Analiza riscurilor pe piata cinematografica1. Estimarea riscurilor pe piata cinematografica Riscul afecteaza toate componentele unei economii, de aceea eliminarea incertitudinii, evaluarea riscurilor si a implicatiilor acestora fac companiile sa raspunda mai usor la factorii de risc, sa se adapteze si sa performeze, sa se pozitioneze mai bine pe piata. Piata cinematografica ca si celelalte piete se confrunta cu o serie de riscuri economice, geopolitice, tehnologice, sociale si de mediu. In cele ce urmeaza sunt identificate si sunt prezentate riscurile acesteia argumentandu-se pe marginea influentei lor asupra pietei in cauza.

Obiective: - adaptarea rapida la modificarile aparute in piata pentru a deveni competitiv - flexibilizarea pietei - crearea de productii tv si de filme care sa corespunda preferintelor si sa fie mai bine orientate catre piata / publicul tinta - previzionarea evolutiei pietei cinematografice in anii urmatori - atragerea de investitii, de surse de finantare pentru ca finantarea de la stat este din ce in ce mai redusa - realizarea de proiecte in coproductie pentru a avea proiecte cinematografice cu costuri mai mici (fara a fi afectata negativ calitatea proiectului) si a beneficia de know how-ul unei alte companii

Risc economic: - volatilitatea preturilor bunurilor - indicele preturilor a crescut ajungand la 7,77 % in septembrie 2010, cota de TVA s-a marit cu 5% si rata inflatiei a crescut, plasandu-se n trimestrul III semnificativ peste limita superioara a intervalului de variatie din jurul punctului central de 3,5% al tintei stabilite pentru anul n curs. Toate aceste aspecte s-au resimtit asupra populatiei, astfel ca cererea de consum a populatiei s-a redus. Populatia sia directionat veniturile pentru a-si satisface nevoile de baza, gestionandu-si mai atent resursele financiare si renuntand intr-o oarecare masura la achizitionarea de DVD-uri sau la mersul la cinematograf. Astfel ca, incasarile totale au fost de 86.940.607 lei din 5.137.415 bilete vndute n 2009 n Romnia vs 3.797.586 bilete vandute n

2010, cu 35% mai mult fa de 2008. Aceste cifre au fost nregistrate ntr-un an n care se pariase, la un moment dat, pe scderea numarului de spectatori din cauza crizei economice. Pe piaa local erau n funciune la sfritul anului trecut 74 de cinematografe, ceea ce nseamn peste 182 de ecrane i aproape 50.000 de locuri, conform datelor Centrului Naional al Cinematografiei (CNC), comparativ cu acum cinci ani, cnd funcionau 85 de cinematografe cu un numr similar de locuri. - criza fiscala este un factor important deoarece ca raspuns la aceasta, guvernul tinde sa se indatoreze, sa reduca bugetul si sa creasca taxele. Astfel reducerea bugetului pentru cultura inseamna ca Uniunea Nationala Pentru Cinematografie beneficiaza de sume de bani mai mici pentru finantarea productiei de filme ceea ce se rastrange in reducerea numarului de filme romanesti. De asemenea, cresterea taxelor si legislatia defectuoasa nu incurajeaza investitorii sa se orienteze catre piata cinematografica din Romania. Dupa cum se poate observa din tabelele de mai jos, veniturile totale inregistrate in contul Fondului Cinematografic sunt in scadere fata de anul 2008, iar incepand cu anul 2007 acestea sunt reprezentate exclusiv de venituri proprii, nemaiexistand alocatii bugetare care sa sustina producatorii de filme.VENITURI TOTALE INREGISTRATE IN CONTUL FONDULUI CINEMATOGRAFIC (RON) ANUL VENITURI TOTALE FOND CINEMATOGRAFIC 2010 2007 40 000 000 2008 44 000 000 2009 32 000 000

SURSELE DE CONSTITUIRE ALE FONDULUI CINEMATOGRAFIC (RON) ANUL 2005 1 869 870 Alocaii bugetare 2006 1 300 000 2007 2008 2009 -

2005 Venituri proprii cinematografic la Fondul 23 775 616

2006 34 549 793

2007 40 000 000

2008 44 000 000

2009 32 000 000

- rata somajului a crescut atingand maximul de 8,36% in luna martie. Acest lucru a implicat : costuri mai mici cu personalul, mai mult timp liber in care persoanele ar putea urmari productiile tv romanesti si filmele straine difuzate si scaderea nivelului veniturilor (castigul salarial mediu net lunar pe economie inregistrand o dinamica descendenta ajungand la 1.340 lei in septembrie 2010 comparativ cu 1.359 lei in septembrie 2009) . Astfel ca persoanele si-au restabilit prioritatile, sunt mai atente la modul cum isi gestioneaza veniturile si s-a crezut ca vor renunta la achizitia de filme pe DVD si de bilete la cinematograf . Totusi piata a inregistrat o tendin pozitiv prin creterea numrului de spectatori i a pieei, n general, odat cu deschiderea de noi complexe cinematografice n Bucureti. Din nou au fost contrazise speculaiile care previzionau mprirea numrului existent de spectatori la mai muli operatori. Numai n decembrie 2009, cinematografele cu traficul cel mai ridicat din Bucureti au nsumat 266.122 mii bilete vndute (Movieplex Plaza Romnia 84.964 / Multiplex Bucureti Mall 83.485 /Cinema City AFI Cotroceni 97.673). Prin comparaie, cu doar o lun naintea deschiderii cinematografului Cinema City Cotroceni, operatorii existeni (Movieplex i Multiplex) nregistraser 167.647 spectatori.

