linda howard capcana cap 11

17
LINDA HOWARD CAPCANA Capitolul 11 Se simţea bine. Uitase cât de bine este să ai atâta putere în propriile tale mâini, să preiei controlul asupra propriului destin. Trecuse... cât timp? Şapte ani? Asta dovedea că deţinea Controlul, că nu era unul dintre acei maniaci sclavi ai dorinţelor nestăpânite. În cei aproape şapte ani de când se ocupase de problema cu tatăl său, asta era doar a treia oară când fusese silit să acţioneze în acest mod. Numai de patru ori în aproape treizeci de ani. Luând toate acestea în considerare, se simţea pe bună dreptate mândru de el. Nu mulţi dintre cei care cunosc bucuria pură a actului se pot controla atât de bine. Şi, lucru şi mai important, nu mulţi sunt destul de inteligenţi ca să scape basma curată. Bătrânul era acum scos din circulaţie, iar Sarah era liberă. Nimic nu îi mai stătea în cale; acum putea veni la el. ♦♦♦ Cahill stătea la biroul său răsfoind dosarele şi extrasele de cont luate din seiful lui Sarah. într-un târziu băgă totul într-un plic mare şi se lăsă pe spate în scaun frecându-se la ochi. Doamne Dumnezeule! Nu se putea spune că femeii i-ar fi lipsit banii. Nu că o sută de mii de dolari nu ar fi fost o sumă considerabilă, dar nu avea nevoie de ei. Cât de frumos

