurtarea echipamentului individual de protecþie ºiadesea probabilitatea ºi durata atacului CBRN.Comandanþii trebuie sã ia în considerare întotdeaunaefectele purtãrii EPI CBRN asupra performanþei indi-viduale a subordonaþilor, precum ºi deshidratarea.Efectele fiziologice ºi psihologice ale purtãrii EPI încondiþii de temperaturi foarte ridicate, reduc timpul


Opinii * Argumente

45

maxim de purtare continuã a acestora ºi productivi-tatea muncii.

Efectul combinat al purtãrii îmbrãcãmintei de pro-tecþie chimicã ºi hainelor groase cresc riscul colapsuluipentru personal ºi afecteazã performanþa unitãþii.Comandanþii trebuie sã capitalizeze toate datele dinevaluarea riscului contaminãrii CBRN ºi nivelul deprotecþie CBRN ce trebuie adoptat, pentru a stabilimãsurile cele mai eficiente de protecþie a personalului.

De pe iarba contaminatã transferul pe echipamenta agenþilor toxici este mai mare decât de pe zãpadã.Transformarea agenþilor solizi aflaþi pe echipament, învapori are loc la ajungerea în adãposturi încãlzite sauîn autovehicule, fapt care poate avea efecte grave.Primãvara odatã cu topirea zãpezii substanþele toxicepot fi transportate rãspândind contaminarea în afaraperimetrului stabilit iniþial.

Masca contra gazelor . Iatã câteva sfaturi privindcomportamentul înainte, pe timpul ºi dupã executareaoperaþiilor în medii CBRN pe vreme rece.

1. Folosiþi lentile pentru protecþie UV sau de tipulcelor pentru ceaþã cu scopul prevenirii orbirii datoratezãpezii

2. Dacã nu aveþi la dispoziþie lentile de tipul celorprezentate anterior, lipiþi pe vizoarele mãºtii benziadezive netransparente astfel încât sã rãmânã doarniºte fante.

3. Umpleþi bidonaºul pentru lichide doar 2/3pentru a preveni fisurarea acestuia în cazul în careîngheaþã.

4. Goliþi apa de pe furtunul dispozitivului de ali-mentare cu lichide al mãºtii contra gazelor, dupãfiecare folosire pentru a preveni înfundarea acestuiadatoritã îngheþului.

5. Expiraþi calm pentru ca pe vizoarele mãºtii sãnu se abureascã ºi sã se formeze gheaþã.

6. Purtaþi geanta port mascã într-o poziþie care sãvã permitã mobilitate maximã þinând cont ºi deîmbrãcãmintea groasã.

7. Folosiþi bucãþi de prosop sau cârpã pentru aîndepãrta umezeala din interiorul mãºtii, dupãscoaterea acesteia pentru a preveni formarea gheþii.

Îmbrãcãmintea de protecþie chimicã este con-ceputã pentru a înlocui completele de protecþie CBRNºi pentru a asigura un confort sporit în condiþii de tem-peraturi extreme dar aceasta nu este impermeabilã ºirezistentã la apã. Îmbrãcãmintea groasã oferã doarprotecþie minimã împotriva agenþilor chimici. Înaceastã situaþie comandanþii trebuie sã stabileascã dacã

îmbrãcãmintea de protecþie chimicã trebuie purtatãdedesubtul sau deasupra hainelor.

Echipamentele de protecþie chimicã a picioarelor.Echipamentele uzuale destinate acestui scop nu sepotrivesc peste încãlþãmintea destinatã frigului extremºi nu permit folosirea schiurilor. De aceea în acestecondiþii trebuie asigurat echipament de tipul ciorapilorde protecþie speciali destinaþi acestui scop.

Mãnuºile de protecþie. Procedura normalã este cape vreme rece mãnuºile de protecþie sã se poarte pestemãnuºile personale fapt care previne transpiraþia exce-sivã a mâinilor ºi absorbþia transpiraþiei în materialulacestora. Trebuie folositã mãrimea potrivitã pentru apermite circulaþia sângelui ºi prevenirea degerãturilor.În condiþii de frig puternic pentru a se asigura cãlduramâinilor trebuie folosite mãnuºi polare (cu un singurdeget ºi îmblãnite). Acestea se pot purta doar pestemãnuºile de protecþie din cauciuc. Decontaminareaacestor mãnuºi nu este practicã ºi eficientã ºi este depreferat sã fie considerate pierderi.

Protecþia colectivã este cea mai confortabilãmetodã de protecþie a personalului. În mediu receproblema o reprezintã contaminarea indirectã a adã-postului odatã cu aducerea de cãtre personal pe hainesau încãlþãminte a agenþilor toxici sub formã solidã ºivaporizarea acestora în interior. Din acest motiv esteimportant ca în adãposturile colective sã avem capa-bilitãþi de detecþie chimicã. Dacã se detecteazã conta-minare în interior personalul trebuie sã îmbrace deurgenþã masca contra gazelor. Dupã aceea se trece laidentificarea celui care a adus agentul chimic în interior.Odatã identificat personalul contaminat iese din adã-post ºi executã decontaminarea. Dacã urmãtoareledetecþii au rezultate negative se pot relua procedurilede intrare - ieºire. În punctele de comandã care deregulã nu pot fi evacuate cu uºurinþã întreg personalultrebuie verificat la intrare iar dacã este necesar sã exe-cute procedurile de decontaminare înaintea intrãrii.

Efecte asupra operaþiei de decontaminare

Decontaminarea echipamentelor. Datoritã tem-

peraturii de îngheþ a apei, folosirea acesteia pentru

decontaminare este limitatã în condiþii de temperaturi

scãzute. Ca o alternativã se poate folosi pudra de

decontaminare, dar ºi cu aceasta este necesar sã se reia

ciclul de decontaminare de mai multe ori, deoarece

decontaminarea prin absorbþie este limitatã, agenþii

chimici îngheþaþi fiind mai puþin absorbiþi. Pudra de

decontaminare se împrãºtie pe suprafaþa contaminatã

iar reziduul se mãturã sau se îndepãrteazã cu pãmânt


Opinii * Argumente

46

sau zãpadã necontaminatã. Pe timpul executãrii aces-

tei operaþii, decontaminatorii trebuie sã poarte

EPICBRN.

Decontaminarea personalului. Timpul alocatdecontaminãrii personalului trebuie ajustat, acestafiind influenþat de:

R baremele mai mari pentru îmbrãcarea ºidezbrãcarea EPICBRN, precum ºi a þinutei de iarnã;

R necesitatea încãlzirii apei ºi a spaþiilor amena-jate pentru dezbrãcare, decontaminare, îmbrãcare.

Efecte în aplicarea contramãsurilor medico-

CBRN

Administrarea antidotului. Seringile cu autoin-jectare fiind afectate de temperaturile scãzute, acesteatrebuie mutate din sacul port-mascã într-un buzunarinterior al þinutei pentru a fi pãstrate pe cât posibil la

temperatura corpului. Aceasta previne producerea despasme musculare severe sau ºocuri cauzate deinjectarea în muºchi a lichidelor reci. Dacã seringileîngheaþã acestea nu pot fi folosite pânã la dezgheþare.În concluzie trebuie protejate de îngheþ pe timpultransportului ºi depozitãrii. O altã particularitate esteaceea cã trebuie avut grijã ca la injectarea prin echipa-ment acul sã ajungã pânã în musculaturã þinându-secont de hainele groase purtate.

Impactul asupra concepþiei de întrebuinþare

Agenþii chimici sunt folosiþi cu precãdere atuncicând vremea este favorabilã utilizãrii acestora. Dintabelele urmãtoare putem deduce în ce condiþii estemai probabilã întrebuinþarea acestora. De asemenea,tipul agentului ºi metoda de întrebuinþare au o impor-tanþã hotãrâtoare în reuºita atacului.

Î n realitate, efectele biologice produse de

acþiunea radiaþiilor ionizante asupra

fiinþelor, în special a omului, sunt rezul-

tatul unei lungi serii de fenomene care se declanºeazã

la trecerea radiaþiilor prin organismele vii. Eveni-

mentele iniþiale, sunt reprezentate de ionizãri ºi

excitãri ale atomilor ºi moleculelor din mediul de

interacþiune, de-a lungul traiectoriilor particulelor

ionizante. Ulterior aceste perturbãri fizice antre-

neazã reacþii fizico-chimice, urmate de reacþii chimi-

ce, generând în final efecte biologice. Schematic,

cronologia acestor evenimente este datã în figura 1.

Figura 1. Schema fenomenelor declanºate de radiaþiile

ionizante în mediul biologic

Indiferent de urmãrile provocate de impactul

radiaþiilor ionizante cu organismul viu, acþiunea bio-

logicã prezintã unele particularitãþi ºi anume:

? organismul uman nu este dotat cu un organ

de simþ care sã sesizeze prezenþa radiaþiilor ionizante,

iar efectul biologic nu este vizibil în momentul iradierii;

? efectele biologice sunt cumulative ºi nu au un

caracter particular care sã ne permitã deosebirea de

efectele apãrute altfel decât prin iradiere. Substanþele

radioactive ajunse, spre exemplu, în concentraþii

reduse în ape se manifestã numai dupã ce, prin con-

centrarea în organisme depãºeºte doza admisibilã de

radiaþii. Factorul de concentrare (F.C.) reprezintã

raportul dintre activitatea unui radioizotop (Λ)2 pe

unitatea gravimetricã de biomasã ºi activitatea specificã

a apei:

Radioizotopii concentraþi de organismele vii pot

fi împãrþiþi astfel:

a) radioizotopii elementelor de bazã din consti-

tuþia materiei vii: 14C, 12C, 3H, 45Ca, 40K, 24Na, 32P, 59Fe,181I;

b) radioizotopi cu proprietãþi fizico-chimice

asemãnãtoare elementelor de bazã: 89Sr ºi 90Sr cu Ca,184Cs ºi 137Cs cu Na ºi K, 106Ru cu Fe, etc. Valoarea fac-

torului de concentrare, la speciile de la capãtul

lanþurilor trofice (consumatori de ordinul II, III)

poate fi foarte mare. De pildã, cercetãrile fãcute pe

Meusa (Franþa) au constatat la diferiþi peºti factorul

de concentrare cu valori între 24 ºi 880 (Ramade).

În alte cazuri, factorul de concentrare poate fi de mii,

zeci sau chiar sute de mii.

Reþinerea radioizotopilor de cãtre organisme

este determinatã de timpul de înjumãtãþire biologic

(T b), timpul necesar pentru a elimina jumãtate din

izotopul radioactiv prin metabolizare. În acelaºi timp

ºi scãderea fizicã (timpul de înjumãtãþire fizic T f)

reduce cantitatea de radioizotop, tinzând sã-l scoatã

EFECTELE RADIAÞIEI ASUPRA MATERIEI VII

Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR

Statul Major al Forþelor Aeriene

1. Particularitãþile efectelor biologice


Opinii * Argumente

47


Opinii * Argumente

48

din circuit dupã circa 10 T f. Prin corelarea T f cu T b

se ajunge la timpul de înjumãtãþire efectiv (T ef),

adicã timpul necesar ca radioelementul din organism

sã se reducã la jumãtate. Radioizotopii cu viaþã lungã

ºi metabolizare redusã (90Sr) se eliminã greu din

organism. Timpul necesar pentru eliminarea com-

pletã a 85Sr (T f =65 zile) din organismul ciprinidelor

este de circa 400 zile la adulþi ºi 300 zile la puiet. Din

organismul omului, 85Sr se eliminã dupã circa 340

zile, iar 90Sr, cu timp de înjumãtãþire fizic de 28,1 ani,

ºi T ef de 7 - 8 ani, ceea ce face ca acest izotop pericu-

los sã fie pãstrat în organism majoritatea vieþii.

? modificãrile ºi simptomele evolueazã lent

dupã iradiere. Unele sunt imediate sau precoce,

altele sunt întârziate ºi pot provoca efecte genetice

care pot sã aparã la generaþiile de urmaºi ai individu-

lui iradiat.

În dinamica evoluþiei reacþiilor care au loc în

urma iradierii, se pot distinge trei perioade impor-

tante: perioada primarã, perioada latentã ºi perioada

secundarã.

Reacþiile în perioada primarã de acþiune a radiaþi-

ilor ionizante se datoresc a trei tipuri de mecanisme:

mecanismul acþiunii directe, indirecte ºi la distanþã.

Efectul biologic prin acþiune directã constã în

transmiterea directã a energiei particulelor încãrcate

sau a electronilor secundari, cãtre atomii ºi mole-

culele substanþelor celulare. Produsul principal al

acestei acþiuni sunt ioni ºi atomi excitaþi de-a lungul

parcursului în celulã. Datoritã ionizãrii ºi excitãrii

substanþelor prin mecanism primar se produc modi-

ficãri chimice ale acestora (mecanismul acþiunii indi-

recte). Deoarece organismele vii au în compoziþia lor

un mare procent de apã, la om ajungând pânã la

85% din greutatea corpului, multã vreme s-a con-

siderat cã acþiunea nocivã a radiaþiilor este cauzatã

de produsele de descompunere a ei ºi în special de

apa oxigenatã, care acþioneazã ca agent oxidant

(ipoteza acþiunii prin apã oxigenatã). O altã ipotezã,

care o completeazã pe aceasta, considerã cã rolul

principal în acþiunea biologicã primarã îl au radicalii

care apar la radioliza apei (ipoteza acþiunii prin radi-

cali liberi) ºi care constituie o sursã pentru acþiunea

indirectã a radiaþiei, deoarece aceºtia pot afecta atât

cromozomii cât ºi proteinele citoplasmatice.

Datoritã intervenþiei sistemului nervos, a glan-

delor endocrine ºi a transportului prin umori sau

difuziune a unor substanþe rezultate în þesuturile

iradiate, efectele biologice se pot produce nu numai

în organele iradiate, ci ºi în cele neiradiate (mecani-

smul acþiunii la distanþã sau al acþiunii chimice

secundare).

Perioada latentã care apare dupã perioada pri-

marã variazã invers proporþional cu doza de radiaþii

ºi se caracterizeazã prin fenomene atât de neînsem-

nate, încât nu pot fi descoperite, neînregistrându-se

niciun fel de tulburãri.

Perioada secundarã este dominatã de formarea, în

þesuturi ºi celule, de substanþe toxice care conduc la

intoxicarea organismului, determinând o serie de

efecte biologice importante (ipoteza formãrii unor

substanþe toxice). Reacþiile din aceastã perioadã nu

sunt pe deplin cunoscute, ele au fost atribuite acþiu-

nii apei oxigenate, peroxizilor organici ºi histaminei.

Cert este faptul cã, sub acþiunea radiaþiilor ionizante

apar molecule active în primul rând în celulele din

þesuturi ºi în paralel în sânge ºi în limfã.

În cazul contaminãrilor acute cu activitãþi ridi-cate (ca urmare a unui accident nuclear sau a dever-sãrilor masive de radioizotopi în apele dulci), dozelede iradiere sunt mari ºi afecteazã în general o singurãgeneraþie unde alelele dominante se caracterizeazãprin sterilitate sau chiar mutaþii letale. În contaminãrilecronice (deversãri repetate de radioizotopi în can-titãþi mici) apar efecte genetice ca urmare a concen-trãrilor îndelungate de radioizotopi ºi se manifestãde-a lungul mai multor generaþii prin malformaþii,inducere de leucemii ºi cancere, efecte care vor fitratate pe larg în cele ce urmeazã.

Datoritã identitãþii fizice sau chimice, radioizo-

topii sunt metabolizaþi identic cu elementele stabile

din organisme ºi se fixeazã în diferite þesuturi unde

îºi manifestã proprietãþile radioactive.

Substanþele radioactive pãtrund în organismele

acvatice prin suprafeþele care vin în contact direct cu

apa sau hrana contaminatã. Cele mai importante cãi

sunt: absorbþia prin suprafaþa biologicã (tegument ºi

branhii la peºti ºi insecte, membrana celulelor algale,

suprafaþa rãdãcinii, tulpinii ºi frunzelor la macrofite)

2. Comportarea ºi metabolizarea

radioizotopilor în ecosistemele terestre

ºi acvatice


Opinii * Argumente

49

ºi ingestia de apã ºi hranã contaminatã (animale ºi

plante carnivore).

Radioizotopii, produºi de fisiune sau activare,

ajung în apele de suprafaþã unde sunt supuºi unor

procese de diluare, dispersie, sedimentare ºi trans-

formare. Aceste procese sunt influenþate de mai

mulþi factori dintre care cei mai importanþi sunt:

miºcarea apei, modul de dispersie a materiilor solvite

sau în suspensie, complexitatea sistemelor ecologice.

Unii izotopi radioactivi se amestecã cu izotopi stabili

ai elementului chimic existent în soluþie producân-

du-se diluþia izotopicã. Astfel, izotopii radioactivi ai

stronþiului, 85Sr, 89Sr, 90Sr, se amestecã cu izotopii sta-

bili ai aceluiaºi element, 84Sr, 86Sr, 87Sr, 88Sr. Prin par-

ticiparea la reacþii chimice, unele radioelemente pre-

cipitã ºi se depun împreunã cu sãrurile insolubile ale

sãrurilor stabile ºi cu alte particule solide. O altã

parte din radioizotopi se fixeazã prin adsorbþie ºi

schimb ionic de materiile în suspensie ºi cele sedi-

mentate. Restul care rãmâne liber în apã poate fi

preluat rapid de cãtre plante ºi animale. Stronþiul

radioactiv este fixat în substratul nisipos sau mâlos

în proporþie de 25—35%, iar cesiul este reþinut în

proporþie de 98%.

În urma contaminãrii apei sau solului, factorii

fizici, chimici ºi biologici duc fie la diluarea ºi disper-

sarea radioizotopilor, fie la acumularea ºi concen-

trarea lor. Stronþiul radioactiv, fiind un element

chimic cu proprietãþi asemãnãtoare calciului, este

metabolizat ºi migreazã de-a lungul lanþurilor trofice

acvatice ºi terestre identic cu calciul.

Figura 2 Dinamica concentrãrii de cãtre peºti a 85Sr din

apã, în funcþie de concentraþia Ca în apã. Var. I - 4 mg

Ca/l; var. II - 20 mg Ca/l; var. III - 50 mg Ca/l; var. IV -

apã de robinet; var. V - apã de Dunãre în anul 1975.

Experienþele privind concentrarea stronþiului

radioactiv de cãtre peºti, în funcþie de cantitatea cal-

ciului din apã, efectuate cu apã de Dunãre, de robi-

net ºi variante cu cantitãþi de Ca controlate (mediu

Knopp modificat) demonstreazã cã fixarea stronþiu-

lui radioactiv este influenþatã de cantitatea de Sr sta-

bil ºi de Ca stabil, elemente chimice prezente în

apele naturale. Peºtii din varianta I concentreazã de

circa 10 ori mai mult Sr radioactiv decât peºtii din

varianta III ºi de circa 14 ori mai mult faþã de peºtii

din apã de Dunãre, varianta V, cu factori de concen-

trare 89,61±2,53, respectiv 8,99±1,08 ºi 6,52±1,11.

Concentrarea stronþiului radioactiv de cãtre

peºti, funcþie de cantitatea de Ca din apã, poate fi

descrisã ca o funcþie putere de tipul:

C= 4,78 Ca -07

unde C este concentrarea stronþiului datã în

pCi3/g, iar Ca este dat în mg/l.

Determinãrile elementelor alcalino-pãmântoase

Ca, Mg ºi Sr din apã ºi peºtii de Dunãre prin spec-

trometrie de absorbþie atomicã au scos în evidenþã cã

între cele trei elemente discriminarea este netã în

favoarea calciului (Ca/Sr=3/1; Ca/Mg= 4,5/1), la

peºti ca: cega (Acipenser ruthenus), plãtica (Abramis

brama), mreana (Barbus barbus), carasul (Carassius

auratus gibelio), morunaºul (Vimba vimba), crapul

(Cyprinus carpio), somnul (Silurus (glanis), ºalãul

(Stizostedion lucioperca).

În ecosistemele oligotrofe, concentrarea

radioizotopilor este mai intensã decât în cele eutrofe.

Determinãri de 90Sr în corpul peºtilor din lacurile

oligotrofe (ape cu 5,1 - 5,7 mg/l Ca) ºi eutrofe (ape

cu 44,5- 45,7 mg/l Ca) au arãtat cã peºtii din primele

concentreazã de peste 20 ori mai mult 90Sr decât

peºtii din ultimele.