OrasBucuresti Bucuresti Bucuresti Constanta Brasov Cluj

CinemaMovieplex Cinema The Light Cinema Cityplex City Mall Cityplex Tomis Mall Cityplex Eliana Mall Odeon

MallPlaza Romania Liberty Center City Mall Tomis Mall Eliana Mall Polus Center

Trafic lunar*81 500 23 500 10 500 15 500 8 500 18 000

*

conform inregistrarilor de la casele de bilete - cercetarea Big Screen: Big Impact Big Cost? realizata de Carlton Screen Advertising

- criza din SUA a determinat scaderea atractiei de a realiza productii cinematografice, ceea ce s-a rasfrant direct asupra numarului de filme realizate in SUA. Pe de alta parte, astfel investitorii/producatorii se pot reorienta catre alte piete si ar putea alege Romania datorita costului scazut cu personalul (rate-urile actorilor, freelancerilor, etc.). Acest factor este important pentru ca filmele ce au un numar mare de spectatori/telespectacori si sunt cele mai achizitionate in format DVD sunt produse in SUA, acestea reprezentand 35% din piata. - reducerea procesului de globalizare: legislatia Romaniei nu se aliniaza la cea europeana, este defectuoasa si in continua schimbare, exista multa birocratie si taxe mari ceea ce descurajeaza investitorii in piata cinematografica si face companiile mari sa se

relocheze. O alta implicatie este limitarea accesului la bune practici si know how. Legile in schimbare, birocratia si coruptia catalogheaza Romania ca instabila din punct de vedere politic si dauneaza in ceea ce priveste atragerea de investitii straine directe. Totusi compania americana Aon Corporation ne crediteaza si considera ca Romnia st bine din punct de vedere al riscului politic in 2010 este mediu spre sczut, adic a doua cea mai slab categorie de risc, ceea ce ar putea diminua reticenta investitorilor. - incetinirea cresterii economice in China cu 6% sau mai putin are o importanta mica pentru ca resursele (forta de munca, filme, productii tv, investitori, etc.) pietiei cinematografice provin intr-o foarte mica parte din aceasta tara. - scaderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare influenteaza negativ piata cinematografica prin realizarea de productii tv si filme necorespunzatoare preferintelor publicului ce ajung sa aiba un rating mic, sa fie vizionate de un numar tot mai mic de spectatori si sa atraga putine venituri din publicitate deoarece pe langa pretul biletelor, o alta sursa de venit este publicitatea n cinematografe. Aceasta are audien garantat cu raportarea biletelor vndute n funcie de perioada sau de filmele selectate, cele 5.137.415 bilete vndute n 2009 reprezint n mare msur audiena real a campaniilor publicitare on-screen din 2009, toi spectatorii fiind atini de mesajele publicitare. Datorit mediului captiv de difuzare, a condiiilor tehnice excelente de difuzare a reclamelor i a receptivitii publicului fa de campaniile publicitare, rata de recall a campaniilor din cinematografe poate ajunde s depeasc de 8 rata nregistrat n alte medii (Sursa: cercetarea Big Screen: Big Impact Big Cost? realizat de Carlton Screen Advertising)

Risc geopolitic : - impact minim: crimele transnationale si coruptia inrautatesc mediul de investitii, slabesc autoritatea statului si incetinesc cresterea economica. Conform Transparence International in 2010 Romania are 3,7 puncte din 10 (1 semnfica coruptia maxima, iar 10 transparenta maxima) situandu-se pe locul 25 dintre cele 27 tari membre UE si pe locul 71 din cele 178 tari analizate. Nivelul coruptiei s-a deteriorat fa de anul trecut, scznd de la 3,8 la 3,7. - impact minim: global governance gaps- faptul ca Romania nu este parte importanta la luarea deciziilor la nivel global si nu are relatii bune cu alte tari determina reducerea oportunitatilor de a se realiza filme in coproductie cu alte tari.

