lp fitopato
TRANSCRIPT
-
7/26/2019 Lp Fitopato
1/12
APARATELE VEGETATIVE ALE CIUPERCILOR
Ciupercile sunt organisme heterotrofe care au un aparat vegetativ numittal, lipsit de clorofila sau alt pigm
In general, talul ciupercilor este numit miceliu,dar in functie de constitutia sa pot fi diferentiate mai multe tipuri.degimnoplastiar cel mai evoluat estetalul masiv.
a) Gimnoplastul este constituit din citoplasma si nucleu.. Deoarece este lipsit de o membrana proprie,
unei ciuperci parazite traieste intracelular luand forma celulei parazitate. Acest tip de aparat vegetativ este int
Synchitrium endobioticum (fig. 22).
Fig. 22 Gimnoplast Synchytrium endobioticum
b)Plasmodiul estereprezentat de o masa da citoplasma in care se afla mai multi nuclei. !lasmodiul are
de membrana. !lasamodiul este prezent la ciupercile din familiaPlasmodiophoraceae,clasaAscomycetes
dePlasmodiophora brassicaese observa celule gigantice pline cu plasmodii sporulate(fig. 22).
Fig. 2" !lasmodiuPlasmodiophora brassicae
c)Dermatoplastul se prezinta ca o celula tipica, cu toate elementele constitutive# membrana, citoplasma si
forma fi$a. Dermatoplastul se intalneste la ciupercile inferioare dinclasaPhycomycetes siAscomycetes.
-
7/26/2019 Lp Fitopato
2/12
mai ales la suprafata mediilor lic%ide ( e$. Saccharomyces cerevisiaefig. 2&).
Fig. 2& DermatoplastiSaccaromyces cerevisiae
d) Sifonoplastul este caracteristic ciupercilor din clasa Phycomycetes.Este alcatuit din filamente simplecare contin citoplasma si numerosi nuclei.
'a ciupercile saprofite, sifonoplastul este alcatuitdin formatiuni adaptate indeplinirii unor functii# rizoizi, sporangiof
Fig. 25 Sifonoplast- Rhyzopus nigricans-
a.sporange; b. sporangiofor; c. lumela; d. spori; e. rizoizi.
La ciupercile parazite sifonoplastul prezinta anumite prelungiri specializate in asortia elementelor nut2!).
-
7/26/2019 Lp Fitopato
3/12
Fig. 2 *ifonoplast la ciuperci parazitePlasmopara viticola
e)Talul filamentoseste cel mai raspandit aparat vegetativ al ciupercilor. Acesta este este reprezentat de fila
compartiment reprezentand o celula. Atat sifonoplastul cat si talul filamentos, mai sunt cunoscute sub numele de
%ife miceliene. +alul filamentos este alcatuit la ciupercile din clasaAscomycetes,
la grupul Deuteromycetes!igrospora oryze", (fig.2).
Fig. 2 +al filamentos!igrospora oryzae
f) Talul masiveste o impletire mai la$a sau mai densa, de taluri filamentoase ce da nastere unor f
de rezistenta, de conducere etc.). Acest tip de tal este caracteristic ciupercilor din clasa #asidiomycetes
purpurea(fig. 2-) prezinta in sectiune o portiune e$terna cu celule moarte, ingrosate, cu denumirea de para
sunt intretesute mai la$, fiind alcatuite din celule vii, zona numitaprosoplectenchim.
-
7/26/2019 Lp Fitopato
4/12
Fig. 2" #al masiv- Claviceps purpurea
$nmultirea vegetativa si ase%uata
Inmultirea vegetativa se face prin fragmente de miceliu care, in conditii prielnice, reproduc ciuperca. *e cunosc scare pot reproduce ciuperca pe cale vegetativa. Aceste celule poarta numele de artrospori($idium lactis"
urma inmuguririi dermatoplastilor ciupercilor din fam. *accaromcetaceae).
Inmultirea asexuata are loc prin organe special diferentiate numite spori. Inmultirea prin spori reprezinta un stad
functie de conditiile de mediu (nutritie, temperatura, umiditate). *porii /oaca un rol important in raspandirea ci
nespecifice de rezistenta sau se$ualitate. *porii sunt foarte variati ca forma , dimensiuni, numar de celule, loc de for
*porii se impart in doua categorii (dupa mobilitate)#
spori mobili(zoospori), ce prezinta unul sau doi flageli0
spori imobili (aplanospori).
