Fondul de Comert

Fondul de comert

1. Notiuni generale

Comform Art. 1 din Codul Comercial, constituie fond de comert ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale (marci, firme, emblema, brevete de inventive, vad comercial) utilizate de un comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale.Desi fondul de comert joaca un rol important in desfasurarea activitatii comerciale, in legislatia romaneasca gasim o singura referire la fondul de comert si anume in art. 21 lit. a din Legea nr. 26/1990: In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la donatia, vanzarea, locatiunea sau gajul fondului de comert, precum si orice alt act prin care se aduc modificari inmatricularilor sau mentiunilor sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert.

Fondul de comert exista in toate momentele de existenta faptica a intreprinderii ca entitate de sine statatoare. Cu toate acestea fondul de comert nu e privit ca un patrimoniu, el ramane in continuare un element component al patrimoniului alaturi si impreuna cu celelalte elemente ale acestuia. Fondul de comert este o universitate de fapt si nu o universitate juridica, este calificat drept mobil incorporal si este supus reglementarilor juridice specifice bunurilor mobile.2. Elementele fondului de comertElementele donfului de comert pot sa fie grupate in doua categorii: elemente corporale si elemente incorporale.

a) Elemente corporaleIn aceasta categorie sunt incluse materialele, utilajele, echipamantele, imobilele, deci bunurile corporale care servesc comerciantului la exploatarea fondului. Aceste elemente sunt socotite elemente ale fondului de comert numai in masura in care pot sa atraga clietela. Aceasta inseamna ca ele trebuie sa fie foarte specializate, sa prezinte noutate sau sa functioneze foarte bine sau sa aibe alte particularitati prin care sa atraga clientela.Sunt considerate elemente corporale ale fondului de comert si marfurile care se afla in magazii. Marfurile se disting de materiale, utilaje nu doar prin natura lor ci si prin destinatie. Spre exemplu o masina de scris este considerata marfa doar daca se vinde ca material de birou, iar daca cu ajutorul el titluratul fondului isi desfasoara activitatea ea va fi calificata drept material sau utilaj din dotarea biroului comerciantului si atunci este considerata parte componenta a fondului de comert.

b) Elemente necorporale

Acestea sunt: firma, emblema, clientela, vadul comercial, dreptul de proprietate industriala, dreptul de autor. Jurisprudenta include in fondul de comert si dreptul de folosinta asupra spatiului in care se exploateaza fondul de comert.

Firma este definita ca fiind numele sau denumirea folosita de comerciant in realizarea operatiunilor care fac obiectul comertului si sub care se semneaza.O conditie de validitate a firmei este noutatea firmei, comform careia firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente. Daca o firma noua este asemanatoare cu alta trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai precisa a persoanei sau indicarea felului de comert.Disponibilitatea firmei este verificata de Biroul Unic inainte de intocmirea actelor constitutive. Se va refuza inscrierea unei firme care poate produce sonfuzie cu alte firme deja inregistrate. Firmlele si emblemele radiate dein Registrul Comertului nu sunt disponibile pe o perioada de 2 ani de la data radierii.Continutul firmei:

Pentru comerciantul persoana fizica firma se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui

Asociatiile familiale: firma trebuie sa cuprinda numele membrului de familie la initiativa caruia se infiindeaza asociatia familiala cu mentiunea asociatie familiala scrisa in intregime

Societatea in nume colectiv (SNC): firma se compune din numele a cel putin unuia dintre asociati cu mentiunea societate in nume colectiv scrisa in intregime

Societatea in comandita simpla (SCS): firma contine numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati cu mentiunea societate in comandita simpla scrisa in intregime

Societatea pe actiuni (SA) si societatea in comandita pe actiuni: firma contine o denumire proprie insotita de mentiunea societate pe actiuni scrisa in intregime sau SA

Societatea cu raspundere limitata (SRL): firma contine o denumire proprie la care se poate adauga numele unuia sau a mai multor asociati insotita de mentiunea societate cu raspundere limitata scrisa in intregime sau SRLEmblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi fel sau o intreprindere de alta de acelasi gen.Caracaterele emblemei:

Emblema, spre deosebire de firma nu este obligatorie

Emblema deosebeste un comert de alt comert si o intreprindere de alta intreprindere

Noutatea emblemei si disponibilitatea ei se verifica de catre Biroul Unic inaintea intocmirii actelor constitutive

Emblemele se inscriu in primul rand in limba romana iar pentru a nu fi confundata cu firma, emblema va fi scrisa cu litere mai mari in asa fel incat marimea literelor firmei sa fie jumatata din cea a literelor cu care este scrisa emblema

Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant si din punct de vedere contabil se exprima sub forma unei cifre.

Factorii care influenteaza clientela se grupeaza in doua categorii: Factori interni care pot sa fie Obiectivi (locul unde e amplasat magazinul sau sediul comerciantului, calitatea imobilizarilor productive, calitatea produselor) Subiectivi (legati de regula de personalul intreprinderii: fidelitate, calitatea prestatiei efectuate, publicitate)

Factori externi care influenteaza clientela si supravaloarea firmei: elemente legate de concurenta, de piata detinuta, posibilitatea de a obtine credite

Vadul comercial reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela.Factorii care influenteaza vadul comercial se grupeaza in doua categorii:

Factori interni Obiectivi: locul de amplasare a magazinului sau sediului comercial, calitatea produselor sau a servicilor

Subiectivi: publicitatea comerciantului si calitatea personalului angajat

Factori externi in care se include reputatia clientilor sau a partenerilor de afaceri ai comerciantului.

Dreptul de proprietate industriala si intelectuala

Fondul de comert poate sa includa marcile de fabrica, de comert sau servicii, brevetele de inventie, desenele si modele ale produselor, drepturi de autor asupra programelor din domeniul informaticii.

Marcile de fabrica sau de comert sunt semne, desene si chiar denumiri care individualizeaza produsele unui fabricant sau marcile unui comerciant, deosebindu-le de prosude care apartin altui comerciant.

