“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XII

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 389Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

CUCUVEAUAŞI MOTANUL

Pagina 2

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

POVEŞTIURBANE

Ce nu scriepeetichete?!

Ce nu şti-aţi despre"FarmaciaInimii" -CATENA!

Un stat alterorii,proiectilulnedetonat şiambasadoriiafacerişti

Divertisment

Locul dinRomâniaunde nimeninu a divorţat!

Pagina 7

Pagina 6

Pagina 8

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,

MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".

Membrii comisiei juri -dice a Parlamentului European auexplicat cã, din moment ce nuexistã o sentinþã definitivã peincompatibilitatea în acest caz,mandatul lui Mircea Diaconu estevalid.

Mai mult, din moment ceAutoritatea Electoralã Per manentãa validat mandatul actorului, atun-ci nu se mai poate face nimic, se

aratã în comunica tul Comisiei.Agenþia Naþionalã de

Integritate a cerut retragerea man-datului de europarlamentar c⺠-tigat de Mircea Diaconu cu 6,81%din voturile românilor, dupã cefostul senator a fost declaratincompatibil de Curtea Supremã.

"Ar trebui sã cheme înjudecatã ºi alegãtorii, nu doar pemine. Oamenii, înainte sã voteze,

au strâns semnãturi pentru mine.Oricum se spunea încã de atuncicã cine îl ajutã pe MirceaDiaconu, care este un infractor, seaflã sub incidenþã penalã. Totuleste o eratã. Trãim niºte vremuricare ar trebui sã fie caracterizate

printr-un singur cuvânt: ERATÃ..Cei din comisia juridicã

au spus cã este fãrã precedent cemi s-a întâmplat mie cu ANI. M-am obiºnuit cu comportamentulANI, dar sper ca totul sã fie pânãîntr-o zi", a spus actorul.

Mandatul lui Mircea Diaconu nu poate fi anulat!

Deºi formeazã cel maimare grup din domeniu,Cosmote România ºi Rom -telecom nu vor mai exista pepiaþa de telecomunicaþii dinRomânia, din toamnã, Cosmotenumindu-se T-Mobile, iar Rom -telecom- T-Home. Schimbareavine dupã ce gigantul germanDeutsche Telekom ºi-a impuspunctul de vedere la Adunareageneralã extraordinarã a grupu-

lui elen OTE."În cadrul Adunãrii

Generale Extraordinare aAcþionarilor a fost aprobatã, cumajoritate de voturi, încheiereaunui acord de licenþiere întreDeutsche Telekom ºi compani-ile afiliate ale OTE, CosmoteRomânia ºi Romtelecom",potrivit unui anunþ publicat degrupul elen.

Senatorul Ilie Sârbususþine cã liberalul KlausIohannis ºi-a început campaniapentru alegerile prezidenþiale lafel ca preºedintele TraianBãsescu, cu o minciunã. IlieSârbu s-a referit la vizita luiKlaus Iohannis la Traian Bãsescuºi la mãrturisirea cã nu s-a maiîntâlnit cu preºedintele din 2008.

"Am vãzut cu toþii cumKlaus Iohannis ºi-a început cam-pania: cu o minciunã! Aºa vreasã ducã aceastã campanie, cuminciuni? Aºa vrea sã ajungãpreºedinte, minþindu-i pe ro -mâni? Când spui cã nu ai vorbit

cu Traian Bãsescu din 2008, iartu de fapt te-ai vãzut cu acesta în2011 - la Sibiu, pe 29 octombrie- ºi în 2014, la vila Lac, înseam-nã cã ascunzi ceva. Practic,Klaus Iohannis ºi-a început cam-pania cu o minciunã, exact caTraian Bãsescu în 2004. Nu credcã a uitat cineva celebrul moment"dragã Stolo". Pe zi ce trece aparnoi confirmãri cã Iohannis estecandidatul lui Traian Bãsescu ºicã singurul proiect al prezidenþia-bilului alianþei PDL-PNL esteBãsescu premier ºi continuarearegimului acestuia", afirmã sena-torul.

Ce ascunde Klaus Iohannis?

Rebranding

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie

Doi ani de lasuspendareademocraţieiîn România

Spune întotdeauna ce simþi ºi fã ceea ce gândeºti! Dacã aº ºti cã astaar fi ultima oarã când te voi vedea dormind, te-aº îmbrãþiºa foarte

strâns ºi l-aº ruga pe Dumnezeu sã fiu pãzitorul sufletului tãu. Dacã aººti cã asta ar fi ultima oarã când te voi vedea ieºind pe uºã, þi-aº da oîmbrãþiºare, un sãrut ºi te-aº chema înapoi sã-þi dau mai multe. Dacã

aº ºti cã asta ar fi ultima oarã când voi auzi vocea ta, aº înregistrafiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o datã ºi încã o

datã pânã la infinit. Dacã aº ºti cã acestea ar fi ultimele minute în carete-aº vedea, aº spune "te iubesc" ºi nu mi-aº asuma, în mod prostesc,

gândul cã deja ºtii.

MAXIMA LUNII

Anul ºcolar 2014-2015se structureazã tot pe douãsemestre, dupã cum urmeazã:

Semestrul ICursuri - luni, 15 septembrie2014 - vineri, 19 decembrie2014. În perioada 1 - 9 noiembrie2014, clasele din învãþãmântulprimar ºi grupele din învãþãmân-tul preºcolar sunt în vacanþã.Vacanþa de iarnã - sâmbãtã, 20decembrie 2014 - duminicã, 4ianuarie 2015Cursuri - luni, 5 ianuarie - vineri,30 ianuarie 2015Vacanþa intersemestrialã - sâm-bãtã, 31 ianuarie - duminicã, 8februarie 2015

Semestrul al II-leaCursuri - luni, 9 februarie -vineri, 10 aprilie 2015Vacanþa de primãvarã - sâmbãtã,11 aprilie - duminicã, 19 aprilie2015Cursuri - luni, 20 aprilie - vineri,19 iunie 2015Vacanþa de varã - sâmbãtã, 20iunie - duminicã, 13 septembrie2015

Secretul bancar este pepunctul de a deveni istorie. PotrivitAdrianei Stoian, director în cadrulfirmei de consultanþã fiscalãTransfer Pricing Services, încurând, autoritãþile fiscale vor aveaacces la informaþiile privind con-turile bancare pe care un contribua-bil le deþine în afara þãrii. Peste 65de state, inclusiv România, s-auangajat sã susþinã schimbul reci-proc de informaþii colectate de lainstituþiile financiare privind con-

turile deþinute de persoane fizice ºijuridice.

"Cu aceasta, dispare prac-tic noþiunea de secret bancar în faþaFiscului. Dar nu mai era niciunsecret pentru nimeni cã se vaajunge în acest punct, în condiþiileîn care, pe toate planurile, sunt"vânate" tranzacþiile transfronta -liere. Autoritãþile fiscale devin totmai suspicioase faþã de aceste tran-zacþii, considerându-le un potenþialmijloc de evaziune fiscalã, dar ºi de

evitare a plãþii taxelor. Este sem-nalul cã de acum contribuabilul, fiecã este persoanã fizicã, companiesau fundaþie, trebuie sã fie pregãtitsã-ºi explice fluxurile financiare ºiîn ce mãsurã acestea sunt în acordcu taxele plãtite. Pe de altã parte, înmod justificat, guvernele vor fi con-strânse de acum sã ofere rezultateconcrete ºi încasãri mai mari dinacestã luptã declaratã împotrivaevaziunii fiscale".

ÎNCEPEŞCOALA!

Secretul bancar nu mai există!

MIZILUL

ŞTIRI"CURĂŢENIE"Guvernul a închis patru

universitãþi ºi monitorizeazã alte135 de programe de studiu.Ministrul delegat pentru învã -þãmânt superior, Mihnea Costoiu,a anunþat cã a demarat cea maimare operaþiune de curãþenie dinsistemul de educaþie. Univer -sitãþile închise sunt: UniversitateaFinanciar-Bancarã din Bucureºti,Institutul TEOLOGIC ROMA -NO CATOLIC din Bucureºti,Universitatea Mihai Eminescudin Timiºoara ºi Universitatea"Mihail Kogalniceanu" Iaºi. A -cesta a mai spus cã alte trei uni-versitãþi din þarã sunt monitorizateatent. Acestea sunt: UniversitateaBIOTERRA, Universitatea Ro -mâ nã de ªtiinþe ºi Arte GheorgheCristea ºi Universitatea APO -LLONIA din Iaºi.

PROIECTEPotrivit unui proiect de

OUG iniþiat de MinisterulTransporturilor, ºoferii care trans-portã persoane "la ocazie", fãrãautorizaþie, vor fi taxaþi cu amen-zi între 1.000 - 5.000 lei. Conformproiectului de ordonanþã, practicaautostopului "afecteazã profundactivitatea întreprinderilor auto -rizate ºi mediul concurenþial,având un impact negativ inclusivasupra bugetului de stat". Pro -iectul nu prevede, însã, ºi modulconcret în care va fi controlatãaceastã activitate. Legea prevedecã serviciile de transport publiclocal, în regim de taxi sau înregim de închiriere, fac parte dinsfera serviciilor comunitare deutilitate publicã, se desfãºoarã subcontro lul, conducerea sau coordo -narea autoritãþilor administraþieipublice locale ºi se efectueazã nu -mai de cãtre transportatori autor-izaþi. De acelaºi amenzi sunt pasi-bile ºi persoanele fizice sau ju ri -dice care efectueazã transport pu -blic de persoane cu un autotu rism,fãrã respectarea prevederilor arti-colului 7, ce prevede cã "trans-portul în regim de taxi sau deînchiriere se poate executa numaide transportatori autorizaþi".

*Guvernul intenþioneazã

sã modifice din nou OUG195/2002, referitor la circulaþia pedrumurile publice. Iatã ce vizeazãprincipalele modificãri: Posesoriiunui permis de categorie B vorputea sã conducã, pe drumurilepublice, tractoare cu masa maxi -mã de 3,5 tone; se clarificãregimul cetãþenilor strãini carelocuiesc de cel puþin ºase luni înRomânia ºi care pot solicitaobþinerea unui permis de conduc-ere; persoanele care ºi-au stabilitdomiciliul ori reºedinþa în Ro -mânia pot sã îºi înmatriculezeautovehiculele, tractoarele agri-cole sau forestiere ori remorcile laautoritatea competentã pe razacãreia au domiciliul sau reºedinþa,dupã caz; permisul de conducerepoate fi anulat chiar ºi în variantaîn care ºoferul care a provocat undeces sau vãtãmare corporalãprimeºte drept pedeapsã amendã,nu doar dacã este condamnat laînchisoare.

RENOVARE?Acoperiºul castelului

din Câmpina, construit de savan-tul Bogdan Petriceicu Haºdeu, înmemoria fiicei sale, care a muritla 19 ani de tuberculozã, a fost ...

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

Indiscutabil, recent înche -iata bãtãlie dintre Bãsescu ºiVoiculescu, pe lângã marota primu-lui de a-l vedea bãgat la pârnaie pe"motanul Felix" din motive "eco-nomice", a constituit o meschinãrãzbunare personalã a locatarului dela Cotroceni, dar a evidenþiat ºi oputernicã tentã politicã. De ce?Pentru cã primului i s-a ancrasat "lamansardã" ideea cã numele luiVoiculescu se aflã în spatele tuturorcampaniilor "denigratoare" la adresalui ºi a familiei sale, campanii deru-late prin intermediul Antenei 3, pos-tul TV care a purtat o necontenitãluptã la baionetã cu fãrãdelegilecomise de Bãsescu ºi de acoliþiiacestuia. Finalul rãzboiului curespectivul post de televiziune esteînsã departe de a fi încheiat, dim-potrivã, decizia de a afecta bunafuncþionare a Antenei 3 nu va facedecât sã acutizeze lupta respectivilorjurnaliºti cu Bãsescu ºi, mai ales, cusistemul promovat de acesta.Totodatã, este destul de ciudat cumacest proces, întins pe parcursul anouã ani, a fost finalizat - cu celeri-tate - tocmai acum, în vacanþa judi-ciarã, la sfârºit de mandat prezi-denþial ºi tocmai în momentul cândBãsescu ºi-a abandonat pãcãliciul defrate în mâinile Justiþiei. Nutrea oare

"Guvernatorul" speranþa cã acestdemers va convinge opinia publicãinternaþionalã despre intenþiile o -neste ale acestuia privind asigurarea"independenþei Justiþiei"? Având învedere acþiunile ulterioare ce se pre -gãtesc împotriva lui, se pare cã Bã -sescu mizeazã serios pe sprijinul ce -lor care l-au mai luat în braþe ºi dupãreferendul de demitere din 2012.