Riscul de mediu are un impact minim, deoarece schimbarile de climat influenteaza intr-o masura mai mica piata cinematografica prin prisma modificarii mediului

inconjurator

Risc social: - riscul de epidemii ce afecteaza persoanele cheie din companiile ce activeaza pe piata cinematografica si ar putea determina dezastre economice (spre exemplu epidemia de gripa aviara). - migratia : plecarea oamenilor bine pregatiti, a profesionistilor si totodata reducerea numarului de posibili clienti /spectatori la cinematograf. - imbatranirea populatiei determina schimbarea preferintelor populatiei (stiut fiind faptul ca persoanele in varsta isi gestioneaza altfel veniturile si majoritatea aleg programele de stiri in detrimentul filmelor) si reducerea motivatiei de a viziona un film la cinematograf sau TV si de a achizitiona un DVD cu un film. - bolile cronice sunt de asemenea un factor de risc pentru ca datorita acestora scade productivitatea si se incetineste cresterea economica - impact minim: regimurile de guvernare/schimbarile guvernamentale pot fi un factor cu impact minim, deoarece deciziile luate de acesta si instabilitatea guvernamentala nu exercita o influenta majora asupra pietei cinematografice

Risc tehnologic: - impact minim: prabusirea infrastructurii cu informatii critice nu ar afecta piata cinematografica decat intr-o oarecare masura, pentru ca in cazul acesteia nu sunt informatii care odata scoase la iveala sa declanseze - frauda de date se numara printre factorii cu impactul cel mai mare dintre cei enuntati pana acum pentru ca insuficienta protectie a datelor fac indivizii sa beneficieze de filme fara antrenarea niciunui cost. Usurinta cu care se pot incalca drepturile de autor si se poate pirata determina persoanele sa downloadeze filme de pe internet si sa le vizioneze acasa, in loc sa le cumpere pe DVD sau sa le vizioneze la cinematograf. Acest fapt reduce vanzarile de bilete la cinematograf si de filme pe DVD. - investitiile in tehnologie sunt extrem de importante pentru companiile ce activeaza pe piata cinematografica, salile de cinema cu tehnologii de ultima generatie, precum si filmele in format 3D, 5D si chiar 6D sunt cele care fac sa creasca numarul de spectatori in cinematografe. Investitiile in tehnologie au determinat cresterea pretului mediu al biletelor de la 13,99 lei in 2008 la 16,47 lei in 2009. In ciuda acestui fapt, frecventa pe locuitor a crescut de la 0,18 la 0,24 in 2009, aceasta insemnand cresterea numarului de spectatori si a incasarilor.

FRECVENTA PE LOCUITOR LA FILM 2005-2009

20092009 2008 2007 2006 2005 0 0.1 0.14 0.13 0.13 0.2 0.3 0.18 0.24

2008 2007 2006 2005

Nr. Crt. 1.

Date generale 2007 Cinematografe funciune Locuri n 72 2008 75 2009 74

2. 3. 4. Spectatori ncasri totale (RON) Frecvena pe locuitor 5. Pre mediu bilet lei 6.

43 057 2 928 050 34 381 413

46 782 3 797 586 53 114 230

49 871 5 279 932 86 940 607

0,14

0,18

0,24

11,74

13,99

16,47

STATISTIC GENERAL CU PRIVIRE LA REEAUA CINEMATOGRAFIC ANUL 2009 74 Numr ecrane 182 49.871 Numr locuri per ecran 274 Numr cinematografe cu 2, 3 sau mai multe ecrane 19 Numr cinematografe de art / EURIMAGES 7 Numr spectacole 185.428

REALIZARILE ANULUI 2010

_____________________________________________________________________________ TOTAL FILME FILME IN PREMIERA _____________________________________________________________________________ TITLURI SPECTATORI INCASARI TITLURI SPECTATORI INCASARI _____________________________________________________________________________ TOTAL FILME 442 5.279.932 86.940.607 211 4.924.926 82.253.493 _____________________________________________________________________________ FILME ROMANESTI 47 121.591 1.492.813 19 114.376 1.432.382

In anul 2010 comparativ cu anul 2009 a crescut numarul de filme de lung metraj produse de firme romanesti cat si cel al filmelor realizate in co-productie, fapt ce a determinat cresterea filme difuzate in cinematografe si a numarului de spectatori.

2 0 1 5 1 0 5 0

F M D F N D L N M T A P O U ENR M N / IL E E IC IU E E U G E R J R D S O A IA F A U EF MP O U TO INR M N E T R IL R DCI N O A IA 2 0 -2 0 05 09

2 0

1 8 1 4

1 8

1 1 9 4 20 05 20 06

1 1 8 3 20 07

9

1 1 7 2 7

20 08

20 09

T ta film l n m tr j/N m e o fe tu efilm o l eu g e a u br f a r s 1 0 n tio a 0% a nl C p o u tii/ C -p o u tio s or dc o r dc n

Numarul de titluri de filme lansate pe piata de casete video, DVD, CD, UMD si BD este in crestere de la 1406 la 2538 in 2009, in ciuda previziunilor negative si numarul de firme ce le comercializeaza a crescut de la 452 in 2008 la 578 in 2009 ca de altfel si numarul de firme care inchiriaza casete video, DVD, CD, UMD si BD a crescut de la 444 in 2008 la 465 in 2009.DISTRIBUITORII MAJORI PE PIAA DE CASETE VIDEO, D.V.D, C.D,U.M.D. I B.D sunt : PRO VIDEO (membra a trustului MediaPro), TVR MEDIA si PROOPTIKI ROMANIA.