In acest caz conditia de noutate este relativa, spre deosebire de brevetele de inventie la care noutatea trebuie sa fie absoluta. Nu este necesar sa se aleaga un semn care sa fie rezultatul fanteziei originale fiindca in acest domeniu, ca si in acel al emblemelor, s-ar cere imposibilul si este suficient sa existe o deosebire in comparatie cu marcile legal dobandite de alt producator.

Noutatea va fi apreciata in raport cu marcile care beneficiaza de autoritatea folosintei si a depozitului in conditiile legii. Din acest principiu rezulta ca se pot adopta marci care au fost folosite dar care au intrat in domeniul public prin abandon, marci folosite de altii dar pentru industii sau produse de coemrt deosebite

Marca trebuie sa fie inregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), inregistrarea avand efect constitutiv cu privire la drepturile de proprietate asupra ei. Odata cu aceasta inregistrare comerciantul beneficiaza de protectie juridica pe timp de 10 ani.

Brevetul de inventie reprezinta alaturi de firma, emblema, marca de fabrica sau de comert, un drept, un bun incorporal al fondului de coemrt.

Noutatea in acest caz trebuie sa fie absoluta, adica inventia sa fie originala, brevetul sa fie inregistrat la OSIM, iar protectia asupra inventiei opereaza pe o perioada de 20 de ani.

Brevetele de inventie ofera posesorului sau succesorilor legali urmatoarele drepturi:

De a exploata in folosul sau obiectul brevetului

De a urmari in instanta pe cel care a folosit acest drept fara incuvintarea sa

Drepturile rezultate din brevet pot sa fie transmise prin acte juridice de vanzare-cumparare, donatie, licenta si testamentIn Registrul Comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la donatia, vanzarea, locatiunea sau gajul fondului de comert si la orice alt act prin care se aduc modificari, inmatriculari sau mentiuni sau care fac sa inceteze firma sau fondul de comert.

Apararea fondului de comert

In cazul in care dreptul asupra fondului de comert este incalcat, el trebuie aparat in conditiile legii. Fiind un bun mobil incorporal, el nu poate fi aparat prin actiunea in revendicare, deoarece aceasta actiune este specifica apararii dreptului de proprietate asupra bunurilor corporale.

In aceasta situatie litigiile create de atingerile aduse fondului de comert sau unora dintre elementele sale componente, care sunt considerate fapte de concurenta neloiala, vor fi rezolvate conform dispozitiilor Legii nr. 11/1991.

Asupra fondului de comert ot fi facute in principal urmatoarele operatiuni juridice: vanzare, donatie, locatiune si gaj. Desi legea nu o prevede expres exista si o alta operatiune juridica si anume aportul in societate al fondului de comert ca o vanzare de tip particular.

Dobanditorul cu orice tipuri al unui fond de coemrt poate sa isi continue activitatea sub firma anterioara care cuprinde numele unui comerciant persoana fizica sau al unui asociat cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi si cu obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor. Pastrarea firmei precedente este permisa SA, SCA, SRL fara cerinta mentionarii raportului de succesiune.ACTUL CONSTITUTIV1. Actul constitutiv al societii comerciale

A. Noiunea actului constitutiv

Constituirea societilor comerciale prezint o serie de caracteristici comune, precum i particulariti dependente de forma juridic a societii. Indiferent de forma juridic adoptat de societatea comercial, aceasta dobndete o existen de fapt i de drept printr-un nscris denumit act constitutiv. Potrivit Legii nr. 31/1990, actul constitutiv desemneaz att un nscris unic, ct i contractul de societate sau/i statutul. Precizarea este necesar pentru c unele societi se pot constitui numai printr-un contract (societatea n nume colectiv i n comandit simpl), n timp ce altele se constituie printr-un contract i statut (societatea pe aciuni i n comandit pe aciuni), iar societatea cu rspundere limitat cu un singur asociat se constituie numai prin statut.Persoana care particip, ca parte ntr-o societate, se numete asociat. La societatea pe aciuni persoana asociat se mai numete i acionar. Dobndirea calitii de asociat este condiionat de semnarea contractului de societate i de depunerea n patrimoniul societii a aporturilor la care s-a angajat.B. Speciile actului constitutivn funcie de forma de societate comercial, actul constitutiv poate s fie:

numai contract de societate, n cazul societii n nume colectiv i n comandit simpl;

contract de societate i statut, n cazul societii pe aciuni, societii n comandit pe aciuni i societii cu rspundere limitat pluripersonale (doi sau mai muli asociai);

numai statut, n cazul societii cu rspundere limitat unipersonal.

Forma n care poate fi prezentat actul constitutiv este:

autentificat n faa notarului public, form cerut n mod obligatoriu cnd:

a) printre bunurile subscrise ca aport n natur la capitalul social se afl un teren;

b) forma juridic a societii comerciale implic rspunderea nelimitat a asociailor sau a

unora dintre ei (deci este cazul societii n nume colectiv, n comandit simpl i n

comandit pe aciuni);

c) societatea comercial se constituie prin subscripie public.

sub semntur privat, dar cu dat cert.

Deci forma autentic este cerut ad validitatem doar pentru anumite situaii, pentru celelalte cazuri fiind necesar doar ad probationem.

C. Etapele constituirii societii comerciale

Din dispoziiile Legii nr. 31/1990 rezult c, pentru constituirea unei societi comerciale, trebuie parcurse trei etape: consensual; judiciar; a nmatriculrii i a publicitii.1)Etapa consensual are ca obiectiv ntocmirea de ctre pri, potrivit voinei comune i cu respectarea condiiilor legale, a actului constitutiv, n aceast etap se analizeaz si se ntreprind urmtoarele activiti:a) utilitatea social i obiectul de activitate ale viitoarei societi;

b) vadul i mrimea societii care urmeaz s se nfiineze;

c) capitalul social necesar;

d) sediul i spaiul necesar realizrii obiectului de activitate;

e) stabilirea numelui i a emblemei, n acest scop, se verific la Registrul comerului dac acestea nu aparin deja altei societi;

f) autentificarea actului constitutiv;

g)obinerea unor avize i autorizaii, dac sunt necesare (de exemplu, autorizarea Bncii Naionale a Romniei pentru construirea unei societi bancare).2)Etapa Judiciar const n controlul justiiei prin judectorul delegat de pe lng Camera de Comer i Industrie din fiecare jude. De verificarea judectorului delegat depinde aprobarea necesar pentru nfiinarea valabil a societii comerciale.3)Etapa de nmatriculare i de publicitate n faza final, obligatorie, are loc ndeplinirea formelor de nmatriculare la Camera de Comer i Industrie i de nregistrare fiscal la secia financiar. Urmeaz publicarea n Monitorul Oficial al Romniei a ncheierii judectorului delegat sau, la cererea i pe cheltuiala solicitanilor, a actelor constitutive, in rezumat sau in extenso.