O altã ciudãþenie, tratatã cuo suspectã nonºalanþã, esteameninþarea proferatã de Bãsescuprivind darea în vileag a tuturorînregistrãrilor în care se regãseºtepremierul Ponta, ameninþare apãrutãdupã deja "celebra" întâlnire a aces-tuia cu premierul ºi cu ministrul deFinanþe. Se cunoaºte cã dupã refe -rendumul din 2012, când Bãsescu afost nevoit sã pãrãseascã Co tro -ceniul, a încuiat ºi sigilat acolo ocamerã, ºi nimeni n-a avut curajul sãintre în ea. Nu e normal! Nu cred cãacolo se aflau depozitate scrisorilede dragoste ale nevestei marinarului,de pe vremea când acesta bãtealupanarele ºi tavernele lumii!... Poateacolo se aflau aceste casete cu înre -gistrãri, precum ºi diverse alte docu-mente - originale sau copii. Pentruce au fost pãstrate acestea? În scop-ul unor eventuale ºantaje sau pentrua se apãra în faþa prezumtivelor

acuzaþii ce i se vor aduce? A încãlcatTraian Bãsescu secretul de serviciu,însuºindu-ºi materiale ºi documentecare aveau un regim special?Preºedintele interimar - Antonescu -nu putea fi împiedicat sã aibã accesîn acea încãpere, deoarece avea toateprerogativele prezidenþiale. Se afir-mã cã aceste cutii sigilate (vreo 15 întotal), se aflã acum depozitate însediul central al PMP!

Dupã repetatele atacuri alelui Bãsescu la adresa premierului,"pisicuþul" a rãbufnit, asigurându-ºisusþinãtorii cã dupã terminarea man-datelor prezidenþiale, Bãsescu vaintra la puºcãrie. De unde pânã undeaceastã ameninþare? Acest lucru nutrebuie oare sã-l hotãrascã Justiþia,sau ºi în viziunea "ulteriorilor" acea -sta a devenit o "târfã aflatã la dispo -ziþia celor ce conduc România"? Nucred cã asta aºteaptã românii de lacei ce vor fi aleºi în conducereaþãrii... Sunt sãtui de rãzboaie media -tice, rãzbunãri televizate ºi ame -ninþãri golãneºti!

Imediat dupã alegerea înfuncþia de preºedinte al ComisieiEuropene, Jean-Claude Juncker aanunþat primul deziderat al manda -tului sãu: UE nu se va extinde înurmãtorii cinci ani! Imediat, cance-larul Angela Merkel a declarat cã

Ger ma -nia doreºteo continuare aapropierii Bal ca -nilor de Vest de UE,astfel cã cele trei þãricare au semnat recenttratatul de Asociere la UE -Georgia, Ucraina ºi RepublicaMoldova -, au fost ignorate de dis-cursurile liderilor UE. Anunþul luiJuncker, împreunã cu ieºirea promp-tã a cancelarului Merkel, creioneazãun peisaj geopolitic limpede:povestea absorbþiei occidentale aEstului a luat sfârºit! Cred cã asupraacestui aspect ar trebui sã mediteze"ulteriorii", nu la cum sã se rãzbunepe Bãsescu! Am ajuns - pentru acâta oarã în istorie? - iarãºi la graniþadintre marile puteri, iar aceastã rea -litate nu este una care sã-i trezeascãamintiri plãcute poporul român! Elîºi doreºte pace, prosperitate, sigu-ranþã ºi stabilitate!

Altfel, înghesuialã mare decandidaþi pentru "Facultatea de laCotroceni", iar înscrierile continuã!Pregãtiþi-vã sã fiþi martorii celei maidezgustãtoare campanii electorale,iar tonul va fi dat de acelaºi TraianBãsescu, care nu a pregetat sã-iameninþe deja pe unii candidaþi.

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

CUCUVEAUA ŞI MOTANUL

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Pe 29 iulie 2012, poporulromân a fost chemat la urne sãvoteze demiterea preºedintelui. Cea urmat se ºtie. Dl Bãsescu îºiîncheie mandatul în decembrie2014. Se poate spune, însã, cã, înurmã cu doi ani, pe 29 iulie,democraþia a fost suspendatã înRomânia. Traian Bãsescu a încetatsã mai fie Preºedinte ºi a devenitGuvernator.

Mergând în mãruntaieleevenimentelor fierbinþi de acumdoi ani, vom constata cã premierulPonta ºi USL-ul au comis multeerori, în special de comunicare cuexteriorul. Probabil cã istoricii voranaliza în liniºte acele eveni-mente. La sfârºitul zilei de 29 iulie

2012, 8,4 milioane cetãþeni româniîºi exercitaserã dreptul de vot,88,5% fiind în favoarea demiteriilui Traian Bãsescu. Dacã nicivotul nu mai este esenþial pentrudemocraþie, nu ºtiu ce altceva armai putea fi.

În plan intern, instituþiilede forþã afiliate d-lui Bãsescu auîncãlcat toate regulile posibile.Curtea Constituþionalã a datdecizii prin fax la 5 dimineaþa,DNA-ul a arestat listele de alegã-tori, convorbirile dintre ministrulde Interne ºi cel al Administraþieiau fost publicate în presã de azi pemâine, CSM a refuzat, pur ºi sim-plu, sã se întruneascã, la Bruxelles,d-na Macovei anunþa loviturã de

stat ºi rãzboi civil în România.În plan extern, Europa a

refuzat sã-i asculte pe noii lideri dela Bucureºti, iar Statele Unite, prinAmbasada americanã la Bucureºtiºi emisarul d-nei Clinton, autranºat problema. O tânãrãdemocraþie din Est, puternic pro-americanã, aºa cum este România,ºi-a aflat, practic, democraþia sus-pendatã.

Dl Bãsescu nu ºi-a mairevenit dupã votul din 29 iulie. Laeuroparlamentare, partidul sãu aobþinut jumãtate dintre voturileînregistrate în 2012 în favoarea sa:numai 6%.

Rãmânând încã doi aniGuvernator, dl Bãsescu a ratat

ºansa uriaºã de a intra în istorie caun om demn. Dacã, dupã referen-dum, dl Bãsescu demisiona, isto-ria ar fi consemnat categoric ges-tul. Probabil cã, la alegerile din 25mai, PMP ar fi obþinut 36%. Dinnefericire, România nu a avutºansa unor lideri deasupra vre-murilor.

Fireºte cã aº dori ca,începând din ianuarie 2015,România sã redevinã odemocraþie. Din nefericire, astãzicând vorbim, nu am niciun argu-ment solid prin care sã mã convingcã regimul Bãsescu, cu toate tarelesale îngrozitoare, nu va continuasub un alt nume.

Bogdan CHIRIEAC

Preºedintele UDMR,Kelemen Hunor, susþine cãproiectul statutului de autonomiea Þinutului Secuiesc va fi lansatîntr-o dezbatere publicã "binegânditã ºi foarte profundã" atâtcu societatea româneascã, cât ºicu cea maghiarã.

"În ceea ce priveºteproiectul de autonomie, suntemîn discuþii cu colegii de la PCM.Existã o formã care a fost datã latradus din limba românã în cea

maghiarã, fiindcã proiectul a fostscris în limba românã", a declaratrecent la Chiuruº, judeþulCovasna, Kelemen Hunor.

"Dezbaterea publicã vadura, deoarece nu este un proiectcare poate fi explicat într-o sãp-tãmânã sau într-o zi, ºi nici nutrebuie. Trebuie o dezbatere pu -blicã foarte bine gânditã ºi foarteprofundã, atât cu societatearomâneascã în ansamblul ei, câtºi cu cea maghiarã. Nu pot sã

spun când se va termina aceastãdezbatere, vorbim totuºi despreun proiect foarte important", aafirmat preºedintele UDMR.

El a adãugat cã nu tre-buie creatã impresia cã proiectuleste foarte uºor de acceptat, maiales cã este cunoscutã percepþiasocietãþii româneºti cu privire laaceastã iniþiativã.

"Nu trebuie sã creãmimpresia cã este ceva foarte sim-plu, ceva uºor de acceptat,deoarece ºtim care este percepþiasocietãþii despre o astfel de iniþia-tivã, care sunt reþinerile, dar ºimotivele pentru o astfel de iniþia-tivã din partea comunitãþii

maghiare, iar aceste aspecte tre-buie explicate", a spus KelemenHunor, precizând cã nu a discutatcu partenerii de guvernare despreacest subiect.

În iunie, preºedinteleUDMR Sfântu Gheorghe, AntalArpad, susþinea cã "proiectulstatutului de autonomie a Þi -nutului Secuiesc ar trebui sãcuprindã cinci elemente impor-tante, între care autonomia fis-calã ºi drepturile românilor dinzonã, afirmând cã aceste drepturinu vor fi îngrãdite prin statut".

Aºa ne trebuie!

ª.A.

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefon: 0766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

Doi ani de la suspendarea democraţiei în România

PREŢUL ALIANŢEI?

Pagina 3 MIZILUL

înlocuit în vara anului trecut.Câteva luni mai tîrziu, au începutsã aparã problemele. La fiecareploaie torenþialã, tavanul ºi pereþiise îmbibã de apã. Deºi a primit600.000 de lei pentru amenajãri,firma însãrcinatã cu lucrãrile - fir -mã aparþinând Robertei Anastase -n-a reuºit sã remedieze situaþia, badimpotrivã, muncitorii încearcã, defiecare datã, sã-ºi ascundã incom-petenþa: acoperã petele cu vopseaºi usucã pereþii cu foenul. Angajaþiiºi cei care cunosc valoarea istoricãa castelului se tem cã, în scurt timp,pictura de pe pereþi va fi distrusã.Dacã expertiza cerutã de autoritãþiva demonstra cã muncitorii nu aufolosit materialele stabilite în ca -ietul de sarcini sau reabilitarea n-afost fãcut conform proiectului arhi-tectului, firma care s-a ocupat delucrãri va fi trasã la rãspundere.Muzeul este unic în Europa, fiindinclus în rândul monumenteloristorice.

DESPĂGUBIRIMinisterul Finanþelor

Publice va emite titluri de stat pen-tru despãgubirea celor care au con-stituit depozite la CEC pentruachiziþionarea de autoturisme, pecare le-au transferat dupã 22decembrie 1989 la BRD ºi nu potprezenta documente doveditoarecare sã ateste data constituiriidepozitelor. Emisiunea de titluri destat va avea loc pe 11 august 2014,cu scadenþa în data de 3 septembrie2014, iar titlurile de stat sunt nene-gociabile ºi nepurtãtoare dedobândã. Valoarea nominalã indi-vidualã a fiecãrui titlu este egalã cuvaloarea individualã a despãgu-birii, calculatã de BRD, pe numelefiecãruia dintre deponenþi. Actulnormativ vizeazã persoanele fizicecare au constituit depozite la CECpânã la data de 15 februarie 1992,iar calculul despãgubirilor se facede la data transferului la BRD ºipânã la 31 decembrie 2013.

STATISTICIRomânia este statul cu

cele mai multe biserici pe cap delocuitor, în timp ce infrastructura saeste cea mai înapoiatã ºi oameniisãi cei mai sãraci ºi mai needucaþidin Europa, aratã al ºaselea raportasupra coeziunii economice. Potri -vit statisticilor europene, româniiau jumãtate din puterea de cum -pãrare a europeanului mediu, întimp ce produsul brut pe cap delocuitor - în ºase din cele opt regiu-ni de dezvoltare - era în 2011 maimic de jumãtate faþã de mediaeuropeanã. România este fruntaºãºi în producþia de ºomeri, ceea cedemonstreazã cã reducerea salari-ilor ºi concedierile au avut un efectdevastator asupra þãrii. În plus,românii suferã de semianalfa-betism în masã, 30% dintre ºcolariiromâni suferind de analfabetismfuncþional. Asta înseamnã cã prac-tic elevii au tocit materia fãrã sãînþeleagã cum s-ar putea aplicaaceste cunoºtinþe în practicã.Raportul mai aratã cã mai puþin dejumãtate dintre locuinþele ro mâ -nilor au apã curentã ºi canalizare.

OPŢIONALĂElevii din ciclul primar

vor avea din anul ºcolar 2014-2015o nouã disciplinã opþionalã: joculde ºah. Acesta va putea fi învãþat încadrul ºcolii, în cadrul disciplinei"Educaþie prin ºah", de cãtre eleviide la clasa întâi ºi clasa a doua.

ŞTIRI

c

"Cãldurã mare, stimabile.Cãldurã mare!" Un pahar cu vinrece, vã rog!, de la crama guverna-torului! Domnul are niºte datorii lamine, la tine, române, ºi e musai sã necinsteascã de-acum înainte! De nu,papucii, halatul de casã ºi, la pensie!Îi vom trimite noi în cutia poºtalã ocitaþie în justiþie! M-am tot þinut sã-icer banii ºi aurul Þãrii înapoi, darObama ºi Putin m-au tras de mânecãsã fiu atentã la opera lor din Ucraina.În tot acest timp nu mi-a dat pace ogravã declaraþie a guvernatoruluibenere. Iatã cum sunã: "Într-un statde drept, ce semnezi îþi asumi". Doarcã noi trãim într-un stat de drept fic-tiv, într-un stat de drepþi în faþa auto-aleºilor mondiali, a cãror lãcomieeste fãrã de sfârºit. Înãlþimea sa,inexpugnabil de un sfert de veac învârful piramidei B.N.R ºi aflat îngraþiile bilderbergilor se exprimãîntotdeauna simplist, cinic, pãrtini-tor cu bãncile ºi ºtiinþifico-fantastic,când vine vorba despre fraudelebancherilor, hrãniþi precum vampiriidin clauze, dobânzi ºi comisioaneabuzive. Adicã trãiesc boiereºtefurând din buzunarul cetãþeanuluiromân.