NUMRUL TITLURILOR DE FILME LANSATE PE PIATA DE CASETE VIDEO, D.V.D, C.D, U.M.D I B.D ANUL 2006 2007 2008 2009 Numr titluri 1092 1533 1406 2538

TIRAJUL DE CASETE VIDEO, D.V.D, C.D SI U.M.D NREGISTRATE LA C.N.C. ANUL 2006 2007 2008 2009 Tiraj 2 581 395 6 181 128 12 549 680 7 374 760

2010 8 354 231

FIRME DE COMERCIALIZARE CU AMNUNTUL A FILMELOR PE CASETE VIDEO, D.V.D, C.D, U.M.D I B.D/ ANUL Numr firme la sfritul anului -nregistrate n cursul anului 2006 372 49 2007 420 45 2008 452 29 2009 578 21 2010 502 25

FIRME DE NCHIRIERE A FILMELOR PE CASETE VIDEO, D.V.D, C.D, U.M.D I B.D ANUL Numr firme la sfritul anului din care: -nregistrate n cursul anului 2006 382 44 2007 430 46 2008 444 13 2009 465 17 2010 471 19

2. Analiza riscurilor identificate folosind o metoda cantitativa si o metoda calitativa Metoda calitativa folosita este cea a prognozei in care sunt date pe 10 ani referitoare la: - Ctig salarial mediu net-ron/luna

- Pre mediu bilet lei - Nr. Bilete vandute - ncasri totale-RON Pentru fiecare dintre acestea este calculata dinamica cu baza fixa si ritmul cu baza fixa. De asemenea este stabilita si valoarea mediei si a abaterii. Pe baza acestora este formulata ipoteza.

Anii Ctig salarial mediu netron/luna Dinamica castigului salarial mediu net cu baza fixa Ritmul cu baza fixa Pre mediu bilet lei Dinamica pretului mediu cu baza fixa Ritmul cu baza fixa

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

217

305

388

487

597

738

862

1043

1282

1381

1 0.0 2.9

1.41 0.4 3.5

1.79 0.8 3.8

1.26 0.3 4.95

1.54 0.5 6.21

1.24 0.2 8.6

1.44 0.4 10.19

1.21 0.2 11.74

1.49 0.5 13.99

1.08 0.1 16.47

1.00 0.0

1.21 0.2

1.31 0.3

1.30 0.3

1.63 0.6

1.38 0.4

1.64 0.6

1.15 0.2

1.37 0.4

1.18 0.2

Nr. Bilete vandute40927 84 411439 0 428630 0 4527054 4002349 2829563 277651 6 2928050 3797586 5279932

Dinamica nr de bilete vandute cu baza fixa 1.00 ncasri totaleRON 20194 520 1.01 21339 675 1.05 21376 823 1.11 224515 83 0.98 248720 00 0.69 244234 54 0.68 28279 665 0.72 343814 13 0.93 531142 30 1.90 869406 07

Ipoteza: daca castigul salarial mediu net creste cu 1,3%, numarul de bilete la cinematograf (nr. de spectatori) va creste cu 1%. Ritmul mediu pentru castigul salarial mediu net este de 0,057 , ceea ce inseamna ca in

anul 2011 castigul salarial mediu net va fi de 1472 RON / luna. Ritmul mediu pentru numarul de bilete la cinematograf este de 0,02 , ceea ce inseamna ca in anul 2011 se vor achizitiona 5.379.190 bilete. Coeficientul de corelatie este de +0,38, ceea ce inseamna ca exista o relatie directa intre nivelul veniturilor persoanelor si nr de bilete achizitionate. Covarianta= 70554671.2, adica valorile mari ale unei variabile tind s poat fi asociate cu valorile mari ale celeilalte variabile Evolutia castigului mediu salarial este in continua crestere incepand cu anul 2000 pana in anul 2010, iar pentru anul 2011 s-a prognozat cresterea salariului mediu net.1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2000 2002 2004 2006 2008 2010 Ctig salarial m ediu netron/luna

Metoda cantitativa Ca metoda cantativa am ales metoda Monte Carlo si am folosit date pe 10 ani. Date de intrare: Ctigul salarial mediu net -ron/luna are o distributie normala, simetrica in forma de clopot Media 790.5 Abaterea standard 1372 Variance 1 882 384 Skewness (asimetria) 0 Kurtosis (boltirea) 3 - distributie nalta media este mai mare dect mediana, caz n care indicele de asimetrie ia valori pozitive si apare o distributie a datelor spre stnga mediana= (valorile din anul 2004 + cele din 2005)/2

Pre mediu bilet lei

- distributie normala

Media 9 Abaterea standard 1.66 Variance 2,76 Skewness (asimetria) 0 (boltirea) 3 - distributie nalta, leptocurtica adica are cocoasa nalta

Kurtosis

Nr. bilete vandute (nr. de spectatori) distributie triunghiulara

Date de iesire: Incasari totale distributie triunghiulara Distribuia triunghiular descrie valorile unei variabile probabiliste prin trei valori: valoarea minim (a), valoarea cea mai probabil (b) i valoarea maxim (c). Se presupune c, att probabilitatea de realizare a valorii minime ct i probabilitatea de realizare a valorii maxime sunt zero.