Oficiul Registrului Comerului de pe lng C.C.I. elibereaz societii comerciale certificatul de nmatriculare. Prin nmatriculare societatea comercial obine calitatea de-persoan juridic i se consider nfiinat. Se continu prin deschiderea contului bancar la banca pentru care opteaz societatea.Legea nr. 133/1999 privind stimularea ntreprinztorilor privai pentru nfiinarea i dezvoltarea ntreprinderilor mici i mijlocii a simplificat pentru aceti ntreprinztori procedura de nregistrare. Astfel, comercianii obin codul fiscal i certificatul fiscal prin Oficiul Registrului Comerului.Legea prevede c orice contract de societate, care st la baza constituirii unei societi, trebuie s ndeplineasc anumite condiii de fond, generale i specifice, i condiii de form.D. Condiiile de fond generale, comune actelor constitutive

Actul constitutiv trebuie s ndeplineasc anumite condiii generale. Ele se refer la condiiile eseniale de existen i de valabilitate a contractelor: capacitatea de a contracta, consimmntul, un obiect determinat i o cauz licit.a) Capacitatea asociailor.

Din dispoziiile art. 1 din-Legea nr. 31/1990, rezult c pot avea calitate de asociai att persoanele fizice, ct i persoanele juridice, romne i strine, n materie de societate, capacitatea juridic trebuie s fie de natur special. Asocierea implic un act de dispoziie asupra patrimoniului propriu, ceea ce impune capacitatea de exerciiu deplin a persoanei fizice sau juridice contractante.Calitatea de asociat ntr-o societate n nume colectiv sau n comandit simpl poate constitui un obstacol la asocierea aceleiai persoane ntr-o alt societate comercial concurent sau avnd acelai obiect [art. 82 alin. (1)].n ceea ce privete societile comerciale, ca persoan juridic, ele pot dobndi, n principiu, calitatea de asociat n alte societi comerciale, cu unele restricii. Astfel, conform dispoziiilor art. 28 al Legii nr. 33/1991, participarea unei societi bancare la o firm sau la o ntreprindere, al crui obiect de activitate nu are legtur cu activitatea bancar, nu poate depi 20% din capitalul firmei sau al ntreprinderii respective.Una i aceeai persoan juridic nu poate dobndi calitatea de asociat n dou sau mai multe societi cu rspundere limitat unipersonal [art. 14 alin. (1)].

b)Consimmntul.

Consimmntul trebuie s fie liber i neviciat. Este necesar ca voina juridic a prilor s fie o voin specific de cooperare pentru constituirea i funcionarea societii. c) Obiectul actului constitutiv.

Este un ansamblu de acte de comer pe care societatea urmeaz s le ndeplineasc n vederea realizrii de beneficii. Prin urmare, comercialitatea obiectului este dat de operaiunile pentru care este constituit societatea, nu scopul pe care i-l propune a-l realiza prin acele operaiuni. Obiectul activitii unei societi comerciale se raporteaz la unul sau mai multe domenii: comer (interpunere), producie i servicii.n obiectul activitii unei societi comerciale pot ti incluse numai acte de comer. Nu constituie obiect de activitate "bunuri imobile", ntruct acestea constituie obiectul activitii civile. De asemenea, nu sunt acte de comer: "asistena juridic", "educaia i nvmntul", "activitile medicale", "ntrajutorarea material" etc.Anumite activiti comerciale pot fi efectuate numai de unele forme de societi comerciale (de exemplu, activitatea bancar nu poate fi efectuat de societatea n nume colectiv).Obiectul activitii societii trebuie s fie determinat, adic n contract s se prevad clar actele de comer pe care asociaii neleg s le realizeze. Dispoziiile art. 7 lit. c) i ale art. 8 lit. c) prevd clar c obiectul de activitate trebuie artat prin precizarea domeniului i a activitii principale.d) Cauza.

Cauza contractului este scopul urmrit de asociai prin acel contract. Este un element de natur psihologic, spre deosebire de obiectul contractului care este un element de natur material.Cauza, ca i obiectul contractului, trebuie s fie licit, adic s nu fie prohibit de lege i s contravin ordinii publice (de exemplu, scopul s fie contrabanda).E. Condiiile de fond specifice actelor constitutive

Condiiile de fond specifice sunt impuse de raiunea constituirii societii comerciale i sunt urmtoarele:a) obligaia asociailor de a contribui la constituirea unui fond special din aporturile lor;

b) participarea tuturor asociailor la beneficiile i la pierderile care ar rezulta din activitatea ce face obiectul societii comerciale;

c) voina de a colabora cu ceilali asociai pentru obinerea de beneficii i mpr irea acestora.

1) Constituirea unui fond social prin aporturile asociailor

Societatea comercial trebuie s aib un patrimoniu iniial, adic un fond social care s stea la baza activitii comerciale. De mrimea fondului comun depinde puterea economic cu care demareaz societatea comercial.Fondul social sau miza social se constituie din aporturile individuale ale asociailor. El va aparine exclusiv societii. Prin aport se nelege-valoarea patrimonial cu care fiecare asociat convine s contribuie la nfiinarea societii sau.prin subscripie ulterioar, la majorarea fondului social, n condiiile i termenele stipulate.Aportul individual poate fi orice bun al asociatului, cu valoare economic, care prezint interes pentru activitatea lucrativ a societii comerciale. Aportul poate fi n bani, n natur sau n munc.Aportul n bani.

