LINDA HOWARD

lrvv

SARUTA.MA/\JN TIMP CE DORM

KISS ME WHITE ISLEEP

by Linda Howard

Toate drepturile rezervate acestui tiilu apar[inEditurii MIRON Editura MIRON

Traducerea:

Cornelia Cernetchi-Pascu

UNU

Paris

Lily iqi inclind uqor capul qi zimbi spre insolitorul ei,Salvatore Nervi, in timp ce qeful de sal6, foarte tdcut qigrafios, o ajutd s5 se aqeze la masa cea mai bund din acel

restaurant; doar zimbeful ei mai era original, deqi aproape

nimic altceva la ea nu mai era. Ochii ei albastru-arcticcdpdtaserd o nuanld caldd de ciprui, de la lentilele decontact; pirul ei blond fusese vopsit intr-o nuanld de gaten-?nchis-nurc5, cu quviie mai deschise. La citeva zile iqiqampona riddcinile, ca nu cumva sd se vadd nuanJa de

blond.Pentru Salvatore Nervi ea eta Denise Morel, un

prenume destul de obiqnuit pentru numeroqii Morel dinFranla, dar nu un nume prea cunos ctLt, ca sd stirneascd

alarmein subconqtient. Salvatore Nervi era un om suspicios

din fire, fapt care i-a salvat viala de atit de multe ori, incit

nici nu-qi mai amintea de toate ocaztrle'Dar, dacdin aceastd

seard totul ar fi mers bine, in sfirqit urma sd fie prins - separe, din cauzabdrbdjiei sale. Foarte ironic.

Trecuful ei fabricat la comandd avea doar citeva straturi

superficiale; nu awsese timp s[preg[teascdmai mult. Chiar

ea a pus pariu cd omul nu-qi va pune acolilii s[ sape mai

LINDA HOWARD

adinc de atit qi cd iqi va pierde rdbdareanecesard aqteptiriirdspunsurilor, inainte si-i facd avansuri.

in mod normal, dacd era,nevoie de un trecut, Langleyil pregdtea pentru ea, doar ci de data aceasta era pe contpropriu. in timpul scurt pe carcl-aavut la dispozilie a fdcutcum aputut mai bine. Frobabil cd Rodrigo, fiul cel mai mareal lui Salvatore qi numdrul doi in organizalia Nervi mai fbceaqi acum sdpdfuri; nici ea nu mai avea mult timp pind ce elurma sd afle cd aceastd Denise Morel apdnise din senin, cudoar citeva luni in urmd.

- Ah! exclamd Salvatore, instalindu-se pe scaunul sdu,cu un oftat, dupi care ii intoarse zimbetul. Era un birbatchipeq, in jur de cincizeci de ani; avea un aer tipic italian,p5ru1negru lucios, ochi cdprui sclipitori qi o gurd senzuald.Avea mania sd se menfind in form5, deqi nu avea nici un firde pir c[runt - poate fiindcd se vopsea. Ardfi minunat inseara aceasta; ti-am spus-o deja?

De asemeneaavea Ei farmecul acela clasic italian.plcatcd era un criminal cu singe rece. Ei bine, la fel era qi ea. Aicise potriveau de minune, deqi ea spera cd nu se vor potriviexact. Avea nevoie de o cit de micd nepotrivire.

- Mi-ai spus, comentd ea, privindu-l cu c[ldurd. Aveaun accent pariziwr; se pregitise indelung ca sd atingd acestnivel. i1i mulqumesc incd o dat5.

Managerul restaurantului, domnul Durand, se apropiede masa lor qi inclinl capul cu deferenld.

- Monsieur, md bucur si v5 revdd. Am veqti bune: amfrcut rost de o sticld de Chdteau Maximilien optzeci qi doi.A sosit ieri, iar cind v-am vdnfinumele, am pus-o de-o parte

SARUTA-MA iru IIVP CE DORM

pentru dumneavoastrd.

- Excelent! zise Salvatore, surizdtor. Bordeaux'82 a

fost o recoltd excepfionali qi foarte puline sticle mai r[mi-seser6. Iar acestea se vindeau la prefuri ridicate. Salvatore

era un cunoscdtor de vinuri qi era dispus sd pldteascd orice

sumd ca sd poatd bea un vin rar. Mai mult de atit, adoravinul. Nu achiziliona sticle doar ca sd le aibi; el bea vinul,se delecta cu el gi examina aromele qi buchetul. Se uitd la

Lily zimbind. Vinul acesta este ambrozie;veivedea'- Me indoiesc, rdspunse ea calm. Nu mi-a plbcut

niciodat[ nici un vin. A linut si menlioneze asta de la buninceput, anume cd era o franfuzoaicd neobignuitd, caredetesta gustul vinului. Papilele ei gustative aveau gusturi de

plebeu. De fapt, lui Lily ii pldcea sd bea cite un pahar de vin,

dar cind era cu Salvatore, nu era Lily; era Denise Morel, iarDenise nu bea decit cafea sau api imbuteliatS.