3. Diminuarea si diversificarea riscurilor Diversificarea larga este necesara doar cand investitorii nu stiu ce fac. - Warren Buffet In capitolele anterioare au fost identificate o serie de riscuri, urmand ca prin diversificarea riscurilor sa se determine dispersia acestora. Totusi numai riscurile nesistematice ce nu afecteaza toate componentele sistemului pot fi diversificate. Compania asupra careia se vor analiza riscurile aferente pietei si se vor propune modalitati de diminuare si diversificare este MEDIA PRO PICTURES S.A. Aceasta are sediul in Buftea, Strada Studioului nr. 1 , Judet Ilfov si are ca domenii de activitate:

Producia de filme realizate pe pelicul 35mm,16mm, casete video, DVD-uri,CD-uri, pe alte suporturi, confecionare de decoruri i/sau costume, impresariere, distribuire de roluri, montaj, sonorizare, transpunere, prelucrare pelicul, traducere, subtitrare, dublaj, prelucrare-tanare, import de produse, utilaje, echipamente, pelicule i substane de procesare specifice inchirieri aparate, utilaje Distributia de filme pe pelicula de 35mm/16mm/casete video/DVD-uri, CD-uri, pe alte suporturi Proiectie filme pe pelicula casete, DVD-uri,CD-uri, alte suporturi; gestionarea cinematografelor in care se asigura proiectia cu public Activiti de producie cinematografic, video activiti de post-producie cinematografic, video Proiecia cu public a filmelor cinematografice i video Multiplicare de filme pe orice tip de suport nchiriere a filmelor pe casete video/DVD-uri /CD-uri Activiti de distribuie a filmelor cinematografice i video MediaPro Pictures este liderul producatorilor de divertisment din Romania. Activitatea noastra se concentreaza pe productia de televiziune si de cinema. Aparuti pe piata in 1998, au stabilit reper dupa reper in istoria entertainment-ului romanesc: prima telenovela locala ("Numai iubirea", 2004), primul sitcom local ("La bloc", 2005), primul serial politist local ("Baieti buni", 2005), filmul romanesc cu cele mai mari incasari de dupa 1990 ("Garcea si oltenii", 2001), primul spin-off local ("Lacrimi de iubire", 2006) si legendarele concerte de Revelion din Piata Revolutiei, difuzate live pe Pro TV. MediaPro Pictures face parte din MediaPro Entertainment. De-a lungul timpului, MediaPro Pictures a reusit sa lanseze atat productii de masa (cum ar fi "HoHoHo" sau "Poker"), precum si productii destinate unui public mai restrans - ca mult aclamatul "California Dreamin' (Nesfarsit)", laureat cu marele premiu al sectiunii Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes in 2007. MediaPro Pictures este tot mai activ in calitate de coproducator pe piata de film din Europa de Est. A finantat ""Roming" (2007), "At Your Own Risk" (2008), "Rodinka: Just a Normal Family" (2008) si "Zmiana: An Unexpected Sex Change" (2008). De asemenea, au coprodus lungmetraje precum: "Amen" (2002), "Callas Forever" (2002), "Modigliani" (2004), "An American Haunting" (2005), "Joyeux Nol" (2005); si filme pentru televiziune ca "Sex Traffic" (2004) si "Gunpowder, Treason and Plot" (2004). Compania MediaPro Pictures se confrunta cu o serie de riscuri ce trebuie analizate pentru a se gasi metode de diminuare a acestora. Factorii ce au o importan covritoare asupra nivelului de risc al firmei, ce trebuie luati n considerare n mecanismul decizional sunt : - factorii economici (starea economiei naionale, dimensiunea pieei interne, situaia financiar intern, factorii geografici)

-

factorii sociali (fora de munc i ocuparea; populaia i veniturile; cultura) factorii politici (mediul politic, mediul legal-instituional) factorii sectoriali (furnizori, clienti, concurenti)