Datoritã aceloraºi cauze, factorii de concentrare

la organismele de apã dulce sunt mai mari faþã de cei

de la organismele marine unde conþinutul mineral al

apei este mult mai ridicat.

Concentrarea radioizotopilor de cãtre hidro-

bionþi variazã cu gradul de contaminare a apei.

Experienþele efectuate pe Carassius auratus gibelio

cu activitãþi cuprinse între 50 ºi 1200 pCi 85Sr/ml apã

(figura 3) au arãtat o concentrare proporþional mai

ridicatã cu activitatea apei. Pentru domeniul experi-

mentat, concentrarea stronþiului radioactiv în

funcþie de gradul de contaminare a apei poate fi


Opinii * Argumente

50

descrisã printr-o ecuaþie de forma:

Ap = 7,6- A0,

unde Ap este activitatea specificã a peºtilor în

pCi/g umed iar A0 este activitatea apei în pCi/ml.

Temperatura acþioneazã asupra concentrãrii

radioizotopilor în materia vie în funcþie de natura

organismului. Astfel, modificãrile neletale la tem-

peratura apei nu au avut o influenþã majorã asupra

absorbþiei radioizotopilor de cãtre algele dulcicole.

Figura 3. Variaþia concentrãrii 85Sr (O-O) de cãtre

peºti ºi a factorului de concentrare (O-O), în funcþie

de activitatea apei în a 20-a zi de la contaminare.

La peºti, concentrarea stronþiului radioactiv

creºte proporþional cu temperatura (figura 4).

Experienþele efectuate la temperaturi de 4°, 17° -

18° ºi 24 - 25 °C demonstreazã cã peºtii au concen-

trat la temperatura maximã, în oase ºi solzi, de circa

douã ori mai mult stronþiu radioactiv faþã de cei de

la temperatura mijlocie ºi aproape de 10 ori faþã de

cei de la temperatura minimã experimentatã.

Organismele tinere, având un ritm de creºtere mai

accentuat, concentreazã radioizotopi în cantitãþi mai

mari decât cele bãtrâne.

Figura 4. Variaþia concentrãrii 85Sr de cãtre peºti în

funcþie de temperaturã în a 23-a zi de

la contaminarea apei

Dezvoltarea energeticii nucleare în Europa a dus

la construirea de centrale nuclearo-electrice

amplasate în apropierea Dunãrii. Testele cu arme

nucleare care au eliberat cea mai mare cantitate de

radioizotopi, cât ºi existenþa centralelor nuclearo-

electrice în bazinul Dunãrii au dus la apariþia unui

nou factor care influenþeazã calitatea apei.

Printre izotopii radioactivi deja decelaþi în

Dunãre încã din anul 1975 se numãrã: 58Co, 60Co,89Sr, 90Sr, 95Zr, 9*Nb, 103Rh, 106Ru, 124Sb, 131I, 134Cs, 137Cs,140La, 140Ba, 141Ce, 144Ce cu activitãþi cuprinse între

0,02 ºi 0,08 pCi/l (cu unele oscilaþii chiar peste 0,1)

ºi 3H cu activitãþi între 320 ºi 900 pCi/l; valorile mari

ale tritiului provenind din fall-out (cãderi radioac-

tive în urma testelor cu arme nucleare).

Radioactivitatea totalã deversatã de o centralã

nuclearo-electricã de tip BWR (boiling water reactor

= reactor cu apã caldã) se situeazã între 1,2 ºi 3,8 Ci/an,

din care 49% se datoreazã 89Sr (cu o mare solubili-

tate în apã) iar 3H între 17,8 ºi 133,8 Ci/an, activitãþi

care sunt supuse unei diluþii mari prin deversãri

eºalonate.

Radioizotopii deversaþi în ape urmeazã circuitul

celorlalte elemente, ajungând în urma proceselor de

concentrare în organismele dulcicole (plancton,

bentos, peºti, macrofite), cât ºi în sedimentul ºi sus-

pensiile din apã.

Concentraþia de radioizotopi în corpul peºtilor

de Dunãre, adeseori veriga finalã a lanþului trofic de

apã dulce, curent consumatã de om, este de aproxi-

mativ aceeaºi mãrime la speciile examinate.

Deoarece în Dunãre au fost deversate deºeuri

radioactive de la þãrile riverane este necesarã

cunoaºterea cãilor de migraþie a radioizotopilor din

apã spre om prin intermediul peºtilor (figura 4).

Prin hrãnirea ºobolanilor cu peºte contaminat cu85Sr, s-a determinat cã aceºtia au reþinut numai 15-20%

din activitatea radioactivã datoritã faptului cã pãrþile

de naturã osoasã, care concentreazã peste 80% din

totalul de radioizotopi acumulaþi, au fost mai puþin

consumate. Retenþia 85Sr de cãtre ºobolani, în cazul

unei singure administrãri de peºte contaminat, este

descrisã de o ecuaþie exponenþialã. Cantitãþile

reþinute ºi eliminate de ºobolani sunt aproximativ

aceleaºi ca ºi la oameni, unde acelaºi izotop radioac-

tiv al stronþiului este eliminat masiv în prima zi

(75%), iar restul se eliminã cu T ef de 34 zile. Datele

au fost extrapolate la om unde s-a calculat doza de

iradiere internã la nivelul sistemului osos, pentru

consum ipotetic de hranã (peºte) contaminatã cu 85Sr


Opinii * Argumente

51

ºi 90Sr. Pentru o contaminare micã în care organismul

uman ar reþine 20% din activitatea ingeratã odatã cu

hrana, doza de iradiere pentru 90Sr este de circa 100

de ori mai mare faþã de cea datã de 85Sr, fapt datorat

proprietãþilor nucleare diferite ale celor doi izotopi

radioactivi ai stronþiului.

Doza de iradiere suplimentarã la populaþia

riveranã de pe Dunãrea superioarã provine din apa

potabilã, consumul de peºte contaminat, lapte ºi alte

produse agroalimentare obþinute prin irigarea cu

apã de Dunãre, cât ºi din pescuit ºi sporturi nautice.

Dintre aceste surse, cea mai importantã este con-

sumul de peºte contaminat.

În comparaþie cu ecosistemele apelor interioare,

în ecosistemele marine sursa cea mai bogatã în 90Sr,

de la care se poate transfera la om o constituie

moluºtele, în timp ce pentru 137Cs sursa o formeazã

peºtii.

În numãrul viitor al revistei vom publica o continuare a acestui articol în care vom detalia noþi-uni referitoare la efectele radiaþiei asupra materiei vii în vederea clasificãrii efectelor biologice aleradiaþiilor ºi acþiunea radiaþiei la nivel genetic.

BIBLIOGRAFIE

1. Achim Gabriel, Armele de distrugere în masã ºi emisii altele decât atacul, Bucureºti, EdituraCentrului Tehnic- Editorial al Armatei, 2004;

2. Barnea M., Papadopol C., Poluarea ºi protecþia mediului, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,Bucureºti, 1983;

3. Bogdan Stugren coordonator, Probleme moderne de ecologie, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,Bucureºti, 1982;

4. Chernobyl assessment of radiological and health impacts, Nuclear Energy Agency Organisation forEconomic Co-operation and Development 2002;

5. Gogu I. Gheorghiþã, Radiobiologie vegetalã, Editura Academiei R.S.R., Bucureºti, 1987;

6. International Atomic Energy Agency, IAEA-TECDOC-1300, Follow-up of delayed health conse-quences of acute accidental radiation exposure. Lessons to be learned from their medical management ,Vienna, iulie 2002;

7. L. Mãnuilã, A. Mãnuilã, M. Nicoulin, Dicþionar medical, Editura Ceres, Bucureºti, 1998;

8. Marcu Gh.,Marcu Teodora, Elemente radioactive. Poluarea mediului ºi riscurile iradierii, EdituraTehnicã, Bucureºti, 1996;

9. Mihaela Corneanu, Genetica, Editura Sitech, Craiova, 2001;

10. N. Botnariuc, V. Vãdineanu, Ecologie, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1982;

11. Oncescu Mircea, Conceptele radioprotecþiei, Editura Horia Hulubei, Bucureºti- Mãgurele, 1996;

12. Rãsmeriþã Ion, Conservarea dinamicã a naturii, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti,1983;

*** www.epa.gov, site-ul oficial al Agenþiei de Protecþia Mediului a S.U.A.;

*** www.ncgia.ucsb.edu/;

*** www.nsrl.ttu.edu;


Opinii * Argumente

52

P rovocãrile actualului mediu de securi-

tate, caracterizat de crize politice

majore, catastrofe naturale de pro-

porþii, actiuni teroriste sângeroase, criminalitate

organizatã transfrontalierã, etc. au determinat un

rãspuns ferm din partea comunitaþii internaþionale.

Astfel, forþele militare sunt chemate sã raspundã

nevoilor de securitate ale þãrilor lor ºi alianþelor din

care fac parte. Acest deziderat presupune ºi dislo-

carea de trupe în zonele "fierbinþi" de pe Glob, pen-

tru a limita ameninþãrile care se prefigureazã la

adresa þãrilor democratice.

România nu a fãcut excepþie de la aceste cerinþe

ale comunitãþii internaþionale ºi a trimis observatori

militari ºi trupe în diferite tipuri de misiuni, de la

cele în sprijinul pãcii, pânã la cele de luptã, potrivit

mandatelor internaþionale în vigoare ºi înþelegerilor

din cadrul alianþelor din care þara noastrã face parte.

În ultimii ani, unitãþi ale armatei române au

acþionat în cooperare sau sub comanda forþelor NATO

sau ONU în diverse misiuni în teatre de operaþii din

afara teritoriului þãrii. Una din caracteristicile comune

ale acestor misiuni, indiferent de teatrul de operaþii

în care a a vut loc, a fost dispunerea trupelor pe par-

cursul întregii perioade de acþiune în baze militare

ale partenerilor din alianþa Nord Atlanticã

“Bazã militarã - loc special pe teritoriul unui stat

unde staþioneazã trupe dotate cu mijloace de luptã necesare

acþiunilor de rãzboi” (Dicþionarul de neologisme).

“Bazã - o locaþie de unde operaþiile sunt proiectate sau

susþinute. O suprafaþã sau o locaþie, care cuprinde instalaþii

ce asigurã suport logistic sau alt tip de susþinere” (JP 1-02).

În cea mai mare parte, bazele militare în care au

acþionat ºi acþioneazã militarii români, sunt locaþii

fixe permanente, care nu pot fi mutate. În conflict,

ele sunt abandonate total sau temporar. De aseme-

nea, aceste baze militare au un rol definitoriu în

proiecþia forþelor ºi susþinerea operaþiilor. Ele includ

diverse facilitãþi cum ar fi: locaþii ale punctelor de

comandã ºi control, porturi, aeroporturi, baze logis-

tice, facilitãþi medicale.

Având în vedere importanþa strategicã a acestor

locaþii fixe, se impune protejarea lor împotriva

ameninþãrilor prezente în zona de operaþii, ameninþãri

de amploare ºi complexitate specifice tipului de

operaþie desfãºurat. Principalele ameninþãri la adresa

unei locaþii fixe, în teatrele de operaþii moderne,

includ:

P atacurile unor grupuri teroriste sau dizidente;

P atacurile forþelor speciale ale inamicului;

P atacurile cu foc indirect ale inamicului;

P atacurile neconvenþionale CBRN ale inamicu-

lui.

Una din direcþiile de orientare a protejãrii locaþi-

ilor fixe, o reprezintã protecþia CBRN. Proliferarea

ADMCBRN din ultimele decenii, precum ºi lecþiile

învãþate din conflictele armate anterioare sau din

atacurile teroriste, demonstreazã potenþiala vulnera-

bilitate a acestor locaþii fixe. Comandanþii, trebuie sã

ia în consideraþie cerinþele privind protecþia acestor

locaþii, atât împotriva ADMCBRN, cât ºi a eveni-

mentelor EADA ce pot avea loc în zona de operaþii,

având responsabilitate directã în protejarea forþelor

împortiva acestor ameninþãri. În rãzboiul modern,

absenþa planificãrii ºi executãrii unor mãsuri efi-

ciente de protecþie CBRN a locaþiilor fixe de impor-

tanþã deosebitã în arhitectura operaþiei, poate duce

la eºecul acesteia.

Pe timpul introducerii forþelor în teatrul de

operaþii, vulnerabilitatea la riscurile ºi ameninþãrile

de naturã CBRN ºi EADA este mai mare, datoritã

creãrii unor mari concentrãri de tehnicã, echipa-

CÂTEVA CONSIDERAÞII PRIVIND APÃRAREA CBRNÎN TEATRELE DE OPERAÞII

Cãpitan Eduard-Ionuþ IONESCU

Brigada 2 Infanterie Moto “Rovine”


Opinii * Argumente

53

mente ºi personal, acestea reprezentând þinte cu o

mare valoare pentru utilizarea de cãtre inamic a

ADMCBRN.

Profilul riscurilor ºi ameninþãrilor de naturã

CBRN ºi limitãrile operaþionale pentru locaþiile fixe

sunt total diferite de cele asociate unitãþilor mobile.

Locaþiile fixe din adâncimea dispozitivului sunt þinte

predilecte pentru atacurile chimice cu agenþi toxici

de luptã persistenþi, pentru atacurile biologice sau

pentru atacurile cu arme radiologice. Unitãþile

mobile angajate în acþiuni de luptã pot fi cuprinse în

zona de pericol datoritã întrebuinþãrii ADMCBRN,

dar dispun de avantajul mobilitãþii, ºi deci de posibili-

tatea ieºirii imediate din zona contaminatã. Trupele

aflate în locaþii fixe vor fi constrânse sã îºi continue

acþiunile în medii contaminate datoritã posibilitãþilor

reduse de redislocare ºi de întrerupere a susþinerii

operaþiilor în curs de desfãºurare. Aceastã constrân-

gere, de a acþiona pentru timp îndelungat în zone/

medii contaminate sau în imediata lor apropiere,

implicã o planificare ºi o pregãtire riguroasã a acþiu-

nilor în astfel de medii.

O locaþie fixã reprezintã un mediu complex.

Dimensiunile sale operaþionale includ dimensiuni

fizice, militare, civile ºi ale ameninþãrii, cu influenþã

asupra protecþiei CBRN a locaþiei fixe în care acestea

se regãsesc laolaltã. Prin funcþia sa operaþionalã, o

locaþie fixã poate subsuma toate componentele fizice

ale spaþiului de luptã: componenta aerianã, compo-

nenta maritimã ºi componenta terestrã, aici

desfãºurându-se operaþii întrunite, într-un mediu

supus preponderent influenþelor complexe ale naþi-

unii gazdã (în special mediul civil) ºi ameninþãrilor

inamicului. Comandantul trebuie sã þinã cont de

toate aceste dimensiuni, în procesul de planificare a

operaþiilor.

Dimensiunea fizicã. Spaþiul de luptã ºi compo-

nentele mediului înconjurãtor influenþeazã direct

impactul riscurilor ºi ameninþãrilor de naturã CBRN.

Acestea pot avea impact asupra proiecþiei forþelor

sau desfãºurãrii operaþiilor, atât terestru, aerian cât ºi

maritim. De asemenea, componenta nuclearã a

ameninþãrii CBRN, poate avea impact ºi asupra

spaþiului cosmic. Factorii distructivi ai exploziilor

nucleare pot duce la o degradare severã a conducerii

ºi comunicaþiilor. O influenþã hotãrâtoare asupra

protecþiei CBRN a locaþiilor fixe o au condiþiile de

stare a vremii ºi configuraþia terenului.

Condiþiile de stare a vremii reprezintã un factor

imprevizibil, dar hotãrâtor pentru folosirea ADMCBRN

ºi asigurã indicii semnificative în legãturã cu timpul

ºi locul probabil în care inamicul va folosi acest tip de

arme. Urmãrirea cu consecvenþã a variaþiilor condiþi-

ilor de stare a vremii înlesnec executarea analizei

riscului folosirii ADMCBRN asupra trupelor proprii,

ºi, de asemenea, riscului apãrut în urma producerii

unor evenimente EADA.

Configuraþia terenului, în strânsã corelaþie cu

condiþiile de stare a vremii au un rol hotãrâtor în

decizia inamicului pentru folosirea ADMCBRN, din

punct de vedere al concentrãrii ºi maximizãrii

efectelor (folosirea agenþilor toxici de luptã în zone

joase sau exploatarea unor puncte obligatorii de tre-

cere).

Dimensiunea militarã. Aceasta poate include

puncte obligatorii de trecere strategice, susþinerea

operaþionalã, comanda ºi controlul. Cu un numãr

limitat de POD-uri, acestea servind ca punct central

pentru declanºarea acþiunilor de susþinere ºi

comandã, locaþiile fixe pot deveni centre de gravi-

taþie critice pentru personalul din forþele întrunite,

multinaþional sau al naþiunii gazdã care acþioneazã

în teatrul de operaþii.

Punctele obligatorii de trecere strategice pot fi

reprezentate de portrurile ºi aeroporturile de debar-

care, ca locuri pe unde are loc introducerea forþelor

în tearul de operaþii. Odatã introduse în teatru, aces-

te forþe au nevoie de susþinere operaþionalã realiza-

tã tot prin intermediul acestor POD-uri. Numãrul


Opinii * Argumente

54

limitat, scãzut de POD-uri dintr-un teatru de operaþii,

duce la constituirea unor inevitabile concentrãri de

forþe ºi mijloace în aceste locaþii, care se constituie în

þinte preferate ale unor ameninþãri de naturã CBRN.

Susþinera operaþionalã prin intermediul locaþiilor

fixe a forþelor angajate în operaþii este vitalã pentru

asigurarea succesului acestora. Riscurile ºi amenin-

þãrile de naturã CBRN pot perturba buna desfã-

ºurare a acþiunilor de susþinere a forþelor ceea ce va

duce la scãderea capacitãþii de luptã a acestora. Rit-

mul activitãþilor în locaþiile fixe este variabil, în

funcþie de intensitatea operaþiilor; totuºi, în perma-

nenþã, ritmul activitãþilor se menþine la un tempo

crescut. De aceea, atacurile de naturã CBRN pot fi

foarte eficiente asupra unei locaþii fixe, ducând la

încetinirea sau chiar întreruperea susþinerii forþelor,

afectând grav capacitatea de luptã a acestora.

Comanda ºi controlul acþiunilor ºi activitãþilor

este îngreunatã de diversitatea serviciilor care se

desfãºoarã într-o locaþie fixã, de complexitatea acti-

vitãþilor ºi multitudinea structurilor organizaþionale.

De asemenea, personalul care acþioneazã aici paralel

cu personalul militar (personal logistic, rezerviºti,

personal civil) poate avea o pregãtire minimalã,

necorespunzãtoare, în aplicarea mãsurilor de pro-

tecþie împotriva efectelor contaminãrii ºi purtare a

echipamentului de protecþie (EPICBRN), ceea ce va

îngreuna activitatea de comandã ºi control în medii

contaminate RBC.

Dimensiunea civilã. Aspectele culturale ºi eco-

nomice ale mediului civil, au o influenþã semnifica-

tivã asupra planificãrii ºi executãrii protecþiei CBRN

a locaþiei fixe. Aceste aspecte includ valorile reli-

gioase, naþionale ºi etnice, precum ºi capabilitãþile

economice, industriale ºi tehnologice.

Influenþele culturale. Comandantul trebuie sã ia în

consideraþie influenþele etnice ºi religioase care pot

avea influenþã asupra operaþiilor desfãºurate în zona

de responsabilitate. În extremis, constrângerile cul-

turale ºi religioase din zona de operaþii pot impiedi-

ca purtarea corespunzãtoare a EPICBRN (spre

exemplu, obligativitatea purtãrii bãrbii la bãrbaþi

împiedicã purtarea mãºtii contra gazelor). Unele

practici ºi obiceiuri pot crea probleme în asigurarea

protecþiei populaþiei civile care se gãseºte în locaþiile

fixe. De asemenea, fanatismul religios, sau constrân-

gerile culturale ºi apartenenþa la diferite grupuri

extremiste, pot duce la folosirea ameninþãrilor de

naturã CBRN împotriva locaþiilor fixe.

Influenþele economice. Capabilitãþile tehnologice ºi

industriale, pot reprezenta „o sabie cu douã tãiºuri”.

O naþiune dezvoltatã industrial, poate susþine o

strategie de protecþie CBRN, dar poate crea ºi un

mediu prolific pentru producerea ADMCBRN sau

EADA. Un climat economic dezvoltat, creºte riscul

unei ameninþãri de naturã CBRN asupra unei locaþii

fixe.