Acest fel de aport este obligatoriu la constituirea oricrei forme de societate. La unele societi, cum sunt societile bancare sau de investiii, aportul poate fi numai n bani. n caz de neexecutare a obligaiei promise sau asociatul ntrzie s verse partea sa de aport, el va plti, pe lng dobnzile legale, si daunele interese cauzate prin fapta sa. Aportul n numerar nu se confund cu suma depus de fondatori n cont, n vederea acoperirii cheltuielilor de nfiinare a societii i nici cu un mprumut acordat societii.

Aportul n natur.

Are ca obiect bunuri imobile, bunuri mobile corporale sau bunuri incorporale (fond de corner, creaii etc.). Aportul n natur se refer la aducerea n societate a oricrui bun n afar de bani. Aportul n natur este admis la toate formele de societate. De regul, asociaii prevd n contractul de societate, dac neleg s aduc numai folosina bunului sau . chiar proprietatea lui. n lipsa unei asemenea clauze, prezumia este c bunurile au fost vrsate n deplina proprietate a societii i devin proprietatea ei (art. 35).Aportul n munc.

Aportul n munc sau activitate de natur special (cunotine) este permis n cazul societii n nume colectiv i n comandit simpl, de ctre asociaii comanditai.Executarea aportului.

Legea nr. 31/1990 face distincie ntre aportul promis ca obligaie i executarea aportului.Aportul promis se numete aport subscris, iar aportul executat efectiv se numete aport vrsat (predat).Obligaia de a aduce un anumit aport se nate la ncheierea contractului de societate, pe cnd executarea poate fi fcut la constituirea societii sau chiar la o dat ulterioar, prevzut n actul constitutiv.Capitalul social.

Totalitatea valorilor aporturilor individuale subscrise de asociai formeaz capitalul social.Capitalul social sau nominal este, la constituirea societii, suma aporturilor fcute de asociai, cu excluderea aporturilor n munc.Capitalul social este fix, intangibil, el nu va putea fi modificat dect prin hotrrea adunrii generale a asociailor, n sensul majorrii cu noi aporturi, ori al reducerii ca urmare a pierderilor suferite de societate.Capitalul social are o pondere diferit n funcie de natura societii, n societilede capitaluri legea impune un minim de 25 milioane lei, la societatea pe aciuni i 2 milioane, la societatea cu rspundere limitat.n societile de persoane legea nu impune un minim de capital, dar cere i pentru aceste societi aporturi n numerar.

Deosebirea dintre capitalul social i patrimoniul social.

Capitalul social nu poate fi confundat cu patrimoniul social. Patrimoniul societii se compune din aportul fiecrui asociat la constituirea capitalului social i din profiturile realizate de societate n activitatea sa comercial.Capitalul social este expresia valoric a aporturilor asociailor. Patrimoniul este o universalitate juridic n care sunt cuprinse toate drepturile i obligaiile societii, inclusiv bunurile societii care se constituie n timpul funcionrii ei. Patrimoniul societii, ca i al persoanei fizice, are o latur activ, cuprinznd drepturile patrimoniale (reale sau de crean) i o latur pasiv, cuprinznd obligaiile patrimoniale ale societii. Patrimoniul este gajul general al creditorilor societii dar nu i al celor personali ai asociailor. Patrimoniul se mrete, cnd societatea realizeaz profituri i se diminueaz, n cazul creterii pasivului. Prin urmare, patrimoniul este fluctuant, variabil, el confun-dndu-se cu capitalul social, numai n momentul constituirii societii.Dac societatea i diminueaz patrimoniul sub nivelul capitalului social fix, aceasta arat c societatea funcioneaz ru. Se poate ajunge la dizolvarea ei, n situaia n care capitalul real se diminueaz sub jumtate din capitalul social.Divizarea capitalului social.

Capitalul social se divizeaz n anumite fraciuni, denumite diferit dup forma juridic a societii: pri de interes, n societatea n nume colectiv i comandit simpla; pri sociale, n societatea cu rspundere limitat; aciuni, n societatea pe aciuni i n societatea n comandit pe aciuni.Drepturile asociailorAportul de capital, sub orice form, confer asociailor drepturi n cadrul societii comerciale i anume: dreptul la egalitate de tratament, ceea ce constituie premisa tuturor celorlalte drepturi i obligaii ale asociailor; dreptul la dividende, adic de a obine o cot-parte din beneficiul societii, dreptul de a participa la elaborarea voinei sociale, adic la adoptarea deciziilor societii; dreptul de a se mpotrivi hotrrilor adunrii generale, cnd acestea ar fi contrare actului constitutiv ori dispoziiilor imperative ale legii. Acest drept aparine numai asociatului care n-a fost prezent la adunarea general sau a votat contra i a cerut nscrierea opiniei i a votului su n procesul-verbal al edinei; dreptul de informare i de control asupra gestiunii societii. Acionarii i pot exercita acest drept, ntre edinele adunrii generale, cel mult de dou ori n cursul unui exerciiu financiar; dreptul la transmitere, la cedare i la donare a prilor sociale cnd se execut n condiiile legii si fr s aduc atingere celorlali asociai; dreptul de a participa la mprirea final a patrimoniului, adic de a obine o cot proporional cu aportul fiecruia, n caz de lichidare a societii.Unele drepturi speciale sunt conferite membrilor fondatori.Obligaiile asociailor

Asociailor le revin urmtoarele obligaii corelative acestor drepturi: depunerea si completarea aportului la care s-au angajat; obligaia de a participa la suportarea pierderilor, obligaia de a nu se folosi de bunurile societii n interes propriu; obligaia de a nu comite fapte nedemne care s compromit onorabilitatea firmei (la societile de persoane); obligaia de a nu face concuren neloial; obligaia de a nu se amesteca, fr drept, n administrarea societii.

