kenneth meadows - spiritul samanic

Kenneth Meadows

Spiritul samanic

Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale

,

saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35

Coperta: Redactare: Mihail PiruºcãTehnoredactare: Gabriela Niþã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

MEADOWS, KENNETHSpiritul ºamanic – Ghid practic pentru atingerea

împlinirii personale/ Kenneth Meadows ; trad.: MihailPiruºcã ; ed.: Elena Francisc. - Bucureºti : Elena FranciscPublishing, 2008

ISBN 978-973-

I. Piruºcã, Mihail (trad.)II. Francisc, Elena (ed.)

Kenneth MeadowsShamanic Spirit – a practical guide to personal fulfillment

© 1995, 1998, 2001, 2004 bz Kennth Meadows

© Elena Francisc Publishing, 2008, pentru prezenta versiune româneascã


Kenneth Meadows

Spiritul samanicGhid practic pentru atingerea

împlinirii personale

Traducere de

Mihail PIRUªCÃ

,


Prefaþã

Lectura atentã, cercetãtoare ºi deschisã noului îngîndire, oferã celui ce parcurge aceastã carte ºansa descopeririide sine, a gãsirii fiinþei esenþiale ce sãlãºluieºte în fiecare dinnoi, sub plapuma groasã a uitãrii, aºternutã de intrarea ine-vitabilã în cotidian, în rutinã sau pur ºi simplu de agnosticism,în forma sa conºtientã sau inconºtientã. Lucrarea Spiritulªamanic, sub semnãtura lui Robert Meadows, intrã în ineditnu neapãrat prin noutatea subiectului, ce stã deja în atenþiacunoscãtorilor ºi pasionaþilor genului, ci prin forþa neobiºnuitãa apelului ce rãzbate din lacul profund ºi misterios al ideilorsale. În cuminþenia ºi înþelepciunea sa, aceastã carte este întotalitate un apel la modestie.

Spiritul ºamanic reuºeºte smulgerea omului din mlaºtinaconvingerilor proprii ºi amorþeala aºteptãrii unor ocazii ce nuvor sã aparã „ca prin farmec”. Explicînd mecanismul abstractde formare a Destinului, cu o tehnicitate a stilului suav inse-ratã printre rînduri, autorul avertizeazã cititorul, cu înþelep-ciunea experienþei ºi a studiului, asupra efectelor nocive alealegerilor greºite, aºezîndu-i în consecinþã acestuia, cu gene-rozitate ºi delicateþe, propria Soartã în braþe, spre a ºi-o fãuriîn continuare, cu înþelepciune, modestie ºi prudenþã, aproapede unul singur.

Parcurgînd lucrarea de faþã, ne izbeºte claritatea orbitoarea sfaturilor dãruite: de bun simþ, de cumpãtare ºi renunþarela podoabele cu care ne ornãm orice acþiune, în încercarea de

– 4 –


a ieºi în evidenþã, de a fi tot timpul mai presus decît semeniinoºtri ºi, la un moment dat, chiar mai presus decît propriilestandarde. Simplitatea consilierii sale admirabil fãptuite seoglindeºte fidel în soluþii facil de urmat, ce fac parcã sã neuimeascã lipsa din partea noastrã a unor idei similare. Obiºnuiþisã complicãm totul, claritatea ne provoacã dureroase ºi nece-sare reîntoarceri la copilãrie, ca perioadã de formare cogni-tivã ºi educativã. Soluþia propusã de Meadows este cu atît maibeneficã, prin urmare, cu cît ea nu presupune acumularea, (detrãsãturi, calitãþi, caracteristici, etc.) ci renunþarea (revenireala simplitate, la sinceritatea juvenilã).

Alãturi de îndemnul manifest la reîntoarcerea la liniºteaºi bunãtatea ancestralã, la calmul primordial al unei lumi demult apuse, din rîndurile acestei cãrþi ne impresioneazã încer-carea permanentã a autorului de a ne împinge sã aflãm Ade-vãrul. O încercare semeaþã, trebuie sã recunoaºtem, în condi-þiile în care calitatea principalã a adevãrului este cã aparþinetuturor. Adevãrul pãmîntean, al muritorilor de rînd, este unbun comun ºi þine mult de punctul de vedere al celui ce emiteopinia, fiind, în final, sinonim cu aceasta. Toþi avem dreptate,iar asta face sã ne simþim puþin mai aproape de Suprem. Ade-vãrul este, în realitate, o expresie a Divinitãþii, iar ubicuitateasa este chiar darul prezenþei printre noi ºi în fiecare dintre noia picãturii de Absolut din care provenim.

Pe parcursul cãrþii, o surprizã plãcutã este oferitã de demi-tizarea aurei negative a multora dintre elementele odinioarãtemute ºi greºit interpretate, ca meditaþia sau fetiºul, trans-formate cu succes, cu preþul a doar cîtorva paragrafe, în pseu-

– 5 –


do-panaceu universal, în remedii aflate totalmente la îndemînã,pentru eliminarea rãului din viaþa noastrã, în toate formele salede manifestare. Lãsînd descoperite în faþa Viitorului elementelecheie ale lucrãrii, cu o candoare la limita benignului, pentrua provoca dorinþa pãtimaºã de cunoaºtere a cititorului, ana-liza atentã a celor descrise în lucrarea de faþã poate incita pînãºi un novice la pornirea de cercetãri ulterioare în domeniu. Cese aflã dincolo de toate variantele pe care omul le poate ima-gina pentru cele vãzute ºi cele nevãzute? Nu avem rãspuns...O tãcere ce îndeamnã, în orice caz, ca un merit excelent alcãrþii, spiritul iscoditor al cititorului documentat la cãutareade rãspunsuri în universul propriului suflet. Provocarea Spiri-tului însuºi spre obþinerea de rãspunsuri pe jumãtate formu-late este o îndrãznealã ce numai nevinovãþiei bine-intenþionatei se poate ierta.

Departe, deci, de a constitui un compendiu de rãspunsurila întrebãrile retorice eterne ale fiinþei umane, aceastã lucrareeste, însã, un preþios bilet de întoarcere cãtre bun simþ, cãtrecumpãtare ºi înþelepciune, cãtre copilul din noi. Studiul echili-brat ºi nepãrtinitor al operei de faþã reprezintã pentru cititorºansa de urcare a unei trepte în plus cãtre þinta centralã, cãtremansarda aproape neumblatã a sufletului nostru. Acolo, prin-tre firicelele de praf ale gîndurilor haotice, îºi fac loc razelede soare ale Rãspunsului Final, cel care, fãrã ca noi sã fi ºtiutvreodatã acest lucru, se ascunde chiar în spatele ochilor ce neprivesc miraþi ºi plini de inocenþã, din oglindã...

Mihail Piruºcã


Cuprins

Mulþumiri 10Introducere 13

1. Minunata noastrã fiinþã 232. Corpul energetic 353. Realitãþile multiple 674. Realitatea psihicului 895. Personalitatea noastrã pãmînteanã 1206. Influenþele cosmice 1487. „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“ 1868. Lucrul cu Elementele 208

Poezie: Sufletul meu 2449. Realitatea Sufletului 24510. Realitatea Spiritului 277

Poezie: Darul Iubirii 29111. Diferitele noastre tipuri de „sine“ 292

Poezie: Marele mister 34012. Calea iubirii ºi a armoniei 341

Cincizeci de cugetãri ºamanice 380

Glosar 391Bibliografie recomandatã 403Surse suplimentare de informare 407Despre autor 409

– 7 –


EXPERIMENTE

1. Scanarea corpului energetic2. Surîsul lãuntric3. Trãirea senzaþiei de percepþie4. Percepþia fizicã5. Percepþia eului nostru mental6. Percepþia corpului nostru psihic7. Nemiºcarea „activã“8. Miºcarea în forma cifrei opt9. Conectarea la forþa nordului10. Conectarea la forþa estului11. Conectarea la forþa vestului12. Conectarea la forþa sudului13. Respiraþia circularã Chi14. Verificarea nivelului absorbþiei de Chi 15. Împrietenirea cu Natura16. Învãþarea comunicãrii spirituale17. Conectarea la Elementul Aer18. Conectarea la Elementul Pãmînt19. Conectarea la Centru20. Conectarea la Elementul Foc21. Conectarea la Elementul Apã22. Conectarea la centrul lãuntric23. Perceperea rãspunsului dat de Suflet24. Explorarea Corpului nostru sufletesc

– 8 –


25. Privirea lãuntricã asupra Sufletului26. O indicaþie asupra scopului Sufletului27. Emanaþiile Spiritului28. Cîte persoane sînt în fiecare din noi?29. Pregãtirea instrumentului de comunicare30. Testarea mai multor alimente ºi stabilirea caracteru-

lui benefic al fiecãruia dintre ele, pentru organism31. Dialogul ºamanic32. Îndepãrtarea limitãrilor33. Contactarea Sursei lãuntrice

Efectuate cu consideraþia pe care o meritã, experimenteleprezentate în aceastã carte nu pot fi altfel decît benefice. Înorice caz, autorul ºi editorul nu vor accepta asumarea nici uneirãspunderi, pentru orice efect nedorit care ar putea sã rezulteîn urma efectuãrii acestora de cãtre cititor, de unul singur, fãrãsupraveghere.

Spiritul samanic

– 9 –

,


Mulþumiri

Doresc sã adresez mulþumirile mele recunoscãtoare ºigeneroase tuturor persoanelor care au contribuit în vreun felanume la pregãtirea mea preliminarã, în vederea asumãriisarcinii scrierii acestei cãrþi, persoane fãrã de care aceastãlucrare nu ar fi putut fi terminatã.

Dascãlilor mei aborigeni amerindieni, care mi-au îndreptatpaºii pe calea ºamanicã a auto-descoperirii.

Celor trei cãlugãri taoiºti care mi-au deschis drumulobþinerii privirii introspective ºi înþelegerii strãvechiiînþelepciuni Tao.

Lui Rod Nicholson, cel care a cãlãtorit o jumãtate de lumepentru a-mi „reaminti“ ceea ce aveam nevoie sã ºtiu ºi amã face sã recunosc adevãrata naturã a tot ceea ce neîmpiedicã pe toþi sã percepem realul.

Australianului Gaye Wright, cel care mi-a dat posibilitatea sãaºez o punte de legãturã între est ºi vest ºi sã trãiescexperienþa însemnãtãþii Dinamicii energiei Chi, permiþîn-du-mi, de asemenea, sã împãrtãºesc ºi altora adevãrurilesale fundamentale.

Lui Inoha, a cãrui spiritualitate polinezianã s-a dovedit a fisimilarã modului meu de a fi, în multe feluri, pentru „con-firmãrile“ aduse de introspecþiile sale.

– 10 –


Mentorului meu principal, Urs Argintiu, ºi lui Kili, al cãruinume hawaiian înseamnã „Ploaie Delicatã“, pentru a-mifi dezvãluit Apa Vieþii.

Tuturor acelor reprezentanþi ai neamului meu anglo-saxonºi european, care mi-au dãruit învãþãturi despre rãdãcinilemele.

Elevilor mei de multiple naþionalitãþi, cãrora le-am împãrtãºitdin învãþãturile ºi experimentele extraordinare relatate înaceastã carte ºi care, participînd la aceste activitãþi, mi-au oferit ocazia sã învãþ foarte multe lucruri doarprivind cum li se schimbã viaþa, iar frumuseþea spirituluilor individual le rãzbate din interior.

Tuturor celor care m-au ajutat ºi m-au cãlãuzit în domeniulEcologiei Spirituale – fiinþele vii din regnul animal, ve-getal ºi mineral – care împart cu noi minunile mediuluiînconjurãtor de pe acest Pãmînt, însã care sînt, cu toateacestea, exploatate cu cruzime de cãtre omenire, neºtiindîncã faptul cã ºi ele sînt tot „rudele“ noastre.

ªi, în final, dar nu pe ultimul loc ca importanþã, soþiei meleBeryl, partenerul ºi companionul meu de-a lungul drumu-lui parcurs, mentorul meu minunat.

Spiritul samanic

– 11 –

,


Fiecare experienþã în viaþã reprezintã o ocazie de a învãþa ceva

nou ºi a face o schimbare,pentru atingerea beneficiului suprem

– 12 –


Introducere

SHAMANISMUL este cea mai veche formã de dezvoltarepersonalã, precedînd toate religiile ºi filozofiile cunos-

cute. Recent, a revenit în atenþie, manifestînd o adevãratãrenaºtere. Conþine precepte nepieritoare, ce ne pot pune înacord fin cu Natura ºi ne pot face legãtura cu alte niveluri sau„dimensiuni“ ale fiinþei noastre. ªamanica se referã la trãirea„extraordinarului“ pe timpul ducerii unei vieþi obiºnuite.ªamanica este un termen pe care l-am creat pentru a descrieo modalitate de a extinde conºtientizarea noastrã pînã la noiºi incitante niveluri de percepþie, precum ºi de a ne prelungiviaþa în multiple feluri. Aplicarea preceptelor acestei ºtiinþene va îmbunãtãþi vitalitatea, va acþiona pentru echilibrarea emo-þiilor, ne va elibera aptitudinile ascunse ºi ne va stimula creativi-tatea. De asemenea, ne va dezvolta puterile interioare, aducîn-du-ne în armonie cu energiile benefice ale Naturii ºi Forþelorcosmice din Univers.

ªamanica este o expresie modernã pentru a reprezentao înþelepciune strãveche, fiind esenþa cunoºtinþelor deþinutede ºamanii cei buni – vizionarii ºi înþelepþii din toate rasele ºi

– 13 –


culturile – care au pãstrat cunoºtinþelor lor despre „misterelevieþii“ în chiar propriile lor tradiþii orale, pînã cînd clipadezvãluirii acestora urma sã vinã, adicã acum. ªamanica ridicãvãlul aºezat peste aceste adevãruri „ascunse“ ºi le descrie înlimbajul zilelor noastre, astfel încît sã fie uºor de înþeles, ºi leadapteazã pentru timpurile moderne, astfel încît indiferent cinereacþioneazã pozitiv în legãturã cu ele, dispune de un mijloceficient de revenire la echilibrul cu Natura ºi de stabilire aarmoniei în propria fiinþã.

ªamanica nu este o religie sau o filozofie. Nu prevede doc-trine în care trebuie sã se creadã, nici concepte pentru caresã se lupte, nu existã în ea lideri spirituali care sã cearã loia-litate, nici ierarhii care sã impunã supunere, nici vreun gurucare sã fie urmat. Ea merge dincolo de graniþele credinþei,deoarece este un proces de obþinere a cunoºtinþelor prin inter-mediul experienþei acþiunii efective. Iar aceasta deoarecerãspunsurile la unele din cele mai dificil de înþeles mistere alevieþii stau dincolo de constrîngerile generate de limitãrileistorice, sociale ºi politice pe care fiecare culturã ºi le-a autoim-pus. ªamanica identificã o esenþã ce strãbate toate acestea ºi,prin eliberarea ei din contextul cultural, religios, rasial, aduceaceastã esenþã pînã în secolul 21 ºi o prezintã intactã, fãcînd-odisponibilã pentru folosirea universalã ºi beneficiul tuturor. Eanu prezintã nici vreo asemãnare cu sistemele de antrenare apsihicului, condiþionate de metode ºi necesitînd aderarea laun cod disciplinar strict, ca element care sã le condiþionezeeficienþa. ªamanica nu este doar un exerciþiu al minþii, ci unproces natural ce ne dã posibilitatea sã preluãm controlul pro-priei noastre vieþi prin intermediul Spiritului, gãsind în el înþe-les, scop ºi împlinire.

Kenneth Meadows

– 14 –


ªamanica este o modalitate de a intra în legãturã cu Natu-ra ºi cu ceea ce este inerent vieþii noastre, deci este nu numaicel mai natural, dar ºi cel mai practic din toate sistemelemetafizice. Deºi bazat pe Naturã, el nu pledeazã pentru ado-rarea Naturii ci pentru onorarea ei.

Adevãrata provocare a timpurilor noastre este reprezen-tatã de încercarea de a descoperi cel mai ascuns Sine al nos-tru; de a dezveli imaginea a ceea ce ºi cine sîntem cu adevãrat– un Spirit – ºi, ca rezultat, de a da un sens real vieþii noas-tre. ªamanica ne ajutã sã ajungem la o mai profundã înþelegerea noþiunii de a fi cu adevãrat „divin“, ceea ce nu este acelaºilucru cu a fi religios. A fi divin este ceva obiºnuit, legat dedesfãºurarea de activitãþi pãmîntene, neavînd nimic de-a facecu credinþa! Se manifestã chiar ºi în mijlocul unei activitãþiintense, deci, chiar o activitate mai puþin plãcutã ºi lumeascã,cum ar fi gãtitul sau spãlatul, mersul la cumpãrãturi la un super-market sau repararea a ceva, poate fi mai plinã de spirituali-tate decît repetarea unei rugãciuni într-o bisericã, meditareaîntr-un sanctuar casnic, incantarea unei mantre în izolare sausãvîrºirea unui ritual mistic! Iar asta deoarece pentru a dadovadã de spiritualitate, trebuie sã intrãm în armonie cu Sinelenostru natural, ce are în compoziþia sa Spiritul.

ªamanica reprezintã aducerea psihicului alãturi deinimã ºi Spirit, într-un tot unitar. Este o manierã de dezvoltarea vieþii, în care Trupul, Psihicul, Sufletul ºi Spiritul sînt culti-vate laolaltã, pentru a putea funcþiona împreunã într-o relaþiede armonie ºi dinamism, care sã aibã ca rezultat realizarea pro-priei noastre naturi multi-dimensionale. Este un proces careeste confirmabil prin experienþe practice ºi verificabil prin inter-mediul propriilor noastre percepþii. ªamanica poate, deci, sã

Introcudere

– 15 –


fie privitã ca fiind ºtiinþa Spiritului, în drumul sãu fãcut înambarcaþiunea vieþii.

Renaºterea preocupãrii pentru ºamanism din ultimii aniindicã o apariþie a nevoii omenirii de a-ºi regãsi capacitateade a intra în acord deplin cu Natura ºi puterile adormite carezac ascunse în ea, precum ºi de a gãsi un sens existenþei noas-tre. Însã un nou proces de regurgitare a obiceiurilor, ritualurilorºi tradiþiilor popoarelor indigene ar servi numai la înlocuireaunei limitãri cu alta, ºi promovarea încã unui alt cult. Nu putemprogresa aventurîndu-ne sã trãim în Trecut, ci învãþînd din lec-þiile Trecutului putem asigura un Viitor mai bun, prin inter-mediul alegerilor ºi deciziilor pe care le luãm acum, în Prezent.Se necesitã un progres care sã meargã dincolo de limiteleºamanismului tribal ºi tradiþiilor culturale, dacã dorim sã fimeliberaþi de limitãrile care ne-au izolat de naturã ºi ne împiedicãsã atingem un stadiu în care sã poatã avea loc o schimbare înmodul nostru de percepþie, pentru ca natura noastrã interioarãsã aibã capacitatea de a se ridica la niveluri mai înalte deconºtiinþã.

Civilizaþia noastrã s-a dezvoltat în concordanþã cu prin-cipiul potrivit cãruia progresul se poate realiza numai prin inter-mediul manipulãrii ºi exploatãrii atît a forþelor naturale, cîtºi a altor fiinþe. Este un principiu extrem de agreat de cãtregîndirea politicã, economicã, ºtiinþificã ºi, desigur, atitudineareligioasã. Cu toþii am fost formaþi în ideea cã noi, oamenii,sîntem fiinþe în mod esenþial gînditoare, cã avem un ascendentde superioritate asupra tuturor celorlalte creaturi ºi capaci-tatea de a ne modifica mediul înconjurãtor într-un mod caresã ni se potriveascã, doar prin puterea gîndului. Cu toate aces-tea, nu gîndurile noastre au generat dificultãþile pe care le întîl-

Kenneth Meadows

– 16 –


nim în mod personal sau colectiv, ci alegerile noastre! ªama-nica încurajeazã o abordare diferitã, alegînd sã punã inimã înceea ce întreprindem. Fãcînd alegerile în concordanþã cu mani-festãrile Spiritului – alegeri care sã acþioneze cãtre atingereastãrii de armonie, mai degrabã decît sã caute sã satisfacã Eulºi sentimentul sãu de interes faþã de sine. Interesul faþã de sinese referã cu precãdere la propriile noastre intenþii ºi dorinþe.El dã frîu liber Eului ºi se reflectã în egoism, nepãsare, indife-renþã, ignoranþã, intoleranþã, lãcomie, dogmatism ºi dominare.

Aºadar, nu capacitatea de a fãuri gînduri ºi de a crea ideiare efectul producerii de schimbãri în viaþa noastrã ºi în vieþilecelorlalþi, ci este vorba despre capacitatea de a face alegeri.Aici rezidã adevãrata putere. Lumea noastrã personalã, ca ºilumea „cea mare“ din jurul nostru, este un rezultat direct alalegerilor care au fost fãcute. Absolut fiecare dintre noi trãimconsecinþele alegerilor individuale sau colective fãcute. ªi, înparte, despre acesta este ºi vorba în viaþa oamenilor – învãþareadin experienþele create de propriile noastre alegeri sau de celeale celorlalþi.

Vîrtejul teribil ºi lipsa de armonie din lumea „cea mare“sînt rezultate ale alegerilor fãcute cu ajutorul psihicului, prinexcluderea Spiritului. Dacã noi considerãm cã lumea întreagãeste o mizerie, iar Pãmîntul suferã din pricina poluãrii ºiexploatãrii la care este supusã, este pentru cã noi înºine, îninteriorul nostru, sîntem poluaþi ºi exploataþi de cãtre limitãrileimpuse asupra noastrã. Lumea „cea mare“ nu este altceva decîto proiecþie a lumii din interiorul fiecãruia dintre noi. Dacã lup-tãm pentru o lume mai bunã, trebuie sã facem lumea din inte-riorul nostru un loc mai bun pentru „Sinele“ nostru spiritual.Transformarea poate avea loc în afarã numai dacã mai întîi am

Introducere

– 17 –


schimbat aspectul de dinãuntru. Schimbãrile de „acolo“ încep„aici“ – în interiorul nostru.

În ºamanicã, schimbãrile pe care le facem sînt în primulrînd faþã de noi înºine, pentru cã acesta este modul natural,modul Naturii. Schimbãrile vin mai întîi din interior. Armoniapoate fi definitã ca fiind o combinaþie de calitãþi care creeazãfrumuseþe. Atunci cînd un ºaman aborigen american a cerutpoporului sãu sã „aducã frumuseþe“, el i-a încurajat sã îºiexprime energiile în moduri naturale, care sã aducã, sã generezefrumosul. Orice lucru care poate crea armonie, un cuvînt, gînd,o stare afectivã, sunet, judecatã de valoare, scop sau acþiune,produce frumuseþe, deoarece armonia este ceea ce creeazã fru-museþe. Frumuseþea vine din armonie, deoarece aceasta dinurmã este în mod intrinsec o manifestare de frumuseþe. Urîþe-nia, lipsa de armonie ºi haosul provin din ignorarea naturalu-lui ºi impunerea propriilor credinþe limitate, care acþioneazãdin afarã spre înãuntru.

Cei mai mulþi dintre noi trecem prin viaþã fãrã sã ºtimce vrem, însã avînd în întregime certitudinea cã ceva anumene lipseºte tot timpul, indiferent de valoare. Apetitul pentrulucrurile materiale a devenit insaþiabil, stimulat de o societaterisipitoare ºi încurajat de un sistem orientat spre consumatorcare, în mod sublim, ne condiþioneazã sã obþinem ceva fãrãîncetare, timp în care noi sîntem menþinuþi într-un stadiu deinterminabilã dorinþã. De fapt, chiar cei ce ne-au educat, ne-au guvernat ºi ne-au condus din punct de vedere spiritual,ne-au condus spre acest stadiu ºi ne-au obiºnuit aºa! PlanetaPãmînt, încã plinã de viaþã, este sufocatã, în momentul de faþã,de poluare, torturatã de durere, ruºinatã de nebunia omenirii,ignoranþã, lãcomie ºi desfrînare ºi, nefiind recunoscutã ca Mamã

Kenneth Meadows

– 18 –


aºa cum meritã, este privitã numai ca obiect neînsufleþit, menitsã fie doar „folosit“.

O echilibrare a balanþei ºi o vindecare a Pãmîntului poateavea loc numai prin eliberarea noastrã din chingile acestor limi-tãri ºi prin refuzul de a permite ca manipulatorii sã aibã pu-tere asupra noastrã, permiþînd, astfel, cãutarea Adevãrului dininimã, ca rãspuns dat strigãtului din Suflet. Adevãrul desprepropria noastrã naturã spiritualã este atît de valoros, încît nuexistã preþ sub care sã fie catalogat. Oferit fiind în mod gra-tuit, el ar putea fi abandonat, aparent neavînd absolut nici ovaloare. Cu toate acestea, dacã s-ar stabili un preþ pentru el,nu ar exista nimeni care sã-ºi permitã luxul de a-l avea. Însãceea ce dezvãluie adevãrul cu lumina sa trebuie sã fie aplicat,în scopul de a fi pe deplin înþeles.Aºadar, nu adevãrul în sineceea ce este important, ci înþelegerea acestuia. Înþelegerea estenepreþuita comoarã! Numai cînd Adevãrul este înþeles, el poatefi preþuit cu adevãrat.

În mîinile noastre þinem un distilat al unei strãvechiînþelepciuni, îndreptate cãtre armonie ºi frumuseþe. A foststrîns laolaltã din sursele ezoterice ale vestului, din învãþãturiletaoiste ale estului, din tradiþiile mistice ale popoarelor nordice,din spiritualitatea indienilor americani ºi cunoºtinþele deþinutede acei kahuna hawaieni, din naturalismul aborigen al sudu-lui, precum ºi din canalizarea planurilor interioare ale exis-tenþei. Obiectivul sãu este de a ajuta la refacerea unor elementece lipsesc din capacitatea umanã de înþelegere – o cunoaºterea adevãratei noastre identitãþi care, pierdutã odinioarã, esterecîºtigatã, acum, pentru a face posibil un salt înainte, cãtreun nivel superior al conºtiinþei umane.

Introducere

– 19 –


Vãlul de mister, care a învãluit aceastã cunoaºtere, pen-tru a fi menþinutã numai pentru folosul exclusiv al unei eliterestrînse, este acum ridicat, prin efortul iluminãrii unui numãrde indivizi ºi grupuri de toate rasele ºi naþionalitãþile, aparentfãrã legãturã între ei, pentru a fi disponibilã celor mulþi, alecãror inimi ºi minþi sînt îndeajuns de deschise pentru a o primi.Aparent, se împlineºte, o profeþie a indienilor americani, potri-vit cãreia va sosi un moment al Dezvãluirii, cînd Focurile sacre,în faþa cãrora Învãþãturile au fost rostite simbolic de Bãtrîniitribului, mai înainte ca holocaustul sã le cuprindã poporul, vorfi reaprinse pe alte pãmînturi, de cãtre oameni de rase ºi limbidiferite, precum ºi de cãtre descendenþi ai opresorilor lor. Le-genda spune cã momentul acestei Dezvãluiri va veni atunci cîndînsuºi Pãmîntul se va gãsi cuprins de furtunã, ºi cînd lãcomiava deveni de necontrolat. Acel moment al Dezvãluirii spiritualeeste acum!

Adevãrul spiritual este atît de insesizabil, încît nu poþiîncepe prin a încerca mai întîi sã-l dovedeºti, cum se procedeazãîn realizarea unui experiment menit sã demonstreze o teorieºtiinþificã. Motivul este cã adevãrul pe care te pregãteºti sã-l„demonstrezi“ nu este ceva separat de tine însuþi. Nu este vorbacã am fi în rolul unui observator ce examineazã un experiment,cu obiectivitate, din exterior. Adevãrul este parte componen-tã din noi, iar noi, la rîndul nostru, sîntem parte componentãa adevãrului. El se gãseºte în interior. Confirmãm valabilitateaadevãrului spiritual prin simplul fapt al sãvîrºirii de acþiuni înspiritul lui.

Prin urmare, aceastã carte este ornatã nu cu exerciþiiobositoare, ci cu ocazii incitante de a descoperi propriul ade-vãr, prin intermediul Experienþelor. Toate aceste Experienþe au

Kenneth Meadows

– 20 –


fost testate ºi încercate de cãtre mulþi alþii ºi descoperite cafiind puternice, revelatoare ºi eficiente. ªamanica, deci, vãscoate de pe fãgaºul fãrã sfîrºit al cãutãrii ºi vã aºeazã pe caleace vã dã posibilitatea sã trãiþi experienþa plinã de bucurie adescoperirii.

A descoperirii armoniei cu Natura ºi cu dumneavoastrãînºivã.

A descoperirii cã Pãmîntul este o fiinþã vie care vã hrãneºteºi vã întreþine ºi, astfel, a conºtientizãrii existenþei unei relaþiicu toate fiinþele vii care împart cu dumneavoastrã suprafaþaPãmîntului.

A descoperirii de cãi de ajungere mai aproape de Sufle-tul dumneavoastrã, precum ºi de integrare a tuturor aspectelorcare funcþioneazã la diferitele dumneavostrã niveluri de exis-tenþã.

A descoperirii „sinelui“ original, adevãratul dumneavoas-trã „sine“ ºi a conºtientizãrii „eului“ dumneavoastrã multiplu.

A descoperirii faptului cã ªamanica nu este un „sistem“sau o „metodã“, ci pur ºi simplu un proces – un proces de trans-formare care vã schimbã percepþia asupra vieþii, astfel încît sãputeþi aborda fiecare zi cu acel tip de anticipare fericitã carevã era poate caracteristic în copilãrie, atunci cînd viaþa eramarea aventurã a descoperirii.

Într-adevãr, aplicarea principiilor ºamanicii va transformafiecare zi a vieþii dumneavoastrã, de acum înainte, într-o aven-turã incitantã ºi plinã de miracole; vã va transforma percepþiaºi vã va extinde capacitatea de cunoaºtere pe care o aveþi desprepropria persoanã.

Introducere

– 21 –


Schimbarea în sine nu este dureroasã.

Ceea ce produce durereaeste rezistenþa la schimbare.

– 22 –


CAPITOLUL 1

Minunata noastrã fiinþã

C u ajutorul acestei cãrþi vã îmbarcaþi într-o fascinan-tã ºi incitantã aventurã. O aventurã a adevãratei des-

coperiri. O aventurã al cãrei obiectiv este de a gãsi scopul exis-tenþei dumneavoastrã, de a descoperi cine sînteþi ºi ce sînteþi,ºi mai ales de ce sînteþi aºa cum sînteþi. Însã, mai înainte dea începe, îndreptaþi-vã atenþia asupra minunii reprezentate defiinþa dumneavoastrã. Minunea de a exista!

Sînteþi viu ºi conºtient. Puteþi vedea vedea, auzi, simþi,gusta ºi mirosi realitatea din jur. Puteþi vedea cerul ºi norii,copacii, iarba ºi florile. Puteþi simþi vîntul ce vã înfioarã pãrulºi atingerea blîndã a ploii pe faþã. Puteþi auzi cîntecul pãsãrilorºi zgomotul traficului strãzii. Puteþi ieºi afarã sã atingeþi o floare,spre a-i simþi textura frunzelor ºi a-i mirosi aroma dulceagã apetalelor. Puteþi lua o carte spre a-i citi cuvintele ºi frazele scrisede cineva pe care nu l-aþi vãzut niciodatã ºi, fãcînd acest lucru,puteþi împãrtãºi cele mai profunde gînduri ale acelei persoane.

– 23 –


Vã puteþi miºca spre orice direcþie doriþi, deoarece corpul varãspunde automat dorinþei dumneavoastrã. Trupul vã este omiraculoasã maºinãrie vie, ce are nevoie doar de combustibil,apã, spãlare ºi clãtire, pentru a-ºi face singurã întreþinerea. Seauto-reparã, reînnoindu-se în mod continuu.

Corpul fizic

Corpul dumneavoastrã fizic este o structurã complexã, populatã de aproximativ o sutã de mii de milarde(100.000.000.000.000) de celule individuale. Celulele, ca ºioamenii între ei, prezintã asemãnãri ºi diferenþe. Ei trãiesc lao-laltã în „familii“ ºi lucreazã în grupuri ºi comunitãþi, sprebunãstarea întregului – întocmai precum fiinþele umanelucreazã ºi îºi asumã responsabilitãþi, contribuind la bunãstareasocietãþii în care trãiesc.

Fiecare celulã microscopicã este o entitate „completã“.Are un „corp“ fluid, mãrginit de o piele „poroasã“. Îºi trãieºtechiar propria individualitate ºi este conºtientã de propria funcþieindividualã. Cu toate acestea, alãturi de celelalte celule, esteparte a unui corp de dimensiuni mai mari, ce Vã gãzduieºte!Prin intermediul nucleului, chiar în centrul acestuia, funcþiilesale sînt conduse ºi controlate în mod inteligent. Acest nucleuare înmagazinatã o vastã cantitate de informaþii, cu ajutorulsubstanþei ADN (acidul deoxiribonucleic – o structurã dubluelicoidalã formatã din molecule de zahãr fosfat, legate perpen-dicular cu acizi nucleici), care duce cu sine un model în formãde val ce conþine planul de bazã al construcþiei formei dum-

Kenneth Meadows

– 24 –


neavoastrã umane. Într-adevãr, nucleul fiecãrei celule conþinedestulã informaþie pentru a vã înlocui întregul corp! Totuºi,indiferent care ar fi propriul sãu scop ºi funcþia de speciali-tate, fiecare celulã acþioneazã numai pe baza instrucþiunilorconþinute în cadrul ei, pentru a o capacita sã-ºi îndeplineascãacest scop ºi sã se reproducã.

Þesuturile moi ºi carnea corpului sînt susþinute la locurilelor de drept de cãtre scheletul de oase, care protejeazã ºi elorganele vitale ce constituie centrele de control ale corpuluiºi sistemele de sprijin. Toate miºcãrile corpului sînt realizatede muºchi. Fiecare din aceste structuri fibroase – sînt mai multde 600 – rãspunde de o funcþie specificã. În principal, sînt dedouã tipuri. Muºchii voluntari sînt aceia a cãror activitate esteindusã de aspectele conºtiente ºi inconºtiente ale psihicului.Ei se contractã ºi se relaxeazã în funcþie de mesajele primitede la sistemul nervos central, care este reþeaua de comunicaþiia corpului. Muºchii involuntari sînt aceia care îºi realizeazãfuncþia în mod automat, la niveluri inconºtiente ºi sînt regle-mentate de propriile lor impulsuri. Un muºchi involuntar nuse odihneºte niciodatã. Întregul sistem este monitorizat deglande, care lucreazã împreunã cu nervii, pentru a asigurafuncþionarea armonioasã a întregului corp.

Fiecare celulã este alimentatã cu substanþe nutritive ºioxigen necesar menþinerii vieþii printr-un sistem circulator devene, artere ºi capilare ce transportã aceste substanþe în cir-cuitul sangvin. Sîngele este pompat prin acest sistem circula-tor de cãtre pulsaþiile inimii – un organ muscular, ale cãruimiºcãri de pompare asigurã, de asemenea, un flux de retur, cetransportã deºeuri: bioxidul de carbon este trimis în plãmîni,de unde este eliminat prin expiraþie, iar toxinele sînt trimise

Minunata noastrã fiintã

– 25 –

,


cãtre organele care formeazã sistemul de eliminare adeºeurilor din corp. Sistemul digestiv opereazã ca o adevãratãlinie de dezasamblare. Alimentele introduse în gurã sînt des-fãcute pînã la nivelul componentelor chimice, iar substanþelenutritive ce se pot absorbi sînt extrase pentru a menþine la efi-cienþã maximã funcþionarea întregului corp.

Echipamentul senzorial al corpului este mijlocul prin careinformaþiile referitoare la mediul înconjurãtor poate fi trans-mis creierului pentru procesare ºi analizã. Informaþiile desprelumea fizicã sînt transportate cu ajutorul vibraþiilor de energieale luminii la retina ochilor, cei care, apoi, trimit semnale adec-vate creierului, prin intermediul semnalelor electrice. Acestemesaje sînt instantaneu descifrate.

Pielea este echipatã cu receptori speciali, care înregistrea-zã senzaþiile de cald, rece, durere, presiune ºi atingere. Aces-tea reprezintã o altã sursã de informaþii despre sfera fizicã ºiavertizeazã despre prezenþa iminentã a unui pericol.

Urechile sînt organe folosite la localizarea sunetelor:vibraþiile sînt deviate într-un canal ce duce la timpan ºi trans-formate în impulsuri, transmise apoi la creier. Urechea umanãaude sunete cu frecvenþe de la 16 la 20 de mii de cicluri pesecundã.

Simþul mirosului dã posibilitatea corpului fizic sã perceapãaroma substanþelor fizice pe care le întîlneºte. Acest lucru serealizeazã printr-o reacþie chimicã între mucus ºi receptoriisenzoriali din nas, care trimit mai apoi impulsuri nervoase lacreier, pentru a fi analizate.

Alþi receptori, numiþi papile gustative, sînt localizaþi pediferite pãrþi ale limbii ºi ne dau posibilitatea de a simþi sen-zaþiile de dulce, amar, acru ºi sãrat, precum ºi de a gãsi plãcere

Kenneth Meadows

– 26 –


în consumul alimentelor de care avem nevoie, pentru a lepreschimba în energie. Limba transmite ºi ea informaþii despretemperaturã ºi textura substanþelor care intrã în gurã, iar sali-va este un lichid produs ca sã dizolve fiecare dumicat de hranãsolidã.

Un mijloc principal de comunicare cu alte forme de viaþãsimilare este vorbirea. Gura canalizeazã sunetele produse demiºcarea corzilor vocale, localizate în gît, în tractul respira-tor, care sînt activate de respiraþie ºi de impulsurile pe caremuºchii sãi le primesc de la creier.

Sistemul nervos autonom al corpului controleazã ºi acþi-unile involuntare care reglementeazã activitatea glandelor, ainimii, respiraþiei, temperaturii, ºi aºa mai departe, în timp cecorpul are ºi un mecanism automat de supravieþuire. În situa-þia în care un pericol ameninþã sã se întîmple, un „sistem deinjecþie cu combustibil“ face sã þîsneascã adrenalinã în circui-tul sangvin pentru a „supraîncãrca“ muºchii, astfel încît aceºtiasã miºte corpul cu mai mare vitezã, în afara pericolului, sausã-l facã sã faþã unei eventuale ameninþãri, pentru a supravieþui.În acelaºi timp, inima este indusã sã batã mai repede ºi seactiveazã automat un rãspuns emoþional, tradus prin supãraresau teamã, adicã intensificarea percepþiei, pentru a se oferi posi-bilitatea de a face faþã urgenþei.

Corpul nu numai cã se construieºte ºi se întreþine pe elînsuºi, îºi ordoneazã propriile activitãþi ºi se reparã singur, darare ºi o facilitate înnãscutã de a se reproduce pe sine ºi de a-ºi asigura continuitatea elementelor sale specifice.

Aºa cã, aveþi grijã de Corpul dumneavoastrã. Dãruiþi-iatenþie mãcar cît maºinii dumneavoastrã. Bucuraþi-vã de el. Însãnu deveniþi atît de „ataºat“ de el, astfel încît sã deveniþi pose-

– 27 –

Minunata noastrã fiintã,


dat de cãtre el. Ascultaþi ce are sã vã spunã despre firea dumnea-voastrã, însã nu-i confundaþi mesajele cu dorinþele formulatede cãtre psihic, cãci atunci Eul dumneavoastrã va prelua contro-lul ºi va preschimba slugãrnicia în vanitate. Respectaþi-vã corpul.El reprezintã o punte între Sufletul ºi psihicul dumneavoastrã.Este elementul care vã permite sã rãmîneþi în strînsã legãturã cupãmîntul, sã cãpãtaþi rãdãcini. Vã este prieten ºi companionîn plimbarea fãcutã pe Planeta Pãmînt. Hrãniþi-l. Îngrijiþi-l. Esteun prieten, nu un adversar; atunci, de ce sã-l faceþi sã sufere?

Psihicul

Ca piesã a echipamentului ce vã este dat spre folosire, cor-pul fizic se aseamãnã întrucîtva cu computerul personal la carescriu acum aceastã carte, deºi este cu mult mai sofisticat ºimai minunat. Computerul este personal pentru cã îmiaparþine mie – operatorul sãu. În terminologie de specialitatefie spus, corpul meu fizic este „unitatea centralã“ a computeru-lui personal. Ca sã funcþioneze, aceastã unitate centralã arenevoie de un „program“ care sã-i spunã ce are de fãcut. Acelprogram creat în interiorul computerului personal reprezen-tat de corpul dumneavoastrã fizic, este psihicul, cel care pro-grameazã computerul ºi îi dã posibilitatea sã funcþioneze cueficienþã, ca entitate psihicã. Programul conþine gînduri,cuvinte ºi înºiruiri de imagini care abiliteazã corpul dumnea-voastrã sã funcþioneze în diferite moduri.

Deci partea din „fiinþa dumneavoastrã“ care executã atît„programarea“, cît ºi privitul, ascultarea, simþirea ºi

Kenneth Meadows

– 28 –


declanºeazã reacþii, nu este corpul fizic, în ciuda multor ºi deli-catelor sale trãsãturi ºi multitudini de funcþii. Este, deci, cevadiferit de acesta. Ceva ce nu este în nici un caz corpul fizic.

ªi atunci, ne punem întrebarea: „ce anume, din psihic,vã furnizeazã capacitatea de a avea control asupra miºcãrilorcorpului ºi de a avea gînduri ce pot analiza ºi pot da un sensîntîmplãrilor ce au loc în jurul dumneavoastrã, ajutîndu-vã sãvã formaþi propria manierã de percepþie a realitãþii? Psihiculvã dã capacitatea de a memora experienþele trãite ºi, prin inter-mediul bio-computerului reprezentat de creier, le înmagazi-neazã, pentru a le prezenta apoi, instantaneu, la solicitarea lanevoie. Psihicul, aºadar, este un centru funcþional al corpuluifizic, deºi este localizat „aparte“.

Creierul este un organ fizic folosit pentru regularizareaºi controlul tuturor funcþiilor voluntare ºi involuntare ale cor-pului. Prin impulsuri electro-chimice, el primeºte ºi transmitemesaje prin reþeaua de comunicaþii a corpului ºi are capaci-tatea sã înmagazineze, sã recupereze ºi sã proceseze informaþii.Însã, spre deosebire de un computer fãcut de mîna omului, else poate reprograma, în situaþia în care vã schimbaþi orientãrilede-a lungul vieþii, ºi poate renunþa la anumite condiþionãri aletrecutului. Psihicul este cel care vã permitã sã creaþi planuripentru noile lucruri de fãcut – ºi le ajutã sã capete fiinþã. Gîn-durile, ideile ºi convingerile pe care le aveþi sînt ale dumnea-voastrã, însã nu fac parte din „fiinþa“ dumneavoastrã într-omãsurã mai mare decît propriul corp fizic. Deci, „fiinþa“ dum-neavoastrã nu este nici „psihicul“. Psihicul este ceva folosit de„fiinþa“ dumneavoastrã.

– 29 –



Sufletul

Prin urmare, dacã nu sînteþi nici trupul, nici psihicul dum-neavoastrã, atunci ce sînteþi? Un Suflet, poate? Aþi fost învãþat,poate, cã aveþi un Suflet, însã probabil nu vi s-a spus ce esteacest Suflet! Motivul este acela cã indiferent cine v-a vorbitdespre Suflet, nu a înþeles nici el însuºi ce este acest lucru.Sufletul, în definitiv, este îndeobºte privit ca fiind ceva în caretrebuie crezut, mai degrabã decît ceva cunoscut, deoareceºtiinþa fizicã nu-l poate descrie, defini sau descoperi, deoarecenu este un element material, ºi nici ºtiinþa psihologiei nu-l poatelua în discuþie, deoarece nu aparþine psihicului. Într-un fel, esteprivit ca fiind ceva oarecum „spiritual“ ºi, deci, aflat pe tãrî-mul „teologiei“. Însã, chiar ºi o descriere teologicã este cevavag, deoarece Sufletul este înfãþiºat ca un „ceva“ nebulos, spi-ritual, care, într-o oarecare mãsurã, întruchipeazã calitãþiledumneavoastrã, etnice, morale ºi comportamentale, ºi carepoate fi pus în pericol ºi chiar iremediabil „pierdut“. Dinmoment ce majoritatea oamenilor, chiar ºi cei cu convingerireligioase puternice, nu sînt conºtienþi de existenþa palpabilãa propriului lor Suflet, se pare cã acesta lipseºte aproape întregiiomeniri!

Abordarea ºamanicã este cu mult mai clarã. Sufletul esteun corp de luminã. Avem de-a face cu o luminã interioarã careexistã în dumneavoastrã ºi în noi toþi. Lumina este o formã deenergie iar Sufletul vã este corpul de energie luminoasã ºi uncentru al energiei Vieþii. Deºi Sufletul vã aparþine în întregimeºi existã în aproximativ aceeaºi localizare spaþialã ca ºi corpul

Kenneth Meadows

– 30 –


dumneavoastrã, întrepãtrunzîndu-se cu acesta, el nu se aflã înacelaºi „loc“; el existã în alt plan sau nivel al existenþei – într-un loc pe care-l putem numi o dimensiune a Sufletului.Cu alte cuvinte, Sufletul, ca si psihicul, este un aspect non-fizic al totalitãþii Sinelui dumneavoastrã, însã cu o total dife-ritã funcþie si scop. Ideea este cã nu Sufletul este o extensiea fiinþei dumneavoastrã din punct de vedere fizic, ci corpul fiziceste o emanaþie a Sufletului dumneavoastrã. Un motiv pentrucare Sufletul nu reprezintã o parte a vieþii dumneavoastrãconºtiente de fiecare zi, este acela cã i-aþi acordat caracterulde nesiguranþã al credinþei, mai degrabã decît sã-l percepeþica parte integrantã a realitãþii dumneavoastrã obiºnuite. E pãcatcã se întîmplã acest lucru, deoarece Sufletul este la fel de realca ºi corpul fizic. Cu mult mai „real“, de fapt, deoarece are omai mare permanenþã. Vom examina natura Sufletului, cevamai, detaliat mai tîrziu, însã, pentru moment haideþi sã-l con-siderãm ceva ce posedãm, ca de exemplu, corpul nostru saupsihicul nostru. Acestea nu reprezintã încã, pe deplin, fiinþanoastrã, însã, poate fi destul de bine asimilatã acesteia. ªi atunci,dacã „Fiinþa“ noastrã nu este definitã exact ca fiind corpul nos-tru, nici de psihicul nostru ºi nici de Suflet, ce sîntem?

Spiritul

Spiritul sînteþi dumneavoastrã! Nu un corp cu Spirit, cichiar opusul a ceea ce, probabil, aþi fost influenþat sã credeþi– un Spirit cu un corp fizic. Un Spirit cu psihic. Un Spirit cuSuflet. O fiinþã alcãtuitã din mai multe elemente, ce cuprinde

– 31 –



corp, psihic, Suflet ºi Spirit, ºi cu toate acestea „deconectat“de la aceastã totalitate atunci cînd corpul ºi psihicul nu au niciun contact conºtient cu Sufletul ºi Spiritul, ºi atunci cînd unulsau mai multe elemente este nesincronizat faþã de celelalte.

Care este diferenþa dinte Suflet ºi Spirit? Sufletul poatefi privit ca fiind „Lumina“ individului, în vreme ce Spiritulreprezintã „Viaþa“ – fiinþa estenþialã. Spiritul este fiinþa ori-ginalã de mai înainte de manifestarea formei. Sufletul este cen-trul sãu funcþional – centrul de control al misiunii. Fiecare Spi-rit al unui individ are darul libertãþii. Libertatea de a alege sã-ºi dedice energiile vieþii generate realizãrii armoniei într-ointerdependenþã mutualã cu alte fiinþe, prin respectarea ºi per-fecþionarea individualitãþii, sau sã-ºi direcþioneze energiile înscopul realizãrii preamãririi personale, prin intermediulprivãrii ºi oprimãrii celorlalþi. Libertatea de a alege calea cãtreArmonie sau cea cãtre îndeplinirea voinþei Proprii. Armoniaeste o noþiune care pune în balanþã evoluþia Întregului ºi dez-voltarea individualã: pe mãsurã ce are loc dezvoltarea indivi-dualã, ceilalþi sînt ºi ei ajutaþi sã creascã. Propria voinþã aSinelui este ceea ce deconecteazã o fiinþã de celelalte, deoareceaceasta cautã preamãrirea Sinelui pe cheltuiala celorlalþi ºi,procedînd astfel, genereazã energii distructive cum ar fi lãco-mia, invidia, gelozia, ura, rãzbunarea, rãutatea, desfrîul, dis-perarea ºi confuzia.

Astfel, adevãrata dumneavoastrã Fiinþã este spiritualã, cudeschideri fizice ºi mentale. Ceea ce este spiritual nu poate fivãzut, însã prezenþa sa poate fi simþitã, iar el este conºtientde propria sa existenþã. Dumneavoastrã, deci, sînteþi un Spi-rit – conºtient de propria existenþã, de propria identitate indi-vidualã, de propria existenþã unicã, aici, pe acest Pãmînt. Un

Kenneth Meadows

– 32 –


Spirit cu corp fizic prin intermediul cãruia puteþi trãi con-secinþele propriilor alegeri ºi acþiuni, precum ºi cele ale celor-lalþi, atît în mod individual cît ºi colectiv. Viaþa pe Pãmînt este,astfel, o cãlãtorie fãcutã de Spirit cu ajutorul vibraþiilor „dejoasã frecvenþã“ ale realitãþii fizice, pentru a se exprima prinintermediul experienþelor lumii fizice, ºi, astfel, îºi modeleazãºi fãureºte propriul sãu viitor – propriul sãu destin.

Spiritul este esenþa fiinþei dumneavoastrã ºi caracteruluiei angelic. De aceea, pe mãsurã ce îmbãtrîniþi în anipãmînteºti, nu simþiþi nici o diferenþã în interiorul dumnea-voastrã. Deºi corpul fizic vã este într-un constant proces deschimbare – de la naºtere ºi copilãrie, trecînd prin adolescenþãcãtre stadiul de adult ºi apoi spre senectute – ºi aparenþeleexterioare vi se schimbã, rãmîneþi, totuºi, dumneavoastrã„înºivã“. Sînteþi conºtienþi de acelaºi „eu“ de-a lungul tuturoracestor ani. Deci, deºi corpul dumneavoastrã se schimbã, aºacum se întîmplã ºi cu gîndurile ºi opiniile ce vã aparþin, iden-titatea vã rãmîne aceeaºi. Vîrsta nu vã diminueazã dimensiu-nile „eului“. La 60 de ani „eul“ vã este acelaºi ca la 16 ani.„Fiinþa“ este ºi vã va rãmîne mereu aceeaºi, deoarece scopulvieþii este sã prospere ºi sã reziste – adicã sã creascã în modnatural (organic) – într-un proces continuu de educare, culti-vare ºi perfecþionare a Spiritului.

Viaþa dumneavoastrã are, deci, un scop. Existã un obiec-tiv în existenþa dumneavoastrã. Existaþi nu datoritã unei naºteriaccidentale, ci pentru a îndeplini acest obiectiv – un motiv pen-tru a fi expresia fiinþei dumneavoastrã. O fiinþã minunatã, plinãde miracole!

– 33 –



Sîntem ca o broascã pe o frunzã de nufãr,

avînd libertatea totalã de a ne miºca în orice direcþie.

Prin alegerea urmãtoarei frunze de nufãr pe care sã sãrim, ne hotãrîm propriul destin.

– 34 –


CAPITOLUL 2

Corpul energetic

Corpul nostru fizic este înconjurat sau aflat în imer-siune în fluidul unui cîmp de forþã energetic, ce

urmãreºte conturul corpului ºi care, deºi ar putea fi asemã-nat cu o umbrã, este, mai degrabã, ca un „frate geamãn“. Acestcorp geamãn, deºi invizibil, poate fi perceput de cineva careeste sensibil ºi a cãrui capacitate de percepþie vizualãdepãºeºte plaja de vibraþii a vederii normale, cu ajutorul ochilor,ca fiind o luminiscenþã albãstruie, pe care unele persoane cucapacitãþi de extrasenzoriale o numesc „etericã“. Eu prefer são numesc „Corpul energetic“, deoarece dã energie ºi „mode-leazã“ corpul fizic. Este cel mai dens din toate corpurile noas-tre eterice, deoarece este ºi cel mai aproape de cel fizic,extinzîndu-se puþin peste suprafaþa pielii ºi fiind alcãtuit dinprima bandã sau strat din coconul aurei ce ne înconjoarã. AcestCorp energetic, deºi de aproximativ aceeaºi formã cu cel fizic,nu este numai o extensie a corpului fizic, ci ºi o „formã“,deoarece el dã posibilitatea corpului fizic sã îºi menþinã ca-racteristicile ºi forma. El dã energie corpului fizic distribuin-du-i putere vitalizatoare, care îl încarcã cu dinamism ºi fãrã

– 35 –


de care pur ºi simplu s-ar ofili ca o plantã ºi ar muri. Vom exa-mina mai pe larg natura acestei puteri dinamice, în cuprinsulCapitolului 7.

Corpul energetic poate fi privit ca un corp de naturã elec-tromagneticã, aflat între realitatea fizicã ºi cea non-fizicã. Sco-pul sãu este de a servi ca transformator al celor mai delicateºi eterice energii non-fizice. Deºi în mod normal nu poate fivãzut cu ochii fizici, el poate fi perceput prin intermediul sen-zaþiilor, în aceeaºi mãsurã în care senzaþia este un mijloc princare ne percepem corpul fizic.

Aºa cum am vãzut în Capitolul 1, corpul fizic este un sis-tem fiziologic ale cãrui funcþii de întreþinere sînt realizate înmare mãsurã instinctiv. Fiecare parte interacþioneazã cu cele-lalte ºi le sprijinã, într-o delicatã ºi echilibratã structurã holis-ticã. Sistemul digestiv, de exemplu, absoarbe ºi descompunealimentele pe care le mîncãm, eliminînd ceea ce nu este nece-sar. Sistemul circulator transportã substanþele nutritiveobþinute cãtre toate regiunile corpului unde acestea pot fifolosite ca energie, pentru a desfãºura diferite activitãþi. Nerviireprezintã reþeaua de comunicaþii a corpului, care emite mesajeºi coordoneazã informaþii. Corpul energetic furnizeazã corpu-lui fizic cãi de acces la energii de înaltã frecvenþã ºi, servindca transformator, absoarbe ºi preschimbã aceste energii deînaltã frecvenþã în niveluri de frecvenþã mai joasã, permiþîn-du-le sã fie compatibile cu energiile fizice ºi, ca ºi sistemul diges-tiv, eliminã ºi expulzeazã ceea ce nu s-a asimilat.

Cunoaºterea Corpului energetic este de o importanþã vitalã,deoarece reprezintã mijlocul prin care devine posibilã iluminarea,prin circulaþia Luminii „interioare“ ºi se mãreºte nivelul perso-nal de putere, prin hrãnirea naturii interioare. „Iluminarea“ este

Kenneth Meadows

– 36 –


ceea ce ne dã posibilitatea de „a vedea“ mai clar cu ajutorulochilor „lãuntrici“, fiind un proces ce afecteazã ºi intelectul.

Starea în care se gãseºte Corpul energetic are un puter-nic efect, aºadar, asupra corpului fizic. Orice intruziune, lipsãde armonie, blocaj sau defecþiune în orice zonã a cîmpului deenergie se va manifesta mai devreme sau mai tîrziu asupra pãrþiicorespunzãtoare din corpul fizic. În mod similar, orice afecþi-une sau leziune suferitã de cãtre corpul fizic va cauza o pierderede energie din partea Corpului energetic. Medicina preventivãeste, în principal, un tratament al Corpului energetic.

Figura 1. Corpul energetic se întinde puþin peste limitele corpu-lui fizic ºi se întrepãtrunde cu acesta. Modeleazã ºi conferã formã corpu-lui fizic, pãstrînd aproximativ forma acestuia.

Corpul energeric

– 37 –


Chakrele

Energiile eterice de înaltã frecvenþã sînt aduse în Corpulenergetic printr-un sistem de elemente rotitoare ca niºte roþiturbionare, aranjate vertical, în coloanã, spre centrul sãu. Aces-te discuri spiralate rotitoare au devenit cunoscute, în gene-ral, sub numele de „chakre“. În limba sanscritã a vechii Indii,cuvîntul chakrum însemna „roatã în spiralã“, deºi miºcarea deatracþie a unei chakre este mai asemãnãtoare unui vîrtej, decîtunui disc în miºcare. În orice caz, chakrele sînt mai mult decîtcentre de energie; ele sînt, de asemenea, deschideri cãtreniveluri de percepþie. Riturile de iniþiere, care marcau trecereaunui neofit printr-o „poartã de acces“, în misterioasele tradiþiiale ºcolii ezoterice a Vestului, erau, într-adevãr, încercãri de aaccede prin intermediul chakrelor cãtre alte niveluri de per-cepþie care, în final sã conducã la obþinerea calitãþii de Clarvãzã-tor sau Adept.

Existã ºapte chakre principale enumerate atît în învãþã-turile sistemului hindus Hatha Yoga, cît ºi în tradiþia budis-tã, din care au derivat învãþãturile Vestului. Sînt ºapte la numãrdeoarece, la început chakrele au fost relaþionale din punct devedere astrologic cu energiile celor ºapte planete cunoscute,cu care sînt în acord permanent – Saturn, Jupiter, Marte, Venus,Mercur, Soarele (care, în realitate este o stea) ºi Luna (care,în realitate este un satelit). Deºi „adevãrate“ aceste sistemetradiþionale sînt incomplete astãzi, deoarece, prin descoperirealui Uranus, Neptun ºi Pluto, alte trei chakre au fost activate,ca urmare a expunerii oamenilor la o gamã mult mai largã de

Kenneth Meadows

– 38 –


energii cosmice, care nu fuseserã puse în evidenþã înainte. Deexemplu, o chakra „adiþionalã“ situatã între glezne esterelaþionatã cu miºcarea, iar miºcarea rapidã este o trãsãturãfoarte vizibilã a vieþii moderne. În acelaºi fel, funcþia princi-palã a chakrei de la baza craniului este relaþionatã cu puterea,iar astãzi, în general, persoanele au o putere nemaipomenitãîn vîrfurile degetelor, dispunînd de tehnologia computerizatã,comunicarea instantanee cu ajutorul televiziunii, radioului ºitelecomunicaþiilor, ºi o întreagã gamã de aparate electro-cas-nice sofisticate, puse în miºcare de energie, depãºind imagi-naþia oamenilor ce au trãit chiar ºi cu numai un secol în urmã.Chakra rãdãcinã, aflatã sub picioare este în legãturã cu hrãnirea.Oamenii aparþinînd naþiunilor moderne industrializate sînt maipreocupaþi ºi grijulii faþã de condiþiile de viaþã, decît au fostreprezentanþii populaþiilor vechilor culturi de influenþãcaldeeanã, dupã cum se demonstreazã prin rãspunsul la foameteºi la alte tragedii umane din þãrile mai puþin avansate.

Potrivit învãþãturilor transmise oral, aceste trei chakrefuncþionau, odinioarã, în fiinþele umane, pe timpul civilizaþi-ilor legendare din Atlantis ºi Mu, însã au adormit ca urmarea schimbãrii orbitei Pãmîntului în jurul Soarelui ºi schimbãriiaxei polare a Pãmîntului. Aceste evenimente au avut un efectcatastrofal asupra ecologiei ºi au adus cu ele schimbãri impor-tante în aspectul terenului, cãci întregi continente au dispãrutsub maree ºi inundaþii ºi noi lanþuri muntoase au ieºit la ivealã.Nimic din tehnologiile acestor civilizaþii preistorice nusupravieþuit, însã unele cunoºtinþe au fost inserate de puþiniisupravieþuitori în miturile ºi legendele, ritualurile ºi ceremoni-ile pe care le-au lãsat moºtenire generaþiilor ce li s-au succe-dat, prin intermediul învãþãturilor orale ale ºamanilor, ºi care

Corpul energeric

– 39 –


au fost încorporate ºi în conceptele religioase ºi tradiþiile mis-tice. Doar recent, cam în cuprinsul ultimului secol, aceste treichakre au reînceput sã funcþioneze în interiorul fiinþelorumane, în general.

Pentru înþelegerea funcþionãrii tuturor celor zece chakre,este important sã se înþeleagã faptul cã ele nu sînt situate încorpul fizic, ºi din acest motiv ele nu pot fi descoperite prindisecþie sau îndepãrtate prin operaþie chirurgicalã. Ele sîntlocalizate în Corpul energetic ºi pot fi considerate ca „orga-ne“ vitale ale acestui corp. Amplasarea lor în diferitele regi-uni ale corpului fizic este numai pentru a oferi o indicaþie asupralocului lor în relaþie cu corpul fizic, deºii sînt unii care iau aces-te indicaþii în mod literal. Ele sînt în acea localizare spaþialã,însã nu în acel loc fizic!

Douã din cele zece chakre, una localizatã chiar deasupracapului, iar cealaltã la picioare, dedesubtul tãlpilor, servesc ºica polaritãþi, deoarece ele sînt „terminalele“ care conecteazãcosmicul cu elementul material, „Cerurile“ cu „Pãmîntul“. Ceasituatã deasupra capului este bine cunoscutã sub numele dechakra Coroanã, deoarece, ca o coroanã adevãratã, este „pur-tatã“ pe cap. Pe aceea de dedesubtul picioarelor prefer sã onumesc chakra Rãdãcinã, deoarece este cea care de fapt neleagã cu rãdãcini puternice de Pãmînt, aducîndu-ne ceea ce s-ar numi ca trãsãturã „împãmîntarea“. Celelalte opt chakresînt poziþionate într-o octavã – structura ciclurilor de opt – înconcordanþã cu Legea universalã a Armoniei, element funda-mental în învãþãturile Roþii Medicinei, prezente la indienii ame-ricani, precum ºi la mandala cu opt spiþe, întîlnitã la tradi-þiile mistice ale Vestului ºi Estului.

Kenneth Meadows

– 40 –


Curenþi de energie din Cosmos – de la Soare ºi, de aseme-nea, de la Lunã, stele ºi planete – sînt atrase în aceste chakresub formã de unde ce sosesc vertical ca niºte fire, în Corpulenergetic. Aceste coloane delicate sînt uneori apelate cunumele sub care erau cunoscute în vechea Indie – nadi. Prin-cipala nadi face legãtura dintre chakra de la baza coloanei ver-tebrale ºi cea de la arcadã, precum ºi cu cea aflatã sub tãlpilepicioarelor. Celelalte douã canale nadi – una transportîndcurenþi pozitivi, cealaltã curenþi negativi – se împletesc în jurulprincipalei nadi ºi traverseazã chakrele rotative, încruciºîn-du-se în mod repetat, în formã de opturi, în jurul acestora.

În acest fel, curenþii de energie alterneazã ºi fiecare dincentrele de putere, de la cel de la Bazã pînã la cel de la Arcadã,se rotesc în direcþie inversã faþã de cel de deasupra sau dededesubtul sãu. Chakrele furnizeazã energii eterice corpuluifizic ºi organelor sale vitale. Într-adevãr, sistemul endocrin poatefi considerat extensia fizicã a chakrelor, pe cînd sistemul ner-vos parasimpatic poate fi privit ca o extensie fizicã a coloanelornadi.

În Corpul energetic, chakrele sînt poziþionate în locurileîn care diferitele niveluri ale Sinelui Total se întîlnesc sau seunesc. Aºadar, ºi ele sînt niºte indicatori ai diferitelor straturiale fiinþei noastre.

Înþelegerea naturii ºi obiectivului fiecãrei chakre ne vaajuta sã le înþelegem mai bine modul de funcþionare referitorla aceste „straturi“ diferite. Haideþi sã examinãm pe scurt acumnatura ºi scopul fiecãrei chakra principale ºi modul în careaceasta se relaþioneazã cu realitatea fizicã.

Corpul energeric

– 41 –


Kenneth Meadows

– 42 –

Figura 2. O reprezentaregraficã a traseului undelorde energie ce afluesc princãile sau canalele nadi deenergie ºi a alternãriicurenþilor. Încãrcãtura poz-itivã sau încãrcãtura Yang,este primitã de sus (de laSoare), iar încãrcãtura neg-ativã Yin este primitã dededesubt (de la Pãmînt).