Guvernatorul ar trebui sã-ºi recunoascã complicitatea, apoi sãfie trimis la cursuri intensive deDrept. Pânã se va înscrie la cursuri,îi ºoptesc eu din banca poporului cãºi clauzele contractuale (abuzive)pot fi lovite de nulitate, aºa semnatede români ºi parafate de bancherii-

cãmãtari alogeni, Guvernul n-arebani când este vorba despre adu -cerea salariilor ºi pensiilor la nivelulcelor din uniune, de asistenþã me -dicalã, locuri de muncã, învãþãmînt,iar guvernatorul crede cã Þãrii nu-imai trebuie aurul.

Ruºii nu vor sã ne deaînapoi tezaurul, ºtiind cã la ei este însiguranþã. Dacã s-ar întoarce acasã,muºteriii Puterii ºi-ar umple con-turile cu "pui de cloºcã". TezaurulRomâniei, evacuat în Rusia în tim-pul Primului Rãzboi Mondial cuscopul de a fi protejat de armata ger-manã, care ocupase o parte însem-natã a României, includea obiectede patrimoniu naþional, 91,2 tone deaur, evaluate în prezent la 3,2 mi -liarde de euro. Circa 90% erau mo -nede de aur, iar 10% aur fin, subformã de lingouri. Dupã Revoluþiadin Octombrie/Noiembrie 1917,puterea sovieticã a sechestrat tezau-rul, refuzând restituirea integralã.Cea mai mare parte a rãmas laMoscova, iar acest fapt istoric s-atransformat într-un proiectil nedeto-nat în relaþiile diplomatice dintreRomânia ºi Rusia. Are vreun diplo-mat român curajul sã condiþionezeRusia? Nu! Diplomaþii ruºi nu suntactori de operetã. Au Kalaºnicovulºi votca pe masã, iar dacã îi sâcîi lascenã deschisã te silesc sã joci"Ruleta ruseascã".

Cu Rusia trebuie dusã opoliticã extrem de atentã, iar la noidiplomaþii de carierã sunt precum

caprele negre. Preºedintele Bãsescutot pune paie pe foc ºi aþâtã Rusiaprin declaraþii absurde. Am avut undiplomat excelent, generalul-astro-naut ºi patriot român Dumitru DorinPrunariu, dar pentru cã a îndrãznit sãcearã înapoi Tezaurul de la ruºi, pecând era ambasador la Moscova,Mihai Rãzvan Ungureanu i-a cerutîntoarcerea la bazã, ordonându-i sãpractice Omerta. Nici cu americaniinu mi-e ruºine, însã ei sunt mult maiobraznici, bazându-se, în general, caºi ruºii, pe impunerea forþei. ArmataUnchiului Sam este vestitã pentrucrimele dramatice comise în rândulpopulaþiei civile, prin violenþa ºicruzimea atacurilor.

Dacã ruºii în hainã militarãne-au fost cei mai buni prieteni întrecut ºi în timpul rãzboiului, aucomis tot soiul de nenorociri prinsatele româneºti, fiind extrem deviolenþi, furând, batjocorind ºi vio-lând, soldaþii americani îi con-cureazã astãzi, fiind asiguraþi cã nuvor suporta consecinþe. Un exempluedificator constituindu-l acordurileS.U.A.-România. Sã facem cu -noºtinþã cu doi yankei, Gray GerelleLaMarcus ºi Edil McCough, ambiiîn vîrstã de 21 de ani, care au violato româncã din Italia, însãrcinatã înluna a ºasea, stârnind tensiuni diplo-matice între Roma ºi Washington, încontextul în care justiþia americanãsolicitã repatrierea celor doi soldaþi.Sã ne amintim de cazul lui Teo Peter,ucis pe trecerea de pietoni de

Christopher Van Goethem, soldatamerican al Ambasadei SUA dinBucureºti. Autoritãþile române nu l-au arestat de teamã sã nu fim daþiafarã din NATO. Militarul ameri-can, extras din România de cãtreserviciile secrete ale SUA, ne-a datcu tifla, iar acum trãieºte liber la ofermã de peste ocean.

Seriozitatea americanilorse poate vedea ºi în cazul României.De aproape un an SUA nu a maitrimis ambasador la Bucureºti. Nu-imare pagubã! Cu ultimii am ba -sadori gay ºi afaceriºti fãrã scrupule,numiþi ºi retraºi de la Bucureºti,SUA ne-a jignit identitatea ºi cre -dinþa în Dumnezeu. Mark Gitenstein"a reprezentat interesele industrieide armament ºi ale marilor com-panii din sectorul energetic, dintrecare nu lipseºte "Exxon Mobile",cea care va exploata rezervele degaz natural descoperite în MareaNeagrã. Gitenstein a reprezentat ceamai importantã instituþie de dreptprivat din SUA ºi Camera deComerþ americanã. Fondul Pro -prietatea, care influenþeazã directpoliticã energeticã a þãrii noastre ºi alcãrei ºef era acelaºi Gitenstein,deþine pachete de acþiuni la toatecompaniile de stat din sectorul ener-getic: Petrom-OMV, Hidroelectrica,Transgaz, Romgaz ºi Nuclea -relectrica, dar ºi la Regia Naþionalã aSãrii - SALROM.

Maria Diana POPESCU

Un stat al terorii, proiectilul nedetonat şi ambasadorii afaceriştiOPINII

Despre lichelismul româ-nesc s-a scris adesea cu mult nãdufºi uneori cu destulã competenþã, defiecare datã profitorii lui ºi vanitoºiiavând câte ceva de ripostat. Sãtuiînsã de lâncezealã ºi ajunºi într-onouã crizã identitarã, românii se vãdîn pragul alegerilor prezidenþialenevoiþi sã caute soluþii printre valo-rile altor etnii, dupã ce ºi-au irositori ºi-au compromis cu râvna lorcunoscutã propriile valori. SoluþiaKlaus Johannis este, evident, una dedreapta prin natura ei. Soluþia aceas-ta a dus ºi la ruperea USL, alternati-va unui Johannis vicepremierneputând fi agreatã de Victor Pontaºi de grupul sãu de interese. ªi iatãcã premierului, ºi el candidat lapreºedinþie, nu scapã de ame nin -þarea Johannis; un adversar greu,incomod, al cãrui electorat e deneinfluenþat cu mijloacele lichelis-mului politic, mai ales cu lozincidesuete, de genul "Mândri cã sun-tem români!".

Aceastã mândrie s-a ridi-culizat chiar prin timiditatea pre-mierului manifestatã inclusiv cuoca zia tragediei aviatice din Ucra -

ina, ca sã nu mai vorbim despreofensiva maghiarã din secuime,despre limba românã a viitoruluiministru al Culturii din cabinetul sãuetc. Marele partid al românilor, aºacum se gudurã PSD sã i se spunã, sevede debusolat de oferta dreptei,chiar ºi neconfirmatã deocamdatã,pentru cã parte din electoratul pro-dus de Antena 3 va sesiza diferenþacauzã/efect tocmai în diferenþaproblemã/soluþie.

Confruntarea politicã îl vainvita pe Victor Ponta sã nu maivorbeascã despre eternul motivBãsescu ºi va trebui sã punã degetulpe problemele actualitãþii româ -neºti, sã transceadã oricãrui subiec-tivism. Klaus Johannis se con-tureazã el însuºi ca un Cine, pe cândVictor Ponta nu mai poate rãmâneun Ce. Klaus Johannis, aºa cum ospunea ºi la Congresul Comun alDreptei, invitã la acel soi de politicãaptã sã producã rezultate, nu circ.Victor Ponta, obiºnuit sã facã circieftin pe seama preºedinteluiBãsescu, se vede nevoit sã cânteîntr-o tonalitate pentru care nu areambitusul necesar.

Un contracandidat precumCãtãlin Predoiu, cu toatã invulnera-bilitatea ºi seriozitatea lui, i-ar fi fostmai comod lui Ponta ºi tipului sãude ofensivã electoralã. Cu KlausJohannis lucrurile se schimbã radi-cal: rigoarea germanã începe cupropriul Sine ºi se continuã înlucruri, pe când tipul de personali-tate dâmboviþeanã se legitimeazãprin intenþionalitate ºi mai puþinprin finalizãri, de unde se trage ºilichelismul românesc. Guvernarealui Victor Ponta ar susþine mai multãaudienþã doar pe aceastã frecvenþã aintenþionalitãþii, deja bruiatã demodelul german.

Aºadar un Cine care îºiconfirmã legitimitatea, contra un Cecare ºi-o pierde. Este nevoie de maimultã sobrietate în exercitareafuncþiei de preºedinte, constataJohannis, ceea ce, dupã episodulBãsescu, este tot mai evident. Dinacest punct de vedere ofertaneamþului este neîndoielnicã dinstart; Victor Ponta trebuie încã sãfacã dovada sobrietãþii faþã de oinstituþie împotriva cãreia a lucratdupã scenariul din 2012, cel puþin înpercepþia acelei pãrþi din electoratcare a rãmas fidelã lui Traian

Bãsescu. Vorbim despre credibili-tate: Victor Ponta are de recuperatîn faþa unor instituþii europene,Klaus Johannis pleacã deja de la unpotenþial probat nu numai în cali-tatea de primar al Sibiului, ci ºi caetnic german, scutit de orice suspi-ciuni autohtone ºi mai ales de oriceiredentism.

Noul PNL, noua alianþãelectoralã, în afara cãreia mai rãmânceva forþe de centru-dreapta posibilpânã la turul al doilea al prezi-denþialelor, au simþit pericolul castânga sã asigure ºi preºedinþia cuatât mai mult prin Victor Ponta, per-ceput ca o incertitudine pentru inde-pendenþa Justiþiei, ca o loialitate faþãde aliaþii nord-atlantici ºi de laBruxelles cãreia i se preferã proba-bil Klaus Johannis. Crin Antonescua înþeles asta ºi a preferat sã facãpasul înapoi din cursa prezi-denþialelor, a preferat sã-ºi scoatãpartidul dintr-o alianþã care nu puteacontinua în parteneriat cu PSD ºi cuVictor Ponta, cum a motivat elînsuºi la momentul oportun ºi, decâto victorie deja calculatã, mai bine oconstrucþie bine întemeiatã.

Iulian CHIVU

Dezideratele unui prezidenţiabil

Corespondenþe din Stuttgart www.agero-stuttgart.de Corespondenþe din Stuttgart www.agero-stuttgart.de

În volumul ROMÂNIA ÎNETERNITATE, Mircea Eliadeînsuºi adoptã faþã de perioada dedupã Primul Rãzboi Mondial, con-sideratã de mulþi istorici drept unexemplu de progres ºi dezvoltareeconomicã, o poziþie criticã prin careclasa politicã este vinovatã de con-secinþele subdezvoltãrii, iar nu soci-etatea în ansamblul ei. Aceºti politi-cieni nu sunt totuºi picaþi din altãlume, ci sunt rezultante ale voinþeicelor ce le-au dat puterea în mâini.Din pãcate rândurile scrise în aniitreizeci aduc foarte mult cu ceea cese poate vedea în þara membrã a UE

de azi: "Se þes cele dintâi escrocheriipolitice, cele mai incerte aristocraþiiministeriale, cele mai demagogicepersonalitãþi, care au învãþat artaîmbogãþirii rapide. Timpuri optimepentru fraudã, corupþie, cinism.Simplul fapt al participãrii directe laviaþa politicã ºi administrativãexclude posibilitatea oricãrei înnoiri,constituind o treaptã josnicã, unnivel moral degradant. Oraºeleromâneºti dezgustã ºi sperie; pestetot sãrãcie ºi murdãrie. Peste totsemnele unei prãbuºiri la care îþi este

groazã sã te gândeºti. ªi cu toateacestea, se poate. Am vãzut, înschimb, bijuteria aceea fãrã pereche,care e Budapesta. Nu putem imita pevecinii noºtri unguri în tot ceea cefac ei ca sã reþinã atenþia lumii.România s-a trezit peste noapte ca oþarã plinã de personalitãþi. Toþi de -putaþii, toþi fericiþii consiliilor deadministraþie, toþi învârtiþii trus-turilor, toþi candidaþii la ministere ºisubsecretariatele de stat, toþi rataþii ºiambiþioºii, toate lepãdãturile vieþiipolitice, toþi veneticii, toþi lin -

guºitorii, toþi imbecilii cer dreptul dea gândi prin ei înºiºi, libertatea per-sonalitãþii.