2)Participarea la beneficii l la pierderi

Un al doilea element specific al societilor comerciale, pe lng aport, este participarea la beneficii i la pierderi. Prin beneficii se nelege o valoare evaluabil n bani. n noiunea de beneficii intr i serviciile sau bunurile procurate de asociai de la societate, n condiii avantajoase.Asociaii particip nu numai la mprirea beneficiilor, dar i la pierderi. Regula este c toi asociaii trebuie s participe, n funcie de aportul lor, la beneficii i la pierderi. Clauza contractual prin care se stipuleaz c un asociat va culege totalitatea beneficiilor, iar pagubele sunt suportate numai de unii din asociai, este nul.

Condiiile de repartizare a beneficiilor. Pentru ca plata dividendelor s se poat realiza, este necesar ndeplinirea mai multor condiii: a) s existe beneficii reale, adic s se fi nregistrat un excedent al activului asupra pasivului;

b) beneficiul net s fie constatat prin bilanul ntocmit .de administrator i aprobat de adunarea general. Prin beneficiu net, susceptibil de a fi mprit asociailor, se nelege excedentul activului asupra pasivului, dup scderea cheltuielilor i a cotelor destinate fondului de rezerv i de amortizare;

c) adunarea general s stabileasc modul folosirii i al distribuirii dividendelor. Distribuirea de dividende, n absena unui beneficiu real, constituie o fapt ilicit si atrage rspunderea juridic a celor vinovai.

3)Executarea n comun a unor activiti comerciale (afectio socletatis)

Voina de conlucrare, intenia de a colabora n desfurarea activitii comerciale poart numele de afectio societatis. Ea este motorul societii comerciale. Este firesc ca n societile comerciale s existe o convergen de interese pentru asigurarea prosperitii societii, fr de care societatea nu ar putea asigura dividende. La alte contracte, prile nu se cluzesc dup acest principiu. Affectio societatis explic de ce toi asociaii accept deciziile adoptate de adunarea societii, prin votul majoritii.F. Condiiile de form obligatorii ale actului constitutiv

Pentru ca actul constitutiv s produc efectele, n vederea crora a fost ncheiat, este necesar s ndeplineasc mai multe condiii de form. Prima condiie presupune ca actul constitutiv s fie ncheiat n scris i autentificat. Asociaii nu vor putea s probeze existena societii fa de teri fr act scris. Actul constitutiv se semneaz de ctre toi asociaii sau, n caz de subscripie public, de fondatori.

Solemnitatea procedurii autorizrii prin form autentic ndeplinete o dubl funcie:a) atenioneaz pe asociai asupra seriozitii obligaiilor asumate prin semnarea actului constitutiv;

b) asigur asociaii de o asisten calificat din partea notarilor publici. Actul constitutiv va fi verificat cu privire la ndeplinirea condiiilor de fond i de form.

Dup autentificarea actului constitutiv, fondatorii sau administratorii, ori mputerniciii acestora, vor cere nmatricularea societii n Registrul Comerului. Cererea va fi nsoit de actele necesare: actul constitutiv, dovada efecturii aporturilor n condiiile stipulate n actul constitutiv, actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor aduse ca aport etc. Unele avize i autorizaii, necesare pentru constituire i nmatriculare, vor fi obinute de ctre Oficiul Registrului Comerului.Controlul legalitii actului constitutiv se exercit de judectorul delegat care va dispune administrarea dovezilor necesare, inclusiv a unei expertize, dac este cazul. Dac cerinele legale sunt ndeplinite, judectorul delegat, prin ncheiere, va autoriza constituirea societii i va dispune nmatricularea ei n Registrul Comerului.Societatea comercial este persoan juridic din ziua nmatriculrii. Odat efectuat nmatricularea, ncheierea se comunic, din oficiu, Monitorului Oficial, spre publicare, pe cheltuiala prilor. De asemenea, ncheierea judectorului delegat se comunic i administraiei financiare.

2. Statutul societii

Statutul societii este un document menit s ntregeasc prevederile contractului de societate la societile complexe cum sunt societatea pe aciuni, societatea n comandit pe aciuni. La societatea cu rspundere limitat cu unic asociat i la la cietatea pe aciuni al crui capital este deinut n ntregime de stat, statutul aste singurul act juridic posibil. Statutul, cu excepia celui de la S.R.L.-ul cu unic asociat, este o nelegere a asociailor, deci are o natur contractual. De altfel, contractul i, statutul pot fi ncheiate i sub forma unui nscris unic, denumit act constitutiv.Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale nu precizeaz ce clauze vor fi cuprinse n contractul de societate i ce clauze n statut. Obiectul statutului, atunci cnd este elaborat separat, l constituie stabilirea regulilor de organizare, de funcionare i de conducere a societii. Statutul trebuie s fie elaborat ntr-o form autentic.

3. Constituirea structurilor societare

O societate care i extinde activitatea poate avea dou posibiliti.

a) Asigurarea unitii juridice si patrimoniale a sistemului, n acest scop, va nfiina entiti lipsite de personalitate juridic, pe care le va subordona total (sucursale, agenii, reprezentane);b) ncredinarea afacerilor sale ntr-o zon nou, unei entiti dotate cu personalitate juridic pe care o nfiineaz (filiala). n acest caz, entitatea este subordonat n anumite limite, indirect.Entitatea utilizat ca instrument de expansiune este numit structur societar. Ea poate fi definit ca fiind unitatea economic-juridic mai mult sau mai puin autonom, reglementat de lege i utilizat de un comerciant n vederea expansiunii activitii sale1.A. Filiala

Este o societate component a unei structuri societare asupra creia se exercit influena i controlul societi! primare sau societatea mam. Filiala are personalitate juridic, distinct de societatea primar, prin aceea c posed un patrimoniu propriu i ncheie contracte cu terii, n nume i pe cont propriu. Capitalul social al filialei se constituie sau se completeaz cu aportul semnificativ al societii mam. Nu este necesar ca acest aport s fie majoritar, este suficient ca el s asigure deinerea de fraciuni de drepturi de vot necesare exercitrii unei anumite dominaii.. Filiala este constituit din iniiativa societii mam n scopul dezvoltrii afacerilor sale. Ea se bucur de autonomie gestionar, dispune de un sediu propriu i de un nume propriu. nfiinarea, modificarea si ncetarea filialei reprezint un drept al asociailor care o compun, asupra crora se exercit influena i controlul din partea societii mam.B.Sucursala