SOARE

PÃMÎNT

Chakra rãdãcinã

Chakra picioarelor

Chakra bazalãChakra sacralã

Chakra plexului solar

Chakra inimii

Chakra gîtului

Chakra de la baza creieruluiChakra arcadei

Chakra coroanã

Canale de energie nadi


Chakra RãdãcinãChakra Rãdãcinã este localizatã sub tãlpile picioarelor.

Scopul sãu este acela de a ne conecta cu Pãmîntul ºi a ne facesã prindem rãdãcini de acesta. Ea are sarcina de a ne amintimereu cã sîntem copii al Pãmîntului, hrãniþi de Maica Pãmîntºi de moºtenirea trecutului primitiv. Ne þine „ancoraþi“ în rea-litatea practicã, fiind acolo unde se exprimã „spiritualitatea“noastrã – prin caracterul nostru fizic, prin mortalitatea noas-trã. Deci, are de-a face cu calitãþile de stabilitate ºi sprijin, cucreºterea ºi dezvoltarea din punct de vedere organic – manierãde acþiune, normal, a însãºi Naturii. Fãrã funcþionarea eficien-tã a chakrei rãdãcinii, sîntem lipsiþi de practicã, instabili ºi fãrão bazã solidã. Expresia colocvialã „a nu fi cu picioarele pepãmînt” este o manierã de a indica faptul cã nu permitemchakrei rãdãcinii sã ne ancoreze la Pãmînt în mod adecvat. Ne-am dezechilibrat, dupã ce ne-am trãit viaþa prea mult îngînd. Este mult adevãr, de asemenea, într-o altã expresiecolocvialã potrivit cãreia cineva poate fi foarte spiritual, foartereligios, însã necorespunzãtor din punct de vedere Pãmîntesc.Semnificaþia funcþionalã a Chakrei rãdãcinã este crearea derãdãcini, ancorarea la pãmînt ºi hrãnirea.

Chakra picioarelorEste localizatã în zona gleznelor. Funcþia sa esenþialã este

aceea de a asigura mobilitatea – miºcarea în condiþii de echili-bru. Prin intermediul acesteia avem prilejul de a ne exploraîn libertate „stratul“ fizic al fiinþei, fãrã a pierde nici o clipã„contactul“ cu Pãmîntul. Dã posibilitate vieþii sã nu fie doar o

Corpul energeric

– 43 –

i


Kenneth Meadows

– 44 –

Figura 3. Localizarea celor 10 chakre în cuprinsul corpului fizic ºi culo-rile asociate acestora.

Coroanã – violet (10)

Arcadã – indigo (9)

Baza creierului –albastru (8)

Gît – bleu (7)

Inimã – verde (6)

Solar – galben (5)

Sacral – portocaliu (4)

Coconul aurei, în formãde ou

Picioare – roºu închis (10)

Bazal – roºu deschis (3)

Rãdãcinã – roºu sîngeriu(10)


simplã plimbare pe acest Pãmînt, ci, mai curînd, un „dans“ –o întreagã coregrafie de miºcãri de energie, menitã a ne aducebucurie.

Chakra bazalã Este localizatã la partea inferioarã a coloanei vertebrale,

între anus ºi organele genitale. Este asociatã cu forþa de gra-vitaþie ºi cu soliditatea. Este susþinãtoare, deoarece, în relaþiasa cu corpul fizic, este situatã într-o zonã care sprijinã ºimenþine structura de deasupra ei, atunci cînd sîntem aºezaþi.Chakra bazalã are legãturã cu oasele ºi þesutul cãrnos cu den-sitate crescutã, cum ar fi muºchii, precum ºi cu intestinul gros,prin care solidele strãbat corpul în procesul eliminãrii.

În corpul fizic, aceastã chakrã se manifestã similar glan-delor adrenale aflate deasupra rinichilor, ce secretã adrenali-na ºi o varsã în sînge ori de cîte ori corpul fizic are nevoie deo încãrcãturã suplimentarã de energie pentru a face faþã uneiprovocãri deosebite sau unei ameninþãri la adresa supravieþuiriiacestuia. Prin urmare, aceastã chakra are foarte mult de-a facecu existenþa tangibilã, cu nevoile materiale ºi cu instinctul desupravieþuire. Ea dã energie nervului sciatic, cel mai lung nervdin corp, care parcurge lungimea fiecãreia dintre coapse ºiajunge pînã la tãlpi, conectînd, astfel, întregul sistem nervoscu Pãmîntul. Din punct de vedere funcþional, semnificaþiachakrei bazale este reprezentatã de construire ºi eliminare.Obezitatea, constipaþia, problemele cu coloana vertebralã, pre-cum ºi afecþiuni ca anorexia sau sciatica, sînt indicaþii clareale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre.

Corpul energeric

– 45 –


Chakra sacralã Chakra sacralã este localizatã în regiunea abdomenului,

chiar sub ombilic, fiind relaþionatã cu gonadele – ovarele sautesticulele. Astfel, ea reprezintã un centru al reproducerii ºimotivãrii. Chakra sacralã intervine în procesul de formare allichidelor corpului fizic – sistemul circulator, cel urinar ºi celde reproducere – fiind asociat cu emoþiile ºi, în mod special,cu dorinþele, pasiunile, plãcerile ºi senzaþiile interioare de„trãire intensã“, de „curaj“. Dorinþele noastre ne pun în legã-turã cu necesitãþile aferente ºi genereazã motivaþia, care, larîndul ei, permite apariþia schimbãrii ºi a dezvoltãrii. Pasiuneaeste o intensitate crescutã a exprimãrii, pe cînd plãcerea repre-zintã o trãire plinã de bucurie a senzaþiei de a fi viu. Ciudat,nu-i aºa, ca unii dintre noi sã fi fost subiecte ale unor limitãrireligioase ce relaþioneazã plãcerea cu noþiunea de rãu, limitãrice, deja de secole întregi, au denigrat femeia, acuzînd-o ca fiindîntruchiparea tentaþiei, limitãri ce privesc dorinþa ca pe unimpuls ce trebuie reprimat, iar viaþa fizicã drept o existenþãce trebuie mai degrabã s-o îndurãm, s-o trãim în suferinþã, decîtsã ne putem bucura de ea? Limitãri de acest gen au fost ace-lea ce au refuzat atîtor fiinþe umane conºtientizarea celor maidelicate ºi eterice energii ale lor, le-au tãiat contactul cu posi-bilitatea întregirii lor ºi i-au îndepãrtat de Naturã ºi Pãmînt.Din punct de vedere funcþional, semnificaþia chakrei sacraleeste reprezentatã de motivare ºi re-creaþie. Impotenþa, frigi-ditatea, problemele cu sistemul circulator, precum ºi cu rinichiiºi vezica, sînt indicaþii elocvente ale unor deficienþe defuncþionare a acestei chakre.

Kenneth Meadows

– 46 –


Chakra plexului solar Chakra plexului solar este situatã între ombilic ºi divi-

ziunile coastelor, influenþînd pancreasul. Regularizeazã meta-bolismul corpului fizic. Ca semnificaþie funcþionalã, serelaþioneazã cu controlul creºterii, al dezvoltãrii normale. Une-ori este numitã chakra „incandescentã“, deoarece este privitãca centrul Solar al corpului fizic. Este asemãnatã cu o putereincandescentã, care aprinde ºi pune în miºcare acþiunile, caregenereazã acumularea personalã de putere ºi acel sentimentde „ridicã-te ºi umblã“. Radiazã, deci, noþiunea de metamor-fozã. Chakra plexului solar are de-a face cu destinarea ºifolosirea energiilor, deoarece acesta este ºi rolul puterii –îndreptarea energiilor cãtre destinaþii precise ºi utilizarea aces-tora. Acþiunea cere responsabilitate – responsabilitatea nece-sarã pentru a face faþã consecinþelor acþiunilor iniþiate. Deran-jamentele digestive, ulcerul ºi diabetul, sînt semne ale slabeifuncþionãri a chakrei plexului solar.

Chakra inimiiChakra inimii este localizatã în centrul pieptului ºi este

relaþionatã cu glanda timusului. Se asociazã cu iubirea ºi com-pasiunea, deoarece chakra inimii se aflã în locul în care Forþade legãturã acþioneazã cel mai puternic. Forþa de legãturã esteuna dintre cele patru mari Forþe ale Universului – celelalte treisînt Viaþa, Lumina ºi Legea. Forþa de legãturã reprezintã pu-terea care uneºte, armonizeazã ºi strînge laolaltã. Este, deasemenea, forþa care cautã sã îngemãneze calitãþile Spiritu-lui ce descind de Sus, cu acelea ale materiei, care urcã din-

Corpul energeric

– 47 –


spre Dedesubt. Trebuie sã accentuez cã puterea de legãturã aacestei Forþe nu are constrîngeri sau limitãri. ªi acestea sîntchiar calitãþile Iubirii. O îngemãnare de energii. O stare dearmonie cu oricine sau orice este în poziþia de a fi subiect aliubirii. Iubirea adevãratã nu este condiþionalã, deoarece ea nucere nimic în schimb; nu cautã sã posede sau sã stãpîneascã,ci, mai degrabã, sã intre în armonie cu ceilalþi.

Chakra inimii are legãturã cu relaþiile ce se stabilesc, pre-cum ºi cu echilibrul sistemelor în general – punînd în balanþãdatele de intrare, cu rezultatele apãrute; de asemenea, activînd,împrospãtînd ºi nutrind în mod strãlucit fiecare parte. Astfel,deci, semnificaþia funcþionalã a chakrei inimii este datã de influ-enþa sa asupra iubirii ºi compasiunii. Afecþiunile pulmonare,astmul, hipertensiunea arterialã ºi condiþiile cardiace precaresînt semne ale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre.

Chakra gîtului Chakra gîtului este poziþionatã în centrul gîtului ºi se aso-

ciazã cu glanda tiroidã. Domeniul de referinþã este comuni-carea – transmiterea ºi primirea de informaþii. Informaþiileajung la noi ca niºte pachete de modele de energie, care tre-buie interpretate ºi cãrora psihicul trebuie sã le dea un sens.Chakra gîtului este un centru acustic – care transmite ºirecepþioneazã vibraþii – deci, are de-a face cu mãrirea capa-citãþii de conectare. Corespunde gîtului, umerilor, braþelor,mîinilor ºi urechilor – pãrþi ale corpului implicate în totalitateîn comunicare sau exprimare, domeniu funcþional caracteris-tic acestei chakre. Durerile de gît, înþepenirea gîtului,

Kenneth Meadows

– 48 –


slãbirea auzului sînt indicatoare de funcþionare defectuoasã aacestei chakre.

Chakra de la baza creierului Chakra de la baza creierului este situatã în centrul capu-

lui, mai mult sau mai puþin pe linia nasului. Se identificã cuglanda pinealã – „ceasul“ corpului – care, la rîndul sãu, estesituatã la baza creierului ºi la aproximativ acelaºi nivel cu linianasului. Chakra de la baza creierului poate fi privitã ca fiindchakra luminii, deoarece controleazã funcþia care permite psi-hicului sã „vadã“. Altfel spus, este cea care activeazã „ochiiminþii“. Deºi majoritatea informaþiilor care ne parvin din lumeade afarã ajung pe calea vizualã în adevãratul sens al cuvîntu-lui, acela fizic, al vederii, nu ochii sînt aceia care „vãd“. Eisesizeazã numai impulsuri vibratorii emise de razele de luminãreflectate de obiecte, precum ºi spaþiile din jurul ºi dintre aces-tea. Impulsurile luminoase sînt imprimate pe retina ochilorcare, prin intermediul nervului optic, transmite aceste impul-suri la creier, cel care, în final, le decodificã ºi le transformãîn structuri cu înþeles. Chakra de la baza creierului controleazãaccesul la sistemele de recuperare a informaþiilor interne. Ea„depoziteazã“ forme ºi modele structurale deja trãite ºiabiliteazã proiectarea pe ecranul minþii a altor modele, ima-ginate intenþionat, ca produse vizuale ale imaginaþiei. De aceea,poate fi privitã ca fiind chakra imaginaþiei ºi un tron ce dã pu-terea de a face posibil ceea ce este iniþial catalogat ca fiind„imposibil“. Problemele vizuale indicã o funcþionare defec-tuoasã a acestei chakre.

Corpul energeric

– 49 –


Chakra arcadei Chakra arcadei, situatã chiar sub frunte ºi la acelaºi nivel

cu sprîncenele, corespunde glandei pituitare – conductorul sis-temului glandular – aspect care indicã ºi de ce aceastã chakrãa fost denumitã „controlorul“. Aceastã glandã este situatã îninteriorul creierului, chiar deasupra boltei palatine dure de dea-supra gurii, aproape de partea moale a boltei. Chakra arcadeipoate fi descrisã ca un „organ“ al intuiþiei ºi percepþiei; însã,în timp ce chakra de la baza creierului este relaþionatã cuînþelegerea aprofundatã a lumii înconjurãtoare, chakra arcadeieste în legãturã cu intenþia, cu ceea ce transmite energii etericeºi controleazã activitatea, precum ºi cu percepþia, cu capaci-tatea de a obþine înþelesuri din elementele observate. Apariþianesiguranþei, confuziei sau indeciziei sînt semne cã aceastãchakrã nu funcþioneazã cum trebuie.

Chakra coroanã Chakra care „încoroneazã“ întregul sistem de chakre ºi

este situatã în vîrful capului, influenþeazã glanda pituitarã,deoarece obiectivul sãu este reprezentat de „scopurile înalte“în viaþã ºi de cãile ce se doresc a fi urmate – obiectivul Sufle-tului – scopuri asupra cãrora Sufletul, cu care se aflã în per-manentã legãturã, îºi lasã amprenta. Aceastã chakrã este une-ori denumitã „Lotusul cu o mie de petale“, deoarece pare uneorisã rãsarã din „noroiul“ materiei pentru a-ºi îndrepta inflo-rescenþa cãtre dimensiunile „Superioare“, deschizîndu-ne, ast-fel, infinite posibilitãþi. Apariþia depresiei, plictiselii, apatiei,indicã o funcþionare defectuoasã a acestei chakre coroanã.

Kenneth Meadows

– 50 –


Al treilea ochi Cînd încep sa funcþioneze la unison chakra din vîrful capu-

lui, chakra arcadei ºi chakra de la baza creierului, vîrtejul deenergie care se formeazã se transformã ºi se comportã ca unalt organ de percepþie – supranumit „al treilea ochi“, care afost reprezentat simbolic, în vechime, ca un ochi în interiorulunui triunghi.

Deºi este relaþionat cu glandele pinealã ºi pituitarã, ca ºichakrele corespunzãtoare, al treilea ochi nu este nici una din-tre acestea. El este un organ al Corpului energetic, care seactiveazã atunci cînd corpul fizic intrã în armonie cu corpurileeterice ºi cînd între ele are loc un proces de întrepãtrundere.Unii numesc aceasta „dezvoltare spiritualã“, însã este mai multo dezvoltare holisticã, deoarece implicã elemente fizice, psi-hice, emoþionale ºi spirituale aparþinînd întregii fiinþe.

Corpul energeric

– 51 –

Figura 4. Cel de-al treilea ochi estevîrtejul creat defuncþionarea chakrelorcoroanei, arcadei ºi celeide la baza creierului, înmomentul în care corpulfizic intrã în armonie cucorpurile eterice alefiinþei umane ºi are locun proces de întrepã-trundere, care permiteacestui organ de per-cepþie sã funcþioneze.


Odatã activat, cel de-al treilea ochi ne dã puterea de aavea încã un simþ, un „super-vãz“, ce ne dã posibilitatea de a„vedea“ în alte dimensiuni ale conºtiinþei, diferite de realitateafizicã obiºnuitã ºi de ecologia psihicã a propriei noastre minþi

Temeþi-vã de oricine s-ar oferi sã vã „regleze“ vederea celuide-al treilea ochi. Cel de-al treilea ochi se dezvoltã în mod na-tural, în funcþie de întrepãtrunderea care are loc, în interiorulacestuia, pe planuri multidimensionale. Deoarece dezvoltareasa poate fi încurajatã în multiple moduri, trebuie sã nu fie abso-lut deloc forþatã. Un „reglaj“ din exterior, indiferent cît de bineintenþionat, poate avea un efect de întunecare a viziunii interneaflate în plinã dezvoltare ºi, în aceastã idee, de a distorsionasau de a împiedica dezvoltarea ulterioarã intenþionatã. În anu-mite cazuri acest lucru poate fi un mijloc de a alinia percepþiala nivelul celei a manipulatorului – cu alte cuvinte, de a exerci-ta control sau influenþã!

Funcþionarea defectuoasã a chakrelor Chakrele sînt centre de putere flexibile care funcþioneazã

ca niºte valve, ce pulseazã pe mãsurã ce se închid ºi se deschid,pentru a absorbi energie ºi a elimina elementele nedorite. Ochakrã prezintã defecþiuni în momentul în care se blocheazã– probabil ca rezultat al unui ºoc sau traumã suferitã de indi-vid, ca rezultat al unor experienþe de viaþã nedorite trãite deacesta, sau pur ºi simplu de stresul emoþional. În acest caz,curgerea fluxului de energie este diminuatã ºi apare astfel, înconsecinþã, o pierdere de vitalitate în zona corespunzãtoarechakrei respective, din corpul fizic. O chakrã poate prezenta

Kenneth Meadows

– 52 –


defecþiuni ºi dacã funcþionarea sa tip valvã este împiedicatãîn vreun fel. Dacã chakra rãmîne deschisã individul devine vul-nerabil în faþa a tot felul de influenþe externe sau a manipulãriidin partea altora. În ziua de azi, abuzul de droguri ºi alcoolreprezintã principala cauzã a rãmînerii deschise a unei chakrece a fost în mod nenatural deschisã, în prealabil. Consecinþaacestui lucru este pierderea de control pe care o suferã indi-vidul în cauzã

O chakrã blocatã poate fi readusã la normal prin inter-mediul unor tehnici simple de respiraþie, combinate cu miºcãridinamice menite sã normalizeze fluxul energiilor eterice. Aces-te detalii vor fi explicate mai pe larg, în capitolele viitoare. Osoluþionare a crizei sau a traumei la rãdãcina cauzei care pro-duce funcþionarea defectuoasã a chakrei sau sfîrºitul presiu-nii unui abuz ce se exercitã, va permite chakrei sã îºi recapetefuncþionarea normalã. Existã ºi o serie de terapii care pot ajutala refacerea armoniei chakrelor, cu uºurinþã ºi naturaleþe.

Culori asociate cu chakreleSistemul chakrelor, prezent în tradiþiile hindusã ºi budistã,

precum ºi sistemul de meridiane al taoismului chinez, nureprezintã, în orice caz, percepþii diferite ale aceluiaºi lucru.Meridianele sînt, în esenþã, distribuitoare de energie a Vieþii,iar chakrele de energie a Luminii. De aceea culorile sînt aso-ciate cu chakrele. Un curent de Luminã purã este absorbit însistemul de energie uman prin intermediul chakrei coroanãºi glandei pineale ºi, pe mãsurã ce descinde cãtre chakra arcadã,glanda pituitarã, cu care este asociatã aceastã chakrã,

Corpul energeric

– 53 –


acþioneazã ca o prismã ºi refractã Lumina într-un spectru deculori sau calitãþi ce sînt distribuite în sens descendent princelelalte chakre, pentru a fi utilizatã. Culorile devin, în modprogresiv, mai dense pe mãsurã ce Lumina coboarã. Astfel, ceeace a fost alb în momentul intrãrii prin chakra coroanã de dea-supra capului, devine negru, în zona chakrei rãdãcinã, dede-subtul picioarelor. Acest curent de Luminã poate fi asemãnatcu sursa principalã de putere a unei staþii generatoare de elec-tricitate, avînd chakrele în rol de centre de distribuþie. Avîndiniþial un sens descendent, datoritã absorbþiei, curentul se reîn-toarce în sens ascendent, iar energia astfel rezultatã se extindeîn jur formînd cîmpul de energie numit, în mod curent, Aurã.

Chakrele indicã, de asemenea, niveluri de percepþie, iaracestea sînt, la rîndul lor, asociate cu Lumina. Culorile de lacapãtul mai strãlucitor al spectrului exprimã deplasarea cãtreun stadiu mai profund de percepþie ºi iluminare. Culorile aso-ciate unei chakre nu sînt în mod necesar culori „pure“, în ade-vãratul sens al cuvîntului, ci, la nivelul chakrei respective, oculoare predominã, indicînd frecvenþa energiei transmise ºi ca-litatea percepþiei, aflatã în cãutarea modalitãþii de exprimare.Astfel, percepþia însãºi este o calitate a energiei, iar diferitelestadii de percepþie sînt asociate cu diferite niveluri de energie.Culorile de bazã asociate chakrelor, potrivit acestei manierede abordare, sînt:

Coroanã violet Arcadã indigo Baza creierului albastru Gît bleu Inimã verde

Kenneth Meadows

– 54 –


Plexul solar galben Sacral portocaliu Bazal roºu deschis Picioare roºu închis Rãdãcinã roºu sîngeriu

MeridianeleMeridianele la care m-am referit sînt cãi de afluire, ca niºte

linii imaginare, de-a lungul cãrora curge esenþa vitalizatoarea Forþei vieþii, cea care susþine ºi pune în miºcare toate funcþi-ile vitale ale corpului fizic. Potrivit abordãrii taoiste, existãdouãsprezece perechi de meridiane principale, fiecare dintreele conectînd ºi fãcînd sã curgã energia printr-un organ vital,cãruia îi furnizeazã esenþã vitalã. Epuizarea acestei esenþe caretrece prin meridiane, precum ºi a Luminii care pãtrunde princhakre, poate fi cauzatã de stres, neliniºte, emoþii distructive,cum ar fi: ura, gelozia ºi invidia, frustrarea continuã ºi senti-mentele reprimate, ca ºi de atitudini negative sau limitãriimpuse.

Corpul energeric

– 55 –


Kenneth Meadows

– 56 –

Figura 5. Cele douãsprezece meridiane principale; fiecare dintreele trece printr-un organ vital al corpului fizic, furnizîndu-i esenþa Forþeivieþii.

Meridianul plãmînului

Meridianul colonului

Meridianul stomacului

Meridianul splinei

Meridianul inimii

Meridianul intestinului

Meridianul triplu încãlzitor

Meridianul pericardului

Meridianul vezicii urinare

Meridianul rinichiului

Meridianul vezicii biliare

Meridianul ficatului


Lucrul cu Corpul energeticExplicaþiile pe care le-am oferit aici despre chakre diferã,

într-o oarecare mãsurã, de sursele „tradiþionale“ pe care sebazau învãþãturile din trecut. Însã acest lucru nu implicã fap-tul cã aceste explicaþii ar fi de naturã contrarã acestora – estedoar vorba de o faþetã diferitã a unui adevãr fundamental. Întrecut, multe din învãþãturile transmise erau incomplete.Esenþa informaþiei era pãstratã ascunsã ºi tãinuitã, fiind încre-dinþatã numai unor puþini aleºi, care trebuiau sã demonstreze,prin eforturi continue ºi rezultatele elocvente ale stãruinþeilor, cã erau gata sã o primeascã.

Învãþãturile tradiþionale conþineau în mod deosebit treimetode principale de lucru cu chakrele, în scopul dezvoltãriispirituale ºi prelungirii vieþii – cum ar fi controlul respiraþiei,vizualizare ºi meditaþie. Tehnicile de control al respiraþiei sîntun mijloc prin care, în mod voit, se dirijeazã un flux ritmic deenergie etericã prin chakre. Unul din scopurile rãmase„ascunse“ era sã se clarifice ºi disciplineze intenþia – care, dinpunct de vedere ºamanic, reprezintã modul prin care energiaetericã poate fi dirijatã cãtre þinta doritã ºi poate fi contro-latã. Vizualizarea, ca domeniu, era predatã ca fiind o manierãde „a gîndi“ în imagini ºi de a dirija în mod intenþionat fluxulgîndurilor. Obiectivul prioritar era ajungerea la o cale defuncþionare la nivel subconºtient, în acelaºi timp cu continuarearãmînerii în alertã ºi în total control asupra propriei Voinþe,dat fiind faptul cã, la acest nivel, limbajul în care se realizeazãpercepþia nu este unul format din cuvinte, ci din imagini ºiimpresii. Tehnicile de meditaþie, la rîndul lor, se învãþau camijloc de control al curgerii gîndurilor, în scopul de a obþine

Corpul energeric

– 57 –


o stare de liniºte, în condiþiile unei atenþii sporite, în care indi-vidul sã poatã fi conºtient de fiecare gînd ºi emoþie, într-o ati-tudine de detaºare obiectivã – cu alte cuvinte, într-un stadiude altruism total. Era un mod de a deveni conºtient de sineînsuºi fãrã sã fie implicatã atitudinea egoistã a Eului. Scopulsãu „ascuns“ era gãsirea, prin intermediul psihicului, a uneimaniere de a fi el însuºi – de a trãi experienþa de a fi el însuºiSpirit ! De a se bucura de el însuºi! Plãcerea fiecãruia dintrenoi de a ne conºtientiza ca fiind noi înºine!

Prin urmare psihicul are o mare influenþã asupra Corpu-lui energetic. Gîndurile pozitive au, în general, un efect bene-fic, deoarece menþin starea de armonie în interiorul corpuluienergetic, pe cîtã vreme gîndurile negative provoacã acorduridizarmonice în undele de energie. Deci existã factori internicare contribuie la apariþia unei afecþiuni sau boli, precum ºicauze externe, cum ar fi toxinele, poluanþii, germenii ºi viruºii.Corpul energetic serveºte, de asemenea, ca scut de protecþieal corpului fizic, ferindu-l de intruziuni vãtãmãtoare, cam totaºa cum atmosfera Pãmîntului protejeazã planeta de reziduurice îi intrã pe orbitã, din spaþiul cosmic înconjurãtor. În oricecaz, unele din aceste elemente de intruziune reuºesc sãpãtrundã, ocupîndu-se de ele mecanismul intern de apãrareal corpului. Energia etericã a corpului Energetic poate fi per-ceputã printr-un simplu exerciþiu cu mîinile. Pentru aceastaveþi avea nevoie de un partener sau un prieten doritor sã vãdea voie a-i scana corpul energetic. Asistentul trebuie sã fieîncurajat sã stea relaxat, puþin mai departe faþã de distanþa lacare îl puteþi atinge.

Kenneth Meadows

– 58 –


.............................................................................

EXPERIMENTUL 1

Scanarea corpului energetic

Este necesar ca, mai întîi, sã vã activaþi mîinile astfelîncît ele sã devinã mai sensibile faþã de energiile mai deli-cate ale corpului energetic. Ele trebuie sã fie spãlate, pen-tru a fi curãþate de orice murdãrie ºi trebuie bine uscate.Apoi, staþi în picioare relaxat, cu braþele în lãturi ºi picioareleuºor depãrtate. Ridicaþi-vã braþele pînã la nivelul pieptuluiºi la aproximativ 30 cm în faþa voastrã, cu palmele cãtreînainte, depãrtate cam 10-15 cm. Concentraþi-vã atenþiaasupra palmelor inspirînd ºi expirînd încet ºi ritmic pemãsurã ce faceþi asta, însã nu trebuie sã simþiþi disconfortsau tensiune. Totul trebuie sã fie într-o manierã relaxatã.Continuaþi sã faceþi acest lucru timp de cîteva minute pînãsimþiþi o senzaþie în palme sau în buricele degetelor. Poatefi o senzaþie uºoarã de cãldurã sau de furnicãturã. Apoi, foarteîncet, apropiaþi palmele una de alta ºi încercaþi sã percepeþiorice senzaþie de uºoarã presiune ca ºi cînd aþi þine întreele un mic balon. Apropiaþi ºi depãrtaþi mîinile, fãcîndmiºcãri repetate de apãsare uºoarã ºi relaxare. Continuaþisã faceþi acest lucru pentru o perioadã. Nu vã descurajaþidacã nu simþiþi acea uºoarã presiune între palme încã dela prima încercare. S-ar putea sã aveþi nevoie de cîteva exer-ciþii mai înainte de a putea simþi o senzaþie finã ºi delicatã.

Corpul energeric

– 59 –


Este momentul acum sã vã abordaþi asistentul. Întin-deþi braþele, cu palmele îndreptate cãtre înainte, ºi, cuatenþia puternic concentratã asupra palmelor, avansaþi încetcãtre acesta.

Opriþi-vã imediat ce mîinile voastre simt o uºoarã pre-siune sau orice urmã de rãcealã sau cãldurã, ori în momen-tul în care simþiþi o furnicãturã în palme sau buriceledegetelor. Acest fenomen se poate petrece cel mai departela aproximativ un metru de asistentul vostru sau cel maiaproape la cam 20 de cm de acesta. Ceea ce simþiþi estemembrana exterioarã a coconului aurei.

Foarte uºor, miºcaþi-vã mai aproape de asistentul vostru,pînã cînd senzaþia de dinainte devine puþin mai intensã.Menþineþi-vã atenþia concentratã asupra mîinilor. Nu trebuiesã gîndiþi nimic. Percepeþi doar, pe deplin, orice senzaþietrãitã sau impresie care v-ar putea apãrea în minte sau oriceemoþie simþitã în interiorul dumneavoastrã, în abdomen –senzaþii interne! În momentul în care palmele dumneavoas-trã sînt la doar cîþiva cm distanþã de asistent, scanaþi parteastîngã a corpului sãu cu mîna dreaptã, miºcînd-o uºor însus pînã deasupra capului ºi apoi uºor în jos – aplecîn-du-vã pe mãsurã ce ajungeþi în zona mijlocului ºi a coapselor,mergînd în jos cãtre picioare. Pe timpul acestei scanãriputeþi percepe ondulaþii în miºcãrile mîinii, pe mãsurã ceacestea rãspund presiunii. Acum faceþi acelaºi lucru cupartea dreaptã a corpului sãu, folosindu-vã, de data aceas-ta, de mîna stîngã. Din nou confirmaþi orice ondulaþiesimþitã. Apoi mutaþi-vã în spatele asistentului sau cereþi-iacestuia sã se întoarcã, dacã spaþiul din camerã este limi-tat ºi repetaþi procedura de dinainte asupra pãrþii din spate

Kenneth Meadows

– 60 –


a corpului sãu, mai întîi folosindu-vã de mîna dreaptã, apoide mîna stîngã, pînã cînd veþi fi scanat întregul corp.

Cînd aþi terminat, scuturaþi mîinile ca ºi cînd aþi fi udpe mîini dupã spãlare ºi nu aþi avea nici un prosop laîndemînã. Apoi frecaþi-vã mîinile cu putere una de alta,masîndu-vã palmele ºi podul palmelor.

...................................................................

Corpul energeric

– 61 –

Figura 6. Perceperea Corpuluienergetic, cu ajuto-rul senzaþiei deuºoarã presiune în-tre palmele mîinilor.

Figura 7. Puteþi per-cepe membrana exte-rioarã a coconuluiaurei corpului uneipersoane, miºcîndu-vãîncet cãtre înainte, cupalmele întinse ºiîndreptate cãtre asis-tentul dumneavoastrã,pînã cînd simþiþi o pre-siune uºoarã, cãldurãsau rãcealã în mîini.


Este necesar sã înþelegem cã existã în Univers energiieterice care nu sînt de naturã fizicã, însã sînt mai puternicedecît energiile fizice, ºi cã acestea sînt ºi ele o parte integrantãa propriei noastre fiinþe. Într-adevãr, este posibil ca o energieetericã sã ne inunde corpul fizic ºi sã aibã puteri de transfor-mare instantanee. Poate hrãni întregul corp cu o secreþie ceva debloca toate canalele energetice, va elibera stresul ºi vaîmprospãta organele vitale. Încercaþi singuri, ºi percepþia asupralumii exterioare va suferi o schimbare, deoarece rãspunsul pecare-l daþi la ceea ce se întîmplã în realitatea obiºnuitã estecondiþionat de ceea ce se întîmplã în interiorul dumneavoas-trã. Transformînd realitatea interioarã a propriului sistem ener-getic, veþi schimba ºi lumea. Acest lucru pare foarte dificil defãcut. Un angajament nemaipomenit. Totuºi, este foarte sim-plu. Atît de simplu, cã a scãpat atenþiei marii majoritãþi aomenirii. Atît de natural încît, ca toate lucrurile naturale, nece-sitã un efort extrem de redus. Tot ceea ce aveþi de fãcut, pen-tru a elibera aceastã putere extraordinarã de transformare, estesã activaþi surîsul dumneavoastrã lãuntric. Tehnica Surîsuluilãuntric derivã din yoga taoistã de origini ºamanice, existen-tã în China ºi Tibet. Ea rãspîndeºte energie ºi armonie pe totcuprinsul Corpului energetic ºi întregii structuri fizice,creînd o stare de fericire. Zîmbetul este expresia plãcerii; deci,prin îndreptarea imaginii surîsului lãuntric cãtre toate pãrþilecorpului, organele vitale, glandele, muºchii, nervii ºi celulele,acestora li se poate induce o stare beneficã. Viaþa însãºi estemenitã a fi o experienþã fãcutã, deci haideþi sã începem sã nefacem viaþa mai plãcutã, prin practicarea surîsului lãuntric.

Kenneth Meadows

– 62 –


..................................................................

EXPERIMENTUL 2

Surîsul lãuntric

Aºezaþi-vã cu spatele drept, ori pe un scaun cu spãtardrept, ori pe covor, cum preferaþi. Important este sã fiþi capa-bil sã staþi relaxat, însã în stare de alertã, fãrã a fi distraºide un eventual disconfort al corpului.

Închideþi ochii pentru a îndepãrta orice imagine vizualãce v-ar putea distrage ºi expiraþi normal. Relaxaþi-vã gura,lãsînd-o sã ia încet forma unui zîmbet. Ca sã faceþi asta poatefi de ajutor aducerea în minte a unei experienþe plãcute, trãiterecent, sau o persoanã a cãrei companie vã face plãcere, oriun loc anume în care, dacã v-aþi afla, acest lucru v-ar pro-duce o stare beneficã. Surîsul vã va fi astfel, mai mult decîto expresie facialã, deoarece acesta va fi cãpãtat forþa energieiagreabile ºi vindecãtoare pe care v-aþi generat-o singur.

Acum respiraþi adînc, încet ºi încercaþi sã trãiþi pedeplin experienþa inhalãrii fluxului de energie caldã, deli-catã, care este conþinut în surîsul dumneavoastrã. Fãrã ten-siune, fãrã pauzã ºi þinîndu-vã respiraþia pentru cîtevamomente, pentru a percepe în profunzime strãlucirea aceluisurîs. Apoi expiraþi uºor ºi lãsaþi-vã învãluit de senzaþia ofe-ritã de curgerea energiei prin tot corpul dumneavoastrã.Repetaþi de cîteva ori aceastã serie de acþiuni.

Acum, îndreptaþi-vã acel surîs cald, însorit, cãtre fiecarepãrticicã din corpul dumneavoastrã, pe rînd. Zîmbiþi

Corpul energeric

– 63 –


creierului ºi celui de-al treilea ochi din spatele centruluifrunþii. Zîmbiþi urechilor ºi nasului. Surîdeþi ochilor. Surîdeþiglandei tiroide din gît. Zîmbiþi inimii ºi plãmînilor. Zîmbiþistomacului, ficatului ºi rinichilor. Surîdeþi splinei ºi veziciibiliare. Organelor sexuale. Coapselor, genunchilor, picioa-relor ºi tãlpilor. În acest fel, vã veþi percepe treptat fiecareparte din corp ºi-i veþi trimite gînduri pline de afecþiune.

Surîzînd aceste gînduri afectuoase ºi trimiþîndu-le cãtreinteriorul corpului, vã exprimaþi iubirea faþã de corpul pecare l-aþi neglijat atît de mult timp. Iubiþi-vã corpul. Vãaparþine. Este al dumneavoastrã. Este un corp minunat, fru-mos, care vã dã posibilitatea de a trãi realitatea fizicã în mod-uri care, în final, vã sînt în interes. Deci, recunoaºteþi-vã cor-pul. Respectaþi-l. Apreciaþi-l. Stimaþi-l. Iubiþi-l. Deoarece atun-ci cînd vã exprimaþi iubirea trãiþi o calitate a vieþii. Fiþi îndrã-gostit de corpul dumneavoastrã. A fi îndrãgostit semnificãtrãirea miºcãrii energiei vieþii, element fundamental pen-tru propria naturã. Avem nevoie de iubire, iar aceastã iubirepoate fi generatã din miezul fiinþei noastre ºi activatã prinintermediul unui simplu surîs.

Nu vã grãbiþi cînd efectuaþi aceastã experienþã. Faceþi-o încet, cu delicateþe. Cînd aþi terminat respiraþi la fel deadînc de cîteva ori, întindeþi-vã braþele ºi picioarele ºi plim-baþi-vã prin jur pentru cîteva minute mai înainte de a vã reluaactivitãþile normale.

Faceþi aceastã experienþã în mod regulat ºi rezultatulva fi acela cã nu numai cã veþi ajunge în acord mai accen-tuat cu corpurile dumneavoastrã fizic ºi energetic, dar veþirevitaliza, în acelaºi timp, fiecare organ, fiecare chakrã,fiecare celulã, fiecare radiaþie a energiei iubirii pe care aþi

Kenneth Meadows

– 64 –


generat-o. Cu cît generaþi mai multã energie a iubirii, cuatît mai multã iubire îºi va face simþitã prezenþa în viaþadumneavoastrã. Vã va ajuta, de asemenea, sã vã recunoaºteþivaloarea ºi sã vã reconsideraþi meritele ca fiinþã conºtien-tã de sine însãºi ºi, prin crearea acestei auto-stime, vã veþionora propriile calitãþi unice ºi potenþialul lor de a ducemai departe bunãtatea pe pãmînt.

Corpul energeric

– 65 –


Un surîs de iubire este jumãtatea unui cerc

activatã de Suflet pentru a crea un rãspuns

capabil sã completeze acest cerc ºi, astfel,

sã genereze bucurie ºi armonie.

– 66 –


CAPITOLUL 3

Realitãþile multiple

M inunea, în ceea ce priveºte fiinþa noastrã, este cã eaexistã, de fapt, în acelaºi timp, în mai multe realitãþi.

Acest lucru este posibil deoarece mai avem ºi alte „corpuri“decît cel fizic ºi cel energetic pe care le-am examinat în primeledouã capitole. Corpul fizic ºi cel energetic ne dau posibilitateasã percepem viaþa prin intermediul senzaþiilor. În plus mai avemºi Corpul psihic, care ne dã posibilitatea sã funcþionãm în rea-litatea psihicului, unde putem fãuri gînduri, putem iniþia idei,putem analiza ºi compara, putem evalua ºi emite judecãþi devaloare, putem pune la încercare imaginaþia ºi ne putem bucu-ra de visurile ºi viziunile noastre. Acest corp psihic percepe viaþaprin intermediul impresiilor. Avem, de asemenea, un Corp alsufletului, care funcþioneazã în realitatea specificã Sufletuluiºi percepe existenþa prin exprimare. ªi mai avem, de aseme-nea, un Spirit, care percepe viaþa prin existenþã – prin faptulde a fi conºtient. Prin intermediul conºtiinþei de sine.

– 67 –


Percepþia

Mai multe corpuri. Mai multe vehicule. Mai multe realitãþi.Însã mai înainte de a examina aceste realitãþi, haideþi sã neaplecãm asupra acestei chestiuni a percepþiei, deoarece este ocheie pentru înþelegerea ºtiinþei ºamanice. Percepþia este, înesenþã, o activitate a Spiritului, deoarece este un act de rãmînereîntr-o stare de atenþie accentuatã, fãrã implicarea unui efortdeosebit – o experienþã bazatã mai degrabã pe a fi, decît pe aface. Este o modalitate de a „nu face“, ceea ce nu este o dovadãde inactivitate, ci, mai degrabã, una de stare de alertã recep-tivã ºi dinamicã. Percepþia reprezintã primirea de senzaþii, impre-sii ºi trãiri afective, într-o atitudine de neutralitate obiectivã.Referitor la ceea ce trebuie trãit, este o abordare caracteriza-tã de dorinþa fermã de a trãi la maximum senzaþiile rezultateîn urma experienþelor parcurse – o deschidere intenþionatã. Estevorba de a fi atent la tot ce e în jur ºi în acelaºi timp de a stanemiºcat. Este o stare de toleranþã ºi o stare de îngãduinþã.

Simplitatea ºamanicii este elementul caracteristic ce oface „dificilã“ pentru unii dintre noi, deoarece limitãrile auto-impuse ne-au fãcut sã credem cã o deprindere se poate obþinenumai prin intermediul unui corp lung ºi stãruitor. Percepþia,oricum, nu necesitã vreun efort, deoarece nu este o activitatefizicã, nici una psihicã. Este o simplã stare de a fi în alertã refe-ritor la ceea ce se întîmplã în jur ºi de a percepe respectivaactivitate. Nu este nevoie de o abilitate specialã de a formaimagini clare în minte. Nu este nici o încercare de a încetinicurgerea gîndurilor. Nu necesitã nici o deprindere specialã de

Kenneth Meadows

– 68 –


analizã sau clasificare. Orice asemenea efort presupune punereaîn miºcare a unor procese de gîndire ºi exercitarea capacitãþilorintelectului. O stare de percepþie nu necesitã nici una din aces-te atribute. Mai mult, deoarece activitatea ºamanicã este maiîntîi de toate spiritualã sau metafizicã, psihicul ºi intelectulnu sînt la fel de puse la încercare cum se întîmplã în alte tipuride efort. În activitatea ºamanicã, percepþia este cea activatã,nu psihicul, acesta fiind privit ca servitor al spiritului ºi nu castãpîn al acestuia

Realizaþi singuri aceastã experienþã. Alegeþi un momentcînd este puþin probabil sã fiþi deranjaþi ºi o camerã unde puteþifi singur ºi puteþi sta confortabil ºi relaxat. Veþi avea nevoiede un carneþel ºi un pix la îndemînã.

...........................................................................

EXPERIMENTUL 3

Trãirea senzaþiei de percepþie

Întindeþi mîna dreaptã cu palma în sus ºi cotul odih-nindu-se pe braþul unui fotoliu sau lîngã voi, astfel încît mînasã nu vã fie tensionatã în nici un fel.

Închideþi ochii ºi concentraþi-vã atenþia asupra mîinii.Ce senzaþie trãiþi? Examinaþi-o. Cum aþi descrie aceastã sen-zaþie?

Deschideþi ochii ºi realizaþi o descriere, în scris, a aces-tei senzaþii, în carneþel, cîtã vreme vã este încã proaspãtãîn minte.

Realitãtile multiple

– 69 –

,


Apoi întindeþi mîna din nou ºi închideþi ochii. Acum,relaþionaþi senzaþia pe care o trãiþi în regiunea mîinii, cuceea ce credeþi despre asta în interiorul dumneavoastrã. Nuo emoþie, ci o trãire afectivã. E plãcutã? Revigorantã? Neplã-cutã? Examinaþi toate trãirile afective pe care le aveþi înmomentele în care aveþi mîna întinsã. Apoi deschideþi ochiiºi descrieþi, pe scurt, în carneþel, senzaþiile trãite. Dacã nusimþiþi nimic, nu este nici un rãu. Notaþi chiar ºi asta.

Din nou întindeþi mîna ºi închideþi ochii, însã, deaceastã datã, în momentul în care vã concentraþi atenþiaasupra mîinii, încercaþi sã percepeþi toate impresiile psihicecare vã vin în minte – imagini vizuale, culori, forme, sim-boluri. Cu grijã, vizionaþi aceastã serie de imagini cu ochiiminþii. Examinaþi detaliile, însã nu încercaþi sã le analiza-þi sau sã le interpretaþi înþelesul, în vreun fel. Doar obser-vaþi. Apoi deschideþi ochii ºi descrieþi în carneþel toateimpresiile psihice pe care le-aþi trãit, pe toatã perioada cîtaþi stat cu mîna întinsã.

..........................................................................

Ceea ce tocmai aþi trãit este o înregistrare a percepþiei, nes-tingheritã de psihic. Psihicul a fost pus pe modul de funcþionare„recepþie“. Nu a fost dirijat în nici un fel. Pur ºi simplu doar aþiînregistrat ce activitate a avut loc la diferite niveluri ºi aþi notatnatura respectivei activitãþi. Ceea ce s-a petrecut a fost delicatºi fãrã efort. ªi aþi trãit singur experienþa schimbãrii percepþiei– în acest caz transferînd-o de la cap la mînã.

Prin aceastã experienþã simplã, aþi atins un stadiu al exis-tenþei la care o întreagã serie de exerciþii ale psihicului ar fi

Kenneth Meadows

– 70 –


dorit, poate, sã ajungã. ªi aþi învãþat cum sã ajungeþi la ceeace unii numesc „starea modificatã a conºtiinþei“, pur ºi sim-plu prin deconectarea psihicului, concomitent cu rãmînereaîn alertã ºi la controlul situaþiei. Psihicul se gãseºte încã acolo,însã el se odihneºte. Ne putem imagina, prin analogie, momen-tul în care sîntem în maºinã, cu schimbãtorul de viteze la punc-tul mort, dar avînd motorul în funcþiune. Putem bãga în vitezãoricînd, însã, pentru moment, motorul doar toarce încetiºor.Spiritul este activ cîtã vreme psihicul este receptiv. Aceastareprezintã conºtiinþa.

Percepþia nu este acelaºi lucru cu conºtiinþa. Conºtiinþaeste în mod obiºnuit asociatã cu psihicul, cu gîndurile ºi int-electul nostru. Conºtiinþa este o stare de trezie. Cînddormim, nu sîntem conºtienþi, însã percepem visele pe carele avem, chiar dacã nu ni le amintim pe deplin atunci cînd netrezim. O persoanã aflatã în operaþie, sub anestezic, a fost pusãîn stare de inconºtienþã pentru a nu suferi durerea, însã pacien-tul respectiv, fiind în stare de visare, poate percepe activitãþice au loc la alt nivel al percepþiei. Percepþia este independen-tã de activitatea psihicã. Este o funcþie a Spiritului care ne dãposibilitatea de a ne examina propriile gînduri ºi trãiri afec-tive ºi sã percepem sensul pe care-l dãm noi înºine pentru noþi-unea de „sine“ – propria noastrã individualitate. În cazul dum-neavoastrã, vã percepeþi ca fiind cine sînteþi ºi, de exemplu,în cazul meu, eu mã percep pe mine însumi ca fiind eu! Spir-itul are capacitatea de a absorbi ºi reflecta activitatea care ise imprimã, în orice dimensiuni în care activeazã, deoareceSpiritul are calitãþi de oglindã – ca un glob de cristal. Este capa-bil de a se reflecta pe sine însuºi – adicã de a percepe propri-ile trãiri ca ºi cînd ar fi ale altora. Se poate asemãna cu un

– 71 –

Realitãtile multiple,


glob de cristal cu o multitudine de faþete, ce trimite cãtre exte-rior, în toate direcþiile, reflexii ale lui însuºi, sau cu o lentilãglobularã ce este capabilã sã perceapã semnale venite din toatedirecþiile – din faþã, din spate, din pãrþile laterale, de sus, dejos – în acelaºi timp.

Spiritul este „Eul“ nostru – sensul dat propriei identitãþi,percepþiei de sine – iar percepþia noastrã este o prezenþã a euluiîn toate dimensiunile. Spiritul este intangibil, însã, deºi nupoate fi vãzut, existenþa sa poate fi sesizatã în momentul încare este activ, deoarece Spiritul se aflã acolo unde este ºiatenþia îndreptatã.

Percepþia genereazã o vibraþie care poate fi asociatã culumina. Nu este o luminã fizicã, însã are caracteristici simi-lare. La fel cum lumina fizicã poartã informaþii despre ceeace se întîmplã în lumea fizicã din jurul nostru, ea lovindu-sede retina ochilor ºi fiind decodificatã de cãtre creier ºi trans-formatã în imagini vizuale ce pot fi interpretate ºi înþelese decãtre psihic, tot aºa ºi aceastã luminã interioarã poartã infor-maþii referitoare la ceea ce s-a trãit la alt nivel sau plan al exis-tenþei, precum ºi de la o dimensiune la alta. Aceastã luminãinterioarã este o stare de vibraþie a particulelor – sau compo-nentelor – ce poartã informaþia. Cu cît mai rapidã este frecvenþaacestei vibraþii, cu atît mai multe particule sînt implicate ºicu atît mai extinsã sau cu atît mai cuprinzãtoare devine capaci-tatea de percepþie. Aºa numita „stare modificatã de percepþie“reprezintã, astfel, o schimbare produsã în frecvenþa vibraþieicu scopul de a face ca acele componente purtãtoare de infor-maþie sã fie transmise. Într-adevãr, întregul Univers este un sis-tem energetic de culegere ºi procesare de informaþii. La feleste ºi fiinþa noastrã!

Kenneth Meadows

– 72 –


În scopul de a transporta informaþii de la un nivel la altulsau de la o dimensiune la alta, aceastã luminã interioarã estecanalizatã prin vîrtejuri minuscule ºi prin conducte ca niºtefire subþiri, în interiorul substanþei „spaþiale“ a realitãþii mul-tidimensionale. Nu existã noþiunea de spaþiu „gol“. Un spaþiuce pare a fi gol, este el însuºi substanþã spaþialã. Energia nupoate curge prin nimic. Trebuie sã existe ceva prin care sã poatãtrece, spre a fi transmisã cãtre locul în care se desfãºoarã activ-itatea. Substanþa reprezintã suportul prin intermediul cãruiaenergia îºi poate realiza curgerea. Substanþa Universului fiziceste materia. În alte realitãþi, aºa cum vom descoperi ulteri-or, substanþa nu este de naturã materialã. Aºa cum se întîm-plã cu lumina fizicã, aceastã luminã interioarã poate fi distor-sionatã pe parcurs, astfel încît mesajul transmis este neclarsau predispus neînþelegerii. Aceastã luminã interioarã poatefi blocatã deoarece chiar trecerea prin aceste canale poate fiîngreunatã din vreo cauzã anume. ªi, mai mult, chiar, ea poatefi stinsã complet, astfel încît nici o informaþie, de nici un fel,nu mai poate ajunge la conºtiinþã. Aceasta este ºi cauza pen-tru care majoritatea oamenilor nu-ºi mai aduc aminte viseledupã momentul trezirii. Trãirile din vis nu au fost transmisela conºtiinþã, deci mesajul lor nu a pãtruns. De aceea nicimajoritatea oamenilor nu au un concept real referitor la Sufle-tul lor – deoarece nu existã nici un schimb de informaþii întreSufletul lor, corpul lor fizic ºi psihicul lor. Percepþia, în cadrulfiecãrei dimensiuni, genereazã o calitate relevantã pentru aceadimensiune, prin urmare existã o multitudine de stãri sau mod-uri de percepþie. Percepþia corpului fizic, de exemplu,genereazã percepþia fizicã, ale cãrei trãiri sînt identificate casenzaþii. Percepþia pe plan psihic genereazã o calitate specialã,

– 73 –



ce ne permite sã sesizãm impresiile ºi sã ne activãm gîndurile.Astfel este percepþia – sau, mai degrabã, calitatea de a percepe– ce suferã schimbãri pe mãsurã ce se produce trecerea de laun plan la altul sau de la o dimensiune la alta. Percepþia lanivelul sufletului genereazã conºtiinþa Sufletului, ce ne per-mite sã avem acces direct la sursa creativitãþii noastre ºi sãavem trãiri afective pure în corpul nostru fizic, cum ar fi bucu-ria, euforia, extazul, împlinirea ºi, desigur, iubirea.

Speculaþiile intelectuale despre realitatea Sufletului auvaloare redusã, deoarece nu existã nici o legãturã directã întreSuflet ºi intelect. Intelectul trateazã elemente de informaþiedisparate, ce vin din lumea „de afarã“, iar scopul sãu este dea le analiza, a le gãsi o interpretare raþionalã, a le înþelege ºia le explica. Elementele ce vin din lumea interioarã fac partedin domeniul de referinþã al intuiþiei – educaþia interioarã,instruirea interioarã. Prin urmare, percepþia Sufletului este maidegrabã intuitivã, decît raþionalã. Numai atunci cînd Sufletulºi psihicul se integreazã laolaltã cu corpul fizic ºi cînd toatecaracteristicile fiinþei în totalitatea sa funcþioneazã în armonieºi unitate, doar atunci existã un canal de legãturã între Sufletºi psihic. Cu alte cuvinte, conºtiinþa Sufletului trebuie sã fietransmisã sferei fizice, pentru a fi decodificatã ºi analizatã decãtre psihic. În mod similar, pentru ca percepþia psihicã sãatingã Sufletul, trebuie sã treacã prin dimensiunea fizicã, maiînainte de a fi transmisã Sufletului. Corpul fizic serveºte drept„transformator“ între aceste dimensiuni, nu psihicul. Vedeþiacum importanþa ºi necesitatea creaþiei fizice? Nu prin inter-mediul gîndului putem ajunge la Suflet, deoarece Sufletul estemai presus de intelect. El se gãseºte într-o dimensiune pe careºamanii tibetani o numeau „unde nu existã nici psihicul“ – în

Kenneth Meadows

– 74 –


afara razei de acþiune a pînã ºi celui mai strãlucit intelect. Sufle-tul – ca ºi Spiritul – poate fi numai trãit!

Senzaþia de percepþie a propriei fiinþe, a propriului Sine,la care m-am referit mai devreme, este localizatã în cadrul uneiadin „dimensiuni“ – prin urmare numai atunci cînd percepþiaeste extinsã, existã un schimb de informaþii între diferite„niveluri“. Odatã ce o fiinþã umanã îºi recunoaºte caracterultotal, de fiinþã compusã dintr-o multitudine de elemente, pre-cum ºi de realitatea multidimensionalã, poate avea loc o schim-bare în energia vieþii, care îºi modificã puterea – sau, ca sãspunem aºa, „voltajul“, dacã ar fi sã facem o analogie cu ener-gia electricã. Aceasta poate avea ca efect accelerarea percepþieiîn afara limitãrilor spaþio-temporale ale Universului fizic ºi atin-gerea altor dimensiuni. Iatã modul în care se realizeazã aºanumitele „cãlãtorii“ ºamanice. „Cãlãtoriile“ ºamanice reprez-intã extensii ale percepþiei cãtre alte niveluri ale realitãþii. Per-cepþia dã voie ca aceste realitãþi, diferite faþã de cele obiºnuite,sã fie sesizate, iar lumina interioarã transmite cãtre conºtiinþãinformaþiile referitoare la ceea ce se trãieºte acolo.

În momentul în care percepþia este modificatã înmanierã ºamanicã, nu este Sinele cel care se deplaseazã,deoarece Sinele stã în centrul propriei realitãþi personale. Omodificare a percepþiei presupune o schimbare în modul depercepere a realitãþii. Deci, nu Sinele este cel care modificã,ci ceea ce trãieºte Sinele produce modificarea. Acest lucru estefoarte important de înþeles. Schimbarea percepþiei nu este ceeace unii numesc „Proiecþie astralã“. Proiecþia astralã, ca ºi tehni-cile similare acesteia, ce cautã sã proiecteze Sinele în afaracorpului, poate avea ca efect lãsarea corpului fizic descentratºi neprotejat – fãcîndu-l, prin urmare, vulnerabil – ºi-i poate

– 75 –



produce o senzaþie de dezorientare, deloc confortabilã ºi chiarderanjantã. Ideea nu este de a vã proiecta în afara propriuluicorp ºi într-o altã dimensiune, deoarece o parte din propriafiinþã – sau, cel puþin, un aspect din ea – se aflã deja acolo,avînd, deci, acces la cunoaºtere. Deci, aici, nu fac o pledoarieîn favoarea Proiecþiei astrale sau a unei abilitãþi fizice ci pen-tru realizarea unei accentuãri a stãrii de percepþie.Îmbunãtãþirea calitãþii percepþiei reprezintã adevãrata dez-voltare spiritualã, avînd ca rezultat sporirea compasiunii, intu-iþiei, creativitãþii ºi a altor „fructe“ ale Spiritului. Este cevafoarte diferit de metodele de obþinere a expansiunii Eului ºiproducere a vanitãþii ºi aroganþei.

Aºadar, haideþi sã ne exersãm capacitatea de percepþie dindiferite regiuni ale corpului fizic ºi sã facem experienþa înre-gistrãrii senzaþiilor trãite pe mãsurã ce realizãm respectiveleactivitãþi, ca un exerciþiu preliminar atingerii capacitãþii deplinede a ne strãmuta percepþia cãtre alte zone ale fiinþei noastremultidimensionale.

Este esenþialã abordarea realizãrii acestei experienþe, caºi a celorlalte, în liniºte, fãrã a vã preocupa de un eventual de-ranj din partea celorlalþi. Folosiþi o camerã sau alegeþi un locunde sînteþi aproape sigur cã nu puteþi fi deranjat pentru celpuþin o jumãtate de orã ºi solicitaþi sã rãspundã altcineva laapelurile telefonice pe care le veþi primi, sau chiar lãsaþi ridi-cat receptorul din furcã. Poate fi de mare ajutor sã înregistraþiinstrucþiunile unora din experimentele descrise ºi propuse înaceastã carte. Puteþi apoi sã daþi drumul la înregistrare, iaracest lucru vã va feri de orice neliniºte ulterioarã referitoarela o eventualã omitere a elementelor sau uitare a ordinii lorcorecte în cadrul experimentului. Din acest motiv, fiecare acþi-

Kenneth Meadows

– 76 –


une este prezentatã ca paragraf unic în text. Lãsaþi sã treacãun interval de cel puþin 30 de secunde între fiecare paragrafînregistrat, pentru a avea posibilitatea de a executa ceea cese cere în experiment ºi de a monitoriza efectele obþinute. Tre-buie sã nu existe nici o grabã. Totul trebuie sã se facã într-omanierã delicatã, fãrã grabã.

..............................................................................

EXPERIMENTUL 4

Percepþia fizicã

Mai înainte de a începe, desfaceþi-vã la hainele ce le pur-taþi, astfel încît corpul dumneavoastrã sã nu fie incomodatîn nici un fel, ºi scoateþi-vã pantofii. Poate fi de ajutor, deasemenea, sã vã acoperiþi ochii cu o legãturã, fãrã a vã strînge,pentru a împiedica sã fiþi distraºi în vreun fel, însã care sãvã dea posibilitatea sã o îndepãrtaþi cu uºurinþã, pentru aputea lua notiþe. Puteþi realiza acest experiment ori întinºipe spate, ori ºezînd pe un scaun cu spãtar înalt ºi drept. Unavantaj al ºederii culcat pe spate este acela cã energiile sîntmenþinute bine împãmîntate. Dacã preferaþi sã staþi pe spate,asiguraþi-vã cã tãlpile picioarelor vã sînt în contact ferm cupodeaua. Aranjaþi-vã poziþia, pînã cînd vã simþiþi conforta-bil ºi totalmente în largul dumneavoastrã. O stare relaxatãeste o cerinþã prealabilã importantã pentru orice activitateºamanicã. Relaxarea nu reprezintã numai o eliberare de ten-

– 77 –



siunile fizice, ci este ºi o renunþare la grijile ºi preocupãriletreburilor lumeºti, în condiþiile eliberãrii de sub orice inter-ferenþã emoþionalã sau blocaj. Relaxarea este o stare de recep-tivitate calmã în care ne îndepãrtãm voit de grijileobiºnuite, de toate zilele, în scopul de a ne simþi în totali-tate comod în propriul ansamblu de energii.

Vã veþi muta acum percepþia în sus, de-a lungul cor-pului, ºi, pe mãsurã ce faceþi asta, monitorizaþi-vã toate sen-zaþiile, impresiile, imaginile psihice ºi trãirile afective pe carele trãiþi, odatã cu îndreptarea pe rînd, a atenþiei, asupra cîteunei pãrþi a corpului. Ca ºi în experimentul nr. 3, nu tre-buie exercitat nici un efort. Nu existã nici o forþã a Voinþei,nici vreo încercare de a analiza sau interpreta semnificaþiarelevantã a ceea ce este trãit. Savuraþi, doar, experienþa ºinu încercaþi sã faceþi nimic. Doar lãsaþi-vã purtat

Închideþi ochii ºi îngãduiþi atenþiei sã vi se îndrepteasupra piciorului drept. Miºcaþi degetele de la picior ºi încor-daþi muºchii, ca ºi cum v-aþi rãsuci piciorul în jurul uneistinghii. Apoi, relaxaþi muºchii respectivi ºi percepeþi-vã sen-zaþiile din picior. Notaþi în carneþel observaþiile fãcute

Lãsaþi-vã percepþia sã se deplaseze cãtre rotulapiciorului drept. Încordaþi puþin muºchiul, astfel încît rotu-la sã se miºte uºor spre în sus, apoi relaxaþi imediat.Urmãriþi-vã rãspunsurile la aceste acþiuni ºi scrieþi-le încarneþel. Procedaþi la fel ºi cu piciorul stîng.

Percepþia vi se poate concentra acum asupra feselor.Încordaþi muºchii respectivi, pentru a vã impune concen-trarea atenþiei asupra acelei zone. Relaxaþi muºchii ºi obser-vaþi orice senzaþie, impresie psihicã sau trãire afectivã princare treceþi. Notaþi toate acestea în carneþel.

Kenneth Meadows

– 78 –


Acum îndreptaþi-vã atenþia asupra organelor sexuale.Încordaþi muºchii din zonã ºi percepeþi prezenþa organelorgenitale. Relaxaþi tensiunea creatã ºi monitorizaþi toaterãspunsurile ce pot apare. Notaþi aceste rãspunsuri.

Deplasaþi centrul atenþiei în sus, de-a lungul corpului,cãtre abdomen. Uºor, apãsaþi-vã pe stomac ºi concentra-þi-vã capacitatea de percepþie asupra regiunii abdominale.Relaxaþi-vã ºi rãmîneþi în gardã, cu atenþia concentratãasupra stomacului, pentru a percepe orice impresie, formãsau culoare puteþi vedea cu ochii minþii. Trãiþi vreo emoþieîn momentul în care vã percepeþi abdomenul? Din nou,notaþi ceea ce simþiþi.

Treceþi, acum, la regiunea pieptului. Respiraþi uºor,adînc, pe mãsurã ce vã deplasaþi percepþia cãtre piept. Opri-þi-vã acolo ºi concentraþi-vã toatã atenþia în aceastã regiune.Nu ezitaþi sã vã þineþi respiraþia pentru cîteva secunde. Apoi,pe mãsurã ce expiraþi, monitorizaþi-vã uºor toate reacþiile.Adãugaþi ºi aceastã experienþã la notiþele luate.

Deplasaþi-vã acum cãtre braþul stîng, în partea sa infe-rioarã. Flexaþi muºchii, pentru a vã ajuta sã vã concentraþiatenþia asupra acelei zone; apoi, relaxaþi ºi îngãduiþi per-cepþiei sã se concentreze asupra regiunii inferioare a braþu-lui stîng. Urmãriþi-vã rãspunsurile la aceste acþiuni ºi înre-gistraþi-le în carneþel

Treceþi, acum, la mîna acelui braþ. Strîngeþi mîna pumnºi concentraþi-vã percepþia asupra sa. Relaxaþi, apoi, mînaºi permiteþi atenþiei sã zãboveascã acolo pentru cîteva clipe.Repetaþi aceleaºi acþiuni cu braþul ºi mîna dreaptã.

Acum, coloana vertebralã. Deplasaþi-vã percepþia cãtrebaza coloanei vertebrale. Puteþi sã contractaþi muºchii

– 79 –



anusului, pentru a vã putea îndrepta mai uºor atenþia asupraacelui loc. Apoi, încet, deplasaþi-vã percepþia cãtre în sus,de-a lungul coloanei vertebrale. Încet, îngãduiþi percepþieisã se deplaseze de la baza coloanei vertebrale cãtre în sus,de-a lungul coloanei, ca un lift ce urcã uºor, cãtre gît ºi bazacraniului, pentru a ajunge, în final, la baza creierului, pînãîn centrul craniului. Ce simþiþi atunci cînd percepþia vi sedeplaseazã încet cãtre în sus, spre cap? Iarãºi, faceþi odescriere a rãspunsurilor obþinute.

Deplasaþi percepþia, acum, in interiorul capului.Simþiþi, cumva, vreo senzaþie în vreuna din pãrþile corpu-lui? O cãldurã? O rãcealã? O furnicãturã sau o pulsaþie? Aveþiimagini, forme sau culori care vã apar în faþa ochilor minþii?Aveþi vreo strãfulgerare de inspiraþie? Cum vã simþiþi acum,cînd percepþia vã este concentratã în mijlocul capului? Sen-zaþia dumneavoastrã este una de bucurie, de satisfacþie ºibunãstare? Notaþi totul.