Upload: mariana-burtea

Post on 17-Aug-2015

10 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

text

TRANSCRIPT

LINDA HOWARD CAPCANACapitolul 11Se simea bine. Uitase ct de bine este s ai atta putere n propriile talemini, s preiei controlul asupra propriului destin. Trecuse... ct timp? apte ani? Asta dovedea c deinea Controlul, c nu era unul dintre acei maniaci sclavi ai dorinelor nestpnite. n cei aproape apte ani de cndse ocupase de problema cu tatl su, asta era doar a treia oar cnd !usese silit s acione"e n acest mod. #umai de patru ori n aproape trei"eci de ani.$und toate acestea n considerare, se simea pe bun dreptate mndru de el. #u muli dintre cei care cunosc bucuria pur a actului se pot controla att de bine. i, lucru i mai important, nu muli sunt destul de inteli%eni ca s scape basma curat.&trnul era acum scos din circulaie, iar Sara' era liber. #imic nu i mai sttea n cale( acum putea veni la el.) ) )Ca'ill sttea la biroul su rs!oind dosarele i e*trasele de cont luate din sei!ul lui Sara'. ntr+un tr"iu b% totul ntr+un plic mare i se ls pe spate n scaun !recndu+se la oc'i. ,oamne ,umne"eule- #u se putea spune c !emeii i+ar !i lipsit banii.#u c o sut de mii de dolari nu ar !i !ost o sum considerabil, dar nu avea nevoie de ei. Ct de !rumos trebuie s !ie, %ndi el, s nu ai nevoie de o sut de mii. .*ist unii oameni care nu las s le scape nimic i nicio sum nu e vreodat de a/uns, dar %enul acesta nu urmea" cursuri de instruire pentru o slu/b pltit pentru ca apoi s se dedice meseriei is economiseasc !iecare bnu. #u, cei care nu sunt interesai dect debani i !ur, comit !raude, se cstoresc cu persoane bo%ate i apoi ncearc s i omoare apelnd la multitudinea de medicamente pe care toi btrnii par s le ia, dar nu muncesc niciodat pentru aceti bani..ra evident c Sara' i pusese deoparte cea mai mare parte a salariuluide cnd ncepuse s lucre"e. i investise economiile i, din cte v"use,o !cuse n mod inteli%ent. #u i b%ase toi banii n aciuni ale companiilor de in!ormatic i telecomunicaii, iar dac ac'i"iionase asemenea aciuni, le vnduse imediat ce cota lor de pia ncepuse s se prbueasc. 0nvestise n companii solide, n case de a/utor reciproc i n industria de maini+unelte. ,epusese bani ntr+un !ond de pensii, n%ri/indu+se de viitor. ,e+abia mplinise trei"eci de ani i, adunnd tot ce avea, btea de/a la ua clubului milionarilor..ra o !emeie deteapt. i atunci de ce s rite totul numai ca s adau%e nc o sut de mii n contul ei i aa destul de mare.&anii sunt relativi. ,ac lucre"i pentru un salariu minim i trieti de pe o "i pe alta, o sut de mii de dolari nseamn o sum enorm. Cunoscuse mame care i uciseser copiii pentru o poli de asi%urare de cinci mii de dolari.,ar dac ai de/a destui bani o sut de mii nu te mai impresionea" iriscurile cntresc mai %reu dect setea de a%oniseal.Aa c posibilul ei motiv nu mai sttea n picioare. Cu att mai bine.+ Ai %sit ceva? ntreb locotenentul oprindu+se n !aa biroului lui.+ #u ma/ordomul a comis crima.+ 1arc era prima pe lista ta.+ 2otivul s+a evaporat.+ &anii? Cum ar putea banii s se evapore"e?+ Are de/a o %rmad de bani. Ai idee ct cti% un ma/ordom?$ocotenentul se scrpin pe nas.+ 1resupun c mai mult dect ne+am ima%inat.+ 2ai mult dect noi doi la un loc.+ #u m+nnebuni-+ .*act asta mi+am spus i eu, cltin Ca'ill din cap. Avea totul de pierdut i nu prea mult de cti%at. C'iar deloc, dac ne %ndim c ntr+un an cti%a mai mult lucrnd pentru el dect i+a lsat n testament. Ar !i!ost mai avanta/at dac el era n via Aa c motivul s+a dus pe apa smbetei. 1e ln% asta, era !oarte ataat de btrn.$ocotenentul era un om cumsecade i avea ncredere n anc'etatorii lui.+ ,eci ce ne mai rmne?+ #u cine tie ce. 3ecinii n+au v"ut nimic i au cu toi alibiuri. $a !el i membrii !amiliei, pn acum. ,ac cei de la medicin le%al nu vin cu ceva concludent, nu stm bine deloc.+ #+au trecut nc nici dou"eci i patru de ore.,ar nu mai era mult pn acolo, iar o crim care nu e re"olvat rapid tinde s nu mai !ie re"olvat niciodat.+ Ce e cu condamnaii de la care a primit ameninri cu moartea? Ai %sitceva?+ #ici unul dintre ei nu se a!l n "on. Unul e n pre"ent n custodia statului la nc'isoarea St. Clair trind din banii contribuabililor. Unul e ntr+o nc'isoare !ederal. #umai doi sunt n libertate, iar unul dintre ei sea!l n .u%ene, 4re%on. Ultimul domiciliu cunoscut al celui de+al doilea nianuarie era n C'ica%o.Ca'ill puse pe birou o !oto%ra!ie a unui brbat solid cu musta.+ Carl 5armond. #u cred c el e !ptaul.+ ,ar e o posibilitate.Ca'ill cltin din cap.+ ,e ce l+ar !i lsat /udectorul pe individul sta s+i intre n cas? #u prea cred. Toate uile care dau spre e*terior au vi"or, aa c tia cui desc'ide ua.+ Ai veri!icat apelurile date i primite?+ Am veri!icat numerele apelate de la toate tele!oanele din cas. #imic suspect. ,oamna ma/ordom i+a sunat prinii, iar victima i+a sunat banc'erul i un vec'i prieten + care are i el un alibi. Apelurile primite sunt mai interesante. $a tele!onul din bibliotec s+a primit un apel de la un tele!on public din 6alleria.+ Ai a!lat ora apelului?+ Tocmai ntocmim lista cu apelurile primite i date.