Modele teoretice privind atitudinile fata de boala si tratament

- atitudinea fata de boala si tratament -> influenteaza complianta

- Definitia sanatatii (OMS) – stare de bine psihic, somatic, social => integritate somatica + lipsa

simptomelor + starea de bine

- Boala implica:

Traire subiectiva neplacuta

Tulburari somatice specifice (durere, dispnee) si nespecifice (anxietate, astenie, insomnii)

Consecinte socio-profesionale (limitarea capacitatii de munca, pierderea rolului social,

schimbari relationale)

- Comportamentul de bolnav – capacitatea individului de a-si percepe starea de boala, de a o interpreta

adecvat si de a lua decizii care faciliteaza insanatosireea

- Factori care mentin comportamentul de bolnav:

Trasaturi de peronalitate (depresie, anxietate, hipocondrie)

Educatia

Modelul cultural

Starea socio-economica

Beneficiile secundare

- Impactul bolii asupra pacientului:

Inactivitate

Izolare

Incertitudinea vindecarii

Sentiment de neputinta

Culpabilizare

Frica de moarte

Modele teoretice:

1. Modele cognitive – atitudinea pacientului fata de boala si tratament este elementul care decide gradul de

complianta – se construieste in timp si este influentata de factori diversi. Ignora originea atitudinilor si a

factorilor sociali care influenteaza deciziile legate de boala. Utila in programele de screening (ex: pt

cancer colorectal, cervical, mamar).

a. Health belief model – elemente cheie in deciziile legate de boala si tratament => semnificatia

simptomelor pentru pacient si intelegerea modului in care conceptualizeaza boala

Factori care moduleaza comportamentul:

- perceptia amenintarii – asociere intre perceptia severitatii bolii si a susceptibilitatii la boala. Cu cat

nivelul amenintarii percepute este mai mare, cu atat pacientul tinde sa aibe o complianta mai buna.

Totusi, daca medicul pune accentul prea mult pe amenintare poate creste starea de anxietate a

pacientului, rezultatul fiind scaderea compliantei.

- perceptia beneficiilor vs bariere in calea schimbarii. Daca beneficiul perceput este mai mare decat riscul,

complianta o sa creasca. Medicul trebuie sa explice beneficiile si riscurile astfel incat sa fie pe intelesul

pacientului si sa puncteze zonele de interes maxim pentru el.

- Factorii declansatori ce stimuleaza activarea unui comportament sanatos. Acestia pot fi interni

(simptom) sau externi (ex: pliante privind educatia pentru sanatate). Cu cat exista mai multi triggeri, sau

cu cta intensitatrea triggerului este mai mare, cu atat complianta la tratament este mai mare.

b. Theory of reasoned action - factori socioculturali care influenteaza atitudinea fata de boala. Important in

grupuri in care coeziunea este mare – se apeleaza la lider. Rol in programe de screening, vaccinare,

carantina.

- pacientul este compliant pentru a se incadra in normele impuse de grup

c. Teoria comportamentului planificat – schimbarea comportamentului este influentata de existenta unui

plan de actiune. Planul de actiune este influentat de:

- convingeri referitoare la urmarile unui comportament

- convingeri privind modul in care persoanele apropiate se asteapta ca pacientul sa se comporte

- controlul perceput asupra comportamentului (intern – aptitudini; ext: obstacole, oportunitati)

- regretul anticipat

- rolul unui obicei/comportament din trecut supra comportamentului viitor

- gradul de control exercitat sau dorit asupra simptomului – persoanele care considera ca au un control

foarte bun asupra simptomului si cele care nu considera ca au control (depresie) se prezinta tardiv la

medic.

Dezavantajele modelului – nu tine seama de starea emotionala a pacientului. Are rol in anticiparea

comportamentelor sanogenice si de risc (activitate fizica; consum de droguri).

d. Teoria motivatiei pentru protectie – in adoptarea unui comportament sanatos sunt implicate

susceptibilitatea perceputa, severitatea perceputa, eficineta raspunsului protector si autoeficacitatea.

Cele mai importante sunt primele 2 elemente.

2. Modelul autoreglarii – model cognitiv-afectiv. Ia in considerare si partea afectiva -> pacientul vrea sa fie

inclus in luarea deciziilor.

3. Modelul abordarii actiunii sanatoase – Cuprinde 2 stadii: motivational -> cuprinde autoeficacitatea,

evaluarea asteptarilor schimbarii de comportament si a riscurilor implicate; volitional -> intocmirea unui

plan de actiune sau reactia in cazul unor situatii cu risc.

4. Modelul transteoretic al schimbarii comportamentului – exista 5 stadii ale schimbarii -> 3 preactionale si

2 actionale sau postactionale:

- precontemplarea – nu exista nici o intentie de schimbare a comportamentului in urmatoarele 6 luni

- contemplarea – aparitia intentiei de a schimba comportamentul nociv

- prepararea – plan de actiune pentru urmatoarele 30 zile

- actiunea – schimbarea comportamentului nociv

- mentinerea – peste 6 luni -> incheierea –rezista tentatiilor de a reveni la comportamentul nedorit;

recaderea – revine la comportamentul nedorit.