Dupa locul unde se formeaza deosebim#
spori endogeni endospori", formati in interiorul unor organe specielizate0
spori e%ogenie%ospori", formati pe suporturi speciale.
Dintre sporii endogeni fac parte# sporangiosporiise formeaza insporangi"si ascosporii(se formeaza in
Ca spori e$ogeni, mentionam conidiileformate pe conidiofori si bazidiosporii(formati peepibazidii sau
-
7/26/2019 Lp Fitopato
5/12
Ciupercile din clasaAscomycetesse inmultesc ase$uat prinzoospori(Synchitryum endobioticum) sau
intregului aparat vegetativ intrunorgan sporifer.
Ciupercile din clasaPhycomycetes se inmultesc ase$uat prin aplanospori endogenisau prin
$rtosporangiise pot observa la ciupercaPythium de #aryanumfig. &'".
Fig. 2& 'rtosporangi- (thium de *aranum$n sectiunea facuta prin tulpina de Capsella ursa pastoris+traista cioanului) atacata de ciupercadesprindere a metasporangilor+fig. ). in zoosporangi+pseudoconidii) prin germinare apar fie zoospori, f
Fig. /etasporangi-Albugo candida
Ciupercile din clasaAscomycetes grupul Deuteromycetessi partial din clasa *asidomcetes +ordinul 0re%ogeni si caduci, formati peconidiofori. La maturitate, conidiile se desprind de pe conidiofor, germineaza
Dupa aspectul morfologic al conidiilor, deosebim trei tipuri#
a) hifal conidii ce apar pe conidiofori aerieni. Acest tip de conidii se observa la $idium farinosum
fuc(eliana(fig. "2), ce produc putregaiul cenusiu al strugurilor0
b) melanconial conidii ce apar pe conidiofori scurti, grupati in lagare numite acervuli. In frunza atacata de ciu
sectiune, acervuli adanciti in substrat, ce contin conidii de forma semilunara0
c) sferopsidal conidii ce apar in fructificatii(picnidii) formate in tesutul infectat. Aceste conidii se mai numesc
-
7/26/2019 Lp Fitopato
6/12
$ntr-o sectiune efectuata prin frunza de grau atacata de ciuperca Septoria tritici+fig. 1), se oservamulticelulari, filamentosi de culoare galuie.
Fig. Conidii de tip hifal Fig. 2 Conidii de tip hifal
Oidium farinosum otrytisfuc!eliana
Fig. Conidii de tip melanconial Fig. 1 Conidii de tip sferopsidal
"loesporium #uglandis Septoria tritici
Conidiile sunt de regula sensiile la factorii climatici nefavoraili si din aceasta cauzclasaAscomycetes si asidiomycetes este reluat in primavara de catre ascospori si respectiv,
$nmultirea se%uata
Acest tip de inmultire presupune e$istenta sau parcurgerea a doua procese#fecundareasireducerea cromatica.
(rin fecundatie ciupercile trec de la haplofaza+n cromozomi in nucleu) la diplofaza+2n cromozomi in nucle3educerea cromatica este procesul opus fecundatiei si consta in revenirea ciupercilor din diplofaza in hciupercilor are loc o alternanta de doua faze4 faza haploida si faza diploida.
(rocesul de fecundatie consta in unirea a doua celule ce oaca rol de gameti, in cursul a doua etape4
plasmogamia sau fuzionarea celor doua mase citoplasmatice ale gametilor0
cariogamia sau contopirea celor doi nuclei, in urma careia se formeaza un nucleu diploid.
-
7/26/2019 Lp Fitopato
7/12
'a ciuperci, aceeasi celula /oaca atat rolul de celulazeugit(in care are loc cariogamia) cat si rolul de celula
!rodusul de se$ualitate se numestezigozoospor. 'a *nc%trium endobioticum
)igozoosporulse transforma intrun spor de rezistenta numit a(inetosporange(fig. "&). 1l este poliedric, colturos, gaainetosporangi prin germinare apar zoosporii.
Fig. " Ainetosporange
Snchtrium endoioticum
Fig. " 3igot
4ucor %iemalis
!rodusul final al procesului se$uat de inmultire se numestezigot.