Salvatore rise qi zise:

- Vom vedea. A comandat totuqi cafea pentru ea.

Eia cea de-a treia intilnire a ei cu Salvatore; de lainceput a jucat destul de dur cu el, mai dur decit qi-ar fi dorit,

fiindcd i-a rcfuzat primele doud invitafii in ora;. Acestafusese un.risc calculat, menit si ii domoleasci precaufia.Salvatore era obiqnuit ca oamenii sd-i solicite at"enlia,favorurile; nu era deloc obiqnuit si fie refuzat.

Faptul cd in aparenld nu era interesatd de el ii stimi luiinteresul, fiindcI aqa se comporti oamenii puternici: sea$teapt[ ca allli sd le acorde atenfie 1or. in acelaqi timp ea

rcfuzasb se plieze pe gusturile lui, aqa cum o fEcea acum cu

vinul. La primele doud intilniri pe care le-au avut el a

LINDA HOWARD

incercat sI o convingd sd guste din vinul lui, iar eaarefinatcu incdpd,tinare. Nu a mai fost niciodatd cu vreo femeie caresd nu incerce automat sd-i facd,pe plac, iar acum era intrigatde distan{a pe care o pistra ea.

Lily detesta sd ias[ cu el, si fie nevoitd s[-i suridd, sddiscute cu el, sd suporte chiar gi cea mai fireasci atingere.in cele mai multe situafii a reuqit sd-qi controleze supirarea,silindu-se sd se concentreze pe ce avea de fdcut, dar uneorisimfea cd-i vine greald" de furie qi durere, fiindcd nu puteasd-l atace pur qi simplu cu miinile goale.

Dacd ar fi putut, l-ar fi impuqcat, dar el se bucura de oprotectie excelent[. Ca o rutin[, ea era perchezilionatd defrecarc datd cind i se permitea accesul aproape de el; chiarqi le primele doud intilniri, care au avut loc la evenimentesociale, tofi oaspelii fuseseri perchezilionafi in avans.Salvatore nu se urca niciodati intr-o maqin[ la loc deschis;qoferul lui trdgea maqina intotdeauna sub o marchizdprotectoare, de unde el urca, apoi n-u mergea nicdieri intr-unloc unde trebuia sd coboare din vehicul neprotejat. Dac[ieqirea nu era posibild aqa, atunci nu mergea intr-acolo.

Lily se gindea cd trebuie sd aibd o iegire secretd, sigurd,din casa lui de la Paris, astfel sd se poatd miqca in voie, f6rdgtirea nimdnui, iar dacd avea aga ceva, ea nu o detectase inc5.

Acest restaurant era preferatul lui, fiindcd aveao intrareacoperitd, separatd, pe care o foloseau cei mai mulli clienfi.Localul era, de asemenea, unul exclusivist; lista de agteptareera lungd qi oarecum ignorati. Aici clienfii pldteau binepentru un loc care le era cunoscut qi sigur, iar managerulfdcea toate eforturile ca si le asigure securitatea. Nu existau

SARUTA.MAiT rlup cE DoRM

mese aqezate direct la ferestrele principale; existau jardiniere

cu flori.Coloane din cdrdmidd erau folosite pentru

compartimentarea spafiului, ajutind qi la obturarea vederiispre interior dinspre ferestre. Efecful era unul intim, dar qicostisitor. O armatd" de chelneri in costume negre forfoteaude jur imprejurul meselor, umplind paharele, golindscrumierele, indepdrtind frrimiturile, in general indeplinindorice dorinld, cu mult inainte de verbalizarea ei.

Afard, pe stradd, erau parcate magini care camuflau qi

ele uqile de ofel, ferestrele din sticld seaxizatd,antiglon!. ininteriorul maqinilor stdteau bodyguarzi inarma{i, care supra-vegheau strada, precum qi ferestrele clddirilor invecinate,unde puteau pindi amenin!6ri, reale sau nu.