Factori care influenteaza trecerea de la un stadiu la altul:

- balanta decizionala

- autoeficacitatea

- sensibilizarea

- descarcarea dramatica

- autoreevaluarea

- reevaluarea mediului

- eliberarea de sine

- eliberarea sociala

- contra-conditionare

- controlul stimulului declansator

- managementul mai bun al situatiilor inrudite

- relatii de ajutor

Variabile individuale ce influenteaza riscul la imbolnavire

1. particularitati in functie de varsta

a) Copilul – mediul familial si interactiunea cu parintii au o mare influenta asupra comportamentului

copilului in fata bolii.

- Au fost descrise trei tipuri comportamentale:

copilul usor -> pozitiv, accepta usor schimbarea, ritm biologic regulat;

copil dificil -> accepta greu schimbarea, dispozitie negativa, ritm biologic

neregulat, dependent, intolerant la frustrare, agresiv;

copil flegmatic -> raspuns negativ la stimuli, dificultati de adaptare,

tendinta de a se izola in conditii de stress, risc crescut pentru tulburari de comportament.

- Familiile dizarmonice pot determina aparitia tulburarilor de comportament:

nanism psihosocial;

disfunctii psihice (probleme de comunicare, invatare);

simptome psihiatrice;

boli psihosomatice;

tulburarile ingestiei de alimente (pica, ruminatie, anorexie, bulimie);

tulburari de continenta sfincteriana;

tulburari ale somnului;

agravarea evolutiei unei boli preexistente;

perceptia mai acuta a unei boli incurabile.

- Sugarul (0-1ani) – Probleme date de lipsa de intelegere a ce se intampla; incapacitatea de a comunica;

atasamentul mama-copil; anxietatea crescuta a mamei

- Copilul mic (1-3ani) – perioada in care copilul vrea sa isi dobandeasca independenta. In cazul bolii

poate aparea regresia (ex: incontinenta urinara), daca este einternat fara parinti, poate sa apara o reactie

de respingere fata de acestia. Important limbajul nonverbal – facies (expresia de teama, durere, tristete);

vorbirea (incoerenta, dificila, inceata); miscari involuntare (ticuri, tresariri)

- Prescolarul (3-6ani) – poate sa apara anxietatea de separatie, regresia, tulburari de opozitie,

hiperkinetice, defecte de vorbire

- Scolar (6-12 ani) – perioada in care abilitatile cognitive permit controlul impulsurilor. Este acceptata

bine boala acuta, daca sunt explicate simptomele si tratamnetul. In cazul bolii cronice exista o influenta

mare din partea familiei – gradul de suport social oferit. Pot aparea comportamente de opizitie sau

imature.

b) Adolescentul (12-21) – conflicte specifice varstei:

- dependenta vs independenta de familie

- comportamente permise vs control

- loialitate fata de familie vs fata de grupul de prieteni

- impartasirea gandurilor, sentimentelor vs nevoia de intimitate

- idealizarea vs devalorizarea adultilor

- formarea identitatii, caracterului, adoptarea unui rol social vs dezangajare, neimplicare

- consolidarea rolului sexual si alegerea unui partener vs ambiguitate si promiscuitate

Conflictele interioare influenteaza incidenta anumitor boli si atitudinea fata de acestea. -> perioada in

cdare bolile determinate de comportamente cu risc au prevalenta crescuta. Complianta scazuta la

tratamnet din cauza neincrederii in medic (alt adult cicalitor) + tratamentul interfera cu activitatile

zilnice. In cazul bolilor cronice care apar in aceasta perioada – dificultati de acceptare, negare, revolta,

agresivitate => non-complianta la tratamnet.

c) Adultul

- Adultul tanar (22-44ani) – continua compotamentele cu risc; apeleaza mai rar decat adolescentii la

asistenta ambulatorie sau preventiva. Sunt descrise 2 extreme: sindromul Peter Pan -> regresie intre

copilarie si varsta adulta; tineri caracterizati prin autonomie si independenta precoce (consecinta privarii

de afectiune) -> nu se pot relaxa/bucura, orientati catre un scenariu de viata abundent in greutati, ce

necesita sacrificii.

- Adultul varstei de mijloc (45-64ani) – perioada in care apar bolile cronice; consecinte ale

comportamentelor negative din timpul vietii; perioada in care sunt confruntati cu propria mortalitate.

d) Varstnicul

- principala amenintare – izolarea -> scaderea abilitatilor cognitive si senzoriale.

- pierderea suportului social

- venituri mai mici, schimbarea domiciliului

- pierderea autonomiei

- Aprecierea functionarii de ansamblu a varstnicului:

Biologica – evaluarea declinului fizic si a patologiei asociate

Psihica – prezenta/absenta problemelor cognitive (memorie) si afective (anxietate,

depresie), afectarea imaginii de sine, sentimentul de inutilitate sociala, subaprecierea propriei persoane

Sociala – gradul de suport social perceput; izolare, singuratate, abandon

Evaluarea gradului de autonomie vs dependenta de mediul social

- Atitudinea fata de boala – resemnare, pasivitate, hoplessness-helplessness; coping axat pe religie,

suport social emotional

2. particularitati in functie de sex – patologii diferite; speranta de viata diferita (barbatii speranta de viata

mai mica in medie cu 5-6ani fata de femei); barbatii mai putine patologii acute. In tarile dezvoltate si in

curs de dezvoltare – rata de mortalitate si rata de morbiditate a femeilor se apropie de cea a barbatiilor.