+ ,ar nu avem cum s tim cine a dat tele!onul, nu+i aa?Ca'ill cltin din cap. 4ra apelului avea s le de"vluie unele lucruri, de pild dac !usese dat n /urul orei cnd s+a comis crima, dar cam asta era tot. 6alleria era un centru comercial a%lomerat( dac nu aveai prul verde, %uler cu epi i nu purtai un costum e*trem de e*centric, sau dacnu umblai %ol+%olu, nimeni nu i acorda prea mult atenie. ansele de a obine o amprent valabil de pe tele!on erau demne de rs. ,ar camerele video !i*ate deasupra intrrilor n ma%a"ine ar !i putut nre%istraceva. .ra o pist care merita cercetat i i spuse asta locotenentului.+ &un idee, doctore, "ise locotenentul i se uit la ceas. 4cup+te de asta mine diminea. Acum du+te acas i odi'nete+te. #+ai dormit a"i+noapte i ast"i ai lucrat toat "iua.+ Am apucat s dorm vreo trei ore a"i+diminea. 2 simt bine.Se obinuise n armat s !ac !a cu mult mai puin somn i pentru perioade mai lun%i.+ ,ar cred c o s pun punct aici.Avea ceva de !cut, un lucru care nu mai su!erea amnare. .ra momentul s ncerce marea cu de%etul.) ) ) $a ora opt seara, televi"orul era desc'is tot pe canalul meteorolo%ic i Sara' urmrea aceleai !ronturi atmos!erice de patru ore. #u se sc'imbase nimic. Se simea nc ameit i prin minte i se plimbau toate cunotinele /udectorului, vecinii, toi cei pe care nu ar !i e"itat s i primeasc n cas. 1roblema era c /udectorul cunotea muli oameni pe care ea nu i tia. i cunotea cercul de prieteni apropiai, vecinii din /ur i nc alte cteva persoane, dar bineneles c mai avea vec'i amici din coal i din !acultate i cole%i pe care ea nu i ntlnise niciodat. Cemotiv ar !i avut oricare dintre acetia s l ucid? Acest de ce o nnebunea.,ac ar ti de ce, se %ndea, ar putea s deduc i cine o !cuse. Cine avea vreun motiv s l omoare, n a!ar de cei pe care i condamnase la nc'isoare? 0ar dac era vreun !ost pucria, de ce i dduse voie s intre n cas i apoi se ae"ase rela*at n !otoliu? 0mposibil.- De ce?Tele!onul sun i se %rbi s rspund, bucuroas c ceva i distra%e atenia( poate &arbara avea nevoie de ceva, iar asta i va ocupa timpul cteva ore.+ Ai luat cina?#u era nevoie s se pre"inte( recunoscu imediat vocea pro!und i tonul repe"it al lui Ca'ill.+ Cina?+ ,ar prn"ul?+ ,ormeam, aa c am srit peste prn".+ 7ai s mer%em la 2ilo8s s mncm un 'ambur%er.Sara' i trecu mna prin pr. Trebuia s mnnce, dar simea nc noduri n stomac. 9cu o pau" lun%.+ Sara'?+ Sunt aici. .... nu am niciun c'e! de mncare.+ mbrac+te. 3in s te iau n "ece minute.nc'ise, iar ea rmase privind uimit tele!onul. :ece minute- ,ei era slbit, n "ece minute se mbrcase, se splase pe dini i pe !a i tocmai i trecea peria prin pr cnd btu la u.+ Ari ca naiba, spuse el n loc de salut.+ i tu eti la !el de !rumos, rspunse ea cu rceal, !cnd un pas napoica s l lase s intre n camer.9aptul c se mbrcase nu nsemna c avea de %nd s ias undeva cu el. $a urma urmelor, era %oal cnd sunase.+ 1une+i panto!ii, o ndemn el privindu+i picioarele %oale. i osete. . destul de rece.+ #+am c'e! de mncare, repet.+ Atunci o s te uii la mine cum mnnc.+ Ai un !armec enorm.n ciuda sarcasmului i a tuturor celor ntmplate, se pomeni "mbind pentru prima oar n "iua aceea. #u era c'iar un "mbet n toat putereacuvntului, dar venea din inim. Semna cu un tanc S'erman, !r pic de !inee, dar plin de !or.+ ,a, tiu. #u+l ntrece dect dimensiunea... se opri aruncndu+i o privire scurt.... .%o+ului meu, nc'eie el i putea s /ure c pomeii i se coloraser..ra evident c poliitii nu au voie s !ac comentarii riscante n !aa suspecilor. Se aplec, i lu panto!ii i i+i ntinse. Avu impresia c o s i+i pun c'iar el dac ar !i re!u"at s se ncale sin%ur.Se ae" pe pat i i puse osetele i panto!ii.+ 1resupun c i+e !oame i vrei s stm de vorb, aa c mputi doi iepuri dintr+o dat..l ddu din umeri.+ 1oi s presupui ce vrei.Asta ce mai voia s nsemne? ntmpltor i ea voia s discute cu el despre conclu"iile la care a/unsese re!eritor la uciderea /udectorului i nu o deran/a s l priveasc mncnd n timp ce stteau de vorb.Se oprir la recepie pentru ca Sara' s i ia puloverul. .ra din ln i l mbrc mulumit n timp ce ieeau din 'otel. 1loaia se oprise, dar nu de mult, pentru c din copaci nc mai picurau stropi de ap. 1ava/ul era ntunecat i strlucea.#u venise cu maina pe care o tia Sara', ci o conduse spre o camionet albastru nc'is. 0 se potrivea mai bine + !r prea multe accesorii ele%ante, dar !oarte puternic. Avea i treapt, aa c putea urca !r a/utor. i desc'ise ua, atept s se ae"e, apoi o nc'ise i ocoli maina spre locul lui.7ambur%erii de la 2ilo8s erau o tradiie n &irmin%'am, localnicii /urnd c aici se preparau cei mai %ustoi 'ambur%eri din lume i cel mai bun ceai cu %'ea. #u se serveau cu tot !elul de bri"bri"uri ca salat, roii i murturi + doar cu brn" dac voiai +, ci cu un sos nc'is la culoare carei punea papilele %ustative la %rea ncercare s i %'iceasc in%redientele. Asta era tot; dou straturi de carne tocat, ceap tiat mrunt i sosul. notau n sos. 4amenii cumprau vase pline cu sos. nmuiau carto!ii pr/ii n el, i mai turnau o porie pe 'ambur%eri i l luau i pentru 'ambur%erii pre%tii acas.0nutil de preci"at c un ast!el de 'ambur%er nu era uor de manevrat. C'iar dac i+ar !i dat voie stomacul, Sara' tot nu ar !i avut c'e! s se mn/easc toat. Cnd Ca'ill o ntreb dac e si%ur c nu vrea nimic, irspunse a!irmativ i se duse s se ae"e la o mas ln% perete..l veni la mas cu o tav ncrcat cu dou pa'are nalte din carton cu ceai la %'ea, trei 'ambur%eri i dou porii de carto!i pr/ii. 1e tav se mai a!lau p'rele cu