lupu alina.docx

7/23/2019 Lupu Alina.docx

1/7

I. Statutul Stiintelor Educatiei

1. La care intrebari trebuie sa dea raspuns o stiinta pentru a

obtine statut de stiinta ?

1.Ioan Nicola subliniaz ca orice stiinta trebuie sa raspunda la 3 intrebari pentru a-si constitui statutul

ei de stiinta.

Prima ntrebare, care este obiectul de studiu, adica ce anume din realitatea obiectiva studiaza aceasta

stinta?

A doua intrebare, care este metodologia acestei stiinte, adica ce metode si procedee sunt olosite

pentru cercetarea acestui obiect?

A treia intrebare, care sunt realitatile cognitive ale stiintei?

!inind cont de cele mentionate, avem tot temeiul sa airmam ca pedagogia e stiinta.

2. In ce masura pedagogia corespunde acestor cerinte ?

1. "a intruneste toate cerintele normale care ii conera statutul de stiinta, si anume are#

$biect de studiu # enomenul educational. %enomenul de care se ocupa pedagogia este

deinit ca obiect a relectiei ilosoice inca din antic&itate.'(ocrate, Platon, Aristotel)*

+etode si procedee de studiere a enomenului educational# obeservarea, eperimentul

pedagogic, convorbirea, c&estionarea, cercetarea documentelor scolare, analiza

activitatii scolare, teste psi&ologice*

%inalitati cognitive # ercetarea comenzii sociale, transpunerea ei intr-un sistem de

norme si principii pedagogice, ormarea personalitatii solicitate de societate.

3. In baza caror argumente am putea sustine ca pedagogia este nu

numai stiinta dar si arta?

1. Pedagogia este o art i o tiin/ a educa/iei#

este o art deoarece modeleaz personalitatea n devenire prin ceea ce se

numete miestrie pedagogic, prin aplicarea dieren/iat a metodologieipedagogice,

este tiin/ deoarece elaboreaza legitti i norme didactice, are obiectul su

propriu de studiu, i anume educa/ia, are metode speciice de cercetare a

domeniului educa/iei i cunotin/e obiective, veriicabile.

000 iderot sus/inea c 2 arta proesorului se apropie cel mai mult de arta actorului din teatru,

deoarece ca i cazul geniului actorului, proesorul trebuie s dea dovad de geniu ntr-odedublare momentan a personalit/ii.


2/7

4. Ce etape a parcurs pedagogia constituindu se ca stiinta ?

Pedagogia s-a constituit ca stiinta, parcurgind un drum lug, pe care l-a cunoscut

dezvoltarea intregii societati umane.

Ioan Nicola distinge doua etape mari ale procesului de constituire a pedagogiei

ca stiinta. "le sint #

"tapa relectarii educatiei in constiinta comuna a oamenilor*

"tapa relectarii teoretice a enomenului educational.

1. Etapa reflecatarii educatiei in constiinta comuna a oamenilor.

%enomenul educational, la prima sa etapa este ralecat in constiinta comuna

a oamenilor sub orma unor povete, saturi, indemnuri, traditii, obiceiuri, caresunt transmise pe cale orala. "le alcatuiesc pedagogia populara care a luat

nastere inca in societatea primitiva, cind copilul era educat si instruit in procesul

muncii alaturi de adulti, in timpul comunicarii copiilor cu cei virstnici.

%enomenul eduational avea la acea etapa un caracter practic. !reptat omul a

simtit necesitatea cunoasterii realitatii, ceea ce a dus la dierentierea muncii

izice de cea intelectuala.

2. Etapa reflectarii teoretice a fenomenulu educational.upa Nicola, aceasta etapa este alcatuita din mai multe aze#

Faza fislozofica care se caracterizeaza prin contributia marilor

filosofi in Grecia Antica, la elaborarea ideilor teoretice cu privire la

educatie si instruire. Reprezentatii cei mai de seama sunt Socrate,

Platon,emocrit.

Faza marilor sisteme peda!o!ice 4 in aceatsa perioada se ormeaza

stiinta numita pedagogie. %ondatorul ei este considerat Ian Amos

5omens67. In lucrarea sa capitala 2+area didactica el a contribuit

la sistematizarea teoriei pedagogice.

Faza psi"olo!izarii si socializarii educatiei 4 urentul de orientaresocilogizanta sustine ca educatia trebuie subordonata intereselor

societatii. 8eprezentatii ei sun # 9. (pencer, :. 5ersc&ensteiner,

ur6&eim. Adeptii curentului psi&ologizarii sustin ideea ca in

educatie totul trebuie sa tina cont de interesul copilului.

8eprezentanti # ;inet, aceste enomen impune disparitia


3/7

unor granite, eliminarea unor cadre rigide ca domeniu eclusive ale

unei discipline, transerul de rezultate de la o disciplina la alata, in

vederea eplicarii mai prounde a enomenelor.

II.


4/7

(c&ema 1. Pedagogia ca stiinta si arta a educatiei.

Pedagogia Arta a educatiei(tiinta a educatiei

Explicarea Conceptelorde

baza ale domeniului

respectiv:

Da norme

pentru

idealul

Descrie

educatia ca

pe un

"ducatia# obindirea de cunostinte generale si de

specialitate*

%ormarea conceptiei despre lume*

%ormarea cunostintei moral civice*

%ormarea trasaturilor de vointa si caracter.