Acum, respiraþi profund de cîteva ori. Întindeþi-vãbraþele, apoi picioarele ºi descoperiþi-vã ochii. Ridicaþi-vã înpicioare ºi întindeþi-vã braþele încã de cîteva ori, pentru avã obiºnui cu împrejurimile. Apoi finalizaþi relatarea, cît timptotul vã este încã proaspãt în minte, altfel aþi putea omiteunele detalii. La terminarea acesteia, mergeþi ºi prepara-þi-vã o ceaºcã de cafea sau de ceai ºi beþi-o, apoi, în liniºte,înainte de a vã relua activitãþile normale.

...............................................................................

În acest experiment, de exersare a capacitãþii de percepþie,am descoperit cã punctul focal al concentrãrii atenþiei poate

Kenneth Meadows

– 80 –


fi schimbat dupã dorinþã, el putînd fi orice regiune sau oriceparte a corpului. De asemenea, am vãzut cã percepþiaactiveazã un rãspuns, uneori în unele pãrþi ale corpului, iar alte-ori în alte moduri decît sub forma impulsurilor generate desenzaþiile fizice, deoarece percepþia poate stimula ºi psihicul,producînd trãiri afective. Acest proces de schimbare a percepþieiextinde ºi dilatã, totodatã, ºi percepþia noastrã asupra realitãþii.Aºadar, haideþi sã examinãm modul în care se modificã reali-tatea, ca rãspuns la zona în care percepþia noastrã se concen-treazã cu precãdere.

Percepþii ale realitãþii

Realitatea – potrivit definiþiei dicþionarului – este „ceeace stã la baza aparenþelor“. Asta înseamnã cã realitatea este,mai degrabã, tot ceea ce este trãit, decît ceea ce este doaraparent. Acum, acest lucru este interesant deoarece, în soci-etatea în care trãim, am fost învãþaþi cã realitatea este formatãnumai din lumea înconjurãtoare ºi din ceea ce percepem noidin ea. La urma urmelor, realitatea este acolo. O putem vedea,auzi, atinge ºi mirosi, ºi chiar putem gusta cîte ceva din ea.Scaunul pe care staþi atunci cînd citiþi aceastã carte este solidºi vã oferã sprijin. Îi puteþi simþi tãria cadrului, precum ºisupleþea pernei ºezutului. Dacã vã ridicaþi în picioare, o sã per-cepeþi podeaua tare dedesubtul picioarelor ºi un perete durîn apropiere, pe care îl puteþi atinge ºi, astfel, puteþi ºti cã esteacolo. Puteþi deschide o uºã ºi vã puteþi deplasa într-o bucãtãrie,unde sã vã preparaþi o bãuturã, al cãrei gust sã îl savuraþi

– 81 –



îndelung. Dacã închideþi în acel moment ochii ºi încercaþi sãvã duceþi înapoi în camera unde aþi fost la început, sînt ºansesã vã loviþi de vreo mobilã ºi, poate, chiar sã vã faceþi vreo vînã-taie sau sã vã intre vreo þeapã – probe elocvente cã lucruriledin jur sînt destul de „reale“! În orice caz, aºa cum s-a descope-rit în noua ºtiinþã a fizicii cuantice, obiectele fizice pe care lepercepem peste tot în jurul nostru nu sînt atît de solide, îndefinitiv, ci ele sînt formate, în cea mai mare parte din spaþiu.Fiecare obiect în realitatea fizicã, inclusiv corpul dumneavoas-trã fizic, este, de fapt, compus din mãnunchiuri turbionare deenergie – particule infinitezimale ce danseazã în modele demiºcare atît de rapide, încît par a fi „solide“. Într-adevãr, mis-a sugerat cã, dacã ar fi posibil sã se extragã tot spaþiul dinatomii care compun corpul meu fizic, ar fi nevoie de micro-scop pentru a se examina ce a mai rãmas din mine! Tot ceeace vedem în jur nu este nimic altceva decît complicate mode-le de energie. Ceea ce în ochii noºtri apare ca fiind real ºi atîtde permanent, nu este decît o „aparenþã“ a ceva ce, de fapt,este trecãtor. Ceea ce au tot afirmat ºamanii ºi misticiidiferitelor culturi de-a lungul vremurilor este mai în concor-danþã cu ceea ce rezultã în prezent din descoperirile fãcuteîn fizica cuanticã, decît conceptele materialiste tradiþionale,în spiritul cãrora am fost educaþi majoritatea dintre noi. Cîndîmi fac scurta plimbare cãtre poºtã, în satul englezesc undelocuiesc, îmi introduc scrisorile într-o cutie poºtalã roºie. Acum,acea cutie poºtalã pentru mine este realã ºi aº putea jura cãeste de culoare roºie, pentru cã aceasta este culoarea pe careo vãd de fiecare datã. Cã este roºie, este un fapt cert. Însã aces-ta nu este adevãrul. Adevãrul este cã, de fapt, aceastã culoareroºie nu este deloc vãzutã de creierul meu! Imaginea luminoasã

Kenneth Meadows

– 82 –


ajunge la ochii mei rãsturnatã ºi produce oscilarea nervuluioptic; impulsurile sale sînt trimise celulelor din creier, careîntorc imaginea „cu capul în sus“ ºi traduc respectiva oscilaþieîntr-un cod de culori. În acest caz, oscilaþia undelor de luminãconþine toate culorile cu excepþia roºului. Deci culoarea pe careo vãd nu este deloc acolo. Absenþa capãtului roºu din spectrulluminii este cea care face cutia poºtalã sã parã a fi roºie. Deci,ceea ce vãd nu este deloc acolo. Ceea ce vãd reprezintã o impre-sie internã a ceva ce pare sã fie real.

O realitate nu este „ceva“ finit în afara noastrã, aºa cumam fost învãþaþi sã credem. Realitatea este o experienþã lãun-tricã. Aceasta deºi putem separa ceea ce pare a fi extern, ceeace observãm cã ne este personal, deoarece realitatea – reali-tatea voastrã ºi realitatea mea – reprezintã ceea ce fiecare din-tre noi înþelegem din aparenþele sesizate. Este ceea ce fiecaredintre noi simþim ca fiind prezent în propriul nostru cerc depercepþie. Este ceea ce se trãieºte! Prin urmare, realitatea nueste o condiþie staticã. Ea se miºcã în continuu, este în con-tinuã schimbare, ca orice altceva ºi chiar noi sîntem cei carene modificãm propria noastrã percepþie a realitãþii datoritã gîn-durilor, convingerilor ºi atitudinilor – ne creãm propria noastãrealitate. Ne limitãm la ceea ce este real pentru noi!

Realitatea fizicã reprezintã numai o porþiune din ceea cene-ar fi posibil sã trãim din perspectiva totalitãþii fiinþei noas-tre. Deoarece realitatea este ceea ce se trãieºte ºi nu doar ceeace se observã, trebuie atunci sã existe ºi alte realitãþi decît ceape care o percepem în viaþa obiºnuitã, de fiecare zi. Dacã pri-vim aceastã realitate de fiecare zi ca fiind „obiºnuitã“, deoarecene este familiarã, am putea atunci sã denumim orice altã rea-litate ca fiind ne-obiºnuitã. Realitãþile ne-obiºnuite diferã de

– 83 –



realitatea obiºnuitã; adicã nu sînt guvernate de legi fizice carese aplicã în realitatea obiºnuitã, deoarece aceste alte realitãþise aflã la alte niveluri de existenþã – în alte dimensiuni – ºipot fi doar trãite în diferite stadii de percepþie.

O definiþie a dimensiunii, potrivit dicþionarului, este „oextensie a unei mãsuri într-o direcþie definitã“. Realitateaobiºnuitã este privitã ca extinzîndu-se în trei direcþii – lungime,lãþime ºi înãlþime sau adîncime. Simþurile noastre fizice – înspecial vãzul, auzul ºi simþul tactil – ne dau posibilitatea sãînþelegem existenþa fizicã drept o trãire tridimensionalã. Defapt, realitatea fizicã cuprinde ºi a patra dimensiune – Tim-pul. Deºi Timpul este înþeles, de obicei, ca avînd semnificaþiade duratã, el poate fi privit, de asemenea, ca o „mãsurã“ încare are loc o succesiune de evenimente. Aceste alte „dimen-siuni“ – alte realitãþi, alte sfere de existenþã – nu sînt aflate„la mare distanþã” ci, de fapt, totalmente la îndemînã. Într-adevãr, ele ocupã aproximativ aceeaºi localizare spaþialãca ºi realitatea fizicã „obiºnuitã“. Respectivele dimensiuni nusînt nici separate de aceastã realitate. Ele sînt doar defazateîn raport cu ea, deoarece existã în diferite stãri de vibraþie –niveluri de frecvenþã – ce nu pot fi sesizate cu ajutorulsimþurilor fizice ºi instrumentelor ºtiinþifice. Aceste sfere alerealitãþilor – aceste „alte lumi“, dacã vreþi – se întrepãtrundîn totalitate cu Universul fizic în care trãim, în care ne miºcãmºi în care se gãseºte fiinþa noastrã.

Haideþi sã facem o analogie. Multitudinea de canale deteleviziune ce pot fi recepþionate de cãtre ecranul nostru detelevizor ocupã toate acelaºi spaþiu aerian. În procesul de trans-misie, ele, de fapt, trec prin acelaºi spaþiu pe care îl ocupãmºi noi, chiar dacã nu bãgãm de loc de seamã acest lucru.

Kenneth Meadows

– 84 –


Oricum, fiecare transmisie ocupã o lungime de undã a benziide frecvenþã, ce are nevoie sã fie localizatã ºi „coborîtã“ cuajutorul sistemelor electronice de transformare, din interiorulreceptorului de televiziune. Informaþia cuprinsã în acele sem-nale este descifratã ºi prezentatã din nou, de data aceasta în„limba“ realitãþii fizice, astfel încît atît corpul nostru fizic, cîtºi psihicul sã primeascã respectivele mesaje ºi sã le înþeleagã.

Celelalte realitãþi pot fi percepute numai prin realizareaacordului fin cu modelele lor de energie, iar acest lucru se poateface prin transferarea percepþiei cãtre un „vehicul“ cu multmai eteric decît corpul fizic – unui corp care sã funcþionezepe acele frecvenþe. Rezultatul acestui transfer este o stare modi-ficatã de percepþie, care face sã poatã fi conºtientizatã „noua“realitate. O stare modificatã de percepþie este o manierã de„conectare“ a conºtiinþei cu alt aspect al unei fiinþe multidi-mensionale. Este, de asemenea, necesarã reþinerea trãirilorrezultate în urma experienþei trãite ºi aducerea lor înapoi, înlumea conºtiinþei obiºnuite, pentru a fi diagnosticate ºi anali-zate. Schimbul de informaþii între diferite realitãþi este unadin principalele abilitãþi ale unui ºaman ºi ale unui ºamanist(o persoanã care aplicã principiile ºamanice în viaþa sa per-sonalã, însã nu se pretinde a fi un ºaman). Într-adevãr, aceastãcapacitate a unui ºaman de a „cãlãtori“ în alte dimensiuni ºia reveni cu informaþii din acel „voiaj“ este ceea ce face dife-renþa între un ºaman ºi un medic dintr-un trib sau un mediudin domeniul spiritismului, ori un telepat cu capacitãþiextrasenzoriale.

Cuvîntul „ºaman“ derivã din limba locuitorilor regiuniiTungus, din Siberia, ºi poate fi tradus ca fiind „cel înþelept“,„cel care cunoaºte“, ori „cel care cunoaºte extazul“. Aceasta

– 85 –



se referã la capacitatea deosebitã a unui ºaman, de a perceperealitãþi care co-existã alãturi de realitatea fizicã „obiºnuitã“ºi de a aduce de acolo cunoºtinþe care au aplicabilitate în uneleactivitãþi din viaþa de zi cu zi – o experienþã care este, în modfrecvent, extaticã.

De-a lungul timpului, ºamanii au acþionat conform uneiserii de principii potrivit cãrora existã realitãþi ne-obiºnuitecare, deºi sînt, într-un anumit fel, distincte, nu numai cã sesuprapun cu realitatea fizicã, dar o ºi afecteazã, o ºi influ-enþeazã. Aceste alte realitãþi erau privite de ºamanii triburilorca fiind „spirituale“, deoarece ele nu sînt fizice ºi, prin urmare,nu existã posibilitatea perceperii lor prin intermediul vederiinormale; ºi le considerau în acest mod pornind de la ideea cãrealitatea fizicã ºi cea spiritualã reprezintã polaritãþi comple-mentare.

Aceste alte realitãþi pot fi simþite printr-o schimbare depercepþie cãtre un „corp“ pe care-l avem în posesie ºi carefuncþioneazã în respectiva realitate sau lungime de undã.Fiecare corp serveºte drept vehiculul în care „dumneavoastrã“– Spiritul inteligent – puteþi funcþiona în realitatea potrivitã.Din moment ce, de exemplu, realitatea fizicã este, în esenþã,un univers dens, al formelor, pentru a fi perceputã ºi explo-ratã va fi necesar un vehicul personal el însuºi cu formã ºi den-sitate. Numim acest vehicul personal „corp fizic“. În realitateapsihicului existã ºi acolo forme ºi modele însã acestea nu audensitate ºi îºi schimbã rapid forma ºi aparenþa, precum ºimomentele în care vin ºi pleacã. Toate acestea sînt observatedin punct de vedere psihic prin intermediul unui corp psihic.Existã ºi o realitate a Sufletului, care se poate înþelege cu aju-torul unui corp al Sufletului. Deºi independente, aceste „cor-

Kenneth Meadows

– 86 –


puri“ diferite nu sînt separate de noi. Ele reprezintã aspectediferite – alte straturi ale fiinþei unice, multidimensionale, caresîntem.

Fiinþa totalã, multidimensionalã, cu straturile salediferite existînd fiecare într-o altã „dimensiune“ a universuluimultiplu reprezintã manifestarea Spiritului nevãzut. Fiecarestrat sau corp este o expresie, în cadrul fiecãrei dimensiuni înparte, a Spiritului. Aºadar, existenþa le cuprinde pe toate – Corp,Psihic, Suflet ºi Spirit. Fiecare corp sau strat este o navã ainteligenþei Spiritului, guvernatã de acesta, fiind, prin urmare,doar un aspect sau o faþetã diferitã a aceleiaºi fiinþe.

Realitatea fizicã ºi cea spiritualã sînt polaritãþi comple-mentare ale totalitãþii Întregului, adicã ale Întregului reprezen-tat de mine, ale Întregului reprezentat de dumneavoastrã, ºiaºa mai departe. Ca într-o hologramã, Întregul este prezentîn fiecare faþetã.

– 87 –



Întregimea nu este o calitate a psihicului,

ci un aspect al Spiritului. Aceastã întregime reprezintã

o prezenþã unicãce se gãseºte în noi înºine – trebuie

doar sã fie redescoperitã.

– 88 –


CAPITOLUL 4

Realitatea psihicului

Î n afara de Corpul fizic, alcãtuit din carne, sînge ºi oase,ºi de Corpul energetic, format din energie subtilã, mai

avem ºi Corpul psihic, care este format din substanþã psihicã.La rîndul sãu, ºi acesta se întrepãtrunde cu corpul fizic, avîndo formã similarã acestuia – cap, piept, tors, braþe, picioare,palme ºi tãlpi. Corpul psihic este un vehicul al personalitãþiiºi este asociat cu psihicul ºi procesele gîndirii. El prezintã legã-turi cu Corpul energetic, corpul fizic ºi creierul, prin intermedi-ul chakrelor plexului solar ºi gîtului.

Personalitatea se defineºte ca fiind ansamblul calitãþilorcaracteristice unei persoane. Personalitatea noastrã reprezin-tã suma totalã a tuturor caracteristicilor, trãsãturilor ºi trãiri-lor afective ce ne aparþin ºi prin intermediul cãrora ne exprimãmpropria noastrã individualitate. Într-o abordare ºamanicã, per-sonalitatea poate fi descrisã ca o combinaþie a acelor modeleenergetice cu care ne-am nãscut, pe care ni le-am dezvoltatulterior ºi prin intermediul cãrora ne exprimãm caracterul Unic.Ceea ce facem de-a lungul întregii vieþi cu acele modele ener-getice reprezintã factorii ce ne „modeleazã“ caracterul.

– 89 –


Modelele energetice care contribuie la formarea persona-litãþii sînt o combinaþie între ceea ce am moºtenit pe calegeneticã, prin intermediul pãrinþilor noºtri, ºi ceea ce Sufle-tul nostru a hotãrît cã a fost propice cultivãrii Spiritului, maiînainte ca încarnarea noastrã sã se producã. Mediul ambientfizic, în special pe timpul copilãriei, are un efect de formarea personalitãþii, mai ales în ceea ce priveºte temperamentul.Momentul din decursul anului, precum ºi locul naºterii repre-zintã valori semnificative, datoritã faptului cã unele din aces-te modele energetice reprezintã date provenite din configu-raþia puterilor Cosmice „cereºti“ – Soarele, Luna, alte stele ºiplanete – precum ºi din influenþa produsã de miºcarea forþelornaturale ale Pãmîntului, predominante în timpul respectivu-lui anotimp sau moment al anului. Vom examina aceºti fac-tori mai în amãnunt, în cuprinsul Capitolului 5.

Psihicul

Înainte de a lua în discuþie natura Corpului psihic, estenecesar sã înþelegem cîteva aspecte referitoare la psihic. Edu-catori, oameni de ºtiinþã, filozofi, medici practicieni ºi teolo-gi, nu sînt încã pe deplin de acord asupra unei definiþii exactea psihicului. Ceea ce ºtiu cu toþii este cã nu poate fi vorba doarde creier. Creierul este un „organ“ fizic, folosit de cãtre psi-hic. Într-adevãr, creierul poate fi asemãnat cu un computer.Creierul, acest adevãrat bio-computer, poate fi identificat ºimãsurat, deoarece este o prezenþã fizicã, fiind o piesã esenþialãdin „echipamentul“ corpului fizic. În ceea ce priveºte psihicul,

Kenneth Meadows

– 90 –


acesta nu poate fi identificat ºi mãsurat în aceeaºi manierã,dat fiind faptul cã este un element non-fizic ºi, ca urmare, intan-gibil. Astfel, deºi cei care au realizat studii referitoare la psi-hic poate nu înþeleg pe deplin natura acestuia, ei ºtiu totuºicã el existã.

Dicþionarele definesc psihicul ca fiind „locul undesãlãºluiesc conºtiinþa ºi emoþiile“. Cu alte cuvinte fiind spus,psihicul reprezintã sursa gîndurilor ºi a trãirilor afective. Gîn-dul ºi emoþia îºi au sorgintea în psihic, însã ele nu ne lãmurescasupra a ce este psihicul, ci numai cã acesta se aflã acolo pen-tru a ne da posibilitatea sã avem gînduri ºi emoþii. Aºadar, deºispecialiºtii nu pot defini cu precizie psihicul sau locul în carese aflã el, pe de-o parte, iar pe de alta încã mai au mult delucru pentru a descoperi cum lucreazã psihicul, ei sînt de acordcã acesta este un element real. El existã. Însã în ce mod? ªi,mai ales, de ce?

Poate o parte a dificultãþii stã în faptul cã noi toþi am fostobiºnuiþi sã privim psihicul ca pe un element material – unobiect cu o existenþã separatã, precum creierul sau corpul,deoarece ºtiinþa a tratat psihicul ca pe o maºinãrie complexã.Realitatea este cã psihicul nu este un obiect. El nu este omaºinãrie. Psihicul reprezintã un proces. Psihicul este unprocesator de informaþii.

Scopul esenþial al existenþei psihicului este reprezentatde procesarea de informaþii. Aceasta este funcþia sa, obiectivulsãu. Atunci cînd afirmãm despre cineva cã „nu este în toateminþile“, ne referim la faptul cã respectiva persoanã ºi-a pier-dut capacitatea de a procesa informaþii – de a gîndi, în defin-itiv! Cînd sîntem întrebaþi: „la ce te gîndeºti?“, sîntem invi-taþi sã ne dezvãluim procesele psihice ale gîndurilor. Atunci


– 91 –


cînd ni se spune „sã ne gîndim“ la un subiect anume, sîntemîndemnaþi de fapt sã luãm în calcul respectivul element, sã-lanalizãm cu atenþie, sã-l examinãm în detaliu.

Gîndurile reprezintã miºcarea modelelor energetice însfera psihicului, iar un model susþinut este acela de la care poatelua formã modelul fizic. Aºadar, gîndurile furnizeazã psihicu-lui acele modele care dau posibilitatea formãrii realitãþii fiz-ice. Atunci cînd „ne rãzgîndim“, ne modificãm maniera în careprocesãm informaþiile ºi, procedînd în acest mod, ne modificãm,în consecinþã, ºi experienþele pe care urmeazã sã le avem

Atunci cînd psihicul este perceput drept ceea ce este cuadevãrat – mai degrabã un proces, o activitate, decît un obiect– el începe sã-ºi piardã mult din aura sa de mister, deoarecedeja recunoaºtem adevãrata sa identitate: un proces menit sãserveascã Spiritului drept intermediar între materie si spirit.

În interpretarea ºamanicã, psihicul funcþioneazã într-odimensiune aflatã între vibraþiile materiei ºi cele ale Sufletu-lui. Mintea noastrã a fost creatã dintr-un model similar struc-turii spiralei dublu helicolidale a ADN-ului, model care conþineplanul de bazã pentru întregul nostru corp fizic, conþinut înfiecare celulã a acestuia. Structura ADN este o modalitate dematerializare a modelelor moºtenite din strãmoºi ºi, în acelaºitimp, în rezonanþã cu Sufletul, este o modalitate prin care sepermite aptitudinilor sã se perpetueze, pentru a gãsi, astfel,într-un anumit fel, o modalitate de exprimare. Psihicul nostrua luat fiinþã odatã cu corpul fizic pentru a procesa informaþi-ile pe care acestea urma sã le primeascã, iar prin intermedi-ul acestuia sîntem capacitaþi sã ne manifestãm propriile mod-ele de gîndire, ca serviciu adus Spiritului nostru. Modelele noas-tre psihice s-au adunat în substanþa psihicã, ea însãºi element

Kenneth Meadows

– 92 –


de bazã, din dimensiunea psihicului, construind pentru noi uncorp psihic, în aceeaºi manierã în care a fost fãurit pentru noicorpul fizic, din substanþa fizicã. Corpul nostru psihic s-a dez-voltat ºi s-a modificat de-a lungul anilor, în aceeaºi mãsurã încare corpul nostru fizic s-a modificat de la bebeluº la copil ºila adolescent, maturizîndu-se, apoi, ºi devenind adult. Deoa-rece substanþa psihicã este pliabilã, maleabilã, ea poate fi mode-latã în modele ºi forme complexe, din informaþiile transmiseacesteia de cãtre conºtiinþa psihicã. Substanþa psihicã este maipredispusã schimbãrii decît substanþa fizicã, datoritã faptuluicã se aflã într-o continuã stare de miºcare. De aceea ºi esteasemãnatã cu aerul, mai exact fie spus, cu miºcarea elementeloraflate în aer. Noþiunea de substanþã este în general, privitã cafiind ceva material, însã, în acest caz, nu este aºa. În înþelegereaºamanicã, substanþa este acel element prin care poate curgeenergia. Energia nu poate trece prin nimic, pentru cã, în acestcaz, pur ºi simplu ea ar înceta sã mai existe. Natura substanþeidiferã, pe mãsurã ce ne miºcãm prin diferite dimensiuni, ºi esteîn legãturã directã cu tipurile de energie care curg prin ea.

Corpul nostru psihic proceseazã informaþiile cu care sehrãneºte, venite sub formã de modele de energie ºi numite gîn-duri ºi idei. Acestea sînt asimilate de cãtre corpul psihic înacelaºi mod în care corpul nostru fizic digerã alimentele cucare se hrãneºte, pentru propria sa plãcere, pentru creºtere,pentru reparaþii ºi în scopul de a se întreþine.

Întocmai cum corpul nostru fizic este susþinut de ceeace mîncãm, la fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihicului. Ceeace psihicul absoarbe, este în aceeaºi mãsurã asimilabilenergiei ca ºi alimentele digerate în corpul nostru. Hrana cenutreºte psihicul, în orice caz, nu este o substanþã fizicã, ci

– 93 –



psihicã – imagini, gînduri, idei, concepte ºi convingeri. Cîndaceste imagini ºi idei sînt atît de puternice, ca efect, încît stim-uleazã emoþiile ºi produc senzaþii fizice, consecinþele lor sîntfoarte puternice. O dietã constantã de imagini cu încãrcãturãpsihicã prea mare, în care se comit cu obstinaþie scene de vio-lenþã, cruzime, brutalitate, dorinþã sexualã ºi moravuriuºoare, ambalate cu inocenþã sub eticheta „programe de diver-tisment”, reprezintã în egalã mãsurã un pericol pentru sãnã-tate ca ºi o dietã de mîncãruri de tip „fast food”, plinã de sub-stanþe nocive ºi dãtãtoare de dependenþã, deºi, ca ºi acesteadin urmã, ºi ele vin prezentate ºi ambalate într-un mod foarteatractiv. Deºi corpurile noastre fizice sînt echipate cu meca-nisme naturale de siguranþã, capabile sã ofere protecþie împotri-va impuritãþilor care ar putea avea efect vãtãmãtor asupra sa,orice supraîncãrcare cu toxine va otrãvi în cele din urmã între-gul sistem. La fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihicului

Televiziunea, sprijinitã de tehnologia computerizatã, adevenit în prezent principalul mijloc de informare, educare,divertisment ºi evadare din cotidian, însã la fel de bine trebuiesã recunoaºtem cã este ºi un puternic manipulator. Este atîtde puternic acest instrument, încît este capabil sã modificechiar felul în care percepem lumea înconjurãtoare! Ori vomînvãþa cum sã îl stãpînim, ori vom fi stãpîniþi de acesta!

Pãrinþii îºi avertizeazã copiii sã nu accepte dulciuri dinpartea strãinilor, deoarece sînt conºtienþi de pericolul oferitde abuzurile sãvîrºite asupra copiilor. Însã cîþi din aceºti pãrinþisînt la fel de protectori atunci cînd vine vorba de a se asigu-ra cã progeniturile lor nu sînt seduse de un furnizor de„bunãtãþi” cu mult mai subtil, ce se oferã sub numele de „diver-tisment TV”?

Kenneth Meadows

– 94 –


Un raport publicat în revista British Medical Journal înluna februarie 1994, semnat de consultantul pe probleme depsihiatrie infantilã, dr. Walter Silveira, ºi de dr. Dawn Simmons,secretar responsabil cu înregistrarea cazurilor din domeniulpsihiatriei infantile, indica faptul cã o dietã zilnicã de imaginitelevizate conþinînd elemente de violenþã ºi sex ruineazãtinerele vieþi. La Spitalul Gulson, din Coventry, Marea Britanie,aceºti specialiºti au tratat copii cu vîrsta de zece ani careprezentau simptomele unei afecþiuni cunoscute sub numelede deranjament cauzat de stres post-traumatic, ca urmare avizionãrii unei producþii TV de ficþiune, realizatã sub forma unuidocumentar ºi avînd ca subiect o familie prinsã în mijlocul unuiteribil poltergeist. Un bãieþel a fost atît de speriat dupã aceea,încît a suferit atacuri de panicã, iar în momentul în care mamasa nu a mai putut face faþã suferinþelor copilului, a fost inter-nat în spital, unde a fost tratat vreme de opt luni! Deranja-mentul cauzat de stres-ul post-traumatic apare de obicei launele persoane a cãror condiþie este rezultatul unei traumeproduse de un accident grav sau de ororile provocate de o expe-rienþã de rãzboi. Raportarea acestui caz a survenit la numaicîteva sãptãmîni dupã ce doi bãieþi, unul de zece ani ºi altulde unsprezece ani, au fost gãsiþi vinovaþi de crima macabrãsãvîrºitã asupra unui copil de doi ani din Merseyside, MareaBritanie, comisã dupã vizionarea unui film video de genul „hor-ror”, ce conþinea acte de violenþã similare celor sãvîrºite deei asupra micuþei lor victime. În ciuda avertismentului oferitde acest caz, ca ºi a altora de acest gen, mai existã cinici careîncã afirmã cã un copil este capabil sã facã diferenþa, în aceeaºimãsurã ca ºi un adult, între situaþiile reale ºi ficþiune!

– 95 –



Aºa cum am indicat, psihicul este un proces. Este, deasemenea, ºi un container. Acesta conþine elementele pe carenoi înºine le aºezãm înãuntru, dar ºi pe cele pe care alþii leaºeazã acolo, cu permisiunea noastrã. Psihicul unei persoaneeste un univers. Psihicul alteia este de asemenea un univers.Fiecare dintre noi avem universul nostru psihic, care este înîntregime personal, datoritã faptului cã fiecare dintre noi avemun psihic propriu. ªi avem de-a face cu o ecologie a psihicu-lui, la fel de bine cum existã o ecologie a lumii fizice. Termenul„ecologie“ derivã din cuvîntul grecesc oikos, care înseamnã„casã“, locul în care trãim. Deci, ecologia fizicã este cãminulnostru „exterior“– lumea naturalã a existenþei noastre fizice.Ecologia noastrã psihicã este casa din interior a psihicului nos-tru, fiind lumea existenþei noastre psihice. Atît timp cît refuzãmsã permitem gunoiului sã se îngrãmãdeascã în casa noastrã,sîntem, oare, la fel de restrictivi în a permite furnizorilor degunoi mental sã-ºi verse deºeurile în psihicul ºi în universulnostru psihic? La urma urmei, sîntem noi înºine cei carerãmînem cu sarcina de a-l curãþa sau gunoiul va putrezi acolo!

Calitatea rezultatului produs de psihicul nostru este directproporþionalã cu calitatea materialului care intrã la procesare.Aºa date intrate la procesare, aºa calitate a produselor finitela ieºire. Lumea „de acolo“ este în mod colectiv o reflexie alumii „de aici“, aflatã în mod colectiv în psihicul nostru. Într-o societate democraticã, libertatea de expresie reprezintã unprincipiu vital care este, pe drept cuvînt, afirmat cu tãrie. Înacelaºi timp, însã, libertatea de expresie poate la fel de binesã devieze în libertatea de a abuza, de a duce pe cãi greºite ºide a influenþa pe cei din jur, în scopul cîºtigului personal. Deci,niciodatã nu trebuie sã trecem cu uºurinþã peste faptul cã liber-tatea cere responsabilitate, atît în a dãrui cît ºi în a primi.

Kenneth Meadows

– 96 –


Gîndurile ºi imaginile reprezintã miºcarea modelelor deenergie în Sfera psihicã. Gîndurile pot lua o anumitã formã,la fel cum o face materia fizicã. Diferenþa este aceea cã sub-stanþa psihicã din care sînt alcãtuite formele de gînduri estecu mult mai delicatã ºi mai puþin stabilã decît substanþa fizi-cã. De aceea gîndurile sînt ºi atît de rapide în a lua fiinþã saua dispare. Formele de gînduri reprezintã modele de gînduri carepot fi sprijinite, fiind, de aceea, mult mai stabile ºi mai dura-bile. Ele sînt modelate din substanþa psihicã de cãtre imagi-nea – modelul de energie – creatã de activitatea gîndului, încãr-catã de emoþie. Emoþia reprezintã conºtientizarea miºcãriienergiei din cadrul corpului psihic. Ea este generatã în Sferapsihicã, apãrînd ca rezultat al unei influenþe externe ce se miºcãla nivelul mental. Astfel, emoþiile pot fi definite ca fiind gîn-duri ce au anexate trãiri afective, ºi pot fi atît de intense, încîtpot fi percepute ca o senzaþie fizicã, materializatã în plãceresau durere. Emoþia este extrem de fluidã ºi instabilã. O emoþiecare persistã în timp este ceea ce cunoaºtem sub numele de„dispoziþie”. Formele de gînduri pot fi atît de puternice, încîtla întîlnirea lor de cãtre unele persoane mai sensibile, aces-tea pot fi luate drept spirite, datoritã faptului cã formele degînduri au o asemãnare umanã, posedînd caracteristiciumane. O explicaþie pentru aceste întîlniri este aceea cã dimen-siunile se suprapun, apãrînd, astfel, o zonã „voalatã“ în careexistã posibilitatea, pentru oamenii care sînt mai sensibili laenergiile cu manifestare extrem de finã, sã perceapã forme alegîndurilor care au devenit atît de puternice, încît au cãpãtat„viaþã“ proprie, deºi numai pentru scurtã duratã

Atunci cînd, în imaginaþia noastrã, participãm la vreo acti-vitate care pare atît de realã încît ajungem chiar sã simþim cîte

– 97 –



ceva din trãirile afective ºi senzaþiile pe care le-am fi simþit dacãrespectiva experienþã s-ar fi petrecut fizic, aceste reacþii sîntrezultatul acþiunii Corpului psihic. Percepþia în interiorul Cor-pului nostru psihic comunicã, prin intermediul conºtiinþei,rãspunsurile pe care acesta le înregistreazã.

Corpul nostru psihic este el însuºi o formã a gîndului. Ela fost modelat, forma sa caracteristicã fiindu-i datã de cãtremodelele de gînduri ºi convingeri cu care noi l-am alimentat,avînd percepþie mentalã faþã de sine ºi fiind Eul nostru. Eulnostru este ceea ce noi înºine credem despre noi cã sîntem.El este acel ceva ce ne place sã credem cã sîntem. El este ceeace sîntem convinºi cã sîntem cu adevãrat – iar Corpul psihicse potriveºte descrierii acelei identitãþi. De aceea, unele femeicare sînt în realitate slabe, considerã cã, dimpotrivã, sînt grase– deoarece Corpul lor psihic este mai robust, mai corpolentdecît corpul lor fizic. Sau un bãrbat corpolent, supraponder-al, poate considera cã este mai slab decît este în realitate,deoarece are un Corp psihic mai zvelt. Un Corp psihic poatefi mai frumos sau mai puþin atractiv decît corpul fizic, în funcþiede propria pãrere a unei persoane despre sine însãºi. Pe mãsurãce îmbãtrînim, ne remarcãm gîndind cã sîntem încã în staresã facem acþiuni fizice pe care eram capabili sã le realizãm cuevident mai mare uºurinþã în tinereþe, sau ne vedem ezitîndsã realizãm o anumitã sarcinã, ºi asta deoarece Corpul psihicne-a limitat acþiunile.

Aºadar, haideþi sã continuãm periplul nostru ºi sãdescoperim ce este propriul nostru „eu“ mental, ce fel de cali-tãþi are acesta, ºi cum aratã el. Aveþi nevoie doar de un carneþelºi un stilou pentru a realiza acest experiment, ce este alcãtu-it din douã faze.

Kenneth Meadows

– 98 –


....................................................................................

EXPERIMENTUL Nr. 5

Percepþia eului nostru mental

Pentru a realiza prima fazã, scrieþi o listã de cuvinte,fiecare dintre ele descriind un aspect care vã caracterizeazã.Cuvintele trebuie sã fie simple, înfãþiºînd o calitate, o trãsã-turã, o putere recunoscutã, o slãbiciune admisã, un talent– o expresie a „dumneavoastrã“ ca persoanã. Spre exemplu,lista poate arãta astfel:

Activ Grijuliu (visãtor)Agresiv AmabilArtist NerãbdãtorAmbiþios GelosCumpãtat

Nu existã limitã pentru numãrul de cuvinte ce se potînscrie, aºa cã aplecaþi-vã cu atenþie ºi fãrã grabã asupra aces-tei sarcini si faceþi lista sã fie cît mai completã cu putinþã.Nu este nevoie ca aceasta sã fie terminatã dintr-o singurãîncercare. Ceea ce conteazã este ca ea sã fie cît mai cuprinzã-toare.

În momentul în care aþi terminat lista, realizaþi, pe bazadatelor conþinute în ea, un profil personal, folosind fiecaredintre cuvintele scrise pentru a vã descrie, într-un mod obiec-tiv, ca ºi cum aþi face acest lucru referindu-vã la o altã per-

– 99 –



soanã. Ceea ce veþi obþine, mai apoi, este o înfãþiºare a euluidumneavoastrã, o imagine produsã de gîndurile ºi limitãriledumneavoastrã psihice.

Faza a doua a experimentului este constituitã de com-pilarea imaginii obþinute mai sus, cu o descriere a dumneav-oastrã din punct de vedere fizic, aºa cum vã percepeþi. Sîn-teþi înalt sau scund? Sînteþi corpolent sau zvelt? Sînteþi opersoanã frumoasã, atractivã, drãguþã? Sau doar o persoanãcomunã – chiar cu un aspect neîngrijit? Fiþi cinstit ºi obiec-tiv. Aceastã descriere este destinatã numai ochilor dumneav-oastrã, deci fiþi cît mai generos posibil în detaliile furnizate,oferind o descriere completã a unei persoane ce sã poatãfi lesne recunoscutã cu ajutorul rîndurilor scrise de dum-neavoastrã. Priviþi-vã în oglindã, eventual, dacã aveþi nevoiede acest lucru. Încã o datã subliniez: nu vã grãbiþi, cãciaceastã sarcinã necesitã o analizã în detaliu.

În momentul în care acest profil personal va fi termi-nat, ceea ce veþi obþine va fi o descriere în cuvinte a Cor-pului dumneavoastrã psihic – imaginea pe care o aveþi înminte despre dumneavoastrã – precum ºi imaginea per-ceputã de eul dumneavoastrã despre sine însuºi. Acum,haideþi sã percepem existenþa Corpului nostru psihic prinintermediul procedeului simplu al schimbãrii conºtien-tizãrilor în interiorul acestuia. Aceastã experienþã se poaterealiza cel mai bine aºezîndu-vã în colþul dumneavoastrã derelaxare obiºnuit, unde sã puteþi sta liniºtiþi, fãrã a fi de-ranjaþi, cam pentru o jumãtate de orã. Tot ceea ce vã tre-buie este un obiect cu care sã vã acoperiþi ochii, precum ºi

Kenneth Meadows

– 100 –


un carneþel ºi un stilou la îndemînã, pentru a putea scrie,imediat dupã aceea, o relatare a trãirilor simþite. ..........................................................................................

EXPERIMENTUL Nr. 6

Percepþia corpului nostru psihic

Întindeþi-vã ºi acoperiþi-vã ochii, pentru a nu fi distraºi.Fiþi sigur cã staþi cît mai confortabil cu putinþã ºi cã vã sim-þiþi în largul dumneavoastrã. Respiraþi adînc de cîteva ori,dupã care respiraþi normal ºi relaxaþi-vã.

Odatã ce consideraþi cã vã simþiþi pe deplin relaxaþi,permiteþi capacitãþii dumneavoastrã de percepþie sa se con-centreze asupra Corpului psihic, care ocupã aceleaºi zonespaþiale ca ºi corpul dumneavoastrã fizic ºi cu care se între-pãtrunde în întregime. Chiar ºi simpla intenþie de a vã con-centra aceastã percepþie asupra Corpului psihic este arhi-suficientã. Nu este nevoie sã vizualizaþi sau sã „faceþi“ nimic.Reþineþi cã intenþia este cea care permite realizarea acti-vitãþii, iar energia urmeazã drumul început de intenþie.

Acum, menþinînd corpul dumneavoastrã fizic perfectnemiºcat, miºcaþi mîna dreaptã a Corpului psihic ºi scãr-pinaþi capul acestui Corp psihic. Aþi simþit vreo senzaþie înacea mînã care a atins capul? La rîndul sãu, capul Corpu-lui dumneavoastrã psihic a simþit cã este atins?

Din nou, acum, fãrã sã vã miºcaþi în vreun fel corpulfizic, ridicaþi piciorul drept al Corpului dumneavoastrã psi-

– 101 –



hic. Coborîþi-l ºi faceþi acelaºi lucru cu piciorul stîng al Cor-pului psihic. Apoi miºcaþi în sus braþul drept al Corpuluipsihic, apoi braþul stîng. Ce aþi simþit atunci cînd aþi miºcatfiecare membru al Corpului dumneavoastrã psihic?

Apoi, transmiteþi Corpului dumneavoastrã psihic sã seridice foarte încet ºi sã pluteascã la doar cîþiva centimetrideasupra corpului dumneavoastrã fizic. Încã o data spun:este destul sã aveþi intenþia. Nu este nevoie sã „încercaþi“realmente. Iar dumneavoastrã sînteþi în perfectã siguranþãîn cadrul sistemului-energetic, astfel cã nici un rãu nu sepoate abate asupra dumneavoastrã. Permiteþi doar lucrurilorsã se întîmple

Ce senzaþie trãiþi în momentul în care percepþia vã estesituatã chiar deasupra corpului fizic? Ce impresii psihiceaveþi? Ce vedeþi cu ochii minþii? Cum este sã stai întins pecovor, însã, în acelaºi timp, sã pluteºti la micã distanþã desuprafaþa lui?

Permiteþi apoi Corpului dumneavoastrã psihic sã seridice numai o idee mai sus, apoi întoarceþi capul Corpu-lui psihic, pentru a putea privi în jos, la corpul fizic. Ceimpresii trãiþi în momentele în care percepþia vã este con-centratã în afara corpului fizic? Aveþi vreo senzaþie sau vreoemoþie? Cum aratã corpul fizic, aºa cum stã el acolo întins?...E ceva deosebit ce poate fi remarcat în legãturã cu el?

Acum, permiteþi Corpului dumneavoastrã psihic sãcoboare uºor în interiorul corpului fizic ºi conºtientizaþi-vã percepþia, în momentul în care ea este concentratã atîtasupra Corpului psihic, cît ºi a corpului fizic.

Respiraþi profund de cîteva ori ºi întindeþi-vã braþeleºi picioarele. Îndepãrtaþi obiectul care v-a acoperit ochii ºi

Kenneth Meadows

– 102 –


priviþi în jur, pentru a vã familiariza din nou cu camera ºimobila. Ridicaþi-vã uºor în ºezut ºi mai respiraþi profund decîteva ori, mai înainte de a vã ridica de pe podea ºi a scrieo relatare despre experienþele fãcute.

..................................................................................

Eul

Eul reprezintã o imagine psihicã a unei persoane despresine însuºi – o concepþie despre sine care sãlãºluieºte în psi-hic. Este o concepþie falsã, deoarece sinele – adevãratul Sine– nu se gãseºte în psihic, ci în Spirit, aºa cum vom descoperiulterior. Eul însuºi este foarte complex. El prezintã trei aspectepe care le-am putea interpreta ca fiind trei „straturi“. Strat-ul din afarã sau „de suprafaþã“, este destinat pentru a servinevoilor manifestate de corpul fizic ºi a satisface simþurile, deºiEul însuºi nu este niciodatã satisfãcut, deoarece el vrea dince în ce mai mult din ceea ce-ºi doreºte ºi din ce în ce maipuþin din ceea ce are cu adevãrat nevoie. Cel de-al doilea strateste concentrat cãtre apetitul psihic ºi hrãnirea simþului aces-tuia de auto-suficienþã ºi separare. In acest sens, el emitejudecãþi de valoare ºi produce vanitatea. Cel de-al treilea aspectse ocupã de simþul auto-justificãrii. Este atît de puternic acestEu, încît ne induce convingerea cã el este în întregime ceeace sîntem – cã el este adevãratul Sine – mai degrabã decît ilu-zoriul, temporarul ºi limitatul „sine“, cum este de fapt.

– 103 –



Eul se asociazã, în principal, cu ataºamentul manifestat faþãde lucrurile considerate capabile sã aducã plãcere ºi sã evite dure-rea. Corpul nostru fizic, într-o oarecare mãsurã, se auto-identi-ficã cu ceea ce a rezultat din procesele sale psihice. Adicã necomportãm ca ºi cum noi înºine am fi expresia propriilor noas-tre gînduri, ca ºi cum elementele materiale aflate împrejurulnostru – chiar ºi fiinþele umane – realmente ne-ar aparþine:spunem „casa mea“, maºina „mea“, soþia „mea“, partenerul„meu“, copilul „meu“ ºi aºa mai departe. Toate sînt anexe. Toatesînt anexate Eului nostru. Ele aparþin Eului nostru deoarece eleaparþin în primul rînd gîndurilor noastre! Eul vrea cu tot dinadin-sul sã se agaþe de anexele pe care el însuºi ºi le-a creat. El nedeterminã sã facem comparaþii cu cei din jur ºi sã emitemjudecãþi de valoare în legãturã cu aceºtia, datoritã influenþei pecare o resimþim asupra noastrã din partea modului în care eiacþioneazã ºi gîndesc. Ne comportãm mereu în funcþie de aºtep-tãrile celorlalþi faþã de noi, iar acest lucru mãreºte încã ºi maimult presiunea asupra noastrã, fiind stresaþi de strãdaniile noas-tre de a fi la înãlþimea acestor aºteptãri. Astfel, sîntem prinºiîn cursa unui cerc nesfîrºit de dorinþe nesatisfãcute, ferecaþi înspatele unor modele de comportament din care aparent nu existãcale de scãpare, prizonieri ai unor limitãri provocate de propri-ile noastre gînduri ºi convingeri. O cale de scãpare existã, însãpoate sã devinã realitate numai prin anihilarea modelului aceleilimitãri, precum ºi armonizarea în mai mare mãsurã a psihicu-lui cu Spiritul ºi intrarea în resonanþã deplinã cu Sufletul. „Limi-tarea“ reprezintã, în esenþã, o formã de energie care ne afecteazãmodul în care percepem realitatea. Este formatã din energii limi-tatoare ºi restrictive, deoarece ne îngrãdesc pe un singur planal existenþei ºi ne împiedicã sã trãim din plin senzaþiile realitãþii

Kenneth Meadows

– 104 –


noastre imediat superioare. Toate condiþionãrile cu care ne con-fruntãm sînt produse de convingeri ce ne limiteazã capacitãþile,generate, la rîndul lor, de teamã. Nu de teama aceea adevãratã,pentru supravieþui fizic, ci teama imaginarã, o trãire afectivã sufi-cient de „realã“ pentru psihic ºi Eu ºi care are un efect de slãbireasupra vitalitãþii ºi sãnãtãþii noastre. Un astfel de gen de teamãeste prezent de obicei în întrebãri de genul: „ªi ce s-ar întîm-pla, dacã...?“ sau în preocupãri de genul: „Oare ce ar gîndi despremine Cutare, dacã aº face nu-ºtiu-ce lucru?“. Limitarea este atîtde realã în noi, încît se acumuleazã în corpul nostru fizic, pen-tru a ne impune, apoi, noi limite. Multe afecþiuni ºi impedimentefiziologice sînt condiþionãri produse chiar de limitãrile noastrepsihice. Îndepãrtaþi aceste limitãri ºi condiþionãrile apãrute vorfi automat îndepãrtate. Vom discuta ulterior mai multe despreacest subiect.

ªtiinþa ºamanicã ne dã posibilitatea sã percepem psihiculnu ca pe un element ce controleazã, ci ca un instrument ceserveºte – aflat la dispoziþie noastrã pentru a ne ajuta ºi a ne servi,ºi nu ca sã preia controlul asupra vieþilor noastre sau ca sã-l vene-rãm. Atunci cînd realitatea este perceputã numai prin interme-diul psihicului, sesizãm caracterul separat, diferit, al lucrurilor.Definim ºi categorizãm elementele observate. Analizãm, facemcomparaþii ºi tragem concluzii. Cînd realitatea este perceputãprin intermediul Spiritului – cu „Inima“, adicã – sesizãm natu-ra holisticã a lucrurilor ºi relaþiile ºi interdependenþa care existãla toate nivelurile. Numai cînd ajungem la un nivel de unde sãînþelegem cã psihicul nu este altceva decît o „prelungire“ a Spiri-tului în Sfera psihicã, vom putea realiza cã este vorba doar deconvingerile noastre, care s-au separat ºi s-au izolat ºi, în acestfel, ne-am creat un Adversar faþã de propriul nostru Spirit!

– 105 –



Obiectivul final al omenirii este ca psihicul ºi Spiritul sãse uneascã laolaltã în perfectã armonie, astfel încît sã vibrezepe aceeaºi frecvenþã, sã „sune“ la fel – o totalã unitate. Cãsã-toria, uniunea bãrbatului cu femeia, a fost menitã sã fie unexemplu al acesteia ºi o învãþãturã de mare intimitate. IzolareaSpiritului de psihic a fost cauza pentru care aceastã uniune afost privitã, cu precãdere, ca relaþie pur sexualã.

Psihicul dumneavostrã „Vã” aparþine – în adevãrata dum-neavoastrã calitate, de întruchipare a Spiritului. Psihicul esteal dumneavoastrã, el vã este dat pentru a-l folosi, însã trebuiesã-l stãpîniþi, dacã nu, va fi el cel care Vã va conduce ºi Vã vaface sã credeþi cã Eul dumneavoastrã este unicul lucru careconteazã ºi va continua sã vã modeleze viaþa în aceastã idee.

Cosmosul ªamanului

Încã din preistorie, ºamanii au perceput Realitatea ca findun proces ce funcþioneazã pe trei sau, posibil, patru niveluri.Adesea, a fost folosit un arbore ca simbol în sprijinul înþelegeriidiferitelor stãri, niveluri ºi dimensiuni ale existenþei. ªtiinþamaterialistã acceptã cã arborii servesc drept protectori ai medi-ului ºi cã, fãrã ei, atmosfera ar fi contaminatã cu un exces dedioxid de carbon. În timpurile strãvechi, copacii erau, de aseme-nea, priviþi ca „paznici” simbolici al nivelurilor de existenþã.Aceasta deoarece, în tranziþia de la realitatea obiºnuitã la ceaneobiºnuitã, modelele forþelor ce asigurã protecþia între dimen-siuni au fost în mod frecvent imaginate sub forma unor copaci.

Kenneth Meadows

– 106 –


Copacii reprezintã de multã vreme simbolul existenþei rea-litãþii multidimensionale. Trunchiul unui arbore reprezintã indi-vidul, în relaþia sa cu existenþa fizicã, bine conectat la Pãmîntºi avînd acces la cele mai profunde niveluri ale Inconºtientu-lui, acolo unde aptitudinile zac ascunse sub pelicula suprafeþei.Aspectele cele mai nobile, reprezentate prin ramurile cele maiînalte, sînt îndreptate cãtre în sus, pentru a atinge Cerul ºiConºtiinþa cosmicã, precum ºi „Locul creativitãþii“. Trunchiula fost catalogat adesea ca fiind „Lumea de mijloc“ – „Loculde manifestare“, între Paradis ºi Pãmînt. Suprafaþa de pãmîntunde trunchiul întîlneºte rãdãcinile indicã o nevoie extremãde a fi conectatã la pãmînt, astfel încît dezvoltarea personalã

– 107 –

Figura 8. Cosmosul ºamanului, reprezentat de un arbore „cosmic”, careindicã natura multidimensionalã a acestuia.

Realitatea lumii de sus

Realitatealumii demijloc

Realitatealumii de jos

Realitatea lumiisubpãmîntene

Psihicul „supraconºtient” – „Locul creativitãþii“

Psihicul „conºtient”– „Locul mani-festãrii“

Psihicul subconºtient–„Locul captãrii puterii“

Psihicul inconºtient –„Locul aptitudinilor”



ºi cultivarea Spiritului sã poatã avea loc într-un mod organicsau natural. Aceasta este sfera activitãþii subconºtiente ºi laea se face în general referire cu denumirea de Lumea de josºi Locul captãrii puterii. Rãdãcinile mai adînci, care atingniveluri subterane profunde, indicã contacte cu profunzimileInconºtientului, acolo unde zac ascunse aptitudinile noastre.Acest „Loc al aptitudinilor“ a fost numit ºi „Lumea subpãmîn-teanã“. Ramurile copacului indicã aspiraþii spirituale, fiindîndreptate cãtre Paradis, cu frunzele tremurînd în aºteptareaatingerii Divine. Aceasta este Sfera sufletului, la care s-a fãcutreferire adesea cu denumirea de „Lumea de sus“. Popoareleindigene au avut, astfel, o mare consideraþie pentru arbori.Aborigenii americani numeau copacii „Poporul care stã înpicioare”, deoarece ei stãteau acolo unde le erau rãdãcinile ºiputeau sã dãruiascã multã înþelepciune oamenilor ale cãrorinimi ºi minþi erau destul de deschise pentru a primi mesajelelor. Ei tratau arborii cu respect ºi nu erau numai în deplin acordcu aceºtia, dar chiar erau capabili sã comunice cu aceºtia!Cinicii ar putea rîde la auzul ideii de comunicare între oameniºi copaci, însã acest cinism este nãscut din necunoaºterea ecolo-giei spirituale, fiind, aºadar, deconectaþi de la orice sursã decunoºtinþe referitoare la asemenea realitãþi. Desigur, comu-nicarea nu este posibilã într-o manierã fizicã, deoarece copaciinu au gurã sau laringe; nici la nivel mental aceastã comuni-care nu se poate realiza, cu excepþia unei fantezii a imaginaþiei.Însã este posibil pentru Spiritul unei fiinþe umane sã comu-nice direct cu Spiritul unui copac.

Arborii îºi extrag hrana de la Soare ºi de la Pãmînt, pre-cum ºi de la atmosfera care îi înconjoarã. Ei vibreazã în deplinãarmonie cu însuºi pulsul vieþii Pãmîntului. Într-adevãr, senzaþia

Kenneth Meadows

– 108 –


pe care o trãieºte Pãmîntul atunci cînd îºi hrãneºte copacii estesimilarã celei simþite de o mamã atunci cînd îºi hrãneºte copilulla sîn. Consider potrivit, atunci, ca iniþierea în ºtiinþa ºama-nicã sã includã experienþa rãmînerii nemiºcat. Avem nevoie sãînvãþãm nu numai cum sã rãmînem nemiºcaþi fizic, ca un copac,fiind însã în întregime în stare de alertã, ci ºi cum sã neîngheþãm gîndurile, astfel încît percepþia noastrã sã fie îndrep-tatã cãtre creºterea ºi dezvoltarea interioarã, aºa cum o faceun arbore. Avem nevoie sã fim în stare sã ne stopãm curgereagîndurilor care ne aleargã prin minte ºi ne înceþoºeazã capa-citatea de percepþie ºi sã dãm la o parte cu blîndeþe Eul nos-tru, astfel încît acesta sã nu mai fie „la conducere“. Putem intra,apoi, „în legãturã“ cu Spiritul nostru, doar prin simpla noas-trã „dorinþã“. Iatã, în cele ce urmeazã, o experienþã de învãþareculeasã personal de la un arbore. Este ceea ce m-a învãþat unarbore, despre ceea ce înseamnã nemiºcarea „activã“.

.......................................................................................

EXPERIMENTUL 7

Nemiºcarea „activã“

A sta nemiºcat nu este acelaºi lucru cu a nu face nimic.Este un puternic generator de energie, care poate avea unfoarte mare efect dãtãtor de putere. Poate spori vitalitatea,poate întineri corpul fizic ºi poate stimula psihicul. Poateîmbunãtãþi imunitatea naturalã a corpului ºi poate ajuta laregenerarea sistemului nervos, iar pentru persoanele în

– 109 –



vîrstã, aceasta poate chiar sã încetineascã procesul deîmbãtrînire.

Stînd în mijlocul elementelor naturii, un arbore îºitrage energia din Pãmînt ºi din cîmpul de energie aflat înjurul sãu. Puteþi face la fel. Locul ideal pentru a face aceastãexperienþã ce presupune statul în picioare este în afara casei,în prezenþa unuia sau mai multor copaci.

Staþi drept, cu picioarele depãrtate cît lãþimea umeri-lor ºi degetele picioarelor îndreptate spre înainte sau uºorspre în afarã. Îndoiþi uºor genunchi, însã menþineþi spateledrept, într-o poziþie vag asemãnãtoare cu cea a unui jocheu.Greutatea corpului trebuie sã fie distribuitã în mod egal ºiechilibratã pe tãlpi. Þineþi capul drept. Braþele trebuie sãatîrne liber dar cu palmele întoarse cãtre în sus ºi împre-unate ca pentru a forma o cupã ºi degetele mijlocii atingînduºor abdomenul într-o zonã ceva mai jos de ombilic (a sevedea figura 9).

Respiraþi normal. Nu vã forþaþi în nici un fel. Inspiraþipe nas ºi expiraþi pe gurã.

Închideþi ochii ºi concentraþi-vã atenþia asupra unuipunct aflat deasupra capului. Îngãduiþi doar, percepþiei sãse gãseascã deasupra capului dumneavoastrã. Nu formulaþinici un gînd, în mod special, referitor la asta, dar luaþi actde orice senzaþie ce aþi putea trãi pe timpul acestei acþi-uni, sau orice impresii ori imagini care vã vin în minte sauorice trãire afectivã interioarã pe care aþi putea sã o aveþi.

Apoi deplasaþi-vã percepþia la nivelul ochilor. Deschideþiochii ºi priviþi înainte ºi uºor în jos, dar nu vã concentraþiasupra nici unui punct, în mod special. Îngãduiþi, doar,ochilor sã vi se relaxeze.

Kenneth Meadows

– 110 –


Ce senzaþie trãiþi prin intermediul ochilor? Nu estevorba de imaginile pe care ochii le vãd, ci întrebarea este:ce senzaþii trãiesc ochii dumneavoastrã?

Apoi, îndreptaþi-vã atenþia cãtre gît ºi eliberaþi toatetensiunile din aceastã zonã. Încercaþi sã simþiþi senzaþia delibertate creatã în zona gîtului.

Acum, umerii. Relaxaþi umerii ºi muºchii spatelui ºiîngãduiþi pieptului sã coboare uºor. Simþiþi confortul creatîn piept, spate ºi umeri.

– 111 –

Figura 9. Practicareanemiºcãrii „active“. Staþi înpoziþia jocheului cu picioareledepãrtate la nivelul umerilor ºigenunchii uºor îndoiþi. Palmeletrebuie sã fie orientate cãtre însus imediat sub ombilic.



Schimbaþi-vã locul percepþiei, îndreptînd-o cãtreabdomen. Relaxaþi tensiunile din aceastã zonã. Vin apoi larînd fesele ºi baza coloanei vertebrale. Apoi, strãmutaþi-vãatenþia cãtre coapse ºi genunchi. Îndoiþi uºor genunchii,pentru a vã convinge cã nu sînt blocaþi sau înþepeniþi.

Concentraþi-vã percepþia asupra picioarelor ºi asupralegãturi lor cu pãmîntul, ca ºi cum din tãlpi v-ar creºte rãdã-cini adînci în pãmînt. Încercaþi sã simþiþi acele rãdãcini cumcresc. Observaþi orice senzaþie, imagine vizualã care vã vineîn minte sau trãiri afective pe care le-aþi putea avea pe timpul cît atenþia vã este îndreptatã asupra picioarelor.

Acum, cu fiecare inspiraþie fãcutã vã veþi aduce uºor,delicat, focarul de concentrare al percepþiei de la picioareîn sus de-a lungul corpului cãtre regiunea de deasupra capu-lui. Simþiþi fluxul de energie, pe mãsurã ce apare ºi se ridicã,aducînd o strãlucire cãlduþã regiunii abdomenului ºi piep-tului, urcînd ºi strãbãtînd gîtul ºi capul ºi în final þîºnindprin punctul de deasupra craniului, ca o fîntînã artezianã.

Cînd expiraþi, permiteþi atenþiei sã se reîntoarcã uºor,cãtre zona picioarelor ºi repetaþi, apoi, ciclul pe mãsurã ceinspiraþi din nou. Continuaþi sã faceþi acelaºi lucru pentrucîteva minute, pînã cînd vã simþiþi profund revigoraþi.

Apoi, respiraþi adînc de cîteva ori, întindeþi-vã braþeleºi miºcaþi-vã picioarele, dupã care respiraþi normal. Tot acestexperiment ar trebui sã vã ia numai 10 sau 15 minute ºi,în afarã de a vã revigora corpul, vã va transforma întreagazi în multe feluri. Deºi este foarte simplu, este foarte efi-cient ºi este un alt exemplu de principiu ºamanic în acþi-une: „eficienþã maximã, cu minimum de „efort“. „Efortul“care se cere a fi fãcut este acela de a nu încerca sã „faceþi“

Kenneth Meadows

– 112 –


nimic. Ca ºi majoritatea acþiunilor ºamanice nu trebuie sã„încercaþi“ nimic, doar „faceþi“, pur ºi simplu. Cunoaºterea– sau, mai degrabã, obþinerea de ºtiinþã – vine din experienþaacþiunii fãcute.

.........................................................................

Portalurile

Corpul psihic este conectat la creier ºi ataºat corpului fizicprintr-o serie de canale, ca niºte fine cordoane ombilicale.Deschiderile acestor conducte filiforme au fost denumite „por-taluri“ în unele tradiþii mistice sau au fost denumite, în modsimbolic, „intrãri“, fiind privite ca locuri de acces nu numaicãtre niveluri ale psihicului diferite de percepþia conºtientãobiºnuitã a lumii fizice exterioare, dar ºi cãtre alte stadii deexistenþã ºi realitãþi „interioare“. Aceste portaluri sau intrãripot fi asociate ºi cu niºte camere de tranziþie sau puncte detransformare, fiind locuri unde au loc schimbãri de la un nivella altul.

Aceste puncte de transformare se gãsesc chiar în locurileunde se aflã ºapte din chakre – de la cea de la arcadã la ceade la baza coloanei vertebrale. Fiecare reprezintã o deschiderecãtre o calitate diferitã a percepþiei, acþionînd ca filtru ce per-mite pãtrunderea atributelor acelei calitãþi deosebite.Funcþionarea lor poate fi asemãnatã cu aceea a unor filtre colo-rate, care ecraneazã orice altã radiaþie luminoasã decît ceadoritã. Din cauza ignoranþei, neglijenþei sau abuzului, acestecanale de filtrare se blocheazã sau se supraîncarcã, împiedicînd

– 113 –



circulaþia cu claritate a informaþiei între niveluri, elementelecare reuºesc sã pãtrundã putînd fi distorsionate, diluate saudifuze. Defecþiunea unui canal de acest tip survine atunci cîndel nu mai se gãseºte în acord atît cu el însuºi, cît ºi cu cele-lalte canale.

Portalurile, locaþia lor în relaþie cu chakrele, precum ºicalitãþile ºi culorile lor sînt urmãtoarele:

Bazal Auto apãrare roºu deschisVoinþã de a trãi

Sacral Relaþii între oameni portocaliuSexualitateSenzualitate

Plexul solar Propria identitate galbenEmoþii de intensitate joasãDorinþãAbsorbþie

Inimã Afecte verdeIubire ºi compasiuneEmoþii de intensitate crescutãEchilibru

Gît Comunicare ºi exprimare bleu Baza creierului Aspiraþii albastru

Inspiraþie Arcadã Imaginaþie indigo

IntuiþieDexteritate psihicã

Portalurile sînt turbioane în spiralã, cu curgere liberã, acãror miºcare de bazã poate fi asemãnatã cu forma cifrei opt.

Kenneth Meadows

– 114 –


Într-adevãr, strãvechiul simbol al cifrei opt poziþionate lateral– o linie fãrã început sau sfîrºit – indicã o miºcare a cãrei sursãmotrice se aflã în propriul sãu centru. Centrul însuºi este unpunct de tranziþie unde direcþia de curgere este inversatã, fiindastfel un punct de transformare.

Forma cifrei opt simbolizeazã, de asemenea, apropiereastrînsã a relaþiei existente între „sfere“ sau „lumi“ – între vãzutºi nevãzut, între tangibil ºi intangibil, între ceea ce este fizicºi ceea ce nu este fizic. Este, totuºi, mai mult decît un „între-rupãtor“ simbolic. Este un mijloc de a stabili o relaþie de comu-nicare personalã directã cu alte niveluri de existenþã. Curen-tul turbionar produs de miºcarea cifrei opt se deplaseazã atîtîn sensul acelor de ceasornic, cît ºi în sens contrar acestora,intersectîndu-se la punctul de echilibru, acesta fiind locul încare se petrece ºi schimbarea direcþiei. Intersecþia ºi punctulde echilibru ºi schimb este echivalent cu ochiul labirintului –un alt simbol strãvechi – care este ºi locul tranziþiei. Ochiullabirintului – punctul de transformare – este locul în care setransformã energia ºi unde aspectele fizice ale fiinþei unei per-soane se întîlnesc cu cele non-fizice, fãcînd posibil pentru per-cepþie sã realizeze o tranziþie de la o dimensiune la alta.

