.tMONA AruCrIa PAruTCnru

MAnronnn Pennrg

MEMORATOR

DE FIZICA

pentru clasele VI-VIII

colectiaCO M PACT

liffiiEfrtH

Editor: Cilin Vlasie

Redactor: MugurButuzaTehnoredactare & prepress: Marius BddeaCoperta colecfiei: Ionuf Broqtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6nieiPANICAN, MoNA

Memorator de fizici pentru clasele VI-VIII / Mona AngelaPinican, Mirioara Peme9. - Pitegti : Paralela 45, 2015

ISBN 978-973-47-17224

I. Pemeg, Mirioara

53(075.3)

Copyight @ EdituraParalela 45, 2015PrezenA lucrare folose$te denumiri ce constituie nr{rci inregistrate, iar con{inuhrleste piotejat de legislatia privind dreptul de proprietate intelectuall.

CUPRINS

t3

Tipuri de fo4e.................. ............................21

-*"

CLASAAVI-A

$ rn*,"r FrzrcE

Mdrimea fizicE este o nofiune care se asociazi unei proprietifi fizicemdsurabile.A misura o mErime fizici insearmi a compara acea mfuime fizicicu o alti m6rime faicd, de acelaqi fel, alease prin convenfie ca unitatede mdsurd.M6rimea fizic[ se exprimi sub fomn:

Mirime lizictr = valoare numerictr x unitate de mtrsuri

MARIMI FIaTCE, FI]NDAMENTALESlstemul internafional de unittrfi (pe scurt Slstemul Interna.flonal sau SI) este un sistem de unitili de misuri gi este formamodem6 a sistemului metric (MKS).Sistemul Intema{ional contine tapte unitlgi fundamentale: metrul,kilogramul, secund4 amperul, kelvinul, molul gi candela. Din celegapte unifi{i frmdamentale se pot deriva un numfu'nelimitatde unitifi derivate, care pot acoperi tot domeniul fenomenelor

cunoscute.

Mirime Simbol Denumire Simbolunitate

Lungime I metru mMasd n kilopram ksTimp t secundd s

lntensl tateacurentului electric I amper A

Temperatur5termodinamicd

T kelvin K

Cantitate de substant5 v mol molIntensitate luminoasi L candell cd

MULTIPTII SI SUBMULTIPTIIUITIITATILOR DE MASURA

MULTIPLil UNITATILOR DE MASURA

Nume tera slsa mega kilo hecto deca

Simbol T G M k h da

Factor 10'" 10' 100 10' l0' 10

SUBMULTTPLI I]NrT.{,TILOR DE wIASUnA.

Nume deci centi mili mrcro nano Dlco

Simbol d c m u n p

tr'actor 10-' t0- I 0-" l0- 10" r0-'"

MASURAREA LT]NGIMII| + L2jIj +...+ L, (n reprezinti ntmi.-o Valoarea medie: l- = 11

nrul de misur6tori)o Eroare de mdsurare: Er : L^ - Lr sut Er : Lr - L-(din valoarea mai mare se scade valoarea mai mici)

PTASTTN,AREA ARIEIAriapatmrrui= t"t:fAfiaar*nurrhiut i:Z x /

t2aAria"*"urui : nl : ni, r - razacercului; d - diametrul cercului

(d - 2r); n: 3,14.Aiaow.;:41trr2

R

Unitatea de 4lsuri standard pentru suprafe{e este metrul pitrat(se noteazi m2). Acesta este un pitrat cu lungimea laturii ega16 culm.

LEGATIJRA iNTNT SUBMULTIPLIISI MULTIPLII METRULTI PATRAT

aoaaaa

Pentru m[surarea suprafetelor de teren, se folosesc unit[tileagrare: hectar,^ar, pogon:-lha:lhm2 '' - lar:1dam2:100m2

I ha: 100 ari I pogon: 5000 m2:0,5 ha

MASURAREA VOLUMELOR

Volumul"o6ulu1 : lx lx l:f /-laturacubuluiVolurnulpmreripipedurui : Z x I x h L,l, h -lullrgmen,lI1imea ineftimea

Volumul"ro"i : +VolumuLrri,a-r"i : Ath: nlh

aa

a

dm3 :0,001 m3

cm3 :0,001 dm3 : 0,000001 m3

mm3 :0,001 cm3 :0,000001 dm3 :0,000000001 m3

dm2: 0.01 m2cm2: 0,01 dm2 : 0,0001 m2rn-': d,01 cm2:0,0001 dm2:0,000001 m2dam2: 100 m2hm2 : loo dam2 :10000 m2km2 : 100 hm2 : 10000 dam2 : 1000000 m2

r - nza sferei

At : aria bazei cilindnrluift - inhllimea cilindrului

Unitatea de mdsurd standard pentru volumul rmui corp este metrulcub (se noteazd m3). Acesta este un cub cu muchia de 1 m.

LEGATURA iNTNN SUBMULTIPLI$I MULTIPLII METRULUI CUB

aaa

dam3 : 103 m3

hm3 : 103 dam3 : 106 m3

km3 : 103 hm3 : 106 dam3 : loe m3

fu rrrotENE MEcANtcE

Mr$cARE. REPAUS

Definitii:Corpul de referin{i (reperul) este corpul considerat fix fa{6 de

care se determini pozi(ia corpului studiat.