- Diferente biologice – diferentele hormonale -> estrogenul intarzie debutul bolii coronariene prin

reducerea tendintei la coagulare si scaderea colesterolului; testosteronul creste agregarea plachetara

- Procese culturale si sociale – barbatii mai expusi la risc + accidentari; nuumarul de ore suplimentare

asociat cu risc cardiocasvcular mai crescut la femei decat la barbati

- Asumarea unor stereotipuri care tin de identitatea sociala – barbatii adopta comportamente nesanatoase

“pentru demonstrarea masculinitatii” (fumat, consum de alcool, sporturi extreme, violenta). Din acelasi

motiv apeleaza rar la servicii medicale. Femeile apeleaza mai des la consulturi medicale; sunt mai

preocupate de aspectul fizic => bulimie + anorexie.

3. particularitati in functie de status socio-economic – 4 directii:

- prevalenta comportamentelor sanogenice – proportionala cu statusul socio-economic – sportul si

alimentatia sanatoasa costa + necesita timp

- adresabilitatea la medic – rar in scop preventiv in cazul pacientiilor cu status socioeconomic scazut –

asociat cu nivelul educational => ignora simptomele, atitudine fatalista in fata bolii, dependenta de

nivelul sanatatii in mediul din care fac parte

- atitudinea fata de tratament si masuri igieno-dietetice – influentata de locusul de control extern +

statusus socio-economic -> persoanele cu status socio-economic scazut au capacitatea de a se gandii la

viitor mai scazuta => se bazeaza mai mult pe noroc/soarta => comportamente cu risc. Asocierea locus de

control extern, educatie deficitara, expunere crescuta la stress:

individul este expus riscului

nu recunoaste sau ignora semnele bolii

posibilitati financiare limitate

isi asuma responsabilitate limitata in ceea ce priveste tratamentul => complianta scazuta

- riscul obiectiv de imbolnavire – persoanele cu status socio-economic scazut sunt mai expuse la boli cu

transmitere directa prin nerespectarea normelor de igiena.

Factori care cresc eficienta mecanismelor de aparare in situatii de boala

1. Factori intraindividuali – tip de personalitate, varsta, status educational

2. Factori interpersonali/sociali

a. Familia

- mediul familial determina atitudinea fata de boala

- in cazul mediului familial deficitar (mediu rece, violenta, abuzuri) pot aparea modificari patologice -> in

copilarie izolare, tulburari de comportament, boli psihosomatice; in viata adulta depresie, boli determinate

de comportamente cu risc (alcoolism)

- Comportamente sanatoase in familie – aceleasi reguli sunt valabile si in grupul de prieteni -> la varsta

adolescentei

- Familii in care exista interactiuni pozitive, comunicare asociata cu nivele scazute de stress => mecanisme

mai eficiente de coping, sanatate psihica si fizica mai buna, adaptare activa la boala si complianta

terapeutica buna

- In familii in care conflictul parental este prezent -> copilul poate prezenta boala psihosomatica ->

simptomele sunt exacerbate de stress

b. Suportul social – ansamblul relatiilorinterpersonale ale unui individ care ii

procura acestuia o legatura afectiva pozitiva, un ajutor practic si informatii referitoare la sintuatia

amenintatoare.

- tipuri de suport social:

Emotional-afectiv

Material-instrumental

Informational

De respet

- Functii ale suportului social:

Integrare sociala

Rol protectiv

- lipsa lui – factor generator de distress

- are rolul de a amortiza efectele stressului

c. Credinta religioasa – implicarea religioasa poate oferi un suport social

important

- ofera o perspectiva pentru a intelege eveimentele negative

- cultiva speranta de viata dupa moarte

- Rolul pozitiv al religiei:

Favorizeaza comportamente sanogenice

Previne consumul de alcool si droguri

Previne comportamentul sexual riscant

Cultiva stabilitatea familiala si satisfactia maritala

- moduleaza echilibrul psihic:

Inducerea starii afective pozitive, diminuarea emotiilor negative, a anxietatii, cresterea optimismului,

increderii in sine

Reducerea depresiei si scaderea ratei suicidului

Adaptarea mai buna la stress prin imbunatatirea mecanismelor de aparare

Gasirea unui scop in viata

Cresterea suportului social

Coping centrat pe emotie in situatii critice (pacient terminal)

- recuperarea in boala

- Nu sunt incluse culturi religioase foarte conservatoare, care se asociaza cu:

Interferenta cu decizii medicale

Generarea de convingeri care intra in conflict cu actul medical

Inducerea unei gandiri de tip fatalist

Inducerea unor controverse spirituale