– 115 –

Figura 10. Figura sis-temului de energie culiberã curgere în formã deopt, cu sursa sa demiºcare ºi propriul sãucentru în rol de punct detransformare.



În abordarea taoistã forma cifrei opt indicã miºcãrile deenergie care au loc în Yin ºi Yang – cele douã polaritãþi com-plementare – care se îngemãneazã într-o unitatea de dãruireºi primire aflatã în echilibru, pentru scopul de a crea frumuseþeºi armonie. Simulînd miºcarea în formã de cifrã opt cu corpulnostru fizic, combinatã cu intenþia noastrã, realizãm contac-tul cu aspectele non-fizice ale fiinþei noastre – atît cel psihic,cît ºi cel spiritual – ºi, fãcînd asta, ajutãm la armonizarea între-gului sistem energetic. Exersînd cu corpul nostru fizic miºcãriîn forma cifrei opt, vom conºtientiza modelul dublu elicoidalal ADN-ului conþinut în fiecare celulã ºi chiar îi „spunem“, prinintermediul impulsurilor create de acele miºcãri, cã, nu numaicã îl recunoaºtem ºi îl respectãm, ci îl privim chiar cu dragoste!

Miºcarea în forma cifrei opt poate fi realizatã aproape ori-unde, înãuntrul sau în afara casei ºi oricînd. ªi nu avem nevoiedecît de cîteva minute.

...........................................................................

EXPERIMENTUL 8

Miºcarea în forma cifrei opt

Staþi drept, cu picioarele depãrtate la nivelul umerilor,cu braþele atîrnînd liber în pãrþi ºi relaxaþi-vã complet. Fãrãsã vã miºcaþi picioarele, legãnaþi-vã pelvisul spre înainte, spreînapoi ºi în pãrþi, realizînd o miºcare în forma cifrei opt.Pentru a fi mai eficient vã poate ajuta dacã vã imaginaþi cãtrasaþi o cifrã opt pe podea sau pe pãmînt cu un creion invi-zibil, care atinge pãmîntul între picioarele dumneavoastrã.

Kenneth Meadows

– 116 –


Concentraþi-vã întreaga atenþie asupra regiuniipelviene, astfel încît percepþia sã fie focalizatã asupra curgerii libere a miºcãrii însãºi, ºi pur ºi simplu bucura-þi-vã de senzaþia ce vi se oferã! Dansaþi hula-hula!

Fãrã sã vã miºcaþi picioarele, însã continuînd sã vã rotiþipelvisul trasaþi un model al cifrei opt cu mîna stîngã, prinrotirea încheieturii. Deplasaþi-vã percepþia ºi concentra-þi-o asupra miºcãrii în formã de cifra opt pe care o face mînaºi încheietura stîngã. Cînd miºcãrile executate de acesteadouã devin la fel de fluide ca acelea ale pelvisului, începeþisã realizaþi aceleaºi miºcãri, în formã de opt, ºi cu mînadreaptã ºi încheietura acesteia, concentrîndu-vã percepþiaasupra respectivei zone.

Acum, concentraþi-vã atenþia asupra umerilor ºi efec-tuaþi cu ei miºcãri similare, în forma cifrei opt, dupã careasupra capului.

În final, aflîndu-vã încã în locul în care sînteþi, daþi voieîntregului corp sã „danseze“ dupã miºcãrile în forma cifreiopt. Percepeþi-vã întregul corp, pe mãsurã ce acesta esteabsorbit în plãcerea adevãratã a miºcãrii lor fãcute fãrãinhibiþii, ca ºi cum aþi deveni în întregime chiar modelulcifrei opt! Savuraþi aceastã senzaþie pentru cîteva minutepînã cînd vã simþiþi revigorat ºi energizat.

Schimbarea locului în care v-aþi focalizat percepþia, îndiferite regiuni ale corpului, vã ajutã sã vã dezvoltaþi o tehnicãºamanicã vitalã. Exerciþiul culmineazã în momentul în caremiºcãrile în forma cifrei opt se extind asupra întregului corp,pînã în punctul în care percepeþi miºcarea însãºi.

Tot acest experiment ar trebuie realizat cu regulari-tate în fiecare zi. Senzaþiile trãite pot fi sporite dacã îl veþi

– 117 –



realiza pe ritmurile unei muzici agreabile, melodice, uºorde ascultat.

..........................................................................

Modelul cifrei opt este un simbol al Forþei primordiale aUniversului ºi al modelului ADN, care conþine în interiorul sãuinstrucþiuni codificate referitoare nu numai la felul în care arã-taþi – aspectul dumneavoastrã fizic – ci ºi baza mentalitãþii ºia modului în care sînteþi ca persoanã. Aºadar, haideþi acumsã examinãm personalitatea.

Kenneth Meadows

– 118 –


De unde îºi obþine oare ghinda puterea sã devinã un mãreþ stejar?

Ori bobocul de trandafiri puterea de a înflori ºi a deveni acea floare magnificã?

Dintr-o sursã ce se aflã în ei înºiºi. La fel seîntîmplã ºi cu noi.

Sîntem oare mai puþin valoroºi decît un arboresau o floare ce îºi pun în valoare puterea ºi

mãreþia în slujba frumuseþii Întregului?

Acceptaþi-vã drept ceea ce sînteþi, cãci numaiatunci poate ieºi la suprafaþã potenþialul inerentce zace în voi ºi îºi poate adãuga la înfãptuirea

Întregului calitãþile sale unice.

– 119 –


CAPITOLUL 5

Personalitatea noastrã pãmînteanã

ª tiinþa geneticã modernã ajunge în ziua de azi la con-cluzii care au fost învãþãturi ºamanice, deja, de se-

cole – cã nu numai caracteristicile noastre fizice ºi psihicesînt predeterminate înainte de naºtere, ci ºi modul în care sîn-tem ca indivizi. Unul din principiile genetice, genele – codulADN care este moºtenit de la pãrinþi – sînt acelea care ne deter-minã trãsãturile fizice de bazã, atributele psihice ºi dexteritãþile,precum ºi trãsãturile noastre de personalitate. Într-adevãrgeneticienii avanseazã acum ideea cã nu factorii sociali sau demediu, ori circumstanþele personale, ci genele sînt acelea caredeterminã, în mare mãsurã modul în care sîntem ca indivizi.Cercetãrile genetice desfãºurate de-a lungul ultimilor ani auindicat cã programul genetic existent în noi impune creieru-lui sã rãspundã la anumite modele de energie primite din me-diul înconjurãtor. Psihologii numesc aceste rãspunsuri „trãsã-turi de comportament“. Desigur, sîntem afectaþi de factori

– 120 –


sociali ºi economici, de influenþe rasiale ºi culturale, precumºi de alte circumstanþe. În consecinþã, nu întotdeauna rãspun-dem la aceleaºi situaþii ivite, în mod similar.

În orice caz, nu existã nimic din aceste detalii care sã deade înþeles cã am fi puþin mai mult decît niºte bio-roboþi, cefuncþioneazã conform unui plan predestinat, deoarece fiecaredintre noi avem o calitate pe care nu o posedã nici o altã formãde viaþã de pe Pãmînt – liberul arbitru, libera voinþã. Voinþaeste elementul ce conferã putere, fãcînd ca o cauzã sã aibã efect.Altfel spus, Voinþa este cea care determinã o cauzã. Deci, liberularbitru reprezintã libertatea de a face ca lucrurile sã se întîm-ple – de a face ca ceva sã fie. Este o capacitate de a face înmod necondiþionat schimbãri ºi de a fi, în acest fel, respon-sabil pentru propria noastrã viaþã ºi în total control asupra pro-priului nostru destin. Destinul nostru nu este format din ceeace este sortit sã se întîmple, ci rezultatul alegerilor pe care lefacem ºi rezultatul reacþiilor pe care le avem la alegerile fãcutede alþii, ce, într-o oarecare mãsurã considerãm cã ne afecteazã.

Genele care conþin trãsãturile moºtenite ºi proiectul struc-turii de bazã a personalitãþii, prin intermediul cãrora sîntemabilitaþi sã ne prezentãm în lume. Modul în care ne dezvoltãmaceste trãsãturi ºi acea personalitate, ca rezultat al educaþieinoastre ºi a experienþelor de viaþã trãite, este doar o chestiunede intervenþie a liberului arbitru.

Personalitatea poate fi definitã ca fiind ansamblul totalal calitãþilor specifice care determinã comportamentul. Ca-racterul este cel care adaugã valori etice ºi morale. Deci, per-sonalitatea noastrã nu este neapãrat reprezentatã de fiinþa noas-trã, ci modul în care sîntem abilitaþi sã ne înfãþiºãm în faþacelorlalþi ca indivizi, precum ºi modul în care noi înºine rãspun-


– 121 –


dem în faþa noastrã ºi a celorlalþi! Personalitatea este, astfel,legatã de maniera în care sînt structurate modelele compor-tamentale. Psihologia este o ºtiinþã relativ nouã, care explo-reazã modelele comportamentale ºi maniera în care nerelaþionãm cu alþi oameni ºi, într-o oarecare mãsurã, ºi-a asumatrolul privit de unii în vremurile trecute ca fiind domeniulastrologiei.

În toate culturile a existat o credinþã fundamentalã, potri-vit cãreia momentul ºi locul naºterii au o semnificaþie de o oare-care influenþã asupra modului în care percepem viaþa.Astrologia este o foarte veche metodã de a desluºi modelelede energie celestã ºi modul în care acestea se manifestã înraport cu noi, pe Pãmînt. Aceastã ºtiinþã indicã faptul cã noitoþi avem tipãrit la naºtere harta stelelor de unde venim ºi sebazeazã pe principiul „precum în Cer, aºa ºi pe Pãmînt“, potri-vit cãruia miºcarea energiilor în Universul „de dincolo“ esteun indicator eficace al formãrii forþelor corespunzãtoare „deaici“, principiu ce are aplicabilitate atît generalã, cît ºi indi-vidualã. În orice caz mai existã un aspect – o influenþã „lãun-tricã“ intuitivã, creatã de modelul forþelor Pãmîntului, predomi-nante în momentul naºterii, prin intermediul schimbãrilorpetrecute în miºcarea de rotire a „roþii anului“. Acest sistemcomplementar fãcea parte dintr-o înþelepciune strãveche, pier-dutã în antichitate ºi reafirmatã în zilele noastre. Acest sis-tem priveºte introspectiv, cãutînd explicaþii pentru ceea ce nise întîmplã „în afarã“ ºi se bazeazã pe principiul „cum este îninterior aºa este ºi în afarã“. El ne ajutã sã înþelegem naturaPãmîntului, ce ne-a fost dãruitã pentru educarea spiritului, spreparcurgerea acestei vieþi. Am numit acest sistem „MedicinaPãmîntului“, deoarece cuprinde practici pãmîntene, prozaice,

Kenneth Meadows

– 122 –


ºi pune accentul asupra încãrcãrii personale cu energie – ceeace nativii americani numesc „Medicinã“.

Propria noastrã putere este ºi medicamentul nostru, deoa-rece, printre nativii americani, acestea sînt cuvinte sinonome.Medicina Pãmîntului înseamnã ºi puterea Pãmîntului – putereaforþelor naturale pe Pãmînt, în interiorul acestuia ºi în jurulsãu – care influenþeazã ºi afecteazã maniera în care sîntem.Este o putere care în momentul naºterii, se îngemãneazã cuacele atribute pe care le deþinem în mod inerent în interiorulnostru, influenþînd, în mare mãsurã, maniera în care trebuiesã percepem ºi sã rãspundem realitãþii fizice. Medicina Pãmîn-tului se bazeazã pe Roata anului, ciclul natural al orbitei Pãmîn-

– 123 –

Figura 11. Roata anului

Nord– 2 februarie

Nord-est – 1 mai – echinoc-þiul de primãvarã

Est– 1 mai

Sud-est– 21 iunie – solstiþiul de varã

Sud– 1 august

Sud-vest– 22 septembrie –

echinocþiul de toamnã

Vest – 31 octombrie

Nord-vest– 22 decembrie



tului în jurul Soarelui, precum ºi pe Roata medicinii, care esteea însãºi un catalizator al înþelepciunii strãvechi ºi, de aseme-nea, o „hartã a psihicului“, oferindu-ne posibilitatea sã ajungemsã ne conºtientizãm pe noi înºine ca indivizi, precum ºi relaþianoastrã cu Natura ºi alte fiinþe vii. Medicina Pãmîntului poatefi numitã ºi Horoscopul Naturii, deoarece reprezintã un mijlocde a ne ajuta sã ne înþelegem propria personalitate, precumºi de a ajunge la un indiciu referitor la scopul încarnãrii noas-tre prezente.

Personalitatea noastrã exprimã cine ºi ce sîntem în inte-rior. Nu este fiinþa noastrã realã, ci chipul pe care adevãratulnostru eu îl înfãþiºeazã lumii.

Roata medicinii

Roata medicinii este un inel sau un cerc care conferã limi-tã necuprinsului. Simbolizeazã recipientul tuturor elementelorcare existã. În interiorul cercului se aflã o cruce cu braþe egale– un simbol al echilibrului, precum ºi un amestec depotenþiale opuse, reprezentate de linii verticale ºi orizontale,cu polaritãþile lor. Reprezintã „masculinul“ Yang ºi „femininul“Ying, ale taoismului, ferecate laolaltã, absorbind ºi distribuindenergie într-o armonie perfectã.

Acest simbol bidimensional al crucii încercuite încorpo-reazã, de fapt, trei cercuri interconectate, astfel cã, el repre-zintã lungimea, lãþimea ºi înãlþimea manifestãrii fizice,condiþionate de cea de-a patra dimensiune – durata miºcãriiºi a schimbãrii – Timpul.

Kenneth Meadows

– 124 –


Figura 12. Crucea încercuitã ºi baza roþii medicinii mandala conþine,de asemenea, simbolul taoist Tai Chi al polaritãþilor Yin ºi Yang.

Stabileºte direcþii – nord, sud, est vest deasupra ºidedesubt sau în faþã, în stînga, în dreapta, Cer ºi Pãmînt. Prinstabilirea altor patru direcþii – nord-est, sud-est, sud-vest ºi nord-vest, se adaugã încã patru „spiþe“, avînd ca rezultat formareaunei roþi cu opt spiþe, un indicator a patru principii creatoarede bazã, prezentate în întreaga lor naturã dualã ºi conþinuteîn perfect echilibru ºi armonie în cadrul întregului. Stabileºte,de asemenea, patru sferturi de cerc corespunzãtoare celor patruanotimpuri ºi avînd patru puncte de tranziþie pe parcursul lor,care produc schimbãri semnificative în decursul rotirii roþii:echinocþiile de primãvarã ºi toamnã, cînd ziua ºi noaptea sîntegale în duratã, ºi solstiþiile de varã ºi de iarnã, ce marcheazãcea mai lungã zi ºi cea mai lungã noapte.

– 125 –


Nord

EstVest

Iarna/Miezul nopþii Primãvarã/Zori

Varã/AmiazãToamna/Apus

Sud


Cînd fiecare sfert de cerc corespunzãtor unui anotimp esteîmpãrþit în trei, se stabilesc douãsprezece segmente tempo-rale. În vechea numerologie, doisprezece era numãrul struc-turii sau aranjamentului organizaþional – expresie a unei mãsuridogmatice. Astfel, el stabileºte douãsprezece segmente tem-porale într-un an solar, care este perioada parcurgerii realizãriiunei orbite complete a Pãmîntului în jurul Soarelui – fiecareavînd o duratã aproximativ egalã ºi fiecare în parte fiind afec-tat de influenþa lunarã rezultînd din prezenþa Lunii pe orbitasa în jurul Pãmîntului.

Cele douãsprezece segmente furnizeazã nu numaidouãsprezece perioade temporale, de schimbãri petrecute încadrul ciclului natural, prin intermediul cãrora realitatea fi-zicã poate fi trãitã, ci ºi douãsprezece „locaþii“ diferite, de unde

Kenneth Meadows

– 126 –

Înapoi

Înainte

DreaptaStînga

Deasupra

Dedesubt

Figura 13. Cele trei cercuri interconectate stabilesc direcþii


ea poate fi perceputã, douãsprezece categorii cuprinzãtoare,cu ajutorul cãrora ea poate fi sesizatã. Roata medicinii asigu-rã, astfel, un dispozitiv foarte valoros în scopul realizãrii auto-cunoaºterii. Ea dã posibilitatea nativilor americani sã se iden-tifice cu caracteristicile anotimpurilor în care s-au nãscut, cucalitãþile Lunii – a lunii în care s-au nãscut, precum ºi cu alteaspecte ale schimbãrilor ce au loc în mediul înconjurãtor.

Toate acestea oferã indicii asupra naturii proprii, esenþialea individului, posibile puncte forte sau slãbiciuni, ca ºi poten-þiale valori sau dezavantaje, inerente pentru respectiva „porþi-une“ temporalã. Slãbiciunile nu erau percepute ca rãspunderi,ci, mai degrabã, ca ocazii de a dobîndi noi puteri, ca provocãriîn faþa formãrii caracterului ºi un viitor mijloc de sporire adobîndirii de putere personalã.

Medicina Pãmîntului

Medicina Pãmîntului se referã, aºadar, nu la ceea ce poatefi sortit sã se întîmple în ciuda voinþei noastre contrare, ci laocaziile ce ne însoþesc în prezent ºi cu ajutorul cãrora ne for-mãm propriul viitor, ca rezultat al rãspunsurilor noastre dateacelor experienþe de viaþã.

Medicina Pãmîntului * indicã modul în care înainte denaºtere, sufletul echipeazã vehiculul reprezentat de corpul fiziccu calitãþile ºi potenþialele necesare pentru fiecare individ pen-

– 127 –

*Earth Medicine (Rider, 2001) este un ghid cuprinzãtor al sistemului ºiconþine profile detaliate ale fiecãrui „Totem” ce guverneazã data naºterii(N.A.)



tru a face faþã situaþiilor ºi circumstanþelor vieþii pe Pãmînt,ce vor permite dezvoltãrii sã aibã loc în cadrul unui proces na-tural, evolutiv.

Luna joacã un rol semnificativ în toate acestea. Ea regle-menteazã ciclul menstruaþiei. Ea guverneazã perioada de ges-taþie pentru embrionul uman aflat în pîntece: nouã luni – nouãLuni – sau patruzeci de sãptãmîni de la concepere.

Kenneth Meadows

– 128 –

Figura 14. Cele opt direcþii ºi cele douãsprezece diviziuni

Nord

NNV

V

SV

S

SE

E

NE

Sud

Vest Est


Influenþeazã nu numai mareele, ci ºi fluxul ºi refluxulforþelor emoþionale prezente în noi. Reflectã lumina ºi viaþasursei solare aflate în centrul universului nostru fizic ºi, deasemenea, indicã forþele prezente în noi ce reflectã lumina pro-priului nostru „Soare“ spiritual cãtre sursa propriei noastrefiinþe. În alte lumi, Luna oglindeºte ceea ce este expresia Spiri-tului nostru – esenþa a ceea ce noi înºine sîntem. Deci, este oreflexie a Sinelui nostru autentic. Nu e de mirare cã ºamaniiincludeau printre principiile lor ºi influenþa caracteristicilorLunii – luna de naºtere – asupra tipului de personalitate ceurma sã revinã nativului.

Viaþa noastrã pe Pãmînt este astfel conºtientizatã, prin-tr-o „fereastrã“ de percepþie deschisã cãtre lume, poziþionatãîn funcþie de locul de pe Roata anului care corespunde naºteriinoastre. Viaþa pe Pãmînt nu este numai o experienþã a Spiri-tului, pe timpul rãmînerii „într-o stare de continuã atenþie“,ci ºi un mijloc prin care îºi poate gãsi exprimare într-un moddeosebit.

Totemuri Medicina Pãmîntului derivã dintr-un principiu potrivit

cãruia modelele de energie din cadrul genelor ne determinãtrãsãturile de personalitate ºi potenþialele calitãþi pe care leavem ºi culmineazã în momentul naºterii îngemãnîndu-se cuforþele naturale predominante în respectiva perioadã aciclurilor anotimpurilor pe Pãmînt. Aceste calitãþi sîntreprezentate mai mult sub formã de totemuri decît cu hieroglifesau simboluri. Un totem este un „senzor“ simbolic care ajutãla distingerea influenþei reciproce a forþelor non-fizice. Dinmoment ce un totem exprimã caracteristicile unei fiinþe vii,

– 129 –



el reprezintã un ajutor mai eficient decît o hieroglifã sau unsimbol geometric.

Figura 15. Cele douãsprezece segmente temporale pe Roata anului.

Kenneth Meadows

– 130 –

Iarna– solstiþiul

– 22 decembrie

Primãvara– echinocþiul – 21 martie

Vara – solstiþiul – 21 iunie

Toamna– echinocþiul

– 22 septembrie

Vînturile de nord

Vînturile de sud

Vînturile de est

An în creºtere

Vîn

turi

le d

e ve

st

An

în d

escr

eºte

re

20.0118.02 19.02

20.03

21.0319.04

20.0420.05

21.0520.06

21.0621.0722.07

21.08

22.0821.09

22.0922.10

23.1022.11

23.1121.12

22.1219.01


– 131 –

Figura 16. Roata Medicinii Pãmîntului, cu animalele totem aso-ciate cu cele douãsprezece perioade de timp – Lunile sau lunile anului(perioadele cuprinse între o apariþie crescãtoare ºi descrescãtoare a Lunii)care îºi exercitã influenþa.

Nord

VidraTimpul purificãrii

20.01 – 18.02Lupul

Timpul vînturilor

urlãtoare

19.02 – 20.03 ªoimul

Timpul trezirii

21.03 – 19.04

Sud

SomonulTimpul

desãvîrºirii22.07 – 21.08

NNE

SSV

Ursul brunTimpul recoltei

22.08 – 21.09

ESEC

erbu

lTi

mpu

l înf

lori

rii

21.0

5 –

20.0

6

VNV

Bufn

iþa

Tim

pul n

opþi

lor

lung

i

23.1

1 –

21.1

2

SSECiocãnito

area

Timpul zilelo

r lungi

21.06 – 21.07

NV

Gîsca

Timpul reînnoirii

22.12 – 19.01

ENE

VSV

Corbul

Timpul frunzelor

care cad

22.09 – 22.10

Est

Castorul

Tim

pul creºterii20.04 – 20.02Ve

st

ªar

pele

Tim

pul î

nghe

þulu

i23

.10

– 22

.11

NNE

E

SES

SV

V

NV



În timp ce în astrologie naºterea este asociatã cu conste-laþiile stelelor – Berbec, Gemenii sau Scorpionul, de exemplu– în medicina Pãmîntului naºterea este relaþionatã cu un totemanimal de pe roata medicinii, cum ar fi: Lupul, Castorul, ªoimul,Bufniþa sau Somonul, element mai lesne comunicativ decît ungrup de stele. Medicina Pãmîntului recunoaºte influenþa pe careo are energia acestor totemuri asupra modelului lãuntric dupãcare este modelatã viaþa fizicã a fiecãrui individ. Ea indicã, deasemenea, nivelul de conectare cu natura ºi formele animale,ce ne învaþã, ne ajutã ºi ne sprijinã pe timpul plimbãrii pe careo facem pe Pãmînt în cursul vieþii ºi ne dã posibilitatea sã pros-perãm ºi sã ne dezvoltãm în toate aspectele fiinþei noastretotale.

Medicina Pãmîntului ne furnizeazã indicii despre modulîn care am fost clãdiþi ca personalitate, ºi tipul de provocãriºi lecþii de viaþã care sînt cel mai probabil sã aparã în scopulde a ne cultiva cele mai ascunse trãsãturi ale sinelul ºi, astfel,sã putem progresa în evoluþia noastrã.

Aºadar, Medicina Pãmîntului ne poate ajuta sã necunoaºtem mai în amãnunt ºi, prin intermediul acesteicunoºtinþe, sã ajungem din locul unde ne aflãm în acestmoment, în locul unde am dori sã fim.

Iatã o expunere succintã a caracteristicilor asociate cufiecare din cele douãsprezece perioade de timp ºi animaleletotem corespunzãtoare fiecãrei perioade.

Kenneth Meadows

– 132 –


21 martie – 19 aprilie ªOIMUL

Timpul treziriiEste nãscut într-un moment al ciclului anual cînd forþele

adormite ale naturii izbucnesc, cãutînd noutatea vieþii. ªi eleste entuziast, exuberant, sãrbãtorind, în permanenþã, bucu-ria momentului, uitînd lesne trecutul ºi fiind puþin preocupatdespre viitor. Bucuria sa rezidã în ceea ce se întîmplã acum!

Ca ºi animalului sãu totem, îi place sã exploreze noi locuri,sã aibã experienþe noi, idei noi. ªi, la fel cum ºoimul zboarãcãtre înãlþimi, ºi lui îi place sã fie cu „capul în nori”, alergînddupã aspiraþii mãreþe. Abordeazã fiecare provocare cu entuzi-asm, decolînd cu uºurinþã, dar neavînd puterea de a se menþine,dacã ceea ce cautã îl evitã sau nu poate fi obþinut cu rapidi-tate.

O parte a Scopului vieþii pentru el este sã înveþe sã fiepersistent ºi sã rãmînã destul de mult concentrat asupra uneisituaþii, astfel încît sã o aducã la un rezultat fructuos. Are nevoiesã studieze natura ºi sã înveþe de la ea: mai întîi este sãmînþa,urmeazã apoi mugurul, rãdãcina, ramura, bobocul, floarea, fruc-tul ºi iarãºi sãmînþa – toate într-o înºiruire corectã, survenindfiecare la timpul potrivit.

ªoimii sînt entuziaºti – dispuºi rapid sã îi impulsionezeºi pe alþii sã-i sprijine în realizarea ultimului lor proiect, însãla fel de rapizi în a-ºi pierde interesul, atunci cînd ceva nou lecapteazã atenþia. O imaginaþie vie, combinatã cu un entuzi-asm contagios, produc o tendinþã cãtre fantezie ce poate ducela luarea de decizii ce pot fi regretate mai tîrziu.

– 133 –



Natura sa de bazã este aceea a unui „zburãtor la mariînãlþimi“ – energic ºi entuziast, însã de o impulsivitate care îitenteazã sã facã judecãþi de valoare precipitate ºi sã ia deciziilipsite de înþelepciune. Marea provocare a vieþii lor este sã îºiaducã aspiraþiile cu picioarele pe pãmînt, iar aceasta necesitão stãruinþã continuã. Astfel, este foarte probabil ca situaþiileivite în viaþã sã îi ofere în mod repetat ocazia de a-ºi diminuaimpulsivitatea ºi de a-ºi dezvolta atît rãbdarea, cît ºi umilinþa.

Probleme de avut în atenþie:Sã descopere cã fericirea vine în urma împãrtãºirii, a

dãruirii ºi cã pentru a fi o personalitate puternicã nu este nece-sar egoismul, ea putînd fi exprimatã pe deplin numai atuncicînd se gãseºte în armonie cu ceilalþi.

20 aprilie – 20 mai CASTORUL

Timpul creºteriiData lui de naºtere survine pe timpul perioadei de schim-

bãri dramatice petrecute în ciclul anual, cînd noua viaþã îºiformeazã rãdãcini spre a-ºi asigura stabilitatea. Cautã progre-sul vizibil – acel tip de progres care asigurã o fundaþie fermãpe care sã se poatã construi – ºi un aer de perenitate. Ener-getic, se exprimã printr-un caracter constructiv, cu ajutorulsãu prezentînd abilitãþi organizatorice, mergînd pînã acolo încît„construieºte“ vieþile celorlalþi.

Ca ºi castorul, animalul sãu totem are o înclinaþie nativãcãtre munca laborioasã ºi strãduinþa persistentã, preocupîn-du-se permanent de realizarea de modificãri ºi îmbunãtãþiripentru împrejurimile sale ºi condiþiile sale de muncã. Este rapid

Kenneth Meadows

– 134 –


în a învãþa, însã încet în a se hotãrî, creativ, însã înclinat sãfie preocupat mai mult de prosperitatea materialã decît de prin-cipiile ideale. Deºi cãlduros ºi afectuos prin natura sa, existãºi o înclinaþie spre austeritate ºi caracter rãzbunãtor faþã decei ce-ºi încruciºeazã drumurile în vreun fel, cu el.

Castorii gãsesc o satisfacþie deosebitã în deþinerea de pose-sii ce aduc confortul ºi plãcerea, însã trebuie sã se pãzeascãîmpotriva excesului de auto-indulgenþã ºi spirit posesiv.

Natura sa de bazã este hãrnicia, avînd capacitatea de ase descurca în toate lucrurile, chiar în condiþiile existenþei unorlimitãri stricte, ºi hotãrîrea de a-ºi consolida ºi asigura con-strucþiile.

O parte a scopului vieþii este constituitã de recunoaºtereadiferenþei între ceea ce este temporar ºi ceea ce este durabil.

Probleme de avut în atenþie:Cele mai rele traume emoþionale au tendinþa sã fie acele

petrecute în anumite perioade ale vieþii sale, în care înclinaþiasa de a-ºi clãdi posesiuni prevaleazã asupra relaþiilor person-ale intime, devenind posesiv. Adunînd învãþãturi din experienþeletrãite, îºi clãdeºte ºi cultivã flexibilitatea, adaptabilitatea ºi com-pasiunea. Are nevoie sã dea celorlalþi „spaþiul“ pentru a fi eiînºiºi, la fel cum ºi el cere spaþiului sã fie „el însuºi“.

21 mai – 20 iunie CERBUL

Timpul înfloririiNativul este nãscut pe timpul ultimului ciclu al Primãverii,

cînd copacii sînt plini de frunze ºi florile îºi poartã mîndre inflo-rescenþa – o perioadã de expansiune a Naturii – ºi, prin natu-

– 135 –



ra lui, cautã stimularea ºi varietatea. Energetic, se exprimã prinschimbãri bruºte – suflînd cînd fierbinte, cînd rece asupralucrurilor, arãtînd vitalitatea abundentã în legãturã cu ceea ceprezintã interes imediat ºi letargie în alte privinþe.

Ca ºi animalul sãu totem, este sensibil – recunoaºte mairapid nevoile ºi sentimentele altora decît ar face-o chiar aceºtia– ºi este predispus cãtre stãri sufleteºti schimbãtoare. Este plinde resurse, capabil sã obþinã cele mai bune rezultate din celemai simple elemente aflate la dispoziþie. Ca ºi cerbul, are unentuziasm nestãvilit faþã de lucrurile care-i atrag atenþia, însãeste uºor de distras ºi mult prea înclinat sã sarã de la o atracþiela alta. Adesea este distras de la îndeplinirea lucrurilor de careeste capabil, de permanenta sa neliniºte ºi lipsã de concentrare.Are un temperament cãlduros ºi o naturã afectuoasã, însãtoanele sale pot submina chiar ºi cele mai apropiate relaþii,doar dacã nu cumva învaþã sã le trateze cum trebuie. Are unputernic simþ al curiozitãþii ºi o puternicã dragoste pentru vari-etate, ceea ce îl aduce mereu în preajma a noi experienþe. Deºide o versatilitate înfloritoare, o atmosferã caldã ºi de bunã dis-poziþie, precum ºi o companie cu o atitudine pozitivã, pot scoatece e mai bun din el.

Principalul scop al vieþii pentru el este sã înveþe valorileauto-disciplinei ºi consistenþei. Multe din traumele prin caretrece sînt semne cã nu a insistat destul sã adune fructele strã-duinþei sale, ori nu a învãþat cã succesele de duratã se obþinprin perseverenþã.

Probleme de avut în atenþie:Neînþelegerile pe care le are cu ceilalþi indicã existenþa

unor proprii divergenþe lãuntrice. Trebuie sã înveþe sã coor-

Kenneth Meadows

– 136 –


doneze elementele ce, în aparenþã, sînt contrarii, însã care,în realitate, sînt complementare.

21 iunie – 21 iulie CIOCÃNITOAREA

Timpul zilelor lungi Luna naºterii sale marcheazã începutul sezonului Verii,

moment în care promisiunile Primãverii încep sã-ºi arate roade-le. Persoana nãscutã în aceastã perioadã este expresia unor ca-litãþi cum ar fi creºterea, educarea ºi protecþia, ce sînt evidenteîn Naturã, în aceastã perioadã a Solstiþiului de Varã ºi a celormai lungi zile ale anului. Energetic, se exprimã prin canalizareadevotamentului. În voinþa sa stã scris sã facã sacrificii pentrubeneficiul celor apropiaþi, aspect care, în orice caz, se poateconverti într-un martiriu auto-provocat. Ca ºi animalul sãutotem, Ciocãnitoarea obiºnuieºte sã se þinã scai de ceva – estereticent în a da drumul la ceea ce considerã cã „i se cuvine“pe drept cuvînt, tendinþã care se aplicã ºi în ceea ce priveºterelaþiile personale. Emotiv ºi sensibil, deºi posesiv ºi vulnera-bil, nativul Ciocãnitoare este cãlduros ºi simþitor cu cei apropi-aþi lui, însã, adesea, este rece ºi distant cu strãinii. Este uºorde rãnit ºi orice dezamãgire sau neîmplinire poate genera înel o atitudine de auto-compãtimire, ajungînd pînã la recrimi-nare ºi amãrãciune. Deºi afectuos prin natura sa, este predis-pus a fi neiertãtor cu oricine îi scoate la ivealã vreo slãbiciunesau posedã orice fel de element care sã le ameninþe securitatea.Imaginaþia sa fertilã îl face sã fie predispus la a exagera ºi „aface din þînþar armãsar”, sau sã se îngrijoreze peste mãsurã înlegãturã cu lucruri ce sînt adevãrate numai în mintea sa.

– 137 –



Probleme de avut în atenþie:Sã înveþe sã preþuiascã momentul. Sã nu trãiascã încon-

jurat de regrete faþã de trecut sau de aºteptãri legate de posi-bile lucruri în viitor, ci sã recunoascã faptul cã puterea de aface schimbãri stã întotdeauna în Clipa prezentã.

Provocãrile ce-l aºteaptã în „periplul“ sãu pãmîntean tre-buie sã-i abiliteze maturizarea, prin experienþa apropierii. Multstres ºi multã neliniºte pot fi cauzate de încãpãþînarea de a selega de ceea ce i-a servit scopurilor, ca ºi de confuzia fãcutãîntre ataºamentul faþã de lucruri ºi iubire. Capacitatea de aacorda libertatea este adesea o probã de iubire adevãratã.

22 iulie - 21 august SOMONTimpul desãvîrºirii

Data de naºtere a nativului cade într-o perioadã în care,în emisfera Nordicã, Soarele este la apogeul puterii sale ºiîntreaga Naturã îºi înfãþiºeazã abundenþa fructelor. Aºadar, esteun moment al deschiderii ºi activitãþilor din abundenþã. Ener-getic se exprimã, deci, printr-o preocupare grijulie ºi o activi-tate pasionalã, ce-ºi prezintã ca roade relaþii apropiate ºi unputernic sentiment de a fi dorit.

Energia sa, entuziasmul ºi cãldura inimii sînt valori impor-tante, însã are nevoie sã se asigure cã încrederea de sine nuse transformã într-o senzaþie de a fi important, prin aroganþãºi atitudine intransigentã. O fi el bine echipat de la naturã pen-tru a prelua comanda la îndeplinirea sarcinilor ºi a face lucrurilesã funcþioneze – ceea ce este foarte bine – însã pot apãrea difi-cultãþi atunci cînd vrea sã trãiascã vieþile altora în locul lor.

Kenneth Meadows

– 138 –


Are nevoie sã îºi imite animalul totem, încercînd sã nu pro-ducã valuri care sã deranjeze ºi sã reducã, pe cît posibil, fre-carea, pe mãsurã ce se deplaseazã prin apele vieþii.

Dezamãgirile de ori ce fel sau necazurile pot face opti-mismul sãu obiºnuit sã se prãbuºeascã în tristeþe ºi melancol-ie. Iubirea ºi afecþiunea sînt ingrediente esenþiale pentrubunãstarea sa, deoarece el simte lucrurile atît de intens, încîteste mai vulnerabil la trãiri emoþionale negative, decît majori-tatea oamenilor. Pe parcursul vieþii trebuie sã înveþe meºteºuguldelicat al stãpînirii propriilor emoþii.

Probleme de avut în atenþie:Frecvent este pus în faþa unor situaþii care îi pun la încer-

care rezistenþa încãpãþînatã la schimbare, precum ºi nevoia dea deveni mai flexibil ºi mai adaptabil, prin dezvoltarea capac-itãþii de a privi ºi spre necesitãþile emoþionale ale semenilorsãi. Învaþã sã recunoascã faptul cã împlinirea nu vine, neapãrat,prin realizarea lucrurilor în mod forþat, ci, mai degrabã, prinabilitatea de a lãsa acestora libertatea sã se întîmple.

22 august – 21 septembrie URSUL BRUN

Timpul recolteiNativul din aceastã perioadã este nãscut într-un moment

al ciclului anual cînd ceea ce a fost semãnat este gata acumsã fie recoltat. Astfel, se exprimã energetic printr-o strãduinþãpracticã de a recolta pe deplin potenþialele sale calitãþi lãun-trice.

Ca ºi animalul lui totem, nativul Ursului Brun poate stazdravãn înfipt pe picioarele din spate, în ceea ce priveºte pu-

– 139 –



terea lui de a se baza, în mare mãsurã, pe cei din jur. Încetdin fire în a face schimbãri, el preferã familiarul faþã de totceea ce poate fi nou ºi necunoscut.

Este bun la reparat lucruri, fie ele obiecte ce necesitãreparaþii, fie situaþii ce cauzeazã funcþionãri defectuoase în viaþacelor din jur faþã de care manifestã afinitate. Avînd un ochiiscusit pentru detalii, are o mare plãcere în a demonta lucrurileºi a le monta la loc, pentru a vedea o îmbunãtãþire în modullor de funcþionare. Deºi, în esenþã este o persoanã practicã,are ºi o imaginaþie vie, iar înclinaþia sa cãtre fantezie îl poateconduce la concluzia greºitã cã lucrurile sînt altfel decît sînt.Are nevoie sã-ºi lase nevoile ºi aspiraþiile sã fie stimulente pen-tru achiziþii practice, menþinîndu-ºi picioarele ferm înfipte înpãmînt. Visurile devin realitãþi fizice numai atunci cînd au obazã solidã.

Probleme de avut în atenþie:Indiferent de ceea ce cautã, respectivul obiect trebuie sã

fie neapãrat în locul în care se aflã ºi el. Învaþã sã cunoascãmomentul în care trebuie sã emane energie pentru a produceo schimbare, precum ºi cînd trebuie sã accepte împrejurãrilece nu pot fi schimbate.

22 septembrie – 22 octombrie CORBUL

Timpul frunzelor cãzãtoareAceasta este perioada cînd echinocþiul de toamnã sem-

naleazã o încetinire a ritmurilor naturii aflate în pregãtire pen-tru perioada de iarnã, în vederea momentului reînnoirii ce stãsã vinã. Aºadar, expresia energeticã de bazã a persoanelor nãs-

Kenneth Meadows

– 140 –


cute în aceastã perioadã, este aceea de consolidare ºi dezvoltarea resurselor interioare, în scopul de a face faþã provocãrilorvenite din exterior.

Ca ºi animalul lor totem, nativii din Corb necesitã com-pania altor semeni pentru a le furniza un sentiment de secu-ritate ºi a lucra mai bine în relaþii de parteneriat sau grup.Aceastã tendinþã le asigurã o empatie pentru ceilalþi ºi luareaîn consideraþie ºi a altor puncte de vedere decît cele proprii.

Nativul are o naturã comodã; nu îi plac disputele, dezor-dinea, confuzia ºi emoþiile negative, preferînd sã menþinã paceaaproape cu orice preþ. Este un bun organizator ºi un eficienttransmiþãtor de mesaje, însã este reticent în momentele în careeste zorit sã ia decizii pe care mai tîrziu le-ar putea regreta.Provocãrile nu ezitã sã aparã în viaþa sa, spre a-i testa capaci-tatea de a împãrtãºi ºi coopera cu semenii sãi, concomitentcu menþinerea unei puternice individualitãþi ºi independenþe.

Probleme de avut în atenþie:Sã dobîndeascã forþa interioarã care se naºte din acþiu-

nile ferme realizate pe baza propriilor convingeri ºi sã capeteînþelepciunea ce rezultã din emiterea de judecãþi de valoaresãnãtoase.

23 octombrie – 22 noiembrie ªARPELE

Timpul îngheþuluiÎn cuprinsul ciclului anual aceasta este perioada crepus-

cularã, chiar dinaintea iernii, putînd fi asimilatã cu apusul dinciclul diurn. Persoana nãscutã în acest moment are o afinitateatît faþã de aspectele vizibile, cît ºi invizibile ale vieþii. Nativul

– 141 –



dã dovadã de o curiozitate cercetãtoare, avînd permanentintenþia de a dezvãlui ceea ce nu întotdeauna este la vedere.

Ca ºi ºarpele, animalul sãu totem, care este capabil sã nãpîr-leascã, schimbîndu-ºi pielea ºi reînnoindu-se el însuºi, ºi nativulare la rîndul sãu capacitatea de a se elibera singur din strînsoareafostelor relaþii afective, lãsînd trecutul în spate ºi fãcînd schim-bãri dramatice în viaþa sa, cu mai mare rapiditate decît majori-tatea oamenilor. Ideile abundã în el, deºi acestea îi pot cauzafrustrãri, în situaþia în care schimbãrile dorite nu pot fi fãcuteimediat sau momentul ales este nepotrivit. Este adaptabil la noisituaþii ºi dã dovadã de putere ºi stãruinþã, ceea ce îl face sãajungã la rezultate strãlucite chiar în situaþii sau circumstanþeadverse. Ca ºi ªarpele, se poate cãþãra pe înãlþimile euforiei saupoate cãdea în picaj în profunzimile deznãdejdii.

Probleme de avut în atenþie:Nerãbdarea sa îi produce durere ºi disconfort, însã aces-

te traume îl învaþã necesitatea unei sincronizãri mai bune aacþiunilor sale. Confruntarea în egalã mãsurã cu sarcini for-midabile ºi teste dificile face parte din procesul regenerativinerent naturii sale, cel care îi poate da posibilitatea sã trans-forme „ceea ce a fost“ în „ceea ce poate acum sã fie“. Astfelde provocãri îl împing dincolo de propriile limitãri auto-impuse.

23 noiembrie – 21 decembrie BUFNIÞA

Timpul nopþilor lungiÎn emisfera Nordicã, aceasta este perioada din ciclul anual

în care aerul este rãcoros ºi limpede, iar cei nãscuþi acum auo viziune clarã a necesitãþilor ºi a destinaþiei lor stabilite.

Kenneth Meadows

– 142 –


Ca ºi Bufniþa, animalul sãu totem, nativul acesteiperioade are un ochi extrem de ager în privinþa detaliilor ºi onaturã iscoditoare. Evadeazã din situaþiile plicticoase în carese aflã uneori, preferînd propria sa companie, în care sãreflecteze ºi sã analizeze. Este plin de resurse, se bazeazã peforþele proprii ºi are capacitatea sã se adapteze la noi mediisau la schimbãri bruºte de situaþie, fãrã o prea mare dificul-tate. Impulsionat de un puternic motor interior, este motivatsã sesizeze imediat ocaziile profitabile ivite ºi sã accepte noiprovocãri. Are nevoie de cãldura unei relaþii apropiate ºi tindesã rãmînã credincios celor care îl ajutã sau în sprijinã. Nu-i placesã fie privat de libertate în nici un fel ºi reacþioneazã excelentatunci cînd lasã aceastã libertate sã-i exprime pe deplin felulde-a fi.

Probleme de avut în atenþie:Sã înveþe sã-ºi dozeze potenþialul, pentru a nu-ºi risipi ener-

gia în prea multe direcþii deodatã. Sã reuºeascã sã aibã o privireintrospectivã, pentru a putea percepe astfel dincolo de ceeace este evident, vizibil, precum ºi o inimã cãlduroasã, pentrua putea gãsi în el compasiunea faþã de semenii din jurul sãu,care se împleticesc în întuneric.

22 decembrie – 19 ianuarie GÎSCA

Timpul reînnoiriiData naºterii nativului survine în cea mai aridã perioadã

a anului, precum ºi la începutul procesului de creare a uneinoi forme care, deºi adormitã pentru moment, este pe cale sãfie pusã rapid în miºcare.

– 143 –



Ca ºi Gîsca, animalul sãu totem, este înzestrat cu o pu-ternicã voinþã de a explora teritorii necunoscute. Cînd aceas-ta este coroboratã cu puritatea intenþiei, tot ceea ce pareimposibil devine lesne de obþinut, cîtã vreme nu sînt pierdutedin vedere obiectivele avute. Preferã sã rãmînã în continuãmiºcare ºi sã îndeplineascã sarcini, deci, îºi abordeazã misiu-nile cu entuziasm. Însuºirea sa înnãscutã de a fi un perfecþio-nist îi permite sã desfãºoare chiar ºi activitãþi mãrunte,obiºnuite, extraordinar de bine. Dacã se gãseºte în companiaunor persoane cu standarde mai scãzute decît ale sale sau lacare sînt dominante aspecte minore, este uºor de provocat. Pru-dent prin natura sa, are un fin simþ al valorii, însã idealismulsãu îl poate face sã fie un neînþeles.

Provocarea majorã în viaþã este pentru el sã înveþe cum sãducã lucrurile la bun sfîrºit ºi, astfel, sã aibã acces la cunoaºtere,ce poate apare numai în urma finalizãrii acþiunilor începute.

Probleme de avut în atenþie:Acestea sînt derivate din eforturile sale de a aranja ºi con-

serva, deoarece obiectivul acestora este de a-l învãþa a se bazape el însuºi ºi a fi auto-suficient, în scopul de a-ºi determinapropria identitate.

20 ianuarie –18 februarie VIDRA

Timpul purificãriiAceastã perioadã de mijloc din anotimpul Iernii este un

moment în care Pãmîntul este purificat, în vederea pregãtiriisale pentru noul ciclu de viaþã. Persoanele nãscute în aceastãlunã sînt conservatoare ºi vizionare.

Kenneth Meadows

– 144 –


Ca ºi Vidra, animalul sãu totem, exceleazã în ordine ºi aremare nevoie de curãþenie, atît acasã, cît ºi în mediul de lucru.Are o minte tot timpul ocupatã ºi îi face plãcere sã se impliceîn activitãþi cu oamenii, deºi este înclinat sã preia prea multesarcini deodatã. Este un reformator în sensul constructiv alideii, însã fuge de prea multe legi ºi regulamente, pe care leconsiderã inhibitive. Este înzestrat din punct de vedere al origi-nalitãþii ºi poate fi destul de inventiv, deºi ideile sale sînt une-ori prea puþin practice.

Probleme de avut în atenþie:Are nevoie sã gãseascã curajul de a acþiona mai mult pe

baza „impulsurilor“ interioare, decît în conformitate cu aºtep-tãrile celorlalþi. Învaþã sã transforme viziunile în realitãþi prac-tice, prin strãduinþã ºi, uneori, chiar în pofida adversitãþii seme-nilor.

19 februarie – 20 martie LUPUL

Timpul vînturilor urlãtoareNativul este nãscut într-o perioadã „intermediarã“ a ciclu-

lui anual ºi într-un moment de rapide schimbãri, ce anticipeazãrobusteþea noii vieþi ce este pe cale sã se iveascã în Naturã.

Ca ºi Lupul, animalul sãu totem, este extrem de sensibilºi intuitiv, capabil sã discearnã între atitudinile ºi intenþiilecelorlalþi, indiferent cît de bine ascunse ar fi acestea. Sensi-bilitatea ºi compasiunea de care dã dovadã îl fac sã fie uneoricredul ºi vulnerabil, pasibil de a suferi dezordini emotionale,dacã îºi lasã sentimentele sã-l influenþeze. Are o adevãratãdragoste pentru tot ceea ce bucurã ochiul ºi urechea, adorînd

– 145 –



strãdaniile creative. Este bine sã petreacã mult timp concen-trîndu-se asupra gasirii de modalitãþi de auto-exprimare caresã-i poatã oferi mijloacele de recuperare necesare dupãrealizarea eforturilor rezultate din îndeplinirea sarcinilor ceîi sînt adesea încredinþate – cãci reîmprospãtarea ºi reînnoireaforþelor sale îºi au, în ceea ce-l priveºte, o sorginte lãuntricã.

Probleme de avut în atenþie:Sã înveþe sã devinã mai discriminativ în abordarea

sarcinilor ce i se dau fãrã încetare. Încercãrile la care-l supuneviaþa au scopul de a-l face în stare sã se elibereze din mrejelelimitãrilor ºi restricþiilor existente, pentru a-ºi extinde orizon-turile.

...............................................................................................

Deoarece segmentele temporale din Medicina Pãmîntuluisînt relaþionate cu anotimpurile ºi ciclul natural al anului, ori-entãrile din emisfera Sudicã sînt diferite, la fel fiind ºi animaleletotem asociate cu datele respective. De exemplu, în emisferaNordicã, Primãvara începe la Echinocþiul de primãvarã, în juruldatei de 21 martie, iar ªoimul este animalul totem repartizatperioadei 21 martie – 19 aprilie. În emisfera Sudicã, de astãdatã, Echinocþiul de primãvarã este în jurul datei de 22 sep-tembrie, astfel încît perioada 22 septembrie – 22 octombriereprezintã prima porþiune a anotimpului Primãverii, fiind aso-ciatã cu ªoimul. Pe harta Medicinii Pãmîntului, nordul ºi sudulîºi schimbã poziþiile ºi la fel se întîmplã ºi cu estul ºi vestul(vezi figura 17).

În astrologie, semnul Soarelui rãmîne neschimbat înambele emisfere, dat fiind faptul cã el este stabilit de Zodiac,

Kenneth Meadows

– 146 –


o centurã imaginarã ce înconjurã întreg Pãmîntul ºi pe care sîntreprezentate constelaþiile formate de cãtre stele.

La originile sale, Astrologia era un studiu al modelelorde energie ale Universului ºi al modului în care acesteaafecteazã ºi influenþeazã dezvoltarea umanã, deoarece ele sînt

– 147 –

Nord

Vidra22.07 – 21.08

Lupul22.08 – 21.09

ªoim

ul

22.0

9 –

22.1

0

Sud

Somonul20.01 – 18.02

Ursul brun19.02 – 20.03

Cer

bul

23.1

1 –

21.1

2

Bufn

iþa

21.0

5 –

20.0

6

Ciocãnitoarea

22.12 – 19.01

Gîsca

21.06 – 21.07

Corbul

-21.03 – 19.04

Est

Cas

toru

l23

.10

– 22

.11

Vest

ªar

pele

20.0

4 –

20.0

2

NNE

E

SES

SV

V

NV

Figura 17. Roata Medicinii Pãmîntului pentru emisfera Sudicã

Echinocþiulde toamnã(21 martie)

Solstiþiul de varã (22 decembrie)

Solstiþiul deiarnã

(21 iunie)

Echinocþiul deprimãvarã

(22 septembrie)



întipãrite în fiecare individ. Medicina Pãmîntului este o percepþiea modelelor de energie din mediul ambiant al Pãmîntului cesînt absorbite în interiorul nostru ºi ajutã la formarea perso-nalitãþii ºi comportamentului unei persoane.

Deºi nativii aceleiaºi luni, chiar nãscuþi în aceeaºi zi, pre-zintã calitãþi esenþiale similare, trebuie sã subliniez faptul cãfiecare individ este unic.

Medicina Pãmîntului ne pune la dispoziþie numai indicaþiicare ne vor ajuta sã ne înþelegem natura propriilor modele deenergie ºi a potenþialelor calitãþi. Însã, ºi mai important, elindicã nevoia fiecãruia dintre noi de a cãuta în interiorul nos-tru mai degrabã decît în afarã, explicaþii pentru modul în caresîntem.

Kenneth Meadows

– 148 –


Numai trãind în Prezent putem percepe Prezenþa Vie,

care nu se aflã în exterior, undeva, unde nu putem ajunge,

ci chiar în noi, în fiecare moment al unui veºnic Acum.

– 149 –


CAPITOLUL ªASE

Influenþele cosmice

F iecare dintre noi este un Univers. O miniaturizare amarelui Univers, funcþionînd dupã legi similare. Dacã

ne vom înþelege modul în care funcþionãm, atunci vom fi înstare sã înþelegem ºi modul în care funcþioneazã Universul, ºiviceversa, deoarece noi sîntem el, iar el funcþioneazã, de aseme-nea, în noi. Absorbim energie etericã de la stele, planete, con-stelaþii ºi alte surse Cosmice de influenþã, acestea afectînd, pînãla un anumit punct, felul în care sîntem ºi efectul pe care-lavem asupra celorlalþi. Printre forþele existente în Univers seaflã ºi influenþele Cosmice reprezentate grafic pe Roata Med-icinii ca niºte spiþe. Ele sînt arãtate ca fiind „direcþii“ cardi-nale ºi non-cardinale, nefiind, însã, orientãri geografice, aºacum s-a presupus, ci modalitãþi în care pot fi abordate puter-nicele forþe care influenþeazã fluxul energiei.

Aceste forþe nu se limiteazã la direcþii specifice ºi nu sepot îngrãdi în interiorul unui segment compartimentat din Cer-cul simbolic al percepþiei. Cu toate, ele existã împrejurul nos-tru, deasupra ºi dedesubtul nostru, în afara ºi înãuntrul nos-tru. Ele impregneazã ºi satureazã toate nivelurile fiinþei noas-

– 150 –


tre – fizic, psihic, emoþional ºi spiritual. Aºadar, o „direcþie“de pe Roata Medicinii nu se referã la locul în care se pot loca-liza anumite forþe, ci modul în care acestea pot fi abordate,deoarece direcþia din care ele sînt abordate influenþeazã ºiafecteazã modul în care ele rãspund.

Auto-cunoaºterea prinintermediul Roþii Medicinii

Înainte de a examina natura acestor forþe Cosmice,haideþi, mai întîi, sã cunoaºtem cîteva lucruri despre aceastãRoatã a Medicinii. Scopul sãu esenþial este acela de a servi dreptdispozitiv multidimensional simbolic ce permite realizarea deconexiuni cu forþele Cosmice ºi energiile naturale, pentrurealizarea echilibrului cu Natura ºi propria fiinþã. Eafuncþioneazã la toate nivelurile – fizic, psihic ºi spiritual – ºipoate fi folositã pentru realizarea multor obiective specifice.În cazul de faþã, ne vom concentra atenþia asupra scopului sãuprincipal, de mijloc de realizare a auto-cunoaºterii prin intrareaîn acord cu energiile naturale care ne afecteazã ºi influenþeazãviaþa, precum ºi mediul ambiant ce ne înconjoarã.

Roata însãºi este un cerc ce înconjoarã o cruce. Cerculreprezintã totalitatea spaþiului din întregul Univers. De aseme-nea, reprezintã spaþiul nostru personal, precum ºi tot ceea ceeste în interiorul ºi împrejurul nostru, ca indivizi.

Roata Medicinii este o mandala universalã, beneficã tutu-ror fiinþelor umane, nu doar nativilor americani ce au pãs-trat-o ºi au onorat-o, datoritã calitãþii ei de a fi un catalizator

Influentele cosmice

– 151 –

,


al altor sisteme. Un catalizator este ceva ce produce schim-bãri fãrã ca el însuºi sã sufere schimbãri, însã Roata Mediciniieste ceva mai mult decît atît. Ea funcþioneazã, de asemenea,ca proces integrator. Integrarea reprezintã strîngerea laolaltãa unor porþiuni segmentate, într-un întreg unificat ºi coordo-nat. Astfel, Roata Medicinii nu este numai un mijloc prin carese reunesc acele aspecte ale noastre pe care am fost educaþisã le presupunem ca fiind „separate“ – corp, psihic, suflet ºispirit – astfel încît sã poatã funcþiona împreunã, la unison, ciºi un mijloc de a ne aduce într-o relaþie de armonie cu altefiinþe ºi chiar cu puterile Universului! Ca un convertor cataliticde maºinã ce converteºte gazele poluante în unele neagresivedin punct de vedere ecologic, Roata Medicinii este un mijlocde transformare a sinelui nostru poluant într-un mediu înarmonie cu Universul. Un factor poluant contamineazã, mur-dãreºte, corupe ºi violeazã mediul înconjurãtor natural, com-portîndu-se întocmai precum acþiunile distructive pe care omulle face împotriva Pãmîntului ºi forþelor Cosmice ale Universu-lui, prin folosirea greºitã a psihicului ºi alegînd sã îºi serveascãºi satisfacã propriul eu. În unele tradiþii mistice, relaþiile din-tre diverse fiinþe, corpuri, obiecte ºi lucruri care împãrtºescaceleaºi calitãþi sînt numite „corespondenþe“. Cuvîntul „cores-pondenþã“ derivã din expresia latinã cum respondere, ceea ceînseamnã „a promite sau a se angaja faþã de cineva“. Are de-aface ºi este relaþionat cu responsabilitatea – capacitatea de arãspunde. Astfel, „corespondenþele“, în abordarea ºtiinþei ºama-nice, denumesc relaþiile stabilite între diferite fiinþe, puteri,substanþe ºi energii care produc apariþia unui rãspuns.Responsabilitatea noastrã – capacitatea ºi sarcina noastrã dea rãspunde – ca fiinþe umane este de a recunoaºte cã viaþa este

Kenneth Meadows

– 152 –


identicã, atît în exterior, cît ºi în interior. Pentru a schimbaexteriorul, trebuie ca, mai întîi, sã facem schimbãri în inte-rior. De fapt, la asta se referã Roata Medicinii. Sã facem schim-bãrile necesare în interiorul nostru, pentru a putea în cele dinurmã sã facem modificãri armonioase lumii de afarã, deoareceresponsabilitatea primordialã este mai întîi faþã de noi înºine,ca indivizi.

Cînd este pusã în funcþiune în afarã, centrul Roþii Medi-cinii este marcat de opt pietre care reprezintã nu numai punc-tul central în jurul cãruia totul se roteºte – percepþia indivi-dualã – ci ºi Sursa Vieþii ºi a Luminii, a Iubirii ºi a Legii, cevine din interior. Ele indicã aspectele gemene ale folosiriienergiei – Dãruirea – Primirea ºi Posesia – Hotãrîrea (sauAlegerea). Alte opt pietre marcheazã perimetrul ocupat de cercºi sînt plasate în direcþiile cardinale ºi ne-cardinale. Acestepietre reprezintã forþe din Univers ºi din individ, aºezate înechilibru, ca un simbol de permanentã aducere aminte faþã deLegile cosmice ale armoniei sau Octavele. Alte opt pietre sîntfolosite pentru a forma braþele crucii ºi a arãta cãile de urmatcãtre acumularea lãuntricã de putere a auto-cultivãrii.

Roata Medicinii poate fi, de asemenea, reprezentatã peo suprafaþã de lucru, printr-o cruce înscrisã într-un cerc – uncerc al Percepþiei, servind drept oglindã reflectorizantã cedezvãluie modul în care viaþa persoanei este energizatã ºi mod-elatã, precum ºi modul în care toate lucrurile se relaþioneazãîntr-un fel sau altul între ele. Cartea mea, The Medicine Way(„Calea medicinei“, Rider, 2001 – n.trad.) este un ghid prac-tic pentru folosirea Roþii Medicinii ca sistem de dezvoltare per-sonal.

– 153 –

Influentele cosmice,


Roata Medicinii a indienilor nord-americani ºi Cercul Mis-tic din tradiþiile vestice sînt simboluri identice însã, deoarecesînt aliniate în mod diferit, efectele ºi rezultatul nu sînt aceleaºi.Cercul mistic pune accentul asupra determinãrii prin interme-

Kenneth Meadows

– 154 –

Figura 18. O reprezentare a Roþii Medicinii, ce indicã în centrul ei sursaforþelor ce se gãsesc în interior, cele douã forþe gemene ale folosirii energieicare afecteazã acumularea personalã de putere, precum ºi cãile sau moda-litãþile de abordare a forþelor Cosmice din Univers.

Vîntul de nord

Vîntul de sud

Vîn

tul

de v

est

Forþa nordului

Forþa sudului

Forþ

a ve

stul

ui

CaleacãtrePsihic

Caleacãtre

Intuiþie

Cal

eacã

tre

Fizi

c

Lege

Vîntul de est

Forþa estului

Calea

cãtreSpirit

Luminã

Iubire

Reþin

ere

Primire

Dãruire

Hotãrâ

reVi

aþã


diul psihicului – adicã, realizînd alegeri ºi decizii prin exerci-tarea puterii intelectului ºi a ceea ce apare ca fiind de dorit,potrivit ºi benefic eului.

Cercul este aliniat, pentru a forma ºi modela în confor-mitate cu Voinþa. Este o modalitate de a prelua puterea nece-sarã, în scopul de a obþine ceea ce se doreºte. Este un mijlocîn slujba unui manipulator, în scopul exercitãrii controlului.Pune accent pe calea interesului manifestat pentru sine.

Dicþionarele definesc Voinþa ca fiind capacitatea de a faceo cauzã sã-ºi producã efectul. Nu de a produce neapãrat unefect, ci de a face ca într-adevãr ceva sã ia fiinþã. Liberul arbi-tru, deci, reprezintã libertatea de a cauza, de a fi la origineaprocesului prin care, ceea ce este dorit la un moment dat, sãcapete, într-adevãr, fiinþã. Este o capacitate ce aparþine unuicreator, atît de obiecte cît ºi de situaþii. Este o forþã creatoarea Universului! ªi fiecare din noi o avem ºi o folosim ori pen-tru a servi intereselor proprii, ceea ce ia de la alþi semeni ºide la alte forme de viaþã în scopul satisfacerii dorinþelor Sinelui,sau o folosim pentru a constitui un schimb reciproc de energii,ceea ce produce armonie, de aceastã datã, deoarece esteîmpãrtãºitã ºi celorlalþi. Voinþa este ceea ce îndreaptã forþelorcreative pe care le posedãm, putînd fi controlate de cãtre Euºi de cãtre Spirit.

Aliniamentele Roþii Medicinei demonstreazã abordareahotãrîrii cu ajutorul Spiritului. Aceastã abordare implicã par-ticiparea voluntarã ºi cooperarea la toate nivelurile fiinþei ºiîn cadrul tuturor sferelor de existenþã. Este modul în care sestabileºte echilibrul, armonia ºi frumuseþea în cadrul mediu-lui în care ne aflãm. Foloseºte energia pentru a exprima ceeace sîntem. Reprezintã, mai degrabã, „puterea de a dãrui ceea

– 155 –



ce sîntem“, decît „puterea de a lua ceea ce dorim“, exprimîn-du-ne, ca urmare, energia esenþialã aflatã în armonie. Armo-nia este o forþã ce echilibreazã dezvoltarea individualã cu ceaa Întregului, funcþionînd la nivelurile multidimensionale aleUniversului.

Cele patru direcþii

Nativii americani vedeau cele patru „direcþii“ ca fiindInteligenþe ale Spiritului, a cãrui prezenþã afecteazã toatefiinþele vii, precum ºi mediul ambiant al Pãmîntului ºi atmos-fera din jurul sãu. Aceste Inteligenþe aparþin unei dimensiunice transcede realitatea fizicã ºi psihicã ºi, prin miºcarea pe careo genereazã, afecteazã natura a ceea ce capãtã formã de mani-festare. Prin urmare, ele sînt cu mult mai mult decît conceptefilozofice, principii metafizice sau convingeri religioase. Ele sîntrealitãþi spirituale care, de fapt, reglementeazã activitateaNaturii ºi a Universului. În unele culturi, erau cunoscute cafiind „cele patru Vînturi“, deoarece, Spirite fiind, nu puteaufi vãzute, însã, ca ºi vînturile, prezenþa lor putea fi perceputãprin intermediul efectului pe care acestea îl aveau asupramediului înconjurãtor. Unii le venerau ca pe niºte „zei“ sau cape niºte arhangheli – cel mai înalt grad al fiinþelor cereºti –deoarece ele controlau ºi administrau sistemele de sprijin alvieþii din Univers. Unele triburi de nativi americani le denu-meau „apãrãtori ai Spiritului“, deoarece ei sînt gardienii ºi îngri-jitorii Universului. Deºi erau în posesia unor forþe extraordinare,ei nu erau temuþi, ci priviþi ca fiind abordabili ºi binevoitori.