Au fost promovate înprimele rânduri nulitãþile, toþi semi-docþii ºi ºnapanii vieþii publice, toateconºtiinþele ieftine, toate spinãrileflexibile, toþi slugoii din Levant.Niciodatã, de la fanarioþi încoace,clasa politicã dominantã n-a cunos-cut o perioadã de mai înspãimântã-toare degradare moralã, de atrocesterilitate spiritualã. Bestiile, imbe-cilii, vanitoºii ºi trãdãtorii vor finumiþi ca atare în funcþii…"

Erwin Lucian BURERIU

"În primele rânduri, nulităţile!"

Pagina 4MIZILUL

Mituri antice şi

evenimentele reale care

le-au inspirat

DEZVALUIRI

Legendele au însufleþitimaginaþia oamenilor timp demii de ani. Deºi multe din ele

sunt simple poveºti transmise dingeneraþie în generaþie, unele ar

putea fi relatarea unor eveni-mente geologice reale, crede

Patrick Nunn, de la Univer sitateaSunshine Coast din Australia. Ela studiat legãtura dintre miturile

antice ºi fenomenele naturale dintrecut, considerând cã legendele

pot oferi savanþilor informaþiiimportante despre evenimente la

care povestitorii au asistat, dardespre care oamenii de ºtiinþã nu

au prea multe informaþii. Iatãcare sunt cele mai cunoscute

mituri antice ºi evenimentele pecare le-ar putea prezenta.

Oracolul din Delfi ºipreoteasa care prezice

viitorulÎn Antichitate, Oracolul

din Delfi, aflat pe Muntele Parnasdin Grecia, era foarte cunoscut.Aici, într-un templu dedicat zeu-lui Apollo, o preoteasã numitãPithia intra într-o stare de extaz ºiastfel putea "vedea" evenimentecare vor avea loc în viitor. Ea res-pira aburii emanaþi dintr-o fisurãdin podea, intra în transã ºi atuncirostea lucruri aparent fãrã sens.Dar aceste cuvinte nu puteau fiinterpretate decât de un preot,care le înþelegea ºi le traducea înprofeþii.

Templul existã în reali-tate, fiind un obiectiv turisticimportant în Grecia. Aici,geologii au descoperit douã faliicare se aflã chiar sub ruinele tem-plului. Probabil cã prin acesteaieºea gazul care producea aceastare euforicã, dar deocamdatãcercetãtorii nu ºtiu exact ceconþinea acest gaz. Ar putea fivorba de etilen, benzen sau unamestec de dioxid de carbon ºimetan.

Scufundarea AtlantideiPoate cel mai cunoscut

mit este cel al Atlantidei, insulaînfloritoare care s-a scufundat înmare în urma unui cataclism.Potrivit lui Platon, care a vorbitpentru prima datã despre aceastãlegendã, pe Atlantida locuiauoameni care erau pe jumãtate zeiºi care puseserã bazele unei civi-lizaþii foarte avansate, iar insulalor era construitã sub forma unorcercuri concentrice. Chiar dacãAtlantida nu a existat cu adevãrat,aºa cum este descrisã în povesteafilozofului grec, soarta tristã aunei civilizaþii reale a inspirataceastã legendã.

Este posibil ca scufun-darea unei pãrþi a insulei Santorinisã fi stat la baza mitului. Santorinieste acum un arhipelag, dar înurmã cu mii de ani era o singurãinsulã vulcanicã numitã Thera.Acum aproximativ 3.500 de ani,vulcanul de aici a erupt, fiind unadin cele mai puternice erupþii vul-canice din istorie. Insula a fostdistrusã, au avut loc tsunami-uri,iar recoltele au fost afectate ani dezile din cauza dioxidului de sulfajuns în atmosferã. Este posibil caaceastã situaþie sã fi dus la decli -nul civilizaþiei minoice, caredomina zona Mediteranei de peinsula învecinatã, Creta, cred uniiisto rici.

Doamna Anca Vlad,patroana, este nora marelui ºef asecuritãþii lui Ceauºescu, generalulVlad. Acum se pare cã a divorþat,evident de formã, pentru a nu semai face legãtura. Aceastã doamnãa fost declaratã mulþi ani la rând ceamai bogatã femeie din România,desi sãraca, la "revoluþie", aveadoar douã milioane de dolarieconomisiþi! Averea actualã: peste60 milioane Euro. Evident, ca întoate cazurile asemãnãtoare, baniiprovin din prostirea generalizatã aromânilor, din înalta corupþie, dintot felul de inginerii financiare,combinate cu o lãcomie fãrã limite,asezonatã cu o imensã rãutate ºidatoritã faptului cã trãim într-o þarã,practic, neguvernatã.

Nefiind farmacistã, adeschis totuºi peste 500 de farmaciiîn toatã România, unde, când ºicum a vrut, încãlcând toate preve -derile legii, aprobãrile venind fãrãurmã de discernãmânt, direct de laMinisterul Sãnãtaþii, prevederiîncãlcate fãrã probleme de Catena,cu acordul autoritãþilor locale ºicentrale.

Existã însã ºi câteva oraºeîn care lanþurile au fost interzise deprimari adevãraþi, incoruptibili. Maimult, amplasarea acestor farmaciila câþiva metri de alte farmacii,urmãresc în esenþã un singur scop:intimidarea ºi distrugerea totalã aoricãrei concurenþe! Lanþurile defar macii care au în spate depozitesau importatori, ne vor dicta ce me -dicamente vom lua ºi îºi vor impunepreþurile cele mai mari posibile, fãrãnicio legãturã cu necesitãþile realeale românilor. Sau, dimpotrivã, voraduce toate gu noaiele de la pro-ducãtori dubioºi, la preþuri de ni -mic, agreate de românii care nu potºi nu vor sã înþeleagã cã sãnãtatea

are, totuºi, un anumit cost minim. Farmaciilor independente,

drastic controlate periodic, li se cerenu numai personal calificat, dar laCatena, în lipsa acestui personal, s-au angajat simpli lucrãtori comer-ciali, fãrã nicio pregãtire în domeni-ul farmaceutic. Cu aceeaºi grijã dinpartea Ministerului Sãnãtãþii, pro -babil, în viitorul apropiat se vorangaja în spitale mãcelari, în loc dechirurgi.

Medicii de familie suntplãtiþi ilegal, evident în stil mafiot,cu plicul, în funcþie de numãrul dereþete scrise ºi de valoarea lor.Ameninþarea acestora, "Dacã nu-miaduci bonul de casã de la Catena,nu-þi mai scriu altã reþetã!", spunetotul. Aceºtia, în special dinlãcomie, prescriu reþete cu nemilui-ta, reale sau fictive, ºi dacã se poatecu cele mai scumpe medicamente.Actul medical nu mai existã, iarsãnãtatea românilor a devenit osimplã afacere, în care nu mai con-teazã absolut nimic, doar banii.Medicul a devenit un simplu scri-itor de reþete! Jaful fãcut bugetuluisãnãtãþii e uriaº, dar asta nu deran-jazã pe nimeni, pentru cã cei care aravea obligaþii în acest sens sunt par-ticipanþi activi la acest jaf. Corupþiacentralizatã are avantaje multiple,iar siguranþa este maximã! Actelede corupþie, fraudele ºi delapidãriledin sãnãtate, descoperite de DNA ºimediatizate excesiv, sunt niºtepalide fumuri, în comparaþie cujaful fãcut de lanþul de farmaciiCatena!

În þãrile civilizate, evidentnu e cazul nostru, reclama fãcutãfarmaciilor ºi medicamentelor estecu desãvârºire interzisã! De ce?Pentru a nu se încuraja consumulnecontrolat al medicamentelor! Dece? Pentru cã bolile au o putere

incredibilã în a-ºi crea rezistenþã încazul unui abuz de medicamente!În România reclamele ridicole ºiidioate, e drept perfect potrivitegradului de culturã autohton, le cerromânilor sã meargã zilnic laCatena. Sloganul "De ce sã plãteºtimai mult?" chiar are un rãspuns pecinste: pentru averea tot mai mare adoamnei Vlad! Se promit tot felulde reduceri absurde pentru un omîntreg la minte, câºtiguri fantasticeºi trimiteri în staþiuni. Bietul pen-sionar se lasã minþit ºi înjosit ºi demedic ºi de Catena, ºi nimeni nuvrea sã-l mai scoatã din mocirlaasta. Ce dacã plãtesc mai mult,dupã reducerile spectaculoase (înfapt inexistente), faþã de preþul dinfarmaciile independente ºi chiar dinalte lanþuri, doar o fac cu plãcerepentru Stela ºi Arºinel. Probabil cãºi ura faþã de aproapele tãu, speci-ficã neamului nostru, adusã pe noiculmi în ultimii 25 de ani, e una dincauzele care conduc la ocolirea far-maciilor independente. Cum seexplicã faptul cã în judeþeleCovasna, Harghita ºi Mureº farma-ciile Catena sunt ca ºi inexistente?Aha, acolo exista o comunitateunitã, conºtientã, solidarã la bine,care-ºi apãrã teritoriul, în timp cenoi am devenit o simplã adunãturãdezbinatã, debusolatã, înjositã ºifãrã niciun Dumnezeu!

În România sunt de optsau zece ori mai multe farmacii caoriunde. Un calcul relativ simplu,bazat pe realitate, ne spune cã lapopulaþia actualã, ºi care de fapteste într-o continuã scãdere, redu -cerea cu cel puþin 50% a numãruluide farmacii ar fi nu numai posibilã,ci ºi necesarã. Actul medical ºi celfarmaceutic ar deveni mult mai efi-cient ºi mai economic, iar populaþiaar avea numai de câºtigat. Am

deveni ºi noi o þarã mai sãnãtoasã,normalã ºi civilizatã, dar oare sedoreºte acest lucru?

Farmacia Inimii?! Apro -ximativ trei sferturi dintre farmaci-ile independente au dat faliment dincauza lanþurilor, în special dincauza Catenei, care pe lângã con-curenþa neloialã, practicã ºi opoliticã de intimidare ºi teroareasupra celorlalte farmacii, folosindcele mai sofisticate metodesecuriste, bine ºtiute din familie.Oare un pãrinte care îºi dã copilul lafacultatea de farmacie, facultategrea ºi scumpã, nu viseazã ca aces-ta sã ajungã sã aibã farmacia lui, sãfie cineva? Este o meserie deosebitde apreciatã ºi stimatã în toatãlumea, ºi sã nu ne ascundem dupãdeget, destul de bãnoasã, în condiþiinormale. La noi, toþi absolvenþii defarmacie din ultimii 3-4 ani, au avutºi vor avea o singurã ºansã: sã fieslugi la doamna Vlad! Mai mult,nici nu pot sã-ºi exercite meseria:totul este dictat pe calculator de laBucureºti! Activitatea din farmacieeste monitorizatã permanent. Nu auvoie sã dea vreun sfat, sã emitã vreopãrere, sã facã vreo înlocuire demedicamente, astfel cã în viitor voruita ºi ce facultate au fãcut. Trebuiedoar sã vândã, orice ºi oricum, lapreþurile cele mai mari, pentru atin-gerea þintei peste care îºi vor luasalariul întreg. Nimic nu este maiumilitor decât deprofesionalizareatotalã a unui absolvent al uneia din-tre cele mai grele facultãþi. Seurmãreºte descalificarea ºi transfor-marea lor în simpli roboþi umani.Este o catastrofã bine pusã la punctprin politica dusã de Catena, ºi, dinpãcate, de guvernanþii noºtri. Trãimo mare tragedie ºi o mare ruºine. Nuasta am visat în '89!

Mirela TUDOSIU

Ce nu ştiaţi despre "Farmacia Inimii" - CATENA!

Traian Bãsescu a vândut lafier vechi, prin Bercea Mondial,peste 61.000 de vagoane ºi 1.500 delocomotive! Jurnaliºtii de laZiuaNews.ro au publicat în exclu-sivitate o serie de documente careprezintã reþeaua formatã din Traianºi Mircea Bãsescu, Gruia Stoica ºiSandu Anghel, ca fiind implicatã întãierea, dispariþia ºi valorificareaacestora.

Printr-o hotãrâre deguvern controversatã, promovatã în1998 de cãtre fostul ministru altransporturilor, Traian Bãsescu,compania naþionalã de cãi ferate -SNCFR RA, a fost "spartã" în cincisocietãþi comerciale. Prin aceastãdecizie, întreg patrimoniul CFR afost împãrþit între cele cinci soci-etãþi, însã preluarea fizicã a patri-moniului a durat vreo doi ani, timpîn care multe active, adicã vagoaneºi locomotive, s-au evaporat ºinimeni nu mai ºtie unde au dispãrut.

Surse apropiate ancheteiîn derulare ne-au specificat cã dinperioada cât Traian Bãsescu a fostministrul Transporturilor lipsesccele mai multe documente privindtransferul activelor feroviare.