Ameninþarea. Mediul de ameninþare în spaþiul

de luptã modern, poate acoperi întreaga gamã de

operaþii desfãºurate pe timpul unui conflict.

Riscurile ºi ameninþãrile de naturã CBRN produc

implicaþii tactice, operative ºi strategice. Comandanþii

trebuie sã evalueze impactul acþiunilor ofensive

asupra facilitãþilor de producere a ADMCBRN ale

inamicului. De exemplu, trebuie luat în considerare

pericolul propagãrii contaminãrii pe direcþia pre-

dominantã a vântului, atunci când este luatã în con-

siderare o astfel de acþiune de distrugere. De aseme-

nea, trebuie avute în vedere mãsurile de protecþie

împotriva ameninþãrilor reprezentate de eveni-

mentele EADA sau acþiunile teroriste ale inamicului.

Unele state sunt cunoscute a fi posesoare, sau

suspectate a fi posesoare de capabilitãþi CBRN. Unele

þãri cu capabilitãþi de cercetare în domeniul farma-

ceutic, agriculturã ºi/sau pesticide pot masca cu

uºurinþã programe de dezvoltare a armelor chimice

sau biologice. De asemenea, þãrile care intenþioneazã


Opinii * Argumente

55

dezvoltarea unor programe de producere a ADMCBRN

pot dispune de fonduri financiare provenite din

vânzarea acestor „produse” sau a tehnologiei de pro-

ducere cãtre alte state sau organizaþii. Aceste practici,

susþin procesul de proliferare a ADMCBRN.

Corelând proliferarea ADMCBRN cu proliferarea

tehnologiei de producere a vectorilor purtãtori,

ameninþarea asupra locaþiilor fixe, devine evidentã.

Þinând cont de faptul cã tehnologiile balistice,

muniþiile inteligente sau dispozitivele improvizate

utilizate de teroriºti se concentreazã asupra lovirii

zonelor din adâncimea dispozitivului ºi a bazelor de

protecþie a forþei, aceastã ameninþare se amplificã.

Centrele industriale, sau facilitãþile de producere

a ADMCBRN pot deveni cu uºurinþã surse de pericol

pentru forþele proprii. Distrugerea deliberatã a unor

facilitãþi industriale pot produce zone contaminate

cu TIM la fel de periculoase ca cele rezultate în urma

utilizãrii ADMCBRN. Aceleaºi rezultate, pot apãrea

în urma activitãþii unor grupãri teroriste sau ca ºi

daune colaterale sau accidente. De asemenea, trans-

portul unor substanþe periculoase, deºeuri toxice sau

muniþii, pot produce riscuri de contaminare a tru-

pelor care acþioneazã în imediata apropiere.

Accesul organizaþiilor teroriste la tehnologiile

moderne, furnizeazã acestora posibilitatea flexibilitãþii

în decizia de a utiliza armamentul convenþional,

ADMCBRN sau exploatarea pericolului creat de

evenimentele EADA pentru atingerea scopurilor lor.

În absenþa riscului major al producerii unui conflict

armat clasic, de proporþii, terorismul, creeazã un

mediu propice proliferãrii ADMCBRN, în special

pentru armele chimice ºi biologice care au un cost

relativ scãzut în comparaþie cu efectele obþinute.

Incidentul din metroul din Tokio, care a implicat

secta Aum Shinri Kyu, ºi în care a fost folosit sariul

(GB), este un exemplu elocvent al proliferãrii ADM-

CBRN. Secta Aum Shinri Kyu nu a fost implicatã

numai în cercetarea din domeniul producerii de

agenþi toxici de luptã, ºi a cumpãrat ºi mari cantitãþi

de Clostridium botulinum, un organism care pro-

duce toxina botulinicã, folositã ca armã biologicã. În

plus, în 1992, secta demonstra un interes crescut în

cercetarea virusului Ebola prin trimiterea unei „misi-

uni” medicale în Zair.

În concluzie, þinând seama de toate dimensiu-

nile riscurilor, ameninþãrilor ºi pericolelor de naturã

CBRN care pot apãrea pe timpul introducerii tru-

pelor în teatrul de operaþii ºi desfãºurãrii activitãþilor

în locaþiile fixe, se impune necesitatea unei plani-

ficãri riguroase ºi realiste a tuturor mãsurilor de pro-

tecþie CBRN a echipamentelor ºi personalului, care

acþioneazã în aceastã zonã, mãsuri care vor duce la

menþinerea unei capacitãþi de luptã ridicate a tru-

pelor. Acþiunile desfãºurate în locaþiile fixe sunt de o

importanþã vitalã pentru proiecþia ºi susþinera operaþi-

ilor ºi, de aceea, trebuie luate toate mãsurile pentru

evitarea contaminãrii, protecþia trupelor ºi deconta-

minare, astfel încât sã se asigure desfãºurarea neîn-

treruptã a activitãþilor ºi limitarea disfuncþiilor ºi

pierderilor de orice naturã.

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.webdex.ro

2. http://www.enlisted.info

3. http://www.globalsecurity.org

4. FM 3-4-1 “Fixed Site Protection”

5. FM 3-11.34

MCRP 3-37.5

NWP 3-11.23

AFTTP(I) 3-2.33

6. “Multiservice Tactics, Techniques, and

Procedures for NBC Defense of Theater Fixed Sites,

Ports, and Airfields”



56

Î n ultimii ani, datoritã dezvoltãrii tehnicii

ºi a activitãþilor ilegale cum ar fi: comerþul

ilegal cu material fuzionabil, accidentelor

produse conºtient sau inconºtient la obiectivele eco-

nomice de risc, civile sau ale armatei, apar ameninþãri

serioase ºi continue, de a se produce accidente nucleare,

ce determinã contaminarea radioactivã a personalu-

lui, echipamentului, alimentelor, apei, terenului, etc.

Putem defini contaminarea radioactivã ca fiind

prezenþa substanþelor radioactive pe o suprafaþã sau

pe un obiect fixate prin procese mecanice, fizice ºi

chimice, în funcþie de natura lucrãrilor, ca urmare a

lucrului incorect sau a unui accident.

Orice contaminare radioactivã constituie o sursã

suplimentarã de radiaþii în spaþiul respectiv, ce deter-

minã o creºtere a dozei debit pentru cei aflaþi în zona

respectivã.

În vederea prevenirii contaminãrii radioactive,

în timpul activitãþilor ce impun utilizarea radioizo-

topilor se pot lua urmãtoarele mãsuri:

? laboratoarele cu radioizotopi trebuie sã fie

mari, spaþioase, bine aerisite, fãrã denivelãri;

? pereþii trebuie sã fie lavabili, ºi vopsiþi de re-

gulã în ulei, cu lacuri exfoliante, ce pot fi îndepãrtate

în caz de contaminare;

? niºele vor avea o protecþie suficientã în toate

direcþiile;

? va exista o ventilaþie separatã, eliminarea

aerului contaminat fãcându-se printr-un sistem de

filtrare;

? se va face zilnic controlul contaminãrii

radioactive a zonelor de lucru;

? se va organiza decontaminarea suprafeþelor

sau înlocuirea lor, dacã situaþia o impune;

? se va interzice cu stricteþe fumatul, con-

sumarea alimentelor sau bãuturilor în incinta spaþi-

ilor ce pot fi infectate;

? se va interzice lucru în mediul de radiaþii a

persoanelor care suferã de dermatoze sau rãni de

orice altã naturã. În cazul infectãrii leziunii aceasta

va fi spãlatã, curãþatã, pânã la dispariþia infectãrii

radioactive.

Prin decontaminare se realizeazã lichidarea con-

taminarii radioactive.

Decontaminarea constã în utilizarea celor mai

judicioase procedee pentru neutralizarea, eliminarea

sau diminuarea efectelor accidentelor nucleare care

au contaminat oamenii, animalele, echipamentele,

terenul ºi/sau apa.

Decontaminarea cuprinde:

a) decontaminarea imediatã;

b) decontaminarea operaþionalã;

c) decontaminarea totalã;

d) decontaminare finalã.

Decontaminarea imediatã este activitatea exe-

cutatã la nivel individual în scopul salvãrii vieþilor ºi

limitãrii pierderilor de personal.

Decontaminarea imediatã constã în înde-

pãrtarea produºilor radioactivi de pe porþiunile

descoperite ale corpului, de pe mucoasele ochilor,

nasului ºi ale gurii;

Decontaminarea imediatã poate include ºi porþi-

uni mici sau elemente de echipament, EPICBRN. Ea

se executã cu ajutorul echipamentelor specifice

(pachete de decontaminare individualã).

Decontaminarea operaþionalã este activitatea

executatã de cãtre indivizi ºi/sau grupe mici de per-

soane ce se ocupã de decontaminarea pãrþilor opera-

þionale ºi esenþiale a echipamentelor, materialelor

ºi/sau zonei de interes (de acþiune, de lucru), în ved-

erea reducerii riscului de contaminare prin contact

sau prin transfer, în scopul de a permite desfãºurarea

acþiunilor civile sau militare. Ea poate cuprinde ºi

decontaminarea individului ºi se realizeazã cu echi-

DECONTAMINAREA RADIOACTIVÃ

Locotenent colonel dr. Florentina BEJAN

Centrul de Cercetãri ªtiinþifice Medico-MilitareStatul Major al Forþelor Navale



57

pamentele de decontaminare din dotarea unitãþii

respective, de regulã, dupã ieºirea din zona contami-

natã, imediat ce permite situaþia.

Decontaminarea totalã este activitatea executatã

de unitãþi, cu sau fãrã sprijin extern, cu scopul de a

reduce contaminarea personalului, echipamentelor,

materialelor ºi/sau zonelor de interes, la nivelul cel

mai scãzut posibil, pentru a permite continuarea

activitãþilor cu minimum de pierderi ºi eficienþã cât

mai mare.

Decontaminarea totalã cuprinde:

A decontaminarea totalã a personalului;

A decontaminarea totalã a echipamentului ºi

altor materiale, iar în anumite situaþii, poate cuprinde

ºi decontaminarea terenului.

Decontaminarea totalã a personalului este o

activitate deosebit de complexã, ce trebuie executatã

în cel mai scurt timp, pentru a reduce pierderile ºi

a menþine la un nivel cât mai redus, nivelul de

iradiere al contaminaþilor.

Decontaminarea totalã a personalului se exe-

cutã în terenul de decontaminare a personalului,

precum ºi prin folosirea echipamentelor, instalaþiilor

ºi a altor posibilitãþi existente în zonã. Se impune

schimbarea obligatorie a întregului echipament.

Pentru realizarea decontaminãrii în intervalul

de timp cel mai scurt posibil, trebuie sã existe proce-

duri prin care fiecare persoanã sã fie în mãsurã sã

execute corect decontaminarea imediatã ºi opera-

þionalã a echipamentelor din dotare. Se impune de

asemenea, existenþa unui responsabil care sã orga-

nizeze pregãtirea structurii pe care o are în subor-

dine, pentru a acþiona cu maximum de eficienþã,

atât la nivel individual, cât ºi integrat la nivelul

întregii unitãþi, în situaþii ce impun operaþii de

decontaminare.

Metodele de decontaminare utilizate se pot

grupa în:

P metode fizice: aspirare, stropire, periere (în

cazurile de contaminare cu substanþe radioactive sub

formã de praf), aburire, sablare, ºlefuire, defoliere;

P metode chimice: tratarea suprafeþelor sau

obiectelor cu soluþii decontaminante (acizi, baze,

sãruri, detergenþi,etc);

P metode fizico - chimice.

Când se trateazã o suprafaþã sau obiect cu o

soluþie de decontaminare, eliminarea contaminãrii

poate avea loc prin solubilizare fizicã, prin reacþia

chimicã a mediului de spãlare cu substanþele conta-

minante ºi prin eliminarea contaminantului de cãtre

mediul de spãlare, prin adsorbþia substanþei contami-

nante la suprafaþa mediului de spãlare.

Cu cât mediul de curãþire are o putere de adsorb-

þie mai mare, cu atât antrenarea contaminantului va

fi mai bunã.

Utilizarea unei soluþii în decontaminare este

indicatã dacã satisface urmãtoarele cerinþe:

P sã acopere rapid ºi cât mai omogen suprafaþa

tratatã;

P sã antreneze bine substanþa contaminantã,

fãrã a reacþiona cu materialul suprafeþei;

P sã lege bine substanþa contaminantã, pentru

ca ea sã nu mai poatã fi resorbitã pe timpul operaþiei

de decontaminare;

P sã fie stabilã la temperaturi ridicate.

În decontaminare, alegerea metodei sau pro-

cedeului optim este de cea mai mare importanþã.

Înainte de a trece la soluþionarea practicã se impune

analiza situaþiei ºi alegerea metodei celei mai bune,

din punct de vedere al eficienþei, din punct de

vedere economic, precum ºi în funcþie de pericolul

pe care îl prezintã pentru operatori .

Exemple:

1. La decontaminarea unor suprafeþe con-taminate cu substanþe radioactive este bine ca laînceput sã se îndepãrteze contaminarea folosindaspiratoare de praf. Cu ajutorul acestor aspiratoarese poate reduce substanþial, contaminarea iniþialã.Metoda este recomandatã cu precãdere în cazul con-taminãrii unei suprafeþe poroase: lemn, beton, etc.Operatorul va trebui sã fie echipat cu un costum spe-cial.

În ultimul timp, a apãrut pe piaþã o serie de pro-duse noi ce îndeplinesc eficient nevoile de deconta-minare radioactivã în centrale nucleare, unitãþi defabricare a subsþantelor radioactive pentru folosiremedicalã ºi în centrele de cercetare (ciclotroni). Elepermit decontaminarea radioactivã a suprafeþelordin cavitãþile reactoarelor, þevilor, echipamentelorde protecþie, obiectelor purtate în laborator etc. Seprezintã, de regulã, sub formã de detergent lichid,concentrat alcalin, ce formeazã spumã, fiind utilizat



58

pentru spãlãri manuale, înmuieri, bãi ultrasonice ºisisteme de spãlat cu peria.

2. Folosirea substanþelor radioactive în indus-

trie, armatã, medicinã sau în cercetare a crescut în

mod evident. Ca urmare se genereazã cantitãþi mari

de ape reziduale radioactive care, potrivit legislaþiei,

nu pot fi deversate direct la canalizare ci numai

dupã o prealabilã tratare.

Astfel, tratarea deºeurilor radioactive lichide

diluate ce provin de la: uzinele de prelucrare a

minereurilor de uraniu, din apa de rãcire a reac-

toarelor, sau din procesul tratãrii combustibilului

nuclear prin extracþie, etc. se face ºi în funcþie de

volumul lichidului:

1. Volumele mari, trebuie reduse simþitor, iar

când este posibil se vor dilua ºi apoi se va face

descãrcarea în canal, sau chiar în mare. Noile

cercetãri au conceput o tehnologie ce foloseºte

capacitatea de descompunere radioactivã naturalã a

izotopilor, minimizând totodatã prin diverse moduri

cantitatea de apã rezidualã.

2. Volumele mici se vor trata diferenþiat, pânã

la concentraþia necesarã:

R prin concentrarea soluþiilor radioactive, ce

determinã o separare a substanþelor radioactive iar

apoi soluþia diluatã, poate fi eliminatã în sistemul

public de colectare a apei;

R prin precipitare folosind substanþe chimice ca:

sulfaþii de aluminiu ºi fier ce determinã apariþia

hidroxizilor respectivi, ce antreneazã totodatã parti-

cule fine prezente, care se depun în decantor sau/ºi

sunt filtrate pe un filtru de nisip ºi adãugarea car-

bonatului de sodiu ce precipitã stronþiu, sub formã

de carbonat de stronþiu;

Aplicarea unor procedee neadecvate de decon-

taminare poate conduce, fie la extinderea conta-

minãrii, fie la fixarea ei.

Exemplu:

Tratarea unei suprafeþe contaminate din lemn,

cu o soluþie caldã, accelereazã difuzia, favorizând

astfel extinderea contaminãrii în interiorul materia-

lului.

În cazul contaminãrilor intense, este necesar sã

se reducã mai întâi contaminarea prin mijloace

mecanice obiºnuite ºi, apoi sã se treacã la aplicarea

procedeului de decontaminare propriu-zisã.

Orice decontaminare trebuie efectuatã în urmã-

toarea ordine:

" se mãsoarã doza debit a obiectelor contami-

nate;

" se trece la operaþia de decontaminare,

începând cu obiectele cele mai puþin contaminate,

celelalte þinându-se izolate pânã se hotãrãºte, dupã

caz, dacã se vor decontamina cu reactivi, se vor lãsa

sã se decontamineze prin dezintegrare naturalã, sau

se vor elimina parþial sau total, ca deºeuri radioac-

tive;

" la terminarea fiecãrei operaþii de deconta-

minare, suprafeþele sau obiectele contaminate se

spalã cu multã apã sau cu apã ºi detergenþi;

" dupã decontaminare, obiectele sunt minuþios

controlate cu aparaturã corespunzãtoare. În cazul în

care gradul de contaminare nu depãºeºte nivelul de

contaminare maxim permis, obiectul respectiv se dã

în folosinþã.

În concluzie, înainte de a hotãrâ care metodã

sau procedeu de decontaminare este mai potrivit se

impune izolarea zonei respective ºi analiza urmãto-

rilor factori:

C condiþiile în care a avut loc contaminarea;

C natura suprafeþei contaminate;

C proprietãþile fizico-chimice ale substanþelor

utilizate pentru decontaminare.

În funcþie de aceºti factori, procedeele de decon-

taminare variazã foarte mult, ceea ce impune de

urgenþã, în toate situaþiile o analizã a mai multor

procedee, pentru a putea alege pe cel optim.

BIBLIOGRAFIE

1. Lt. col. Martin Constantin - Apãrare nuclearã, bio-

logicã ºi chimicã.

2. E. Gaspar , D. Serban - Elemente de radioprotecþie.

3. Florin Bunuº - Chimie Nuclearã.

4. W. Wasserstrom, Erna Wasserstrom - Aplicaþiile

terapeutice ale izotopilor radioactivi.

5. SOCIETATEA ROMÂNÃ DE RADIOPROTECÞIE -

Recomandãrile din 1990 ale comisiei internaþionale de protecþie

radiologicã, Bucureºti, 1996.

P oluarea este cea mai serioasã problemã

a mediului înconjurãtor ºi este rãspun-

zãtoare pentru majoritatea bolilor ºi a

disconfortului a milioane de oameni ºi ecosisteme.

Celelalte probleme importante ale mediului sunt

cauzate în mare parte tot de poluare ; acestea includ:

încãlzirea globalã, schimbarea climei, pierderea bio-

diversitãþii, diminuarea resurselor naturale, deterio-

rarea calitãþii apei, aerului ºi solului.

Printre activitãþile sociale care prezintã risc eco-

logic se numãrã ºi activitatea militarã, aceasta afec-

tând mediul înconjurãtor chiar ºi în lipsa conflictelor

armate de tip nuclear, biologic, chimic sau clasic.

Impactul asupra mediului este demn de luat în

seamã având în vedere faptul cã pe timpul

desfãºurãrii instrucþiei militarii simuleazã atacuri

pentru a se familiariza cu starea de conflict ºi a

ajunge la stadiul optim de pregãtire.

Impactul activitãþii militare asupra mediului

Pe timpul aplicaþiilor tactice în teren sau al

taberelor de instrucþie, structurile militare din

Forþele Terestre desfãºoarã activitãþi care au un

impact diferit asupra mediului în funcþie de categori-

ile de armã din care fac parte.

Astfel, Artileria Terestrã ºi Antiaerianã, Infanteria,

Vânãtorii de Munte ºi Paraºutiºtii desfãºoarã activitãþi

specifice care produc:

? poluare atmosfericã cu pulberi în suspensie ºi

pulberi sedimentabile în urma tragerii cu muniþie de

calibre diferite;

? poluarea solului ºi a vegetaþiei în urma

tragerii cu muniþie de rãzboi;

? poluarea solului ºi a apelor de suprafaþã cu

proiectile ºi elemente rezultate în urma tragerii cu

muniþie de rãzboi;

? poluare fonicã în urma executãrii tragerilor

cu armamentul, tehnica de luptã ºi de mijloacele de

tracþiune.