Kenneth Meadows

– 156 –


Aceste Inteligenþe cosmice, însãrcinate cu apãrarea naturii ºi,mai degrabã, a structurii lucrurilor ce se manifestã de o manierãsau alta, decît a formei sub care acestea se prezintã, erau pri-vite ca avînd capacitatea de a se exprima fãrã a avea necesi-tatea unui vehicul corporal.

Pentru reprezentarea acestor „apãrãtori ai Spiritului“ ºipentru a servi drept „conectori“ simbolici, au fost folosite tote-murile. Totemul Nordului este Bizonul, un animal care furnizapopoarelor native toate elementele necesare pentrusupravieþuire, deci indicã puterea înmagazinatã disciplinat.Totemul Vestului este Ursul Grizzly, care este caracteristic forþeiinterioare ºi introspecþiei. Totemul Estului este Vulturul, opasãre cu faima de a zbura foarte aproape de Soare – sursaluminii ºi a radiaþiei. Totemul Sudului este ªoarecele, un micuþanimal asociat cu creºterea rapidã, ce pune accentul asupraimportanþei ideii de a nu confunda puterea cu mãrimea.„Mustãþile“ sale indicã importanþa „apropierii“ de lucruri ºiputerea sentimentelor.

Indiferent ce anume se asociazã cu o Forþã direcþionalã,în abordarea unui sistem spiritual, mistic, magic sau metafi-zic, acesta este pus de acord cu o modalitate de exprimare aenergiei ºi afecteazã modul sãu de acþiune. Cu alte cuvinte,mai devreme sau mai tîrziu, individul trãieºte consecinþele aces-tei abordãri. Prin urmare, direcþia este un element de o pri-mordialã importanþã. La fel sînt motivaþia ºi intenþia.

Motivaþia este elementul care iniþiazã miºcarea ºi producerealizarea unei anumite acþiuni într-un anume fel. Este o forþãgeneratoare care de fapt conduce realizarea unei activitãþi.Intenþia este relaþionatã cu obiectivul ce trebuie atins. În abor-darea ºamanicã, motivaþia este reprezentatã întotdeauna de

– 157 –



Iubire ºi Armonie, astfel încît ceea ce se obþine este menit întot-deauna sã fie în final pentru beneficiul persoanei, persoanelorsau fiinþelor implicate, în scopul de a reface sau de a menþinearmonia ºi echilibrul. Intenþia, în orice caz, este întotdeaunaconcentratã asupra unui scop specific.

Feng Shui

A intra în armonie cu forþele Cosmice care protejeazãmediul s-a numit în China anticã Feng Shui. Feng Shui înseam-nã „Vînt ºi Apã“, indicînd faptul cã aceste forþe ascunseacþioneazã ca aerul ºi apa în modul în care este întreþinut întregmediul ambiant ce ne înconjoarã. Într-adevãr, sfatul maeºtrilorFeng Shui era cãutat în momentul construirii unei case, în legã-turã cu locul cel mai nimerit pentru ridicarea acesteia, pre-cum ºi locurile unde era nimerit sã i se aºeze uºile ºi ferestrele,pentru ca toate elementele construcþiei sã se aºeze armoniospe direcþiile forþelor. Chiar ºi în prezent existã consultanþi FengShui ce lucreazã în comunitãþile chinezeºti din unele dintrecele mai dezvoltate oraºe ale lumii, practicînd aceste strãvechitradiþii, de o vîrstã apreciatã ca fiind de cel puþin trei mii deani. În orice caz, originile sale merg cu mult mai în urmã,deoarece ele derivã din ºamanismul timpurilor cu mult maistrãvechi.

Vîntul ºi Apa sînt termeni care descriu nu numai forþelecare ne modeleazã mediul nostru înconjurãtor, ci ºi suflul vieþii,al trãirii, care le permite sã continue sã influenþeze mediul.Oricum, Feng Shui nu a reprezentat un mijloc de a controla

Kenneth Meadows

– 158 –


ºi a supune mediul înconjurãtor, ci, mai degrabã, un mijloc princare sã se poatã trãi în respect ºi armonie în cadrul acestuia,acþionînd în concordanþã cu efectele sale pozitiv ºi conºtien-tizînd orice influenþã negativã. Cu alte cuvinte, ca ºi ªamani-ca ºi spiritul ºamanismului din care ºi-a avut sorgintea, FengShui era un mod practic de a lucra cu realitatea – cu felul încare aratã Universul.

Intrarea în legãturã cu direcþiile cardinale

Dacã intrãm în armonie ºi cooperãm cu forþele Naturii,mediul înconjurãtor ne va sprijini ºi ne va proteja. Dacã neamestecãm agresiv în Naturã sau sîntem motivaþi în abordareanoastrã de un egoism ce genereazã lipsã de armonie ºi haos,echilibrul sãu se va rupe cu consecinþe ameninþãtoare ºi, une-ori, chiar dezastruoase. Aºadar, cum ar trebui sã stabilim direcþi-ile ºi sã recunoaºtem forþele ce sînt inerente în fiecare?

În emisfera Nordicã, pivotul în jurul cãruia stelele par sãse roteascã este constituit de Polaris – Steaua Nordului. Într-onoapte seninã, Polaris poate fi lesne localizatã, deoarece estepoziþionatã în linie dreaptã deasupra „cãuºului carului“ – ungrup de stele cu formã caracteristicã aflat în constelaþia UrsaMare – cunoscut, de asemenea, sub numele de Carul Mare.Steaua Polarã strãluceºte destul de tare. Pe Roata Medicinii,nordul este poziþionat deasupra cercului, deoarece perspecti-va este cãtre Pãmînt, ca ºi cum cineva ar privi cãtre Steaua Nor-dului. În astrologie ºi în hãrþile stelare taoiste, sudul este po-

– 159 –



ziþionat deasupra, deoarece perspectiva este „cereascã“ sau Cos-micã, ca ºi cum cineva ar privi din direcþia Stelei Polare. Înoricare dintre situaþii, este stabilitã o poziþie în Timp ºi Spaþiuîn relaþie cu un punct fix ºi inamovibil – în cazul de faþã SteauaPolarã.

Pe Roata Medicinii, estul este poziþionat în dreapta, ves-tul este în stîanga iar sudul este la baza cercului.

Se poate chiar ajunge la o „percepþie emoþionalã“ afiecãreia dintre aceste direcþii cardinale, precum, de aseme-nea, este posibil sã se obþinã învãþãturi personale dinconectarea la ele, posibilitate oferitã de efectuarea unor expe-rienþe cum ar fi urmãtoarea.

Kenneth Meadows

– 160 –

Figura 19. Polaris,Steaua Nordului, se aflã înlinie dreaptã de la primastea a „carului“, sau CarulMare, un grup de ºaptestele care se rotesc înjurul poziþiei aparent„fixe“ a Stelei Polare înemisfera nordicã. Cea de-aºasea stea din grup este ostea „dublã“.

oiºtea

carulStea dublã

Polaris – Steaua Nordului


..........................................................................

EXPERIMENTUL 9

Conectarea la forþa nordului

Aºteptaþi venirea unei perioade din decursul lunii încare Luna sã fie în creºtere cãtre faza ei de maxim ºi puteþiieºi afarã spre a-i admira lumina argintie.

Localizaþi Steaua Nordului ºi aliniaþi-vã cu aceadirecþie, în aºa fel, încît sã fiþi cu faþa îndreptatã cãtre Nord.Acum, concentraþi-vã atenþia asupra Stelei nordului ºideveniþi conºtient de perfecþiunea acelei miºcãri aproapeimperceptibile ce face sã parã cã întrega galaxie se roteºteîn jurul acelui punct de pivotare ca un vîrf ascuþit de ac.

Acum, „conectaþi-vã“ la Forþa nordului. Puteþi faceacest lucru prin afiºarea doar a unei intenþii clare de a oface, rãmînînd într-o atitudine de aºteptare pozitivã ce pro-duce, fãrã îndoialã, plãcere.

– 161 –

Nord

Sud

Est

Vest

Figura 20. Direcþiile cardinaleînscrise pe Roata Medicinii.



O calitate a Forþei nordului este reînnoirea. Astfel, princonectarea la Forþa nordului, puteþi primi de acolo energiede aceastã calitate, pe care sã o absorbiþi – o posibilitatede a vã reinnoi fiinþa: realizaþi un nou început ºi daþi la spatetot trecutul, cu toate greºelile, durerile, amãrãciunile ºi deza-mãgirile. Toarte acestea, pentru a fi re-fãcut!

Nu trebuie sã „faceþi“ nimic, doar sã fiþi receptiv, ast-fel încît psihicul sã poatã fi deschis, pentru a primi infor-maþii, ºi relaxat, pentru ca trupul sã poatã fi pregãtit sã trã-iascã experienþa tuturor senzaþiilor. Trebuie doar sã per-miteþi Forþei nordului sã vã energizeze. Printre multe alteatribute ale sale, este ºi Claritatea, deci daþi voie Forþei Nor-dului sã îndepãrteze limitãrile care în trecut v-au împiedi-cat sã vedeþi lucrurile aºa cum sînt cu adevãrat ºi nu aºacum alþii v-au lãsat sã credeþi cã sînt ºi cereþi acestei Forþesã vã înveþe personal lecþia despre claritate.

Apoi intraþi înapoi în casã ºi notaþi toate senzaþiile pecare le-aþi trãit, precum ºi învãþãturile personale pe care le-aþi primit.

..................................................................................

EXPERIMENTUL 10

Conectarea la forþa vestului

Pentru acest experiment, cel mai bine este sã alegeþi unmoment cînd, ieºind afarã, puteþi admira apusul Soarelui.

Fiind cu faþa îndreptatã cãtre Vest, urmãriþi Soarelecum se scufundã încet, sub linia orizontului ºi, pur ºi sim-

Kenneth Meadows

– 162 –


plu, relaxaþi-vã ºi permiteþi sã fiþi absorbit de pãtura moalea culorilor aurite, „conectîndu-vã“ la Forþa debordantã a ves-tului.

O calitate a vestului este transformarea, pe care o trãiþichiar în aceste momente ale experimentului, ca experienþãfizicã, deci permiteþi, doar, sã fiþi atins de forþa care aduceschimbarea – forþa care vã permite sã fiþi transformat faþãde cum aþi fost înainte, sã fiþi eliberat de limitãrile ºi con-strîngerile care v-au stãpînit ºi îngrãdit anterior, schimbîn-du-vã în ceea ce sînteþi capabil sã deveniþi: o fiinþã maicuprinzãtoare, mai completã.

Trãiþi aceastã schimbare, sesizaþi modul în care ea chiarse petrece în clipa de faþã. Nu vã gîndiþi, doar, la ea, cu aju-torul psihicului, ci simþiþi-o fizic!

Apoi cereþi Forþei vestului sã vã dea o lecþie personalãdespre schimbare, tranziþie ºi transformare, aºteptîndrãspunsul.

Pînã cînd toate acestea se vor fi întîmplat, Soarele vafi plonjat, deja, sub linia orizontului, iar ziua se va fipreschimbat în noapte. Chiar aceastã acþiune a Naturii vãva ajuta sã înþelegeþi nevoia de a vã aduce viziunile ºi spir-itualitatea înapoi, cu picioarele pe Pãmînt.

Intraþi înapoi în casã ºi notaþi-vã trãirile ºi mesajele cev-au fost transmise.

.................................................................................

– 163 –



EXPERIMENTUL 11

Conectarea la forþa estului

Treziþi-vã înainte de ivirea zorilor ºi ieºiþi din casã,mergînd într-un loc din naturã, undeva unde sã nu se audãderanjantul zgomot al traficului. Dacã este propria dumneav-oastrã grãdinã, e bine. Însã, dacã locuiþi într-un oraº, fiemare, fie mic, ar putea fi nevoie sã vã planificaþi o ieºire deo zi sau douã într-o zonã ruralã, undeva unde sã vã fie maiconvenabil sã fiþi martor al ivirii zorilor.

Staþi în picioare, cu faþa spre Est, spre direcþia din careva izbucni licãrirea luminoasã, ascultînd cu atenþie nemiºcareanopþii. Lãsaþi-vã încãlzit de plapuma sa de liniºte, ºi încer-caþi sã distingeþi sunetele care existã în acea liniºte. Apoi,chiar înainte de rãsãritul Soarelui, acele sunete ale liniºtii sevor amplifica, devenind sunetul general al corului zorilor, pemãsurã ce ºi pãsãrile se trezesc din moþãialã ºi sînt atinsede miºcarea blîndã ce vesteºte apariþia unei noi zile.

Pe mãsurã ce orizontul începe sã se lumineze îndepãrtare, conectaþi-vã la Forþa estului ºi trãiþi senzaþia ofer-itã de forþa ºi vitalitatea generate de ivirea unei noi zile.Simþiþi în dumneavoastrã cum forþa „se trezeºte“ ºi vã aduceluminã în acele zone ale vieþii pe care nu le-aþi înþeles.

O calitate a Forþei estului este iluminarea, deci cereþiForþei estului sã vã ilumineze cu învãþãturile sale, acum.

Dupã aceea, scrieþi o relatare a experienþelor trãite ºia învãþãturilor primite.

................................................................................

Kenneth Meadows

– 164 –


EXPERIMENTUL 12

Conectarea la forþa sudului

Planificaþi-vã sã vã aflaþi într-o locaþie din exteriorulcasei, cam în jurul amiezii. Puteþi face acest lucru într-o grã-dinã sau într-un loc unde sã puteþi fi înconjuraþi de elementedin naturã. Situaþi-vã cu faþa spre Sud, care este direcþiaspre care se gãseºte ºi Soarele, la miezul zilei.

Staþi relaxat, însã cu atenþia treazã, ºi ridicaþi mîna,ca ºi cum aþi încerca sã atingeþi Soarele cu mîna. Nu întin-deþi prea mult, nu depuneþi nici un efort deosebit, în niciun fel – doar o miºcare uºoarã, blîndã, pe mãsurã ce vã conec-taþi la Forþa sudului, pentru a putea percepe apropierea radi-aþiei sale. Pe mãsurã ce inspiraþi, conºtientizaþi treptat ostrãlucire interioarã, odatã cu primirea puterii în dumnea-voastrã. Continuaþi asta pentru cîtva timp, apoi lãsaþi-vãbraþul sã se relaxeze pe lîngã corp.

Adaptabilitatea este o calitate a sudului, deci cereþiForþei sudului sã vã ajute sã vã miºcaþi mai uºor, odatã cucurgerea vieþii, precum ºi sã vã adaptaþi la împrejurãrile atîtde schimbãtoare oferite de aceasta. Cereþi Forþei Suduluisã vã înzestreze cu flexibilitatea necesarã pentru a vã adap-ta la schimbãri ºi sã vã dea acea învãþãturã personalã ce vãpoate ajuta sã deveniþi mai intuitiv.

Imediat dupã terminarea experimentului, notaþi sen-zaþiile trãite ºi învãþãturile primite.

................................................................................

– 165 –



Aºadar, forþele inerente existente în aceºti „apãrãtori aiSpiritului“ se manifestã în funcþie de direcþia din care sînt abor-daþi, precum ºi de motivaþia ºi intenþia ce coloreazã acel modde acþiune. Deºi ei transcend Dimensiunile, ei genereazã cutoþii miºcare în interiorul lor. Fiecare are, de asemenea, o mareinfluenþã asupra dezvoltãrii generale a fiinþei noastre. De exem-plu:

Forþa vestului activeazã inteligenþa prezentã în corpul fizicºi îi dã posibilitatea de a lucra cu substanþele materiale ceformeazã în noi carnea, sîngele ºi oasele.

Forþa nordului limpezeºte mintea ºi purificã fiinþa noas-trã psihicã.

Forþa sudului dã forþã ºi vigoare „sinelui“ intuitiv.Forþa estului ne dã capacitatea de a fi iluminaþi de flash-

uri de inspiraþie ºi înþelegere, prin intermediul celui mai pro-fund „sine“ al nostru, care este ºi cel mai nobil aspect al întregiinoastre fiinþe.

Culorile celor patru Forþe

Pe Roata Medicinii, fiecare dintre cele patru Forþe esteasociatã cu o culoare – albul în nord, negrul pentru vest, gal-benul pentru est ºi roºu pentru sud – deoarece culoarea repre-zintã o expresie vibratoare a calitãþilor inerente ale acestorforþe, avînd ºi ea un puternic impact asupra sistemului ener-getic uman.

„Apãrãtorii“ Spiritului sînt puteri creatoare intangibile,care pot fi mai presus de capacitatea umanã de înþelegere, însã

Kenneth Meadows

– 166 –


sînt posibil de contactat din punct de vedere ºamanic. Iatã,mai jos, cîteva dintre calitãþile de bazã ale acestora, principaleledomenii de influenþã asupra condiþiei umane, precum ºi tote-murile lor.

........................................................................................FORÞA NORDULUI

Forþa înnoiriiForþa accelerãrii Forþa puritãþiiForþa limpezimii

Trãsãturã umanã principalã: psihiculCaracteristicã esenþialã: inteligenþaPune accent pe: puritate ºi intensitateTotem: bizonulCuloarea: albul

.......................................................................................

FORÞA VESTULUIForþa transformãriiForþa introspecþieiForþa consolidãriiForþa punerii în contact

cu pãmîntulTrãsãturã umanã principalã: corpul fizicCaracteristicã esenþialã: rezistenþãPune accent pe: stabilitateTotem: ursul grizzlyCuloarea: negrul

........................................................................................

– 167 –



FORÞA ESTULUIForþa ce face Lumina sã existeForþa de a risipi întunericul

ºi ignoranþaForþa iluminãrii ºi dãruirii

de cunoºtinþeForþa deºteptãriiForþa de înnoire a vieþii

Trãsãturã umanã principalã: SpiritulCaracteristicã esenþialã: previziuneaPune accent pe: spiritualitateTotem: vulturulCuloarea: galbenul

........................................................................................

FORÞA SUDULUIForþa creºterii organiceForþa descopeririiForþa dãruirii de învãþãturiForþa desfãºurãriiForþa percepþiei interioare –

cunoaºterii intuitive.Trãsãturã umanã principalã: trãirile afectiveCaracteristicã esenþialã: apropiereaPune accent pe: vitalitateTotem: ºoareceleCuloarea: roºul........................................................................................

Kenneth Meadows

– 168 –


Wakan – Tanka

Miºcarea pe care am indicat-o pe Roata Medicinii, ceporneºte de la nord, se miºcã în sens invers acelor de ceasor-nic înspre vest, trece prin est ºi continuã în sensul acelor deceasornic spre sud, este o miºcare în spiralã. Dacã ar fi sã otrasãm pe un cerc bi-dimensional, ar produce o formã de „s“care, la indienii cîmpiilor Americii de Nord, reprezenta un sim-bol care desemna Wakan-Tanka – sau manifestarea Marelui Spir-it. Acesta este reprezentat aici ca apãrînd din Psihicul Mare-lui Spirit în partea de nord, deplasîndu-se cãtre vest, pentrua se manifesta sub formã fizicã, apoi spre est, pentru a fi acti-vat de cãtre Spirit, iar apoi cãtre sud, pentru a trãi în calitatede Copil al Naturii, în scopul de a permite Spiritului sã trãi-ascã experienþa îngemãnãrii cu materia. Simbolul indicã, deasemenea, deplasarea energiei cãtre formã ºi, înapoi, a formeicãtre stadiul energetic.

– 169 –

Figura 21. Simbolul Wakan-Tanka, al energiei ce se miºcã în spiralã,cãtre manifestarea efectivã a formei, precum ºi al formei ce revine la sta-diul de energie, în cadrul Ciclului Creaþiei.



Prin unirea laolaltã a polaritãþilor de nord ºi de sud, sim-bolul cu formã de „S“ devine un alt simbol, cel al unei cifre„8“, care reprezintã cercul geamãn al miºcãrii efectuate întredouã polaritãþi – cea vizibilã ºi cea invizibilã, cea fizicã ºi ceaspiritualã, psihicul ºi materia, Yin ºi Yang, într-un continuumneîncetat al existenþei.

Yang ºi Yin

Originea tuturor miºcãrilor ºi chiar a Vieþii însãºi este expri-matã prin strãvechiul simbol chinezesc al Tai Chi – maxima supre-maþie – care combinã în el esenþa Cerurilor ºi a Pãmîntului, dinpunct de vedere spiritual ºi fizic. Are o semnificaþie similarã cusimbolul Wakan – Tanka. Sursa Originalã unicã ºi-a polarizat ener-gia în Structura sa interioarã, împãrþind-o în douã zone – Yinºi Yang – fiecare din ele fin echilibratã ºi aflatã în armonie cucealaltã, cuprinzînd o forþã dinamicã ciclicã de miºcare ºi odih-nã ce dã capacitate forþei sã se preschimbe în formã.

Yin ºi Yang nu sînt stãri statice ale unor energii diferite,ci valori relative – faze interschimbabile ale aceleiaºi energii

Kenneth Meadows

– 170 –

Figura 22. Mandala Taoistã Tai Chi reprez-intã simbolul aspectelor activ ãi receptiv, mas-culin ºi feminin ale Sursei Originale, aflateîn echilibru perfect ºi dinamic pentru a scoateîn evidenþã relaþia dintre forþele opuse ºi com-plementare inerente în toate formele de ma-nifestare.


esenþiale. Activ ºi pasiv, pozitiv ºi negativ, cald ºi rece, mas-culin ºi feminin. Aspecte de expansiune ºi contracþie aleaceluiaºi lucru, derivînd din aceeaºi Sursã. Yang transformã ºitransportã, Yin asimileazã ºi înmagazineazã.

Ideograma chinezeascã pentru Yang înseamnã „parteaînsoritã a colinei“, în timp ce Yin reprezintã partea umbroasãa acesteia. Aceste imagini exprimã modul în care, printr-omiºcare naturalã, cum este cea a Pãmîntului deplasîndu-se peorbita sa în jurul Soarelui, fiecare dintre ele se transformãneîncetat una în cealaltã, la fel precum partea însoritã a co-linei devine partea umbroasã, în decursul procesului creatival schimbãrii.

Yang ºi Yin sînt, aºadar, douã Forþe originale ce guverneazãUniversul ele însele simbolizând Armonia. Toate lucrurile sîntalcãtuite din proporþii variabile de Yang ºi Yin, aflate într-o starecontinuã de miºcare ºi schimbare. Prin urmare, nimic din ceeace pare veºnic nu rãmîne ca atare. Totul, îndiferent cît de sta-tic sau solid ori aparent imobil ºi permanent, vibreazã ºipulseazã. Totul este doar energie ce devine formã, rãmîne, apoi,în aceastã stare pentru o perioadã, iar apoi redevine energie,într-un magnific, circular, ciclic ºi spiralat Dans al vieþii.

Dinamica vieþii

Înþelegerea realitãþii lui Yang ºi Yin este foarte importan-tã, deoarece ne ajutã sã pãtrundem tainele dinamicii Vieþii –modul în care energiile naturale afluiesc ºi se modificã. Între-gul Univers este într-o stare continuã de schimbare, datoritã

– 171 –



interacþiunii creative a acestor Yang ºi Yin ºi la fel sînt ºioamenii, deoarece nu sîntem altceva decît niºte mini-univer-suri. Modelul schimbãrii perpetue al anotimpurilor de-a lun-gul ciclului anual nu este un proces ce se desfãºoarã la întîm-plare, ci este chiar felul natural de a fi al Realitãþii, iar acestlucru are efect asupra a tot ceea ce capãtã formã de mani-festare, inclusiv asupra noastrã, cãci noi înºine sîntem formaþi,în parte, de cãtre acesta. În momentul ºi în locul naºterii noas-tre, acoperãmîntul de carne ce îmbracã Spiritul uman conþineexpresia naturii schimbãtoare a Pãmîntului însuºi, precum ºio hartã a Universului (aspect pe care deja l-am discutat în capi-tolul anterior), deoarece legile cosmice care guverneazã Uni-versul funcþioneazã în egalã mãsurã ºi în noi. Aceleaºi Forþecondiþionante ºi procese care compun Universul intrã ºi în com-punerea noastrã.

Ceea ce a fost numit „Creaþie“ este, astfel, în aria de refer-inþã a Realitãþii, un proces de transformare – din ceea ce esteinvizibil, în ceea ce este vizibil: intangibilul devine tangibil, ener-gia se transformã în materie ºi materia se preschimbã, înapoi,în energie.

Potrivit strãvechii înþelepciuni, Creaþia depinde de patruPrincipii: cel activ ºi cel de iniþiere fiind atrase de cel pasiv ºicel de recepþionare ºi formînd, astfel, o Unitate în echilibruºi armonie, pentru a produce o nouã creaþie, prin intermediulforþei sale inerente a Iubirii. Astfel, cele Douã elemente pro-duc un al Treilea, ca rezultat al forþei de legãturã a Iubirii, carele-a unit ºi Le întruchipeazã. Iar cel de-al Treilea aduce la luminãpe cel de-al Patrulea, care reprezintã multitudinea tuturor ele-mentelor ce se manifestã efectiv.

Kenneth Meadows

– 172 –


ªamanii taoiºti denumeau aceastã Sursã ca fiind un„Soare“ spiritual, ce a apãrut din „Marele Vid“, numit de eiWu Chi. Nativii americani îl numeau „Marele Mister“, din carea apãrut Marele Spirit. Printre vechii evrei, cuvîntul YHVH erainterpretat ca „Cel ce nu poate fi numit“ ºi era tradus ºi prin„Sînt ceea ce sînt“. Yahweh sau Yeywah (vocalele nu sîntconþinute în alfabetul ebraic, de douãzeci ºi douã de caractere)poate însemna, de asemenea, „Sînt Iubirea absolutã ºi Iubireabsolutã este ceea ce sînt“. „Soarele“ spiritual – Marea Stea– potrivit acestei abordãri ºamanice strãvechi, conþine, în Uni-citatea sa, o Treime a Fiinþelor Originale, care au dat naºtereUniversului ºi la tot ceea ce conþine acesta, din momentul încare Universul a devenit conºtient de sine ºi a început sã seextindã. Pe mãsurã ce forþa expansivã a acestei Mari Stele s-aextins într-o amplã miºcare în spiralã – amestecînd, dispersîndºi absorbind energie purã, El însuºi dilatîndu-se din interiorulSãu cãtre în afarã – particule din El au afluit pe tot cuprinsulSpaþiului, ca praf Cosmic. Acestea au format apoi solul Pãmîn-tului ºi, de asemenea, substanþa din care s-a alcãtuit însãºicarnea umanã. Aceasta este în realitate ºi semnificaþia pre-ceptelor sacre ale iudaismului ºi creºtinismului, în legãturã cufiinþa umanã: „din þãrînã aþi apãrut, în þãrînã vã veþi întoarce“(Geneza 3:19). Fiecare dintre noi sîntem o particulã cuconºtiinþã de sine a Luminii provenite de la Marea Stea. Pul-bere stelarã! Scîntei izolate rupte dintr-o Fiinþã Solarã. Un Spi-rit existînd ca expresie a unui Spirit superior. Astfel, Cel fãrãde Nume este capabil sã Se perceapã într-o infinitate de mo-duri, multiplicîndu-se, reproducîndu-se într-un numãr infinitde feluri. Deci, este ca ºi cum am trãi într-un Univers hologra-fic ºi noi înºine am fi un sistem holografic. (O hologramã este

– 173 –



o imagine tridimensionalã, în care fiecare parte a reprezen-tãrii conþine o imagine a întregului, în vreme ce întregul esteconþinut în informaþii prezente în fiecare parte, în mod indi-vidual.) Acestea au fost învãþãturile „Înþelepþilor“, pãstrate„ascunse“, în umbra cunoaºterii, sau suprimate.

Prima Fiinþã Originalã a Triplei Unitãþi, potrivit acestorcunoºtinþe, este Fiinþa Cosmicã ce creeazã particulele.

A doua Fiinþã Originalã a Triplei Unitãþi creeazã modelede tip undã, prin care El reuºeºte sã strãbatã totul ºi prin inter-mediul cãruia tuturor elementelor li se dã posibilitatea sã fieaprovizionate cu energie.

Cu ajutorul forþei de unire a Iubirii – a lui Yang ºi Yin„încãrcate“ pozitiv ºi negativ – cele douã fiinþe descrise maisus dau naºtere celei de-a Treia, întru totul egalã cu ele, pen-tru a putea avea loc manifestarea efectivã.

Potrivit concepþiei nativilor americani, Marele Spirit ºiMarele Mister nu sînt entitãþi identice, ci se completeazã unape cealaltã. Europenii care s-au aºezat pe pãmînturile lor, pre-cum ºi misionarii acestora, avînd o concepþie despre Dumnezeupotrivit cãreia acesta avea atribute umane, însã puterisupranaturale, care putea sã exprime o mare iubire ºi compa-siune, pe de o parte, ºi gelozie violentã ºi condamnare, pe dealta, nu puteau înþelege o asemenea abordare. Marele Spirits-a nãscut din vid – care este Marele Mister – pentru a dirijacrearea tuturor formelor de viaþã ºi a face acest lucru cudragoste, frumuseþe ºi armonie.

În est, ºamanii taoiºti aveau o abordare similarã, deºi expri-matã într-un mod diferit. Lao Tzu, un înþelept chinez, a descrisvidul ca fiind „Nimicul din care a apãrut totul“. Cele Trei MariFiinþe conþinute în interiorul Celui fãrã de Nume erau reprezen-

Kenneth Meadows

– 174 –


taþi, în mitologia taoistã, sub forma a trei „Împãraþi“. AceºtiaTrei, erau percepuþi ca avînd controlul asupra celor trei cor-puri principale ale fiinþei umane – cel fizic (care cuprinde Cor-pul energetic ºi Corpul psihic), Sufletul ºi corpul sãu de Luminã,ºi Spiritul, ce reprezintã fiinþa esenþialã. Despre cei TreiÎmpãraþi se credea cã locuiesc în trei „palate“ – „locuri cereºti“sau tan-tien – cele „trei comori” ale unei fiinþe umane. Tan-tien-ul Inferior este poziþionat în Corpul energetic ºi este locali-zat imediat sub ombilic ºi la aproximativ 5 cm (cîþiva inci) subsuprafaþã. Reprezintã un loc de depozitare pentru esenþa vitalã(vezi capitolul 7). Din „rezervorul“ sãu distribuie esenþa susþinã-toare a vieþii prin intermediul substanþelor biochimice ºi a fluidelor electromagnetice, precum ºi cu ajutorul fluidelor corpului. Tan-tien-ul Median se aflã în zona pieptului. Pe mãsurãce o persoanã trãieºte experienþa unei expansiuni a percep-þiei ºi devine, din punct de vedere spiritual, mai „conºtient“,acest tan-tien se deplaseazã cãtre coloana chakrei centrale. Tan-tien-ul este localizat în cap ºi se ocupã de percepþialucrurilor non-fizice. Toate trei se dezvoltã în mod natural, înconcordanþã cu modalitatea care se potriveºte cel mai binefiecãrui individ.

Cele Patru Elemente

În lumina celor descrise mai sus, cele Trei Fiinþe Origi-nale erau percepute ca fiind creatoare a ceea ce a devenit cunos-cut sub denumirea de Elemente – Fiinþe Energetice respon-sabile pentru structura ºi substanþa materiei. Prin intermediul

– 175 –



lor, energiilor li se dã posibilitatea sã capete formã, într-o mani-festare fizicã. Elementele acestea sînt procese de transformarecare nu numai posedã calitãþi specifice, ci au inteligenþã,deoarece Spiritul le dirijeazã miºcãrile. Fiecare Element areo influenþã directã asupra proceselor fizice, psihice ºi spiritualeale fiinþei umane, deci înþelegerea a cîte ceva din natura lorne poate ajuta sã intrãm în armonie cu ele. Nu trebuie sã existenici o intenþie de a le manipula sau controla, deoarece pro-cedînd în acest mod se creeazã consecinþe adverse.

Potrivit tradiþiilor mistice ale Vestului, existã patru ele-mente: Aer, Foc, Apã ºi Pãmînt. Aceste patru au fost privite cafiind „componente“ de bazã a tot ceea ce existã în realitateafizicã, deºi acestea nu au fost înþelese ca fiind substanþe fizi-ce, ci principii metafizice care guverneazã modul în care seînfãþiºeazã materia. În orice caz Elementele pot fi cel mai bineînþelese în calitate de miºcãri ale energiei. Ele indicã moda-litatea în care energia se deplaseazã ºi este transformatã sautransmutatã într-un proces natural. Cele patru elemente aufost, uneori, reprezentate simbolic sub forma unei cruci cubraþe egale, conþinutã în interiorul unui cerc, pentru a lereprezenta în stare de echilibru. Fiecare a fost asociatã cu oDirecþie, însã aceasta indica mai degrabã o manierã de acþi-une în relaþie cu o Forþã Direcþionalã sau „apãrãtor al Spiri-tului“, decît un loc anume. De exemplu o abordare graficã aacestor idei care plaseazã Pãmîntul în nord, Aerul în est, Foculîn sud ºi Apa în vest, este una în care accentul se pune pe con-trol ºi manipulare, în vreme ce într-o reprezentare graficã ceplaseazã Aerul în nord, Focul în est, Apa în sud ºi Pãmîntul învest, accentul se pune pe armonie ºi echilibru.

Kenneth Meadows

– 176 –


Fiecare Element este Spirit, însã nu este un Spirit indi-vidual, ca cel „uman“, nici nu este un Spirit de „grup“, cumse întîmplã cu animalele ºi copacii. Mai degrabã este o clasãde Spirit. De aceea ºi nativii americani denumeau elementeleca fiind clanuri de Spirite.

Toate Elementele au fost responsabile pentru modelareasubstanþei ºi structurii însãºi planetei Pãmînt, în momentul încare aceasta a luat fiinþã, ºi sînt ºi în prezent implicate activîn acest proces, precum ºi în organizarea ºi organizarea a ceeace este pe cale sã capete formã. Fiecare Element are calitãþiºi caracteristici vizibile:

Focul este creativ, expansiv, viguros, exploziv, devorator.

Apa este fluidã, adaptabilã, absorbantã, se poate contrage,se poate dispersa.

Aerul este nemãrginit, rapid, neliniºtit, imprevizibil.

Pãmîntul este stabil, rãbdãtor, producãtor de hranã,încãpãþînat.

Fiecare Element este predominant în cîte unul din cele patrucorpuri principale ale unei fiinþe umane:

Elementul Pãmînt predominã în corpul fizic

Elementul Apã predominã în corpul energetic

Elementul Aer predominã în corpul psihic.

Elementul Foc predominã în corpul Sufletului.

– 177 –



Fiecare Element guverneazã un aspect al vieþii însãºi.Focul – scînteia vieþii.

Aerul – rãsuflarea vieþii.

Apa – curgerea rîului vieþii.

Pãmîntul – substanþa vieþii.

Spiritele elementelor, deºi, mai degrabã clase decît grupuri– în unele scrieri sacre ele sînt denumite ºi Coruri – nu au genînsã au expresii individuale ale fiecãruia dintre ele ºi acesteasînt cele care, uneori, sînt denumite Spirite ale Naturii. SpiriteleNaturii pot fi considerate drept constructori ai acesteia ºilucreazã la un nivel inconºtient, în timp ce elementele sîntproiectanþii ºi funcþioneazã la un nivel supraconºtient.Spiritele Naturii nu au corpuri, însã ele se pot înfãþiºa oame-nilor sub forma imaginilor ce le indicã natura de spirit alpãdurii: spiritele Aerului apar în chip de zîne cu aripi, de exem-plu; spiritele Focului apar drept salamandre; spiritele Apei, canimfe; iar spiritele Pãmîntului, ca gnomi. Nu trebuie sã fie con-fundate cu niºte Deva (zeitãþi), aºa cum se întîmplã adesea.Cuvîntul „deva“ provine dintr-un cuvînt sanscrit, care se tra-duce drept „strãlucitorul“ – avînd semnificaþia unei FiinþeCeleste sau arhanghel. Aceste Deva sînt Spirite care se ocupãcu conducerea întregii planete ºi formele de viaþã pe care FiinþaPlanetarã le susþine. Elementele, atunci cînd sînt perceputeca Realitãþi existente, mai degrabã decît principii sau concepte,sînt identificate drept inteligenþe creative ºi formative care auemanat din Marele Spirit ºi funcþioneazã într-o relaþie dina-

Kenneth Meadows

– 178 –


micã în cadrul Naturii, fiecare exprimînd, prin prezenþa sa, ocalitate a miºcãrii.

Totemurile Animale

În tradiþiile amerindienilor, fiecare Element era asociatcu un totem animal care furniza o cunoaºtere mai profundãa calitãþilor sale esenþiale, servind, de asemenea, drept „conec-tor“. De exemplu:

Focul cu ªoimul

Apa cu Broasca

Pãmîntul cu Broasca Þestoasã

Aerul cu Fluturele

La amerindieni, ªoimul este o „pasãre de Foc“, nu numaideoarece, ca ºi Vulturul, zboarã foarte aproape de Soare, însãºi pentru cã, în mitologia lor, era asociat cu tunetul ºi fulgerul.Deci, ªoimul, exprimã caracterul instantaneu al înþelegerii caun fulger brusc apãrut, ºi puterea transformãrii, precum tune-tul ce vesteºte schimbãrile de vreme. Aºadar, ªoimul – Elemen-tul de Foc – aduce inspiraþie, genereazã entuziasm, înviorea-zã ºi purificã.

Broasca este simbolul elementului Apã, datoritã adapta-bilitãþii sale – de la mormoloc la fiinþã cu patru picioare – ºiflexibilitãþii în capacitatea sa de a se adapta la schimbãrile me-diului – de la apã la uscat. Aºadar, Elementul Apã este un Spi-

– 179 –



rit al adaptabilitãþii, sensibilitãþii ºi transformare potrivitã pen-tru a face faþã împrejurãrilor schimbãtoare.

Broasca þestoasã este caracteristicã Elementului Pãmînt,datoritã trãsãturilor sale solide ºi inerþiei. Elementul Pãmînt,ca ºi totemul sãu, aduce cu sine calitãþile perseverenþei ºi tena-citãþii.

Fluturele este totemul pentru Aer, datoritã, în primul rînd,schimbãrilor sale constante în timpul miºcãrii ºi capacitãþiisale de a se transforma din larvã în crisalidã ºi apoi în fiinþãînaripatã. Elementul Aer are capacitatea de a face schimbãriconstante în miºcarea sa ºi de a transforma mediul înconjurã-tor prin intermediul forþei sale de miºcare, ce apare în prezenþasa.

Totemurile sînt, aºadar, moduri tangibile de a intra în legã-turã cu forþe intangibile ºi pot fi foarte eficiente în realizareaunei conexiuni instantanee cu calitãþile inerente aflate în sursaforþei pe care ele o reprezintã. Prin asocierea unui totem cuun Element, ni se permite relaþionarea cu acesta cu mai mareuºurinþã, împãrtãºindu-ne din principalele sale calitãþi.

Cele cinci Elemente

În aºa numita tradiþie esticã, existã cinci Elemente –Lemn, Foc, Pãmînt, Metal, Apã. Acestea sînt, adesea, reprezen-tate simbolic sub forma unei pentagrame – o stea în cincicolþuri – care serveºte la indicarea relaþiilor funcþionale ºi detransformare existente între ele. Cele douã tradiþii principale– est ºi vest – nu sînt, aºa cum ar putea pãrea, abordãri con-

Kenneth Meadows

– 180 –


– 181 –

Figura 23. Pentagrama este unsimbol al elementelor ºi a relaþi-ilor funcþionale dintre ele.

Figura 24. Cele cinci Ele-mente ºi modurile lor de lucruproductiv ºi transformaþional.

Produce Transformã

Figura 25. Cele cinci Ele-mente ºi relaþiile lor cu cele cinciplanete principale ºi cele cinciorgane principale ale corpuluifizic.

METAL

METAL

APÃ

APÃ

LEMN

LEMN

FOC

FOC

PÃMÎNT

PÃMÎNT

VenusMETALPlãmîni

MercurAPÃ

Rinichi

JupiterLEMNFicat

MarteFOCInimã

SaturnPÃMÎNTSplinã



trare sau chiar diferite. Ele sînt polaritãþi complementare aleunei totalitãþi ºi indicã, în principal, nimic altceva decît douãmoduri diferite de acþiune. În chinezã numele celor cinci Ele-mente sînt, de asemenea, numele a cinci planete principale.Lemnul este Jupiter, Focul este Marte, Pãmîntul este Saturn,Metalul este Venus ºi Apa este Mercur. Semnificaþia acestuilucru este aceea cã planetele nu sînt percepute doar ca niºteobiecte îndepãrtate din Univers, aflate la mare distanþã de loculîn care ne aflãm pe Pãmînt. Ele împãrtãºesc o relaþie specialãîn sistemul energetic al Universului, identicã modului în careanumite forþe funcþioneazã în cadrul sistemului energetic alUniversului în miniaturã care compune fiinþa noastrã totalã.

Aºa cum planetele pot fi vãzute ca proprietãþi ale Univer-sului aflate în relaþie cu Pãmîntul, ºi ele pot fi vãzute ca pro-prietãþi ale Sufletului aflate în relaþie cu corpul fizic. De aceea,în vechea astrologie, planetele corespundeau diferitelororgane ale corpului ºi erau considerate ca fiind aflate în relaþiecu ele, influenþîndu-le într-o anumitã mãsurã: Marte (Foc) cores-pundea inimii, Venus (Metal) corespundea plãmînilor, Mercur(Apã) era în legãturã cu rinichii, Saturn (Pãmîntul) cu splina,iar Jupiter (Lemn) cu ficatul.

Potrivit acestei concepþii, inima (Marte/Foc) este vãzutãca sprijinind activitatea splinei (Saturn/Pãmînt), iar splina, larîndul ei spriinã activitatea plãmînilor (Venus/Metal). Plãmîniisprijinã rinichii (Mercur/Apã), rinichii sprijinã ficatul(Jupiter/Lemn), iar ficatul sprijinã inima. Un ciclu similar seaplicã altor organe – intestinul subþire (Marte/Foc) sprijinãstomacul (Saturn/Pãmînt), Stomacul sprijinã intestinul gros(Venus/Metal), intestinul gros sprijinã vezica urinarã(Mercur/Apã), iar vezica urinarã sprijinã vezica biliarã

Kenneth Meadows

– 182 –


(Jupiter/Lemn). În situaþia în care existã un dezechilibru ener-getic într-un organ, acesta nu va sprijini activitatea urmãtoru-lui organ din ciclu, astfel încît acesta va fi afectat ºi el, în modnegativ. În acest mod de funcþionare, bazat pe miºcare ºi flux,fiecare proprietate genereazã sau defecteazã o alta. Medicinachinezeascã este bazatã pe aceste principii fundamentale.

Elementele, aºadar, nu sînt ele însele energii, ci miºcãriale energiei. Ele indicã modul în care energia se miºcã ºi setransformã într-un proces natural ºi ciclic. De exemplu:

Lemnul arde ºi produce Foc.Focul lasã cenuºã care este Pãmînt.Pãmîntul conþine minereu care produce Metal.Metalul se topeºte ºi produce Apa.Apa hrãneºte plantele ºi produce Lemn.

ªi astfel ciclul este încheiat. În acelaºi mod într-un ciclual dispersiei:

Lemnul distruge Pãmîntul, prin absorbþia puterii acestuia.Focul topeºte Metalul.Pãmîntul polueazã Apa.Metalul reteazã Lemnul.Apa stinge Focul.

Cînd cele cinci Elemente ale sistemului chinezesc sîntpoziþionate pe Roata Medicinii :

Lemnul – ca forþã generatoare – este în est.Foc – ca forþã expansivã – este în sud.Pãmîntul – ca forþã armonizantã – este în Centru.Metalul – ca forþã interiorizantã – este în vest.Apa – ca forþã a întoarcerii – este în nord.

– 183 –



Deºi, în abordarea chinezeascã, cele cinci elementereprezentau, mai degrabã, miºcãri de energie într-un procesde transformare ºi evoluþie sau degenerare, decît o reprezentarea echilibrului, aºa cum apare în tradiþiile vestice, atunci cîndsînt aºezate pe Roata Medicinii, cele douã abordãri sînt vãzuteca armonizînd una cu cealaltã. În abordarea chinezeascã a celorcinci elemente, Pãmîntul din Centru este vãzut ca o mare forþã

Kenneth Meadows

– 184 –

Figura 26. Cele cinci elemen-te ale tradiþiei chinezeºti, pe Roa-ta Medicinii, cu Pãmântul încentrul sãu, ca element unifica-tor.

Figura 27. Cele patru elemen-te ale tradiþiei vestice pe o Roatãa Medicinii, cu cel de-al cincileaelement „lipsã“ aflat în centru.

METAL

AER

APÃ

APÃ

LEMN

FOC

FOC

PÃMÎNT

PÃMÎNT


ce echilibreazã ºi uneºte. În tradiþiile vestice ale celor patruElemente, existã un Element „ascuns“ în Centru. Teosofiºtiinumeau acest al cincilea „Element“ aether sau eter – din cuvîn-tul eteric, însemnînd substanþã spiritualã delicatã, ºi eter, însem-nînd luminã cereascã sau cosmicã. Aceastã „Luminã“ din Cen-tru era, aºadar, lumina din care au provenit cele patru Ele-mente, în cadrul procesului de manifestare. În sistemulchinezesc complementar, Pãmîntul aflat în Centru reprezintãceea ce devin celelalte patru element, în procesul manifestãrii:douã feþe ale aceleiaºi monede, aspecte complementare ale uneirealitãþi unice.

Confirmarea acestor cinci faze ale miºcãrii ciclice estefurnizatã de un sistem numeric amerindian numit Numãrã-toarea pînã la douãzeci, care foloseºte numerele de la unu ladouãzeci, inclusiv. Cînd aceastã numãrãtoare este aplicatã laRoata Medicinii, al cincilea numãr al fiecãrei secvenþe – 5, 10,15, 20 – este poziþionat în centru.

Alfabetul genetic

Modelele de existenþã în cadrul unei Realitãþi multidimen-sionale, cuprinzînd tot ceea ce se aflã în Universul manifes-tat, sînt puse în miºcare ºi menþinute în viaþã prin intermedi-ul unei Triade ce îºi are sorgintea în Uniunea dintre polaritãþileYin ºi Yang ºi din interacþiunea creatoare ºi armonioasã furniza-tã de cele patru mari puteri care însufleþesc tot ceea ce capãtãformã. Sã comparãm aceste principii strãvechi cu descoperi-rile oamenilor de ºtiinþã geneticieni ai zilelor noastre, care au

– 185 –



descoperit cã fiecare cromozom (o structurã de mici bareînlãnþuite, aflate în interiorul unei celule, care poartã genele)este fãcut dintr-o dublã spiralã de substanþã ADN. O genã estecompusã din patru baze – adeninã, timinã, guaninã ºi citozinã– care formeazã legãturi în cruce între barele dublei spiraleale moleculei ADN. Alfabetul genetic cuprinde doar patru ca-ractere – A, T, G ºi C – literele iniþiale ale celor patru baze.Aceste litere formeazã un cod genetic în care oricare trei dinele formeazã tiparul pentru producerea unui bloc esenþial deproteine – un aminoacid. Existã numai douãzeci de aminoa-cizi, însã ei se pot aranja într-un numãr infinit de diversesecvenþe, fiecare cu propria sa funcþie unicã, de specialitate.Ceea ce este întîmpinat astãzi cu bucurie ºi considerat ca fiindcea mai mare descoperire a tuturor timpurilor nu este altce-va decît o confirmare a strãvechii înþelepciuni ºamanice, careera conºtientã de faptul cã tot ceea ce capãtã formã de ma-nifestare este rezultatul unui proces al ordinii din naturã coor-donat de inteligenþã.

Mai înainte de a realiza în mod direct experienþa perso-nalã a intrãrii în contact cu aceste Inteligenþe, avem nevoieca, mai întîi, sã analizãm puterea miraculoasã, care în concepþiastrãbunilor, era consideratã ca însufleþind tot ceea ce capãtãformã, precum ºi furnizînd fiecãrei fiinþe vii sensul propriu alexistenþei sale.

Kenneth Meadows

– 186 –


Existã o comunitate a fiinþelorvii ale cãrei modalitãþi fãrã

seamãn de exprimare creeazã oorchestraþie de o extraordinarã

frumuseþe ºi ale cãrei puteriînnãscute se manifestã efectiv în

ceea ce numim Naturã.

– 187 –


CAPITOLUL ªAPTE

„Acel ceva fãrã de care nimic

nu poate exista“

P este tot în jurul nostru existã o forþã ce se manifestãîn naturã care trece neobservatã de majoritatea oame-

nilor. Este necunoscutã ºtiinþei materiale deoarece nu este fizi-cã, însã este recunoscutã deja de ºamani de mii de ani, aceºtiaconsiderînd-o o substanþã fundamentalã pur spiritualã, ce dãposibilitatea fiecãrei fiinþe vii de a trãi experienþa „existenþei“.

O substanþã fundamentalã poate fi definitã ca o energiepurã, nerafinatã, primordialã, din care derivã altceva. Toatelucrurile sînt învãluite ºi scufundate în aceastã substanþã fun-damentalã ºi, într-adevãr, sînt susþinute în ea. Totul în Univer-sul fizic vibreazã sau pulseazã cu ajutorul acestei substanþe fun-damentale ºi totul este menþinut în viaþã datoritã ei. Chiar ºinatura aparent nemiºcatã a unor lucruri – pietre ºi stînci, de

– 188 –


exemplu – este o iluzie deoarece acestea, de asemenea, sînt„în viaþã“ sub acþiunea ei. Substanþa fundamentalã a acesteistãri de „existenþã“, care genereazã activitate în fiecare fiinþãvie, de la amiba elementarã, la sofisticata fiinþã umanã, esteo substanþã fundamentalã spiritualã, care a fost denumitã deunii ºamani „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“.

În Polinezia ºi unele regiuni din America de Nord, a fostnumitã Mana, însemnînd „putere miraculoasã“. În China, afost numitã Chi, însemnînd „forþa vieþii“, iar în Japonia, Ki –„substanþa fundamentalã vitalã“. În India, a fost cunoscutã subdenumirea sanscritã de Prana – „energia absolutã“, iar laºamanii strãvechilor popoare nordice, prin cuvîntul Megin care,în limba norse a vechilor scandinavi, însemna „forþa interioarã“.Fiecare din aceste cuvinte se referã la un aspect al aceleiaºiforþe primordiale ºi indicã faptul cã printre popoarele indigenedin toate pãrþile lumii existau cunoºtinþe referitoare la o sub-stanþã fundamentalã care strãbate ºi activeazã toate formelede viaþã, deºi ea însãºi nu este materialã. Aceastã substanþãfundamentalã este prezentã peste tot, în aerul pe care-lrespirãm ºi în alimentele pe care le consumãm.

Mana

Cuvîntul hawaian Mana a fost, de asemenea, înþeles decãtre ºamanii de pe tot cuprinsul insulelor Pacificului, precumºi de cãtre unele triburi amerindiene, pur ºi simplu ca „Forþavieþii“. Hawaiana este o limbã strãveche, cu cîteva caracteris-tici neobiºnuite. Cuvintele au un înþeles de bazã sau „de

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

– 189 –


suprafaþã“, însã prin desfacerea lor în unitãþi componente ºirãdãcini de cuvinte, înþelesul acestora se extinde. Aceste înþe-lesuri, ce se gãsesc „ascunse“ în cadrul cuvintelor, furnizeazão înþelegere mai profundã a ceea ce reprezintã cuvîntul respec-tiv. Într-adevãr, cu cît un cuvînt este examinat mai îndeaproape,cu atît se dovedeºte a fi mai profund ºi detaliat, întocmai caºi Natura însãºi! Mana este ºi numele dat de ºamanii kahunadin Hawai, pentru a descrie sursa unei forþe care le dã posi-bilitatea de a realiza fapte aparent „miraculoase“.

Cuvîntul kahuna, în sensul sãu general, înseamnã„maestru” sau „expert“. Huna înseamnã „secret“ sau „ascuns“.ªamanii kahuna erau cunoscuþi ca „apãrãtorii secretelor“,deoarece ei erau paznicii unor strãvechi, însã ascunsecunoºtinþe despre ceea ce se gãseºte dincolo de sferaaparenþelor. Astfel, un ºaman kahuna poate fi definit ca o per-soanã ce era un maestru al secretelor vieþii, ascunse vederii.Titlul de apãrãtor, ca ºi în majoritatea tradiþiilor mistice, nupresupunea „menþinerea în afara atingerii“, ci, mai degrabã,implica ideea de „conservare“. ªamanii kahuna conservauintegritatea unei strãvechi înþelepciuni care le fusese încred-inþatã. În alte culturi, ºamanii triburilor pãstrau cunoºtinþelecare le dãdeau posibilitatea sã aibã acces la forþele Naturii ºile împãrtãºeau numai iniþiaþilor aleºi în mod special, care fu-seserã învãþaþi despre ele ºi care urmau sã ducã în viitor aceaactivitate cãtre generaþiile viitoare. Numai ºamanii „rãtãcitori“,care cãlãtoreau din trib în trib sau între comunitãþi, adunîndnoi cunoºtinþe pe mãsurã ce se deplasau, ºi amestecînd ceeace învãþau cu ceea ce deja ºtiuserã, transmiteau celorlalþi toatecunoºtinþele, ºi numai acelora dintre ei ale cãror inimi eraucapabile sã aplice respectivele cunoºtinþe într-o manierã plinã

Kenneth Meadows

– 190 –


de dragoste ºi armonie. În aceastã idee ºi aceastã carte estescrisã în concordanþã cu spiritul ºamanilor „rãtãcitori“.

Potrivit acestor învãþãturi transmise oral, puterea ce seascunde în spatele acestei „miraculoase forþe“ era o combi-naþie a patru aspecte diferite ale acesteia.

Puterea vãzutã ca forþã energizantã ºi creatoare.Puterea vãzutã ca îngemãnare între stãpînire ºi control.Puterea înþeleasã ca influenþã ºi autoritate.Puterea vãzutã drept capacitate de a efectua o activitate

specificã, cu toatã încrederea.Prin combinarea tuturor acestor faþete, Mana poate fi

înþeleasã ca „o forþã energizantã, avînd autoritatea înnãscutãde a produce apariþia vieþii ºi a menþine viabilã, cu încredereºi control“.

Dicþionarele hawaiene definesc, în continuare, cuvîntulMana ca o „forþã care se rãspîndeºte“. Ma este prefixul aces-tui cuvînt, iar Na este sufixul sãu. Ma poate fi înþeles ca „aîmbrãþiºa“, iar Na ca „aparþinãtor“. Deci, Mana poate fi înþe-leasã ca forþa îmbrãþiºeazã strîns ºi care aparþine oricãrui lucrude care este ferm ataºatã“. Sã mergem mai departe: Ma înseam-nã, de asemenea, „prin intermediul“ ºi „a face ferm sau solid“. Deci, Mana are capacitatea de a face lucrurile sã se înfãþiºezeca fiind solide – cu alte cuvinte, sã se manifeste! Mana esteforþa care face invizibilul sã devinã vizibil!

Na înseamnã „particulã“, precum ºi „aparþinãtor“.Aºadar, Mana este o particulã care aparþine cuiva. Cui? Sur-sei sale originale, desigur. Mana provine direct dintr-o SursãOriginalã.

Rãdãcina cuvîntului Ana înseamnã „model“ ºi, de aseme-nea, „granule de substanþã care satureazã“. Aºadar, Mana este

– 191 –



o cantitate de particule dintr-o substanþã spiritualã, care sat-ureazã obiectul cãruia îi dã viaþã. Cuvîntul Maa înseamnã„brizã“ sau „rãsuflare“, iar aceste interpretãri sînt în mãsurãsã ne ducã înþelegerea ºi mai în profunzime. Mana este o sub-stanþã spiritualã ce este transportatã pe calea aerului ºi poatefi asemãnatã cu briza cea finã sau rãsuflarea.

ªamanii kahuna cunoºteau faptul cã Mana „curge“. Ei oasemãnau cu un curent de apã, deoarece în timpurilestrãvechi, forþa vieþii era adesea simbolizatã prin firul unei ape– o simplã linie unduitoare. În orice caz, natura sa poate fi astãziasemãnatã mai mult cu electricitatea, avînd în vederediferitele sale puteri ºi voltaje. Mana are anumite calitãþi mag-netice deoarece, aºa cum relevã analiza detaliatã a componen-telor cuvîntului, ea se agaþã strîns, precum cîrceii unei viþe devie. În timpuri vechi, Forþa Vieþii era adesea reprezentatã sim-bolic ca o viþã de vie.

Devreme ce Mana este, aºa cum am vãzut, o forþã vitalãcare curge, funcþia sa primordialã este miºcarea, însã aceastãmiºcare nu este neapãrat ceva ce activeazã materia, ci maidegrabã ceva ce se organizeazã ºi formeazã materia. Ea sa-tureazã!

Dacã viaþa este consideratã a fi, în principal, miºcare,Mana, este cea care face, de fapt, ca aceastã miºcare sã fie posi-bilã. Fãrã miºcare, vibraþie, vitalitate, activitate, pulsaþie, cir-culaþie ºi curgere, nu existã viaþã. Nu existã Mana. Mana sepoate desfãºura în toatã libertatea în atmosfera oferitã deSpaþiu, putînd fi absorbitã cel mai uºor din aer – nu prin inter-mediul plãmînilor corpului fizic, ci prin chakrele Corpului ener-getic. Deºi Mana este în aer, ea nu este aerul, nici nu este vreunconstituent chimic al aerului. ªi, deºi Mana este absorbitã prin

Kenneth Meadows

– 192 –


respiraþie, ea nu este o substanþã atmosfericã, oxigenul conþi-nut în aer sau respiraþia însãºi. Aerul ºi rãsuflarea sînt doarîncãrcate de Mana.

Din moment ce oamenii de ºtiinþã nu pot gãsi nici o urmãchimicã de Mana în aerul atmosferic ºi nu-l pot descoperi prinintermediul folosirii instrumentelor ºtiinþifice, ei ori iau negatexistenþa, ori au afirmat cã un asemenea concept este neºtiinþi-fic ºi imposibil de probat. ªtiinþa medicalã, de asemenea, neagãexistenþa unei asemenea forþe vitale, deoarece nu o poate expli-ca. Cu toate acestea, mulþi doctori recunosc cã existã unelelocuri – de exemplu, unele regiuni de coastã sau situate la mariînãlþimi – care au o încãrcãturã mai generoasã de „ceva“ vital„în aer“, care ajutã la refacerea sãnãtãþii ºi vitalitãþii. Acel cevaeste Mana.

Oxigenul din aer, atunci cînd este absorbit în plãmîni,ajunge în sistemul circulator sangvin ºi este transportat lafiecare celulã, fiind folosit pentru construcþia, întreþinerea ºireîncãrcarea corpului uman. În mod similar se absoarbe ºiMana. Atunci cînd este transmisã sistemului nervos central,ea este folositã sã dea energie gîndurilor care afluiesc prin psi-hic. Într-adevãr, Mana este o forþã energizantã care dã viaþãoricãrui gînd creator, fiind, de asemenea, forþa care dã posi-bilitatea respectivelor gînduri sã se manifeste în realitatea fizi-cã. Aºadar, Mana nu este numai rãsuflarea vieþii, ea este ºi ener-gia necesarã apariþiei gîndurilor.

Prin urmare, Mana nu este o energie fizicã ci o substanþãfundamentalã spiritualã, de o fluiditate care o aseamãnã cuelectricitatea, cãci, asemenea ei, fluxul sãu este de diferite pu-teri sau voltaje. La un nivel elementar, ea este ceea ce menþineîn funcþiune corpul fizic ºi cel energetic. La o frecvenþã mai

– 193 –



înaltã, este vitalitatea care ne dã posibilitatea sã gîndim. Laun nivel ºi mai înalt al frecvenþei, reprezintã forþa care refaceîntregul în toate dimensiunile, deoarece este forþa de vinde-care a Întregului.

Aºadar, Mana, la diferitele sale puteri, dã posibilitateatuturor corpurilor ce sînt cuprinse în fiinþa noastrã totalã sãfuncþioneze eficient. Cu cît „corpul“ este mai delicat ºi maieteric, cu atît mai puternicã trebuie sã fie Mana, pentru a-ida energie.

Mana a fost asemãnatã cu o ploaie finã deoarece face cagermenii sã poatã ieºi din seminþe ºi, crescînd sã se transformeîn plante ºi arbori, care sã producã fructe – deoarece Manasatureazã substanþa, o aduce la viaþã ºi, apoi, o face sã creascãºi sã se dezvolte într-un mod organic.

Chi

În rîndurile ºamanilor taoiºti din China ºi Tibet, aceeaºisubstanþã fundamentalã era cunoscutã sub numele de Chi. Sem-nul chinezesc pentru Chi cuprinde mult mai multe detalii decîtun simplu nume sau chiar un concept. El reprezintã o expre-sie a însãºi vieþii cuiva care este universal, deoarece Chi nudenumeºte numai substanþa fundamentalã, ci exprimã natu-ra ºi spiritul sãu, deoarece Chi este ºi un sunet. Chi este oºoaptã a brizei. Chi este un cîntec în lumina Soarelui ºi-n lumi-na Lunii. Chi este sunetul sãrutului fin al ploii. Chiorchestreazã chiar modelele de energie de pe Pãmînt ºi din inte-

Kenneth Meadows

– 194 –


riorul acestuia, care fac plantele ºi recoltele sã creascã ºi per-mit fiecãrei fiinþe care se hrãneºte cu roade ale Pãmîntului sãprospere ºi sã se dezvolte.

De aceea voi folosi cuvîntul Chi de acum înainte, maidegrabã decît Mana, Prana sau Megin. Cuvîntul Chi produceun sunet care nu numai cã afluieºte mai uºor odatã cu rãsu-flarea, dar ºi armonizeazã cu energiile Naturii. De exemplu,scoþînd sunetul Chi vã puteþi conecta imediat la energiile Vîn-tului, Soarelui, Pãmîntului, Lunii ºi chiar ale stelelor.

Sunetul Chi strãbate dincolo de frecvenþele perceptibileauditiv, deoarece el pãtrunde în interior ºi reverbereazã printoate dimensiunile existenþei. Aceasta se întîmplã deoarece Chieste sunetul vibraþiei armonioase a Universului. Este energiaarmonioasã a Vieþii. Armonia este ceea ce creeazã frumuseþe.Iubirea este ceea ce creeazã armonie. Deci Chi este, de aseme-

– 195 –

Figura 28. Simbolulchinezesc pentru Chi are mai

multe semnificaþii. Poateînsemna „aer“ sau „rãsuflare“,însã, reprezintã ºi un concept

al substanþei fundamentalevitale, o energie de bazã a Uni-

versului, care oferã sprijin vieþiiºi este prezentã atît în com-

punerea celei mai mici dintrecelule, cît ºi în cea a celei mai

mari dintre planete.



nea, o forþã a iubirii. Spiritul lui Chi este reprezentat de con-tinuitatea vieþii într-un proces al nemuririi. Am sã repet acestlucru, deoarece este foarte important: Spiritul lui Chi estereprezentat de continuitatea vieþii într-un proces alnemuririi.

Aºadar, Chi este substanþa fundamentalã care motiveazã,care suflã viaþã peste toate lucrurile. Fãrã Chi, Soarele nu arstrãluci, munþii nu ar avea formã, rîurile nu ar curge, copaciin-ar creºte ºi omenirea nu ar exista. Chi este ceea ce leagã spi-ritul de substanþã. Chi genereazã percepþie din interiorul sãu,deoarece viaþa însãºi se manifestã în exterior venind din inte-rior. Totul în jur este creat nu dintr-o sursã oarecare externã,aºa cum se presupune în mod obiºnuit, ci din interior. Spiri-tul este substanþa fundamentalã care genereazã miºcarea, iarChi este forþa care face posibilã aceastã miºcare.

Deºi Chi este absorbit, îndeosebi, în cursul respiraþiei, eleste absorbit ºi prin mîncare ºi bãuturã, precum ºi din con-tactul cu Pãmîntul, cu Soarele, cu Luna ºi cu stelele. Curgereacontinuã a lui Chi, de-a lungul complicatei reþele de nadi ºimeridiane, leagã structura osoasã ºi þesuturile moi deorganele vitale ºi creier ºi dã posibilitatea corpului fizic sãfuncþioneze ca un tot unitar. Rãspîndit prin tot corpul, Chi asi-gurã apãrarea acestuia prin energia sa protectoare. Într-ade-vãr, oboseala, lipsa de vitalitate ºi afecþiunile medicale de oricefel sînt rezultatul diminuãrii nivelului de Chi sau produceriiunei obstrucþii a curgerii sale libere.