La sfârºitul anului 2013,directorul general al SAAF SA,Gheorghiþã Agafiþei, îi comunica, înscris, fostului ministru alTransporturilor, Ramona Mãnescu,cã în gestiunea societãþii pe care o

conduce se aflã 12 vagoane de cãlã-tori, 12 locomotive cu abur ºi 949de vagoane de marfã. Din docu-mentele deþinute de jurnaliºti,rezultã cã în 1998 au fost transferatede la SNCFR cãtre SAAF SA unnumãr de 1.703 de vagoane de cãlã-tori, 1.727 de locomotive ºi 62.752de vagoane de marfã. Practic,rezultã cã 1.691 de vagoane de cãlã-tori, 1.715 de locomotive ºi 61.803de vagoane de marfã au dispãrut din1998 ºi pânã la sfâºitul lui 2013 dinscriptele SAAF SA.

Unde au dispãrut acestevagoane ºi locomotive? Nimeni dinministerul Transportuilor ºi de lacompaniile CFR nu poate rãspundeclar la aceastã întrebare. Toþiminiºtrii care s-au perindat la ºefiaacestui minister din 1998 ºi pânã înprezent au ignorat acest veritabil jafferoviar.

La un calcul simplu re -zultã cã prin vânzarea la fier vechi avagoanelor si a locomotivelor s-auîncasat sume uriaºe de bani. Dininformaþiile deþinute, SAAF a vân-dut tona de fier vechi cu circa 300dolari, iar o locomotivã ºi un vagoncântâreau, în medie, cam 17 tone,deci pentru cele 61.803 vagoaneSAAF a încasat circa 346.700.000de dolari, iar pentru cele 1715 loco-motive vândute tot cu 330dolari/tona , compania CFR a în -casat circa 9.600.000 dolari.

La început a fost þiganulcu fierul vechi. Apoi au apãrut cla-nurile de þigani ºi tãierile masive defabrici, uzine, vagoane, nave,ºine…Existã patru personaje impli-cate în cel mai mare caz de corupþiedin lume, în care fratele unuipreºedinte este arestat pentru acti -vitãþi de corupþie. Întrebãri cum ar fide unde îl cunoºtea Mircea Bãsescupe liderul clanului, Sandu Anghel,de ce preºedintele a mers la petre-cerile clanului ºi cum a reacþionatSRI la toate acestea se aflã peaceeaºi paginã de întrebãri cu altele:averea lui Bercea Mondial estefãcutã din fier vechi, lucrãri de con-strucþie sau acte de corupþie?!

Reamintim cititorilor cã,la mijlocul anilor `90, TraianBãsescu ºi-a suspendat deputãþiapentru a se pune la dispoziþiaautoritãþilor care investigau dispa -riþia flotei României. S-a ales prafulde dosar, deoarece nimeni nu a

putut spune dacã Bãsescu a fostvinovat când a semnat actele referi-toare la flotã. A scãpat de judecatãpentru cã a devenit preºedinte. Dacã

atunci era vorba de nave, acum estevorba de vagoane ºi locomotive.

Cu banii din afacerileanterioare, Gruia Stoica a vrut sãcumpere tot CFR-ul. Cu banii dinafacerile anterioare, Bercea Mon -dial a vrut sã cumpere un pre -ºedinte. Primul s-a dus la puºcãriepentru cã a ratat, cel de-al doilea s-adus la puºcãrie pentru cã l-acumpãrat doar pe fratele preºedin-telui. Credeþi cã dansurile din burical preºedintelui Traian ºi al frateluiMircea la parangheliile þiganilor nua fost fãcut pe banii românilor?Credeþi cã palatele þiganilor nu suntfãcute din furt? Credeþi cã TraianBãsescu nu a furat flota? Credeþi cãTraian Bãsescu nu este implicat îndispariþia zecilor de mii de vagoaneºi locomotive? Daþi-vã singurirãspunsurile!

D.M.

...ŞI CICĂ NU SE CUNOŞTEAU!

Pagina 5 MIZILULDIVERSE

În trecut, copiatul laexamene însemna, de cele maimulte ori, o hârtiuþã ascunsã înmânecã, sub fustiþã sau notiþelescrise direct în palmã sau antebraþ.Însã, acum, tinerii care sepregãtesc pentru examene se folo -sesc de tehnologiile moderne pen-tru a copia. Dupã apariþia pe piaþãa smartphone-urilor, a smartwatch-urilor, a ochelarilor Google, elevulmodern are o varietate de gadget-uri pe care le-ar putea folosi pentrua triºa la examene. În prezent, pro-fesorii nu numai cã trebuie sã fievigilenþi în sala de examinare, citrebuie sã fie la curent cu toatenoile tehnologii apãrute.

Unele dispozitive suntimposibil de vãzut, cum ar fi aºa-numitele cãºti Bluetooth "invi -zibile". Acestea dispun de unmicrofon minuscul, care este legatde un telefon mobil. Astfel de dis-pozitive pot fi folosite pentru a

primi rãspunsuri de la cineva dinexterior.

China pare sã fie þaracare ne aratã cum sã luptãmîmpotriva copiatului. În ºcolile ºiuniversitãþile din China se folosescnoile tehnologii pentru a combate"triºatul high-tech" de mai bine deun an. Membrii comisiilor deexaminare folosesc monitorizareasemnalelor radio ºi verificarea stu-denþilor cu scanere pentru a seevita copierea. "Este greu sãgãseºti profesorii care sã cunoascãtot ce se întâmplã acum pe piaþatehnologiilor, nu au cum sã ºtieprea multe despre noile dispozitiveapãrute. Este nevoie de o schim-bare în întregul sistemul deînvãþãmânt, mai ales cã în viitorulnu prea depãrtat, orice copil vaavea un computer", a declaratShelly Palmer, consultant digitalmedia.

Paula RUªANU

Copiatul în era tehnologiei Curiozităţi desprepapi

Demisia Papei Benedictal XVI-lea, o premierã în ultimeleºase secole, a reprezentat unul din-tre puþinele lucruri rare din bisericacu o istorie de douã milenii.Istoricii moderni însã relevã o seriede curiozitãþi legate de papalitate,pontificate ºi conclav.

Alegerea unui papã decãtre cardinali în Capelã Sixtinãeste un obicei relativ recent. Papa,care are calitate de episcop alRomei, a fost ales prin diferitemijloace, la început doar de clericiidiocezei romane.

În anul 236, un bãrbat penume Fabian, care nu era nicimãcar candidat pentru a devenipapã, a fost ales dupã ce un porum-bel alb - simbolul Duhului Sfânt - is-a aºezat pe umãr.

Cea mai lungã perioadãfãrã papã a fost de doi ani ºi nouãluni, între 1268 ºi 1271. În aceaperioadã, cardinalii reuniþi laViterbo, lângã Roma, nu au pututdecide asupra unui papã pânã cenu au fost forþaþi sã ia o decizie lainsistenþele regelui Franþei. Dupãaceastã situaþie, s-a instituit ceea ceastãzi numim conclave, adicã izo-larea cardinalilor într-o camerã - ºiîn trecut retricþionarea accesului lamâncare - pânã la alegerea unuisuccesor.

În timpurile moderne, unconclav dureazã mai puþin de osãptãmânã ºi, de regulã, aproxima-tiv douã zile. Cel mai lung conclava avut loc în 1740 ºi a durat ºaseluni.

Obiceiul arderii bileþe -lelor de vot existã din 1417, darfumul alb care anunþã alegereaunui nou papã este de datã recentã,mai exact din 1914. Iniþial, fumulalb provenea de la arderea biletelorîmpreunã cu câteva paie, dar acumse folosesc chimicale pentruobþinerea acestei culori.

În teorie, orice bãrbatcatolic botezat poate fi ales papã,însã ultima datã când cardinalii auales pe cineva din afara ranguluipreoþesc a fost în anul 1378, laalegerea lui Urban al VI-lea.

Ultimul papã care nu afost preot în momentul alegerii afost Leo al X-lea (1513-1521).Înainte de a primi prerogativelepapale, el a fost hirotonit.

Ultimul papã care nu afost episop a fost BartolomeoCappellari, un cãlugãr care adevenit Papa Grigorie al XVI-lea,în 1831. El a devenit episcop lapatru zile dupã alegerea sa, dupãcare a devenit papã cu drepturidepline.

Primul papã care a locuitla Vatican a fost Nicolae al III-lea(1277-80).

Veºmintele albe ale papeiîºi au originea de la Inocenþiu al V-lea, ce aparþinea de ordinul domini-canilor. Acesta a decis sã îºipãstreze hainele de preot. Obiceiuls-a menþinut dupã alegerea unui altpapã dominican, Pius al V-lea, în1566.

Trei papi au avut vârstasub 25 de ani. Ultimul dintre aceº-tia a fost Papa Grigorie al V-lea,care avea 24 de ani atunci când adevenit papã în 996.

Cine devine papã are oºansã de 1 la 3 sã devinã sfânt. Dincei 265 de papi din istorie, 81 aufost beatificaþi.

ANUNŢ S.C.MFA S.A. MIZIL angajează mecanici auto, femeie de serviciu, proiectanţi-ingineri.

CERINŢE PENTRU PROIECTANT INGINER :- studii superioare tehnice, inginer mecanic, diferite specializări;

- cunoştinţe de utilizare a programelor de proiectare AUTOCAD 2D/ 3D, Pro/Engineer ; CATIA, SOLID WORKS;- obligatoriu cunoştinţe limba engleză nivel mediu/avansat;

- seriozitate, abilităţi de organizare, spirit analitic, atenţie la detaliu;- rezistenţă la efort intelectual prelungit;

Cei interesaţi sunt rugaţi să depună curriculum vitae la sediul societăţii (Mizil, str.M.Bravu 187, jud.Prahova) sau la adreselede e-mail : office@mfa.ro, amalia.nitu@mfa.ro.

Numai candidaţii selectati vor fi invitaţi la un interviu, a cărui dată va fi stabilită de comun acord cu aceştia.

Relaţii suplimentare la telefon 0731034605.

Seria de articole pe care osã le prezentãm în numereleviitoare ale publicaþiei, face partedin proiectul "Poveste Urbanã",lansat de Fundaþia pentru Educaþieºi Dezvoltare MediaPro, cu sprijin-ul ING Bank, ºi îºi propune sãscoatã la luminã poveºtile caselorvechi, adevãrate comori arhitec-turale, ce se pierd însã în zgomotulcotidian.

Impozanta clãdire de lamalul mãrii a fost construitã dupãplanurile arhitectului român IonBerindei, între anii 1895 ºi 1898.Numele clãdirii, Casa cu lei,provine de la existenþa celor patrulei sculptaþi care troneazã pecoloanele imobilului.

Clãdirea este amplasatã înzona veche a Constanþei, înapropiere de Moscheea Carol I ºide Biserica Catolicã, unde se aflãmai multeclãdiri vechi,majori tateafiind însã înstare avansatãde degradare.Nici Casa culei nu facee x c e p þ i e ,clãdirea fiindînchisã de maimulþi ani ºiavând nevoie de reparaþii capitale.

"Casa cu lei a aparþinutunui negustor armean bogat ºi a fostconstruitã la începutul secolului tre-cut dupã planurile arhitectului Ion

Berindei. Iniþial, autorul eranecunoscut, dar una din cãile princare am identificat autorul, pentrucã planurile nu ne-au parvenit, estecã are leii, care sunt un însemn spe-cific al lui Berindei. Unde se vãdniºte lei, acolo este Berindei, deexemplu, Muzeul Muzicii, CasaCantacuzino, de pe Calea Victoriei.Asta este marca arhitectuluiBerindei. Am gãsit planurile sem-nate de Berindei la arhive ºi pentruPalatul Manissalian din Constanþa,construit dupã planurile luiBerindei. I-am recunoscut stilul ºiCasa cu lei este fãcutã de el", spuneistoricul de artã Doina Pãuleanu.

Casa cu lei, realizatã înstilul Neorenaºterii italiene, cu ele-mente neoclasice, a fost ridicatã dearmeanul Dicran Emirzian pentrufamilia sa. El era un membru mar-cant al comunitãþii armene ºi avea,

în centrulConstanþei,un magazincu mãrfuride lux - "LaLuvru".

La unm o m e n tdat, DicranEmirzian adecis sãînchirieze

locuinþa lui Lazãr Munteanu, unmagistrat pasionat de artã, carefãcea parte din celebra familieKalinderu ºi care a fost prieten cumulþi pictori români importanþi.

Acesta ºi-a expus laparterul casei o impresionantãcolecþie de artã, care putea fi admi-ratã din stradã de cãtre trecãtori. Dealtfel, într-o zi, Krikor Zambaccian,cel care avea sã de vinã unul dintrecei mai importanþi colecþionari deartã din România, a vãzut, prin fe -restrele deschise ale casei,tablourile din colecþia magistratu-lui, fapt care a constituit punctul deplecare al pasiunii lui Zambaccianpentru obiectele de artã.