Factorii economici sunt cei ce genereaza riscuri economice. Acestea fiind cel mai frecvent ntlnite. si cele mai importante pentru o companie i prin prisma faptului c un manager are posibiliti mai multe de intervenie pentru prevenirea sau eliminarea lor. Din acest motiv, se impune acordarea unei atenii sporite acestei categorii de riscuri, astfel nct managementul firmei s le identifice mai uor i s adopte msuri care s contracareze efectele evenimentelor nedorite. Coeficientul de corelatie calculat anterior este de +0,38, ceea ce inseamna ca exista o relatie directa intre nivelul veniturilor persoanelor si numarul de bilete la cinematograf achizitionate. Cu cat coeficientul de risc este mai mic cu atat este mai puternic efectul diversificarii asupra reducerii riscului. Acest factor de risc (nivelul castigului salarial mediu net lunar) afecteaza puternic piata cinematografica, implicit nivelul veniturilor companiei MediaPro Pictures. Structura organizatoric a firmei era o surs de risc pentru compania MediaPro Pictures din cauza organigramei ce nu era flexibila. De aceea, in anul 2009 s-a luat decizia de reducere a numarului de angajati de la 98 la 90 si de modificare a organigramei, iar pentru a scadea cheltuielile cu personalul nu au mai fost facute angajari, sarcinile persoanelor ce au fost concediate sau au demisionat fiind redistribuite personalelor ramase (prevenirea incapacitatii de plata si a falimentului). Pentru a diminua riscurile existente pe piata, MediaPro Pictures : a analizat riguros modul in care se fac investiii, pentru ca acestea sa fie cat mai productive si investeasca bazandu-se pe o diversificare prudenta a portofoliului, in diferite tipuri de active, respectand constrangerile proprii si cele reglementare pentru ca, in final, sa obtina un randament cat mai bun cu un risc cat mai redus, in concordanta cu asteptarile de performanta si profilul de risc al investitorilor. a crescut cheltuielile cu cercetarea, realizand cercetari pentru a sti care produse au cerere asigurat pe pia, ex. studii de piata referitoare la perceptia pe care o au despre anumiti actori pentru a-i distribui in rolurile principale pe aceia placuti de catre publicul spectator a stabilit o grila pentru rate-urile actorilor, astfel ca acestia sa fie motivati sa joace cat mai bine a facut programe de filmare astfel incat sa fie utilizat cat mai eficient timpul si sa se filmeze cat mai mult si la o calitate cat mai buna cu costuri minime incheierea de contracte de publicitate si barter, plasare de produse sau momente de sponsor pentru a atrage cat mai multe venituri. Potrivit raportului

-

-

Media Fact Book, realizat de Initiative Media, parte a grupului de comunicare Lowe, cinematografele i internetul au atras investiii din publicitate de 13 mil. euro, adic 3,6% din ntreaga pia de publicitate. Estimrile pentru acest an sunt de uoar cretere, pn la 14 milioane de euro, ns sub nivelul din 2008. si-a concentrat atentia asupra fraudelor angajatilor si a scurgerilor de informatii pentru ca informatiile despre productiile cinematografice in curs sa nu ajunga in presa, pierzand astfel din avantajul competitiv a inut seama de deprecierea monetar n ncheierea contractelor i n ntocmirea situaiilor financiare, deoarece inflaia afecteaz rentabilitatea oricarei firme (riscul ratei inflaiei) a luat in considerare pierderile pe care le poate avea daca nu implementeaza cele mai noi tehnici i tehnologii (riscul tehnologic) a diversificat activitatea odat cu restructurarea activitii i a avut n vedere reducerea riscului prin integrarea pe vertical a companiei in cadrul CME (Central Media Enterprises) si chiar prin dezvoltarea unor activiti complet diferite (departamentul de casting a fost lansat pe piata urmand ca acesta sa organizeze castinguri si pentru terte parti). n urma unor astfel de msuri, se pot gestiona mult mai bine riscurile, prin distribuirea lor pe sectoare de activitate diverse, innd seama c acestea sunt expuse unor grade diferite de risc.

-

-

Riscul de piata este cel mai familiar tuturor riscurilor. De asemenea, menionat n continuare ca volatilitate , riscul de pia este de zi cu zi fluctuaiile n preul unui bunurilor. Riscul de pia se aplic n principal pentru stocuri i opiuni. n ansamblu, stocurile tind s funcioneze bine n timpul unei piee taur i slab n timpul unei piete urs - volatilitatea nu este att de mult o cauz, ci un efect al anumitor fore ale pieei. Volatilitatea este o msur de risc, deoarece se refer la comportamentul, sau "temperament", de investiii, mai degrab dect motivul pentru acest comportament. Deoarece micarea pieei este motivul pentru care oamenii pot face bani din stocuri, volatilitatea este esenial pentru ntoarce i mai instabil investiiile, mai multe anse este c va experimenta o schimbare dramatic n orice direcie. Factorii sectoriali Clienii se manifest ca un factor de risc pentru companie, desi nu prezint un grad mare de concentrare. Dac n cazul falimentului unui furnizor, activitatea firmei nu este, de regul, afectat foarte grav, agentul economic putnd gsi alte surse de aprovizionare, dispariia unui client poate pune probleme deosebite ntreprinderii, mai ales dac acesta are o pondere mare n cifra de afaceri a companiei.