Este o structur societar instituionalizat, lipsit de personalitate juridic, care funcioneaz relativ independent, ntr-un sediu propriu. Sucursalei i se ncredineaz, de ctre societatea mam, printr-un mandat general, putere de reprezentare, negociere i executare de operaiuni comerciale n raza ei de activitate. Sucursala are denumirea i forma societi! mam, cu meniunea: sucursal. Regimul juridic al sucursalei se aplic oricrui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, cruia societatea care-l nfiineaz i atribuie statutul de sucursal [art. 43 alin. (3) din lege].C. Reprezentana (agenia)

Reprezentana nu are personalitate juridic proprie, ea aparine exclusiv societii comerciale primare care a organizat-o i i-a acordat atribute de mandatar i comisionar.4. Clauzele contractuale

A.Necesitatea clauzelor contractualeActul constitutiv cuprinde anumite clauze care stabilesc relaia dintre asociai, drepturile i obligaiile lor.Clauzele contractuale materializeaz voina asociailor privind constituirea societii. Prile nu pot Ins deroga de la dispoziiile legale prin care se reglementeaz cuprinsul actului constitutiv dect atunci cnd legea permite acest lucru. Astfel, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 arat c aporturile n numerar sunt obligatorii la constituirea oricrei forme de societate. Prin urmare, nu se permite nici o derogare, n schimb, art. 15 alin. (2) arat c aporturile n natur sunt admise la toate formele de societate. Aceasta nseamn c prile pot stabili ele nsele n contract dac se admit sau nu aporturile n natur.B.Varietatea clauzelorB1. Clauzele comune, obligatorii se refer la urmtoarele aspecte: identificarea prilor; individualizarea viitoarei societi; caracteristicile societii; conducerea i gestiunea; drepturile i obligaiile asociailor.1)Clauze privind identificarea prilor contractante, n cazul persoanelor fizice n contract se menioneaz: numele, prenumele i domiciliul; locul i data naterii; cetenia asociailor. Pentru persoanele juridice, n contract se menioneaz denumirea societii, sediul i naionalitatea. Societatea va avea cel puin doi asociai, n afar de situaia n care legea prevede altfel. O asemenea situaie se refer la S.R.L-ul cu un singur asociat sau societatea cu capital integral de stat.2)Clauze privind individualizarea viitoarei societi comerciale. Ele se refer la: denumirea sau firma societii i, dac este gazul, la emblema societii; forma juridic a societii; sediul societii, adic locul n spaiu unde se va afla conducerea societii.3)Clauze privind caracteristicile societii. Se refer la obiectul de activitate, durata societii i capitalul social. n ceea ce privete obiectul de activitate se precizeaz faptele de comer pe care le va svri societatea. Obiectul nu trebuie formulat generic, ci stabilit concret, prin fixarea activitii ce urmeaz a fi desfurat de ctre societate. Referitor la durata societii, prin contract asociaii urmeaz s hotrasc asupra acestui eveniment. Ei se pot nelege asupra unui termen n cadrul cruia s existe societatea sau pot conveni ca durata s fie nelimitat.Precizarea duratei societii prezint interes practic, deoarece la expirarea termenului societatea se dizolv de drept. n ceea ce privete capitalul social, n contract se arat care este capitalul social subscris i vrsat. Desigur, asociaii trebuie s respecte plafoanele minime prevzute de lege pentru societatea respectiv. Se va arta contribuia fiecrui asociat, ca aport, n numerar sau n natur. Dac aportul este n natur, se precizeaz valoarea bunului i modul de evaluare. Se va arta data fixat pentru efectuarea integral a vrsmintelor capitalului subscris. La S.A. se va arta modul cum a fost divizat capitalul social, numrul i valoarea aciunilor, cu specificarea dac sunt nominative sau la purttor i numrul pentru fiecare categorie. Se arat, dac este vorba de S.R.L., valoarea prilor sociale.

4)Clauze privind conducerea, administrarea, funcionarea l controlul gestiunii societii de ctre organele statutare. n societile de persoane i n S.R.L. se va indica n actul constitutiv: numrul, numele i prenumele administratorului sau ale administratorilor societii i limita puterilor lor. La S.A. i S.C.A. se va meniona i cetenia administratorilor, garania pe care sunt obligai s-o depun, puterile i drepturile lor. n continuare se va meniona numrul, numele i cetenia cenzorilor sau felul cum se va face controlul activitii societii n interiorul ei. La societile pe aciuni se vor meniona documentele la care acionarii vor putea s alb acces pentru a se informa i a-i exercita controlul.

5)Clauze privind drepturile l obligaiile asociailor. La societatea n nume colectiv, societatea n comandit simpl i societatea cu rspundere limitat se prevede modul de repartizare a prilor sociale i cota fiecruia la beneficii i la pierderi. La societatea pe aciuni si n comandit pe aciuni se arat numrul de aciuni acordate fiecrui acionar n schimbul aportului subscris. Asociaii i asum obligaia de a efectua vrsmintele n termene precise.6)Clauze privind dizolvarea l lichidarea societii comerciale

B2. Clauze facultative. Coninutul, actelor constitutive poate fi ntregit cu clauze facultative, cum ar fi cu clauze privind nfiinarea de filiale sau de sucursale, dac se are n vedere o atare nfiinare. Alte prevederi facultative se pot referi la: modificarea contractului prin acordul scris al tuturor prilor; meniunea c respectivul contract, mpreun cu anexele, nltur orice alt nelegere anterioar; prevederea privind . confidenialitatea contractului etc. De asemenea, prile pot stipula situaiile n care contractul nceteaz de plin drept (fr intervenia instanei de judecat). Societile pe aciuni pot oferi avantaje fondatorilor. Actele constitutive pot, n unele cazuri, s fac trimitere la textele de lege sau s menioneze textul de lege n contract. Unele clauze difer de la o form de societate la alta. PATRIMONIUL SI CAPITALUL SOCIALCapitalul social constituie expresia valorica a totalitatii aporturilor in numerar si in natura ale asociatilor care participa la constituirea unei societati comerciale.