Dupã Primul RãzboiMondial, Casa cu lei a devenit,pentru scurt timp, sediu de bancã,documentele vremii indicând cãacest lucru s-a întâmplat în 1921.

Apoi, în Casa cu lei a locuit BebiEmirzian, fiul lui Dicran, pânã în1941, când s-a mutat la Bucureºti.Imobilul a avut apoi mai mulþichiriaºi, iar în 1950 a fost naþiona -lizat.

În anii '70, Casa cu lei atrecut printr-un proces de restau-rare, fiind transformatã într-unrestaurant celebru la vremea aceea,care a funcþionat pânã în primii anidupã Revoluþie. Acum, Casa cu lei,care de câþiva ani este în proprietateprivatã, fiind deþinutã de unul dintrecei mai bogaþi constãnþeni, esteînchisã, deoarece are nevoie dereparaþii importante pentru a puteafi din nou funcþionalã.

Tânãrul Rareº Buhai, elevîn clasa a XI-a al Colegiului "LiviuRebreanu", din Bistriþa, a participatla toate cele trei olimpiade inter-naþionale de informaticã din perioa-da liceului, cucerind de fiecare datãmedalia de aur. Anul acesta, eleviiromâni care au participat laOlimpiada Internaþionalã deInformaticã, desfãºuratã între 13 ºi20 iulie în Taiwan, au cucerit patrumedalii.

"Aº dori sã punctez oreuºitã majorã a României laaceastã competiþie: Rareº Buhai adevenit românul cu cele mai bunerezultate din toate timpurile,depãºind performanþa realizatãanul trecut de Vlad Gavrilã. În Hallof Fame-ul medaliilor obþinute laOlimpiada Internaþionalã de In -formaticã, Rareº este depãºit dedoar cinci concurenþi", a declaratprofesorul Adrian Panaete, teamleader-ul lotului olimpic român ºicoordonatorul Comisiei de pre -gãtire ºi selecþie a lotului naþionalde informaticã pentru seniori.Susþinut de profesorul ConstantinGãlãþan, Buhai se pregãteºte zilnic,în afara orelor de la ºcoalã, timp decinci ore.

Deºi se gândeºte ca, dupãliceu, sã meargã la studii în strãinã-tate, elevul bistriþean sperã sã poatereveni, peste ani, în þarã. "Dacãsituaþia din România se vaîmbunãtãþi iau în calcul ºi posibili-tatea de a mã întoarce sã profesezaici", spune el, într-o intervenþiepentru Adevãrul. "Mi-ar plãcea sãam propria afacere în România,fiindcã eu cred cã se poate dezvoltaceva aici în acest domeniu. Mi-arplãcea sã rãmân în România fiind-cã sunt român ºi aici mã simt celmai bine", adãuga el, pentruGândul.

Pentru rezultatele din tim-pul liceului, Rareº Buhai a primitburse din partea statului român.

"Banii îi folosesc pentru mine. Mi-am mai cumpãrat chestii de careaveam nevoie, gen laptop sau altelucruri pe care pãrinþii nu îºi permitsã mi le ia. Îmi ºi strâng banii pen-tru chestii mai mari de care voiavea nevoie", spunea el într-uninterviu acordat în urmã cu doi ani.

Bãiatul locuieºte, împre-unã cu pãrinþii, într-un bloc ANLdin Bistriþa. Mama este asistentãmedicalã, iar tatãl - inginer. Îniunie, Rareº a oferit un frumosexemplu de patriotism atunci când,de Ziua Drapelului, a dedicat þãriisale o medalie de aur cuceritã la unputernic concurs din Germania."Emoþia mea este cu atât mai marecu cât conºtientizez cã la acesteconcursuri fac parte din echipa cereprezintã România, þara în care m-am nãscut ºi în care trãiesc. Cred cãvisele mele nu sunt doar ale mele,sunt visele tinerelor generaþii, careaspirã la împlinire prin muncã, seri-ozitate ºi credinþã. Respect ºiiubesc drapelul þãrii, pentru cã el afost ºi este de fiecare datã aproapede mine, în momentele fericitedatorate succeselor de care am avutºi am parte. Mã mândresc cã suntbistriþean, mã mândresc cã suntromân ºi cred cã Dumnezeu îmi vada puterea ºi înþelepciunea de a-micontinua drumul în cel mai bunmod posibil", spunea atunci elevul.Articol preluat de pe Yahoo News

Cel mai medaliat elev la competiţiileinternaţionale de informatică

POVEŞTI URBANE

Pagina 6MIZILUL SANATATE

CELE MAI

CUNOSCUTE

SIMBOLURI ALE

LUMII"Simbol = semn, obiect, imagine

etc. care reprezintã indirect (înmod convenþional sau în virtuteaunei corespondenþe analoge) un

obiect, o fiinþã, o noþiune, o idee,o însuºire, un sentiment". Aceastaeste definiþia de dicþionar. Pentru

cei care le utilizeazã însã, sim-bolurile sunt chei cu care pot fi

deschise porþile anumitor dimen-siuni spirituale ºi energii. Ele

reprezintã interfaþa lumii fizice cucea astralã. Vã invitãm sã

cunoaºteþi câteva dintre multi-plele simboluri ale umanitãþii ºi

semnificaþia lor.

OBELISCUL

Obeliscul este un pilonînalt, cu patru laturi care seîngusteazã la vârf sub forma uneipiramide. Dedicat de egiptenicelui mai important zeu al lor,Zeul Soare Ra, acest monumentpãgân, care reprezintã energia

masculinã, poate fi întâlnit astãziîn foarte multe oraºe importantedin lumea creºtinã, musulmanã,budistã etc.: Roma, Londra, Paris,Istanbul, Washington, Montreal,Dublin, Delhi, Buenos Aires,Jakarta, Rio de Janeiro, Phenian...Atunci când cele mai mari oraºedin lume ºi-au declarat indepen-denþa, acestea au decis sã ridiceobeliscuri, ca simbol al puterii lordepline.

SVASTICA

Cu decenii înainte caHitler s-o adopte ca emblemãpoliticã, svastica era deja rãspân-ditã în Europa de Vest, ca semn alnorocului ºi bogãþiei. Hitler a ales-o cu acelaºi gând, ca semn distinc-tiv al Partidului Nazist. De fapt,

svastica este un simbol antic, gãsitpe obiecte vechi de 4.000-10.000de ani î.Hr. Populaþiile din ValeaIndusului (Pakistanul de azi) ºireligii ca hinduismul, budismul ºijainismul încã folosesc acest sim-bol, care semnificã fie protecþiadivinã, fie razele soarelui benefic.În budism, se spune cã, înainte dea fi înmormântat, lui Buddha i-afost desenatã o svasticã pe piept,cunoscutã sub numele de Sigiliulinimii. Cea mai veche atestare asvasticii pe teritoriul Românieieste în cultura Cucuteni, acum7.000 de ani!

Mâncãm brânzã sau ouãprovenite de la animale hrãnite cufuraje ce conþin soia sau porumbmodificat genetic, ne îmbrãcãm cutricouri croite din materiale textilefabricate din bumbac modificatgenetic ºi unii dintre noi chiar neplãtim cumpãrãturile cu bancnoterealizate din materii prime modifi-cate genetic. Biotehnologiile ºi cul-turile transgenice sunt o realitatecotidianã pe care mulþi nu o conºti-entizeazã. Imaginaþi-vã însã unviitor în care statele membre ale UEnu se vor mai supune cadrului leg-islativ european în vigoare privindplantele modificate genetic, ci vordecide singure dacã pe teritoriul loreste permisã sau interzisã cultivarea

lor. Acest viitor este promis de unproiect de lege ajuns recent pemesele miniºtrilor europeni aiMediului, ce îºi conti nuã în prezentparcursul le gislativ la nivelul insti-tuþiilor eu ropene. De ce este contes-tat proiectul ºi ce consecinþe poateavea adoptarea lui? Cum reuºescunele þãri sã interzicã plantele mod-ificate genetic ºi cât de periculoasesunt ele?

În supermarketurile euro -pene produsele alimentare eti chetateca modificate genetic (OMG) suntaproape inexistente, din cauzaalegerilor fãcute de jucãtorii de pelanþul alimentar. Cu toate acestea,OMG-urile se gãsesc în numeroasealimente în cantitãþi mai mici de

pragul de etichetare de 0,9%, iar înmajoritatea fermelor europene ani-malele sunt hrãnite cu OMG-uri.Consumatorii din UE mãnâncã pro-duse în fabricarea cãrora suntfolosite biotehnologii de ceva timp.Spre exemplu, enzimele folositepentru producþia de brânzã suntmodificate genetic, adicã în fabri-carea brânzei este folosit în maimulte þãri chymosin (cheag) produsprin microorganisme modificategenetic. Cremele sau budincileconþin uneori emulsificatori sauîntãritori realizaþi din soia sau dinporumb modificate genetic. Acelaºilucru se întâmplã ºi în cazulpastelor, al tãiþeilor sau al unor pro-duse de patiserie, care au în com-poziþie praf de ouã, conservat demulte ori folosind OMG-uri.

În UE s-au înregistrat

numeroase tentative care aveau caobiectiv interzicerea cultivãrii sau aimportului unor culturi transgenicepe motive legate de siguranþã. Dinpunct de vedere legal, poþi impuneastfel de interdicþii doar dacã aiprobe care aratã cã OMG-urile încauzã reprezintã sau dacã acestea arputea constitui un posibil "riscserios pentru sãnãtatea umanã, pen-tru sãnãtatea animalã sau pentrumediul înconjurãtor".

Printre statele membre aleUE care au apelat la clauza de sal v -gardare sau la mãsurile de urgenþãpentru a interzice OMG-urile s-aunumãrat Franþa, Italia, Grecia,Polonia, Ungaria, Austria ºiBulgaria.

Corina VÂRLAN

Ce nu scrie pe etichete?!

Sub denumirea genericãde "alimente tartinabile preparateindustrial", se ascund diversecocktailuri de aditivi alimentari,arome, coloranþi, sãruri ºi produseprocesate de calitate inferioarã,dar frumos prezentate. E greu sãle reziºti ºi, cel mai adesea, preferisã crezi cã pericolul este mic.Dacã dieta ta este una monotonã,bazatã pe alimente procesateindustrial, riscul de a te îmbolnãvieste inerent!

Obiºnuieºte-te sã citeºtietichetele produselor pentru aînvãþa sã identifici elementelenocive din alimente. Altfel, "notade platã" va fi tot mai consistentãodatã cu trecerea anilor.

Margarina. În cazul mar-garinei, tartinabilitatea este datã desaturaþia acizilor graºi din grãsimicare, la temperatura camerei, suntsolide. Grãsimile bogate în acizigraºi polinesaturaþi rãmân lichideatât la temperatura camerei, cât ºi lafrigider. Hidrogenarea distrugeacizii graºi esenþiali. Aceastaînseamnã o carenþã pentru organis-mul uman, acizii graºi esenþialifiind singurele grãsimi de careorganismul nu se poate dispensa.Procesul de hidrogenare are scopstrict comercial, o grãsime netarti -nabilã fiind mai greu de pus pe ofeliuþã de pâine. Au aceleaºi caloriiprecum grãsimile obiºnuite, dar nuau aceleaºi calitãþi nutriþionale.

Untul. Dacã untul nuconþine ºi grãsimi hidrogenate, este

un produs sãnãtos, cu condiþia sãfie consumat cu moderaþie de per-soanele sãnãtoase, adicã 40 degrame pe zi. Pentru a-ºi pãstra ca -litãþile, untul nu trebuie folosit laprãjeli!

Brânza topitã. În specialcea procesatã cu sãruri de topire,este contraindicatã, mai ales copi-ilor sau persoanelor cu osteoporozã,deoarece sãrurile de topire de -zechilibreazã balanþa calciu-fosforºi împiedicã depunerea calciului înoase sau predispune la depunerealui în locuri nedorite, generând oste-ofitele. Trebuie evitatã, mai ales lacopii, brânza topitã cu arome.Aromele natural identice suntarome artificiale, iar natural identicînseamnã cã într-un proces foarteelaborat de chimie industrialã, sereconstituie o aromã în notele eidefinitorii, obþinându-se un substi-tut al unei arome naturale. Acesteapot fi mai periculoase decât E-urile,care sunt aprobate în UE, pe listapozitivã regãsindu-se aproximativ350 de E-uri, pe când aromele potîntrece chiar 3000 de arome naturalidentice.

Pateul. Denumirea depateu lasã impresia cã este vorba deun aliment unitar, cu aceeaºi com-poziþie. Sub denumirea aceasta seascund, în realitate, zeci de ali-mente diferite din punct de vedere

senzorial ºi nutriþional. Preparat încasã, din ficãþei de pasãre, con-sumat cu moderaþie într-o dietãdiversificatã ºi echilibratã, dar ºi aunui stil de viaþã activ, pateul esteun aliment hrãnitor. În cazul celuiindustrial, citind eticheta, vomdescoperi cã pateul de pasãreconþine ºorici ºi grãsime de porc,puþinã carne de pasãre de o calitatebiologicã scãzutã, o gamã largã deE-uri, cel mai cunoscut fiind E 621,polifosfaþi, multã sare, amidon carepoate conþine gluten ºi îl fac pericu-los pentru suferinzii de diabet.Pateurile vegetale, recomadate ade-seori ca produse de post, conþin pelângã proteinele din soia, grãsimihidrogenate, bogate în acizi graºitrans, polifosfaþi, glutamat mono -sodic, colorant E-120, cazeinã,caragenan.