Activitãþile desfãºurate de structurile militare

din arma Geniu produc:

P poluare fonicã ºi poluare cu praf ºi /sau gaze

în urma distrugerilor în medii diferite, precum ºi dis-

trugerile de muniþie, din care rezultã schije, lemn,

metale, rocã, praf, posibil ºi azbest din lucrãri de con-

strucþii sau demolãri;

P modificãri aduse ecosistemelor acvatice prin

lucrãri pe cursuri de apã, regularizãri ale cursurilor

de apã sau amenajãri genistice de amploare;

P deteriorarea solului prin executarea de dis-

trugeri ºi amenajãri genistice ample.

Arma Tancuri ºi Auto desfãºoarã activitãþi speci-

fice care au impact asupra mediului, producând:

S poluare fonicã ºi poluare atmosfericã la

rularea tehnicii;

S distrugerea solului ºi a vegetaþiei în urma

folosirii tancurilor la aplicaþii ºi mascarea acestora;

S poluarea apelor ºi distrugerea malurilor prin

traversarea cursurilor de apã/treceri pe sub apã.

Activitãþile specifice armei Apãrare N.B.C. pot

produce efecte negative asupra factorilor de mediu

constând în:

? poluarea solului prin folosirea de substanþe

cu grad ridicat de poluare (soluþii/suspensii de

decontaminare) în locuri neamenajate;

? contaminarea aerului prin folosirea sub-

stanþelor de instrucþie pentru aparatura de cercetare

N.B.C. ºi a materialelor incendiare ºi fumigene;

? contaminarea solului cu reziduuri produse

prin folosirea materialelor incendiare ºi fumigene.

PROTECÞIA MEDIULUI ÎN ACTIVITATEA MILITARÃ

Cãpitan Ghiþã ARAMÃ Student Sergent major Maria-Cristina XANTOS

Academia Forþelor Terestre “Nicolae Bãlcescu”



59



60

Conform datelor cuprinse în "Aplicaþia infor-

maþionalã de monitorizare a datelor de mediu din

Armata României" pânã în anul 2000, impactul

activitãþilor militare asupra calitãþii factorilor de

mediu la nivelul poligoanelor ºi terenurilor pe care

se desfãºoarã instrucþia, se prezintã dupã cum

urmeazã:

ª principalele surse de poluare pentru sol le

reprezintã scurgerile de combustibil 76%, depozitarea

deºeurilor toxice ºi contaminarea 6,7%, alte surse

17%;

ª sursele de poluare a apei sunt în principal de

naturã rezidualã (265 de surse), reziduuri de com-

bustibili (46 de surse) ºi resturi menajere (70 de

surse);

ª ponderea activitãþilor externe cu emisii de

poluanþi cu SO2, NOx, CO reprezintã 32% din totalul

emisiilor: 18% emisii ale rulãrilor autovehiculelor,

10% activitãþi tehnice, 4% activitãþi de instrucþie ºi

învãþãmânt;

ª principalele surse de zgomot din armatã cu

impact asupra mediului sunt grupate asupra urmã-

toarelor activitãþi: trageri cu armamentul de infan-

terie ºi artilerie, conducerea mijloacelor blindate ºi

de transport, conducerea navelor ºi aeronavelor,

activitãþi tehnice, folosirea mijloacelor explozive,

delaborarea muniþiilor, etc.;

ª gestionarea deºeurilor din armatã este

dependentã de sistemul civil specializat, fiind îngre-

unatã de inexistenþa cadrului legislativ privind recu-

perarea, precum ºi de numãrul mic al agenþilor eco-

nomici specializaþi în reciclarea acestora.

Responsabilul cu protecþia mediului

Ameliorarea calitãþii factorilor de mediu ºi a

calitãþii vieþii în armatã se realizeazã prin prevenirea

ºi reducerea poluãrii în zonele de responsabilitate

sau de acþiune, în conformitate cu principiile de pro-

tecþie a mediului, fãrã a afecta capacitatea unitãþilor/

formaþiunilor militare de a-ºi îndeplini misiunile.

De organizarea, coordonarea ºi controlul acestor

activitãþi se ocupã structurile proprii specializate. La

nivelul unitãþilor/formaþiunilor militare, respon-

sabilii cu protecþia mediului se numesc, din rândul

personalului militar ºi civil cu studii tehnice. La

nivelul structurilor superioare, acesta se numeºte

din rândul personalului militar ºi civil cu studii su-

perioare tehnice. Responsabilul cu protecþia mediu-

lui se specializeazã prin intermediul cursurilor orga-

nizate de instituþii militare sau civile.

Principalele obligaþii ºi responsabilitãþi care revin

responsabilului cu protecþia mediului, numit din

rândul personalului militar participant la exerciþiile

naþionale ºi multinaþionale, sunt:

P aplicarea legislaþiei de protecþie a mediului, pe

timpul desfãºurãrii misiunilor;

P respectarea legislaþiei de mediu a þãrii gazdã

pentru exerciþii militare multinaþionale;

P identificarea factorilor de risc de mediu în

planificarea acþiunilor;

P menþinerea echilibrului între protecþia mediu-

lui ºi îndeplinirea misiunilor;

P cunoaºterea condiþiilor generale de mediu în

zonele de desfãºurare a activitãþilor;

P gestionarea eficientã a deºeurilor, în special a

celor periculoase (conform prevederilor din "Ghidul

activitãþilor de protecþie a mediului pe timpul instru-

irii forþelor armate");

P asigurarea refacerii mediului afectat de

desfãºurarea acþiunilor militare sau, dacã este cazul,

plata daunelor, conform principiului "poluatorul

plãteºte".

Ofiþerul de Apãrare N.B.C. - este cel mai în

mãsurã a fi responsabil cu protecþia mediului.

Existenþa atât a ofiþerului cu protecþia mediului

cât ºi a ofiþerului N.B.C. a generat situaþii "problemã"

pe timpul desfãºurãrii operaþiunilor militare în zone

precum Kosovo, unde informaþiile date publicitãþii

au fost distorsionate, creând astfel tensiuni între mili-

tari ºi latura civilã reprezentatã de mass-media.

Constatarea acestor probleme a condus la con-

ceperea Planului (Protocol) privind TIMs (materiale

toxice industriale) ºi resursele, care constã într-un

algoritm pe opt paºi dupã cum urmeazã:

Pasul 1: Monitorizarea viitoarelor locuri de dis-

punere a trupelor;

Pasul 2: Aprecierea ºi investigarea riscurilor posi-

bile din zonele de operaþii;



61

Pasul 3: Analiza ºi aprecierea datelor colectate

("profilul" potenþialului pericol);

Pasul 4: Planificarea misiunilor pentru mini-

malizarea riscului;

Pasul 5: Pregãtirea ºi antrenarea trupelor;

Echipamente specifice zonei;

Pasul 6: Monitorizarea surselor de risc;

Pasul 7: Procedura de urgenþã în cazul expunerii

accidentale la TIMs;

Pasul 8: Resursele (echipamente de testare,

monitorizare ºi antrenament).

Analizând acest algoritm putem costata cu

uºurinþã faptul cã ofiþerul N.B.C. cumuleazã

atribuþiile ofiþerului cu protecþia mediului conform

paºilor din plan:

! datele din teren trebuie centralizate ºi verifi-

cate de un specialist;

! ofiþerul N.B.C. cunoaºte riscurile surselor din

zonã atât asupra mediului cât ºi asupra trupelor ºi

poate decide posibilitatea desfãºurãrii acþiunilor;

! ofiþerul N.B.C. poate face "profilul"

potenþialului pericol atât pentru mediu cât ºi pentru

trupe deoarece primeºte rapoarte N.B.C. cu datele

cercetãrii zonei ºi le materializeazã pe hartã;

! ofiþerul N.B.C. are rolul cheie în planificarea

acþiunilor pentru minimalizarea riscurilor stabilind:

P rutele cu siguranþã maximã pentru trupe ºi

cu impact minim asupra mediului;

P durata de staþionare ºi numãrul de militari

care pot staþiona în zonã;

Pmonitorizarea surselor de risc ºi actualizarea

datelor;

P antrenarea trupelor pentru cercetare ºi

procedura de urgenþã cu respectarea normelor de

protecþie a mediului astfel:

2 trupele sunt informate asupra surselor

potenþiale de risc din zonã;

2 sunt asigurate cu echipamente adecvate

(m.c.g., echipament de protecþie);

2 se stabilesc condiþiile, locurile, tehnica ºi

materialele de decontaminare specifice.

Din cele prezentate mai sus putem desprinde

concluzia cã ofiþerul N.B.C. este singurul specialist

care se poate ocupa atât de protecþia trupelor cât ºi

de cea a mediului înconjurãtor pe timpul desfãºurãrii

operaþiunilor militare, cu atât mai mult cu cât tot el

este cel care consiliazã comandantul în problemele

amintite.

BIBLIOGRAFIE

[1] Mr. dr. chim. Achim G., Noþiuni de protecþia

mediului ºi ecologie pentru militarii din forþele

terestre - curs -, Ed. Centrului Tehnic Editorial al

Armatei, Bucureºti, 2005.

[2] Ministerul Apãrãrii Naþionale, colectiv de

autori: prof. Popa A., prof. Constantinescu G.,

Manualul protecþiei mediului în forþele terestre,

Câmpulung Muscel, 2003.

[3] Ministerul Apãrãrii Naþionale, Inspectoratul

General, Strategia de protecþie a mediului în Armata

României, Bucureºti, 2000.

[4] Instrucþiuni din 2008 privind organizarea ºi

desfãºurarea activitãþii de protecþie a mediului în

Armata României, art. 1, 3, 15, 16, 39.

[5] Mr. Maican A., Cpt. ing. Moºteanu D., Cpt.

ing. Bratu S., Ecologie ºi protecþia mediului, vol.II,

Ed. Academiei Forþelor Terestre, Sibiu, 2001.

[6] Ministerul Apãrãrii Naþionale, Inspectoratul

pentru Protecþia Mediului, Ghidul activitãþilor de

protecþie a mediului pe timpul instruirii forþelor

armate, Ed. Militarã, Bucureºti, 2003.


Echipamente CBRN

62

R amurã relativ nouã ºi situatã în spectrulmai degrabã "paºnic" al armateiromâne, chimia militarã a cunoscut - pe

parcursul a peste 80 de ani - transformãri fireºti, înpas cu modernizarea tuturor domeniilor militare, cuprogresele tehnice ºi tehnologice mondiale. Pornindde la necesitatea protejãrii militarilor, dar ºi a popu-laþiei civile, de urmãrile unui atac chimic, domeniulchimiei militare a evoluat continuu, fiind slujit cumare pasiune ºi profesionalism de personalitãþi deprestigiu, care au rãmas în conºtiinþa generaþiilor despecialiºti, dar ºi a celor care astãzi se strãduiesc - cuprofund respect pentru realizãrile înaintaºilor ºi cuaceiaºi dragoste pentru tradiþiile armei - sã menþinãla un standard înalt apãrarea CBRN.

Între ramurile de mare interes ºi necesitate,domenii care s-au dezvoltat încã de la apariþiachimiei militare, se situeazã detecþia ºi deconta-

minarea chimicã, care - reunite sau doar aparentdespãrþite în timp - sunt, practic, "fraþi de sânge",fiind primordiale în situaþia - de loc doritã, dar, dinnefericire, foarte posibilã - apariþiei unui incidentchimic, datorat unui conflict militar, unui accidentsau unui atentat terorist. În fapt, prima acþiune careeste necesar sã fie întreprinsã dupã apariþia uneicontaminãri chimice este detecþia, pentru a se stabilitipul ºi concentraþia agentului toxic. Ulterior, înfuncþie de natura contaminantului, se pot luamãsuri de protecþie a personalului, respectiv dedecontaminare a substanþei toxice. Deci, cum s-arputea, oare, separa cele douã subramuri, atât destrâns legate prin conexiuni operativ-tactice.

ÎNCEPUTURI

Cronologic primordialã în cercetarea din armataromânã - prima denumire a unitãþii (1924 ÷ 1934)fiind LABORATORUL DE CERCETÃRI AL SERVICIU-LUI DE APÃRARE CONTRA GAZELOR -, chimiamilitarã a rãmas de-a lungul timpului în primelerânduri ale dezvoltãrii ºtiinþifice ºi tehnologice.

Având în frunte, încã de la începuturi, personalitãþide renume - academicieni, profesori universitari,cercetãtori de marcã -, cercetarea din acest domeniua înregistrat permanent succese, þinând pasul custudiile ºi produsele cele mai performante realizatela nivel mondial.

În perioada de început a cercetãrii chimice militareromâneºti (1924 ÷ 1945) au activat comandanþiprestigioºi: locotenent colonel doctor farmacistALEXANDRU IONESCU - MATIU (1924 ÷ 1926),locotenent colonel doctor farmacist FILIP POPESCU(1927 ÷ 1930) sau conferenþiar doctor inginerCOSTIN NENIÞESCU (1930 ÷ 1934) - ulteriordevenit academician ºi personalitate recunoscutã achimiei mondiale. Nu putem trece cu vederea trudaºi abnegaþia, de cele mai multe ori "anonime", a maimultor generaþii de cercetãtori, care, în perioadainterbelicã ºi pe parcursul celui de-aAl Doilea RãzboiMondial, au contribuit la realizarea aparaturii ºimaterialelor specifice armei - mãºti contra gazelor,detectoare de agenþi toxici, complete de protecþie, studii detoxicologie, soluþii pentru decontaminare. Chiar dacãdetecþia ºi decontaminarea chimicã nu erau con-sacrate în denumirea secþiunilor existente în aceaperioadã, nu putem omite pe vechii noºtri colegicare au activat - prin lucrãri de cercetare, invenþii(2), articole publicate (12) sau comunicãri ºtiinþifice-în aceastã ramurã: chim. Emilia SEVASTOS (1925 ÷1944), mr. dr. med. Dumitru IOAN (1925 ÷ 1934),cpt. dr. med. Mihail CRISTEA (1931 ÷ 1934), lt.col. dr. chim. Dumitru BARDAN (1934 ÷ 1946) - îndouã perioade ºi comandant al unitãþii -, lt. col. med.Leonida ALEXIU (1940 ÷ 1945), cpt. dr. vet. OscarSCHÖBESCH (1940 ÷ 1944), cpt. dr. Vintilã IONES-CU (1940 ÷ 1944). Cu acelaºi respect ºi cu regretulcã "memoria documentarã" nu permite sã-i identi-ficãm, îi omagiem cu pioºenie pe toþi cercetãtoriicare au trudit în aceastã perioadã de pionierat acercetãrii chimice militare.

TRADIÞIE ªI MODERN ÎN DETECÞIA ªI DECONTAMINAREA CHIMICÃ ROMÂNEASCÃ

Locotenent colonel (r) inginer Emanoil Viorel DINESCU cercetãtor ºtiinþific gradul II

Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie


Echipamente CBRN

63

PERIOADA DE "LEGALITATE"

Epoca imediat postbelicã, cu frãmântãrile ºi nebu-loasele ei, a fost influenþatã, în domeniul chimieimilitare, de evenimentele petrecute în diferite zoneale lumii pe parcursul conflagraþiei mondiale ºi deutilizarea, uneori în cantitãþi însemnate, a armelorchimice. A fost necesarã intensificarea eforturilorpentru contracararea efectelor pericolului chimic,care s-a accentuat odatã cu izbucnirea ºi acutizarea"rãzboiului rece". Una dintre pârghiile de intervenþiea constat ºi în restructurarea serviciilor chimice ºi,implicit, a cercetãrii în chimia militarã.

Prin reorganizarea cercetãrii militare, unitateaºi-a schimbat denumirea, pe parcursul anului 1951,în LABORATOR CHIMIC CENTRAL ºi, apoi, în LABO-RATOR CENTRAL 502 CHIMIC. Concomitent, aparºi domenii noi de interes, respectiv secþii noi, printrecare ºi SECÞIA DEGAZARE, DETECÞIE, SINTEZE.Este, în mod legal, actul de naºtere al domeniului.

Dezvoltarea constantã a chimiei militare a fostînsoþitã, firesc, ºi de expansiunea cercetãrilor pentrudetecþia substanþelor toxice de luptã (denumire con-sacratã în acele vremuri), respectiv pentrudescoperirea unor noi soluþii pentru distrugereaacestora - "degazare".

Îndrumaþi de comandanþi profund devotaþiarmei ºi cu personalitate ºtiinþificã cu totul deosebitã- locotenent colonel doctor chimist SIMION POPA(1951 ÷ 1959), colonel doctor inginer GHEORGHEMITRU (1964 ÷ 1987) -, specialiºtii din domeniuldetecþiei ºi decontaminãrii chimice s-au strãduit sãurmeze tendinþele de modernizare existente pe planmondial, realizând produse performante, de mareutilitate pentru militarii din specialitatea chimie mi-litarã.

Pe parcursul acestei lungi perioade (1951 ÷ 1989)s-au format, în cadrul Academiei Tehnice

Militare - prin strãdania ºi talentul unor dascãli deexcepþie - mai multe generaþii de specialiºti, inclusivcercetãtori în domeniul detecþiei ºi decontaminãriichimice, care au activat ulterior în cadrul unitãþii,contribuind la prestigiul chimiei militare româneºti.

În primele douã decenii (1951 ÷ 1970) - în pas cucerinþele momentului - prioritatea a constat înadaptarea tehnicii specifice produse în þãrile "aliate"ºi dotarea trupelor proprii cu aceste produse. Cutoate cã unitatea a parcurs mai multe etape de reor-ganizare, preocupãrile pentru domeniu au rãmasconstante, lucru dovedit ºi prin menþinerea în denu-mirea secþiilor în care colectivul a activat: Secþia

detecþie, degazare, sinteze (1958 ÷ 1964), Secþia

cercetare chimicã ºi degazare (1964 ÷ 1966),Secþia sinteze, cercetare chimicã ºi degazare

(1966), Compartimentul sinteze, cercetare

chimicã ºi degazare S.T.L. (1966 ÷ 1968),Compartimentul detecþie ºi degazare S.T.L.

(1968), Sectorul detecþie, degazare, protecþie

(1968 ÷ 1969), Sectorul detecþie, analize, degazare

(1969 ÷ 1970), Secþia degazare, analize biochimice

(1970). Activitatea cea mai prolificã a fost realizatãde cãtre cercetãtorii: col. ing. Laurenþiu POPESCU(1952 ÷ 1963), lt. col. med. Dan FLORESCU (1952 ÷1959), mr. dr. ing. Vasile POPESCU (1953 ÷ 1960),lt. col. ing. Gheorghe DUMITRESCU (1959 ÷ 1964)- comandant al unitãþii. În aceastã perioadã activi-tatea colectivului s-a concretizat prin mai multelucrãri de cercetare, o invenþie ºi 41 articole publicate.

O etapã deosebitã s-a manifestat începând cuprimii ani ai deceniului opt ºi pânã la finele anilor '80,chimia militarã cunoscând o nouã ºi spectaculoasãcotiturã, îndreptându-se cãtre cercetare indepen-dentã, care a condus la realizarea de produse origi-nale, unele dintre ele intrând - pentru mai multedecenii - în înzestrarea trupelor proprii ºi chiar îndotarea altor armate. În timp, denumirea secþiei s-amodificat: Secþia detecþie, degazare, analize

biochimice (1970 ÷ 1974); Laboratorul detecþie,

degazare, protecþie (1974 ÷ 1981); Laboratorul

degazare, detecþie, protecþie ºi edificare tehnologicã

(1981 ÷ 1982); Laboratorul degazare, detecþie, pro-

tecþie (1982 ÷ 1985); Laboratorul detecþie, deconta-

minare, protecþie (1985 ÷ 1986); Laboratorul

mijloace de protecþie, detecþie, decontaminare

(1986 ÷ 1989); Laboratorul tehnologii chimice,

detecþie, decontaminare (1989 ÷ 1990).

Colegi de mare valoare ºi devotaþi pe de-aîntregul ramurii detecþie-decontaminare au activatîn aceºti ani de mare efervescenþã creatoare.Considerentele legate de limitãrile de spaþiul desti-nat tiparului ne constrâng sã amintim doar pe ceireprezentativi, cu o activitate îndelungatã ºi deosebitde laborioasã, cercetãtori care s-au constituit într-uncolectiv de excepþie, cu siguranþã cel mai valoros din"istoria" detecþiei ºi decontaminãrii chimiceromâneºti: ing. Maria SÃNDULESCU (1960 ÷ 1987),col. dr. ing. Ionel BULETE (1960 ÷ 1986), ing.Ileana POPESCU (1960 ÷ 1984), col. dr. ing.ªtefan Mihai DOGARU (1960 ÷ 1984) - ulterior,între 1987 ÷ 1990, comandant al unitãþii -, col. ing.Constantin LICAREÞ (1960 ÷ 1981), chim. Aneta


Echipamente CBRN

64

BREªUG (1965 ÷ 1993), col. dr. ing. Petru BODOGA(1971 ÷ 1989), col. ing. Gheorghe DRÃGHICI(1971 ÷ 1989). Nu putem neglija aportul adus depersonalul tehnic ajutãtor, din rândul cãrora s-auremarcat: tehn. princ. Ana POPA, lab. VasilicaOLÃERU, tehn. princ. Iuliana STOICA, tehn. princ.Margareta BÂRLEANU, tehn. Georgeta LEULESCU, lab.Marinela CÂMPEAN, lab. Lileta DRÃGAN, lab.Nutizi PÂRVU, tehn. princ. Ana CIOROGARIU, asis.Maria ONIGA.