Pe toata durata societatii, capitalul social poate fi marit sau micsorat, in conditiile prevazute de lege, fiind obligatorie modificarea actului constitutiv in acest sens.

Legea stabileste un plafon minim al capitalului social pentru anumite forme de societati comerciale. Astfel, pentru societatile cu raspundere limitata plafonul minim al capitalului social este de 200 lei, in timp ce pentru societatile pe actiuni limita minima a capitalului social este de 90.000 lei.

Legea face distinctie intre capitalul subscris si capitalul varsat. Astfel, in timp ce capitalul subscris coincide cu capitalul social, capitalul varsat reprezinta valoarea totala a aporturilor efectuate si care au intrat in patrimoniul societatii. In acest sens, in cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni, la constituirea societatii, capitalul varsat nu va putea fi mai mic de 30 la suta din cel subscris, iar diferenta urmeaza a fi varsata in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii, pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, si in termen de 24 de luni de la inmatriculare pentru actiunile emise pentru un aport in natura. In ceea ce priveste societatile cu raspundere limitata, societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla, capitalul social subscris trebuie varsat integral la data constituirii societatii.

Capitalul social al societatii comerciale este impartit in parti de interes (in cazul societatilor in nume colectiv si al societatilor in comandita simpla), in parti sociale (in cazul societatilor cu raspundere limitata), in actiuni (in cazul societatilor pe actiuni si al celor in comandita pe actiuni).

Astfel, corespunzator valorii aportului adus, fiecare asociat dobandeste un numar de parti sociale, parti de interes sau actiuni, dupa caz, in functie de tipul de societate comerciala constituita.

Notiunea de patrimoniu social nu trebuie confundata cu cea de capital social, intrucat patrimoniul unei societati comerciale cuprinde atat activul social (format din totalitatea bunurilor aduse ca aport in societate si cele dobandite in cursul activitatii societatii), cat si pasivul social (format din totalitatea obligatiilor societatii, indiferent de natura acestora).DREPTURILE SI OBLIGATIILE ASOCIATILOR SI ACTIONARILORDrepturile si obligatiile asociatilor sunt reglementate de art. 1894 1902 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, republicata cu modificari, in vigoare de la 01.10.2011.

Asociatii contribuie la formarea capitalului social al societatii, prin aporturi banesti sau in bunuri, dupa caz. Capitalul social subscris se divide in parti egale, numite parti de interes, care se distribuie asociatilor proportional cu aporturile fiecaruia, daca prin lege sau contractul de societate nu se prevede altfel.

Asociatii se pot obliga la aport in prestatii sau in cunostinte specifice, cu titlu de aport societar. In schimbul acestui aport, asociatii participa, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si suportarea pierderilor, precum si la luarea deciziilor in societate.

Realizarea aporturilor. Fiecare dintre asociati raspunde fata de societate si fata de ceilalti asociati pentru varsarea aporturilor la care s-a obligat. Drepturile conferite de partile de interes sunt suspendate pana la varsarea aporturilor la capitalul social.

Aportul in bunuriAportul in bunuri, altele decat cele fungibile, se efectueaza prin transferul drepturilor asupra acestora si predarea efectiva a bunurilor in stare de functionare potrivit destinatiei sociale. Asociatul care aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui vanzator fata de cumparator, iar asociatul care aporteaza folosinta raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui locator fata de locatar. Aporturile constand in bunuri fungibile sau consumptibile nu pot fi subscrise cu titlu de aport in folosinta, ci devin, in toate cazurile, proprietatea asociatilor, chiar daca in contractul de societate nu s-a stipulat aceasta in mod expres.

Aportul in bunuri incorporaleAsociatul care aporteaza o creanta raspunde pentru existenta creantei la momentul aportului si incasarea acesteia la scadenta, fiind obligat sa acopere cuantumul acesteia, dobanda legala care incepe sa curga de la scadenta si orice alte daune ce ar rezulta, daca creanta nu se incaseaza in tot sau in parte.

Asociatul care aporteaza actiuni sau parti sociale emise de o alta societate raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui vanzator fata de cumparator. Asociatul care aporteaza cambii sau alte titluri de credit care circula in comert raspunde pentru existenta reala a creantei.

Aportul in numerarAsociatul care a subscris ca aport o suma de bani datoreaza in caz de neexecutare suma la care s-a obligat, dobanda legala de la scadenta si orice alte daune care ar rezulta, fiind de drept pus in intarziere.

Aporturile in prestatii si cunostinte specificeAportul in prestatii sau cunostinte specificeeste datorat in mod continuu,atat timp cat asociatul care s-a obligat la acesta este membru al societatii, iar asociatul este tinut fata de societate pentru toate castigurile realizate din activitatile care fac obiectul aportului.

Aporturile in prestatii sau cunostinte specifice se efectueaza prin desfasurarea de catre asociatul care s-a obligata unor activitati concrete si prin punerea la dispozitia societatii a unor informatii,pentru realizarea obiectului acesteia, in modalitatile si conditiile stabilite prin contractul de societate. Neexecutarea aportului in prestatii sau cunostinte specifice da loc numai la o actiune in excludere cu daune-interese, daca este cazul.

Regimul partilor de interes- Partile de interes sunt indivizibile.

- Partile de interes platite sau varsate in intregime dau drept de vot in adunarea asociatilor, daca prin contract nu s-a prevazut altfel.

- Cand o parte de interes devine proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea sunt obligate sa desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor sociale aferente. Cat timp o parte de interes este proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea raspund in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.