Concurentii Principalii juctori care dein peste 70% din pia, Hollywood Multiplex Operations, Cinema City i Movieplex au atras peste 3,8 milioane de spectatori i dein mpreun 84 de sli. "n primul trimestru al anului 2010 cifra de afaceri a crescut cu 22% fa de aceeai perioad a anului trecut. n ceea ce privete numrul de spectatori, acesta a crescut cu 3 procente n primul trimestru al acestui an fa de primul trimestru din 2009", spune Raluca Moroianu, director de marketing, divizia Distribuie-Entertainment a Media Pro, care deine pe piaa local reeaua de cinematografe Hollywood Multiplex. n cele trei cinematografe: Hollywood Multiplex, CinemaPRO i Hollywood Multiplex Lotus Oradea, care au mpreun 16 ecrane, operatorul a nregistrat anul trecut, cele mai mari ncasri din bilete de pe piaa local, peste 24,5 mil. lei (circa 6,1 mil. euro) i a atras peste 1,38 milioane de spectatori, potrivit datelor CNC. n 2010 cifra de afaceri a crescut cu 24% fa de 2009. Strategia cinematografelor MediaPro vizeaz n special lansarea celor mai ateptate producii cinematografice. Principala preocupare este i trebuie s fie fidelizarea clienilor care calc pragul cinematografelor, precum i atragerea de noi spectatori. Astfel sunt construite periodic campanii tematice pe marginea filmelor lansate, nsoite de premii i de evenimente atractive, dedicate spectatorilor. Anul trecut, cinematografele Hollywood Multiplex au fost dotate n urma unor investiii semnificative cu cea mai nou tehnologie digital 4K. Pentru acest an, operatorul estimeaz c va atrage peste 1,36 milioane de spectatori. Dezvoltarea reelelor de cinematografe este direct proporional cu extinderea mallurilor n oraele mari, iar audiena a crescut odat cu introducerea noilor tehnologii (digital, 3D sau 6D). Strategia de la intrarea pe piaa cinematografica din Romnia i pn acum sa bazat pe dou principii: de a construi infrastructur cinematografic (multiplexuri, sli, dotri) la standarde de ultim or, pentru c lipsa infrastructurii este principala cauz a numrului redus de spectatori i c o dat remediat, numrul intrrilor pe cap de locuitor crete exponenial, i de a educa publicul cu privire la experiena cinematografic. "Pentru Bucureti, unde exist deja cinematografe multiplex ale mai multor operatori, dezvoltarea infrastructurii nseamn apariia de multiplexuri ct mai aproape de consumatori (n majoritatea zonelor

rezideniale sau de divertisment), pentru ca cinematograful s fie ct mai accesibil geografic, deoarece vizitele la cinematograf sunt de multe ori dictate de impuls", precizeaz marketing managerul Cinema City. n ceea ce privete restul rii, ea spune c dezvoltarea infrastructurii nseamn "deschiderea de multiplexuri n majoritatea oraelor cu peste 100.000 de locuitori, unde n majoritatea cazurilor nu mai sunt cinematografe, sau dac au, acestea au ieit de mult din circuitul premierelor i atrag foarte puine filme i, n consecin, foarte puini spectatori." Riscul de credit este riscul ca una din prile implicate de instrumentul financiar s nu-i execute obligaia asumat, cauznd celeilalte pri o pierdere financiar. Compania MediaPro Pictures a analizat situatia financiara a clientilor si furnizorilor astfel ca nivelul creantelor si datoriilor este scazut. Riscul politic si legislativ este inerent activitii unui agent economic, indiferent de ara unde acioneaz; el nu poate fi evitat, poate fi doar luat n considerare i estimat. Posibilitile de atenuare sau de compensare a pagubelor n acest caz depind exclusiv de poziia i atitudinea autoritilor statale. MediaPro Pictures este atenta la modificarile legislative (Legea 630/2002 legea cinematografiei, Codul Muncii, Codul Fiscal) si are grija ca acestea sa fie rapid si corect implementate pentru a nu atrage penalitati. Riscul de exploatare, numit i risc economic, se refer la variabilitatea sau nesigurana obinerii unui anumit rezultat de exploatare. El exprim incapacitatea firmei de a se adapta la timp i cu cele mai mici costuri la variaiile mediului economico-social i reflect variabilitatea rezultatului economic sau a cash flow-ului de exploatare n funcie de condiiile de exploatare. Riscul financiar exprim variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificrii structurii financiare a ntreprinderii. Riscul financiar este asociat modului de finanare a activitii firmei. Compania MediaPro Pictures nu apeleaz la mprumuturi pentru ca ndatorarea, prin mrimea i costurile ei determina modificarea rezultatelor obinute i a riscului financiar. Finanarea activitii se realizeaz numai pe seama resurselor interne, cum sunt profitul reinvestit i majorrile de capital social prin noi aporturi ale acionarilor, aceasta nu presupune asumarea unor obligaii de plat rigide. De asemenea, compania a atras resurse financiare de la Comisia European sub forma de ajutoare de stat. Comisia European a aprobat n temeiul normelor UE o schem de sprijinire a produciei cinematografice din Romnia, n valoare de 80,68 milioane euro pentru a sprijini dezvoltarea industriei cinematografice, a culturii i a educaiei