Câteva produse concepute ºi realizate atuncisunt edificatoare: tubuºoare indicatoare pentru S.T.L.(neuroparalitice - 2 tipuri; vezicante; fosgen ºi clor-cian; BZ); Hârtie indicatoare pentru S.T.L. neuroparalitice;detectoare de substanþe toxice de luptã (Dt STL - 74 ºi DtSTL - 79); pachete antichimice individuale (P.D.I. - 75 ºiP.D.I. - 81); Soluþie de degazare necorozivã; Complet dedegazare nr. 2 modernizat (CD-2M); laboratoare chimicede campanie (L.C.C.-73 ºi L.C.C.-81); Soluþiepolidegazatoare; Soluþie apoasã de decontaminare (S.A.D.);laboratoare de campanie pentru analiza apei (L.C.A. ºiL.C.A.S.); Trusã pentru determinarea clorului activ(T.D.C.A.); Trusã pentru verificarea plenitudinii deconta-minãrii (T.V.P.D.); Autolaborator chimic ºi radiodozimetric(A.Ch.R.); Material cu proprietãþi autodezinfectante pen-tru protecþia individualã a militarilor.

Cursul firesc al vieþii a impus reîmprospãtareacolectivului de cercetãtori, astfel încât la jumãtateadeceniului nouã al secolului trecut s-a produs oinfuzie de tineri, care - prin râvnã ºi talent - au preluatºtafeta "generaþiei de aur" a detecþiei ºi decontaminãriichimice. Pãrtaºi, alãturi de mult mai experimentaþiilor colegi, la finalizarea produselor cercetate în aceaperioadã, s-au strãduit sã înveþe "din mers" taineledomeniului, unul pe cât de interesant ºi generos, peatât de periculos. Lt. col. chim. Alexandru DICULESCU,lt. col. ing. Pompiliu COJOCARU, ing. GeorgianaCIOFRÎNGEANU, lt. col. chim. Adriana PREDICÃ,lt. col. ing. Viorel DINESCU ºi ing. Maria MALTOPOLsunt cei care au creat "interfaþa" între generaþii ºi audus mai departe tradiþia ºi succesele. Activitateaintensã din aceste douã decenii (1971 ÷ 1989) s-amaterializat printr-un numãr remarcabil de cercetãrifinalizate - 28, prin 15 brevete de invenþii, prin 23articole publicate în diferite reviste de specialitate,prin 98 comunicãri ºtiinþifice ºi prin participãri lacongrese, simpozioane ºtiinþifice, întâlniri de lucru,cursuri de specializare (47, în total).

Revoluþia din decembrie 1989 a schimbat nu numaicursul istoriei, dar ºi perspectivele dezvoltãriicercetãrii militare. În timpul revoluþiei ºi în perioadaimediat urmãtoare, o parte dintre membrii colec-tivului au participat activ la acþiunile militare speci-fice - verificarea prezenþei agenþilor chimici toxici înperimetre publice (sediul fostului Comitet Central,Radiodifuziunea, Academia Militarã, ªcoala dePoliþie, Direcþia a 5-a, Regia de Apã Bucureºti) sauprivate (locuinþe, subsoluri de bloc); identificareaaparaturii ºi a materialelor chimice din diferite locaþii;selecþionarea ºi redistribuirea aparaturii din sediiledezafectate ale unor instituþii.

În ultimul deceniu al secolului douãzeci, orientareacãtre reperele tehnologice ºi culturale occidentale acreat ºi premiza modificãrilor de mentalitate ºi deabordare în cadrul cercetãrii militare româneºti, îngeneral, ºi în cel al detecþiei - decontaminãrii chimice,în particular. Dacã în primii ani post-revoluþionariau existat mai multe încercãri de readaptare ºi chiarincertitudini privind viitorul cercetãrii militare -datorate în principal "revoluþiei" societãþii ºi reorga-nizãrii economice -, strãdaniile conducãtorilor ºi,deopotrivã, ale cercetãtorilor, au condus la readucereape un fãgaº normal, ascendent al cercetãrilor îndomeniu. Abnegaþia ºi insistenþa comandanþilor dinperioada menþionatã - general de brigadã doctoringiner Octavian CIOBANU (1990 ÷ 1997) ºi coloneldoctor inginer Ioan ROMAN (1997 ÷ 2000) -, dar ºieforturile permanente ale membrilor colectivuluidetecþie ºi decontaminare chimicã, s-au concretizatprin renaºterea cercetãrii ºi orientarea ei cãtrerealizarea de produse noi, competitive cu cele exis-tente pe plan internaþional, dar ºi la modernizareaunora mai vechi, care ºi-au dovedit în timp viabili-tatea, dar care erau depãºite din punct de vederetehnologic sau al performanþelor tehnice. Denumireasecþiei de care colectivul a fost pendinte s-a modifi-cat în douã rânduri: Laboratorul detecþie, deconta-minare ºi inginerie tehnologicã (1990 ÷ 1998),respectiv Secþia tehnologii chimice, decontaminare ºistudii de impact (1998 ÷ 2001).

Colectivul existent imediat dupã anul 1990 afost întãrit cu cercetãtori cu experienþã, aparþinãtoriunor domenii conexe: col. ing. Florin GANEA, ing.ªtefan ENE, ing. Denisa MARINESCU, col. med.Vasile PÂRÂIAN, col. ing. Aurel POPESCU.Diminuarea drasticã a finanþãrii cercetãrii nu a per-mis finalizarea multor teme începute înainte de1990 sau iniþiate imediat dupã acest an.


Echipamente CBRN

65

Totuºi, în aceste condiþii vitrege, au fost realizatecâteva produse importante: Complet pentru deconta-minarea armamentului ºi a tehnicii militare (C.D.A.T.);Autospecialã pentru decontaminarea personalului(A.D.P. - 90); Complet cu materiale indicatoare de rezervãpentru A.S.T.N. - 1M modernizat (C.M.I.R.A.); Emulsiede decontaminare cu acid triclor-izocianuric; Emulsie dedecontaminare cu tiosulfat de sodiu. La mijlocul ºi cãtrefinele deceniului, colectivul detecþie ºi decontaminarechimicã a fost reîmprospãtat, prin încadrarea cucercetãtori de perspectivã: colonel doctor inginer IonSAVU - comandant al unitãþii în perioada 2000÷2008- ,chim. Rodica LUNGU, lt. col. med. Adriana GHICARADU, ing. Doru ALEXE, ing. Liliana RECE, ing.Gabriela CONSTANTINESCU, med. Georgeta MITRU,care, treptat, s-au alãturat eforturilor mai experi-mentãþilor lor colegi pentru finalizarea temelor decercetare deja începute sau au abordat teme noi,originale. În acest deceniu (1990 ÷ 2000), au fostfinalizate 27 lucrãri de cercetare, au fost brevetate 2invenþii, s-au publicat 16 articole în reviste de profil,au fost prezentate 34 comunicãri ºtiinþifice ºi s-a par-ticipat la 11 manifestãri tehnico-ºtiinþifice (conferinþe,simpozioane, cursuri, grupuri de lucru)

"PERIOADA GRI"

Intrarea în noul mileniu, consideratã o piatrã dehotar pentru omenire, a constituit ºi pentru domeniuldetecþiei ºi decontaminãrii chimice un moment decumpãnã. Revigorarea cercetãrii - iniþiatã la nivelnaþional ºi resimþitã, în mod evident, ºi în cercetareamilitarã - a permis abordarea unor teme noi, unelede avangardã. În mod cu totul neaºteptat ºi contraracestei tendinþe de progres, în viaþa colectivului -ajuns la venerabila vârstã de 50 de ani - a intervenitun eveniment cu totul de neînþeles ºi, totodatã,nefericit: schimbarea denumirii secþiei de care colec-tivul este aparþinãtor, fãrã ca vreuna dintre cele douãramuri sã se menþinã pe generic. Evenimentul - sur-prinzãtor prin amploare, dar mai ales prin semnifi-caþie -, a fost resimþit cu profundã durere ºi frustrare,îndeosebi de cãtre "veteranii" colectivului.

Parcã în replicã pentru cele întâmplate, întregulcolectiv s-a reunit ºi mai mult ºi a încercat sã abor-deze teme de cercetare complexe ºi deosebit denecesare înzestrãrii trupelor din specialitatea apãrareN.B.C. Cu toþii - tineri sau mai vârstnici cercetãtori,formând o adevãratã echipã - au contribuit ºi con-tribuie, prin activitatea tehnico-ºtiinþificã ºi prin pro-

dusele realizate, la creºterea prestigiului detecþiei ºidecontaminãrii chimice ºi, bineînþeles, a cercetãriichimice militare.

În ultimii opt ani, în cadrul programelor depar-tamentale sau a celor finanþate de MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii, au fost finalizate nu mai puþinde 15 teme de cercetare, concretizate în tot atâteaproduse: Soluþie de decontaminare pe bazã de acid tri-clor-izocianuric; Sistem de intervenþie de urgenþã în caz dedezastre chimice; Compoziþie modernã de decontaminarechimicã; Trusã de detecþie a agenþilor toxici (T.D.A.T.);Trusã cu imitatori de agenþi toxici (T.I.A.T.); Compoziþiepentru fixarea ºi antagonizarea antraxului ºi a altoragenþi patogeni; Hârtie indicatoare autoadezivã pentruagenþi chimici toxici (HIARO); Sistem de soluþii de decon-taminare cu aplicaþii polivalente; Truse de supravieþuire încaz de contaminare chimicã (T.S. - N.B.C. ºi T.S. - N.B.C.Ex); Tubuºor indicator pentru fosgen ºi acid cianhidric(T.I. - ACG); Tubuºor indicator pentru iperitã (T.I. - HD);Tubuºor indicator pentru agenþi neurotoxici (T.I. - G);Tubuºor indicator pentru BZ (T.I. - BZ); Tubuºoare indi-catoare pentru noxe industriale (T.I. - Cl2; T.I. - NH3; T.I. - CO);Complet de decontaminare individualã (C.D.I.).

De asemenea, membrii colectivului au colaboratla realizarea unor produse complexe, intrate înînzestrarea armatei: Autospecialã de intervenþie radio-logicã, biologicã ºi chimicã (A.I. - N.B.C.); Autospecialãpentru decontaminarea tehnicii ºi terenului modernizatã(A.D.T.T. - 4M). Cum se poate observa, majoritateaproduselor au în denumire termeni dragi nouã -detecþie sau decontaminare - ºi, din pãcate, excluºinejustificat din nomenclatura secþiei. Concomitent,afluxul de produse noi concepute în cadrul centruluide cercetãri, dar ºi a celor fabricate de firme speciali-zate din întreaga lume ºi care, potenþial, pot fi achizi-þionate pentru dotarea armatei, au impus verificareaîn detaliu a caracteristicilor tehnice ºi funcþionale aleacestora. Pentru realizarea acestui deziderat, colec-tivul a proiectat ºi realizat trei instalaþii pentru testare:douã destinate mijloacelor de detecþie (utilizândagenþi toxici volatili, respectiv nevolatili), iar unautilizatã pentru compoziþiile de decontaminare.Dacã primele douã reprezintã variante modernizateºi mult îmbunãtãþite tehnic ale unei instalaþii maivechi concepute de colegii noºtri de acum treidecenii, cea de a doua este una cu totul originalã,fiind destinatã testãrii compoziþiilor decontaminanteºi chiar a mijloacelor de utilizare a lor. În mod uzual,laboratorul în care sunt amplasate cele trei instalaþii


Echipamente CBRN

66

a fost folosit de-a lungul a peste trei decenii ºi esteutilizat ºi astãzi pentru experimentãri cu agenþichimici toxici reali. Drept recunoaºtere a meritelor ºia rezultatelor deosebite obþinute, încãperea a primitnumele unui cercetãtor din domeniul detecþiei ºidecontaminãrii chimice, fiind cunoscutã - începânddin octombrie 2003 - ca "LABORATORUL coloneldoctor inginer IONEL BULETE".

Totodatã, pentru îmbunãtãþirea ºi modernizareacondiþiilor de experimentare, trei laboratoare au fostcomplet refãcute, fiind echipate ºi dotate cu materialeºi aparaturã de cea mai nouã generaþie.

Activitatea de cercetare propriu-zisã a fost îmbi-natã cu cea de promovare a produselor realizate ºide abordare a unor teme de larg interes ºtiinþific.Astfel, în perioada 2001 ÷ 2008, s-au publicat 23articole, au fost prezentate 43 comunicãri ºtiinþifice,au fost realizate 8 inovaþii ºi s-a participat la 19 mani-festãri tehnico-ºtiinþifice interne ºi internaþionale(congrese, simpozioane, conferinþe, cursuri). Toateaceste realizãri - rod al talentului ºi strãduinþeiechipei detecþie ºi decontaminare chimicã - se potconstitui în epoca "luminoasã" a existenþei con-temporane a colectivului. Combinând cele douãevenimente - cel profund frustrant al "desfiinþãriiscriptice" a colectivului ºi cel pozitiv concretizat într-oexplozie creatoare, putem considera acest intervalde timp ca o aºa-zisã "perioadã gri" a istoriei detecþieiºi decontaminãrii chimice.

Din fericire, ca rezultat al demersurilor con-secvente ale membrilor colectivului ºi ca recunoaºterea realizãrilor obþinute de-a lungul timpului, la

finele anului 2008, prin reorganizarea unitãþii,secþia 1 a primit denumirea Secþia tehnologii chimi-ce, analize, detecþie, decontaminare ºi ecologie. Repu-nere în drepturi care se constituie într-un act decinstire a înaintaºilor ºi a succeselor lor ºi, totodatã,într-un puternic îndemn ºi încurajare pentru tineriicolegi în a duce mai departe bogata tradiþie a dome-niului.

ÎN LOC DE CONCLUZII

Creaþia din domeniul detecþiei ºi decontaminãriichimice contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii activ-itãþilor militarilor din specialitatea apãrare CBRN - ºinu numai, la simplificarea modalitãþilor de inter-venþie în cazul unor evenimente de naturã chimicã,la creºterea "confortului psihic" ºi, implicit, la dimi-nuarea stresului specific acþiunilor militare duse în

zone cu risc ridicat de contaminare chimicã. Prinstrãdania continuã a cercetãtorilor din acest domeniu,coroborat cu interconexiunea permanentã cu spe-

cialiºtii care activeazã în ramura operaþionalã a

acestei specialitãþi militare, au fost create - de-alungul a peste jumãtate de veac - produse perfor-mante, de mare utilitate pentru instruirea militarilorºi pentru finalizarea misiunilor interne ºi inter-naþionale.

Personalitãþile care au activat ºi au trudit dingreu în cadrul unitãþii - comandanþi, ºefi de

secþie (laborator), cercetãtori - reprezintã sim-boluri ale cercetãtorilor chimiºti militari ºi, totodatã,îndemnuri permanent vii pentru perfecþionarea, moder-nizarea ºi, mai ales, pentru perpetuarea tradiþieiºtiinþifice ºi tehnice în acest domeniu. Continuatoarea strãdaniei înaintaºilor în ale detecþiei ºi decontami-nãrii chimice, actuala generaþie încearcã - ºi sperãmsã reuºeascã - sã actualizeze mijloacele de detecþie ºide decontaminare cu produse de mare necesitatepentru dotarea militarilor, echipamente cu un înaltnivel de performanþã ºi de fiabilitate.

Colaborând strâns, pe tot parcursul existenþeisale, cu alte ramuri ale cercetãrii chimice militare

- sinteze de agenþi chimici, analize fizico-chimice, analizebiochimice, protecþia personalului, decontaminare radioac-tivã, inginerie tehnologicã, ecologie, detecþia agenþilor bio-logici -, dar ºi cu unitãþi implicate în pregãtirea de

specialitate sau în activitãþi operative, domeniuldetecþiei ºi decontaminãrii chimice a progresat con-tinuu, conjugându-se cu eforturile de modernizareale armei din care face parte, ale întregii armate, alesocietãþii româneºti contemporane.

Scurta trecere în revistã a cumulului de realizãridin cei peste 57 ani de la "înfiinþarea scripticã" adomeniului detecþie ºi decontaminare chimicãreprezintã un prilej de comemorare a tuturor celorcare - cu râvnã, talent ºi dãruire - au activat în acestdomeniu, concepând ºi realizând produse de marevaloare ºi utilitate. Este, totodatã, un moment debilanþ ºi de "introspecþie colectivã" a celor careastãzi continuã activitatea în acest domeniu, consti-tuindu-se într-o modalitate de analizã a perioadeiparcurse, dar ºi de evaluare a perspectivelor imediate ºi,mai ales, a celor de lungã duratã.

P roliferarea necontrolatã a armelor dedistrugere în masã CBRN, cu uriaºa lorcapacitate distructivã, constituie cel mai

mare risc la care omenirea a fost expusã ºi o gravãameninþare la adresa civilizaþiei ºi a vieþii înseºi.

Dupã cum se ºtie armele de distrugere în masãºi în special armele chimice au fost întrebuinþatepentru prima datã ca mijloc de distrugere în masã decãtre germani în Primul Rãzboi Mondial pe data de22 aprilie1915 pe un front cu o dezvoltare de 6 kmîn Flandra. Germanii au lansat un atac chimicasupra poziþiilor franceze care a constat în emisia a180 tone de clor din 6000 de butelii. Acest atac acreat panicã ºi haos, francezii nedispunând de niciun mijloc de protecþie. S-a estimat cã acel atac a avutca efect scoaterea din luptã a 15.000 de militari dincare 5.000 de morþi.

În cursul anului 1915 germanii au folosit emisilede clor ºi pe frontul rusesc, iar riposta aliaþilor nu aîntârziat, aceºtia începând sã lanseze valuri de clorasupra poziþiilor germane.

Folosirea armei chimice a fãcut imediat necesarãapariþia mijloacelor de protecþie. Primele mãºti con-tra gazelor au fost distribuite soldaþilor aliaþi. Acestemãºti rudimentare într-o primã fazã s-au perfecþio-nat continuu în paralel cu evoluþia mijloacelor deatac chimic.

În primul Rãzboi Mondial exista în dotarea tru-pelor noastre masca româneascã cu care armatanoastrã a intrat în rãzboi ºi care a fost utilizatã pânãîn primãvara anului 1917. Datoritã faptului cãaceasta era foarte incomodã ºi foarte greu de între-buinþat a fost înlocuitã de mãºtile franceze M-2 ºiRSC ºi masca ruseascã Zelinski – Kummant livratede cãtre aliaþii noºtri. Aceste mãºti s-au dovedit efi-ciente împotriva tuturor gazelor (mai puþin a oxidu-lui de carbon). Pe lângã acestea s-au mai folosit oparte din mãºtile de provenienþã germanã care aufost capturate în rãzboi.

În perioada 1927-1930 s-a adaptat masca ruseas-cã la aparatul Tissot importat de cãtre armata noas-trã, s-au realizat mãºti pentru câini ºi cai ºi s-au alo-cat fonduri pentru achiziþionarea de aparate pentru

verificarea mãºtilor. În aceastã perioadã s-au realizatprimele modele de mãºti naþionale: Manarom ºiMaromca (masca pentru om ºi pentru cal).

Totuºi Manarom nu a intrat în producþie deserie, iar în anul 1932 în urma unei licitaþii a fostadoptatã pentru armatã masca polonã model 32,mascã la care i-au fost aduse pe parcurs îmbunãtãþiri(model 34 ºi 41). Pe lângã acestea s-au fabricat ºi auintrat în dotare mãºtile izolante model 46, IP 4 ºi IP 5.