Maioneza. Are o încãrcã-turã caloricã foarte mare din ca u zaconsumului excesiv de ulei defloarea soarelui, bogat în Omega 6,dar sãrac în Omega 3. Astfel, ba -lanþa acestor acizi graºi va fi foartedezechilibratã, în favoarea luiOmega 6, care este proinflamator.Cum cele mai multe produse de tipfast food sunt procesate cu ulei defloarea soarelui, se ajunge la o dietãconsideratã cancerigenã din cauzaacestui dezechilibru, în care pon-derea lui Omega 6 este de 24 de ori

mai mare decât Omega 3. Oriceprodus care conþine multã grãsime,chiar ºi vegetalã, este un produshipercaloric. În plus, maionezeleindustriale conþin mulþi aditivi ali-mentari ºi arome, motiv pentru carear trebui sã fie consumate doaraccidental ºi în cantitãþi mici.

Salata de icre. Înseamnã ocantitate foarte micã de icre, uneoride capelin, adicã peºte oceanic fãrãmare valoare economicã ºi foartemultã maionezã, deci grãsimi ºimulte E-uri. Valoarea lor biologicãeste foarte scãzutã, având un aportde grãsimi nesãnãtos.

Pasta de peºte. Este obþi -nutã tot din peºte fãrã valoare eco-nomicã ce nu poate fi vândut caatare, ºi conþine foarte multã sare ºiaditivi alimentari. Supraingestia desare este o mare problemã. Unadult ar trebui sã consume maxim5-6 grame de sare pe zi sau expri-mat în sodiu, 2-4 grame pe zi.

Dulceaþa sau gemul. Suntalte denumiri generice. Con teazãproporþia de zahãr, fructe ºi sucprocesat industrial, precum ºi adi-tivi de îndulcire sau agenþi de geli-fiere. Mai pot conþine înducitoriartificiali: aspartam, acesulfam,sucralozã, ciclamat de sodiu, pre-cum ºi arome artificiale, coloranþiºi conservanþi artificiali. Edul -coranþii tulburã metabolismul ºiechilibrul neuroendocrin care ge -nereazã o fragilã balanþã între saþi-etate ºi foame, provocând obezi-tatea.

Robert GEORGESCU

OTRĂVURI!

De 60 de ani, un bătrân

mergea zilnic la Zidul Plângerii din

Ierusalim. Despre acest bătrân

aude şi o reporteră de la CNN şi se

hotărăşte să-i ia un interviu.

Ajunge ea la Zid şi află care este

bătrânul.După 45 de minute, bătrânul

îşi termină rugăciunea şi reportera

îl abordează pentru a-i lua intervi-

ul.- Scuzaţi-mă, eu sunt reporteră la

CNN şi mă numesc Rebecca Smith.

Dvs. cum vă numiţi?

- Moritz Fishbein.

- De când veniţi la Zidul Plângerii?

- Aproximativ de 60 de ani.

- De 60 de ani! Şi pentru ce vă

rugaţi?- Mă rog ca evreii, creştinii şi

musulmanii să trăiască în pace...

Mă rog să nu mai fie războaie şi să

dispară ura dintre oameni... Mă rog

să nu mai fie foamete nicăieri în

lume.- Şi ce simţiţi după 60 de ani?

- Parcă aş vorbi la pereţi!

MIZILULPagina 7

GLUME...DIVERTISMENT

Campionatul Mondial deFotbal 2014 s-a isprãvit, darnedumeririle au rãmas. Iatã o listãcu cele mai "inteligente" întrebãripe care le pun femeile în timpulmeciurilor:

u Cât dureazã meciulãsta?

u Ce se întâmplã dacãnu marcheazã nimeni?

u Joacã Beckham?u Dacã Ronaldo joacã

la Real ºi joacã ºi la Portugalia, cese întâmplã când Real joacã cuPortugalia?

u Pot sã schimb pe altpost?

u Auzi, CristianoRonaldo e cãsãtorit?

u Þie care tricou îþiplace cel mai mult?

u Ãia care n-au minge,de ce fug?

u Te intereseazã ºi pre-lungirile?

u Dacã în spatele porþii

este plasã, de ce nu se pune ºi înjurul terenului?

u Vrei sã vorbeºti cumama la telefon?

u A mai rãmas multpânã la final?

u Ce crezi, când vomavea timp sã mergem ºi noi la ci -nema?

u Mã mai iubeºti ...?u Te duci sã-mi cum -

peri ºi mie ceva dulce?u útia joacã ºi dacã

plouã?u Dacã dau ãºtia gol, ce

se întâmplã?u Nu poi sã afli mâine

cum s-a terminat?u Vrei sã vezi meciu'?u Cu cine þii?u De ce se schimbã

porþile la pauzã?u Da' ãºtia de ce nu se

epileazã?u De ce te uiþi la Spania

- Olanda, dacã tu þii cu Steaua?

Iei în maºinã o auto -stopistã, o fatã tânãrã ºi frumoasã.Brusc, fata leºinã în maºinã ºi oduci la spital. Acest lucru este stre-sant!

La spital medicii îþi spuncã ea este însãrcinatã ºi te felicitãcã vei fi tãtic. Le spui cã nu tu eºtitatãl, dar fata susþine cã tu eºti!Aceastã situaþie devine una foarte

stresantã!Aºadar, ceri un test ADN

prin care sã demonstrezi cã nu tueºti tatãl. La finalul testelor, doc-torul îþi spune cã eºti infertil ºi celmai probabil aºa te-ai nãscut. Eºtiextrem de stresat, dar totuºi te simþiuºurat. Pe drumul spre casã te gân-deºti, cu nostalgie, la cei trei copiiai tãi. Cum te simþi?

Întrebări... feminineINSCRIPŢIE

Test psihologic

Un om a gãsit un ou devultur ºi l-a pus în cuibarul uneigãini de curte. Puiul de vultur aieºit din ou odatã cu puii de gãinãºi a crescut împreunã cu ei. Toatãviaþa lui, vulturul a fãcut ceea ce aufãcut ºi puii, crezând cã este pui decurte: a scurmat pãmântul dupãviermi ºi insecte, a cloncãnit ºi acotcodãcit. Dãdea din aripi ºi zburaun pic în aer.

Anii au trecut ºi vulturula îmbãtrânit. Într-o zi, el a vãzut opasãre splendidã deasupra lui, pe

cerul fãrã nori. Aceasta plana într-o graþioasã mãreþie printre curenþiiputernici, abia bãtând din aripilesale viguroase, aurii. Bãtrânul vul-tur privi în sus cu veneraþie. "Cine eacesta?", a întrebat el.

"Acesta este vulturul,regele pãsãrilor", i-a spus vecinulsãu. "El aparþine Cerului. Noiaparþinem Pãmântului, noi suntemgãini".

ªi astfel vulturul a trãit ºia murit ca o gãinã, pentru cã asta acrezut cã este.

Povestea multora dintre noi!

m O femeie face 60 ani. Soþul îiaduce drept cadou un boboc detrandafir, o pâine caldã, o sticlã cuºampanie ºi una cu lapte.- Mulþumesc, dragul meu! spunefemeia. Dar care este semnificaþialor?- La 18 ani erai ca un boboc detrandafir, la 24 ca pâinea caldã, la40 ca ºampania, iar la 60 de ani eºtica o vacã!- Mulþumesc, scumpul meu, darsemnificaþia este cu totul alta: la 18ani eram ca un boboc de trandafir,dar nu m-ai rupt tu; la 24 eram capâinea caldã, dar tu mâncai coaja,pe când alþii miezul; la 40 eram caºampania, dar tu numai mã agitaiºi alþii beau conþinutul; acum, la 60de ani poate sunt ca o vacã, dar totmai am un tãuraº care mã întreabãce-mi mai face boul de-acasã?

m Preotul: - Ce-mi bãgaºi, fiule,în buzunar?Enoriaºul: - O bancnotã de 50,pãrinte...Preotul: - Apãi, de ce crezi tu, fiule,cã-i zice sutanã?

m Eu ºi soþia mea ne plictisisemde viaþa noastrã amoroasã ºi amhotãrât sã devenim creativi ºi sã nejucãm de-a doctorul ºi pacienta. Eam-a rugat ca de data asta sã durezemãcar o orã, aºa cã am fãcut-o sãstea în sala de aºteptare 55 deminute!

m Doi poliþiºti gãsesc douãgrenade într-o groapã.- Ce facem cu ele?- Le ducem la secþie.- Pãi ºi dacã explodeazã una pedrum?- Spunem cã am gãsit doar una!

m ªeful secþiei de poliþie:- La dracu, cum a putut sã ne scapeinfractorul? Nu au fost pãzite toateieºirile?- Ba da, dar probabil cã a scãpat peuºa de intrare!

m O blondã îºi gãseºte maºinadin parcare cu portiera înfundatã.Un trecator "binevoitor" o sfãtu-ieºte sã sufle în þeava de eºapamentpânã când portiera revine la formainiþialã. Blonda nu stã mult pe gân-duri ºi începe sã sufle. În timp ceera în plinã acti vitate, o altã blondãapare:- Ce faci dragã?- Uite, suflu ca sã îndept portiera.- Vai dragã, da' fraierã mai eºti ! N-o sã reuºeºti niciodatã!- De ce?- Pãi nu vezi c-ai ferestreledeschise ...

m Dupã ce au bãut, bãrbaþiivorbesc inutil, devin emoþionali,conduc prost, înceteazã sã maigândeascã, se bat pentru nimic.Femeile pot face toate acestea fãrãsã bea.

m Înainte sã plec în vacanþã, pri-etenii m-au avertizat:- Ai grijã acolo în Thailanda cândagãþi vreo femeie… nu toate suntceea ce par a fi.Aºa cã am întâlnit aceastã femeiefrumoasã… Arãta ca o femeie,dansa ca o femeie, sãruta ca ofemeie, dar când m-a dus la eaacasã ºi a fãcut o parcare lateralãperfectã, am ºtiut cã ceva nu e înregulã…

Pagină realizată de Adriana POPA

O searã mohorâtã deoctombrie. Ploua intens pe strãzilepustii. Într-un hotel din capitalã,Lucian, dupã ce a constatat cã nueste nimic interesant la TV, ºi dupãce a mâncat tot ce se afla în minibarul din camerã, a început sã rãs-foiascã Biblia ce o gãsise în nop-tierã. Brusc, se învioreazã ºi punemâna pe telefon.

- Recepþia? Bunã seara,domniºoarã. Îmi puteþi de orarulcurselor aeriene spre Milano?- Bunã seara, îmi pare rãu, nu ºtiu,dar pot afla în câteva momente!

- Nu conteazã, mulþumescoricum. Aveþi o voce încântãtoare ºimã întreb când ieºiþi din turã?

Eroul nostru reuºeºte pânãla urmã sã convingã telefonista sã

urce la el în camerã ºi sã bea cevaîmpreunã. Telefonista urcã, beauceva, se distreazã ºi totul sesfârºeºte în pat.

Dupã ce au fãcut dragoste,

telefonista spune:- Cine ar fi crezut cã aº fi

ajuns în pat cu tine... abia ne-amcunoscut...

- Eu ºtiam. E scris în

Biblie!- Cum? Unde?- Chiar pe prima paginã!

Era scris înBiblie!

Când Dumnezeu aîmpãrþit oamenilor mintea, cred cããºtia erau în cantonament:

"În fotbal, existã o sin-gurã posibilitate: victorie, egal sauînfrângere" - Franz Beckenbaurer.

"Când omul în negrufluierã finalul, arbitrul nu mai poateschimba nimic" - Andy Brehme.

"Uneori pierzi, alteori

câºtigã ceilalþi" - Otto Rehhagel."Scorul e 1-1, dar putea fi

ºi invers" - jurnalistul HeribertFassbender.

"Fotbalul a devenitsportul numãrul 1 în Franþa. La felºi handbalul" - acelaºi jurnalist.

"Fotbalul e ca ºahul,numai cã fãrã zaruri" - LukasPodolski.

Perle... sportive!

Este important sã ai o femeie ce te ajutã pe acasã, îþi gãteºte din când în când, face

curãþenie ºi are o slujbã.

Este important sã ai o femeie ce tepoate face sã râzi.

Este important sã ai o femeie de încredere ºi care nu te minte.

Este important sã ai o femeie bunã la pat ºi cãreia îi place sã fie cu tine.

Este foarte, foarte, foarte important ca aceste patrufemei sã nu ºtie una de cealaltã, altminteri ai putea-o

sfârºi ca ºi mine!