Sistemul de referinfi (SR) este ansamblul format din corpul de

referin{d, rigla pentru determinarea poziliei corpului studiat 9i

ceasomicul pentru indicarea timpului.Un corp este in miqcare fa{5 de un SR daci igi schimbd, in fiecare

moment, poziliafali de SR ales. Un corp este in repaus fald de un

SR daci nu-gi schimbi pozifia fap de SR ales'

Un corp se poate afla in acelagi moment in migcare fali de un SR

qi in repaus fala de un alt SR; splmem c5 migcarea qi repausul sunt

relative.Mobilul este un model folosit pentru teprezentatea unui corp in

migcare, cdruia ii neglijim forma, dimensiunile qi masa.

Traiectoria este curba obfinutd unind poziliile succesive pe care

le ocupi un mobil in timpul migc[rii fat6 de un SR. Pentru a putea

analiza corect migcarea unui mobil, este necesax si precizf,m

sistemul de referinfii.Traiectoriile corpurilor pot fi:

r rectilinii (drepte);

o curbilinii (curbe).

Traiectoria are un caracter relativ. Depinde de sistemul de

referinfi.

|)TSTANTA PARCURSA.t)tIRATA MI$CARII. VTTEZ MEDIE

Dofinifie:Yiteza medie (v.) este mirimea fizicl numeric egali curuportul dintre distan{a parcursi de un mobil (d) 9i durata

ltlrcurgerii acestei distan{e (r) de cbtre mobil.

f .xpresia matematicd avitezeirn.6i;, u: 44.Lt

lJnitatea de m6surd a vitezei medii in Sistemul Intema{ional de

uuitbti este: v: 1m'/s.

I ln metru pe secundi este viteza unui mobil care paxcurge distan{a

rlc un metru in timp de o secund[.

M I$CARE RECTILINIE IJMFORMA.M I$CARE RECTILINIE VARIATA

Definilie: Miscarea rectilinie este migcarea in care traiectoria este o

rlrr.:ap6.

Migcarea rectilinie gi uniformtr este migcarea in care traiectoriacstc o dreaptd, iar viteza mobilului este constanti (nu se modificiin timp).irr miqcarea rectilinie gi uniformi se parcurg distan{e egale inilrtcrvale de timp egale.

l,cgea miqcirii rectilinii qi uniformein migcarea rectilinie 9i uniformi distanla parcursi de un mobilcste egald cu produsul dintre viteza mobilului gi durata migcbrii.

Ld:vxLtMipcarea rectilinie variati este migcarea in carc viteza mobiluluisc modificd in fiecare moment.( lend mi$carea este rectilinie, este necesar sd avem o singuri axd de

coordonate, axaOx.

11

O ax[ de coordonate are:

o origine;o sens pozitiv, indicat de sigeat-ii;

o unitate de mdsurd.Definifie: Coordonata unui mobil este distan{a intre origine 9ipunctul in care se gisegte mobilul la un moment dat.Graficul mitcirii rectilinii uniforme este un segment de dreapti.

OABx

'ro tlto tt

Distanfa parcursi de un mobil inh-un interval de timp reprezintidiferenJa infe coordonatele mobilului penfu cele dou[ valori ale

timpului.Durata migcirii inte doud puncte poate fi calculati ca diferen{adintre momentele la care mobilul se gisegte in cele doui prmcte.

Reprezentarea unei migc6ri se poate face sub forma unui tabel de

date gi sub forma unui grafic.Tabelul de date contine valorile timpului gi ale coordonatei mo-bilului in timpul migcdrii. Putem reprezenta grafic variafia in timpa coordonatei gi a vitezei.Graficul care reprezintii coordonata in func{ie de timp se nume$tegraficul migcdrii sau graficul legii de miqcare.Graficul care reprezinti viteza in functie de timp reprezintigraficul vitezei.

INERTIA. MASA UNUI CORP

Definitje: Inerfia este o proprietate generalE a corpurilor. Inerfiaeste proprietatea corpurilor de a se oprme schimbdrii stdrii de repaus

sau de migcare rectilinie uniformd.Proprietidi de ine4ie a unui corp i se asociazi mdrimea fizicdnumitl masi (rn).Unitatea de rEsurd pentru masi in SI este kilogramul:

lmlsr: kg.1''

Multipliikilogramului: Submultipliikilogramulur:o chintalul I q: 100 kg e hectogramul: I kg: 10 hg. tona: 1 t: 1000 kg o decagramul: 1 kg = 196 6u*

o gramul: I kg = 1000 g

DETER}IINAREA MASEI UNUI CORPMlsurarea masei unui corp se face cu ajutorul unei balanfe gi a

maselor marcate. Operafia prin care se misoari masa unui corp se

nume$te c6ntirire.Masa corpului este egalS cu suma maselor etaloanelor aflate petnler cAnd balan(a este echilibratd.

Atenlie! NU confundali masa cu greutatea unui corp!

DENSITATEA CORPURILOR

Definilie:Densitatea este o mirime fizicd, deivath egal6 cu raportuldinfe masa corpului gi volumul siu.

p:mv

lJnitatea de misuri in SI pentru densitate este Hlogramul pe metrucub (kg/m3), iar ca unitate tolera6 este g/cm'.

tnJ'' = $m-

l)ensitatea pentru amestecuri de lichide sau solide se calculeazS curclaJia:

P*"s*: @V**o

I NTERACTTUNEA CORPURTLOR

Definilie: Interacfiunea reprezinti acliunea reciproci dintre cor-puri gi este o proprietate frzicd general5.

1?