Diferite tipuri de mãºti contra gazelor ºi mãºtiizolante din dotarea armatei Române

Dupã anul 1930 s-au înfiinþat fabrici de materialede protecþie, s-aufãcut adaptãri la oserie de echipa-mente ºi materialedin import pentrua le spori perfor-manþele, s-auexperimentat dife-rite tipuri de de-tectoare de con-

cepþie româneascã, s-au îmbunãtãþit componentelemãºtilor. Între anii 1939-1941 au fost experimentateechipamente de specialitate cum ar fi detectorul LCpentru clor, fosgen, iperitã, monoxid de carbon ºi acidcianhidric, detectorul ASEPTA pentru clor, fosgen ºiiperitã ºi detectorul GZ. S-a experimentat ºi un dis-pozitiv mecanic de amplificare a sunetului la mascacontra gazelor româneascã. De asemenea, au fostexperimentate ºi diferite prafuri detectoare.

În anul 1943 au fost realizate trusa polivalentã dedetecþie ºi trusa de instrucþie pentru recunoaºtereagazelor de luptã prin miros sau prin iritaþii caracteris-tice de cãtre cpt. med. dr. Ion Dumitru.

La data de 30 iunie 1943 s-a introdus în dotareaarmatei aruncãtorul uºor de flãcãri tip ARGEª care acompletat necesarul de aruncãtoare de flãcãri dejaexistente de provenienþã germanã ºi italianã. Acesteafoloseau ca lichide inflamabile gazolina, þiþeiul,lichidul H-E (benzinã ºi ulei rezultat din distilarea

APÃRAREA CBRN - TRECUT ªI PREZENT

Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEANLocotenent Cãlin GAVA



Echipamente CBRN

67


Echipamente CBRN

68

gudronului). Tot în acest an în dotarea armatei auintrat ºi costumele de protecþie contra iperitei.

În cursul anului 1944 au fost experimentatedetectorul românesc pentru oxid de carbon (CO),detectorul prezentat de firma germanã Dragger trusadetectoare model LC ºi cartuºe filtrante contra CO.

Imediat dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial îndotarea armatei existau echipamente ºi materialechimice de producþie indigenã (MCG md. 34 ºi 41,costum de protecþie din pânzã cauciucatã, substanþede decontaminare, detectorul de gaze toxice DoctorIoan), precum ºi echipamente ºi materiale importatedin Germania ºi Italia (detectoare Dragger, aparateizolante, instalaþii de filtroventilaþie pentru adãpos-turi, pelerine de protecþie, costume de protecþie,aruncãtoare de flãcãri). Pentru crearea perdelelor demascare erau folosite aparatele fumigene AF 450 carefuseserã utilizate ºi în timpul rãzboiului.

Dupã anul 1950 înzestrarea armatei s-a fãcut cuechipamente ºi materiale provenite din import(U.R.S.S.) sau fabricate în þarã sub licenþã sovieticã.

Primele aparate dozimetrice de provenienþãsovieticã tip DP aveau un volum mare ºi erau desti-nate pentru mãsurarea dozei/debitului dozei de radia-þie. Dintre acestea amintim radiometrele DP 1, DP 2,DP 11 ºi DP 12, radiometrul-roentgenometrul DP-5,precum ºi completele dozimetrice DP-21B ºi DP-22V.

Decontaminarea armamentului ºi a tehnicii deluptã se execu-ta cu pacheteant i ch imiceindividuale ,truse de dega-zare pentrugrupa de in-fanterie/simi-

lare, truse de degazare pentru armamentul de artilerieºi cãruþa de degazare. Primele autospeciale construiteau fost autospeciala de degazare armament ADA-750,autospeciala de degazare armament ºi tehnicã ADAT-48 ºi autospeciala de degazare echipament prin fier-bere IE-2. Decontaminarea porþiunilor de itinerar seexecuta cu ajutorul unor dispozitive mecanice dis-puse pe autocamioane ZIS-150 care împrãºtiau petimpul deplasãrii clorurã de var. Acest dispozitiv a fostînlocuit de autospeciala ARS-12 care a fost precur-soarea autospecialei ADT-12.

Mascarea cu fum se executa cu ajutorul grenade-lor ºi lumânãrilor fumigene pe bazã de clorurã deamoniu ºi a dispozitivelor de fumizare AF-450.

Dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial sub-unitãþile de aruncãtoare de flãcãri aveau în dotarearuncãtoare model german cu fuzee ºi puºcã

lansatoare care au fost înlocuite cu aruncãtoareuºoare de flãcãri LPO-50 cu trei butelii. Mai exista îndotarea acestora ºi aruncãtoare grele de flãcãri AGFcare se îngropau în pãmânt ºi se amorsau electric.Dupã anii ’70 aruncãtoarele au fost scoase din înzes-trare.

Între anii ’50 ºi ’60 protecþia individualã se asigu-ra prin mijloacele de protecþie individualã din dotarecare cuprindeau masca contra gazelor (bazatã pe prin-cipiul filtrãrii aerului) – MCG md. 52 ºi 58, mãºtileizolante ºi mijloacele individuale de protecþie a pielii –completele de protecþie nr. 1 ºi nr. 2 (md. 52, 56 ºi65). Protecþia colectivã se asigura în adãposturi reali-zate de cãtre subunitãþile de geniu la care erau mon-tate instalaþii de filtro-ventilaþie pentru purificareaaerului.

La începutul anilor ’60 au sosit din import(U.R.S.S.) echipamente ºi materiale chimice pentruînzestrarea trupelor ca de exemplu aparate de cerce-tare chimicã PHR, aparate dozimetrice DP, trans-portoare blindate BRDM, autospeciale ADM-48 ºiARS-12 (care ulterior s-au denumit ADAT-48 ºi ADT-12) pentru decontaminarea tehnicii ºi terenului,ADD-53, ARS-12 ºi AGV-3 pentru decontaminareaechipamentului cu aer cald. Ulterior a început proce-sul de asimilare în þarã a unor categorii de tehnicã ºimateriale fiind astfel înlocuite modele mai vechi deechipamente, proces care a continuat pânã cãtre anii’80.

În anul 1966 s-au realizat aparatul pentru deter-minarea parametrilor exploziilor nucleare, pachetulantichimic individual cu posibilitãþi de reîncãrcare, unnou tip de sac port-mascã, macheta ADE-4 ºi con-tainerul pentru surse radioactive de mare activitate.

Anii ’70 au deschis calea realizãrii primei genera-þii de echipamente ºi materiale realizate prin eforturiproprii. În aceastã perioadã s-au omologat autospe-ciala ADT-1 fãrã remorcã pentru decontaminarea ter-micã a tehnicii grele, s-a montat aparaturã de cerce-tare chimicã ºi de radiaþie pe ºasiuri M-461, s-au reali-zat autospeciale de decontaminare a echipamentului,s-au realizat fugase incendiare FI-22, grenade incen-diare GI-500, sticle fumigene SF-69 ºi lumânãri fumi-gene cu fum colorat pentru marcarea acþiunilor deluptã. În anul 1974 au fost omologate aruncãtorul degrenade incendiare AGI 3x40 care a înlocuit aruncã-torul uºor de flãcãri LPO-50.

În aceastã perioadã au mai fost omologate detec-torul semiautomat de STL ºi masca contra gazelormodel ’74 care va înlocui în toatã armata masca con-tra gazelor model ’58. În anul 1977 s-a omologatautospeciala de degazare ºi transvazare ADT-3Mprima autospecialã de decontaminare tehnicã ºi teren


Echipamente CBRN

69

cu sistem de încãlzire a agentului decontaminant. Înanul 1978 a fost realizat prototipul pentru autoturis-mul pentru cercetare de radiaþie ºi chimicã ARC md.’77, iar ulterior au fost omologate autospeciala defumizare ºi dispozitivul pentru corectarea vederiiadaptabil la MCG md. ’74. Cãtre sfârºitul anilor ’70 aufost omologate detectorul manual de STL md. ’79 cupompã ºi burduf, bomba fumigenã pentru aruncã-torul de 82 mm ºi autospeciala pentru decontami-narea personalului ADP-80.

Anii ’80 au produs trecerea la a doua generaþie deechipamente ºi materiale de apãrare CBRN din pro-ducþia internã. O parte din aparatura de cercetareCBRN a fost montatã pe TAB ºi ARO, iar cea de con-trol CBRN pe autoºasiu DAC, crescând performanþeletehnice de lucru ale acestora. Tot în aceastã perioadãa fost perfecþionat armamentul incendiar, autospe-ciala de fumizare ºi autospeciala de decontaminare aechipamentului ADE-84 pe ºasiu DAC 6x6. Tot înaceastã perioadã s-au omologat masca contra gazelorpentru rãniþi în regiunea capului, laboratorul chimicde campanie LCC-81, autostaþia pentru determinareaparametrilor exploziilor nucleare ADEN, pachetulantichimic individual PAI-81, lumânarea fumigenã de12 kg, radiometrul-roentgenometrul miniaturizatRRM-80 ºi autospeciala pentru tratarea termicã atehnicii.

În anul 1983 a fost avizat simulatorul pentrucompletul dozimetric AD-24, iar în anul 1985 s-a rea-lizat masca contra gazelor model ’85, modelul expe-rimental pentru masca izolantã modernizatã, indica-torul de radioactivitate AD-85, completul dozimetrictermoluminescent AD-24, TABCcNBC pe TAB 4x4 ºia fost omologat completul de decontaminare nr. 2. Aumai fost avizate mãnuºile pentru cercetaºii chimici ºisoluþia apoasã de decontaminare ºi omologate pro-totipul avertizorului ASTN-2M ºi cel al autospecialeipentru prepararea amestecurilor incendiare.

În a doua jumãtate aanilor ’80 au fost avizatepelerina de protecþie deunicã întrebuinþare, sem-nalizatorul de radiaþii nu-cleare, roentgenometrulde bord cu afiºare cifricã

RBAC, autolaboratorul chimic ºi radiodozimetric, etc.Cãtre sfârºitul anilor ’80 a fost introdusã o nouã

generaþie de echipamente ºi materiale de apãrareNBC cu caracteristici superioare, fiind omologateradiometrul-roentgenometrul AD-111M ºi semnali-zatorul de radiaþii nucleare cu sensibilitãþi crescute,avertizorul de substanþe toxice neuroparalitice ºiradioactive pentru navele militare ºi au fost prezen-

tate spre avizare modele experimentale pentruautospeciala de fumizare ºi cea de decontaminare apersonalului (ADP-90).

La sfârºitul anilor ’80 cea mai mare parte aechipamentelor ºi materialelor de apãrare NBC erauasigurate din industria naþionalã, în paralel fiindscoase din uz echipamentele ºi materialele cu stareatehnicã depãºitã: ARC-71, ADE-4, ADE-2, ACD-5.

Astfel, la sfârºitul secolului trecut armataRomâniei dispunea de echipamente ºi materiale deapãrare NBC care puteau fi folosite în bune condiþii înlupta modernã.

Dupã anul 1990 între realizãrile din domeniulapãrãrii NBC se înscriu:? soluþia de decontaminare pe baza acidului tri-

clorizocianuric;? primul prototip de vestã antiglonþ;? grenada reactivã incendiarã calibru 73 mm;? modelul nou de semnalizator de radiaþii

nucleare care a înlocuit vechiul model din 1980;? completul de protecþie modernizat;? ASTN-2M;? dozimetrul individual cu afiºaj cifric DIAC;? masca izolantã model ’91;? dozimetrul individual DET-2 (1995), iar mai

târziu DET-2P ºi DET-S.Dezvoltarea de echipamente în viitor va trebui sã

asigure protecþia individualã ºi colectivã, sã punã înevidenþã prezenþa concentraþiilor nepericuloase aagenþilor CBRN ºi sã se bazeze pe tehnologii nepolu-ante pentru mediu. Totodatã este necesar ca noileechipamente ºi materiale de apãrare CBRN care vorintra în dotarea armatei sã îndeplineascã criteriile deinteroperabilitate ºi compatibilitate cu structurile simi-lare din armatele statelor membre NATO.

BIBLIOGRAFIE

1 - Istoria Chimiei Militare Româneºti - Gl.bg.(r)dr. Nicolae POPESCU, col.(r) prof. Mihail GRIGORES-CU, Bucureºti, 2005;

2 - SMG/CBRN-1 – Doctrina Apãrãrii CBRN înArmata României, Bucureºti, 2008;

3 - F.T./CBRN-7/1, Manualul instrucþiei pentruapãrare CBRN, Câmpulung , 2007

4 - F.T./CBRN-7/2, Manualul CercetaºilorCBRN, Câmpulung, 2008;

5 - F.T./CBRN-6, Manualul protecþiei CBRN,

Câmpulung, 2007.


Echipamente CBRN

70

Î n lumina demonstrãrii capabilitãþilor deanalizã ºi caracterizare a unor probeunice, în 1995, Laboratorul de Analize

Chimice ºi Testãri (LACT) din cadrul Centrului deCercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie(CCªANBCE) avea sã devinã laborator susþinãtor alprincipiilor Organizaþiei privind InterzicereaArmelor Chimice (OPCW), prin participarea latestele organizate de OPCW.

Testele internaþionale de competenþã au apãrutdin necesitatea respectãrii prevederilor Convenþieipentru Interzicerea Armelor Chimice (CWC), privindposibilitatea efectuãrii de analize fizico-chimice, înlaboratoare specializate (off-site) pentru probelecolectate de inspectorii OPCW. Convenþia este defapt primul tratat de dezarmare globalã cu un scopfãrã precedent, eliminare pentru totdeauna a tuturorcategoriilor de arme de distrugere în masã, sub ostrictã supraveghere internaþionalã.

Întrucât astfel de încercãri se puteau realiza doarîntr-o reþea de laboratoare de analize, SecretariatulTehnic al OPCW a realizat o schemã de teste care sãsimuleze analiza mostrelor prelevate în cadrul uneiinspecþii la faþa locului (on-site).

Ideea analizei compuºilor de interes pentruConvenþie aparþine Institutului Finlandez pentruVerificarea Convenþiei privind Interzicerea Armelor

Chimice (VERIFIN), institut neguvernamental dincadrul Departamentului de Chimie al Universitãþiidin Helsinki. Între anii 1989 ºi 1993 acesta a iniþiatpatru teste comparative interlaboratoare (aºa numiteleRound Robin) în scopul verificãrii procedurilor pro-prii de extracþie ºi analizã a substanþelor de interespentru Convenþie (agenþi chimici, precursori ºiproduºi de degradare), din diferitele matrice deprobã. Începând cu anul 1994, Secretariatul Tehnical Comisiei Pregãtitoare OPCW ºi-a asumat rolul decoordonator, organizând în perioada 1994-1995douã teste preliminare, în scop de antrenament ºiverificare a procedurilor. Primul test internaþional decompetenþã OPCW a avut loc în luna mai 1995, datãde la care se iau în calcul calificativele laboratoarelorparticipante.

În perioada 1995-2009, Laboratorul Centrului aparcurs un drum lung ºi dificil, presãrat cu eºecuri ºirealizãri, care au dus, fiecare din ele, la perfecþionareametodelor de analizã, la îmbunãtãþirea instrumen-taþiei, precum ºi la creºterea nivelului de pregãtire alpersonalului. Privind înapoi, la perioada 1995-2000,nu putem sã nu constatãm progresele remarcabilefãcute. Pe de altã parte însã, nivelul cerinþelor a cres-cut de la an la an, iar capabilitãþile de astãzi sunt decele mai multe ori insuficiente mâine.

COMPETENÞÃ ÎNTRE ATITUDINE ªI CAPABILITATE

Locotenent colonel inginer Gabriel EPURE Doctor inginer Nicoleta GRIGORIU

Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie

Disarmament and non-proliferation are key elements to the preservation of international peace andsecurity. The destruction of chemical weapons stockpiles and production facilities is a central aspect of the

implementation of the Chemical Weapons Convention (CWC). The Organisation for the Prohibition of ChemicalWeapons (OPCW) plays a significant role in this field by a complex verification mechanism, comprising on-siteinspections and monitoring, and a number of programmes implemented focuses on capacity building for thepeaceful application of chemistry in areas relevant to the CWC. Since the signing of the CWC in 1993,Interlaboratory tests (Proficiency Tests) have been organized in order to designate laboratories accredited forverifying the application of the Convention. Within an OPCW proficiency test, participating laboratories have15 days to identify and report the substances spiked at trace levels, in different matrixes, such as water, soil,paint, organic solvent etc.

This paper describes the conduct of such a test to Chemical Analysis and Testing Laboratory within theNBC&Ecology Defense Scientific Research Center, Bucharest, Romania. The analytical strategies and proceduresthat resulted in the unambiguous identification in the test samples of chemicals relevant to the CWC are dis-

cussed.


Echipamente CBRN

71

Din punct de vedere analitic, participanþilor li secere sã identifice orice substanþã chimicã definitã înlistele Convenþiei. Aºa cum se cunoaºte, substanþeletoxice ºi precursorii acestora sunt grupate în treiliste, anexã la Convenþie. Împãrþirea pe liste s-a fãcutîn funcþie de gradul de risc a acestor substanþe, pre-cum ºi de posibilitatea utilizãrii acestora în scopuricomerciale. În general, substanþele din liste suntcompuºi organici, cu proprietãþi fizice ºi chimicediferite (substanþe neutre, acizi, baze, volatile saunevolatile) în care elementele predominante alãturide carbon ºi hidrogen sunt fosforul, fluorul, sulful,clorul, azotul ºi oxigenul.

Alãturi de compuºii din liste, de interes pentruteste sunt ºi toþi produºii de degradare ai compuºilordin liste, precum ºi derivaþii analitici proveniþi dinsubstanþele din liste sau de la produºii de degradare.În acest caz, numãrul total al compuºilor susceptibilide a fi utilizaþi la testele comparative interlabora-toare organizate de OPCW este de peste 3 milioane.Dintre aceºtia au fost sintetizaþi maxim 10%, iar înbazele de date se aflã aproximativ 1% dintre ei. Esteevident cã fãrã o bazã de date largã ºi posibilitãþinelimitate de sintezã, probabilitatea de a obþinestatutul de laborator desemnat se micºoreazã. Laprimul test, cel din 1995, laboratorul nostru dis-punea de o bazã de date formatã din 180 de compuºi.Astãzi, dispunem de baze de date MS, RMN, GC ºi IRcu peste 15 000 intrãri, precum ºi de soft de cãutareautomatã, AMDIS. Acum 10 ani toate acestea ar fiînsemnat garanþia succesului, astãzi însã reprezintãdoar o bazã de plecare pentru cercetãri viitoare.

În toate testele s-au utilizat pentru marcareamatricelor substanþe în concentraþii mici, la nivel de1-10 ppm, cu acceptarea unui nivel de degradare depânã la 30% având condiþie ca sã nu coboarenivelul de concentraþie sub 1 ppm. Probe tipice aufost cele de câte 50 g sol sau 50 ml apã, cu un nivelde marcare cuprins între 50 ºi 500 micrograme. Înplus, pe lângã compuºi de interes, în diferitele probes-au adãugat interferenþi, pentru a se apropia câtmai mult de un scenariu realist.

Natura matricei (apã, sol, solvent organic,polimer, vopsea, vatã, emulsie, soluþie de deconta-minare etc.) ºi interferenþii sunt schimbaþi de la testla test, pentru a menþine participanþii în stare deconcentrare ºi pentru a dezvolta creativitatea ºi flexi-bilitatea.

Testele de competenþã OPCW sunt organizate pebaza unor proceduri elaborate în perioada 1994-1996de cãtre un grup de lucru ºi adoptate odatã cu lucrãrilePrimei Conferinþe a Statelor Pãrþi în mai 1997.Procedurile sunt îmbunãtãþite de cel puþin douã oripe an, în urma discuþiilor ºi consultãrilor cu partici-panþii. Procedurile ºi amendamentele aduse de-alungul anilor sunt conþinute în trei documente cedescriu pe larg schemele de participare:

? Procedurile de operare standard pentru orga-nizarea testelor OPCW;

? Instrucþiuni de lucru privind pregãtirea pro-belor pentru testele OPCW;

? Instrucþiuni de lucru privind evaluarea rezul-tatelor pentru testele OPCW.

În general, participarea cu succes la testele inter-naþionale de competenþã OPCW presupune rezolvareaa trei probleme majore:

1. Cum sã prepari probele ?

2. Ce tehnici sã foloseºti pentru analiza probelor ?

3. Cum sã raportezi rezultatele, conform stan-dardelor OPCW ?

Din aceastã cauzã, participanþii trebuie sã adopteo strategie de lucru care sã permitã împletirea armo-nioasã a pãrþii analitice cu partea de întocmire araportului, într-un timp limitã prestabilit.