"ducatibilitatea#

apacitatea speciica a psi&icului uman de a se

modela structural si inormational sub inluenta

agentilor socili si educationali.

Instruirea# obindirea de cunostinte*

%ormarea de principii si deprinderi*

%ormarea capacitatilor intelectuale*

Invatamintul# Activitatea de transmitere a cunostintelor*

%ormarea capacitatilor si deprinderilor*

"ducatie si instruire.

(tiinta # (ocioumana*

Normativa*

A omunicarii*

(ociala analitica.

aracteristici# aracter socio-uman*

aracter teoretic*

aracter actional,

praiologic.

aracter prospectiv.


5/7

III. !"si#i argumente pentru a$irma#iile pri%ind caracteristicile

pedagogiei

:si/i argumente pentru airma/iile privind caracteristicile pedagogiei,identiicate n literatura de specialitate#

a.peda!o!ia este o #tiin$%socio&uman%, deoarece cultiva identitati 'individuale,de grup, comunitare,nationale si internationale) ale membrilor societatiirespective*

b.peda!o!ia este o #tiin$%cu caracter teoretic, deoarece urmareste scopul de adescoperi si valoriica legitati, principii si norme de actiune educationala.

c. peda!o!ia este o #tiin$% cu caracter ac$ional deoarece rspunznd la

ntrebarea cum?, prin ce mi@loace?, ne reprezinta care este eicien/a procesuluieduca/ional.

d. peda!o!ia este o #tiin$% cu caracter prospectiv, deoarece este desc&iscercetrii, sc&imbrii, pregtirii i adaptrii subiec/ilor educa/ionali pentru lumeade mine.

e.peda!o!ia este o art%,deoarece abordeaza probleme undamentale ce tin deeplicarea si intelegerea conceptelor de baza ale domeniului, care pot i aplicate,anaizate, sintetizate si apreciate critic.


6/7

IV. Explicai cum funcioneaz axiomele, legitile,

legile, principiile, regulile n practica colar

!rincipii:

"orelarea optima a aspectelor

bio#psi$o#%ziologice,ecologice,

social politice, cultural#

spirituale&'nitatea vietii sociale si a

educatiei&'nitatea valorilor general

umane si nationale&Educatia

etnoculturala(pluriculturala&"aracterul prospective al

)xiome:

)xioma %lozo%ca #

interdependent dintre

dimensiunea obiectiva a

educatiei si dimensiunea

subiectiva a acesteia.

)xioma sociologica *interdependent dintre calitatea

educatiei si calitatea

dezvoltarii sociale& )xioma psi$ologica *

interdependent dintre calitatea

Normativitatea pedagogica

+egi speci%ce-:

+egea ponderii speci%c a funciei

cultural a educatiei& +egea organizarii educatiei& +egea proiectarii pedagogice a

educatiei& +egea necesitatii evaluarii educatiei

in mod continuu.

+egi concrete-:

+egi ale invatarii& +egea cresterii calitatii invatarii in

termini dee%cienta,e%cacitate,progress& +egea adaptarii permanente a

metodelor de instruire la situatiile

concrete de invatare& +egea valori%carii tuturor formelor

+egitatile:

+egitatea pedagogica generala indica

asupra optimizarii raporturilor dintre

functiile si %nalitatile educatiei& +egitatea socilogica reprezinta

optimizarea raporturilor dintre actorii

educatiei la toate nivelurile sistemului

de educatie& +egitatea psi$ologica reprezinta

optimizarea raporturilor dintre

conditiile externe(interne ale activitatii

de educatie(instruire& +egitatea gnoseologica * optimizarea

raporturilor dintre volumul decunostinte acumulat la nivel cultural&

+egitatea organizational * optimizarea

raporturilor dintre resursele

pedagogice existente si rezultatele

optinute&


7/7

&I. 'plicarea principiilor generale ale educa#iei

Idealul educa/ional al colii din 8epublica +oldova const n ormarea personalit/ii

cu spirit de ini/iativ, capabile de autodezvoltare, care posed nu numai un sistem de

cunotin/e i competen/e necesare pentru anga@are pe pia/a muncii, dar i independen/ deopinie i ac/iune, iind desc&is pentru dialog intercultural n contetul valorilor na/ionale i

universale asumate. onorm Art. al odului "ducatiei al 8epublicii +oldova principiile

generale ale educatiei pe care trebuie sa se bazeze sistemul educational sunt# pricipiul

ec&itatii, calitatii, relevantei, libertatii de gindire, respectarii dreptului la opinie, asigurarii

egalitatii, unitatii si integritatii spatiului educational,etc. ltimii ani, in 8epublica +oldova se

tinde spre imbunatatirea managementului educational si respectiv aplicarea transparenta a

principiilor generale ale educatiei. Astel, cu siguranta ca actualmente accesul la invatare se

ace practiv ara descriminare, educatia primita raspunde nevoilor de dezvoltare personala si

social 4 economica, iar activit/ile de nv/mnt se raporteaz la standardele na/ionale de

reerin/ i la bunele practici na/ionale i interna/ionale. u un asemenea parcurs, 8epublica

+oldova, are toate sansele cabintr-un timp relativ scurt sa-si intareasca pozitiile in sera

educatiei, adincind cultura si obiceiurile neamului nostru.

lupu alina.docx

Documents