Kenneth Meadows

– 196 –


Dinamica Chi

Tehnicile originale ºamanice de generare a Chi ºi deconectare cu energiile Vitale ale Naturii au rãmas în mare parteascunse pînã în perioada prezentã a istoriei umane, cînd, odatãcu zorii ivirii unui nou mileniu, a devenit posibilã ocazia real-izãrii unei expansiuni a conºtiinþei umane în vederea perceperiiunei realitãþi multidimensionale. În vechea Chinã au fost dez-voltate exerciþii de stimulare ºi canalizare a curgerii internea Chi, aplicîndu-se înþelepciunile ºamanice originale, devenindtehnici lãuntrice de studiu atît a sistemelor religioase, cît ºimistice. În acest context, acestea au devenit cunoscute subnumele de Chi Kung, care înseamnã „exerciþii pentru energiavitalã“. Aceste exerciþii nu erau predate în mod deschis, cierau menþinute îngrãdite în mijlocul unui grup restrîns deucenici devotaþi, supravegheaþi de un maestru Chi Kung. Diaceste exerciþii au derivat diferite sisteme de Chi Kung înfuncþie de modul iniþial de întrebuinþare: pentru sãnãtate, pen-tru arte marþiale sau pentru dezvoltare personalã ºi spiritu-alã. Astãzi, toate aceste sisteme sînt disponibile pe scarã largã.

Tehnicile ºamanice originale sînt, în orice caz,redescoperite acum ºi adaptate timpurilor moderne, pentru ase potrivi oamenilor de toate vîrstele, activînd în toate domeni-ile, prin activitatea ºamanicã ºi de cercetare a realizatoruluiTV australian Gaye Wright ºi a partenerului ei, Rod Nicholson,el însuºi un maestru Chi Kung, care au denumit aceastãadaptare modernã a înþelepciunii strãvechi, Dinamica Chi.

– 197 –



Kenneth Meadows

– 198 –

Figura 29. Suc-cesiunea miºcãrilorîn efectuarea respi-raþiei circulare Chi.


Schimbãrile pe care le aduce Dinamica Chi în tehnicilede respiraþie, de absorbþie a unui procent mai mare de oxigenºi de circulaþie a unui flux mai mare de Chi prin tot sistemulenergetic, se combinã laolaltã în scopul de a schimba ritmulmetabolic, de a îmbunãtãþi mecanismul natural de apãrare alcorpului ºi de a înviora ºi regenera corpul ºi psihicul ºi a înveselisufletul. Absorbþia unei cantitãþi crescute de Chi ºi acumula-rea sa în corp este o miºcare esenþialã din Dinamica Chi ºidevine urmãtorul nostru experiment din ªamanicã.

.......................................................................................

EXPERIMENTUL 13

Respiraþia circularã Chi

Staþi în picioare, cu picioarele depãrtate cît lãþimeaumerilor, cu spatele drept ºi genunchii uºor îndoiþi, în poz-iþia de jocheu descrisã în experimentul nr. 7. Braþele tre-buie sã atîrne libere de-o parte ºi de alta a corpului, cu cãuºulpalmelor îndreptat cãtre în sus ºi situate în zona ombilicu-lui, abia atingîndu-l cu vîrfurile degetelor (Fig. 29 A).

Inhalaþi aerul, aspirîndu-l pe gurã, ridicînd, în acelaºitimp, braþele spre exterior ºi spre în sus, într-o miºcare cir-cularã, astfel încît vîrfurile degetelor sã se întîlneascã dinnou, într-un punct aflat la aproximativ jumãtate de metru(sau 18 inci) deasupra capului. Aceastã miºcare spre în sustrebuie sã fie efectuatã încet, în ritmul inspiraþiei aeruluiîn plãmîni. (Fig. 29 B ºi C).

– 199 –



Þineþi-vã respiraþia pentru cîteva secunde, pe timpulcît vã aflaþi în aceastã poziþie, însã nu este nevoie sã depuneþinici un efort.

Expiraþi încet. Zîmbiþi, în timp ce daþi drumul aeru-lui cu zgomot printre buzele uºor întredeschise, scoþînd unsunet ºuierãtor. Mîinile – cu palmele orientate cãtre în josºi cu degetele mijlocii atingîndu-se – executã uºor o miºcareverticalã de apãsare, ca ºi cum ar împinge afarã aerul dintr-opernã gonflabilã. Miºcarea cãtre în jos a mîinilor trebuie sãse desfãºoare în acelaºi ritm cu expirarea uºoarã a aerului(Fig. 29 D ºi E).

Faceþi o scurtã pauzã în momentul în care mîinile atingregiunea ombilicalã ºi întoarceþi palmele cu cãuºul în sus,într-un gest de reþinere a Chi. Vizualizaþi aceastã Chi ca fiindaºezatã într-un loc situat cam la o lãþime de douã degete deombilic ºi la aproximativ 5 centimetri (2 inci) sub suprafaþã(Fig. 29 F). Chinezii numeau acest loc tan-tien – un punctfocal unde este înmagazinat Chi ºi de unde poate fi pus înlegãturã în reþea pe tot cuprinsul corpului, prin intermedi-ul substanþelor fundamentale electromagnetice ºi biochim-ice, precum ºi a fluidelor corporale. Înþelesul de bazã al cuvîn-tului chinezesc tan-tien este „cîmp de energie“. Tien înseam-nã „Ceruri“ sau „elixir Cosmic“. Tan înseamnã „lac“, „rez-ervor“ sau „container“. Prin urmare, tan-tien este ca un lacsau un rezervor care conþine un elixir ce vine din Ceruri saudin Univers – „un loc Ceresc“.

Repetaþi întreaga succesiune, absorbind aerul în timpce vã ridicaþi braþele, într-o miºcare de mãturare, vizualizînd,pe timpul efectuãrii miºcãrii, „colectarea“ de Chi din atmos-fera ce vã înconjoarã. Cînd degetele vi se ating deasupra capu-

Kenneth Meadows

– 200 –


lui, imaginaþi-vã întreaga cantitate de Chi colectatã acolo.Apoi, pe mãsurã ce expiraþi, vizualizaþi împingerea Chi cãtreîn jos, printr-un canal vertical, aflat în centrul corpului, ºi

strãbãtînd chakrele, pînã cînd atinge zona de înmagazinarenumitã tan-tien.

Lãsaþi aerul sã vã iasã din gurã cu un zgomot ºuierã-tor, printre dinþi, pe timpul cît în decursul expiraþiei, buzelevã formeazã un zîmbet.

Întoarceþi palmele cu cãuºul în sus, pe timpul cît maisînteþi în pauzã înaintea urmãtoarei miºcãri de inspirare,ºi vizualizaþi energia Chi stabilindu-se în tan-tien, ca niºtemici granule albe ce coboarã uºor, într-o imagine a ninsoriidintr-un glob de sticlã, ºi se stabilesc în partea de jos a aces-tuia dupã ce, mai întîi, a fost întors cu capul în jos.

– 201 –

Figura 30. Inspirarea deChi, prin absorbirea aeru-

lui pe gurã.

Figura 31. Expirarea se real-izeazã prin împingerea aerului

cu zgomot ºuierãtor în afarã, cugura luînd forma unui zîmbet.



Repetaþi aceastã succesiune de cîteva ori.............................................................................

La sfîrºitul acestei ºedinþe – care vã va lua doar cîte-va minute – nu numai cã vã veþi fi mãrit rezerva de Chi, civeþi fi ºi înmagazinat cîte ceva din aceasta în tan-tien, pen-tru folosirea ulterioarã.

Vã puteþi verifica destul de simplu ce cantitate de Chiaþi acumulat, ºi anume realizînd urmãtorul exerciþiu.

.......................................................................................

EXPERIMENTUL 13

Verificarea nivelului absorbþiei de Chi

Deschideþi ºi închideþi pumnii cît de repede puteþi –de la palmã întinsã, la închiderea pumnului, ºi continuaþiacest lucru pînã ce vã oboseºte mîna. Ridicaþi, apoi, podulpalmelor ºi frecaþi-vã mîinile cu putere, una pe alta, într-un gest similar spãlãrii ºi clãtirii viguroase a mîinilor.

Scuturaþi degetele, ca ºi cum aþi îndepãrta picãturi deapã, ce cad pe pãmînt.

Acum, împreunaþi-vã mîinile, într-o atitudine de rugã-ciune, astfel încît vîrfurile degetelor se ating, doar, uºor,lãsînd sã rãmînã o cavitate între palme. Concentraþi-vã per-cepþia asupra spaþiului existent între palme ºi încercaþi sãsurprindeþi orice senzaþie care v-ar putea apare, oricît devag s-ar manifesta.

Kenneth Meadows

– 202 –


Ce senzaþii trãiþi în zona goalã dintre palme ºi la vîr-furile degetelor? De cãldurã sau de rãcoare? Este o senza-þie de furnicãturã? Sau o pulsaþie?

Separaþi-vã mîinile, astfel încît degetele sã fie la 12-15 cm depãrtare (cam 5-6 inci). Miºcaþi-le uºor, una cãtrecealaltã, pînã cînd aproape se ating, apoi îndepãrtaþi-le dinnou. Aceastã miºcare trebuie sã fie ca ºi cum aþi apãsa unmic balon între mîini. În timp ce repetaþi aceastã miºcarede apãsare ºi relaxare, încercaþi sã percepeþi toate senza-þiile care vã apar în regiunea mîinilor. O senzaþie de înþepã-turã, poate? Sau o senzaþie de atracþie manifestatã întrepalme, ca ºi cum aþi avea niºte magneþi acolo, ce ce apropieunul de celãlalt sau se îndepãrteazã?

.......................................................................................

Oricare ar fi senzaþia resimþitã ºi oricît de sensibilã v-arfi percepþia, ceea ce simþiþi acum este un cîmp de energie Chipe care l-aþi absorbit. Mîinile vã sînt instrumente de detecþie,iar ceea ce detectaþi acum sînt particule de energie vitalã, per-cepute ca niºte fine picãturi ale unei ploi blînde.

Chi este intangibilã ºi invizibilã. Este uºoarã, însã nu poatefi ridicatã. Nu este un material rezistent, însã poate fi pliat.Deºi nu are formã, ea poate fi þinutã. Deºi întotdeauna pose-datã, a rãmas neobservatã. Acest „material“ al Vieþii se gãseºteîn noi. Este o parte din noi. Ne dã posibilitatea de a fi ceea cesîntem. Ne dã posibilitatea de a fi. ªi acelaºi „material“ al Vieþiise gãseºte în toþi oamenii ºi în toate lucrurile. Nu doar în fiinþeleomeneºti, ci ºi în animale, pãsãri ºi în toate creaturile careînoatã sau se tîrãsc pe pãmînt. Se aflã în copaci ºi plante, pietreºi stînci. Este în Soare, în Lunã, în stele.

– 203 –



Fiecare are propria Chi, care este forþa Vitalã absorbitãîn interior. Avem, deci, de-a face cu o Chi a Pãmîntului ºi o altãChi a Soarelui. Existã o Chi a Lunii ºi alte Chi ale stelelor.Arborii ºi plantele au propria lor Chi, aºa cum se întîmplã ºicu toate creaturile care merg, aleargã, se tîrãsc, zboarã sauînoatã, fiind valabil chiar ºi în cazul pietrelor ºi al munþilorcei neclintiþi. Chi este legãtura noastrã cu tot ceea ce ne încon-joarã. Ca fiinþã multidimensionalã ce sîntem, intrãm în con-tact cu toate lucrurile ºi cu toate dimensiunile doar atunci cîndonorãm forþa Vitalã ce sãlãºuieºte în toate lucrurile.

Instrumentele ºamanice

Am menþionat mai devreme cã forþa Vitalã are un anu-mit sunet (deºi, în mod obiºnuit, este insesizabil) deoarece eaeste miºcare în stare purã ºi miºcarea aceasta este cea careproduce sunetul. Forþa Vitalã pulseazã ca o bãtaie de inimã sauca ritmul regulat, monoton, al unei tobe ºi, de asemenea,vibreazã, învîrtindu-se ºi afluind în spiralã, cu miºcãri circu-lare, ca niºte seminþe foºnind într-o zornãitoare, cînd aceastaeste scuturatã. Aºadar o tobã ºi o zornãitoare în mîinile unuiºamanist nu sînt simple mijloace de a face zgomot, de altfel,unul plãcut urechii, ci reprezintã ºi un mijloc de de stimula-re a sunetului ºi miºcãrii forþei Vitale. Iatã de ce toba ºi zornãi-toarea sînt principalele instrumente ale unui ºaman.

Un instrument ºamanic este o extensie a persoanei ce-lutilizeazã, iar scopul sãu este acela de a efectua o acþiune. Forþaºi eficienþa sa derivã direct din îndemînarea ºi intenþia mani-

Kenneth Meadows

– 204 –


festã a utilizatorului, precum ºi din motivaþia ce genereazã înacesta nevoia de a face uz de respectivul instrument. O tobãºi o zornãitoare în mîinile unui ºamanist sînt elementecondiþionate de motivaþia acestuia ºi dirijate de intenþia sa.

Motivaþia este o expresie a dorinþei, generînd, prin apariþiaei, activitatea. Intenþia este un act de Voinþã, îndreptat cãtrerealizarea unui anumit scop ºi canalizînd folosirea acesteia. Înabordarea ªamanicã, motivaþia este întotdeauna aceeaºi –Iubire ºi Armonie. Numai intenþia se schimbã. În ªamanicã,realizarea efectivã a tuturor acþiunilor are la bazã serviciul fãcutdin iubire ºi în scopul restaurãrii sau reþinerii armoniei, prinintermediul cooperãrii cu forþele naturii. Motivaþia este ceeace deosebeºte un ºamanist de un vrãjitor. Un vrãjitor se strã-duieºte sã manipuleze forþele naturii ºi sã-ºi exercite controlulasupra lor doar pentru a-ºi satisface scopurile egoiste. Cîndmanipularea ºi exploatarea forþelor naturii este motivatã deinterese proprii, lãcomie ºi egoism, creeazã stres, iar în unelecazuri creeazã chiar durere. Este ºi cazul existenþei multorexemple de mizerie, nefericire, confuzie ºi dezbinare în lume,prin eliberarea energiilor negative aflate în miºcare.

O intenþie este o afirmaþie pozitivã, care prgãteºte un canalprin substanþã, de-a lungul cãruia energia poate aflui liber.Intenþia este cea care conecteazã zornãitoarea de utilizatorulei. Ea poate varia în funcþie de fiecare „funcþionare“ ºi se poate,chiar, schimba pe timpul aceleiaºi funcþionãri. Ea delimiteazãclar nu numai obiectivul, ci ºi rezultatul, ºi trebuie întotdeau-na sã fie clarã ºi precisã, dacã se doreºte a fi eficientã. De exem-plu, intenþia unei funcþionãri simple poate fi aceea de a risipienergiile stresante ºi de a reface armonia din corpul ºi psihiculunei persoane. Acea intenþie va fi nevoie sã se repete în liniºte

– 205 –



de cãtre zornãitor, a cãrui atenþie va fi concentratã asupra sa.Însuºi sunetul zornãitor, odatã început, va elibera atunci blo-caj existent în sistemul energetic al celui ce recepþioneazãefectele acestei acþiuni ºi va netezi fibrele Corpului energetic,cam cum, în linii mari, o periere delicatã a pãrului îi revital-izeazã ºi reface acestuia condiþia iniþialã.

Zornãitoarea

ªamaniºtii vã vor spune cã zornãitoarea le „vorbeºte“.Cum? Prin intermediul sunetelor delicate scoase de zornãitoareºi a miºcãrilor schimbãtoare, pe timpul în care este þinutã uºorîn mînã, ea face ca miºcãrile ºi sunetele emise sã rãspundã mod-elelor de energie tip undã. Folosirea zornãitoarei este în legã-turã cu intenþia utilizatorului acesteia ºi este condiþionatã demotivaþie. Ca rezultat, utilizatorul este capabil sã perceapã celemai delicate schimbãri de sunet, intensitate ºi miºcare.

O zornãitoare nu trebuie sã fie apucatã prea puternic sauscuturatã viguros, doar ca sã se producã zgomot. Ea trebuiesã fie þinutã uºor între degetul mare ºi arãtãtor, la punctul deechilibru al mînerului. Palma mîinii ºi degetul cel mic servescdrept gardã, pentru a o proteja sã nu cadã. Înainte de începereazornãirii, utilizatorul trebuie sã se concentreze asupraintenþiei ºi sã o repete, în liniºte, de cîteva ori. Apoi, cu o uºoarãmiºcare a încheieturii mîinii, i se dã zornãitoarei un impulsiniþial pentru a o activa. Odatã „pornitã“ în acest mod, tre-buie sã i se permitã sã îºi producã propria miºcare, pe mãsurãce rãspunde cîmpului de energie care o înconjoarã. Un utiliza-

Kenneth Meadows

– 206 –


tor îndemînatic permite zornãitoarei, mai degrabã, sã se miºteodatã cu curgerea energiilor eterice, decît sã o direcþionezevoit.

Zornãitoarea este ºi un instrument transformaþional.

El permite sã aibã loc o schimbare subtilã a nivelurilorde frecvenþã, ca fazã preliminarã schimbãrii produse în per-cepþie, cãtre un alt stadiu al conºtiinþei. Acesta este un lucruimportant, deoarece schimbãrile bruºte pot cauza un ºoc – cumar fi trezirea bruscã dintr-un vis real – sau dezorientarea, ceeace ar avea ca rezultat senzaþia nedoritã de a fi „aruncat în afaraspaþiului“.

Zornãirea este menitã sã relaxeze psihicul ºi are ca efecto uºoarã schimbare a undelor emise de creier, astfel încît apareo tranziþie de la activitatea undelor cerebrale beta, care esteexpresia reacþiilor conºtiente normale în stare de trezie, spre

– 207 –

Figura 32. Zornãitoarea tre-buie sã fie þinutã uºor întredegetul mare ºi arãtãtor, la

punctul de echilibru almînerului, degetul cel mic

servind drept gardã.



stadiul mai încetinit alfa, care se petrece exact înainte ca, înmod normal, corpul sã intre în starea de somn. Toba este ceacare, apoi, preia sarcina ducerii percepþiei pînã în stadiul thetaal activitãþii cerebrale ºi spre trãirea unei experienþe care arputea fi asemãnatã cu o visare cu ochii deschiºi, numitã deºamaniºti „cãlãtorie ºamanicã“, ºi care reprezintã miºcareacãtre un alt nivel de trãire a percepþiei.

Tehnicile de folosire a zornãitoarei ºi a tobei nu pot fiînvãþate numai din descrierea verbalã a acestora. Este nece-sar ca ele sã fie demonstrate în mod vizual ºi sonic, precumºi practicate sub supraveghere, pînã cînd se obþine îndemînareanecesarã.

Kenneth Meadows

– 208 –


Esenþa forþei Chi este mai aproape de nevoile noastre

decît aerul care o transmite ºi pe care-l respirãm,

deoarece ne furnizeazã însãºi starea de a fi vii,

care se hrãneºte ºi se întreþine prin intermediul marii sale puteri.

– 209 –


CAPITOLUL OPT

Lucrul cu Elementele

Î n mediul înconjurãtor nealterat al dealurilor ºi mun-þilor, lacurilor ºi vãilor, fluviilor ºi rîurilor, cîmpiilor

întinse sau regiunilor de coastã, se aflã o realitate ce existãîn spatele aparenþelor externe ale frumuseþilor naturii. Amputea denumi aceastã realitate ascunsã Ecologie Spiritualã,deoarece aici este locul în care natura imaterialã a formelorde viaþã îºi gãseºte expresia deplinã ºi ia parte la formarea relaþi-ilor. Mediul înconjurãtor al naturii ne afecteazã ca fiinþe umane,acþionînd din afara noastrã. Ecologia spiritualã ne sprijinã dininterior.

Roata Medicinii ne dã posibilitatea de a gãsi cãi de accescãtre aceastã realitate ascunsã ºi este un dispozitiv simboliccare nu numai cã serveºte ca mijloc de stabilire de relaþii cualte forme de viaþã, ci funcþioneazã ºi ca un detector al direcþieide care avem nevoie, ajuntîndu-ne sã ne gãsim drumul într-unUnivers multidimensional.

– 210 –


Lucrul cu Roata Medicinii

În context ºamanic, medicinã înseamnã forþã inerentã –fãgaºul cãtre întregirea care vine chiar din interiorul nostru.Cuvîntul roatã înseamnã un inel sau un container în care energi-ile, aflate în relaþii reciproce interdependente, afluiesc într-omiºcare circularã, ciclicã, spiralatã. Roata Medicinii înglobeazãîntreg Universul ºi reprezintã, de asemenea, totalitatea pro-priului nostru spaþiu personal, deoarece fiecare dintre noi esteo miniaturizare a unui Univers mai mare, funcþionînd dupã legisimilare. Roata Medicinii nu aparþine exclusiv tradiþiilor amerin-diene, ci este un simbol universal ºi un catalizator al schim-bãrilor producãtoare de efecte concrete. Ea opereazã ca un pro-ces de integrare. Aceastã integrare ar putea fi definitã ca strîn-gerea laolaltã a porþiunilor fragmentate într-un tot unitar armo-nios, în scopul de a le face sã funcþioneze împreunã în armonie,creînd, astfel, frumuseþe. Poate fi reprezentatã printr-o cruceînscrisã într-un cerc sau printr-o roatã cu opt spiþe – un cercîn care sînt inserate indicatoare de direcþie. Bãºtinaºiifoloseau cercuri, spirale ºi labirinturi ca mijloace de intrareîn deplin acord cu Universul ºi cu ei înºiºi, deoarece naturaînsãºi era perceputã ca lucrînd în cercuri, cicluri ºi spirale, ForþaVitalã miºcîndu-se ea însãºi într-un mod similar. Atunci cîndoamenii intrã în acord cu Natura, intrã în armonie ºi cu rit-mul, vibraþia ºi pulsaþiileVieþii înseºi, devenind ei înºiºi, ca rezul-tat, fiinþe vibrante, pline de bucurie, armonioase.

Într-un cerc, nu existã început sau sfîrºit. Orice loc situ-at pe un cerc este atît un punct de plecare, cît ºi de sosire.


– 211 –


Aºadar, începuturi ºi sfîrºituri existã oriunde ne-am situa pecircumferinþa unui cerc. „Înþelepþii“ au înþeles perfect impli-caþiile acestui lucru. Chiar ºi Viaþa ºi Moartea nu erau priviteca un început ºi un sfîrºit, ci ca schimbãri – tranziþii de pe unplan al existenþei, pe altul. Schimbãri în ceea ce priveºte modulde percepþie al Vieþii. Schimbãri de pe un inel al unei spirale,pe altul. În abordarea ºamanicã a modului de înþelegere a Vieþiiumane, fiecare dintre noi este un Spirit cu corp, ºi nu un corpcu Spirit. Spiritul fiind nemuritor, simbolizarea naºterii cuivaprintr-un punct situat pe Cercul sau în Ciclul Vieþii nu estealtceva decît un punct de percepþie, din care Spiritul este abi-litat sã-ºi trãiascã existenþa în realitatea fizicã.

Atunci cînd ºamaniºtii stau într-un cerc, ei indicã faptulcã nici unul dintre ei nu este mai important decît celãlalt. Nuexistã nici unul care sã deþinã supremaþia asupra celorlalþi.Fiecare persoanã este un cerc al percepþiei ce aporteazã pro-pria expresie individualã a energiei, spre atingerea bunãstãriigenerale a întregului grup, pentru progresul ºi prosperitateafiecãruia din grup ºi a tuturor laolaltã. Fiecare este un sistemenergetic ce atinge ºi este atins, la rîndul sãu, de cãtre altesisteme energetice, toate fiind conectate de acest cerc, pen-tru beneficiul fiecãruia din grup ºi a tuturor laolaltã.

Un cerc stabileºte o poziþie în Timp ºi Spaþiu ºi un mijlocde a marca „apartenenþa“. Asigurã, de asemenea, un sens aldirecþiei, deoarece, din centrul propriului „cerc al percepþiei“,avem direcþia ce se aflã în faþa noastrã, cea care se gãseºte înspate, cea din stînga ºi cea din dreapta. Existã o direcþie îndrep-tatã cãtre în sus, precum ºi una spre în jos, deoarece RoataMedicinii nu este un element bi-dimensional, ci sferic, avîndun centru. Cercul poate fi, deci, perceput ca avînd patru seg-

Kenneth Meadows

– 212 –


mente – unul în faþã, altul în spate, altul în dreapta ºi altul înstînga. Nord, sud, vest, est. Cerul deasupra, Pãmîntul dedesubt.Punctul de echilibru din centru conduce spre descoperirea lãun-tricã. Aceastã percepþie direcþionalã, aceastã intrare în acordcu natura ciclicã, circularã a Realitãþii, fãcea parte dinstrãvechea artã a Direcþiologiei. În timpuri strãvechi ºi prin-tre unele popoare indigene, direcþiile spre locurile în care seaflau lucrurile, spre care erau mutate sau de unde erau aduseaveau anumite semnificaþii, fie cã era vorba de direcþia vîntu-lui, care semnala schimbãri meteorologice sau direcþiarazelor de soare, care determinau momentul temporal al zileisau venirea ºi plecarea oamenilor, apariþia ºi consumarea eveni-mentelor. Fiecare direcþie era asociatã cu trãsãturi ale ecolo-giei spirituale ºi cu modalitatea în care energiile se miºcau,cu Elementele care influenþau modalitatea de formare alucrurilor, precum ºi cu relaþiile existente între fiinþele vii careîmpart mediul înconjurãtor al Pãmîntului. Fiecare dintre aces-tea furniza o manierã de acces în ecologia spiritualã ºi con-tactul direct cu forþele Naturii, fãcînd posibilã dobîndireacunoaºterii personale a aspectelor propriei fiinþe multiple a uneipersoane, aspecte care, altfel ar rãmîne ascunse.

Un motiv pentru care Roata Medicinii este un cataliza-tor al înþelepciunii strãvechi, este acela cã ea este îndreptatãcãtre armonie indicînd modul cel mai echilibrat în care o fiinþãumanã poate intra în relaþie cu ecologia ºi poate face uz deenergiile sale, precum ºi modul în care poate dezvoltapotenþialele calitãþi, ascunse în interior. Orientãrile sale ne dauposibilitatea sã descoperim propria noastrã individualitateunicã, ºi ne furnizeazã conexiuni cãtre toate lucrurile care nepot da energie pentru a exprima mai pregnant ceea ce sîntem.

– 213 –



Roata medicinii este orientatã de asemenea manierã încît sãpermitã Spiritului sã aibã supremaþie, cu sprijinul psihicului.Vrãjitorii, manipulatorii, exploatatorii, precum ºi alþii ce cautãputerea pentru scopuri egoiste, cu intenþie declaratã sau fãrãºtiinþã, aplicã metode care schimbã aceste orientãri ºi aºeazãintelectul în postura de controlor, cu convingerea cã ºtiinþavine din raþiune ºi rezultate obþinute numai cu puterea psi-hicului. Cu toþii am moºtenit aceastã limitare ºi, ca rezultat,am ridicat psihicul pe culmi atît de înalte, încît spiritul a devenitori uitat ori ignorat.

Aplicatã la noi, ca indivizi, Roata Medicinii orienteazãVoinþa cãtre Spirit pentru a asigura forþa de „a da ceea ce sînt“ºi este în armonie cu întreg Universul. Metodele care orien-teazã voinþa cãtre satisfacerea scopurilor Eului genereazã forþade „a lua ceea ce vreau“ – cu alte cuvinte de a se încerca sa-tisfacerea Eului, insaþiabil, egoist ºi centrat pe îndeplinirea pro-priilor sale dorinþe. Aceasta este diferenþa esenþialã. Con-secinþele negative ale acþiunilor fãcute de persoane care nuau respectat orientãrile de mai sus sînt evidente în lumea carene înconjoarã.

În Capitolul ºase, am indicat cã Elementele sîntinteligenþe ce ºi-au avut sorgintea într-o sursã nevãzutã ºi îºigãsesc expresia în modul în care energiile capãtã forme de mani-festare. În scopul ca aceste Forþe intangibile sã poatã fi înþe-lese de mintea omeneascã, ele au fost asemãnate cu entitãþitangibile ºi cu caracteristici similare, astfel încît calitãþile lorabstracte sã poatã fi mai bine înþelese – Aer, Foc, Apã ºi Pãmînt(în abordarea taoistã, mai existã ºi Lemn ºi Metal).

În orice caz, înainte de a se încerca realizarea unor aseme-nea legãturi, haideþi sã ne familiarizãm cu o metodã de abor-

Kenneth Meadows

– 214 –


dare a Spiritului, deoarece, în ecologia spiritualã, comunicarease realizeazã mai degrabã cu Spiritul decît cu psihicul. Primanoastrã misiune în succesiunea de experimente care urmeazãeste, aºadar, sã ieºim în mediul înconjurãtor ºi sã luãm con-tact cu Natura, într-un mod oarecum diferit de tot ceea ce amfãcut mai înainte, obþinînd, în schimb, prin aceastã nouã abor-dare, învãþãturi personale din partea Naturii. Seria de experi-mente care urmeazã trebuie sã se realizeze de-a lungul uneiperioade de cîteva zile sau chiar sãptãmîni, pentru a fi obþi-nut beneficiul deplin. Ele pot, de asemenea, sã fie repetate,deoarece beneficiile ce se pot obþine de pe urma acestora esteinepuizabil. Primul din aceastã serie de experimente estereprezentat de o abordare de tipul „hai sã ne cunoaºtem“. Deci,dacã vreþi sã ajungeþi sã cunoaºteþi mai bine Natura, aveþinevoie sã o trataþi ca pe un prieten, sã o ascultaþi, sã comu-nicaþi cu ea. Alegeþi o zi în care sã puteþi ieºi în mijlocul naturiiºi, fãrã a fi nevoie sã vã grãbiþi deloc, doar savuraþi prezenþadumneavoastrã acolo. Luaþi un carneþel ºi un pix astfel încîtsã vã puteþi înregistra imediat experienþele trãite. Dacã aveþio zornãitoare sau puteþi realiza sau obþine una luaþi-o, de aseme-nea, precum ºi o micã busolã de buzunar.

...................................................................................

EXPERIMENTUL 15

Împrietenirea cu Natura

Cînd sosiþi în locul din Naturã ales, fie el un parc, unloc împãdurit sau cîmp deschis, plimbaþi-vã doar prin jur,

– 215 –



fãrã grabã ºi încercaþi sã absorbiþi frumuseþea ce vã încon-joarã peste tot, precum ºi sã trimiteþi gînduri de iubire cãtreaceasta. Astfel, în aceste momente daþi bineþe Naturii.

Într-un mediu înconjurãtor natural, nu este prea greusã vã exprimaþi aprecierea faþã de copaci ºi flori, precum ºifaþã de iarba de sub picioare. Vederea atîtor pãsãri ºi ani-male, simþirea brizei bãtînd în obraz, auzirea murmuruluiuºor al apei curgãtoare – fiecare din aceste lucruri stimu-leazã atît mintea cît ºi Spiritul. Însã, dacã vreþi ca încer-carea realizãrii contactului sã fie eficientã, aveþi nevoie sãvã adresaþi gîndurile din inimã, ca ºi cum aþi aveaîncredere într-un prieten de nãdejde.

Aºadar, daþi frîu liber trãirilor afective. Nu trebuie delocsã vã ruºinaþi. Nimeni nu vã va auzi, numai Natura însãºi,copacii, florile, pãsãrile ºi animalele. Iar aceºtia se vor bucu-ra de ceea ce aþi avut de spus, deoarece atît de puþini oamenimai fac acest lucru în ziua de azi. Oamenii au uitat cumsã-ºi deschidã inimile cãtre Mama Naturã ºi cum sã-i vor-beascã aºa ca niºte copii ai acesteia. Noi, oamenii am uitatcum sã ne dãruim nouã înºine. Am uitat pînã ºi ce înseam-nã noþiunea de Iubire. Cereþi, deci, Mamei Naturi sã vã ajutesã vã apropiaþi de ea ºi sã o cunoaºteþi. Rugaþi-o sã vãdeschidã inima pentru a primi iubirea sa ºi pentru a iubila rîndul vostru.

Savuraþi frumuseþea din jur. Folosiþi-vã toate simþurilepentru a o percepe cu adevãrat. Nu vã uitaþi doar în jur, laea. Auziþi-o. Simþiþi-o. Mirosiþi-o. Gustaþi-o. Atunci cînd simþiþicã aþi intrat în contact cu Natura, începeþi sã folosiþi zornãi-toarea.

Kenneth Meadows

– 216 –


Miºcaþi-vã încet prin preajma locului respectiv, cu ochiipe jumãtate închiºi, zornãind uºurel, odatã cu paºii fãcuþi.Dupã scurt timp, zornãirea pare sã vã conducã spre unanume copac, ori sã vã atragã atenþia asupra unei pietre depe sol, poate, sau o rãmurea ori o panã sau orice alt obiectmicuþ. Opriþi zornãirea ºi, dacã este vorba despre un obiectmicuþ, ridicaþi-l ºi þineþi-l în mîna stîngã – mîna careprimeºte. Dacã este un obiect mai mare – un copac sau otufã ori o piatrã, mergeþi ºi aºezaþi-vã în spatele acestuia.

Închideþi ochii ºi cereþi sfatul asupra cãror atributeaveþi nevoie sã gãsiþi înþeles ºi scop în propria dumneavoas-trã viaþã? Ce calitate este aceea pe care aveþi nevoie sã odobîndiþi ºi sã o faceþi sã vã aparþinã? Deschideþi ochii ºiaºteptaþi rãspunsul. Încearcã, oare, obiectul pe care l-aþi ridi-cat sau cel alãturi de care staþi, sã vã dãruiascã, într-un modoarecare, non-verbal, cunoaºtere? Natura din jur încearcã,într-un anumit fel, sã vã atragã atenþia asupra a ceva ce nua fost evident pentru dumneavoastrã în trecut?

Vã este atrasã atenþia de o trãsãturã deosebitã a medi-ului înconjurãtor, care, într-o anumitã mãsurã, poartã în sineun mesaj pentru dumneavoastrã? Nu încercaþi sã treceþi prinfiltrul gîndirii ceea ce percepeþi. Fiþi doar relaxat, deschisºi receptiv, iar cunoasterea va veni singurã cãtre dumneav-oastrã. În momentul în care aveþi un rãspuns, scrieþi-l ime-diat în carneþel, împreunã cu o scurtã descriere a ceea cetocmai aþi trãit.

Luaþi, apoi, zornãitoarea ºi zornãiþi din nou prin jur,de aceastã datã într-un gest de recunoºtinþã ºi iubire.

Acum contactaþi cele patru Direcþii.

– 217 –



Dacã v-aþi adus o busolã, gãsiþi estul. Dacã nu, gãsi-þi-l singur. Estul se aflã în direcþia din care rãsare Soarele,astfel cã, în funcþie de momentul din an ºi ora experimen-tului, va fi acum la stînga faþã de Soare.

Petreceþi cîteva minute cu faþa spre est, doar cu intenþiade a vã conecta cu Spiritul estului. Conºtientizaþi oriceemoþie intuitivã pe care aþi putea s-o simþiþi, orice gînduride inspiraþie care v-ar veni în minte, contemplaþi îndelungorice element din mediul înconjurãtor care v-ar atrageatenþia în vreun fel. Notaþi ceea ce simþiþi.

Întoarceþi-vã, apoi, la dreapta ºi staþi cu faþa spre sud.Urmaþi aceeaºi procedurã ca ºi în cazul estului. Din nou,notaþi trãirile prin care treceþi.

Din nou întorceþi-vã cãtre dreapta ºi procedaþi în acelaºimod, cãci acum sînteþi cu faþa spre vest.

Iarãºi, apoi, întoarceþi-vã spre dreapta ºi staþi cu faþaspre nord, repetînd succesiunea elementelor de mai sus.

În final, efectuaþi o succesiune de acþiuni care sã vãajute sã recunoaºteþi Elementele în starea lor de echilibru– Foc, Aer, Apã ºi Pãmînt.

Staþi cu faþa cãtre Soare. Soarele ne ajutã sã intrãmrapid în legãturã cu Elementul Foc. Aºadar, trimiteþi salutãriafectuoase cãtre Soare, zornãind în acest timp. Apoi, opriþi-vã din zornãit ºi asteptaþi rãspunsul. Notaþi ceea ce ajungepînã la dumneavostrã.

Urmãtorul este Aerul. Respiraþi adînc de cîteva ori ºisimþiþi cum aerul vã penetreazã fiecare parte a corpului.Analizaþi modul în care Aerul hrãneºte ºi sprijinã Natura,peste tot în jur. Mulþumiþi Aerului pentru cã aduce cu elînsãºi rãsuflarea Vieþii. Zornãiþi cãtre Aer. Opriþi-vã ºi aºtep-taþi sã vinã rãspunsul.

Kenneth Meadows

– 218 –


Apoi, Apa. Luaþi aminte la frumuseþea Apei ºi lalucrurile bune pe care aceasta le aduce – cum împrospãteazãºi calmeazã, disperseazã ºi dilueazã. Dacã vã aflaþi lîngã apã,aºezaþi-vã cu faþa la ea ºi trimiteþi gînduri de iubire cãtreea. Zornãiþi cãtre ea ºi notaþi rãspunsul primit.

În final, Pãmîntul. Analizaþi stabilitatea pãmîntului desub picioare. Priviþi în jur, la frumuseþea care îmbracã Pãmîn-tul. Corpul fizic vã este compus din substanþe ale Pãmîntu-lui, deci, mulþumiþi Pãmîntului pentru hrana ce v-o dãruieºi susþinerea ce v-o acordã pe timpul existenþei fizice.Zornãiþi cãtre Elementul Pãmînt ºi aºteptaþi sã vã vinã rãspun-sul.

Aþi încheiat, acum, acest prim experiment de familia-rizare, astfel cã vã puteþi lua rãmas bun de la locul în carev-aþi aflat în Naturã, cu promisiunea cã vã veþi întoarce încurînd.

Odatã ajuns acasã, analizaþi cu atenþie însemnãrilefãcute.

.................................................................................

A dãrui ºi a primi

Experimentul de mai sus vã va fi demonstrat un alt prin-cipiu important – acela al dãruirii ºi primirii – ºi, de aseme-nea, cã existã o diferenþã semnificativã între „a dãrui ºi a primi”,concepte inerente în Calea Armoniei, ºi „a lua ºi a obþine”,idei specifice Cãrãrii satisfacerii propriei Voinþe.

– 219 –



De vreme ce totul afluieºte ºi vibreazã, avînd o polaritateanume, este necesarã existenþa unei relaþii de dãruire ºi primi-re, pentru menþinerea echilibrului ºi pregãtirea condiþiilor con-tinuãrii acestei primiri. Ca atare, atunci cînd primim un bene-ficiu din partea Naturii, cum vedem în experimentul nr.15, avemresponsabilitatea de a dãrui ceva în schimb – un gest tangibilde apreciere ºi manifestare a voinþei noastre de a face un schimbreciproc de energii, astfel încît ºi Natura însãºi, la rîndul sãu,sã fie un beneficiar al acestui schimb. Acest schimb de energiieste denumit de nativii amerindieni „dãruirea cu generozitate“.

De acum înainte, de fiecare datã cînd ieºiþi în naturã, luaþicu dumneavoastrã o punguþã în care aþi pus amestec de ier-buri, lavandã uscatã, tutun sau mãlai, ca semn al intenþiei „dea dãrui cu generozitate“. Împrãºtiaþi puþin din conþinutul pun-guþei prin locul unde aþi fost ºi adresaþi mulþumiri pentruînvãþãturile primite. Puteþi, chiar, sã lãsaþi o parte din dum-neavoastrã în acel loc – ºuviþe de pãr, cîteva picãturi de salivãpe coaja unui copac sau, poate umezeala lacrimilor vãrsate cuvreun anumit prilej. Pãtrundeþi în adîncul adevãratului spirital „dãruirii cu generozitate“, pe cînd faceþi acest lucru ºi veþiprimi o binecuvîntare în plus. Sã ne pregãtim, acum, pentruurmãtoarea noastã excursie în Naturã.

Oamenii care stau în picioare

Bãºtinaºii amerindieni numeau arborii „oamenii care stauîn picioare“ deoarece, deºi copacii sînt vii ºi, în mod sigur, sîntconºtienþi de propria lor existenþã la fel ca ºi noi – cu toate

Kenneth Meadows

– 220 –


cã într-un mod altfel realizat – ei sînt imobili ºi stau înfipþi înrãdãcini acolo unde se gãsesc. Un arbore este hrãnit de cãtrePãmînt, care îi este „mamã“, ºi îºi ia energia de la Soare – „tatãl“sãu, spre care arborele îºi ridicã ramurile ºi frunzele înrecunoaºtere. Deci, un copac este o „legãturã“ între Cer ºiPãmînt, fiind ºi un „apãrãtor“ al mediului înconjurãtor al Pãmîn-tului, purificînd atmosfera cu oxigenul pe care-l emanã ºiabsorbind dioxidul de carbon pe care-l expirãm. Copacii sîntsensibili faþã de mediul lor înconjurãtor ºi au multã înþelep-ciune ce poate fi învãþatã de la ei – dacã sîntem îndeajuns deumili sã acceptãm învãþãturile venite de la aceºtia. Avînd dejafãcut, acum, contactul cu natura, sînteþi pregãtit sã vã reîn-toarceþi pentru a obþine ºi alte învãþãturi referitoare la comu-nicarea cu Natura ºi forþele naturale.

Încã o datã, alegeþi o zi în care puteþi sã petreceþi cîtvatimp, fãrã grabã, în naturã. Veþi avea nevoie sã mergeþi într-un loc unde sînt copaci ºi unde este puþin probabil ca prezenþaaltor persoane sã vã deranjeze. Luaþi un carneþel ºi un pix cudumneavoastrã, punguþa conþinînd materialele pentru „dãruireacu generozitate“, precum ºi o zornãitoare, dacã aveþi una.

..............................................................................EXPERIMENTUL 16

Învãþarea comunicãrii spirituale

Gãsiþi un loc printre copaci, unde puteþi sã zornãiþiuºor, fãrã a vi se distrage atenþia sau a fi conturbat. Con-centraþi-vã atenþia asupra motivaþiei – care este Iubirea ºi

– 221 –



Armonia – ºi asupra intenþiei, care este cea de a primi oînvãþãturã referitoare la comunicarea cu Natura. Lãsaþi-vãatras cãtre un copac anume. Încetaþi sã zornãiþi ºi admi-raþi forma ºi frumuseþea copacului. Spuneþi-i cît e de fru-mos. Cereþi-i sã-ºi împartã energia cu dumneavoastrã.

Aºezaþi-vã mîna stîngã cu palma cãtre înainte pe trun-chiul copacului, la înãlþimea frunþii, aºezaþi-vã mîna dreap-tã deasupra acesteia ºi, apoi, sprijiniþi-vã fruntea pe podulpalmei de la mîna dreapta. Închideþi ochii, relaxaþi-vã ºilimpeziþi-vã mintea. Respiraþi încet ºi profund ºi daþi voie per-cepþiei sã se concentreze asupra copacului. Simþiþi energiacare vine din Pãmînt ºi este absorbitã de corpul vostru prinintermediul picioarelor, întocmai precum un mugur de sal-cie înfipt în pãmînt, îºi ia energia de acolo ºi devine arbore.Pe mãsurã ce expiraþi încet, încercaþi sã simþiþi strãlucireacaldã a radiaþiei solare, cum se miºcã spre în jos, din vîrfulcapului dumneavoastrã cãtre tãlpile picioarelor ºi sedeplaseazã, apoi, în continuare, cãtre pãmînt. Continuaþiaceste serii de inspirãri ºi expirãri pentru cîtva timp ºi încer-caþi sã simþiþi din plin cum este sã fii copac. Îngãduiþi-i sã-ºi împartã stabilitatea ºi puterea cu dumneavoastrã.

Acum permiteþi inteligenþei spirituale a copacului sãcomunice cu dumneavoastrã. Acest lucru nu se face cu aju-torul psihicului. Nu este nevoie absolut deloc sã vã „gîndiþi“la acest lucru, sã meditaþi la el sau sã vã concentraþi asupraraþionalitãþii sale sau alte asemenea lucruri. Comunicarease poate face numai de cãtre Spiritul dumneavoastrã aflatîn contact cu spiritul copacului, iar acest lucru se obþine prinfixarea percepþiei dumneavoastrã exclusiv asupra copacului.Nu aþi avut nici o dificultate în a vã deplasa percepþia asupra

Kenneth Meadows

– 222 –


mîinii, în experimentul nr. 3, iar ceea ce se întîmplã acumnu este decît o extensie a acelei tehnici. Apoi, cereþi copa-cului sã vã acorde o învãþãturã personalã despre comunicareacu Natura, ºi aºteptaþi rãspunsul.

Încercaþi sã sesizaþi toate emoþiile pe care le-aþi puteatrãi în corpul dumneavoastrã fizic. O furnicãturã, poate sauo senzaþie de cãldurã sau rãcoare. Ce impresii vã vin înminte? Este posibil sã percepeþi imagini vizuale sau cuvintela care v-aþi putea gîndi în acel moment. Percepeþi toatetrãirile afective interioare – bucurie, încîntare, iubire,recunoºtinþã, euforie, chiar înviorare, poate. Identificaþifiecare trãire ºi savuraþi-o, cãci nu va fi neplãcutã. Veþicunoaºte instinctiv momentul în care comunicarea a luatsfîrºit. Apoi, îmbrãþiºaþi copacul, aºezaþi-vã cu spatele spri-jinit de trunchiul sãu ºi scrieþi note referitoare la expe-rienþele trãite. Este posibil sã nu înþelegeþi pe loc deplinasemnificaþie a „mesajului“. Aceastã înþelegere vã va veni,poate, mai tîrziu, cînd vã veþi trece din nou în revistãadnotãrile sau într-un moment neaºteptat. În final, ridica-þi-vã, mulþumiþi copacului ºi realizaþi „dãruirea cu genero-zitate“. Terminaþi printr-o zornãire în jurul copacului.

..................................................................................

Conectarea cu cele patru elemente

Sîntem gata, acum, sã stabilim o conexiune cu cele patruelemente. Vom începe cu Aerul, deoarece, conform Roþii Medi-cinii, Aerul este asociat cu nordul ºi calitãþile corespunzãtoare

– 223 –



claritãþii ºi reînnoirii, pe care sîntem în proces de a o stabiliîn interiorul nostru.

Nordul, pe Roata Medicinii, este numit uneori „locul reîn-noirii“, deoarece forþa nordului reprezintã capacitatea de a real-iza începuturi nou-nouþe, cu ajutorul înþelepciunii cîºtigate prinintermediul sesizãrii într-un mod mai clar a ceea ce în trecutnu a fost vizibil sau de înþeles. Aerul este un Element carac-terizat de o activitate ºi o varietate de miºcare constante. Revi-gorant ºi stimulativ, Aerul este, de asemenea, imprevizibil ºiare calitatea de a se întîmpla pe neaºteptate. El este asemã-nat cu psihicul ºi gîndurile, care au caracteristici similare.

Pentru aceastã experienþã, veþi avea nevoie sã vã reîn-toarceþi într-un loc familiar din Naturã ºi, din nou, sã luaþi cudumneavoastrã un carneþel, un pix, o zornãitoare ºi punguþapentru „dãruirea cu generozitate“.

....................................................................................EXPERIMENTUL 17

Conectarea la Elementul Aer

Cînd ajungeþi la locul din Naturã ales de dumneavoas-trã, zornãiþi prin preajmã pentru cîtva timp ºi lãsaþi-vãconduºi cãtre un loc unde puteþi sã vã conectaþi cu Aerul.Pe drum, cãutaþi o mostrã care sã aparþinã regnului animal,care este relaþionat cu nordul pe Roata Medicinii – ºi cumaniera de funcþionare a acesteia corespunzãtoare primi-rii. O panã de pasãre, poate, un smoc de blanã sau de pãrde cal, o ghindã scãpatã de o veveriþã ºi aºa mai departe.

Kenneth Meadows

– 224 –


Acestea vor constitui „elementul ajutãtor“ ce vã va ajuta sãvã recunoaºteþi propria nevoie de a primi ceea ce Univer-sul are sã vã ofere.

Cãutaþi, acum, sã vã reînnoiþi întreaga viaþã ºi sã intraþiîntr-o nouã ºi incitantã fazã a auto-realizãrii ºi auto-trans-formãrii.

Încetaþi sã zornãiþi, aºezaþi-vã ºi þineþi mostra de ani-mal în mîna stîngã, aºezîndu-vã mîna deasupra ombilicului.Aºezaþi mîna dreaptã peste mîna stîngã; acest lucru facesã se realizeze legãtura între mostra animalã ºi centrul sis-temului dumneavoastrã energetic, legãtura dumneavoastrãcu toate celelalte lucruri. Cereþi sã vi se dea înþelepciuneade a înþelege adevãrata naturã a primirii, care este un atributal nordului pe Roata Medicinii. Primirea nu trebuie sã fieconfundatã cu obþinerea sau cu luarea. Rãmîneþi într-o starealertã, plinã de luare aminte, pe timpul cît aºteptaþi rãspun-sul. Acesta poate veni sub forma unor nori trecãtori, amiºcãrii vîntului, a zborului pãsãrilor pe cer sau într-un altmod. Notaþi învãþãtura primitã. Acum, conectaþi-vã maiîndeaproape la Elementul Aer. Amintiþi-vã cã motivaþia cevã cãlãuzeºte este iubirea ºi armonia ºi cã legãtura care tre-buie fãcutã este între Spiritul dumneavoastrã ºi Spiritul Ele-mentului. Permiteþi simþurilor sã trãiascã din plin cum tre-buie sã fie atunci cînd eºti Aer. Percepeþi libertatea nestã-vilitã a miºcãrii. Simþiþi atingerea blîndã a Aerului prezentîn brizã, care este, totuºi, atît de puternic, fiind capabil sãmenþinã în stare de plutire un avion gigantic. Ascultaþi sune-tul Aerului, în vîntul care bate. Simþiþi aroma prospeþimiisale atît de pure. Simþiþi-i gustul. Absorbiþi-l. Lãsaþi-l sã vãînvioreze. Lãsaþi-l sã vã stimuleze. Acum, cereþi Spiritului

– 225 –



Elementului Aer sã vã dãruiascã o învãþãturã personalãdespre propriul dumneavoastrã concept despre sine. Aþi înþe-les foarte bine, cereþi Aerului sã vã clarifice gîndurile pe carele aveþi despre dumneavoastrã înºivã, care în mod sigur nusînt adevãrate, deoarece ele nu se referã la adevãratul dum-neavoastrã eu, ci reprezintã doar pãrerea despre dumneav-oastrã înºivã. Aceste pãreri sînt gînduri care v-au dat înapoiºi v-au împiedicat sã vã daþi seama de adevãratul potenþialdeþinut, deoarece ele v-au slãbit, v-au coborît nivelul respec-tului faþã de propria persoanã, minimalizînd valoarea pe careo aveþi ºi privîndu-vã de forþa dumneavoastrã interioarã. Apoi,atunci cînd ele sînt recunoscute drept ceea ce sînt – limi-tãri psihice – acel concept al propriei fiinþe, care a fost limi-tator ºi restrictiv, poate fi eliberat, astfel încît sã vã puteþireînnoi viaþa, printr-un impuls plin de impetuozitate ºiprospeþime.

Fiþi relaxat, însã într-o stare de alertã, urmãrind cuatenþie ceea ce Aerul se strãduieºte sã vã dezvãluie. Ascul-taþi cu atenþie ºoaptele vîntului. Ce spune Aerul? Urmãriþimodul în care Aerul se miºcã. În ce direcþie se duce ºi dince direcþie vine. Ce se strãduieºte Aerul sã vã arate într-omanierã non-verbalã?

Faceþi însemnãri referitoare la trãirile avute ºi analiza-þi-le cu atenþie. Apoi, împrãºtiaþi o ofrandã vîntului ºi forþeinordului, într-un gest de apreciere faþã de ceea ce va fostdezvãluit. Apoi, priviþi cãtre nordul îndepãrtat ºi repetaþiaceastã întrebare de patru ori: „Cum de sînt o fiinþã maimare decît cred cã sînt?“

Înregistraþi rãspunsul primit în carneþel. Apoi,împrãºtiaþi o ofrandã pe cuprinsul zonei respective ca un

Kenneth Meadows

– 226 –


gest de „mulþumire“ faþã de elementul Aer ºi Spiritul nor-dului.

..................................................................................

Traversãm, acum, cãtre vest, pe Roata Medicinii pentrua activa forþa transformãrii, care reprezintã capacitatea deschimbare de la ceea ce a fost cãtre ce poate fi. Este un pro-ces de devenire, de potenþial în dezvoltare.

Vestul este asociat cu corpul fizic ºi lucrurile materialeale vieþii. Este relaþionat cu regnul mineral ºi cu reþinereaenergiei. Vestul, pe Roata Medicinii este denumit, uneori, „loculintrospecþiei“, unde poate fi gãsitã puterea care vine din inte-rior. La vest ne putem conecta cu Elementul Pãmînt ale cãreicalitãþi cuprind stabilitate, soliditate, hrãnire ºi forþa de mani-festare. Aºadar, Elementul Pãmînt ne poate ajuta sã scoatemla ivealã ceea ce este necesar pentru propria noastrã dezvoltarea sinelui, securitate ºi bunãstare.

Pentru acest experiment vã puteþi întoarce la locul dinNaturã pe care l-aþi vizitat înainte, acela unde se gãseau copacidin abundenþã. Din nou luaþi cu dumneavoastrã un carneþelºi un pix, o zornãitoare ºi punguþa pentru „dãruirea cu gene-rozitate“.

– 227 –



...................................................................................EXPERIMENTUL 18

Conectarea la Elementul Pãmînt

Pe timpul drumului cãtre locul unde vã veþi aºeza print-re copaci, zornãiþi uºor ºi cãutaþi în jur o piatrã mai maresau chiar mai micã, oricum, pe care sã o puteþi þine în mînã.Alegeþi ºi ridicaþi piatra care vã va atrage ºi întrebaþi-o dacãeste elementul dumneavoastrã ajutãtor. Dacã simþiþi, intu-itiv, cã aþi primit un rãspuns pozitiv, luaþi-o cu dumnea-voastrã în mîna stîngã, continuînd în acest timp, sã zornãiþi. Dacã nu primiþi acest rãspuns, puneþi piatra la locunde aþi gãsit-o ºi continuaþi sã cãutaþi, pînã cînd gãsiþi opiatrã care sã vã dea un rãspuns pozitiv. Acesta va fi elemen-tul ajutãtor, aparþinînd regnului mineral, pe timpul cãlãto-riei cãtre vest.

Îngãduiþi unui punct concentrat de forþã sã vã atragãalãturi de un copac sau în spatele acestuia. Mai degrabã decîtsã îl cãutaþi, lãsaþi-l sã vã cheme. Cînd, în mod intuitiv, simþiþicã aþi localizat locul potrivit, zornãiþi în respectiva regiune,pentru cîtva timp în scopul de a vã „acorda“ la ea. Apoi, înce-taþi zornãirea ºi aºezaþi-vã pe pãmînt, cu faþa cãtre vest.Þineþi strîns piatra aleasã, în mîna stîngã.

Acum, realizaþi contactul direct, personal, cu SpiritulElementului Pãmînt, pur ºi simplu intenþionînd sã faceþi asta.ªi amintiþi-vã cã motivaþia pe care o aveþi pentru a faceaceastã conectare este Iubirea ºi Armonia. Legãtura se faceîntre Spiritul dumneavoastrã ºi Spiritul Elementului Pãmînt

Kenneth Meadows

– 228 –


ºi nu are nimic de a face cu psihicul sau forþele acestuia.Legãtura poate fi întãritã implicîndu-vã toate simþurile ºipermiþîndu-le sã trãiascã din plin experienþa a ceea ce sesimte atunci cînd eºti Pãmînt. Ce fel de senzaþii trãiþi? Cesentimente aveþi, fiind ca Pãmîntul? Ce impresii vã vin înminte? Cum sunã Pãmîntul, ce gust are, cum miroase? Faceþiadnotãri referitoare la aceste experimente trãite.

Analizaþi piatra pe care aþi þinut-o în mînã. Trãsãturaprincipalã pe care vestul o scoate în relief este reþinerea –reþinerea a ceea ce este esenþial, pe timpul schimbãrii ele-mentelor necesare unei dezvoltãri ulterioare. Cereþi sã vise arate ce element anume reþineþi în viaþa dumneavoas-trã, ce acþioneazã ca obstacol ºi vã împiedicã sã vã miºcaþicãtre înainte, sã faceþi progrese reale în toate aspectele vieþiidumneavoastrã. Identificaþi acel element care vã menþineblocat în inerþie ºi vã menþine înþepenit în continuã repetarea aceleiaºi vechi probleme, chiar ºi atunci cînd aceasta apare,uneori, sub altã formã. Vã este ataºatã ºi sînteþi, de aseme-nea, ataºatã acesteia. În acest fel, nimic nu pare sã seschimbe ºi sã vã elibereze.

Priviþi piatra pe care o aveþi în mînã. Examinaþi cuatenþie forma sa. Cereþi pietrei sã vã ajute sã sesizaþi schim-bãrile pe care trebuie sã le faceþi în viaþã pentru a avea posi-bilitatea sã deveniþi ceea ce sînteþi cu adevãrat, în interi-orul dumneavoastrã. Examinaþi-i semnele, ieºiturile ºi adînci-turile. De ce anume vã aduc aminte acestea? Ce înþeles vãtransmit ele? Faceþi legãtura dintre ele ºi dumneavoastrã,punînd în ecuaþie ºi circumstanþele prezente ale vieþii dum-neavoastrã. Notaþi descoperirile fãcute, în carneþel.

– 229 –



Þineþi piatra lîngã ombilic, cu mîna dreaptã pe mînastîngã. Închideþi ochii ºi „vizualizaþi“ respectiva împreju-rare ca o energie – aproape o energie solidã, care a fost opovarã ce va tras în jos. Permiteþi acele energii sã sedeplaseze în piatrã, sã fie absorbitã de aceasta – reþinutãde aceasta. Veþi ºti cînd se întîmplã acest lucru, deoareceva fi ca ºi cînd o greutate uriaºã v-a fost luatã de pe umeriºi aveþi o senzaþie de libertate, de eliberare. Acum, îngropaþipiatra în pãmîntul moale de lîngã locul unde aþi ºezut. Pãmîn-tul însuºi va absorbi ºi va disipa respectiva energie negativã– o va recicla pentru ca, astfel, sã nu mai producã nici unrãu. Sînteþi pregãtit acum sã primiþi o învãþãturã direct dela Pãmînt. ªedeþi cu picioarele depãrtate la nivelul umerilorºi spatele sprijinit de copac, cu faþa cãtre vest. Concentra-þi-vã atenþia asupra micii porþiuni de pãmînt aflatã întrepicioarele dumneavoastrã ºi cereþi Elementului Pãmînt sãvã dea o învãþãturã personalã care sã fie relevantã pentrudumneavoastrã, referitoare la nevoile ºi împrejurãrilecurente. Cum pot sã vã ajute calitãþile ElementuluiPãmînt? Reamintiþi-vã cã motivaþia dumneavoastrã esteIubirea ºi Armonia, iar intenþia vã este cea de a primi oînvãþãturã care sã vã ajute sã fiþi mai aºezat ºi mai protejatîn interiorul propriei fiinþe.

Scrieþi în carneþel „mesajul“ pe care-l primiþi ºi anali-zaþi-l cu atenþie.

Apoi, priviþi la orizont cãtre vest ºi adresaþi aceastãîntrebare de patru ori: „În ce mod pot sã arãt cel mai bineceea ce sînt?“ Înregistraþi rãspunsul primit, în carneþel.

În final, împrãºtiaþi o micã ofrandã în jur, ca un gestde „mulþumire“ faþã de Elementul Pãmînt ºi de Spiritul ves-tului ºi, apoi, zornãiþi în jur, înainte sã pãrãsiþi locul.

..................................................................

Kenneth Meadows

– 230 –


Urmãtorul stadiu în lucrul nostru cu Roata Medicinii estereprezentat de deplasarea noastrã cãtre Centru, pe drumulcãtre est, deoarece acest Centru este locul în care se pot aduceenergiile în punctul de echilibru ºi armonie. Nu avem nevoiesã ieºim afarã din casã pentru a face aceastã legãturã cu cen-trul, deoarece o putem realiza în propriul nostru Loc Liniºtitpe care ni l-am ales în casã. Însã înainte de a realiza acest lucruaº vrea sã vã prezint o altã învãþãturã ºamanicã importantã. Ease referã la curãþire.

Fumigaþia

Înainte ca ºamanii sã înceapã o activitate specificã, ei con-siderã esenþial sã disperseze vibraþiile negative din apropierealor ºi din ei înºiºi. Este la fel de important acest lucru ca ºispãlarea pe mîini înainte de masã sau de prepararea mîncãrii.Amerindienii aborigeni cunoºteau foarte bine plantele carecreºteau în mediul înconjurãtor în care trãiau, fiind familiari-zaþi cu calitãþile speciale ale acestor plante, care puteau ajutaºi sprijini oamenii. Salvia era o plantã foarte apreciatã, deoarececonþinea anumite calitãþi de curãþire ºi, atunci cînd era arsãîntr-un mod special, fumul sãu purifica atmosfera ºi chiar fibreleaurei umane. Actul curãþirii cu autorul fumului salviei arzîndmocnit, era numit „fumigaþie“.

Un mãnunchi de salvie uscatã, uneori amestecatã cu iarbãdulce – o plantã din America de Nord care, atunci cînd estearsã în mod similar, împrospãteazã ºi împrãºtie în jur energiipozitive – sau lavandã, care are proprietãþi similare, sînt legate

– 231 –



laolaltã, formînd un bãþ, cãruia i se aprinde capãtul pentru aproduce fum în vreme ce arde mocnit. Mãnunchiurile sau„beþele“ pentru fumigaþie, pot fi cumpãrate, în prezent, de lamagazinele de specialitate care vînd produse autohtone. Caalternativã la acestea un amestec pentru fumigaþie poate fiobþinut, pur ºi simplu amestecînd o porþie de salvie uscatã –ce se poate obþine rapid în cele mai multe dintre bãcãniile ºimagazinele universale cunoscute – cu puþinã lavandã uscatã.Plasînd amestecul într-un bol sau vas gol de ceramicã, el poatefi aprins ºi ventilat pentru a produce fum cu o aromã plãcutãºi delicatã. Amestecul sau mãnunchiul pregãtit pentru fumi-gaþie poate avea nevoie sã fie ventilat cu putere pentru a-lmenþine în ardere mocnitã. Fumul este apoi dispersat prin ven-tilarea lui prin camerã sau zona de lucru, precum ºi cãtre dum-neavoastrã înºivã. Atunci cînd aduceþi fumul cãtre dumnea-voastrã suflaþi-l mai întîi cãtre zona pieptului, apoi în sus pedeasupra capului, apoi cãtre partea inferioarã a corpului, sprepicioare, astfel încît sã fie acoperit întreg corpul energetic. Res-piraþi adînc o datã sau de douã ori, pe timpul cît ventilaþi, înscopul de a inhala puþin fum. Fumul nu produce în nici un cazobiºnuinþã, iar fumigaþia are efecte benefice care vor devenievidente pentru dumneavoastrã, în urma efectuãrii sale.

Aºadar, procuraþi-vã un mãnunchi sau un bãþ pentru fumi-gaþie sau confecþionaþi-vã propriul amestec pentru fumigaþie,cu salvie uscatã ºi lavandã, înainte de a continua cu experi-mentul 19. Dacã veþi folosi un mãnunchi sau un bãþ pentrufumigaþie, veþi avea nevoie de un „vas“ pentru fumigaþie – unmic vas de pãmînt conþinînd nisip sau pãmînt, în care sã fieintrodus capãtul aprins al mãnunchiului de ierburi dupãfolosire, pentru a fi stins. Un amestec pentru fumigaþie aprins

Kenneth Meadows

– 232 –


se va stinge, de obicei, singur, dacã nu este în continuu ven-tilat, pe cînd un mãnunchi aprins continuã sã ardã.