Singurul mod in care acest restaurant putea fi preluat,laolaltd cu infamii lui clienli, ar fi fost cu ajutorul uneirachete ghidate. Orice altceva ar fi depins de noroc qi ar fifost imprevizibll. Din nefericire, ea nu dispunea de o rachetdghidati.

Otrava era in sticla cu vinul de Bordeaux, care urma sdfie servit in curind qi era atit de puternicS, incit doar ojumitate de pahar ar fi fost letald. Managerul se ddduse pestecap s[ procure acest vin pentru Salvatore, dar Lily se ddduseqi mai mult peste cap si pund mina pe el prima qi sd aranjezeca sticla sd ajung[ in miinile domnului Durand. De cum aaflat cd ea gi Salvatore vor veni aici la cini, de-abia atunci ademarat livrarea vinului.

Salvatore va incerca sd o convingd sd impartd vinul cuel, dar cu siguranfd nu o si se aqtepte ca ea sd bea.

10 LINDA HOWARD

Probabil cd el ar fi dorit ca ea sd impartd patul cu el inaceastdnoapte, dar ii era predestinat sd fie din nou deizamd-git. Ura ei era atit de puternicd, incit cu greu s-a forlat si selase sSrutatd de el qi sd-i accepte atingerea cu o oarecarebund dispozi,tie. Pentru nimic in lume nu i-ar permite s[ facd

mai mult de atit. in plus, ea nu intenliona sd mai fie incompania lui cind otrava o sd inceapd sd-qi faci efectul, iarasta ar trebui sE se intimple in patru, pind la opt ore de laingestie, dupi estimdrile doctorului Speer; in acest rdstimpea o sd plece din 1ar5.

Pind ce Salvatore iqi va da seama ci se intimpld cevagrav, va fi prea tkziu; otrava iEi va fi fEcut deja efectuldevastator, afectindu-i rinichii, ficatul, apoi inima. Va urma

un colaps total al tuturor sistemelor. Ar putea sd mai trliasciinci weo citeva ore, poate o zi intreagd, pinl ce trupul o s5-i cedeze. Rodrigo va rdscoli toatd Franfa, c[utind-o peDenise Morel, dar ea o sd fie dispdruti - cel puJin pentru ovreme. Nu avea intenfia sd plece pentru totdeauna.

Otrava nu era arma pe care ar fi ales-o in mod obiqnuit;la asta s-a ajuns chiar datoritd obsesiei lui Salvatore legatdde securitate. Metoda ei preferatd era pistolul qi l-ar fi folositchiar dacd qtia cd ea insdqi putea fi impuqcati pe loc, darpind acum nu reuqise si giseascd o metodd prin care s5aducd o armd mai aproape de el. Poate cd, dacdnu ar fi lucratsingur[...poate cd nu.

Salvatore a supraviefuit dupd numeroase incercdri de

asasinat, iar din fiecare invdlase cite ceva. Nici mdcar untrdgdtor de elitd nu ar fi reugit sd-l nimereascd. 36-l ucizi peSalvatore Nervi insemna fie s[ utilizezi otravd, fie o arm[

SARUTA-MA iru rlvp CE DORM 11

masiv5, care i-ar fi ucis qi pe tofi cei afla{i in preajma lui. PeLily nu ar fi deranjat-o sd-l lichideze pe Rodrigo, sau pealtcineva dinorganizalia lui Salvatore, doar cd Salvatore erasuficient de iste! incit sd se asigure cd mereu in jurul lui seaflau oameni nevinovafi.

Lily nu putea sd ucidd cu singe rece qi nediscriminato-riu; cu asta se deosebea radical de Salvatore. Probabil cd asta

era singura diferenfd, dar pentru propria ei sdndtate mintal5,trebuia sd menJind aceasti diferenf[.

Avea treizeci qi qapte de ani. F[cea asta de cind aveaoptsprezece ani, aqadar jumdtate din viafa ei fusese o asasind

qi incd una bund, prin urmare rdmdsese longevivd in aceastdafacere. La inceput virsta ei areprezentat o avere: era atit de

tindrd qi avea o fald atit de proaspiti, incit nimeni nu oprivea ca pe o ameninfare. Acum nu mai avea aceastd avere,dar experienfa ii conferise numeroase alte avantaje. Aceeaqiexperienfd, totuqi, a uzat-o in aqa mdsurd, incit uneori sesimfea extrem de fragil6, cam cum este coaja de ou: inc[ oloviturd ar fi distrus-o.

Sau poate cd deja era distrusi qi nu qi-a dat seama incd.