Planul de analizã. Odatã sosite în laborator, pro-bele sunt verificate, codificate ºi divizate în porþiunimai mici, ce vor fi supuse unor metode de analizãdiferite. Alegerea metodelor de preparare depindede tipul de probã ºi de tehnica instrumentalãfolositã. Întrucât nu se cunoaºte compoziþia probei,nu existã metode prestabilite pentru prepararea pro-belor. Existã doar proceduri cu caracter general,elaborate de cercetãtori ºtiinþifici în cadrul institutu-lui VERIFIN.

Pornind la drum cu o echipã de oameni dornicide necunoscut, tehnici de lucru singulare ºi materialenu din cele mai avansate, prima participare a Românieila aceste teste s-a întâmplat în anul 1995, la cel de-aldoilea test de competenþã OPCW. Astãzi, suntem înprag de participare la cel de-al 26-lea test OPCW.

Timp de 15 zile doctor inginer Nicoleta Grigoriuîmpreunã cu inginer Panaghia Deliu preparã pro-bele, cãpitanul inginer Constantin Toader efectueazãanalizele chimice, iar maiorul inginer Rãzvan Petresintetizeazã compuºii utili pentru confirmareaprezenþei compuºilor suspectaþi. Locotenent colonelinginer Gabriel Epure împreunã cu echipa evalueazã


Echipamente CBRN

72

datele ºi informaþiile primite, iar doamna inginerSorina Bãjenaru se ocupã de controlul calitãþii.Cãpitanul inginer Marian Mihalcea, informaticianulechipei, se ocupã de up-gradarea bazei de date referi-toare la evoluþia acestor teste.

O camerã de laborator este transformatã într-o«camerã de rãzboi», pentru discuþii ºi pentru afiºareadiagramelor ºi schemelor de lucru în vederea identi-ficãrii compuºilor conþinuþi în probele primite.Pereþii sunt plini cu panouri ºi diagrame cu schemede lucru ºi posibile structuri ale compuºilor cãutaþi.

O parte din membrii echipei de lucru, la sosirea pro-belor în laborator

Experienþa testelor anterioare a dus la concluziacã procedurile standard de preparare a probelor tre-buie sã sufere modificãri în funcþie de compoziþiaprobelor. Ele sunt valabile pentru probe clasice deapã, dar trebuie sã sufere modificãri în cazul emulsi-ilor, pentru soluþii apoase cu un conþinut ridicat desãruri sau soluþiilor de decontaminare. Din categoriasubstanþelor care produc probleme analitice, un rolaparte îl ocupã levizitele, prin faptul cã ele necesitão procedurã specialã de derivatizare, procedurã carenu oferã însã întotdeauna rezultatele dorite. Chiardacã laboratorul a dezvoltat o metodã de analizã alevizitelor, aceasta s-a dovedit valabilã doar pentruprobele de apã ºi pentru probele organice cu unconþinut redus de interferenþi. În cazul probelororganice cu un conþinut ridicat de hidrocarburi,metoda s-a dovedit ineficientã. Levizitele fiindcompuºi cu o reactivitate foarte ridicatã, analiza lorîn formã nederivatizatã duce la degradarea rapidã aperformanþelor coloanelor cromatografice. MetodeleGC/MS ce folosesc derivatizarea cu tioli ºi ditiolirãmân metodele cele mai eficiente pentru analizalevizitelor ºi a produºilor lor de degradare, faptdemonstrat în cadrul unui studiu tehnic realizat, încare s-a urmãrit optimizarea metodelor de derivati-zare pentru o identificare fãrã dubii a levizitelor ºi aproduºilor lor de hidrolizã.

O altã categorie de substanþe cu probleme depreparare sunt acizii alchilfosfonici, substanþe carenecesitã o procedurã complicatã de derivatizare prinsilanizare. Deºi alte laboratoare au avut în general

probleme, metodele de preparare elaborate de labo-ratorul nostru s-au dovedit eficiente în proporþie de100%.

În toate cazurile de preparare a probelor estenevoie de metode de purificare. Din nefericire, o ast-fel de metodã, de multe ori, nu este disponibilã ºipoate necesita un timp mai lung de 15 zile, durataunui test, pentru dezvoltarea ei. Ca urmare, au fostdezvoltate metode de purificare a probelor care þincont de natura materialelor de mascare (motorinã,polietilenglicoli, sãruri sau compuºi cu proprietãþiasemãnãtoare celor de interes). Deosebit de utilã s-adovedit a fi purificarea pe diferite tipuri de cartuºe deextracþie cu fazã solidã (SPE), aplicatã în premierã înRomânia de laboratorul nostru. În imaginea urmã-toare poate fi vizualizatã cromatograma gaz-cro-matograficã a unei probe de solvent organic purificat(dreapta) comparativ cu o probã nepurificatã (stânga).

Proba de solvent organic, primitã la unul din testeleOPCW, purificatã SPE (dreapta) comparativ cu probanepurificatã (stânga), analizatã gaz-cromatografic

Dupã cum se poate observa, analizând proba caatare, apar câteva sute de picuri cromatografice caremascheazã prezenþa oricãrui compus de interes. Prinîndepãrtarea matricei (motorinã) cu ajutorultehnicii SPE, apar picurile cromatografice alecompuºilor de interes, ce pot fi apoi identificaþi cuuºurinþã.

Elemente suspicioase. Dupã prepararea probelorurmeazã o serie de etape deosebit de importante ceþin de utilizarea aparaturii analitice instrumentale.Unul din paºii cei mai importanþi în analiza probelorOPCW este scanarea rapidã cu GC/MS ºi a detec-toarelor de elemente specifice pentru o privire înansamblu ºi gãsirea câtorva elemente care sã indiceprezenþa compuºilor chimici de rãzboi. De exemplu,levizitele conþin arsen, sarinul conþine fosfor ºi fluoriar VX-ul conþine fosfor, azot ºi sulf. De notat faptulcã detecþia actualilor compuºi chimici de rãzboi tre-buie asociaþi cu provenienþa lor (scenariul testului,de exemplu colectarea probelor în timpul uneiinspecþii la o fabricã necunoscutã de producere apesticidelor).


Echipamente CBRN

73

Monitorizare. Identificare. Evaluare. Cele maiîntâlnite tehnici de monitorizare sunt:

? Gaz cromatografia cu detectori specifici(detectorul termoionic sau NPD, detectorul flamfo-tometric - FPD în modul S (sulf) sau P (fosfor)folositã pentru compuºii care conþin azot, fosfor sausulf. Aproape 99% dintre compuºii de interes pentruConvenþie se încadreazã în aceastã categorie.

? Cuplajul GC/MS în modul EI (ionizare elec-tronicã), care se bazeazã pe monitorizarea unor anu-mite fragmente ºi ioni caracteristici ai compuºilorsau grupelor de compuºi de interes.

? Rezonanþa magneticã nuclearã (RMN) unidi-mensionalã ºi bidimensionalã, folositã pentru moni-torizarea compuºilor cu fosfor ºi fluor, precum ºi afragmentelor de tipul cloroetil, clorovinil provenitede la agenþi vezicanþi.

OPCW cere o identificare pozitivã a compuºilorprin cel puþin douã tehnici analitice diferite, darechipa laboratorului nostru doreºte extinderea ºi sãobþinã confirmarea prin 3 sau chiar 4 tehnici diferite.«Calul de bãtaie» este sistemul GC/MS, ce poatedetecta cantitãþi în ultraurme de compuºi organici degenul biliograme sau chiar mai puþin. Câþivamicrolitri de probã sunt injectaþi într-un GC/MS,unde proba este vaporizatã iar componenþii suntseparaþi ºi analizaþi» precizeazã cãpitanul Toader.

O perioadã lungã de timp, în LACT s-a utilizatdoar monitorizarea GC/MS în modul EI, o tehnicãconsumatoare de timp ºi nu întotdeauna eficientã.„Astãzi utilizãm cu succes pentru monitorizareacompuºilor cu sulf ºi fosfor detectorul FPD, iar moni-torizarea GC/MS modul EI se realizeazã rapid ºi cuuºurinþã utilizând softul AMDIS. Din pãcate, faþã deanii trecuþi tehnica RMN nu este deocamdatãdisponibilã, fapt ce îngreuneazã anumite deter-minãri specifice” relateazã lt.col. Epure.

Ultima etapã analiticã este evaluarea datelor ºiidentificarea fãrã dubii a compuºilor de interes. Aºacum am precizat, se considerã o identificare fãrãdubii situaþia în care douã tehnici spectrometricediferite conduc la aceleaºi rezultate.

Chimiºtii trebuie sã aibã în minte produºii posi-bili ce ar putea fi gãsiþi, de exemplu, în probele dedeºeuri provenite de la o fabricã de producere a pes-ticidelor (unul din comunele scenarii utilizate încadrul acestor competiþii). Echipa trebuie sãanticipeze compuºii posibili ce pot rezulta în urmaunor procese de decontaminare, de exemplu la

eliminarea urmele de compuºi chimici de rãzboi uti-lizând diverse procedee de oxidare.

Echipa trebuie sã ia în considerare produºii dedegradare ce pot rezulta din expunerea la diverºi fac-tori de mediu, cum ar fi lumina solarã sau umiditateadin atmosferã. Unii agenþi chimici sunt stabili, întimp ce alþi agenþi precum cei neuro, sarin de exem-plu, suferã un proces de degradare foarte uºor.

Întrebare. Elucidare. Rãspuns. În final, echipatrebuie sã fie gata pentru localizarea ºi identificareaoricãrui compus de interes existent în probe.Compuºii nu se gãsesc în orice librãrie de spectre dereferinþã deoarece ei sunt creaþi special pentru aces-te teste, pentru derutarea analistului. Deseori, mulþicompuºii au aceeaºi masã molecularã ºi compoziþieelementalã ca ºi bine-cunoscuþii agenþi de rãzboi.

«Mulþi compuºi aratã ca ºi compuºii din Lista 1,dar dacã îl raportãm ca atare, vom pica testul» spunedoctor inginer Nicoleta Grigoriu. «Un asemeneacompus conþine S, P ºi N, bune indicii pentru uncompus neuro, iar masa molecularã se aflã în dome-niul previzibil unui agent neuro». Cu sinteza unorcompuºi asemãnãtori, echipa elucideazã structura,care este diferitã de a unui agent neuro (ºi care nu seafla în nicio listã). Compusul a fost creat de unul dinlaboratoarele OPCW pentru confuzia chimiºtilor.

În ceea ce priveºte modalitãþile de realizare aidentificãrii compuºilor de interes pentru Convenþie,conform procedurilor, testele comparative de com-petenþã acceptã trei metode de identificare prin:

? interpretare spectralã;

? comparare cu un spectru de referinþã;

? comparare cu spectrul compusului autentic.

Metoda interpretãrii spectrelor este consideratãacceptabilã atât timp cât se bazeazã pe spectrul unuicompus asemãnãtor. Pe de altã parte aceastã metodãare un caracter pur ºtiinþific ºi este de regulã evitatãde participanþii la teste.

Metoda comparãrii cu un spectru de referinþãeste de departe cea mai rapidã metodã pentru iden-tificare, bineînþeles cu condiþia existenþei uneilibrãrii de date performante. Aceastã metodã seaplicã cu succes modului GC/MS/EI, dar este greu deaplicat modului GC/MS/CI (ionizare chimicã) sauGC-FTIR, pentru care nu existã baze de date. Deasemenea, nu este acceptatã compararea spectrelorMS obþinute pe detector cuadrupolic cu spectreleobþinute cu un detector trapã ionicã. Acest fapt a dus


Echipamente CBRN

74

la respingerea rezultatelor, chiar dacã la primavedere spectrele sunt aproape identice.

Cea mai indicatã metodã de identificare estecompararea spectrului compuºilor din probã cuspectrul compusului autentic. Metoda este cea maisigurã ºi exactã, dar impune existenþa unui specialistîn sinteze chimice. Laboratoarele capabile sã sinte-tizeze compuºii de interes pentru Convenþie sunt defapt laboratoarele desemnate, cu cele mai bune per-formanþe la testele comparative. Singurul rezultat dede tip A obþinut de laboratorul nostru s-a datorattocmai posibilitãþii de a utiliza spre comparaþiecompuºi autentici pentru toate substanþele de mar-care. Acest fapt a fost conjunctural, în pofida efor-turilor ce s-au fãcut pentru achiziþionarea precurso-rilor disponibili comercial (alcooli, aminoalcooli,tioalcooli, compuºi specifici conþinând halogeni, fos-for sau sulf), precum ºi pentru pregãtirea personalu-lui. Ca urmare, astãzi posibilitãþile de sintezã în timputil a majoritãþii compuºilor de interes pentruConvenþie este încã limitatã.

Maiorul inginer Rãzvan Petre ºi echipa lui sinte-tizeazã compuºi spre confirmarea compuºilorinspectaþi. Locotenent colonel inginer Gabriel Epureaccentueazã faptul cã sunt îndeplinite toate cerinþelede siguranþã ºi securitate de cãtre echipã, cu privirela analiza ºi sinteza compuºilor chimici în fazã dilu-atã. În unele cazuri, solventul constituie un pericolmai mare decât compuºii þintã deoarece orice com-pus existent în aceste probe este diluat la concen-traþii extrem de mici.

«Sinteza unui compus suspectat nu prezintãriscuri de sãnãtate sau nesiguranþã în fabricare, suntluate mãsuri severe de protecþie a sinteziºtilor ºianaliºtilor» puncteazã ofiþerul Epure. Un lucru maiimportant, se realizeazã sinteza compuºilor suspec-taþi în mod extrem doar în cantitãþi mici de material,niciodatã nu se depãþesc concentraþii de 1 mg/ml ºidoar un volum de câþiva mililitri de compus însoluþie. Deoarece tehnica GC/MS separã compuºii,chimiºtii sinteziºti nu sunt concentraþi pe obþinereade compuºi de puritate maximã, ceea ce înseamnãun timp de lucru salvat. Nu se concentreazã deasemenea pe randamentul reacþiei. «Dacã avem ofracþie de 1 microgram, sistemul GC/MS o va detec-ta» spune specialistul analist Epure. « Partea cea maigrea este sã faci lucrul cât de repede posibil ºi sã nute preocupe randamente, pe când la alte proiecte,munca este focalizatã pe randamente maxime ale

reacþiilor efectuate ºi pe puritãþi maxime alecompuºilor de interes» continuã el.

Final. Presiune. Aºteptare. În sfârºit, ultimafazã a oricãrui test este întocmirea raportului.Aceastã fazã este de departe cea mai migãloasã ºi maiconsumatoare de timp, ocupând aproape jumãtatedin cele 15 zile. Principala cauzã o constituie criteri-ile foarte dure care trebuiesc îndeplinite pentru oevaluare pozitivã a rezultatelor obþinute.

Echipa simte presiunea apropierii zilei a 15-a.Cu toþii gândim ºi ne întrebãm «Oare nu am omisceva ?» În final, echipa semneazã ºi trimite raportulla OPCW.

Imagini luate din ultima parte a desfãþurãrii testuluiOPCW, faza de semnare a raportului întocmit de cãtremembrii echipei de lucru

Nu în ultimul rând, procesul de evaluare estefoarte strict. Pentru criteriile de evaluare nu existãdecât douã variante: sunt îndeplinite ºi nu suntîndeplinite. Din acest motiv o greºealã minorã este lafel de aspru penalizatã ca o greºealã majorã, un labo-rator care a identificat toþi compuºii poate primi uncalificativ mai mic decât un laborator care a identifi-cat jumãtate dintre aceºtia, fapt ce de multe oricreeazã impresia de nedreptate sau subiectivism înevaluare.

Datoritã testelor comparative, LACT a introdusîn premierã în România o serie întreagã de tehnici ºiproceduri dintre care amintim:

? acreditarea RENAR în domeniul analizeicompuºilor de interes pentru Convenþie, în confor-mitate cu EN 45001 ºi ulterior SR ISO 17025:2005,începând cu anul 1997;

? utilizarea în mod curent a ionizãrii chimice(CI) începând cu anul 1996. De asemenea, începândcu anul 2003, LACT utilizeazã pentru ionizare chimicãlichide în loc de gaze (metanol), fiind primul labora-tor care a utilizat aceastã tehnicã la testele OPCW;

? utilizarea silanizãrii ca tehnicã de derivati-zare, începând cu 1996;

? utilizarea SPE, începând cu anul 1999;


Echipamente CBRN

75

? utilizarea începând cu anul 2005 a tehniciiSPME;

? utilizarea detectorulul FPD pentru monito-rizarea sulfului ºi fosforului începând cu 2007.

Deºi au trecut 14 ani de la primul test compara-tiv OPCW, timp în care au avut loc 25 de teste ºiaparent s-ar putea spune cã au fost epuizate toatesituaþiile posibile, nivelul competiþiei continuã sãcreascã prin problematica nouã ºi diversã abordatã,prin îmbunãtãþirea tehnicilor ºi metodelor analitice,prin interpretãri originale ale prevederilorConvenþiei. Pentru a putea astãzi participa la testecomparative OPCW este nevoie de un proces perma-nent de instruire ºi antrenament, de menþinere ainstrumentaþiei în stare de funcþionare, de asigurarecu reactivi ºi sticlãrie, de introducere a celor mai noitehnici analitice în laborator.

Competenþã. Perfecþionare Însuºire. Cercetãtoriidin cadrul laboratorului nostru participã în diverseleocazii oferite ºi sponzorizate de OPCW, prin pro-gramele de training pe care le oferã: work-shop-uri,seminarii, cursuri de perfecþionare în domeniulchimiei analitice, organizate în cadrul laboratoarelordesemnate în acest sens. Câteva din laboratoareledesemnate, acolo unde au ajuns spre specializare ºicercetãtorii noºtri sunt : VERIFIN, Universitatea dinHelsinki, Finlanda; Laboratorul OPCW, Rijswijk,Delft University of Technology, Olanda; LaboratorulSpiez, Elveþia. Prezentãm alãturat documente ates-tatoare de care echipa de lucru este mândrã.

Certificate obþinute de cercetãtorii laboratorului la diverse

manifestãri ºtiinþifice (International Workshop on “Analysis of

Chemical Related to the Chemical Weapons Convention”,

Laboratory Exercise (CW-LABEX), Analytical Skills

Development Course, Internship Support Programme,Conference Support Programme) organizate în laboratoare

desemnate OPCW

Neparticiparea pentru o perioadã chiar ºi scurtãla aceste competiþii creazã un handicap greu de sur-montat. În acelaºi timp, participarea la testele com-parative este examenul practic pe care îl dau generaþiide chimiºti analiºti din LACT necesitând, pe lângã obunã pregãtire teoreticã ºi practicã ºi multã pasiune,cãci este greu sã încerci sã dovedeºti mereu cã eºti celmai bun în condiþiile în care nu dispui nici de a 100-aparte din facilitãþile de care dispun laboratoarele deprestigiu cu care te confrunþi, dintre care pot fimenþionate: Verifin–Finlanda, du Bouchet-Franþa,ABC Schutz-Germania, TNO-Olanda, FOI-Suedia,Spiez-Elveþia, Porton Down-Marea Britanie,Edgewood-SUA.

BIBLIOGRAFIE

1. Convention on the Prohibition of the Development,

Production, Stockpiling, and Use of Chemicals Weapons and their

Destruction, signed in Paris in January 1993. Printed and distrib-

uted by the Provisional Technical Secretariat for the Preparatory

Commission for the Organisation for the Prohibition of Chemicals

Weapons. Depositary of the Convention is the Secretary –General

of the United Nations

2. The Organisation for the Prohibition of Chemical

Weapons, http://www.opcw.org/

3. International Interlaboratory Comparison (Round-Robin)

Test for Verification of Chemical Disarmament. In Methodology

and Instrumentation for Sampling and Analysis in the Verification

of Chemical Disarmament. Rautio M., Ed. The Ministry for

Foreign Affairs of Finland: Helsinki, 1994, Vol. F.

4. Finnish Institute for Verification of the Chemical Weapons

Convention (VERIFIN), Helsinki University, Finland,

http://www.verifin.helsinki.fi/

5. Markku Masilaasko, Chemical Weapons Convention

Analysis, John Wiley&Sons Ltd, 2005.

6. M. Rautio, Recommended Operating Procedures for

Sampling and Analysis in the Verification of Chemical

Disarmament, Ed. The Ministry for Foreign Affairs of Finland:

Helsinki, 1994.

7. N. Grigoriu ºi colaboratorii, Studiu comparativ privind

posibilitãþile de identificare a levizitelor din amestecuri complexe,

CCªANBCE, 2008.