Pentru urmãtorul experiment alegeþi un moment cînd vãputeþi duce la Locul Liniºtit ales în casã, ºi puteþi sta fãrã sãfiþi deranjat de nimeni, pentru aproximativ o orã. Veþi aveanevoie de o lumînare, un sfeºnic, un mãnunchi sau un amestecºi un vas pentru fumigaþie, un mic evantai sau o foaie pliatã,chibrituri lungi, o zornãitoare, carneþelul ºi pixul. Puneþi cevapotrivit sub sfeºnic, pe care acesta sã stea, în centrul camerei,astfel încît sã nu existe pericolul de incendiu, ºi plasaþi-vãechipamentul de fumigaþie la îndemînã.

.................................................................................EXPERIMENTUL 19

Conectarea la Centru

Aprindeþi bãþul sau amestecul de fumigaþie si venti-laþi fumul peste tot în jur. Apoi, îndreptaþi fumul ºi cãtredumneavoastrã. Pe timpul cît faceþi acest lucru, sã aveþi înminte scopul de purificare ºi curãþire a acestei activitãþi,precum ºi motivaþia care stã la baza efectuãrii ei, care esteIubirea ºi Armonia. Dupã folosire, afundaþi partea cu jar abãþului de fumigaþie în vasul cu nisip, pentru a-l stinge sauconvingeþi-vã cã amestecul de fumigaþie nu mai arde moc-nit. Apoi, aprindeþi lumînarea.

Aºezaþi-vã confortabil pe podea sau pe un scaun, într-unloc din care sã puteþi ajunge la lumînare. Acum, zornãiþiîn jurul dumneavoastrã din poziþia în care staþi ºezînd ºi con-

– 233 –



centraþi-vã asupra intenþiei ce vã face sã realizaþi experimen-tul respectiv, ºi anume, îndeplinirea obiectivului deconectare cu propriul dumneavoastrã Centru. Puneþi joszornãitoarea ºi concentraþi-vã atenþia asupra flãcãriilumînãrii, care este un simbol al propriului dumneavoastrãCentru. Ceea ce aþi reprezentat prin aprinderea lumînãriiºi producerea unei flãcãri este o reprezentare simbolicã a„Luminii“ care se gãseºte în Centrul interior al fiinþei dum-neavoastrã.

Prin intermediul acestei lumini interioare, vi se oferãposibilitatea de a percepe ceea ce mai înainte fusese ascuns.Nevãzutul este acolo mereu, însã este ascuns în întunericpînã cînd Lumina spiritualã furnizeazã iluminarea necesarãpentru ca lucrurile sã fie vãzute aºa cum, mai degrabã, real-mente sînt, decît cum se presupun a fi, decît sînt imagi-nate sau se considerã a fi, prin intermediul vederii limitatea ochilor fizici.

Pe Roata Medicinii, Centrul reprezintã acel „loc al trãiriiarmonioase“. Este locul în care pot fi strînse laolaltã ºi echili-brate toate energiile. Este locul în care poate fi contactatã pro-pria noastrã sursã, deoarece în acest loc, în centrul miezului,s-a început crearea noastrã ca fiinþã fizicã, în pîntecele matern,pentru a se ajunge, apoi, la individ, ca fiinþã omeneascã.

Cuvîntul individ derivã din latinescul individuus, careînseamnã „indivizibil“. Aºadar, adevãrata individualitateînseamnã intrarea în armonie cu toate celelalte lucruri ºicalitatea de a fi separat de celelalte lucruri, aºa cum amfost învãþaþi sã considerãm. Aceastã noþiune implicã adu-cerea laolaltã a sinelui nostru interior ºi a celui exterior, înarmonie cu întregul fiinþei noastre.

Kenneth Meadows

– 234 –


Contemplaþi, pentru cîtva timp, flacãra lumînãrii, casimbol al Luminii Interioare care vã însoþeºte peste tot. Esteîntotdeauna prezent – întotdeauna acolo, însoþindu-vã, într-un Acum omniprezent. Tot ceea ce a fost vreodatã seaflã ºi aici, în Centru, ºi tot ceea ce va fi vreodatã este gene-rat din Centrul lãuntric, care este Sursa sa. Acum, gîn-diþi-vã la o problemã, situaþie sau condiþie care v-a apãrutîn continuu în viaþã, v-a dezechilibrat ºi v-a produs confuzie.Identificaþi-o. Analizaþi modul în care a apãrut. Este cumvadin cauza aºteptãrilor altor persoane, de la dumneavoastrã?Este din cauza dorinþei de posesie pe care o aveþi pentruun anumit lucru? Unei solicitãri ce vi s-a fãcut de cãtre oaltã persoanã? Este rezultatul a ceva ce aþi fãcut sau aþi omissã faceþi? Gãsiþi un cuvînt sau mai multe cuvinte cheie pen-tru a identifica problema ºi scrieþi cuvîntul sau cuvintelepe o bucãþicã de hîrtie ruptã din carneþel.

Acum, vã veþi gîndi la acea problemã dintr-un alt punctde vedere, privind-o într-o nouã luminã – nu ca un obsta-col care vã obstrucþioneazã ºi vi se interpune în cale, apãsîn-du-vã cu greutatea poverii sale, ci, ca la o ocazie de a facenoi progrese ºi un început de asumare a responsabilitãþiipentru propria viaþã ºi propriul destin.

Supuneþi acea problemã propriei Lumini Interioare. Devreme ce v-a apãrut de mai multe ori în viaþã, deºi, proba-bil, sub forme variate, aceasta a încercat sã vã înveþe cevaimportant. Care a fost acea învãþãturã? Ce lecþie de extremãimportanþã, menitã a vã face sã atingeþi starea supremã debine ºi bunãstare a tot încercat sã vã predea? Ce tip de încer-care v-a tot fost prezentatã, pentru a o înfrunta? Permiteþipropriei Lumini Interioare sã îºi îndrepte o nouã energie

– 235 –



cãtre respectiva problemã, astfel încît sã o percepeþi, de dataaceasta, ca pe o fereastrã prin care sã întrezãriþi noi ocazii.Notaþi rezultatul acestei noi abordãri, în momentul în carereuºiþi sã o aplicaþi.

Acum, veþi renunþa la orice resentiment, teamã sau vinãcare au însoþit respectiva problemã. Iertaþi pe toþi aceia dincauza cãrora v-a apãrut respectiva problemã – pentru totceea ce au fãcut sau au neglijat sã facã. Iar asta vã includeºi pe dumneavoastrã înºivã. Iertaþi-vã ºi pentru orice sen-timent de indignare, frustrare, nedreptate ºi chiar vinã, pecare le-aþi trãit ºi le-aþi nutrit. Lãsaþi-le, acum, sã se eva-pore ca bucãþica aceea de hîrtie pe care o apropiaþi de flacãralumînãrii. Priviþi-le cum se consumã în foc ºi se preschim-bã în noi forþe interioare. Lãsaþi sã cadã rãmãºiþele hîrtieiîn vasul de fumizare.

Descrieþi în carneþel învãþãturile care simþiþi cã vã sîntdãruite.

Acum, puneþi aceastã întrebare de patru ori, în timpce fixaþi cu privirea flacãra lumînãrii: „Atunci cînd mã gã-sesc în centrul propriei mele fiinþe, sînt oare creatorulpropriei mele realitãþi?“

Din nou, înregistraþi în carneþel rãspunsul pe care îlobþineþi. Apoi, stingeþi lumînarea ºi strîngeþi obiectele pecare le-aþi utilizat.

...................................................................................

Urmãtorul nostru experiment are ca scop conectarea cuElementul Foc, care este situat în partea de est a Roþii Medi-cinii ºi este asociat cu regnul uman. Forþa estului este ilu-minarea – prin aceasta ni se dã posibilitatea de a percepe

Kenneth Meadows

– 236 –


lucrurile dintr-o perspectivã „superioarã“, deoarece din estprovine, mai întîi, lumina Soarelui ce ajunge pînã la noi, înzorii fiecãrei zile pentru a risipii întunericul ce ne bloca ve-derea. Estul este relaþionat cu Spiritul ºi accentul sãu este puspe determinarea direcþiei în care se manifestã energiile noas-tre.

Stabiliþi un loc în Naturã unde sã fie un deal sau un terenîn pantã, de unde sã puteþi privi în jos la peisajul natural cevi se întinde la picioare. Alegeþi un moment al zilei în careSoarele sã strãluceascã. Luaþi cu dumneavoastrã carneþelul,pixul ºi zornãitoarea.

..................................................................................EXPERIMENTUL 20

Conectarea la Elementul Foc

Cînd aþi gãsit un loc în care sã simþiþi forþa ºi de undesã puteþi privi cãtre est, peste nivelul terenului ce se întindeîn jur, în imediata dumneavoastrã vecinãtate, zornãiþi peacolo, cu intenþia de a vã conecta la Elementul Foc, pen-tru a afla modul în care viaþa vã poate intra ºi mai mult înarmonie cu Spiritul.

Priviþi înainte în depãrtare, pe cerul estului ºi cereþiSpiritului estului sã vã aducã iluminarea necesarã rezolvãriiunui aspect neclar, pînã acum, al vieþii, în care nu aþi fostcapabil sã vedeþi cea mai bunã cale de urmat. Iluminareane face capabili sã percepem lucrurile în modul în care real-mente sînt, fiind, prin urmare, o manifestare a capacitãþii

– 237 –



de a discerne. Ca ºi în experimentul anterior, fiþi în starede alertã ºi vigilenþã, însã fãrã nici o idee preconceputã,deoarece înþelegerea este foarte posibil sã vã vinã într-unmod neaºteptat, poate printr-o miºcare sau printr-o strãful-gerare bruscã de iluminare. Atunci cînd se întîmplã acestlucru, notaþi în carneþel.

Aºezaþi-vã, acum, cu faþa spre Soare, însã nu îl priviþidirect. Soarele este o uriaºã minge de foc, fiind sursa deluminã ºi radiaþie care permite tuturor fiinþelor vii din sis-temul nostru solar sã existe. Conectaþi-vã cu Elementul Focprin intermediul Soarelui. Respiraþi în acea energie solarãstrãlucitoare. Simþiþi radiaþia ºi expansivitatea. Simþiþi peobraz atingerea razelor sale fierbinþi. Trãiþi experienþalimpezimii de vedere pe care lumina Soarelui vã permite são aveþi, astfel încît puteþi percepe lucruri la mare distanþã.Simþiþi aroma Naturii, peste tot în jurul vostru, pe care inimaSoarelui a fãcut-o sã aparã. Încercaþi sã percepeþi gustul ei.Simþiþi forþa transformatoare a Soarelui – cea a Focului. Cumtrebuie sã fie sã fii Soare ºi sã generezi o asemenea forþã?Sã fii Foc? Trãiþi experienþa focului Spiritului dumneavoas-trã.

Cereþi, acum, Elementului Foc sã vã ilumineze,dãruindu-vã o învãþãturã personalã referitoare la modul încare sã vã faceþi alegerile, mai degrabã cu ajutorul Spiri-tului, decît prin intermediul Eului, astfel încît viaþa sã vãvinã ºi mai mult în armonie cu obiectivul Sufletului. Notaþiorice informaþie ce vã parvine, indiferent de modul în careacest lucru se întîmplã, ºi analizaþi-o cu atenþie.

Recunoaºteþi, acum, cã sînteþi, de asemenea, un„Soare“. Un „Soare“ în centrul propriului „univers“ al per-

Kenneth Meadows

– 238 –


cepþiei. Iar acum, veniþi în lumina recunoaºterii a ceea cesînteþi cu adevãrat. Deci, puneþi aceastã întrebare de patruori: „Ce nu am descoperit, încã, referitor la ceea ce amales sã fiu?“

Notaþi în carneþel orice rãspuns pe care l-aþi primi. De data aceasta, acþiunea de „a dãrui cu generozitate“

trebuie sã aibã de-a face cu elemente fizice proprii, care sãvã aparþinã: cîteva ºuviþe de pãr, puþinã salivã, poate.

Mulþumiþi Forþei estului ºi Elementului Foc, printr-ozornãire prin preajma acelui loc, înaintea pãrãsirii lui.

Din nou, pe timpul urmãtoarelor zile, meditaþi asupraînvãþãturilor personale pe care le-aþi primit.

................................................................................

Capacitatea de a învãþa este o calitate care poate fi dobîn-ditã prin conectarea la Forþa sudului. Aceastã calitate exprimãvoinþa de a învãþa noi lucruri. Este capacitatea de a avea o mintedeschisã la recepþionarea de idei noi – o atitudine aproapecopilãreascã de a trata fiecare nouã experienþã de viaþã ca oaventurã incitantã, care duce la descoperiri. Înseamnã viaþatrãitã aproape de Suflet ºi este motivul pentru care direcþiasud de pe Roata Medicinii este denumitã, adesea: „locul aproapede Sine“. Pentru urmãtorul experiment veþi avea nevoie sã gãsiþiun loc în naturã unde sã puteþi fi aproape de o apã – un lac,un rîu sau un pîrîu. Luaþi cu dumneavoastrã o zornãitoare,carneþelul ºi pixul.

– 239 –



................................................................................EXPERIMENTUL 21

Conectarea la Elementul Apã

Îngãduiþi sã fiþi atras cãtre un loc în care sã fiþi alã-turi de apã ºi cu faþa îndreptatã cãtre sud. Zornãiþi uºor prinacel loc, cu intenþia de a obþine, prin intermediul Forþeisudului, o luminare a minþii care sã vã permitã sãînþelegeþi adevãrul despre propria identitate. Sudul, pe RoataMedicinii, este asociat cu Elementul Apã. Influenþa sa semanifestã pregnant asupra Corpului energetic ºi emoþiilor.Este asociat cu regnul vegetal, punînd accentul, înfuncþionarea sa, pe dãruire.

Staþi jos, cu faþa îndreptatã cãtre apã, ºi percepeþicurgerea apei. Urmãriþi cu atenþie miºcarea ei ºi încercaþisã intraþi în acord cu ea. Observaþi cum se adapteazã sin-gurã la mediul ei. Analizaþi formele pe care le face, în tre-cerea ei pe terenul care o conþine. Ascultaþi sunetul vindecã-tor al apei ºi ritmul sãu suav. Ridicaþi-vã în picioare ºi bãga-þi-vã mîinile în apã. Simþiþi fluiditatea ºi textura acesteia.Analizaþi cît de rãcoritor este sã fii în prezenþa apei.

Acum cereþi Spiritului Elementului Apã sã vã dea oînvãþãturã personalã referitoare la modul în care vã puteþidãrui, fãrã a deveni vulnerabil – mai exact, cum vã puteþiexprima mai bine Adevãratul Sine. ªi mai cereþi capacitateade a vã face o idee despre un mod mai echilibrat ºi armo-nios în care aþi putea lucra cu propriile emoþii. PermiteþiApei sã vã aducã aceastã învãþãturã în orice mod ar fi maipotrivit ºi necesar.

Kenneth Meadows

– 240 –


Scrieþi rãspunsul în carneþel. Acum îngenuncheaþi la marginea apei ºi priviþi-vã re-

flexia în oglinda acesteia. Adresaþi Apei aceastã întrebare,de fiecare datã cu o altã accentuare, ºi analizaþi cu atenþierãspunsul pe care îl obþineþi pentru fiecare dintre ele, înaintede a continua cu urmãtoarea, scriind rãspunsul primit încarneþel.

SDupã ce veþi fi notat toate rãspunsurile, împrãºtiaþi în

apã o micã ofrandã din punguþa pentru „dãruirea cu gene-rozitate“ ºi zornãiþi uºor cãtre Elementul Apã, în semn deapreciere, înainte de plecare.

............................................................................

Am traversat cele patru Direcþii ºi este necesar, acum, sãne reîntoarcem în Centru, pentru a face contact cu Interiorulnostru. Experimentul final al acestei succesiuni trebuie sã fierealizat în propriul Loc Liniºtit ales în casã, unde puteþi stafãrã sã fiþi deranjat de nimeni, pentru aproximativ o orã. Veþiavea nevoie de o lumînare, un sfeºnic, echipamentul pentrufumigaþie ºi chibrituri, o zornãitoare, carneþelul ºi pixul.

....................................................................................EXPERIMENTUL 22

Conectarea la centrul lãuntric

Aºezaþi lumînarea ºi echipamentul de fumizare pe omasã sau pe o suprafaþã planã, în faþa dumneavoastrã.

– 241 –



Aprindeþi lumînarea, pentru a indica faptul cã v-aþi comu-tat de la activitãþile lumeºti, la cele ºamanice ºi fumizaþizona în care vã aflaþi, precum ºi pe dumneavoastrã înºivã.Apoi, zornãiþi împrejurul dumneavoastrã ºi deasuprasuprafeþei din faþã.

Flacãra interioarã din jurul fitilului, cea înconjuratã,parcã, de flacãra „exterioarã“, este simbolul Spiritului cese gãseºte în miezul fiinþei dumneavoastrã – esenþa ce seaflã chiar în inima Flãcãrii Lãuntrice. Spiritul poate fi descrisca un psihic lãuntric, a cãrui înþelegere nu este obþinutãprintr-un proces de deducþie, raþional, ci funcþioneazã carezultat al unei cunoaºteri deja existente, deoarece, el a exis-tat dinaintea psihicului nostru, iar percepþia sa se extindedincolo de domeniul raþional. Meditaþi la acest lucru pen-tru cîtva timp.

Treceþi din nou în revistã toate învãþãturile personalecare vi s-au dãruit pe timpul lucrului cu Roata Medicinii,precum ºi toatã aceastã succesiune de experimente, ºi anali-zaþi implicaþiile acestora. Scrieþi în carneþel concluzii ulte-rioare ale acestor aspecte, la care aþi putea ajunge.

Zornãiþi împrejurul dumneavoastrã ºi mulþumiþi pen-tru noile cunoºtinþe pe care le-aþi dobîndit. Înainte de astinge lumînarea, conºtientizaþi cã flacãra ei este oreprezentare a propriei realitãþi interioare, cu diferenþa cãpropria Luminã Lãuntricã nu se stinge niciodatã.

.................................................................................

Cãlãtoria împrejurul Roþii Medicinii v-a dus din Nord cãtreVest, prin Centru cãtre Est ºi de acolo cãtre Sud, trasînd ast-fel simbolul Wakan-Tanka, ce reprezintã energia manifestatã

Kenneth Meadows

– 242 –


ca formã fizicã ºi realitatea lãuntricã invizibilã devenitã real-itate fizicã exterioarã. Conectînd, apoi, centrul interior ºi punc-tul dumneavoastrã de început, aþi trasat un model în formacifrei opt – un simbol al posibilitãþilor infinite.

Aþi stabilit, acum, cã viitorul vã este plin de infinite posi-bilitãþi.

– 243 –



Sufletul meu

Precum puteþi vedea, eu am un trupªtiaþi, însã, cã sînt mai mult de-atît?Nu sînt doar piele, carne ºi osÎn adînc este ceva mult mai deosebitSînt mult mai mult decît pot ochii sã vadãCeva ce-mi dã puterea sã rîd sau sã plîngAcest „sentiment“ deosebit este Sufletul meuEl dã viaþã trupului meu ºi-mi dã puterea sã-l controlezCeea ce vedeþi din mineAspectul meu exteriorEste doarO simplã mascã învechitã.

Poezie scrisã de nepoata mea Angela,la vîrsta de doisprezece ani.

– 244 –


CAPITOLUL NOUÃ

Realitatea Sufletului

P entru majoritatea oamenilor, Sufletul este ceva ceatrage foarte rar atenþia. Despre el se cunoaºte foarte

puþin sau chiar nimic, referitor la ce este, de ce existã ºi careeste obiectivul sãu. Pentru foarte mulþi, sufletul este un „con-cept“ intangibil, ce aparþine convingerilor religioase. Cu altecuvinte, mai curînd este ceva în care se crede, decît ceva cunos-cut! ªtiinþa materialistã nu are nici ea vreo concepþie referitoarela suflet, deoarece activitãþile ºtiinþei sînt limitate la realitateafizicã. Dicþionarele definesc Sufletul ca „o parte imaterialã, nebu-loasã a omului“ sau ca „o entitate distinctã faþã de corp“.

Speculaþiile referitoare la existenþa Sufletului, a naturiiºi scopului sãu, au ocupat minþile celor mai importanþi gîndi-tori ai lumii, de-a lungul istoriei cunoscute. Filozoful grec Pla-ton (429 – 347 î.C.), de exemplu, spunea cã Sufletul nu repre-zintã persoana în carne ºi oase, ci adevãratul individ. Socrate,filozoful atenian (469 – 399 î.C.), gîndea cã Sufletul este ointeligenþã nevãzutã care furnizeazã corpului calitatea de „afi în viaþã“ ºi a existat înainte de a cãpãta forma unei fiinþeumane.

– 245 –


Ideea Sufletului ca entitate nemuritoare, ce trece prin vieþisuccesive, era o parte a credinþei creºtine timpurii. Abia în 553d.C. aceastã credinþã a fost anatemizatã de Al Doilea Consil-iu de la Constantinopole, iar cei care credeau în ea au fostdeclaraþi eretici. Cuvîntul reîncarnare a apãrut abia lamijlocul secolului al XIX-lea, odatã cu renaºterea spiritualã.Potrivit opiniei teologilor, se avansase ideea potrivit cãreia ozeitate exterioarã a creat sufletul, cã Sufletul a dat naºtere psi-hicului, iar psihicul formeazã corpul fizic. Potrivit acestei pãreri,„desfrîul cãrnii“ ºi dorinþele corpului fizic împiedicau nevoiaSufletului de a se întoarce înapoi la sursa din care a provenit– la divinitate. Tradiþia misticã din vestului este bazatã pe ocredinþã similarã referitoare la suflet.

Filozoful francez Rene Descartes (1596 – 1650), consi-derat de unii ca fiind cel mai original gînditor din toate tim-purile, a pus un semn de egalitate între psihic ºi Suflet. Ma-xima sa „gîndesc, deci exist“ indica faptul cã a gîndi înseam-nã a exista. El concluziona cã întreaga naturã a fiinþei umaneeste formatã din a gîndi. Cu alte cuvinte, o fiinþã umanã este,în mod esenþial, o fiinþã gînditoare! Cãtre sfîrºitul vieþii sale,Descartes a sugerat cã locul în care se gãseºte Sufletul esteglanda pinealã, localizatã în creier. Din aceastã speculaþie, aapãrut convingerea potrivit cãreia sîntem fiinþe înzestrate cuun psihic, iar în interiorul nostru se gãseºte un Suflet ºi cãpsihicul este cel care ne influenþeazã ºi ne controleazã. Carezultat al acestui concept, Sufletul devine un sclav al psihicu-lui!

Aºadar, ce este Sufletul? Este el separat de corpul fizic ºide psihic? Sau este o parte integrantã a unuia sau a altuia, oria amîndurora? Este, oare, aºa cum au speculat unii un fel de

Kenneth Meadows

– 246 –


abur invizibil, ca un fum de þigarã sau o fantomã care ne este,cumva, „ataºatã“?

Pur ºi simplu Sufletul este fiinþa noastrã internã. Este ceeace gãzduieºte propria noastrã Sursã, creativã ºi inepuizabilã.Sufletul este pentru Spirit ceea ce oasele sînt pentru corpulfizic. Reprezintã structura de sprijin, la nivel spiritual. Creati-vitatea este o activitate a Sufletului, nu a psihicului. Psihiculeste un proces pe care Sufletul îl foloseºte ca sã-ºi gãseascãexpresie creativitatea sa într-o formã fizicã. Cînd sînteþi crea-tivi, intraþi în armonie cu Sufletul ºi propria dumneavoastrãSursã spiritualã.

Departe de a fi o „entitate“ nebuloasã, ce existã dincolode înþelegere ºi în afara posibilitãþii de a fi atinsã, Sufletul estefoarte aproape de noi deoarece este fiinþa noastrã internã. Elare trãiri afective. Simte bucurie ºi durere, extaz ºi depresie,entuziasm ºi traumã, deoarece este sursa adevãratelor noas-tre trãiri afective. Nu a emoþiilor noastre – care, aºa cum amindicat mai devreme, sînt anexe ale gîndurilor – ci a trãirilornoastre afective. Psihicul este sursa emoþiilor noastre,deoarece emoþiile sînt miºcãri petrecute în corpul psihic. Însã,trãirea afectivã purã este o calitate a percepþiei Sufletului, nua limitãrii psihice ºi are o constanþã care lipseºte emoþiei. Nicicredinþa nu este o trãire afectivã adevãratã. O credinþã este oconvingere intelectualã – o atitudine a psihicului – în timp ceo trãire afectivã este o experienþã trãitã de „inimã“ ºi un rãspunsal Sufletului. O credinþã poate fi menþinutã ferm, chiar rigid,prin exerciþiul psihicului. O trãire afectivã este mai spontanã,mai fluidã ºi mai puþin tangibilã sau descriptibilã. Cînd ceeace este considerat a fi o credinþã este pus la încercare de otrãire afectivã care nu este chiar corectã, rãspunsul Sufletului

Realitatea sufletului

– 247 –


se gãseºte în conflict cu viziunea psihicului, care nu se gãseºteîn armonie cu percepþia realitãþii manifestatã de Suflet.

ªamanica este un echivalent al zilelor de azi a ceea ceºamanii bãºtinaºilor amerindieni numeau „Calea Inimii“, adicãdirecþia în care Sufletul jinduieºte sã meargã. Inima la carene referim nu este, bineînþeles, cea fizicã, cea care pompeazãsînge cãtre celulele corpului fizic, ci inima Sufletului, care facesã circule esenþa Spiritului prin întreaga noastrã fiinþã. Inimafizicã se aflã în centrul caracterului muritor al manifestãrii noas-tre fizice. Inima Sufletului este în centrul potenþialului nos-tru caracter nemuritor.

Sufletul are identitate ºi are inteligenþã – o percepþie apropriei existenþe a sinelui. Noi înºine sîntem inteligenþa Sufle-tului nostru, astfel cã îl putem numi „Sinele Sufletului“,deoarece este cel mai înalt, cel mai nobil, cel mai evoluat, maispiritual aspect al întregii noastre fiinþe. Uneori, este denu-mit Sinele Superior, iar aceasta nu numai datoritã capacitãþiisale avansate de percepþie, ci ºi fiindcã centrul percepþiei saleeste localizat deasupra capului.

Sufletul nostru este implicat în ghidarea vieþii de zi cuzi, în direcþionarea activitãþilor cotidiene. Puþini oameni iauaminte la opinia Sufletului despre o situaþie sau un motiv depreocupare ivit în viaþa acestora, ori referitor la felul munciipe care o realizeazã. Deci, haideþi sã privim, puþin, un mod dea simþi rãspunsul Sufletului, în ceea ce priveºte un aspect oare-care al vieþii pe care o ducem. În acest scop, haideþi sã ana-lizãm slujba dumneavoastrã sau tipul de activitate pe care artrebui sã o desfãºuraþi pentru a vã simþi satisfãcuþi în muncã.

Kenneth Meadows

– 248 –


........................................................................................EXPERIMENTUL 23

Perceperea rãspunsului dat de Suflet

Mergeþi în acel Loc Liniºtit pe care l-aþi ales în casãºi aprindeþi o lumînare, ca punct de concentrare aatenþiei, avînd carneþelul ºi pixul la îndemînã.

Pentru acest experiment, aveþi nevoie sã vã gîndiþi adîncla situaþia slujbei dumneavoastrã. Dacã nu aveþi una, gîndi-þi-vã la tipul de muncã ce v-ar face sã intraþi în armonie cuSufletul. Aceastã tehnicã poate fi folositã pentru oricare altaspect al vieþii dumneavoastrã.

Gîndirea profundã, contemplarea este altceva decîtmeditarea. Meditarea este o metodã de calmare a psihicu-lui cu ajutorul reflecþiilor, pe cînd încetinirea gîndurilor esteceva preliminar efectuãrii unei acþiuni. Verbul a meditaprovine din latinescul meditare, care înseamnã „a gîndi efec-tiv“, pe cînd a contempla provine din latinescul contemplare,care înseamnã „a privi cu atenþie“ sau „a privi introspec-tiv“. Introspecþia pe care o urmãriþi sã o realizaþi, prin inter-mediul acestui experiment, este una sãvîrºitã în interiorulSufletului, cu referire exactã la un anumit aspect al vieþii.

Fixaþi cu privirea flacãra ºi pur ºi simplu concentra-þi-vã asupra a ceea ce credeþi despre slujba dumneavoastrãsau asupra a ceea ce credeþi despre tipul de activitate pecare vã consideraþi capabil sã o desfãºuraþi.

Concentraþi-vã asupra naturii acelei activitãþii ºi a tipu-lui de efort implicat, precum ºi a nivelului de sîrguinþã de

– 249 –



care ar trebui sã daþi dovadã. Ce fel de trãiri afective lãun-trice simþiþi cã vã sînt generate pe timpul cît vã gîndiþi pro-fund la acea activitate? Sînt sentimente de bucurie, entuzi-asm, cãldurã, sentimentul de a fi viu, de a obþine ceva dorit?Sau, dimpotrivã, sentimente de tristeþe, dezamãgire,remuºcare ºi melancolie? Identificaþi fiecare dintre trãirileafective percepute. Daþi-i un nume ºi notaþi-l în carneþel.Nu reflectaþi chiar acum asupra lui. Acest lucru se poateface mai tîrziu. Scopul acestui exerciþiu este de a identifi-ca ce trãiri afective sînt generate prin intermediul contem-plãrii unui aspect anume al propriei vieþi.

Deºi anumite tipuri de slujbe probabil nu constituieexact ceea ce psihicul ar prefera, rãspunsul oferit de Sufletpoate fi destul de diferit. Existã tot felul de slujbe ce mul-tora li se par a fi degradante sau neatractive, însã care sîntde o importanþã vitalã în ceea ce priveºte contribuþia lorla bunãstarea unei organizaþii sau chiar a întregii comunitãþi.Asemenea slujbe nu sînt numai bine remunerate, însã potfi ºi „foarte bune pentru Suflet“, iar Sufletul va recunoaºtevaloarea lor pentru Spirit.

Scriu acestea din experienþã proprie, deoarece, într-oanumitã perioadã a vieþii, cea mai degradantã muncã pe careo fãcusem vreodatã ºi încã într-o perioadã în care, Eul meufiind în plinã conducere a vieþii mele, aº fi considerat-o cafiind sub demnitatea mea, s-a dovedit a fi cea mai de apre-ciat, deºi ultima ca nivel al remuneraþiei primite de pe urmaei, fiind, poate, printre cele mai aducãtoare de satisfacþii.Aceastã carte nu ar fi putut fi scrisã fãrã o lecþie de umilinþã.

Astfel, atunci cînd veþi fi analizat profund diferiteleaspecte ale unei slujbe ºi veþi fi notat lista trãirilor afective

Kenneth Meadows

– 250 –


generate, meditaþi la fiecare din acele trãiri, atît pe rînd,la cîte una dintre ele, cît ºi la toate, la un loc. Care esterãspunsul Sufletului, în ceea ce priveºte subiectul potriviriisau nu a slujbei respective? Este ea compatibilã cu trãirileafective lãuntrice? Este tipul de slujbã care vi se potriveºtedin punctul de vedere al unei dezvoltãri reale?

Aceeaºi tehnicã se poate aplica ºi altor aspecte ale vieþiidumneavoastrã.

.......................................................................................

Corpul sufletesc

Sufletul este un „corp“ care serveºte ca vehicul pentru apermite funcþionarea sa în Universul paralel al Sufletului ºitrãirea din plin a experienþei existenþei sale individuale acolo,la fel precum corpul fizic ne permite sã trãim experienþa exis-tenþei fizice în sfera materialului. Corpul sufletesc poate, deasemenea, sã fie rãnit ºi sã sufere pierderi de particule din elînsuºi! Corpul sufletesc este o hologramã sclipitoare ºi vibran-tã de energie purã. O hologramã este o imagine tridimensio-nalã, în cadrul cãreia undele de energie se încruciºeazã unelecu altele ºi produc un model de interferenþe care înmagazineazãinformaþii despre interacþiunea ºi miºcarea completã aenergiilor. Într-adevãr, Sufletul nu este numai un sistem ener-getic, ci ºi o bancã de informaþii, conþinînd amintirile cumu-late despre tot ceea ce a fost trãit în vederea creãrii progre-sului în dezvoltare. Corpul sufletesc funcþioneazã ca o vastãhologramã – ceea ce înseamnã cã în fiecare din noi, ca fiinþe

– 251 –



multidimensionale, se gãseºte adevãrul despre întregulUnivers!

Corpul sufletesc este compus dintr-o substanþã care a fostconsideratã de cãtre ºamanii din toate culturile ca fiind o mis-terioasã forþã lãuntricã, ce, într-un mod anume, furnizeazãfiecãrei fiinþe vii capacitatea sa de a exista. Substanþa din careeste fãcut Corpul sufletesc este chiar energia Forþei Vitaleînseºi. În corpul fizic, sîngele vieþii este cel care curge, circulãºi transportã sprijinul necesar, pînã la fiecare celulã. În cor-pul psihic, gîndul este acela care curge ºi menþine „viu“ psi-hicul. La nivelul Sufletului, miºcarea energiei Chi este cea careconstituie substanþa Sufletului ºi creeazã lumina non-fizicã.Aºadar, Sufletul este un corp de luminã!

Prin urmare, Corpul sufletesc este un cîmp dinamic deenergie, care transmite în interiorul sãu inteligenþa Sineluisufletesc, într-un univers paralel, constituit de sfera de existenþãa Sufletului. Substanþa Corpului sufletesc, în dimensiunea sa,radiazã. Într-adevãr, atunci cînd pe plan fizic, cineva face altcui-va un compliment, descriindu-i aspectul ca fiind „radiant“, „arzã-tor“ sau strãlucitor, ei simt substanþa acelui Corp sufletesc alindividului. Forma Corpului sufletesc ar putea fi descrisã ca unaovoidalã, însã acolo unde este în proces de realizare integrareacu Sinele sufletesc, forma sa aminteºte mai mult de forma flãcãriiunei lumînãri, adicã de ou – un alt motiv pentru care lumînãrileau jucat un rol atît de pregnant în practicile religioase ºi misti-ce, cãci ele amintesc de nevoia Corpului sufletesc de luminã dea fi la fel precum Sinele sufletesc! Atunci cînd un individ nu maieste în contact cu „conºtiinþa“ Sufletului (lipsindu-i, deci,„conºtiinþa“ sau alte calitãþi spirituale), Sinele sufletesc estedeconectat de acesta, dacã nu chiar detaºat de acesta.

Kenneth Meadows

– 252 –


Din moment ce Corpul sufletesc este alcãtuit din„Luminã“, el poate intra în expansiune, pe mãsurã ce luminasa se intensificã, ori se poate contracta, în momentul în carelumina sa devine mai ºtearsã. El formeazã un cocon în caresînt conþinute Corpurile fizic ºi energetic, pînã cînd sînt arun-cate, în momentul în care Spiritul îºi retrage din ele viaþadãruitã, survenind moartea. Lumina corpului sufletesc este mul-ticolorã, avînd atribute „pozitive“ ce genereazã culori maiuºoare sau mai strãlucitoare, precum ºi tendinþe „negative“,exprimate prin tonalitãþi coloristice de nepãtruns.

Deºi Corpul sufletesc este non-fizic, ne putem face o ideede extinderea sa spaþialã în raport cu corpul fizic. Iatã cum:

........................................................................................EXPERIMENTUL 24

Explorarea Corpului nostru sufletesc

Staþi drept, cu picioarele uºor depãrtate, pentru a fiastfel într-o stare confortabilã de echilibru, cu braþele lãsateliber, pe lîngã corp. Întindeþi braþele în lãturi ºi spre în sus,cu palmele spre în jos, pînã ce degetele mijlocii se atingcam la o jumãtate de metru deasupra capului. Acest punctmarcheazã aproximativ limita superioarã a Corpuluisufletesc – „vîrful“ „formei“ sale de flacãrã.

Acum, miºcaþi braþele spre în afarã ºi spre în jos, pînãce ajung la nivelul umerilor ºi sînt paralele cu pãmîntul. Vîr-furile degetelor vã ating, acum, perimetrul Corpuluisufletesc.

– 253 –



Întindeþi braþele în faþã, menþinîndu-le paralele cupãmîntul, iar vîrfurile degetelor vi se vor gãsi, mai mult saumai puþin, în zona limitei frontale a Corpului sufletesc.

Miºcaþi-vã braþele înapoi, în arc de cerc, pînã cînd vorfi din nou orizontale faþã de corpul dumneavoastrã. Veþi fitrasat, astfel, un semicerc în faþã. Încercaþi sã vizualizaþiun alt semicerc extinzîndu-se în spatele ºi sub picioareledumneavoastrã ºi veþi avea o ideea aproximativã despre întin-derea Corpului dumneavoastrã sufletesc.

Am accentuat cuvîntul „aproximativ“, deoarece acestexerciþiu trebuie sã vã furnizeze numai o idee generalã înconformitate cu abordarea kahuna, însã nu este absolutdeloc exactã, deoarece Sufletul însuºi este flexibil ºi se dilatãsau se contractã în funcþie de calitãþile Energiei Vitale dincare este alcãtuit. În mod similar, „Lumina“ pe care o emitepoate varia ºi ea, în intensitate.

...................................................................................

ªamanii din toate culturile erau capabili sã realizeze con-tactul personal direct cu Corpul sufletesc, aºa cum procedeazãºamanii din prezent, printr-o schimbare a nivelului lor de per-cepþie. Acest stadiu modificat al percepþiei nu este psihicul sauo creaþie a imaginaþiei ci o experienþã a contactului cu o altãrealitate, ce devine realizabil printr-o schimbare în cadrul per-cepþiei conºtiente, de obicei cu sprijinul folosirii tobei ºi azornãitoarei. Ritmul zornãirii sau bãtaia monotonã ºi precisãa unei tobe induce o stare relaxatã ºi liniºtitã, esenþialã în situ-aþia intenþiei de realizare a unei schimbãri de percepþie. Carteamea, Shamanic Experience („Trãirea ºamanicã“, n.trad., Bear& Company, 2003) furnizeazã sfaturi detaliate referitoare la

Kenneth Meadows

– 254 –


tehnica de realizare a cãlãtoriilor ºamanice. Un ºaman sau unºamanist este, astfel, un fel de cãlãtor spaþial, ce are posibi-litatea de a traversa spaþiul „lãuntric“ ºi de a trãi, acolo, expe-rienþa unei noi percepþii.

Recuperarea Sufletului

Printre abilitãþile atribuite ºamanilor este ºi o tehnicã cea fost descrisã sub numele de Refacerea Sufletului. Ea este baza-tã pe convingerea potrivit cãreia Sufletul poate suferi un feno-ment de slãbiciune, ca rezultat al unei traume fizice, psihice,mentale sau emotionale ºi cã din acesta poate fi cumva detaºatun „fragment“, lãsînd individul cu sentimentul unei pierderisuferite. Traume cum ar fi separarea, decesul, violul, abuzulsexual, un accident sever, experienþe ale rãzboiului, ºocuri put-ernice sau frustrarea continuã sînt considerate ca fiind cauzeleobiºnuite ale acestui tip de pierdere. Prin intermediul unei stãrimodificate a percepþiei, ºamanul are posibilitatea de a loca-liza ºi reface „fragmentul“ desfãcut, redîndu-l clientului pe care-ltrateazã. În ºamanicã, aceastã tehnicã este numitã mai potrivit„tehnicã de restaurare a Energiei Vitale“, deoarece experienþaa demonstrat pe parcursul timpului cã pierderea suferitã estede Energie Vitalã. Energia Vitalã este aceea generatã demiºcãrile vieþii – de trãirea experienþei de a fi viu. Sufletul estealcãtuit din miºcãri ale Energiei Vitale, cea care genereazã„Lumina“ Sufletului. Cu alte cuvinte, individul ºi-a pierdut real-mente o parte relevantã din viaþa proprie, fapt ce a avut ca rezul-tat un sentiment de trunchiere ºi pierdere a radiaþiei Sufletu-

– 255 –



lui. Din nou, experienþa a demonstrat cã nu este suficient pen-tru acea parte a vieþii individului sã fie localizatã ºi recuper-atã. Trebuie sã fie adusã înapoi acelei persoane ºi acceptatãca atare ºi cu totalã afecþiune, pentru o integrare deplinã aacesteia. Simptome de pierdere a energiei vitale cuprind depre-sia cronicã, pierderea memoriei, boala sau durerea ce sfideazãdiagnosticele medicale, slãbiciunea, deranjamentul emoþio-nal, ori sentimentul de a fi „incomplet“ – de a fi „de-spiritua-lizat“.

Pentru a realiza aceastã tehnicã de restaurare a EnergieiVitale, ºamaniºtii trebuie sã se aventureze în realitatea ne-obiºnuitã, pentru a localiza „evenimentul“ ce a generatpierderea de Energie Vitalã, trebuie sã refacã acea EnergieVitalã, sã o înapoieze individului ºi sã dea persoanei respec-tive ocazia sã o reintegreze în totalitatea fiinþei sale. Într-oasemenea activitate, nu este implicat intelectul. Nu psihiculci percepþia este cea care sãvîrºeºte „cãlãtoria“ în Realitateane-obiºnuitã, fiind implicatã în cãutarea, identificarea, comu-nicarea ºi refacerea acelei pãrþi lipsã, precum ºi redarea ei indi-vidului. Aceastã parte a „luminii“ Sufletului conþine aspectulexterior al individului, în momentul din realitatea obiºnuitãcînd a avut loc pierderea de Energie Vitalã. Ea este „capturatã“în timp la fel ca o secvenþã video înregistratã cu o camerã.Respectiva pierdere poate sã fi avut loc cu cîteva luni sau chiarcu mulþi ani în urmã. Prin urmare, ºamanistul poate întîlni nunumai imaginea unui adult, ci ºi cea a unui adolescent saupoate chiar cea a unui copil.

Odatã identificatã ºi apelatã, ea este invitatã sã se întoar-cã alãturi de ºamanist, pentru a fi înapoiatã. ªamaniºtii careaplicã metodele Cãii Iubirii ºi Armoniei nu recurg la metode

Kenneth Meadows

– 256 –


de forþare sau manipulare. Nu existã o intenþie de convingere.De-a lungul multor ani, soþia mea ºi cu mine am participat sauam supravegheat desfãºurarea a sute de asemenea restabiliriºi, în toate aceste cazuri, acea „particulã“ de Viaþã nu numaicã a acceptat sã fie înapoiatã, ci chiar a pãrut cã aºtepta sãse întîmple acest lucru. Este ca ºi cum ar fi cunoscut de dinaintecã sosise clipa restabilirii ºi integrãrii.

Deºi în Capitolul I am atins subiectul principiilor funda-mentale ale tehnicilor de restaurare a Energiei Vitale, trebuiesã subliniez cã vãd ca lipsitã de înþelepciune încercarea de aînvãþa aceste tehnici dintr-o simplã carte. Din punctul meu devedere, în urma unei profunde analize, acest tip de activitatenu trebuie sã fie abordat de nimeni fãrã ca, mai înainte, sã ficîºtigat o experienþã considerabilã referitor la realitãþile ne-obiºnuite. Chiar ºi atunci, trebuie sã fie realizatã sub atentadirijare ºi supraveghere a unui ºamanist antrenat. Nu este nicio activitate care sã fie abordatã cu uºurinþã sau întreprinsã doardin curiozitate ºi doar pentru a avea experienþa de a o fi încer-cat.

Este potrivit, în orice caz, sã ofer cîteva exemple, astfelîncît sã puteþi percepe mai bine cîteva din elementele naturiisale ºi sã puteþi realiza cît de diferitã este faþã de alte „tera-pii“. Exemplele pe care am sã le relatez aici au fost relizatefiecare dintre ele în cadrul unui atelier unde erau prezente maimulte persoane, pentru a observa tehnicile folosite ºi a fi mar-tori ai autenticitãþii experienþei. De obicei, bineînþeles, acesttip de activitate este realizat în sistem unu-la-unu ºi în condiþi-ile unei depline confidenþialitãþi.

Cazurile descrise succint aici reprezintã rezultate ale unorexperimente realizate la momente diferite, pe parcursul unei

– 257 –



perioade de trei ani, în faþa unor grupuri diferite de persoane.La fiecare din aceste evenimente, au fost invitaþi sã participe„clienþi“ voluntari din grup, pentru a li se aplica tehnica derestaurare a Energiei Vitale. Singura condiþie impusã a fost caîn toate cazurile acestor persoane sa fie vorba de acelaºi sen-timent, de „lipsã“ a unui element din viaþã, ceva ce nu puteafi prea clar identificat. Nu a avut loc nici o consultaþie prelimi-narã, nici o activitate analiticã nu a fost realizatã în prealabil,pentru a identifica elementul lipsã. În fiecare caz, soþia mea,Beryl, a fost ºamanistul care a realizat activitatea de refacereºi recondiþionare, iar eu am supravegheat procedurile execu-tate. În toate cazurile, nici unul din noi nu a solicitat de lasubiecþii voluntari vreo informaþie referitoare la viaþa person-alã a acestora. Trebuie sã subliniez, de asemenea, cã respec-tiva activitate nu a fost una de ghicit sau de hipnotism.ªamaniºtii, pe timpul practicãrii tehnicilor specifice, sînt, înfiecare moment, în control total al propriei Voinþe, fiind pedeplin conºtienþi de ceea ce se întîmplã în jur. La fel se întîm-plã ºi cu clientul. Nu este vorba nici de controlul exercitatprintr-un intermediar. Aºa cum am accentuat mai înainte,majoritatea activitãþilor ºamanice sînt în esenþã spirituale, nude mediu cu capacitãþi extrasenzoriale. Numai percepþia ºama-nistului este activatã – psihicul este stabilit sã lucreze într-omanierã de neutralitate pasivã.

De obicei, voluntarii sînt mai mulþi la numãr, iar selecþiaunuia sau a altuia de cãtre Beryl este strict intuitivã ºi, de obi-cei, are loc cu numai cîteva momente înainte ca activitateasã aibã loc.

În ambianþa unui atelier de acest tip, ceilalþi participanþidin grup sînt invitaþi sã-l sprijine pe cel ce realizeazã activi-

Kenneth Meadows

– 258 –


tatea, aºa cum se întîmpla ºi în cazul triburilor, cînd ºama-nul era sprijinit de întreaga familie a „clientului“, iar în anu-mite cazuri, chiar de întreaga comunitate. Sprijinul fizic estedat prin folosirea zornãitoarei ºi a tobei, sub supraveghereamea ºi pe timpul cãreia Beryl poate ajunge sã cunoascã exactunde trebuie sã înceapã cãlãtoria ei în realitãþile ne-obiºnuite.Ea ºi „clientul“ ei stau întinºi unul lîngã altul, în cercul for-mat de toþi participanþii, avînd trupurile foarte aproape unulde celãlalt ºi atingîndu-se în zona umerilor, coapselor ºigleznelor. Este nevoie sã existe contact fizic, de vreme ce cor-pul fizic, aºa cum am explicat anterior, serveºte ca transfor-mator. De asemenea, este esenþial ca ambii sã fie complet rela-xaþi ºi aºezaþi comod. Fiecare din ei poartã o acoperitoare pen-tru ochi, ca nici o influenþã vizualã din jur sã nu-i conturbe.Bãtaia tobei ºi zgomotul zornãitoarei asigurã mijloacele soni-ce necesare deplasãrii percepþiei ei într-o altã realitate, de undetrebuie sã înceapã cãlãtoria. Acest fond sonor de grup poatedura numai cîteva minute sau, uneori, poate sã þinã ceva maimult.

Tehnica lui Beryl este sã descrie cu voce tare emoþiile pecare le trãieºte, astfel încît „clientul“ sã fie capabil sã „par-ticipe împreunã“ cu ea la „cãlãtorie“ ºi fiecare persoanã dingrupul participant la atelier sã cunoascã, de asemenea, ce seîntîmplã ºi mai ales pe mãsurã ce se întîmplã. Ea mã anunþãatunci cînd considerã cã a gãsit locul în care trebuie începutã„cãlãtoria“ în realitatea ne-obiºnuitã. Apoi Beryl se aºeazã ºidescrie locul de început, mai înainte de a continua cãlãtoriaalãturi de „client“, folosind sunetul tobei înregistrat pe uncasetofon personal. În exemplele care urmeazã, numele au fostschimbate, pentru a fi protejatã identitatea acestora.

– 259 –



.................................................................................CAZUL 1

Sandra, o tînãrã de douãzeci ºi ceva de ani

Beryl percepe locul în care se aflã ca pe un drum deþarã, auzind ºi tropotul cailor alergînd cãtre un cîmp undese pregãteºte o gymkhana. ªtie cã acolo trebuie sã-ºi înceapãcãlãtoria ºamanicã.

Dupã începerea „cãlãtoriei“, atenþia sa este atrasã deo familie angajatã în desfãºurarea activitãþilor aceleigymkhana. Pe timpul cît ei sînt ocupaþi cu îngrijirea poneilor,ea vede o fetiþã de trei sau patru ani, rãtãcind pe cîmp ºideplasîndu-se cãtre stînga cîmpului ºi îndepãrtîndu-se delocul în care se petrece acþiunea. Ea descrie fetiþa ca o copilãfericitã ºi încrezãtoare, deloc îngrijoratã de faptul cã estesingurã.

Apoi, Beryl percepe sunetul unei ape curgãtoare. Eadescrie locul: este un rîu, pe care vede ºi un stãvilar. Aresentimentul cã acel copil cãzuse în apã ºi fusese tras afarã.Beryl se adreseazã copilei ºi o întreabã dacã numele ei esteSandra ºi îi spune cã Sandra este deja un om mare, acum,ºi cã o vrea înapoi.

În acest punct micuþa se vaporizã, iar Beryl o aduseînapoi odatã cu acel abur, redînd-o clientei ei, dupã o tehnicãºamanicã ce permite sã se întîmple acest lucru.

Sandra însãºi era foarte miºcatã de experiment ºi spusecã vroia sã împãrtãºeascã cu toþi cei prezenþi o problemãpersonalã. Familia ei era foarte entuziasmatã de creºterea

Kenneth Meadows

– 260 –


cailor, participînd la multe evenimente de acel tip, pe perioa-da copilãriei ei. Ea avea, într-adevãr, în memorie, ceva vaglegat de un moment în care a cãzut într-o apã, la o vîrstãfragedã. Însã ceea ce o impresionase mai mult fusese fap-tul cã, potrivit spuselor lui Beryl, copila aceea avea foartemultã încredere în ea ºi era fericitã sã fie de capul ei, întimp ce ea, Sandra, de mulþi ani suferea de agorafobie ºimanifesta o teamã acutã de a rãmîne singurã într-un loc.Ea ºi-a dat seama cã ceea ce s-a întîmplat acum a fostrevenirea la fiinþa sa a acelei „pãrþi“ din ea care nu aveanici o fricã de singurãtate ºi care nu se temea de spaþiideschise.

Cîteva zile mai tîrziu mama Sandrei ne-a contactat ºine-a spus cã se vede o îmbunãtãþire în starea fiicei sale, con-firmînd cã acel incident, în care Sandra aproape cã seînecase, se petrecuse într-adevãr lîngã locul unde þinuserão gymkhana, cînd Sandra era încã micuþã.

Mama Sandrei a devenit, mai apoi, una din elevele noas-tre, iar Sandra nu a mai suferit de problema aceea care îicauzase atît de multã suferinþã.

Acest exemplu serveºte la a demonstra cã, ceea cei seredã individului este o calitate sau mai multe ce fuseserãprezente sau care predominau, la un moment dat, însã dis-pãruserã ca rezultat al „pierderii“ de Energie Vitalã – în acestcaz, experienþa de a fi aproape de a-ºi pierde viaþa.

.................................................................................

– 261 –



CAZUL 2

Trevor, un bãrbat de patruzeci de ani

Pe timpul zornãirii în prealabil, în sunetul constant alsobei, Beryl percepe imaginea unei porþi cu cinci gratii cemarcheazã intrarea într-un cîmp ce coboarã în pantã cãtreun lac. Ea realizeazã cã este locul de unde îºi poate începecãlãtoria ºi intrã pe acea poartã.

Este o zi însoritã, cu un Soare ce-ºi aruncã razeleaproape vertical. Pe mãsurã ce se apropie de lac, Beryl per-cepe ceva neobiºnuit. Era o umbrã de-a lungul pãrþii stîngi a lacului, însã nu exista nimic prin preajma acelei pãrþia lacului care sã fi putut arunca o astfel de umbrã.

Pe cînd pãºea aproape de apa lacului, se uitã în jos ºivãzu capãtul unei sfori albe. Îl ridicã cu mîna dreaptã ºiîncepu sã o rãsuceascã pe degetele mîinii stîngi, fãcînd-oghem ºi mergînd în direcþia în care o ducea sfoara.

Ea continuã sã meargã, intrigatã de prezenþa sforii, careo conduce, în final, pînã la o crãpãturã în teren, lîngã mar-ginea lacului. În interiorul acestei crãpãturi era un bãiat cuvîrsta de aproximativ cinci ani, ce þinea în mînã celãlalt capãtal sforii. Purta un pulover albastru cenuºiu, croºetat, sfîºiatla gît.

Beryl avu o conversaþie scurtã cu bãiatul, care îi con-firmã cã se numea Trevor, însã nu a dorit sã explice cum aajuns sã-ºi sfîºie puloverul. Beryl îi explicã bãiatului cã Trevorera, de acum, adult ºi cã-l vroia înapoi. Apoi plecã, dîndu-i

Kenneth Meadows

– 262 –


de înþeles lui Beryl cã voia sã-l urmeze, deoarece mai eraîncã o experienþã de „descoperit“.

Cei doi au mers mînã în mînã, Beryl fiind condusã pestedeal, cãtre locul unde se afla o casã mare, care arãta maidegrabã ca un conac de þarã. Avea niºte ferestre neobiºnuitecare pãreau a fi negre ºi reflectau lumina ca niºte oglinzi.Ea descrise, în continuare, în detaliu forma lor ºi alte trãsã-turi ale clãdirii.

Bãiatul o duse pînã la uºa din faþã, intrarã în casã ºi ajun-serã pînã într-o încãpere din spate, care pãrea a fi un fel dedebara. Stînd sprijinit de perete, era un tînãr, cu vîrsta deaproximativ ºaptesprezece ani care, la rîndul sãu, confirmãcã se numea Trevor, la o vîrstã ulterioarã, ºi cã dorea sã seîntoarcã. Tînãrul ºi bãiatul se vaporizarã, iar Beryl îi aduseînapoi odatã cu acel abur, redîndu-i pe amîndoi „clientului“.

În conversaþia care a avut loc, apoi, între Beryl ºi Trevor,pe care cu toþii am avut posibilitatea sã o ascultãm, Trev-er explicã faptul cã îi era cunoscut locul pe care îl descriseseBeryl. Se afla în Irlanda. El cunoºtea acea zonã pentru cãpetrecuse ani buni din tinereþea sa, acolo. Lacul respectivprezenta acel fenomen curios pe care îl descrisese Beryl.Din spusele ei, a recunoscut ºi casa aceea mare. O vizitasede multe ori pe cînd era elev ºi, întotdeauna, stãpîna respec-tivei casa fusese foarte politicoasã cu el. Era un loc undeîntotdeauna îi plãcuse sã fie ºi nu înþelegea, prin urmare,cum era posibil sã-ºi fi pierdut o parte a Vieþii în acel loc,din moment ce acolo se pãstraserã atît de multe amintirifrumoase pentru el.

Beryl, care nu fusese niciodatã în Irlanda, a explicatcã o asemenea pierdere nu este întotdeauna un rezultat al

– 263 –



unei traume. Existã un proverb strãvechi referitor la a nelãsa inima în locuri care înseamnã foarte mult pentru noiºi, în mod sigur, acesta era ºi cazul lui Trevor. Cînd s-a matur-izat, nu a mai reuºit sã viziteze acea casã, lãsîndu-ºi, ast-fel, în acel loc, o parte a sufletului sãu (inima sa) de tînãr.

Trevor, în orice caz, nu-ºi aducea aminte de nimic rãucare sã i se fi întîmplat în preajma vîrstei de cinci sau ºaseani. În acea vreme, spuse, el locuia cu bunicii sãi. I-am expli-cat cã amintirea unui incident petrecut pe timpul copilãrieipoate sã fie demult uitatã, însã atunci cînd se efectueazão restaurare revine amintirea sa, uneori imediat, uneori încîteva ore, uneori în cîteva zile.

Deoarece întregul episod pãrea sã fi fost destul decopleºitor pentru Trevor, am sugerat sã luãm o pauzã pen-tru o ceaºcã de ceai, iar el sã se plimbe puþin prin împre-jurimi, urmînd ca sã se întoarcã în cadrul atelierului, atun-ci cînd se va fi simþit pe deplin refãcut.

S-a reîntors dupã vreo jumãtate de orã plin de unentuziasm debordant. Deºi i se pãrea incredibil, îi reveniseîn minte o amintire referitoare la un incident care se petre-cuse acasã la bunicii lui, pe cînd avea vîrsta de aproxima-tiv 5 ani.

Pe timpul cît se plimbã pe afarã, avu amintirea vie amomentului în care stãtea în faþa focului, acasã la buniciisãi ºi, pe cînd adulþii vorbeau între ei, el se juca cu o eºarfãde mãtase lungã, albã, care aparþinea bunicului sãu. El ºi-aînfãºurat eºarfa în jurul gîtului de mai multe ori, aºa cumfãcea bunicul atunci cînd o purta. Însã, unul din capeteleeºarfei s-a prins sub scaunul bunicului. Altcineva intrã încamerã, vãzu celãlalt capãt al eºarfei ºi începu sã o înfãºoare

Kenneth Meadows

– 264 –


pe mînã, în vreme ce stãtea în faþa focului discutînd ºi elcu familia sa.

Eºarfa s-a strîns în jurul gîtului lui Trevor dar el nuputea sã þipe pentru cã îi sugruma. Urmãtorul lucru de careîºi aduce aminte este cã stãtea întins într-un pat, înconju-rat de mai mulþi oameni ce stãteau în picioare, iar puloverulcroºetat pe care îl purta îi fusese sfîºiat la gît pe timpul resus-citãrii.

Acest lucru explica grafic prezenþa sforii albe care ocondusese pe Beryl pînã la bãieþel, pe timpul primei etapea cãlãtoriei ºamanice.

Nu mai era nevoie sã fie spuse prea multe lucruri. Înmod clar, Trevor pierduse Energie Vitalã la vîrsta de cinciani, pe timpul unei experienþe în care a fost foarte aproapede a-ºi pierde viaþa.

În parantezã fie spus, nu este neobiºnuit ca mai multde o particulã de Energie Vitalã sã fie refãcutã pe timpulunei singure „cãlãtorii“. În acest caz, au fost douã ºi, în uneleocazii, am avut chiar experienþa sã vedem trei din acestea.

.....................................................................................

CAZUL 3

Richard, un bãrbat de aproape ºaizeci de ani

Pe timpul zornãirii prealabile ºi al zgomotului de tobã,lui Beryl i s-au arãtat cã trebuia sã înceapã cãlãtoria pe cul-mea unui deal.

– 265 –



Beryl se gãsea, acum, pe panda unui deal, coborînd,în mijlocul unui peisaj liniºtit de þarã, îndreptîndu-se cãtreo cale feratã cu un singur sens. Ajunsã acolo, se uitã înambele sensuri pentru a se asigura cã nu vine nici un trenºi sãri între ºine. Apoi, începu sã pãºeascã pe traverse –sãrind de pe una pe alta – ºi continuã sã alerge în acest mod,savurînd fiecare moment, deºi ºtia cã trebuie sã asculte deceva. Apoi, veni un sentiment intens, cum cã nu ar trebuisã fie acolo, ºi continua sã-ºi repete: „N-ar trebui sã fiu aici;am acest sentiment teribil cum cã nu ar trebui sã fiu aici“.Sentimentul era atît de intens încît Beryl aproape a aban-donat „cãlãtoria“. Simþea cã, probabil, ºi-a înþeles greºit intu-iþia ºi nu ar trebui sã facã demonstraþia de acum. Cu toateacestea continuã sã sarã de la o traversã la alta.

Linia de tren o conduse pînã sub un pod, unde dãdupeste un perete solid de cãrãmidã. În realitatea ne-obiºnuitãpe care o trãia, legile fizice nu se aplicã, fiind capabilã sãtreacã, pur ºi simplu, prin zid ºi confruntîndu-se, în parteacealaltã, cu o scenã diferitã.

Un bãiat cu vîrsta de aproximativ cinci sau ºase ani sejuca cu un iepure, pe un cîmp, lîngã un gard viu. Ea a intratîn vorbã cu el ºi a confirmat cã era Richard ºi cã dorea sãse întoarcã înapoi cu Beryl. Micuþul s-a vaporizat, iar Beryll-a adus înapoi.

Conversaþia ulterioarã purtatã între Richard ºi Beryla fost uimitoare. Richard spuse cã Beryl descrisese cu acu-rateþe locul unde locuise cînd era mic. Dincolo de capãtulgrãdinii unde locuia, era o ºinã de tren cu un singur sens,iar el obiºnuia sã se joace pe aceastã linie, deºi pãrinþii îlavertizaserã ca, niciodatã, sã nu meargã sã se joace în locul

Kenneth Meadows

– 266 –


acela. Ca urmare, nu ar fi trebuit sã se afle niciodatã acolo.Obiºnuia sã facã exact ceea ce s-a pomenit Beryl fãcînd –sãrind de pe o traversã pe alta ºi ascultînd – cu mare atenþie,tot timpul, ca ºi cînd vreun tren ar fi putut veni din oricaredirecþie.

Copilãria sa se petrecea pe timpul celui de-al doileaRãzboi Mondial. El îºi amintea cum „ascundea“ iepuri pen-tru a împiedica sã fie vînaþi, pentru a asigura familiei o masãde duminicã.

Zidul de cãrãmidã avea o însemnãtate profundã pen-tru el, deoarece în jurul acelei vîrste a fost internat în izo-latorul unui spital, avînd scarlatinã. În acele zile nici unuivizitator nu îi era îngãduit sã pãtrundã într-un izolator ºiîºi aducea aminte cît de abandonat se simþea pentru cã nu-ºi vedea pãrinþii. Nu ºtia de ce se afla acolo ºi se simþeaca ºi cum a fi fost, realmente, pãrãsit acolo.

Pentru un copil mic, sentimentul de a fi abandonat estefoarte traumatizant ºi suficient pentru ca Energia Vitalã sãfie pierdutã.

Ca rezultat al acestei experienþe, Richard s-a simþituºurat, iar viaþa sa a luat o turnurã minunatã, punînd accen-tul mai mult pe partea frumoasã a lucrurilor, în viaþa de zicu zi. În viaþa sa rãsunã acum rîsul copilãriei.

........................................................................

– 267 –



Percepþia Sufletului ºi a Vieþii

Sufletul este un alt mijloc prin care ni se dã posibilitateasã percepem viaþa, ca indivizi. Corpul fizic ne dã posibilitateasã percepem viaþa prin intermediul a ceea ce vedem, auzim,atingem, gustãm ºi mirosim. Corpul psihic ne dã posibilitateasã percepem viaþa prin intermediul a ceea ce gîndim ºi prinintermediul ideilor pe care le avem, opiniilor pe care leexprimãm, comparaþiilor ºi judecãþilor de valoare pe careemitem, precum ºi a concluziilor la care ajungem – fiecare din-tre ele ne coloreazã perspectiva vieþii. Sufletul ne dã capaci-tatea de a percepe viaþa prin intermediul a ceea ce creãm pen-tru noi înºine cu Energia noastrã Vitalã. Astfel, ciclul naturaleste:

Sufletul creeazã ºi „cunoaºte“.Psihicul gîndeºte ºi produce forme ºi modele pe baza

cunoºtinþelor pe care le primeºte.Corpul formeazã.Spiritul alege ca rezultat a ceea ce se trãieºte ºi ce se învaþã

din ceea ce se creeazã, modeleazã ºi formeazã.Sufletul nostru reprezintã contactul pe care-l avem cu Uni-

versul multidimensional, cu legile Sale cosmice ºi adevãrurileSale universale – principii care conduc modul în carefuncþioneazã Universul – precum ºi cu o Inteligenþã ºi o înþelep-ciune superioarã. Atît Universul, cît ºi fiecare individ, sînt, re-ciproc, reflexii. Fiecare dintre noi sîntem un mic Univers – unmicrocosmos care funcþioneazã într-un mod similar macrocos-mosului reprezentat de Univers.