Nu renunþaþi niciodatã,acesta este mesajul acesteisuperbe povestiri. Înarmaþi-vãcu rãbdare ºi încredere în viaþã,în creaþie ºi în scopul fiecãruiadintre voi pe pãmânt. Restul…va veni pentru fiecare lamomentul potrivit! Aceastãpovestioarã nu doar cã vã vapune pe gânduri, dar vã vaschimba percepþiile asupravieþii, deoarece conþine un puter-nic mesaj emoþionant ºi moti-vaþional.

Feriga ºi bambusul. Opoveste despre cum sã nurenunþi niciodatã…

Într-o zi am decis sãrenunþ… Am decis sã renunþ lajobul meu, la relaþia mea, la spi -ritualitatea mea… Am vrut sãrenunþ ºi la viata mea. M-am dusîn pãdure pentru a avea o ultimãconversaþie cu Dumnezeu.

"Doamne, poþi sã-midau un motiv bun ca sã nurenunþ?" Rãspunsul lui Dum -nezeu m-a luat prin surprin -dere…

"Uitã-te în jur. Veziferiga ºi bambusul?"

"Da", am rãspuns.

"Când am plantat se -min þele de ferigã ºi de bambus,am avut mare grijã de ele. Le-amdat luminã, le-am dat apã. Ferigaa crescut repede din pãmânt.Verdele ei strãlucitor a acoperitpãmântul. Din seminþele debambus nu a ieºit nimic, însã nuam abandonat bambusul. În celde-al doilea an, feriga a crescutºi mai mare, ºi mai bogatã, dardin sãmânþa de bambus tot nu aieºit nimic, însã nu l-am abando-nat. Nici în anii urmãtori tot nuieºea nimic din sãmânþa de bam-bus, dar nu am vrut sã renunþ.

Apoi, în cel de-al cin-cilea an, o mlãdiþã a ieºit dinpãmânt. Comparativ cu feriga,era în mod evident micã ºiinsignifiantã, însã, dupã numaiºase luni, bambusul s-a înãlþatpânã la 30 de metri înãlþime.

În toþi aceºti cinci ani,bambusul ºi-a dezvoltat rã dã -cinile. Aceste rãdãcini l-au fãcutputernic ºi i-au oferit lucrurilede care avea nevoie pentru asupravieþui. Nu aº da niciuneiadintre creaþiile mele o provocarecãreia nu ar putea sã-i facã faþã!"

Dialog cu Dumnezeu

MIZILUL Pagina 8

Descriere Rãceala obiºnuitã este

ceva ce am avut cu toþii ºi prezenþaei a chinuit omenirea de la începu-turile ei. ªi, pânã acum, nu a putut fiînlãturatã! Rãceala obiºnuitã este oinfecþie foarte contagioasã careîncepe adesea ca o iritare a gâtului,nas înfundat ºi culmineazã cu ochiroºii ºi lãcrimoºi, strãnut, tuse,dureri în gât, guturai, congestie,durere slabã de cap ºi o stare gene -ralã de obosealã ºi de rãu. Rãcelilecauzeazã rareori complicaþii se -rioase, cu excepþia infecþiilor ure-chilor la copii. Totuºi, ele pot exa -cerba astmul ºi pot cauza infecþii ale

tractului respirator inferior, cumsunt bronºitele ºi pneumonia. Îngeneral, o rãceala va ceda dupã cincipânã la zece zile.

CauzeRãcelile ºi gripa, care sunt

cauzate de viruºi de tipuri diferite,sunt foarte contagioase. Viruºii sepot împrãºtia prin aer ºi prin contactcu diferite obiecte. Anumiþi factoripot predispune o persoanã la con-tactarea unei infecþii: extenuarea, oboalã, stres prelungit, expunere lafum de þigarã sau alþi poluanþi dinmediul înconjurãtor, precum ºi ospãlare incorectã sau insuficient defrecventã a mâinilor.

Simptome- Congestie la nivelul

capului ºi a pieptului- Strãnuturi ºi tuse- Dureri în gât- Scurgeri nazale apoase- Dureri musculare- Febrã ºi frisoane- Dureri de cap- Obosealã

Prevenþie ºi tratamentAtât pentru rãcealã, cât ºi

pentru gripã, elementele-cheia pen-tru grãbirea refacerii sunt consumulmultor lichide ºi a unor alimentenutritive ºi multã odihnã. Pentrucombaterea viruºilor care cauzeazã

aceste douã boli, este util sã semenþinã un sistem imunitar puter-nic. Medicina popularã susþine con-sumul usturoiului pentru a ajuta laprevenirea infecþiilor respiratoriiobiºnuite, precum ºi a ardeilor iuþi,ghimbirului, hreanului ºi muºtaru-lui, care pot oferi o ameliorare ime-diatã a congestiei nazale prin des-fundarea cãilor respiratorii. Ce maiputeþi face? Spãlaþi-vã des pe mâini,gândiþi-vã la posibilitatea de a facetoamna un vaccin antigripal ºi beþimulte lichide pentru a fluidiza fleg-ma.

AlimentaþiaConsumaþi din belºug: ali-

mentele recomandate de medicinapopularã, ceapã roºie, fructe depãdure, mere, prune, ardei, citrice,kiwi, carne de pui (sub formã desupe) ºi carne de vitã.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

Liderii americaniplãnuiau sã însceneze oserie de atacuri teroriste,

pentru a interveni înCuba

În 1962, la scurt timpdupã ascensiunea la putere a luiFidel Castro în Cuba, De -partamentul Apãrãrii din SUA a

propus demararea OperaþiuniiNorthwoods. Aceasta urma sãutilizeze o serie de mãsuri pen-tru a câºtiga sprijinul opinieipublice americane ºi inter-naþionale ºi pentru a justifica ointervenþie armatã în statulcomunist.

Conform dosarelor ca -re au fost desecretizate recent,

tacticile care urmau sã fiefolosite includeau rãspândireaunor zvonuri, distrugerea uneinave americane în golfulGuantanamo, organizarea deînmormântãri pentru victimelefictive ºi deturnarea unor a -vioane comerciale sau vase decroazierã.

Din fericire, preºedin-tele John Fitzgerald Kennedy arefuzat propunerea oficialilor.

Teorii ale conspiraţiei

Întâmplator sau nu,Maastricht este locul unde s-asemnat acordul de creare al UE.

La aproxima-tiv ºase milede Maas tri -cht, în Olan -da, se aflãî n g r o p a þ i8301 de sol-daþi ameri-cani care aumurit în "O -p e r a þ i u ne aMar ket Gar -den " - luptelepentru eliber-

area Olandei în toamna-iarna1944-1945. Fiecare dintre ostaºiiîngropaþi în cimitir, precum ºi în

alte cimitire militare canadiene ºibritanice, a fost adoptat de o fa -milie olandezã, care îngrijeste demormânt, pentru a pãstra vieamintirea soldatului pe care l-auadoptat. Este chiar obiceiul de apãstra un portret al unui soldatamerican, într- un loc de cinste încasa lor. Anual, de "ZiuaEliberãrii ", serviciile memorialesunt þinute pentru cei care aumurit în lupta pentru eliberareaOlandei .

Evenimentul se încheiea doua zi cu un concert. Piesa definal este întotdeauna "Il Silenzio", o piesã memorialã, comandatãde olandezi în 1965, la 20 de anide la eliberarea Olandei, com-pozitorului Nino Rossi.

MISCELANEU

FermoarulMajoritatea dispozitive -

lor pentru fixarea obiectelor devestimentaþie, precum ºireturile,nasturii sau acele de siguranþãexistã, sub o formã sau alta, demii de ani. Fermoarul însã esteun accesoriu mai ''tânãr'', cu ovechime de doar un secol ºi ceva,inventat de americanul Whit -comb Judson din Chicago.

La sfârºitul secolului alXIX-lea, Judson era un inventa-tor de succes cu câteva zeci debrevete la activ, în special ino-vaþii mecanice din domeniulautomobilelor ºi transporturilorferoviare. La un moment dat, aînceput sã se gândeascã serios laun dispozitiv care ar fi putut

înlocui ºireturile lungi ºi inco-mode cu care trebuia sã-ºi legecizmele în fiecare zi.

La 29 august 1893 aprimit brevetul pentru ceea ce ela numit ''încuietoarea cu cârlige''.Deºi dispozitivul era destul destângaci construit ºi se blocadeseori, Judson ºi asociatul sãu,Lewis Walker, l-au adoptat rapidºi l-au cusut la cizme. In ven -tatorul a expus încuietoarea laTârgul Mondial de la Chicago,din 1893, însã fãrã prea maresucces. Abia în 1913, cândinginerul american de originesuedezã Gideon Sundbach a adusîmbunãtãþiri dispozitivului, fer-moarul a început sã fie observat.Pe la sfârºitul anilor '20, fer-

moarul era întâlnit la tot felul depiese de îmbrãcãminte sauîncãlþãminte, iar un deceniu maitârziu a fost adoptat de industriamodei ca unul dintre cele maiimportante accesorii. Decedat în1909, Whitcomb Judson nu a maiapucat, din pãcate, sã se bucurede succesul invenþiei sale.

RĂCEALA ŞI GRIPA

Biertanul este o localitatesituatã în Transilvania, întreMediaº ºi Sighiºoara. Este renumit,în special, pentru Biserica fortifi-catã, principalul obiectiv turisticdin localitate, aflatã pe o colinã încentrul localitãþii. Este construitã înstil gotic târziu, cu elemente speci-fice Renaºterii, iar din 1993 a fost

inclusã în Patrimoniul UNESCO. Biserica, construcþia cen-

tralã a ansamblului, este una dintrecele mai bine conservate bisericifortificate din cele 300 care au fostridicate între secolele XV-XVI înTransilvania. Construcþia, precumºi sistemul de blocare - cu 15zãvoare - a uºii care adãpostea teza-urul din bisericã ºi lucrurile de va -loare ale locuitorilor, dovedeºte

rolul de apãrare împotriva invada-torilor.

Un lucru inedit îl constitu-ie însã turnul sau bastionul-închisoare, care avea un rol foarteinteresant ºi util pentru societateatradiþionalã din acele vremuri. Aicigãsim o camerã micã, cu un singurpat, o singurã farfurie, un singur

tacâm ºi o singurã canã, odaie încare erau închise pentru douã sãp-tãmâni perechile ce doreau sãdivorþeze, timp în care cei doi soþitrebuiau sã împartã totul, oferindu-li-se astfel timpul ºi locul perfectpentru a se împãca. Se zice cã înaproape 300 de ani, toþi cei care auajuns în aceastã camerã din cauzãcã doreau sã divorþeze, s-au împã-cat ºi au rãmas împreunã.

Locul din România undenimeni nu a divorţat!

Asistãm la acþiuni caresfideazã regulile democratice ºinormele de drept. Recentulepisod demonstreazã încã o datãfaptul cã regimul lui TraianBãsescu a înþeles sã îºi executeadversarii politici, asemenea luiAdrian Nãstase urmând DanVoiculescu. Deciziile, proce-durile, celeritatea ºi respingerilepe bandã a cererilor din parteaapãrãrii, pun în discuþie acest actde justiþie. S-a ajuns aici dincauza laºitãþii ºi în urma unuiproces de aservire a unor compo-nente ale puterii judecãtoreºti.Tãcerea, frica ºi laºitatea nu mai

sunt astãzi acceptabile, când se dovedeºte cã toatã punerea în scenã aacestui dosar a servit efortului de revanºã a lui Traian Bãsescu cu þintãclarã pe postul Antena 3.

eurodeputat, Victor BOªTINARU

DECLARAŢIA LUNII

Istoria unei melodii!

Concepeţi lumea fără ele?

Un clujean povesteºte cã afost sunat de o persoanã care l-ainvitat sã participe la un simpoziondespre sãnãtate. Dupã câtevasecunde, acesta ºi-a dat seama cãevenimentul este dedicat exclusivetnicilor maghiari. Mare i-a fostmirarea când reprezentatul organi-zatorilor i-a spus cã nu înþelegemirarea acestuia cã evenimentul

este în maghiarã, pentru cã înArdeal toþi ar trebui sã vorbeascãaceastã limbã.

Ca sã vedeþi pânã undeduce obrãznicia unor maghiari, iatãreproducerea discuþiei"- Bunã ziua... sunteþi vorbitor delimba maghiarã?- Nu... ar trebui?- Facem un simpozion despre sãnã-tate ºi se þine în limba maghiarã...- Pãi... suntem în România... ar tre-

bui sã pot sã vin ºi eu, mai ales cãeste vorba despre sãnãtate..- Pãi nu sunteþi din Ardeal? Nu artrebui sã ºtiþi limba maghiarã?- Da, stimatã doamnã, sunt dinArdeal, din România, unde se vor-beºte româna!- Hai lasã-mã, scuteºte-mã cu deastea, oricine din Ardeal ºtiemaghiara... La revedere, o zi bunã."

Anca MURGOCI

HALUCINANT!