8. B. P. M. Seemane. Derivatization of alkylphosphonic acids

for GC/MS analysis. Tshwane University of Technology, 2006.

9. Supelco. Guide to Solid Phase Extraction. Bulletin 910.

Sigma-Aldrich Co., 1998.

10. Asociaþia de Acreditare din România. Organism Naþional

de Acreditare.


Memorialisticã

76

M uscelenii la unison cu

întreg popo-

rul român,

toate structurile militare ale

Apãrãrii ºi Internelor, mani-

festã un mare respect ºi

onoare pentru înfãptuitorii

Unirii de la 1 Decembrie

1918. De 11 ani consecutiv

delegaþia Musceleanã, con-

dusã de Generalul de brigadã (r) Ioan A.

Dobrescu, este prezentã în Cetatea Unirii Alba Iulia,

consideratã pentru sentimentele patriotice o venera-

bilã "Meca Româneascã". De fiecare datã am dus

mesajul primei capitale a þãrii Româneºti,

Câmpulung Muscel sub glorioºii Basarabi, al

Primãriei, Consiliului local, Bisericii, Garnizoanei,

veteranilor de rãzboi, cadrelor militare în rezervã ºi

retragere, Cultului Eroilor, al tuturor locuitorilor

oraºului. De fiecare datã acest mesaj a fost primit cu

ovaþii ºi onoare pe care o considerãm meritorie pen-

tru toþi muscelenii.

La împlinirea a 90 de ani a acestui mare act

istoric de cuget ºi simþire româneascã, delegaþia

Câmpulungului formatã din Generalul de brigadã

(r) Ioan A. Dobrescu preºedintele delegaþiei, Colonel

(r) Bodea Gheorghe ºi ªain ªtefan, Profesor

Purnichii Vintilã preºedintele Societãþii de Istorie

Câmpulung Muscel ºi inginer Mihai Constantin, au

predat primarului Municipiului Alba Iulia Domnul

Hava, stema Primei Capitale a þãrii româneºti

Câmpulung Muscel, lucratã în aramã, de artistul

Thury ªtefan, primitã în aplauzele nesfârºite ale ofi-

cialitãþilor prezente la sãrbãtoare, constituind un

moment înãlþãtor care face cinste Câmpulungului.

Ideile ºi principiile care au stat la baza Unirii s-au

încadrat în structura armonicã a geografiei spaþiului

Carpato-Danubian ºi odatã cu etnogeneza poporului

nostru din strãmoºii noºtri care ºi ei au convieþuit în

aceastã vatrã armonios construitã pe planeta

pãmânt. Cu toate cã în furtunile

vremurilor, chiar de la

începuturile lui milenare,

poporul nostru a stat ca un

stâlp cu trei dimensiuni:

unitate, continuitate, inde-

pendenþã. Acestea au fost ºi

sunt, cele trei coordonate,

baza existenþei noastre, a

înþelepciunii ºi istoriei glo-

rioase a României cu care ne

mândrim în mod legitim.

Principiul continuitãþii a rezultat în chip firesc

din momentul ºi cu elementele participante la for-

marea poporului român în acest spaþiu pe care des-

tinul ni l-a oferit. Principiul unitãþii ºi al

Independenþei Statale, sunt cheile de boltã ale

conºtiinþei româneºti ce s-au realizat într-un lung ºi

anevoios proces istoric pe parcursul unui mileniu ºi

jumãtate.

Am strãbãtut acest lung drum de secole, uneori

desortiþi, sfârtecaþi teritorial, loviþi de cruzimea bar-

barã, primitivã a multor popoare migratoare de

pradã. A urmat intrarea sub cãlcâiul a trei puteri,

imperii plurinaþionale care prin cuceriri ºi acaparãri

teritoriale au ajuns pânã la Dunãre ºi Carpaþi. Înro-

birea ºi sâlnicia au fost elemente cu care s-a confrun-

tat poporul român aproape în toatã existenþa sa

pânã în veacul al XX-lea.

Secole dupã secole ne-am bãtut pentru unitate

ºi independenþã, mai precis pentru propria noastrã

existenþã pe lume. Aceastã luptã a început cu strã-

moºii noºtri geto-daci, au continuat cu "Posada"

(1330) controversatã ºi în prezent ca locaþie,

deoarece în cele 17 secole, apa a cãrat orice mãrturie

undeva în aval. La o comunicare de istorie

desfãºuratã la Muzeul din Câmpulung Muscel în

prezenþa a nenumãraþi istoricii ai þãrii, personal, am

prezentat o informare prin care pentru prima datã

am adus noi mãrturii cu caracter exact, logic, partici-

91 de ani de la “Marea Unire” din 1 Decembrie 1918

General de brigadã (r) Ioan A. DOBRESCU

Preºedintele Asociaþiei “Cultul Eroilor” Câmpulung Muscel


Memorialisticã

77

panþii fiind încântaþi urmând a analiza argumentele

prezentate. Am opiniat pentru Cheile Dâmbovicioarei

care întrunesc toate condiþiile de ambuscadã, de

lovire etc. Dar în final am spus: ori unde va fi Posada

este tot glorie româneascã. Luptele au continuat în

primul Rãzboi Mondial la Pravãþ-Mateiaºi unde a

apãrut interdicþia "pe aici nu se trece" ºi nu s-a tre-

cut, dar a devenit celebrã la Mãrãºti, Marãseºti ºi

Oituz, apoi Marea Unire ºi în al doilea Rãzboi

Mondial, eliberarea vremelnicã a Basarabiei ºi

Bucovinei, apoi Ardealului de Nord ºi a þãrilor

vecine: Ungaria, o parte din Austria ºi Cehoslovacia.

De fiecare datã poporul român a dat dovadã de

înalte virtuþii eroice ºi de vitejie legendarã care stau

la baza formãrii actualelor generaþii din armatã ºi

societate. Fãcând o legãturã între: cauzã ºi efect, tot-

deauna independenþa a creat ºi nevoia de unitate teri-

torialã. Bãlcescu spunea: "este visul voievozilor

noºtri cei mari, dar numai poporul a putut înfãptui

ºi sã-i dea tãrie ºi caracter veºnic"!. Poporul prin

limba, tradiþiile, aspiraþiile sale perfect unitare ºi

întotdeauna comune poate realiza orice deziderat

patriotic, statal.

Procesul ºi prologul împlinirii idealului de unire

la oferit anul 1600 când primul unificator de þarã,

Marele Mihai Viteazul a dovedit posibil ceea ce pânã

la el se credea imposibil. El a realizat aceea

"Restitutor Dacie” ºi de atunci, ideea de unire a avut

ca bazã personalitatea marelui Voievod pentru care

unirea a fost "Pohta cea pohtit" ! Mihai Viteazul a

devenit un simbol ºi un ideal umanism, trezind

conºtiinþa naþionalã transformatã în forþã teluricã.

Cultura prin iluminiºtii vremii, prin cronicarii

Transilvaniei, prin scriitorii ºi poeþii patriei la începu-

turile veacului al XIX-lea, a dat raþiune ºi glas de

tunet idealului de unire.

Aºa se face ca la revoluþia din 1848 ne-am înfi-

inþat pe Câmpia Libertãþii de la Blaj care a devenit o

mare arenã a naþiunii trezitã prin: "Deºteaptã-te

române", "Vrem sã ne unim cu þara" oferind ideea:

"Hai sã dãm mânã cu mânã/cei cu inima românã"!.

Revoluþia paºoptistã a fost primul pas spre accesul

unificãrii din 24 ianuarie 1859. Atunci ambele

Divanuri ad-hoc, au ales ca Domn, pe Colonelul

Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost primul mare

reformator social, moral, militar, economic, statal

dovedindu-se un domn înþelept ce nãzuia scutu-

rarea jugului otoman.

Pasul spre marea unire la constituit câºtigarea

independenþei de stat în faþa redutelor turceºti din

1877 sub Regele Carol 1. Aici au luptat eroic ºi

musulmanii conduºi de maiorul Dimitrie Gurescu

care a cãzut eroic la asaltul Plevnei. Mai rãmâneau

subjugaþi jumãtate din români ºi teritoriu. Unirea nu

putea fi înfãptuitã fãrã luptã împotriva Imperiului

austro-ungar care ocupa Transilvania, Banatul ºi alte

provincii pur româneºti. Aceastã luptã a durat peste

4 decenii. Transilvãnenii ca ºi Memoraliºtii au trecut

prin închisoare, ca ºi cei 20.000 de tineri români

întemniþaþi la Cluj-Napoca în primul Rãzboi Mondial

pentru ca doreau unirea cu þara.

Aceste toate nu ar fi fost posibile fãrã rezistenþa

legendarã de la Pravãþ-Mateiaº întrucât prin restul

trecãtorilor Carpaþilor apãrarea a fost datã peste cap

ºi nemþii ameninþau cu încercuirea bravilor apãrã-

tori din zona Muscel. La ordinul generalului Averescu

aceºtia s-au luat de inamici neînvinºi ºi s-au retras în

Moldova. În teritoriile apãrate de bravii luptãtori

încã fluturau drapelele tricolore, simbolul unitãþii ºi

în jurul cãrora se adunau toþi fraþii români declanºând

revoluþia care a dus la prãbuºirea colosului cu

picioare de lut, imperiul austro-ungar. Atunci:

românii, cehii, slovacii, polonii au adoptat principul

sacru al autodeterminaþiei.

Acest deziderat istoric nãzuit ºi sperat de toþi

românii a fost decretat de Adunarea Generalã de la

Alba Iulia devenitã Cetate a Unirii la 1 decembrie

1918 de regele Ferdinand 1 unificatorul. Aºa a luat

fiinþã statul unitar naþional român aºezat pe vechile

hotare moºtenite de la geto-daci ºi unde totdeauna

s-a auzit dulcele grai românesc, hora ºi cântul. Acea

zi a împlinit visul milenar al tutoror românilor.

Atunci "Bãtrânul Naþiei" cum i se spunea de cãtre

Iorga lui Pop de Bãseºti spunea mulþimii "Lãsaþi-vã

pãtrunºi fraþilor, de fiorii acestui strãlucit paznic

naþional, în cea mai deplinã frãþie ºi armonie,

clãdind temelia fericirii noastre".

Unirea din1918 nu a fost un act de conjucturã a

momentului ci rezultatul luptei de veacuri dusã de

toþi romanii chiar ºi diaspora. La 1 decembrie 1918

România s-a aºezat pe temelia geneticii, perenitãþii

sale fireºti în sensul trilogiei: Unitate, Continuitate

Independentã!. În legãturã cu acest mare act istoric

se înscrie ºi numele de onoare ai marilor bãrbaþi care


Memorialisticã

78

ne-au condus ºi ne-au reprezentat în istorie ,,consti-

tuind zestrea noastrã”, cred în þara cu care am intrat

cu fruntea sus în Europa ca naþiune, deoarece ca teri-

toriu aici am fost dintotdeauna. Ei, marii bãrbaþi sunt

luceferii, sunt nimbul existenþei noastre, fãclie de

luminã nepieritoare: Gelu ºi Basarabii, ªtefan cel

Mare, Mihai Viteazul, Miron Costin ºi Brâncoveanu,

ªincai, Mureºeanu, Bãlcescu, Avram Iancu "Crãiºorul

Munþilor", V. Alecsandri, Kogãlniceanu, Alexandru

Ion Cuza, N. Titulescu, M. Eminescu nemuritorul

luceafãr al poeziei româneºti, Iosif Vulcan, Ion Ratiu,

Lucaciu, Delavrancea, Goldicii, Ciilo Pop, N. Iorga,

Coºbuc, Tache Ionescu, I. C. Bratieanu, I. Maniu,

Mihalache, Regii României Carol 1 ºi Ferdinand 1.

Mihai 1 mareºal al României, Ion Antonescu

mareºal al României, Eremia Grigorescu, Dr.

Diavolla, mareºalii Prezan ºi Averescu ºi atâþia mulþi

alþii cu care ne mândrim cã au fost români neaoºi

(regii au devenit români) au trãit, au apãrat glia ºi

neamul meritând glorie nemuritoare.

Iatã drumul parcurs de triumf dar ºi de Golgota

de acest brav popor pentru care traiul zilei de azi,

deºi afectat de criza globalã nãzuieºte ca ºi înaintaºii

spre prosperitate, pace mondialã, libertate. Suntem

mândrii cã avem o armatã profesionistã bine

pregãtitã partenerã NATO, structuri militare interne

hotãrâte sã asigure liniºtea ºi ordinea publicã prin

eliminarea lumii interlope, gãºtilor de cartier,

drogurilor, infracþiunilor de tot felul, nãzuind spre o

societate democraticã, stabilã, demnã, cu comporta-

ment ecologic, etic, civic, moral, patriotic de secolul

al 21-lea ºi de mileniul III.

Suim cu toþii in noua Românie Mare care sã ne

aºeze pe vechile-i hotare, dar nu prin violenþã ci prin

cale amiabilã, diplomaticã având în vedere cã noi

românii nu am râvnit niciodatã la pãmânt strãin în

care nu putem prinde rãdãcini. Între popoare fie cã

vom trãi globalizarea sã domneascã cooperarea,

armonia socialã, întrajutorarea ºi sã avem grijã de

starea mediului care ne este habitat de viaþã. Glorie

nemuritoare înfãptuitorilor Marii Uniri ºi idealurilor

nãzuite de bunii românii ºi patrioþi. Glorie Forþelor

noastre Armate(Apãrare ºi Interne) conducerii þãrii

ºi Dumnezeu sã binecuvânteze România.

I deea unui muzeu al armei este foarteveche ºi aparþineperioadei în care au

fost înfiinþate primele structuride chimie militarã din ArmataRomâniei ºi a fost concretizatã cuocazia creãrii ªcolii de ApãrareContra Gazelor, în anul 1924 încazarma Sf. Gheorghe (Malmai-son), Bucureºti. Ulterior acestmuzeu ºi-a continuat existenþa în cadrul Centruluide Instrucþie al Apãrãrii Contra Gazelor înfiinþat înaceeaºi locaþie în anul 1931, instituþie port-fanion aarmei chimie militarã.

Dupã al Doilea Rãzboi Mondial în perioada detransformare a armatei române, interesul pentruconservarea tradiþiilor armei a scãzut ºi locul muzeu-lui a fost luat de sãlile de specialitate dotate cuechipamente ºi materiale de protecþie antichimicã,destinate instruirii subunitãþilor chimice. Totuºiexemplare de materiale de protecþie antichimicãs-au pãstrat în structurile de baza ale armei: laDepozitul Central de Materiale Chimice (Unguriu),la Centrul de Instrucþie al Trupelor Chimice(Câmpulung) ºi la Centrul de Cercetare ªtiinþificãde Chimie Militarã (Bucureºti).

Dupã 1990 în etapa restructurãrii armatei,ªcolile de Aplicaþie ale armelor au primit misiuneade conservare ºi dezvoltare a tradiþiilor armelor, ceeace a avut drept urmare o serie de mãsuri, precum ºiînfiinþarea unor muzee ºi sãli muzeale ale armelor,de regulã în locaþiile instituþiilor de învãþãmântmilitar.

În acest context, Centrul de Perfecþionare aPregãtirii Cadrelor de Chimie Militarã, iar din 1997ªcoala de Aplicaþie pentru Chimie Militarã au ame-najat în cazarma Câmpulung Muscel Sala muzealã aarmei Apãrare NBC. Aceasta are o alcãtuiresui–generis, determinatã nu atât de regulile amena-jãrii unui muzeu, cât mai ales de cantitatea ºi volu-mul materialului la dispoziþie pentru a fi expus ºi de

mãrimea sãlii destinate acestui scop. Aflatã la acelaºinivel, Sala de Echipamente ºiMateriale de Apãrare NBCcare cuprinde exponateaflate actualmente în dotareastructurilor de Apãrare NBC,constituie împreunã cu salamuzealã un tot unitar careoferã o imagine întregitoareasupra armei.

Scopul acestei sãli muzeale îl constituie pãs-trarea, conservarea ºi îmbogãþirea unor elemente depatrimoniu ale armei Apãrare NBC din ArmataRomâniei, precum ºi asigurarea suportului materialnecesar educãrii personalului NBC, în spiritulcunoaºterii tradiþiilor chimiei militare/apãrãrii NBCºi al formarii atitudinilor de bazã ale specialiºtilorCBRN.

Sala muzealã a armei cuprinde:

? o parte expoziþionalã:

P panouri;

P planºe;

P scheme;

P fotografii;

P publicaþii în domeniu;

? echipamente ºi materiale de apãrare NBCreduse ca volum ºi dimensiuni care este cea maiconsistentã;

? un stand de literaturã de specialitate;

? diferite însemne materiale cu caractercomemorativ.

Partea expoziþionalã este realizatã pe panouri ºieste alcãtuitã din planºe cu scheme istorice ale struc-turilor de chimie militarã/Apãrare NBC, fotografii/copii de arhivã, extrase din jurnale ale operaþiilor ºiacþiunilor militare, precum ºi fotografii cu aspectemai recente vizând acþiunile structurilor de ApãrareNBC în teatre de operaþiuni militare (Compania 383Apãrare NBC care a participat la operaþiunea IRAQI

SALA MUZEALÃ A ARMEI APÃRARE NBC

Colonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU Locotenent Cãlin GAVA



Memorialisticã

79


Memorialisticã

80

FREEDOM în perioada 12 martie 2003-16octombrie 2003).

Exponatele cuprind diferite modele de mãºticontra gazelor existente în dotarea armatei româneîncã din Primul Rãzboi Mondial, de fabricaþie strãinãºi autohtone, echipamente de protecþie individualãscoase din uz, echipamente ºi materiale de deconta-minare RBC existente în dotarea subunitãþilor dechimie militarã în perioada interbelicã ºi dupã alDoilea Rãzboi Mondial, aruncãtoare uºoare ºi grelede flãcãri din înzestrarea trupelor chimice în timpulcelui de al Doilea Rãzboi Mondial ºi în perioada post-belicã, machete ale unor autospeciale chimice,aparatura pentru detecþie ºi cercetare NBC utilizatãpânã la începutul anilor ̀ 60, echipamente ºi materialede mentenanþã pentru Apãrare NBC din perioadainterbelicã, ºi altele.

Standul pentru literatura de specialitatecuprinde câteva dintre primele numere ale revistei

ANTIGAZ – prima publicaþie de specialitate care aapãrut neîntrerupt între anii 1927 – 1943, un numãrapreciabil de Buletine ale trupelor chimice – a douapublicaþie importantã a armei socotind cronologic,cu apariþie între anii 1953 – 1973, regulamente ºiinstrucþiuni de armã unele xeroxate folosite în tre-cut, diferite documentare despre chimia militarã/Apãrarea NBC, broºuri ºi cãrþi de specialitate, pre-cum ºi alte publicaþii militare în care au apãrut de-alungul vremii articole de chimie militarã ca deexemplu: Revista sanitarã, Revista infanteriei ºiRevista artileriei.

Pe standul central al sãlii este expusã întreagacolecþie a revistei APARAREA NBC al cãrei primnumãr a apãrut la 1 mai 2000 sub egida ªcolii deAplicaþie pentru Chimie Militarã, cartea de onoare aªcolii de Aplicaþie pentru Chimie Militarã, un albumcu tehnica armei, diferite albume ºi fotografii.

Sala muzealã a armei mai cuprinde vitrine cuplachete ºi insigne comemorative, medalii diplome,etc.

În sala muzealã au loc prezentãri de slideshow-uri, dezbateri pe diferite teme cu obiective educative.

Sala serveºte ºi pentru prezentarea din punct devedere istoric a armei Apãrare NBC tuturor delegaþi-ilor militare naþionale ºi strãine, fapt care suscitãconstant un deosebit interes din partea musafirilornoºtri.

În sala muzealã a armei Apãrare NBC se regãsescpagini din istoria României ºi implicit din istoriaarmei în care se menþioneazã aspecte de la înfi-inþarea acesteia pânã în prezent. Cu aceastã ocaziedorim sã mulþumim tuturor fondatorilor acestei sãlimuzeale fãrã eforturile cãrora acest proiect nu s-ar ficoncretizat.

BIBLIOGRAFIE

Gl. Bg. Dr. Nicolae POPESCU, Col. (r) prof.Mihail GRIGORESCU, Istoria chimiei militareromâneºti – 1917-2005, Centrul Tehnic-Editorial alArmatei, Bucureºti, 2005.

baza de instruire pentru apÃrare nbc · de manuscris, rezumatul fiind scris cel puþin în limba...

Documents