$tia c[ senza[ia dominantd era aaeea cd nu-i mai rdmdsesenimic qi cd viala ei era un deqert sterp. Nu putea sd vadd decit

felul din f4a ei Salvatore Nervi se scufunda,la fel cum sescufunda toatd organizatia lui. Dar el era primul qi cel maiimportant, fiindcd el dlduse ordinul sd fie ucigi oamenii pecare eai-a iubit cel mai mult. Mai departe de acest unic scopnu putea sd vadi nimic, nici o speranfi, nici un riset, nici oraz\, de soare. Pentru ea nu insemna aproape nimic, dacdpoate nu va supraviefui obiectivului pe care l-a stabilitpentru ea insdgi.

12 LINDA HOWARD

Dar asta nu insemna nicidecum cd va renunfa. Nu eragenul de sinucigaqd; era o chestiune de mindrie profesionalds5-qi fac[ datoria, dar sd gi scape intreagS. Totuqi, in inimaei se frdminta speranfa umand cd,, dacd ar putea sd indure,intr-o zi aceastd, durere sumbri se va diminua, iar ea o sdpoatd regdsi bucuria. Speranla era doar o flbcdruie, dar unastrdlucitoare. P[rerea ei era cd speranla ii fine pe cei maimulf i oame ni in prizd, chiar qi in f{a disperdrii copleqitoare,qi tot datoritd ei pu{ini renun{d.

Acestea fiind spuse, nu-qi fdcea lluzli despre difi-cultatea gestului pe care voia sd,l faci qi nici in legdturd cuqansele ei de dup5. Dupd ce va terminatreaba, va trebui sddispard complet, presupunind cd va rdmine in viafd. Avocafiidin Washington nu vor fi fericifi pentru cd eal-a scos din jocpe Nervi. Agadar nu numai Rodrigo va porni in ciutarea ei,dar;i oamenii ei, iar acum nu credea cd,rezaltatul va fi cumult diferit atunci cind oricare dintre ei o sd puni mina peea. iqi pierduse rezervarea,dac[ se poate spune aqa, ceea ceinsemna nu numai c5 devenise neimportantd - dintotdeauanfusese aqa - dar i se va dori chiar disparifia. Ca o concluzie,situalia nu era deloc una bund.

Nu se putea intoarce acasd,mai ales cd nici nu mai aveao casd. Nu le putea pune in pericol pe mama gi sora ei, ca sdnu rnai vorbim de familia surorii ei. Oricum nu mai vorbisecu niciuna dintre ele de doi ani...ba nu, erau patru ani de c?ndnu o sunase pe mama ei. Sau cinci. $tia cd sint bine, fiindcdera informati periodic, dar nu mai simfea cd arc un loc inlumea lor, nici acestea in lumea ei.

Nu qi-a mai vdzut farnilia de weo zece anl Ei ficeaup4rte din inainte, iar acum ea se afla irevocabil in Dupd.

sAnurA-uA iN lup cE DoRM 13Prietenii ei din domeniu ii deveniserd familie * qi au fostmdceldrifi.

Din momentul ?n care se zvonise ci Salvatore Nervi erain spatele morfii prietenilor ei, ea s-a concentrat asupra unuisingur lucru: si se apropie de Salvatore cit se poate de mult,ca sd-l poatd ucide.

El nici mdcar nu ascundea fapful ci a ordonat uciderealor; s-a folosit de aceastd isprav[ ca sd le dea tuturor lec]iac[ nu este o idee buni sd-l enervezi. Nu se temea de poli{ie;cu relafiile lui era de neatins. Salvatore cumpdrase atit demulte persoane sus-puse, nu numai in Franla, dar in intreagaEurop6, incit putea totul qi ficea exact cum poftea.

incepu s[-qi dea seama cd Salvatore vorbea cu ea qi erairitat fiindc5 era evident cd ea nu-i acordd atenfie.

- Scuz6-md, se fiistici ea. Md ingrijoreazd mama. IVI-asunat astdzi qi mi-a zis cd a cdzutpe scdri acasd. Spunea cdnu s-a rdnit, dar cred cd miine voi merge la ea ca s6 verificpersonal. Atrecut de gaptezeci qi bdtrinii igi rup oasele uqor,nu-i a;a?

A fost o minciund agild. Salvatore era italianpin[ inmdduva oaselor; qi-a adorat mamagi in{elegea devotamentul'fa[6 de familie. Se schimbd lafa[d qi deveni ingrijorat.