cinematografice. Comisia a aprobat o schem a autoritilor romne de acordare a unor mprumuturi fr dobnd sau a unor granturi nerambursabile pentru producia de filme romneti sau de filme realizate cu participare romneasc. Schema este conform cu cazurile anterioare aprobate n temeiul normelor UE care permit acordarea de subvenii de stat pentru obiective culturale i, n special, cu criteriile de evaluare a ajutoarelor de stat prevzute n Comunicarea Comisiei privind cinematografia. Mai mult, msura permite productorilor s cheltuiasc pn la 20% din bugetul filmului n cadrul Spaiului Economic European (SEE), nu numai n Romnia. Autoritile romne intenioneaz s menin schema pn la data de 31 decembrie 2014. Cu ct obligaiile cu costuri fixe (credite bancare, leasing) au o pondere mai scazut n cadrul surselor financiare, cu att riscul financiar este mai scazut, astfel ca MediaPro Pictures poate achita la scaden plile fa de creditorii si. Factorii care conduc o afacere la faliment variaz. Muli economiti atribuie acest fenomen ratelor ridicate ale dobnzii, recesiunii economice sau datoriilor mari fa de creditori. Totodat, specificul activitii i reglementrile juridice pot contribui la dificultile financiare ale unei companii. Studiile efectuate au artat c firmele mici, private i cele nou nfiinate sunt mai vulnerabile dect cele mari i cu experien pe pia.

In functie frecvena de apariie a factorilor de risc i gravitatea lor, msurile de protecie pe care le-a adoptat compania MediaPro Pictures se pot grupa n patru categorii: - evitarea riscului - asumarea riscului - prevenirea riscului - diversificarea riscului

Diversificarea folosete schimbarea ca pe o oportunitate de a dezvolta afacerea. Este, de asemenea, o strategie riscanta, deoarece n loc s se bazeze pe resursele tehnice, financiare i merchandising ale liniei de produse originale, este vorba de o companie care achiziioneaz noi piee, abiliti, tehnici i faciliti. Cu toate acestea, potenialul de cretere rapid i expansiv face riscul sa merite. O strategie de diversificare defensiva este nscuta ca rspuns la un mediu de afaceri fluid. n cazul n care un produs cinematografic actual nu ofer nici noi oportuniti de cretere, acesta va stagna i pierde cota de pia n faa rivalitatii. Compania MediaPro Pictures a fost in acesta situatie cu productia

Aniela ce avea un rating nesatisfacator in comparatie cu succesul pe care il avusese productia Regina, moment in care pentru a elimina acest risc (cheltuieli mari pentru o productie ce nu avea audienta scondata) s-a renuntat la aceasta urmand s-i rectige o poziie competitiv prin difuzarea unei alte productii tv. Cu o strategie de diversificare ofensiv si o echip de management de alert, MediaPro Pictures si-a valorificat punctele tari tintind catre productia de nisa, srind n lacunele de pe pia i cucerind noi piete (Ex. Vanzerea formatului si scenariului productiei Inima de tigan in Ungaria). O data cu preluarea MediaPro Pictures de catre grupul American CME, compania si-a extins activitatile pe alte piete, a livrat continut catre broadcasterii CME ceea ce a intarit brandul sporindu-i renumele si a mentinut pozitia sa pe piata.

Analiza riscurilor este foarte importanta pentru orice firma, fiind cheia adaptarii rapide la schimbarile din piata. Efectuarea analizei riscurilor trebuie realizata cu rigoare de catre orice companie pentru a releva factorii de risc ce influenteaza pozitiv sau negativ piata din care face parte compania in cauza si a stabili modalitatile prin care aceasta sa-si mentina cota de piata.

BIBLIOGRAFIE

1. Masurarea si analiza statistica a riscului in Romania, Irina ISAIC-MANIU, Editura ASE, Bucuresti, 2003 2. Raportul BNR asupra inflatiei in noiembrie 2010 3. Buletinul nr. 8 din 2010 al BNR 4. Raportul BNR asupra stabilitatii financiare http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx in 2010 accesat

5. Rapoartul INSSE privind castigul mediu salarial net accesat la http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a10/cs09r10.pdf 6. http://www.zf.ro/infografice/evolutia-anuala-a-castigului-salarial-mediu-net-petotal-economie-in-intervalul-2000-2009-5582472/poze/ 7. Raportul Global Risk accesat la http://www.weforum.org/en/initiatives/globalrisk/index.htm 8. http://www.vranceamedia.ro/archives/42568 9. http://www.weforum.org/pdf/globalrisk/globalrisks2010.pdf+global+risk+analysi s+2010&cd=17&hl=ro&ct=clnk&gl=ro 10. http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2010/26octombrie/inde x_en.html 11. http://www.money.ro/aon-romania-ramane-in-2010-in-categoria-de-risc-politicmediu-spre-scazut_485281.html 12. http://www.curierulnational.ro/Finante%20Banci/2010-0609/Riscul+de+tara+sperie+investitorii 13. http://www.zf.ro/companii/unu-din-patru-romani-a-mers-anul-trecut-la-cinema-opiata-cu-incasari-de-peste-20-mil-euro-din-bilete-6438435 14. http://www.cncinema.abt.ro/Vizualizare-DocumentHTML.aspx?htm_ID=htm-414 15. http://www.sugarmedia.eu/Studii%20de%20caz 16. http://www.adevarul.ro/societate/viata/Intoarcerea_la_cinema_0_302970185.html 17. http://www.growingbusiness.co.uk/diversification-is-it-worth-the-risk.html 18. http://ro.mediapropictures.com/despre-noi