-
7/26/2019 Lp Fitopato
8/12
Ciupercile de *ucor hiemalisformeaza zigoti de culoare neagra, cu suprafata rugoasa(fig. ").
Ciupercile din clasaPhycomycetes ordinul $omycetalesprezinta doua gametangii diferentiate ca forma#
numit oogon.!rocesul se$uat este oheterogametangiogamiesau oogamie iar produsul final oospor.
Ca e%emplu4 in frunza de mohor atacata deSclerospora graminicolase formeaza numerosi oospori, deingrosata, dispusi in straturi paralele+fig.6).
Fig. " 5ospori
Sclerospora graminicola
'a ma/oritatea ciupercilor din clasaAscomycetes,procesul de fecundatie este mult simplificat in sensul regresiei
celulele vegetative. Acest proces se$uat poarta numele de somatogamie.
Ascele $organele diploide ale ciupercilor din clasa 7scomcetes, se pot forma la suprafata organului parsau fructificatii numite ascofructe. 7scofructele pot fi de patru tipuri4
+loculi+fara perete propriu, formate in stroma ciupercii0
+cleistotecii cu perete propriu, complet inc%ise sunt puse in libertate prin putrezirea peretelui0
+peritecii+au perete propriu si sunt prevazute cu un por pentru eliminarea ascei0
+apotecii+cu perete propriu in forma de disc, cupa, palnie, taler etc. peretii interiori sunt tapetati cu asce.
In figura "6 se observa, intro sectiune efectuata prin tulpina de grau atacata de $phiobolus graminis, loculi
!e frunzele de grau atacate derysiphe graminis apar puncte mici, negre care suntcleistotecii(fig. &7).
Intro sectiune prin ascostroma care rezulta prin germinatia sclerotului -laviceps purpurease observa mai mul
de eliminare al ascelor orientat spre e$terior(fig. &7).
in sclerotii de la ciuperca Sclerotinia sclerotiorum+fig. 1), rezulta prin germinare apotecii in forma dfilamente sterile numite parafize cu rol in protearea ascelor pana la maturitate.
-
7/26/2019 Lp Fitopato
9/12
Fig. "- Asce libere Taphrina deformans
Fig. "6 'oculi in stroma
Gumannomyces graminis
-
7/26/2019 Lp Fitopato
10/12
Fig. &7 Cleistotecierysiphe graminis
Fig. &8 !eritecie
-laviceps purpurea
Fig. &2 Apotecie Sclerotinia sclerotiorum
Ciupercile din clasa#asidiomycetesprezinta un proces de inmultire simplificat numitsomatogamie.
miceliului primar, diferentiate ca se$, prin simpla disparitie a peretelui despartitor. In urma plasmogamiei rezulta
durata. Acesta isi inc%eie vegetatia cu formareabazidiei,ca ultim produs de se$ualitate.
Ciupercile din ordinul 9redinales prezinta bazidii sclerificate numiteclamidospori.
!rocesul de plasmogamie are loc intre doua sporadii prin intermediul unui canal de con/ugare(+illetia sp. fig.&").
-
7/26/2019 Lp Fitopato
11/12
Fig. &" *poradii con/ugateTilletia sp.
Ciupercile din ordinul /redinalesformeaza pe miceliul secundar, imediat dupa plasmogamie fructificatii numite
ecidiile pot fi de patru tipuri# cupa, mamelon, dezvoltata peste lanturile de ecidiospori, cu desc%idere prin por, larg de
In frunza de :erberis vulgaris se formeaza in cazul infectiei cuPuccinia graminis, f. Sp. tritici, picnidii si ecidii in fo
$ntr-o alta etapa de dezvoltare, ulterioara, pe miceliul secundar al ciupercilor din ordinul%redinales
Fig. && 1cidii
pedunculati, binucleati. 9ltimul produs de se$ualitatebazidia sclerificata,se numesteteleutospor.
Ciupercile care au toate cele cinci tipuri de spori+azidiospori, picnospori, ecidiospori, uredospocelelalte microciclice.
Ciupercile care formeaza sporii pe o singura planta gazda se numescautoice iar cele care paraziteaza doua sau mai
-
7/26/2019 Lp Fitopato
12/12
Fig. 15 #ipuri de teleutospori