- Da, sigur c[ trebuie sd mergi. Unde locuieqte?- La Toulouse, rdspunse ea, numind un oraq cit mai

indepdrtat de Paris, dar intre hotarele Franfei. Dac6 el iispunea lui Rodrigo despre Toulouse, ea ar fi ciqtigat citevaore pin[ ce Rodrigo ar fi pornit si o caute in sud. Desigur,Rodrigo qi-ar fi pufut da seama cd, ea a menfionat Toulousedoar ca diversiune; acum nu putea stabili ?nc5 dacd planul

14 LINDA HOWARD

va funcliona sau nu. Nu putea sd piard6 indoindu-se deindoielile altora. iqi va urma planul qi va spera cd vafuncfiona.

- C?nd te vei intoarce?- Poimiine, dacd toate s?nt in reguld. Dacd nu... T[cu qi

ridica din umeri.- Atunci va trebui sd profit[m la maximum de seara

aceasta. Ochii lui pdtrunzitori emanau pasiune qi-i sugerauexact la ce se gindea acum.

Ea nu se prefrcu. Se retrase incet qi ridicd o sprinceand.- Poate, zise mieros. Poate c[ nu. Din tonul ei il ldsa sd

inleleagi cd nu tremura de nerdbdare sd se culce cu el.Mdcar atit, retragerea ei i'a asculit lui interesul qi i-a

ridicat febra din privire. Se gindi ci poate refuzul ei i-aamintit de zilele tinerefii, cind ii fEcuse curte r[posatei salesofii, mama copiilor lui. Fetele tinere din Italia generaliei luiiqi pizeau cu sfinfenie virtutea, poate cd qi acum o maifrceau, din cite auzise ea.

Doi chelneri s-au apropiat,unul din ei linind in miini osticlS de vin, ca pe o comoard neprefuitd, iar celdlalt iiaducea ei cafeaua. Ea zimbi in semn de mulgumire. Chel-nerul ii l5sd cafeaua pe mas6, apoi ea incepu s5-Ei toarnetacticoasi laptele, fbri sd-i acorde pic de atenfie luiSalvatore. Chelnerul desfEcu sticla de vin cu gesturi teatrale,

apoi prezentd dopul spre a fi mirosit. De fapt, ea se concentraasupra sticlei. Cunoscdtorii de vinuri apreciau acest ritual aldopului, dar ea nu-l infelegea. Singurul ritual legat de vinera, dupi pdrerea ei acela de a desface sticla qi de a turnavin in pahag dup[ care vinul trebuia bdut. Nu voia sdmiroasd un dop.

SARUTA.MAilv Tlrup cE DoRM 15

Dupi ce Salvatore a dat din cap apreciativ, chelnerul,foarte solemn;i conqtient de atenfia celor de la masd, turndvin inpaharul lui Salvatore. Lilyiqi linu reptra[iacindil v[zupe Salvatore cd agitd vinul in pahar, mirosindu-i buchetul,apoi soarbe o inghi{iturd.

- Ah! zise el gi inchise ochii de pldcere. Minunat.Chelnerul se inclinS, de parcd el ar fi fost responsabil

pentru minundJia vinului, apoi l6sd sticla pe masd qi seretrase.

- Trebuib si-l guqti, ii zise Salvatore lui Lily.- Ar fi o risip6, zise ea qi biu din cafea. pentru mine,

asta are gust pldcut, addugd qi aritfl spre cafea. Vinul.....bah!- Crede-md, vinul acesta te va face sd te rdzgindeqti.- Mi-au mai promis gi alfii inainte. Dar s-au inqelat,- Ia doar o inghifitud. Atit cit s5-i simli gustul, o tachina

cl Ei pentru prima dati observ5 o scinteie de minie in ochiilui. El era Salvatore Nervi qi nu era obiqnuit sd fie refuzat,mai ales dacd persoana era o femeie pe care o onorase cuatenfia sa.

- Detest vinul...- Nu ai incercat acest vin, spuse el qi lui sticla, furnd

putin vin intr-un pahag apoi il intinse spre ea. Dacd nu !i seva pirea ci e paradisul, atunci nu te voi mai ruga niciodatdsd mai guqti un alt vin. i1i dau cuvintul meu.

Aici era foarte adevdrat, fiindcd urma sd moard. Dar qica va muri, dacd,vabea.

Cind o vdzu cd, dd din cap negativ, igi pierdu rdbdareaqi atunci puse paharul pe mas[ cu un gest brutal.

- Nu vrei si faci nimic din ce te rog, zise el, sfredelind-