Transmiterea partilor de interesTransmiterea partilor de interes se face in limitele si conditiile prevazute de lege si de contractul de societate. Transmiterea partilor de interes catre persoane din afara societatii este permisa cu consimtamantului tuturor asociatilor. Partile de interes se pot transmite si prin mostenire, daca prin contract nu se dispune altfel.

Orice asociat poate rascumpara, substituindu-se in drepturile dobanditorului, partile de interes dobandite cu titlu oneros de un tert fara consimtamantul tuturor asociatilor, in termen de 60 de zile de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca cesiunea. Daca mai multi asociati exercita concomitent acest drept, partile de interes se aloca proportional cu cota de participare la profit.

In cazul prevazut mai sus si ori de cate ori legea impune cesiunea partilor de interes, valoarea acestora este stabilita de un expert agreat de partile cesiunii sau, in lipsa unui acord, de catre instanta.

Cesiunea cu titlu gratuit a partilor de interes este asimilata unei cesiuni cu titlu oneros si da loc la aplicarea dispozitiilor anterioare. In privinta formei, cesiunea cu titlu gratuit este supusa regimului juridic al donatiei.

Participarea la profit si pierderiParticiparea la profitul societatii implica si contributia la pierderile societatii, in conditiile prevazute de contractul de societate, ale prezentului capitol sau ale legii speciale aplicabile, dupa caz.

Partea fiecarui asociat la profituri si pierderi este proportionala cu aportul sau la capitalul social, daca nu s-a convenit altfel.Partea la profituri si pierderi a asociatului al carui raport consta in prestatii sau cunostinte specifice este egala cu cea a asociatului care a contribuit cu aportul cel mai mic,daca nu s-a convenit altfel.

Asociatii pot participa la castig in proportie diferita de contributia la pierderi, cu conditia ca astfel de diferente sa fie rezonabile potrivit cu imprejurarile si sa fie expres prevazute in contract. Cand contractul stabileste numai partea de castig, aceeasi proportie are loc si cat priveste pierderile.

Orice clauza prin care un asociat este exclus de la impartirea beneficiilor sau de la participarea la pierderi este considerata nescrisa.

Prin exceptie, asociatul al carui aport constain prestatii sau cunostinte specifice este scutit,in masura corespunzatoare acestui aport, de a participa la pierderi, daca aceasta scutire a fost prevazuta in mod expres in contractul de societate.

1. Drepturile acionarilor

Aciunile confer posesorilor urmtoarele drepturi:

- dreptul de a participa la adunarea general a acionarilor;

- dreptul de vot n adunarea general;

- dreptul de informare asupra desfurrii activitii societii;

- dreptul la dividende n cazul n care societatea realizeaz profit;

- dreptul asupra prii cuvenite din lichidarea societii.

Legea nr. 31/1990 oblig acionarii s-i exercite drepturile cu bun-credin, cu respectarea drepturilor i a intereselor legitime ale societii i ale celorlali acionari (art. 1361).

2. Obligaiile acionarilorPrincipala obligaie a acionarilor este de a efectua plata vrsmintelor dato-rate. Consecinele neefecturii vrsmintelor sunt reglementate de art. 100 din Legea nr. 31/1990. Potrivit textului de lege citat, n cazul n care acionarii nu au efectuat plata vrsmintelor pe care le datoreaz n termenele prevzute la art. 9 alin. (2) lit. a) i b) i la art. 21 alin. (1), societatea i va invita s-i ndeplineasc aceast obligaie printr-o somaie colectiv, publicat de dou ori, la un interval de 15 zile, n Monitorul Oficial i ntr-un ziar de larg rspndire.

n cazul n care nici n urma acestei somaii acionarii nu vor vrsa vrsmintele, consiliul de administraie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmrirea acionarilor pentru vrsmintele restante, fie anularea acestor aciuni nominative. Decizia de anulare se va publica n Monitorul Oficial, cu specificarea numrului de ordine al aciunilor anulate. n locul aciunilor anulate vor fi emise noi aciuni purtnd acelai numr, care vor fi vndute. Sumele obinute n urma vnzrii vor fi ntrebuinate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare i de vnzare, a dobnzilor de ntrziere i a vrsmintelor neefectuate. Eventualul rest va fi napoiat acionarilor.

Dac preul obinut nu este ndestultor pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societii sau dac vnzarea nu are loc din lips de cumprtori, societatea va putea s se ndrepte mpotriva subscriitorilor i a cesionarilor. Dac n urma ndeplinirii acestor formaliti nu s-au realizat sumele datorate societii, se va proceda de ndat la reducerea capitalului social cu diferena dintre acesta i capitalul existent.

INMATRICULAREA SOCIETATILOR COMERCIALEIn termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii.

(2)Cererea va fi insotita de:

a. actul constitutiv al societatii;

b. dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;

c. dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;

d. in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

e. actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;

f. declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori si, dupa caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere si, daca este cazul, a primilor cenzori, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege;

g. alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.

Dup nmatricularea ei n registrul comerului, societatea are obligaia s cear autorizarea ei.

Prin autorizarea funcionrii, legea nelege, fie asumarea de ctre solicitant a responsabilitii

privind legalitatea desfurrii activitii, fie obinerea actului administrativ emis de autoritatea

administraiei publice competente, strict necesar pentru a permite solicitantului desfurarea

activitilor prevzute n actul constitutiv.

Constituirea societii comerciale trebuie adus la cunotina celor interesai. Potrivit legii,

dup efectuarea nmatriculrii societii, un extras n form simplificat al ncheierii

judectorului judectorului delegat delegat se comunic, comunic, din oficiu, oficiu, Regiei Autonome Autonome

a Monitorului Monitorului Oficial Oficial spre

publicare, pe cheltuiala societii.

Nendeplinirea cerinelor legale privind publicitatea constituirii societii comerciale are drept

consecin inopozabilitatea fa de teri a nregistrrii societii n condiiile prevzute de lege.

Potrivit legii, o dat cu efectuarea nmatriculrii societii i eliberarea certificatului de

nregistrare, care cuprinde codul unic de nregistrare, se realizeaz i nscrierea fiscal a

societii.17