Kenneth Meadows

– 268 –


În orice caz, existã un factor aleator care opereazã învieþile noastre, similar factorului aleator existent în naturã ºipe tot cuprinsul Universului, fiind, întotdeauna, acolo. Cu altecuvinte, incertitudinea este un fapt real în viaþã. Este un fac-tor prezent în însãºi însuºirea cuiva de a fi viu. Aºadar, trebuiesã ne aºteptãm la neprevãzut ca la o trãsãturã esenþialã a vieþii,cãci modul în care reacþionãm la acel factor aleator este ele-mentul care ne ajutã sã ne dezvoltãm puterea caracterului ºiînfãþiºeazã ceea ce este mai bun sau mai rãu în fiecare din noi.Forþa aleatorie este ca o forjã care cãleºte oþelul pentru ca aces-ta sã poatã avea putere interioarã.

Universul reprezintã însãºi noþiunea de abundenþã. Poatefi, de asemenea, descris ca fiind „Locul împlinirii“, deoareceîn el sînt conþinute toate posibilitãþile. La fel se petrec lucrurileºi în cazul nostru, cu excepþia faptului cã limitãrile auto-impusene-au convins cã sîntem înconjuraþi de bariere care ne refuzãabundenþa ºi împlinirea dupã care tînjim. Aceleaºi limitãri ne-aufãcut sã credem cã indiferent ce-am obþine, acel lucru poateveni numai prin luptã ºi întrecere, plus o cantitate apreciabilãde noroc ºi întîmplãri fericite. Aceste limitãri se bazeazã peconvingeri fãurite din propriile noastre temeri, vulnerabilitãþiºi frustrãri, prin intermediul manipulãrilor, dezbinãrilor ºi dog-melor superstiþioase impuse de alþii. Uneori, Sinele Sufletu-lui ni se face cunoscut prin intermediul unei „ºoapte liniºtitedin interior“, pe care unii o numesc „conºtiinþã“. Conºtiinþase manifestã activ numai în cazul persoanelor care au, din cîndîn cînd, contact cu Sufletul lor, cãci doar Sufletul creeazã pre-ocupãri în legãturã cu efectele posibile asupra altora, de decizi-ile ºi acþiunile noastre. Aceea care par sã nu aibã nici oconºtiinþã în ceea ce priveºte acþiunile pe care le întreprind,

– 269 –



ºi-au pierdut contactul cu Sufletul. Acesta este adevãratul înþe-les al expresiei „Suflet pierdut“ – accesul prin canalele careduc cãtre el este obstrucþionat, însã nu este blocat, cãci alt-fel viaþa omului nu ar putea exista. Este vorba de o simplãîmpiedicare, într-un singur sens, a desfãºurãrii comunicãrii, ast-fel încît persoanele afectate nu ºtiu cã au un Suflet.

Este totalmente posibilã realizarea contactului conºtientcu aspectul sufletesc al întregii fiinþe ºi implicarea lui activãîn viaþa de zi cu zi. Cînd contactul conºtient se stabileºte, mo-delele psihice formate din convingeri considerate a fi adevãrateîncep sã se disperseze ºi sînt înlocuite de modele ale Sufletu-lui ce se gãsesc în afara barierelor limitative ale psihicului,oferind senzaþia de împlinire, bunãstare, echilibru ºi armonie.Un mod de a face acest lucru este primirea învãþãturilor per-sonale directe din partea Sinelui Sufletesc – prin intermediulcãlãtoriilor ºamanice, însã acest lucru implicã o oarecareobiºnuinþã cu realitãþile neobiºnuite ºi experienþã prealabilãîn obþinerea unui stadiu modificat de percepþie. Alt mod estereprezentat de trezirea potenþialului lãuntric al Sufletului.Deoarece fiecare dintre noi este o reflexie unicã a Universu-lui – o exprimare individualã a unui Întreg mult mai mare –forþa care dã putere Universului ºi îl menþine în viaþã, ne susþineºi pe noi. Iar, deoarece Universul dispune de forþa de a creaîn abundenþã, din interiorul sãu, toate elementele esenþialebunãstãrii sale, aºa ºi noi, prin trezirea potenþialului Sufletu-lui putem avea posibilitatea de a-l exprima în realitatea fizicã,deoarece aceleaºi Forþe ale Universului se gãsesc ºi în noi!

Exerciþiul de meditaþie care urmeazã vã va da posibilitateasã priviþi în adîncul Sufletului ºi sã obþineþi o învãþãturã per-sonalã. El mi-a fost transmis, ca învãþãturã, de Suzanne Beflerive

Kenneth Meadows

– 270 –


din Woodland Park, Colorado, S.U.A., care mi-a dat ºi permi-siunea sã vi-l împãrtãºesc. Tot ceea ce vã trebuie pentru a-l reali-za este o oglinjoarã, un carneþel ºi un pix ºi sã nu fiþi deran-jaþi pentru aproximativ o jumãtate de orã.

................................................................................

EXPERIMENTUL 25

Privirea lãuntricã asupra Sufletului

Priviþi atent în oglindã. Ce vedeþi? O oglindã reflectîndaltã oglindã. Particule reflectînd lumina. Lumina ce reflec-tã culori. Orice culori ce reflectã sunet. Sunete ce devinobiecte. Obiecte ce sînt oglindite... ce devin prãfuite... cedevin praf... praf ce reflectã lumina. Priviþi-vã atent în ochiîn oglindã. Priviþi atent ochii din oglindã care, la rîndul lor,vã privesc. Ceea ce vedeþi sînt ochii, dar ce vãd acest ochi?Notaþi ceea ce vãd aceºti ochi.

Atingeþi-vã mîna. Simþiþi acea senzaþie a mîinii ceatinge altã mînã. Încercaþi sã percepeþi ceea ce simte mînacare este atinsã. Ce simte acea mînã? Descrieþi acele sen-zaþii în carneþel. Treceþi-vã limba peste buze. Încercaþi sãpercepeþi trecerea limbii peste buze. Ce gust simþiþi?Descrieþi acest gust în carneþel.

Respiraþi adînc. Aerul vã introduce în piept propriulmiros, de fiecare datã cînd respiraþi. Ce miros simþiþi? Daþi-iun nume. Scrieþi acel nume în carneþel.

– 271 –



ªoptiþi-vã uºor numele. Ascultaþi sunetul produs deliterele numelui. Auziþi-vã vocea rostindu-le. Ce auziþi? Cevã spune propriul nume despre propria persoanã? Scrieþiaceste lucruri în carneþel.

Uitaþi-vã, din nou, în oglindã. Priviþi în adîncul ochilorpe care-i vedeþi – proprii ochi. Atingeþi-vã mîna. Simþiþi-vã gus-tul buzelor. Simþiþi-vã mirosul. Auziþi-vã numele rostit sonor.

Sînteþi vederea, atingerea, gustul, mirosul ºi sunetulUniversului, atunci cînd vã folosiþi Întreaga fiinþã. Obser-vaþi-vã cu grijã Întregul, deoarece atunci cînd vã folosiþiîntreaga fiinþã, veþi gãsi Marele Întreg ºi veþi ajunge sãcunoaºteþi Întregul Care Existã.

..................................................................................

Sufletul îºi exprimã natura prin intermediul corpului fizicºi prin intermediul psihicului, ºi, ca rezultat al experienþelor lumiipãmîntene percepute ºi reînmagazinate în el prin intermediulcorpului ºi psihicului, Sufletul primeºte impresii, care îi vor facili-ta dezvoltarea propriei naturi individuale. Astfel, cunoºtinþeleînvãþate în urma trãirii experienþelor pãmîntene, îºi lasã amprentaasupra sufletului ºi se imprimã adînc în Spirit.

Descoperirea scopului propriului nostru Suflet

Unul din scopurile fundamentale ale vieþii este asigurareaprosperitãþii ºi a durabilitãþii – adicã a creºterii ºi dezvoltãrii,precum ºi a continuãrii perceperii propriei vieþi. Creºterea ºi

Kenneth Meadows

– 272 –


dezvoltarea sînt organice – adicã naturale – ºi existã ca atarepentru îndeplinirea obiectivului de percepere a realitãþii ceexistã dincolo de aparenþe, precum ºi a învãþãrii modului încare se pot face alegeri inteligente. Mai existã, însã, încã unscop specific al vieþii noastre prezente, un anumit motiv pen-tru care sîntem aici, în acest timp, în locul în care sîntem ºiîn împrejurãrile în care ne gãsim. O datã descoperit, ne va faceviaþa mai plinã de înþeles ºi mai fructuoasã ºi vom fi capabilisã gãsim înþelesul multor lucruri care ne contrariazã în prezent.

Tocmai descoperirea misiunii specifice vieþii era unul din-tre motivele pentru care unii bãºtinaºi amerindieni realizauceea ce ei numeau o Cãutare prin intermediul viziunilor. Plecîndîn Naturã pentru trei sau patru zile ºi postind tot acest timp,ei sperau sã li se arate, prin intermediul contactului lor cu Natu-ra ºi aproprierii de propriul Suflet, o viziune care sã le dea posi-bilitatea sã întrezãreascã ceea ce trebuie sã obþinã în viaþaprezentã. O cãutare de acest tip, în orice caz, nu este singu-rul mod în care se poate obþine o asemenea iluminare. Ea poatefi obþinutã ºi prin cãlãtorii ºamanice care sã ofere acces direct,personal, la suflet; Sinele Sufletului ar urma atunci sã spunãsau sã dezvãluie care este acel scop. Sufletul Sinelui ºtie aceas-ta deoarece el a existat în dimensiunea Sufletului mai înainteca eul nostru fizic sã fie nãscut. El a determinat calitãþile cucare eul nostru fizic urma sã fie echipat pentru aceastã „mi-siune pãmînteanã“, în special, poziþionarea punctului de per-cepþie pe Roata Anului, în funcþie de momentul naºterii, ºimodalitatea în care urma sã funcþionaþi – ca bãrbat sau femeie.Pãrinþii noºtri ne-au furnizat baza pentru forma fizicã pe careo avem. Un ºamanist cu experienþã în cãlãtoriile ºamanice poate

– 273 –



obþine lãmuririle necesare pentru înþelegerea scopului Sufle-tului propriu, prin „vizite“ fãcute în Lumea Superioarã. Ometodã de obþinere a acestor indicaþii poate fi efectuarea urmã-torului experiment, care ar trebui sã se desfãºoare în acel LocLiniºtit pe care vi l-aþi ales, deja, în casã. În orice caz, trebuiesã subliniez cã rezultatele obþinute sînt numai o indicaþie. Totceea ce vã trebuie pentru acest experiment este o lumînare,un sfeºnic, chibrituri, bãþul sau amestecul de fumigaþie ºi vasulpentru stingerea tãciunilor, precum ºi carneþelul ºi pixul.

........................................................................................EXPERIMENTUL 26

O indicaþie asupra scopului Sufletului

Mai întîi, fumigaþi, atît camera cît ºi pe dumneavoas-trã, aºezaþi-vã confortabil la o masã sau lîngã o suprafaþãplanã, pe care aveþi aºezatã lumînarea în sfeºnicul sãu, avîndla îndemînã carneþelul ºi pixul. Aprindeþi candela ºi folosiþiflacãra ei ca punct în care sã vã concentraþi atenþia, privindflacãra ei ca ºi cînd aceasta ar simboliza lumina propriuluiSpirit. Acum, reflectaþi la viaþa pe care aþi dus-o pînã înprezent. Ce calitãþi ºi ce abilitãþi au devenit vizibile în acesttimp? Faceþi o listã cu ele ºi treceþi-o în carneþel.

Ce activitãþi v-au adus cele mai mari satisfacþii? Tre-ceþi-le ºi pe ele în carneþel.

Ce experienþe din viaþã v-au adus cele mai mari bucurii?Descrieþi-le în carneþel.

Kenneth Meadows

– 274 –


Acum, examinaþi cu obiectivitate toate rãspunsurile pecare le-aþi scris, ca ºi cînd le-aþi analiza din perspectiva cuivacare nu vã cunoaºte. Descoperiþi cumva vreun model în toateacestea? Dacã ceea ce a fost scris este despre altcineva, caresînt calitãþile pe care aþi considera cã respectiva persoanãle are, pentru a avea succes deplin în viaþã? Ce aþi sfãtuiaceastã persoanã sã considere ca fiind imboldul principalîn viaþa sa? Ce fel de lucruri ar trebui sã facã, în scopul dea-ºi gãsi împlinirea?

Foarte bine. Acum puneþi în aplicare toate aceste sfa-turi. Începeþi chiar acum sã le trãiþi. Aveþi acum o indicaþiedespre cum trebuie sã vã trãiþi viaþa, pentru ca aceasta sãfie plinã de satisfacþii ºi de sens.

Stingeþi lumînarea ºi fiþi recunoscãtori cã aþi mai fãcutcîþiva paºi pe drumul cultivãrii sinelui. ........................................................................................

Cultivarea sinelui reprezintã perfecþionarea Spiritului prinintermediul integrãrii corpului fizic, a psihicului ºi a Sufletu-lui, cu Spiritul ºi instituþia complexã a Sufletului, reprezen-tatã de totalitatea fiinþei noastre. Atunci cînd ne apucãm sãperfecþionãm ceva, nu vrem sã obþinem ceva fãrã cusur, ci sã-laducem într-un stadiu mai înalt de dezvoltare ºi definitivare.Aceasta este ºi ocazia pe care ne-o oferã ªamanica – de a neaduce la un nivel mai ridicat de împlinire, prin calitatea vieþiipe care o trãim pe Pãmînt.

Haideþi, acum, sã cunoaºtem mai mult despre natura Spiri-tului.

– 275 –



Eul este micuþul sinecare se pretinde a fi unicºi vorbeºte atît de tare,

încît vocea discretã ºi liniºtitãa Marelui Sine, ale cãrui ºoapte vin

din adîncul Sufletului, este rareori auzitã –doar dacã învãþãm sã ascultãm.

– 276 –


CAPITOLUL ZECE

Realitatea Spiritului

C uvintele Suflet ºi Spirit sînt, adesea, folosite ca sino-nime, în scrierile teologice, metafizice ºi filozofice,

însã ele nu sînt identice, deoarece Sufletul a fost creat de cãtreSpirit! Aºadar, haideþi, acum, sã cunoaºtem puþin mai multdespre spirit ºi ce este el.

Spiritul reprezintã fiinþa originalã a unui individ, maiînainte ca aceasta sã capete formã fizicã. Spiritul este o sub-stanþã esenþialã, fundamentalã, care construieºte din propriasa materie – din Spirit. Viaþa aparþine Spiritului, nu formei.Numai forma „moare“ – sau, mai degrabã, capãtã altã formã– deoarece schimbarea este una din calitãþile formei, ca ºi mate-ria, aflatã într-un proces continuu de revenire la energia pri-mordialã. Iatã de ce Spiritul nu a fost niciodatã descoperit deºtiinþa materialistã. ªtiinþa examineazã forma, iar forma estedoar o combinaþie de elemente exterioare aparente, ce sîntnumai detalii ale formei înseºi. Aceste elemente aparente aude-a face numai cu aparenþa ºi nu cu realitatea. Aparenþa seschimbã iar forma poate sã disparã, însã Spiritul rãmîne,deoarece viaþa se gãseºte în Spirit ºi curge dinspre acesta, încadrul propriei sale Surse inepuizabile.

– 277 –


Aºadar, Spiritul nostru reprezintã adevãrata Realitate –Adevãrata noastrã fiinþã.

Substanþa Spiritului nu poate fi vãzutã, deoarece vibreazãmai repede decît viteza luminii. Pare sã nici nu se afle acolounde este. Am putea sã o asemãnãm cu o roatã cu spiþe. Atunci cînd roata stã nemiºcatã, putem vedea clar toate spiþeleºi le putem numãra. Însã, în momentul în care roata se învîrteºi depãºeºte o anumitã vitezã, spiþele „dispar“. Tot ceea cevedem este marginea roþii ºi bucºa în care se învîrte, fãrã nimiccare sã facã legãtura dintre ele ºi sã le menþinã laolaltã. Spi-ritul este ceea ce conecteazã ºi menþine lucrurile laolaltãprin intermediul marii sale Forþe de legãturã!

Aºadar, de unde vine aceastã nevãzutã forþã de legãturã?Care este originea?

Potrivit tradiþiilor orale ale unor ºamani din rîndurilebãºtinaºilor amerindieni, originea tuturor lucrurilor eranumitã Marele Mister, deoarece nu putea fi denumitã.ªamanii chinezi o numeau Tao. Marele Mister, Tao sau oricumaltfel am alege sã numim Ceea Ce Nu Are Nume, a fost atîtde mult, încît a copleºit ºi inundat totul în jur cu propria samagnitudine, pentru a împãrtãºi din substanþa fundamentalãa propriei sale Fiinþe pe care bãºtinaºii amerindieni o numeauMarele Spirit. Aceastã revãrsare, aceastã substanþã fundamen-talã, este iubirea. Acesta este ºi motivul pentru care, în tradiþiacreºtinã, Dumnezeu este definit ca fiind un mare Spirit (Ioan4:24) ºi ca fiind iubirea (1 Ioan 4:16). Nu cã ar avea iubire, arsimþi iubire sau ar arãta iubire, ci este Iubirea însãºi. Dinmoment ce Spiritul individual derivã dintr-o sursã de mai maridimensiuni, rezultã cã ºi noi proveni din iubire – din chiar sub-stanþa Spiritului, care este ea însãºi Iubirea! În mod regretabil,

Kenneth Meadows

– 278 –


cuvîntul iubire a primit, în ziua de azi, conotaþii care îl priveazãde o mare parte a adevãratului sãu înþeles. Dragostea este uncuvînt folosit, în mod frecvent, ca sinonim pentru „sex“, însem-nînd „recompensã sexualã“. Cuvîntul acesta a fost defilat prinfaþa noastrã cu înþelesul de „desfrîu“! Atunci cînd privim iubireadoar ca plãcere senzualã, ca o trãire afectivã emoþionalã sauchiar ºi drept o calitate a vieþii, nu facem altceva decît sã olimitãm. Ca ºi Lumina, care are masã (Soarele), precum ºi radi-aþie, iubirea are ºi ea substanþã. Acea „substanþã“ este sub-stanþa Spiritului. Substanþa iubirii este materia din care estealcãtuit Spiritul superior. Aºadar, iubirea este ceea ce sîntem,adînc în miezul fiinþei noastre. Spiritul nostru este fãcut diniubire pentru cã a emanat din sursa iubirii!

Iubirea – adevãrata iubire – reprezintã chiar împãrtãºireasubstanþei sale fundamentale cu altã persoanã sau cu alþisemeni. Reprezintã o îngemãnare voitã ºi completã care nupune nici o condiþie asupra sa. Este un proces de conectare,care face persoanele sã adere ºi sã se menþinã laolaltã, ca ounitate de contrarii complementare, formate chiar din indi-vizi de diferite feluri. Este ceea ce creeazã legãturi, astfel încîtea însãºi este o mare forþã de legãturã. Aºadar, iubirea nu esteceva ce poate fi, realmente, dãruit cuiva, nici ceva ce se poateobþine. Iubirea existã, pur ºi simplu, deoarece are o realitatea ei proprie. Este o realitate spiritualã, deoarece este naturaSpiritului absolut. Iubirea, ca urmare, reprezintã adevãratanaturã a Spiritului nostru. Ea se aflã în interiorul nostru, indife-rent dacã recunoaºtem sau nu. Este elementul care genereazãlumina sufletului nostru, deoarece reprezintã chiar miºcareaenergiei vitale în interiorul Sufletului nostru. Cînd sîntem îndrã-gostiþi, simþim cã ne scufundãm în acea substanþã esenþialã

Realitatea spiritului

– 279 –


fundamentalã, ce se gãseºte adînc, în chiar miezul fiinþei noas-tre. În acel moment, trãim senzaþia de a fi intrat în legãturãcu Spiritul.

Spiritul funcþioneazã din interior ºi asupra interiorului,hrãnindu-se cu substanþa propriei sale fiinþe. Aºadar, alimen-tul Spiritului este, de asemenea, Iubirea. Atunci, ce este aºanumitul spirit „al rãului“? Un spirit rãu este un Spirit cãruiaãi lipseºte energia vitalã a Iubirii. Este un spirit subalimentat– privat chiar de substanþa ce-l compune în mod fundamen-tal: un Spirit care a ales sã nege iubirea ºi sã priveze ºi pe alþiide ea. Spiritele „rele“ sînt adesea zugrãvite de scriitori ºi artiºtiai genului fantastic ºi de groazã, ca fiind niºte creaturi zbîrcite,ofilite – imagini extrase din profunzimile propriului lorsubconºtient ºi inconºtient – ca ºi cum ar fi private de hranã.ªi aºa ºi este. Le lipseºte hrana iubirii ºi prin izolarea lor desubstanþa fundamentalã au pornit singure pe un drum alinvoluþiei care îºi are propriul sens distorsionat al creativitãþii.Rãul este opusul Binelui, reprezentat de viaþã. O indicaþie,poate, a unui revers al progresului natural, deoarece un spi-rit „rãu“ este unul care, prin intermediul unei persistentealegeri, în relaþii directe cu el însuºi sau deplasat cãtre Haos,dezordine ºi involuþie, mai degrabã decît spre armonie ºievoluþie ºi, procedînd astfel, a dat naºtere la energii ce sepa-rã ºi deconecteazã fiinþele de restul Universului ºi le aºeazã înopoziþie, ceea ce este o negare a Iubirii. Asemenea spirite sîntrãuvoitoare ºi distructive.

Spiritele rãuvoitoare nu trebuie confundate cu aºanumitele „Spirite pierdute“. Un Spirit „pierdut“ este o persoanãcare a pierdut contactul cu substanþa fundamentalã divinã dininteriorul sãu ºi, ca urmare, nu vede nici un înþeles sau scop

Kenneth Meadows

– 280 –


al vieþii sale, datoritã faptului cã s-a pierdut contactul cu acearealitate interioarã – reprezentatã de iubire. Însã, el poate firecîºtigat.

Iubirea care vine din Spirit este necondiþionatã. Ea emanãlibertatea totalã asupra celui iubit – noi înºine! Libertatea dea fi ceea ce sîntem. Libertatea de a accepta. Libertatea de arespinge. Libertatea de a alege. Libertatea sã alegem, sã con-tribuim la bunãstarea Întregului ºi, astfel, sã ne punem în val-oare într-un mod armonios, precum ºi libertatea de a alege sãne aºezãm sinele mai presus de toate ºi de a ne satisface eul,chiar ºi pe cheltuiala altora. Libertatea de a ne hotãrî propri-ul destin, deoarece destinul ia naºtere din consecinþelealegerilor fãcute.

Un motiv pentru care persoanele egoiste sînt într-o con-tinuã stare de cãutare imperioasã a satisfacþiei este acela cãacestea suferã de o stare cronicã de goliciune, deoarece lelipseºte vitalitatea pe care o dã Iubirea ce provine din Spirit.Vitalitatea este definitã ca fiind capacitatea de a susþine viaþaºi a desfãºura funcþiunile sale. Aºadar, din punct de vedere spi-ritual vitalitatea reprezintã capacitatea de a susþine viaþa ºide a realiza fapte care sã aibã drept consecinþe formarea denoi legãturi. Un suflet pierdut, deci, este unul care ºi-a pier-dut capacitatea de susþinere ºi dãruire a Iubirii!

Spiritul a fãcut ca Sufletul sã capete fiinþã. Sufletul a datnaºtere corpului fizic. Formarea corpului fizic a dat posibili-tatea psihicului uman sã fie creat, dupã imaginea Sufletuluiºi ca o extensie a Spiritului. Psihicul este, prin natura sa, slu-jitorul Spiritului, deoarece este o extensie a acestuia. Aceas-ta este ordinea fireascã.

– 281 –



Dacã luãm în considerare diferitele niveluri de percepþiela care m-am referit în cuprinsul acestei cãrþi ºi le examinãmdin punctul de vedere al existenþei noastre ca fiinþe multidi-mensionale ºi a relaþiei lor cu forþele elementelor, putem aveao privire introspectivã asupra spiritului ºi o înþelegere mai pro-fundã a propriei noastre fiinþe.

Percepþia Sufletului este legatã de Elementul Foc,deoarece Sufletul reprezintã corpul nostru de Luminã. Dimen-siunea Sufletului este locul din care primim iluminarea spi-ritualã, lumina inspiraþiei ºi radiaþia (cãldura – sentimentulcurat).

Percepþia Psihicului este legatã de Elementul Aer,deoarece psihicul este locul în care are loc miºcarea gîndurilor.Dimensiunea psihicului este locul din care primim impresii, încare se genereazã ideile, conceptele ºi se formeazã opiniile.

Percepþia Fizicã este legatã de Elementul Apã, deoarecesingurul factor constant al materiei fizice este schimbarea. Doarîn dimensiunea fizicã senzaþiile ne furnizeazã percepþiamateriei, astfel încît sã putem trãi noi înºine experienþa rea-litãþii fizice.

Percepþia Spiritului este legatã de Elementul Pãmînt,deoarece Pãmîntul reprezintã inerþia, nemiºcarea, furnizîndlocul în care „prindem rãdãcini“ ºi atingem starea dearmonie.

Sufletul, Psihicul ºi Corpul – ca ºi Focul, Aerul ºi Apa –reprezintã factori „activi“, implicaþi în totalitatea fiinþei noas-tre. Spiritul, ca ºi Pãmîntul, este un factor „pasiv“. Implicaþiaacestui fapt este cã niciunul dintre noi nu poate fi cu adevãratspiritual fãrã a fi marcat puternic de Pãmînt – fãrã a fi prac-tic. Fãrã a fi muritor! Cu alte cuvinte, experienþa pãmînteanã

Kenneth Meadows

– 282 –


este esenþialã pentru cultivarea ulterioarã a Spiritului! Sufle-tul, Corpul, Psihicul ºi Fizicul vin împreunã la naºterea noas-trã, o datã cu prima respiraþie, însã o integrare deplinã a aces-tora nu se petrece înainte de pubertate, moment în caredevenim responsabili pentru propriile noastre acþiuni. Deºi, pînãacum, de-a lungul acestei cãrþi, m-am referit în mod separatla Corp, Psihic, Suflet ºi Spirit, energie ºi formã, material ºine-material, vizibil ºi invizibil, acestea nu sînt, în realitate, ele-mente „disparate“, ci aspecte ale unui singur întreg funcþionîndfiecare în maniera sa specialã. Subiectele mai sus amintite aufost tratate în mod separat pentru a putea fi examinate ºi ana-lizate fiecare în parte. La fel se petrec lucrurile ºi cu ceea ceam numit a fi „realitãþi“ diferite. Existã o singurã Realitatetotalã, însã este perceputã într-o complexitate de moduri. AceaRealitate Totalã este cea cu adevãrat Realã. Ceea ce o face com-plexã este faptul cã ea este perceputã într-un miliard de mo-duri, fiecare dintre acestea putînd fi percepute în mod greºitca fiind singura Realitate existentã.

Astfel, Corp, Psihic, Suflet ºi Spirit nu sînt entitãþi sepa-rate, ci o parte integrantã a unei singure Fiinþe multidimen-sionale, fiecare dintre ele funcþionînd pe un alt nivel al Real-itãþii, fiecare dintre ele constituind o altã manierã de a per-cepe Realitatea multidimensionalã.

Unul dintre cele mai mari neadevãruri perpetuate deomenire este conþinut în credinþa impusã cã latura fizicã, mate-rialã este inferioarã laturii spirituale – cã trupul fizic, ca Natu-ra, mediul înconjurãtor fizic ºi Pãmîntul însuºi, sînt acolo sãfie cucerite, învinse, supuse, controlate ºi manipulate. Reali-tatea este cã latura spiritualã este înþeleasã prin intermediulcelei fizice ºi, ceea ce este material, prin intermediul laturii

– 283 –



spirituale, deoarece spiritualul ºi fizicul sînt doar douã aspecteale aceleiaºi Realitãþi unice. Spiritul este scînteia vieþii. Sufle-tul este lumina vieþii. Psihicul este modelatorul vieþii. Corpuleste forma fizicã pe care viaþa o adoptã. Fiecare este o trãsã-turã complementarã a Întregului multi-faþetic.

Am folosit frecvent o bilã de cristal ºlefuitã într-o multitu-dine de faþete ca un mod tangibil de a demonstra calitãþile Spir-itului ºi, de asemenea, ca un instrument eficient de meditaþiepentru a avea succes la înþelegerea modului în care funcþioneazãSpiritul. Faþetele pot fi percepute ca ochii Spiritului, a cãruivedere este îndreptatã în toate direcþiile ºi cãtre toate dimen-siunile prin intermediul diferitelor „corpuri“ care constituie,împreunã, fiinþele noastre multidimensionale. Acestea dau, deasemenea, posibilitate Spiritului sã reflecteze singur, cu privirela propriile sale rãspunsuri pe care le dã, în funcþie de datele pecare le primeºte prin intermediul diferitelor straturi sau dimen-siuni, iar aceste reflexii îi furnizeazã, în continuare, mijloaceleprin care poate continua sã perceapã. Faþetele pot fi vãzute ºica reprezentînd miliardele de potenþiale calitãþi, ce zac ador-mite în interiorul fiinþei noastre, aºteptînd doar sã fie recunos-cute ºi trezite la efervescenþa vieþii.

Aºa cum am menþionat în capitolul nouã, flacãra uneilumînãri a fost folositã de-a lungul secolelor în cadrul cere-moniilor religioase ºi mistice, ca un simbol al Spiritului,deoarece ambele sînt asociate cu lumina ºi cu flacãra. Flacãrapoate fi asemãnatã cu substanþa sufletului. Spiritul însuºi seregãseºte în „Lumina“ Sufletului, deci inima flãcãrii uneilumînãri este un simbol al Spiritului. Contemplarea flãcãrii uneilumînãri poate ajuta la producerea iluminãrii dorite în legã-turã cu propriul Spirit individual.

Kenneth Meadows

– 284 –


Pentru realizarea experimentului urmãtor veþi aveanevoie de o lumînare ºi un sfeºnic, chibrituri, zornãitoarea dum-neavoastrã, precum ºi un carneþel ºi un pix. Cel mai bine, pen-tru succesul acestui experiment, este sã fie realizat într-ocamerã întunecoasã.

......................................................................................EXPERIMENTUL 27

Emanaþiile Spiritului

Aºezaþi lumînarea în sfeºnicul sãu, pe o masã sau osuprafaþã planã, în imediata dumneavoastrã apropiere. Asigu-raþi-vã cã sînteþi aºezaþi confortabil.

Zornãiþi împrejurul dumneavoastrã pentru cîtevaminute, pentru a pregãti „spaþiul“ respectiv, din punct devedere sonic, precum ºi a vã relaxa ºi pregãti.

Aprindeþi lumînarea ºi priviþi intens flacãra acesteia.Încercaþi doar sã percepeþi însãºi flacãra lumînãrii. Modulîn care ea vã apare în faþa ochilor. Textura sa. Activitateasa. Nu încercaþi sã formulaþi în minte nici un gînd referi-tor la ea. Doar permiteþi-i sã existe ºi trãiþi experienþa aces-tei existenþe.

Dupã cîtva timp, închideþi pe jumãtate ochii, pînã cîndpercepeþi razele de luminã împungînd exteriorul flãcãrii, întoate direcþiile. Unele pleacã spre în sus. Altele, cãtre stîn-ga. Altele, cãtre dreapta. Unele vin direct cãtre dumneav-oastrã. Iar altele par sã vã intre direct în corp.

– 285 –



Studiaþi atent toate aceste raze ce pleacã în toatedirecþiile. Încercaþi sã stabiliþi numãrul total al tuturorrazelor pe care le vedeþi. Închideþi, acum, ochii ºi mai multºi urmãriþi atent cum acele fibre de luminã se schimbã ºiapar noi raze.

Încercaþi sã vã identificaþi cu doar una dintre fibrelede luminã ce se îndreaptã direct cãtre dumneavoastrã ºi vãconecteazã direct cu flacãra lumînãrii. Analizaþi cu atenþieindividualitatea sa. Analizaþi caracterul sãu unic, ca oemanaþie a acelei unice flãcãri de lumînare – una din radia-þiile provenite de la o singurã funcþie. Se aflã acolo. Percepeþiexistenþa sa ca o expresie a energiei prezente în însãºi flacãralumînãrii.

Faceþi o analogie între Spiritul dumneavoastrã ºi acearazã de luminã. Spiritul dumneavoastrã este o emanaþie aunei Surse superioare. Dacã vreþi, poate, ca un gînd surve-nit în mintea Marelui Spirit. Propria Fiinþã, cãreia i s-a datposibilitatea sã aibã o exprimare personalã, individualã.Meditaþi la acest lucru pentru cîtva timp. Notaþi orice gîndpe care inspiraþia l-ar face sã vã aparã în minte.

Priviþi cu atenþie, din nou, flacãra lumînãrii. De dataaceasta, priviþi flacãra ºi consideraþi-o ca fiind propriul Spi-rit – Adevãrata Fiinþã proprie. Iarãºi închideþi pe jumãtateochii pentru a genera acele fibre de luminã ºi alegeþi unadintre ele cu care încercaþi sã vã identificaþi. Asemãnaþi-o,acum, cu emanaþie a Sursei reprezentatã de propriul Spi-rit. Consideraþi aceastã unicã razã – aceastã emanaþie – cafiind „eul“ fizic, acel „eu“ care se identificã cu propriul corpfizic. Meditaþi la acest lucru.

Kenneth Meadows

– 286 –


Apoi, alegeþi altã fibrã de luminã. Priviþi-o ca fiind oaltã emanaþie a „flãcãrii“ ce vã reprezintã Spiritul ca „sursã“.Identificaþi-o cu Corpul Psihic. Meditaþi ºi la acest lucru pen-tru cîtva timp.

Din nou, alegeþi o razã provenind din flacãra lumînãrii.Îngãduiþi-i sã vã reprezinte Corpul Sufletesc, ca o altãemanaþie a propriului Spirit. Meditaþi la aceasta.

În final, consideraþi cã fiecare razã de luminã, fiecarecorp, nu este altceva decît o emanaþie a Spiritului unic. Nuseparat de acesta, ci ca expresie a acestuia.

Scrieþi o relatare a tuturor concluziilor la careajungeþi. Stingeþi lumînarea, respiraþi adînc de cîteva ori,întindeþi-vã membrele ºi beþi ceva cald, mai înainte de vãrelua activitãþile obiºnuite. ........................................................................................

Viaþa pe care o trãiþi în cadrul dimensiunii fizice a exis-tenþei vã este întipãritã asupra Spiritului. Însã aceastãamprentã predeterminatã nu este doar o succesiune de eveni-mente înºirate pe firul vieþii, pornind de la naºtere, sau ocolecþie de amintiri vagi ºi romantisme proprii, deoarece modulîn care ne trãim viaþa este mai relevant pentru Spirit decît ceeace facem. Important este modul în care îndreptãm ºi folosimaceste energii aflate la dispoziþia noastrã, fiind acesta elemen-tul principal care cultivã Spiritul ºi îi dã posibilitatea sã con-tinue sã contribuie la formarea Întregului din care provine sau,dimpotrivã, care îl posteazã pe o pantã degenerativã.

Spiritul individului prezintã o inteligenþã lãuntricã înnãs-cutã deoarece a luat fiinþã dintr-o Sursã ce reprezintãinteligenþa însãºi. El a moºtenit liberul arbitru – libertatea de

– 287 –



a produce cauze, ce au ca rezultat efecte, ºi, de asemenea dea se auto-determina. Spiritul nostru – Spiritul reprezentat denoi înºine – a ales sã suporte experienþa de a se afla pe pãmînt,aici, în acest moment, ca fiind o parte a propriului proces deautodeterminare ºi cultivare. Iatã motivul pentru care sîntemacum, aici. În acest mod am luat fiinþã ºi ne gãsim acum înacest loc, în acest moment al Timpului.

Sufletul a fost generat de Spirit, astfel încît „Eu“ sã poatãdeveni conºtient de el însuºi – sã poatã deveni un „Eu sînt“.Conºtient de propria sa individualitate ca expresie a Sursei dincare a provenit, care este Ea însãºi Spirit. Sinele Sufletesc este,astfel, suma experienþelor obþinute în urma trãirii tuturorvieþilor trecute, precum ºi în urma trãirii vieþii prezente. Întradiþia kahuna acest lucru era denumit aumakua – Sinele„pãrintesc“, sinele „superior“ al Sufletului. În anumite tradiþiiºamanice, acelaºi Sine Sufletesc era denumit „Acela CareCunoaºte“. Ce anume cunoaºte? Cunoaºte „Eul“, care este Spi-ritul lãuntric. Spiritul este acel „Eu“ care a apãrut din CerculInfinitului, din „Vidul“ sursei, din acel Zero care precede toatenumerele – din Spiritul superior. Spiritul are viaþã proprie –adicã conºtiinþa propriei existenþe individuale, deoarece viaþaîºi are sãlaºul în Spirit, iar Spiritul, la rîndul sãu, este viaþã ºiîºi are propria identitate, propria ºi unica sa modalitate de expri-mare energeticã. Are, de asemenea, inteligenþã – adicã arecapacitatea de a înregistra activitatea, de a genera activitatea,de a rãspunde la activitate ºi de a realiza alegeri viabile refe-ritoare la a o activitate. Adevãratul nostru Eu, aºadar, este un„Eu“ lãuntric – un Ochi Lãuntric. Este Paznicul Lãuntric caresãlãºluieºte în sanctuarul lãuntric al sufletului.

Kenneth Meadows

– 288 –


Cînd Spiritul individual pãtrunde în dimensiunea Sufle-tului, se creeazã un model de legãturã în scopul de a menþineconstituit un Corp sufletesc alcãtuit din substanþa acelei dimen-siuni. Prin asocierea sa cu aura fiinþelor umane, de care esteatras, se face posibilã apariþia unui corp fizic pe mãsura Spi-ritului. De aici ºi existenþa unei convingeri printre unelepopoare indigene, potrivit cãreia descendenþii unei familiireprezintã o garanþie pentru viitoare reîncarnãri! Sufletul ºiSpiritul sînt, în orice caz, independente de pãrinþii fizici. Cor-pul fizic activeazã psihicul prin intermediul modelului impusde Suflet. Spiritualitatea devine, astfel, nu doar o concentrareasupra conceptelor teologice, ritualurilor religioase saurespectãrii literale a textelor, ci un proces de integrare a tutu-ror aspectelor fiinþei totale multidimensionale, pentru ca gîn-durile, acþiunile ºi trãirile afective sã devinã convergente.

Venim în realitatea fizicã pentru a dobîndi cunoºtinþe înurma trãirii experienþei procesului de schimb continuu deenergii fundamentale cu cei din jur ºi cu Universul. Fiecareorgan al corpului fizic nu reprezintã numai un component alunei maºinãrii vii, ci este el însuºi un proces de transformarece ne conecteazã la Universul fizic în propriul nostru mod indi-vidual, deoarece nici unul dintre noi nu este „separat“ deUnivers. Orice percepþie referitoare la un posibil caracter sepa-rat este ea însãºi o iluzie.

Prin urmare, toate aspectele fiinþei noastre multidimen-sionale sînt importante. Fiecare aspect este necesar sã fie dez-voltat în relaþie cu celelalte ºi nu izolat de acestea, astfel încîtele sã poatã funcþiona împreunã, într-o armonie totalã. Corp,Psihic, Suflet ºi Spirit sînt, fiecare dintre ele, aflate într-o legã-turã indivizibilã:

– 289 –



Corpul fizic este o reflexie a Psihicului.Psihicul este oglinda Sufletului.Sufletul este Lumina Spiritului.Spiritul este Viaþa ce le pãtrunde pe toate, la un loc.ªamanii bãºtinaºi amerindieni exprimau adevãrul celor de

mai sus într-un mod succint prin expresia: „Umblã dupã cumþi-e vorba!“ Realizaþi-vã acþiunile întocmai dupã modul în caregîndiþi, potrivit felului în care simþiþi, în maniera în care sînteþi.

ªamanii taoiºti reprezentau Sufletul ca pe o floare auritãde lotus, avînd niºte raze ca de soare care înconjurau Spirit-ul aflat înãuntru – Bijuteria din lotus. Dupã cum petalele uneiflori reprezintã expresia calitãþilor esenþei plantei însãºi, aºaºi petalele lotusului simbolic indicau aceleaºi calitãþi sau energiicare se combinã laolaltã în Suflet pentru a da naºtere expre-siei esenþei fundamentale a Spiritului. Aºadar, Spiritul îºiexprimã esenþa fundamentalã prin intermediul Sufletului.

Sufletul este conectat la Spirit printr-un fir subþire de argintde care sînt suspendate „seminþe“ cu aspect de perlã – ca uncolier se perle. Fiecare sãmînþã – fiecare perlã are închisã îninteriorul ei potenþialul calitãþii care poate sã devinã. Fiecaredintre ele conþine un design diferit de celelelte, care com-pleteazã propriul caracter unic al Spiritului, ca expresie a Sur-sei sale Originale. Spiritul are propriul sãu „sunet“, care esteo combinaþie a tuturor „notelor“ individule emise de fiecaresãmînþã în parte. Fiecare sãmînþã este o expresie a Spiritului,într-o anumitã dimensiune. Prin urmare, fiecare sãmînþã dã viaþãunui „corp“ – unei faþete a fiinþei complexe, totale, într-o anu-mitã dimensiune a existenþei sale multidimensionale.

În asta constã minunea reprezentatã de Fiinþa Noastrã!

Kenneth Meadows

– 290 –


Darul iubirii

Rãsãrind ca un boboc de energie,Un singur dar ne este oferit:Cel al Iubirii.

Rezistînd cãlãtoriilor nesfîrºite ºi vieþilor fãrã de numãr,Rãdãcinile noastre sînt întãrite de o singurã sursã de luminã:Lumina Iubirii.

Împãrtãºind, purtînd de grijã, dãruind ºi primind,Energia noastrã este cultivatã într-o substanþã ºi mai rafinatã:Substanþa Purã a Iubirii.

Înflorind, spre a ne deschide inimileªi a face sã ne iasã la ivealã strãlucirea ºi profunzimea iubirii,Nu avem decît o menire:Darul Iubirii.

Reprodusã cu amabila permisiune a domnului Michael R. Warwick,

Walnut Creek, California, S.U.A.

– 291 –


CAPITOLUL UNSPREZECE

Diferitele noastretipuri de „sine“

M isionarii creºtini sosiþi în Hawai în prima parte a seco-lului XIX au respins credinþa ºamanilor kahuna

potrivit cãreia oamenii sînt fiinþe complexe, formate dintr-unnumãr de mai multe inteligenþe – mai multe tipuri de „sine“ori mai multe „spirite“ – fiecare dintre ele funcþionînd pe unalt nivel al existenþei faþã de altele. Misionarii înºiºi pãreau sãfi uitat de similaritatea acestei credinþe cu doctrina creºtinãpe care chiar ei o predicau, privitoare la trinitatea divinitãþilorce intrau în alcãtuirea Unui Singur Dumnezeu – o dogmã pecare ei erau incapabili sã o explice, însã în care cereau altorasã creadã necondiþionat! Pe de altã parte, credinþa kahuna nunumai cã poate fi explicatã, ci ea poate fi chiar trãitã! Acestlucru, în orice caz, nu a împiedicat ca ea sã fie catalogatã drepterezie ºi atribuitã puterilor demonice, iar ºamanii kahuna –ca ºi ºamanii altor culturi – sã fie persecutaþi ºi exterminaþipur ºi simplu, pentru vina de a fi predat învãþãturi ce difereaude aceea impusã de dogmatismul religios.

– 292 –


Doar dupã controversa puternicã stîrnitã de publicareateoriei lui Charles Darwin – aceea cã fiinþele vii au evoluat prinintermediul unui proces îndelungat de selecþie naturalã – aînceput sã predomine, la sfîrºitul secolului, o atitudine mai tole-rantã referitor la diferitele maniere de percepþie a realitãþii.Darwin, un naturalist britanic, a ajuns la concluzia cã fiinþelevii, inclusiv omul, au evoluat de-a lungul unei îndelungateperioade de timp. Aceastã afirmaþie, însã, a intrat în conflictcu interpretarea fundamentalist creºtinã a evenimentului bi-blic al Creaþiei înfãptuite în doar ºapte zile, precum ºi apariþieiprimului om, Adam, cu numai patru mii de ani înainte deînceputul erei creºtine. Continuarea eliberãrii minþilor oame-nilor de sub legãturile apãsãtoare ale limitãrilor dogmatice aletrecutului a venit ca rezultat al lucrãrilor lui Sigmund Freud(1856-1939), pionierul austriac al psihanalizei ºi psihiatruluielveþian Carl Jung (1875-1961). Concepþia lor referitoare laexistenþa diferitelor niveluri ale psihicului – conºtient,subconºtient ºi inconºtient – nu numai cã stabilea faptul cãexistã diferite aspecte ale unui psihic uman unitar, dar aduceaºi ºtiinþa modernã ºi gîndirea filozoficã cu un pas înainte cãtreintrarea în armonie cu o ºtiinþã strãveche, ce ataca fãþiº aceletimpuri de bigotism ºi intoleranþã religioasã. A fost nevoie dedouã rãzboaie mondiale ºi de violentele transformãri care ausuccedat în cadrul structurii societãþii occidentale, pentru aieºi la luminã o mai mare libertate de gîndire ºi acþiune, preaadesea luatã drept ceva normal în ziua de azi, ca ºi cum ar fiexistat întotdeauna.

Ca ºi ºamanii altor culturi, în timpuri de persecuþie reli-gioasã, ºamanii kahuna ºi-au menþinut în viaþã ºtiinþastrãveche prin mijlocirea tradiþiilor orale, unele „ascunse“ în

Diferitele noastre tipuri de “sine”

– 293 –


categoria miturilor, a legendelor ºi cînturilor. Unele erau, deasemenea, conþinute sub forma scrierilor pictoriale aºternutepe veºminte realizate din tapa – un material ca pergamentul,produs din scoarþã de copac – în care fiecare line, trãsãturã,curbã sau simbol are un înþeles ezoteric. Cuvîntul hawaian tapaînsemna, la originile sale, „o îngrãditurã fãcutã din lemn“. Maitîrziu a devenit, de asemenea, un cuvînt se desemnaîmbrãcãmintea, deoarece materialul tradiþional pentru con-fecþionarea îmbrãcãminþii era produs din scoarþã de copac cumodele imprimate pe ea, dat fiind faptul cã scoarþa copacu-lui are modele granulate imprimate în structura ei din interi-or. Potrivit hawaienilor, ne „îmbrãcãm“ propriul Spirit cu mode-lele pe care le imprimãm pe acesta în decursul procesului deducere a vieþii pe Pãmînt ºi „creºtem“, de asemenea, organic,precum copacii. Purtarea fizicã a unui veºmînt fãcut din tapa,cu modelele sale unice, era considerat ca similar cu Spiritulce „poartã“ modelele pe care experienþele trãite pe timpul vieþiipãmîntene le-au imprimat în el.

Ca ºi în cazul altor popoare aborigene, copacul reprezen-ta un simbol fundamental pentru ºtiinþa ºamanicã. Trunchiularborelui ºi ramurile sale mai joase indicau „sinele“ conºtient,funcþionînd în realitatea „obiºnuitã“. Rãdãcinile erau asemã-nate cu un „sine“ subconºtient funcþionînd sub suprafaþa nivelu-lui normal de percepþie, pe cînd rãdãcinile profunde reprezen-tau inteligenþa ce opereazã în sfera inconºtientului. Ramurilesuperioare ºi frunzele indicau un „sine“ supraconºtient, avîndcalitãþi creatoare similare divinitãþii ºi existente la unnivel aflat„deasupra“ realitãþii obiºnuite. Seva ce se ridicã de la nivelulrãdãcinilor pînã la cele mai de sus frunze era simbolul ForþeiVitale – acea Mana sau Chi ce hrãneºte fiecare strat ºi nivel al

Kenneth Meadows

– 294 –


existenþei fiecãruia. Un singur arbore, o fiinþã umanã unicã,prezentînd însã, în cazul ambelor exemple, multiple straturisau niveluri, fiecare cu propriul mod de funcþionare, în sco-pul realizãrii bunãstãrii întregului, fiecare dispunînd de pro-pria manierã de percepþie a realitãþii nivelului respectiv, fiecareaflatã în slujba ºi sprijinul celorlalte, în cadrul general al tota-litãþii existenþei individului.

Mai înainte de a examina ceva mai amãnunþit concepþiaºamanilor kahuna referitoare la diferitele tipuri de „sine“,haideþi sã mai adunãm cîteva date referitoare la aspectele noas-tre lãuntrice, printr-un experiment de reflecþie profundã.

...................................................................................

EXPERIMENTUL 28

Cîte persoane sînt în fiecare din noi?

Mergeþi în obiºnuitul dumneavoastrã Loc Liniºtit dincasã, unde puteþi sta relaxat ºi fãrã a fi deranjat pentru cîtvatimp. Veþi avea nevoie de o lumînare ºi un sfeºnic, uncarneþel ºi un pix.

Aprindeþi lumînarea ºi încercaþi sã priviþi aceastã acþi-une ca pe un întrerupãtor, un simbol al schimbãrii, al tran-ziþiei de la activitãþile lumeºti la cele ºamanice.

Încercaþi sã vã concentraþi asupra urmãtorului aspect:poate niciodatã pînã acum nu v-aþi dat seama cã nu sînteþiaceeaºi persoanã pentru toatã lumea pe care o întîlniþi.Fiecare în parte, atunci cînd vã vede, vã percepe, probabil,

– 295 –



ca pe o persoanã diferitã faþã de cel care credeþi cã sînteþiºi, în acelaºi timp, diferitã faþã de modul în care alþii vã vãdºi cred cã sînteþi.

Deºi sînteþi o entitate unicã, îndepliniþi multe roluriºi sînteþi, în final, o persoanã diferitã în ochii celor cu careintraþi în contact rãmînînd, totuºi, aceeaºi persoanã.

De exemplu, pentru pãrinþii dumneavoastrã sînteþi unfiu sau o fiicã. De asemenea, puteþi fi o fiicã, o soþie sau unpartener, o sorã sau un frate, un nepot sau o nepoatã, unvãr, o mãtuºã sau un unchi... Existã un alt „eu“ al dumneav-oastrã care este un iubit, un prieten, un companion sau uncoleg. Altul care este un angajat, un ºef sau un ºomer. Sau,la fel, altul care este profesor, elev, ucenic, asistentã, cas-nicã, comis-voiajor sau indiferent ce slujbã ar fi. ªi lista poatecontinua...

Analizaþi-vã diferite aspecte din viaþã ºi faceþi o listãcu multiplele roluri pe care le îndepliniþi: cine sînteþi pen-tru fiecare din numãrul mare de persoane cu care viaþa vãaduce în contact.

Cînd sînteþi pe deplin sigur cã aþi epuizat toatã lista,faceþi „totalul“. Este posibil sã fi uitat vreun aspect? Aºadar,lista pe care o aveþi reprezintã numãrul minim de indivizipe care îl vãd persoanele cu care sînteþi în contact în viaþaobiºnuitã, de zi cu zi.

Analizaþi cu atenþie toate aceste diferite persoane pecare le reprezentaþi. Încercaþi sã vã sesizaþi extraordinaraversatilitate.

În definitiv, nu este atît de incredibil sã ajungeþi la con-cluzia cã existã patru tipuri de „sine“ în totalitatea de faþetea fiinþei dumneavoastrã.

Kenneth Meadows

– 296 –


Stingeþi flacãra lumînãrii ºi, în momentul în care faceþiacest lucru priviþi-l ca pe o comutare pe poziþia „închis“ aactivitãþii ºamanice, trecînd la activitãþi „obiºnuite“.

.............................................................................

Sinele Eului – A-Uhane

„Sinele“ cu care sîntem cel mai familiarizaþi – într-ade-vãr, pentru marea majoritate a oamenilor, singurul „sine“ careeste cunoscut – este Sinele Eului sau ceea ce ºamanii kahunanumeau A-Uhane. A-U înseamnã „Eu“ sau „sine“ sau „spirit“.Hane înseamnã „a da viaþã ºi spirit“ ºi „a vorbi“. Aºadar, A-Uhane înseamnã „Eu“ – spiritul – cel care vorbesc! Însã voceaacestui sine care ne „vorbeºte“ nu este vocea Spiritului careîndeplineºte rolul de sursã a fiinþei noastre – Spiritul nostrusuperior.

Eul nostru ne spune dorinþele sale, menite a-i satisfacepropriile sale nevoi insaþiabile. Ne reaminteºte constant lip-surile, limitãrile ºi constrîngerile ºi ne face sã emitem perma-nent comparaþii ºi judecãþi de valoare. Vocea Spiritului nos-tru este discretã ºi, poate, rar auzitã, pe fondul pãlãvrãgelii con-stante a Eului. Sinele Eului este „micuþul“ sine care se pretindea fi Sinele „superior“ ºi vorbeºte atît de tare, încît vocealiniºtitã, joasã a Sinelui superior ale cãrui ºoapte vin din inte-rior este rareori auzitã. Nu este ceva dificil sã ne identificãmcu sinele Eului, deoarece este sinele activitãþilor fizice ºi psi-hice de zi cu zi. Este acel aspect al întregii noastre fiinþe carese exprimã prin intermediul personalitãþii ºi se ocupã cu luareade decizii în cadrul realitãþii practice de zi cu zi. Este acel „sine“

– 297 –



Kenneth Meadows

– 298 –

Figura 33. Cele patru categorii de „Sine“ ºi relaþiile lor cu diferiteleniveluri de percepþie ale psihicului.

CELE PATRU CATEGORII DE SINENEMURIRE

Nivelurile psihicului

Sfera psihiculuisupraconºtient

AUMAKUALumea superioarã

Sfera psihiculuiconºtient

A-UHANE

Sfera psihiculuisubconºtient

UNIHIPILI

Sfera psihiculuiinconºtient

Sinele Uman

SineleAscuns

SineleCorpului

Lumea de mijloc

Lumea de jos

Lumea de dedesubt

Sinele SuperiorNivelurile de

conºtiinþã

CARACTER TEMPORAR

MORTALITATE


a cãrui zi de naºtere o þinem în fiecare an. Este acel „eu“ carea mers la cîteva ºcoli, care a fost educat pînã la un anumit nivel,s-a angajat în realizarea unei anumite munci ºi posedã anu-mite calitãþi ºi valori. Are plãceri ºi neplãceri, vise ºi aspiraþii,speranþe ºi temeri. Este sinele pe care îl înfãþiºaþi în majori-tatea timpului. Deºi sinele Eului este localizat în corpul fizic,el funcþioneazã în corpul mental ºi reprezintã forþa motivatoareaflatã în spatele psihicului conºtient, ce ne dã sensul iluzoriual identitãþii sinelui: iluzoriu în ideea în care limiteazã percepþiasa la elementele exterioare – la ceea ce pare a fi – menþinîndatenþia psihicului concentratã asupra a cees ce este de naturãfizicã, ca ºi cînd latura materialã ar fi singura realitate. Eulne închide în carcera limitãrilor conferite de concentrareagîndirii asupra elementelor neesenþiale ºi, prin perceperealucrurilor numai prin intermediul Eului obþinem o perspectivãmai îngustã a Realitãþii, care ne îngrãdeºte existenþa doar ladimensiunea fizicã ºi ne împiedicã sã trãim experienþaoricãrei profunzimi în viaþã.

O cunoaºtere a Eului ne poate ajuta sã ajungem la o maibunã înþelegere a acestui „spirit care vorbeºte“, cecondiþioneazã natura umanã. „Eul“ este un termen folosit înpsihanalizã pentru a descrie un aspect al psihicului ce se aflãîn contact direct cu realitatea externã – cu ceea ce se întîm-plã în imediata vecinãtate – ºi care funcþioneazã în mod raþio-nal. Psihanaliza este o terapie derivatã din ºtiinþa modernã apsihologiei. Cuvîntul psihologie este, în orice caz, un termenimpropriu acordat acestui domeniu de studiu. Este un cuvîntderivat din alte douã cuvinte greceºti – psyche, care înseam-nã „Suflet“, ºi logos, care înseamnã „înþelepciune“. Aºadar,cuvîntul psihologie înseamnã, literal, „studiul înþelepciunii

– 299 –



Sufletului“. Cu toate acestea, psihologia reprezintã nu studiulSufletului, ci al psihicului ºi al comportamentului uman. Ease ocupã de factorii ce motiveazã acþiunile, ce îºi exercitã influ-enþa din spatele psihicului conºtient, precum ºi de sensul deidentitate proprie care existã în psihic. Cu alte cuvinte, „sinele“psihicului – acel sine al Eului care este condiþionat de concepþi-ile ºi convingerile ce i s-au imprimat de cãtre societate ºi pre-siunile culturale, familiale, parentale, religioase sau de altãnaturã ºi care rãspund la influenþele exterioare prin încercareade a le adapta în concordanþã cu ceea ce pare a fi în propriulsãu interes.

Locul în care se aflã conºtiinþa acestui „sine“ psihic –sinele Eului, care raþioneazã, analizeazã, speculeazã, conside-rã, formeazã convingeri, formuleazã ºi deþine opinii proprii ºiemite comparaþii ºi judecãþi de valoare – pare a fi un punctaflat în spatele frunþii ºi între ochi, la acelaºi nivel cu rãdãci-na nasului. Acest centru al percepþiei, unde pare sã se gãseascãacest „eu“ care gîndeºte este „localizat“ în locul în care seprimesc informaþiile, aflat între cele douã emisfere ale creieru-lui. În sfera fizicã informaþia este transmisã corpului fizic subformã de impulsuri electrice ºi chimice, urmînd ca respecti-va informaþie sã fie transmisã psihicului ca efect a trãirii uneisenzaþii. Informaþiile provenite din Sfera Psihicului sînt trans-mise corpului fizic sub formã de gînduri ºi idei. Lobul stîngal creierului se ocupã de aspecte ale fiinþei noastre legate deabilitãþile verbale ºi cele logice, raþionale. Datoritã acestor ca-acteristici ºi cantitãþii de informaþie ce pãtrunde în ea, aceastãparte a creierului este, de obicei, mai dominantã decît emis-fera dreaptã. Meditaþia, ca ºi alte tehnici mentale, sînt moduride liniºtire a murmurului interior al gîndurilor, ce afluiesc prin

Kenneth Meadows

– 300 –


lobul stîng al creierului, astfel încît sinele Eului poate ascul-ta activitatea desfãºuratã în lobul drept, care se desfãºoarãaproape nebãgatã în seamã comparativ cu cea din lobul stîng,la multe persoane ºi se ocupã de latura intuitivã a naturii noas-tre.

Lobul stîng al creierului conduce partea dreaptã a cor-pului fizic, care este relaþionatã cu ceea ce ar putea fi descrisca atribute „masculine“, Yang sau active. De exemplu,popoarele primitive priveau mîna dreaptã, care þinea unealta,mînuia arma sau realiza munca, drept mîna de acþiune sau atacºi, astfel, o asociau cu polaritatea masculinã sau Yang a cor-pului. Mîna stîngã era privitã ca fiind mai pasivã ºi mai defen-sivã, fiind mîna folositã pentru „a primi“, ºi era relaþionatã culatura femininã a corpului sau polaritatea Yin.

Activitatea pãrþii stîngi a creierului este liniarã ºi logicã,astfel încît lucrurile sînt percepute în linii drepte: trecut,prezent ºi viitor; început, mijloc ºi sfîrºit. Este partea caredoreºte tot timpul sã descompunã lucrurile în cele mai micielemente ale lor, pentru a le putea examina ca pãrþi separate.Este partea care exprimã Voinþa. Activitatea pãrþii drepte acreierului este concentratã pe punerea laolaltã a acestor ele-mente disparate ºi perceperea lor ca un întreg unificat. Lobuldrept guverneazã partea stîngã a corpului, influenþînd parteaintuitivã, creativã, receptivã, dãtãtoare de hranã a naturii noas-tre. Este partea care proiecteazã modele în urma datelor prim-ite, cu scopul de a da posibilitate Voinþei sã se exercite ºi sãdetermine întreprinderea de acþiune.

Forþa–Voinþã – sau mai degrabã forþa Voinþei – reprezin-tã capacitatea de concentrare pe dirijarea energiilor de-a lun-gul unui traiect predeterminat, pentru un corp specific. Voinþa

– 301 –



este ceea ce conduce energia de-a lungul acestui traiect. Atuncicînd se petrec defecþiuni, acestea apar deoarece am fostcondiþionaþi sã conectãm voinþa, mai degrabã cu psihicul decîtcu spiritul. Astfel, Voinþa se exercitã mai degrabã în concor-danþã cu ceea ce sinele Eului crede cã doreºte, decît cu ceeace Spiritul are nevoie pentru realizarea bunãstãrii întregii fiinþe.

Atunci cînd A-Uhane primeºte permisiunea de a intra încontact conºtient cu alte inteligenþe ce intrã în alcãtuireaîntregii noastre fiinþe – cu celelalte tipuri de „sine“ prezenteîn noi – se mãreºte capacitatea ambelor pãrþi ale creierului.Partea dreaptã a creierului funcþioneazã, acum, în mod recep-tiv, simte în mod intuitiv ºi produce într-o manierã creativã,în timp ce partea stîngã a creierului organizeazã, structureazãºi iniþiazã acele modele creative, punîndu-le în miºcare ºi con-ferindu-le formã. Atunci cînd cele douã emisfere funcþioneazãîmpreunã într-o relaþie de parteneriat ºi se completeazã în acestmod una pe alta, informaþiile prezente în fiecare sînt integrateîntr-un întreg ºi potenþialul se mãreºte.

Pentru a trãi experienþa percepþiei conºtiente a „sinelor“ce intrã în alcãtuirea întregii noastre fiinþe ºi a ne conecta larealitatea noastrã multidimensionalã, avem nevoie sã spargembarajul energiilor Eului care ne îngrãdesc ºi ne limiteazã, fãcîn-du-ne sã avem o viziune limitatã asupra Realitãþii.

Sinele ascuns – Unihipili

Acest al doilea „sine“ funcþioneazã în liniºte, discret, „subsuprafaþa“ activitãþii conºtiente, astfel încît acþiunile sale nu

Kenneth Meadows

– 302 –


sînt atît de evidente. ªamanii kahuna numeau aceastã a douainteligenþã A-Unihipili, care înseamnã „acel Eu – sau sine sauspirit - care se agaþã“. Se agaþã ca o umbrã de sinele Eului A-Uhane. Este o inteligenþã subordonatã, avînd o naturã încli-natã spre credulitate ºi o predispoziþie înnãscutã pentru a sesupune. Rãspunde acelor elemente pe care le priveºte ca intruz-iune sau comandã, cu condiþia ca instrucþiunile respective sãse conformeze modelului memorizat de convingeri ºi atitudi-ni impuse asupra lui de cãtre sinele Eului A-Uhane. Ca atare,ori nu vã rãspunde nici unei cerinþe ce vine în conflict cu ceeace i-a fost programat în prealabil, ori va semnala respectivaincompatibilitate prin afiºarea unui anumit mod nearmoniosde comportament.

Echivalentul lui Unihipili este denumit, în unele tradiþii„Copilul dinãuntru“, datoritã atitudinii copilãreºti, deºi nuinfantile. Ca ºi un copil, el nu poate discerne între convingeriºi realitate, între fantezie ºi stare de fapt, real ºi ireal. Povestiþi-iunui copil despre Moº Crãciun împãrþind daruri copiilor dinlumea întreagã cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã ºi, în mod sigur,nu va avea cinismul sã verifice adevãrul acestei poveºti. Copiicred în vorbele noastre, deoarece sîntem adulþi, simbolizîndautoritatea ºi înþelepciunea. În mod similar, Unihipili al nos-tru ne acceptã convingerile – fie ele lumeºti, religioase sausuperstiþioase – considerîndu-le fapte verificate ºi va acþionaîn consecinþã, în conformitate cu acestea, deoarece A-Uhane,sinele Eului nostru, nu este numai autoritatea sa superioarãci, chiar, „o divinitate“ pentru el, deoarece acesta existã într-odimensiune aflatã dincolo de cea proprie!

În copilãrie, formarea comportamentului este realizatã,în mare mãsurã, de cãtre pãrinþi ºi profesori, precum ºi de influ-

– 303 –



enþa – crescîndã – a televizorului. În adolescenþã, aceasta seînfãptuieºte de figurile sociale ºi sportive devenite motiv deidolatrizare ºi venerare, ca în cazul unor veritabili „eroi“. Înperioada adultã, procesul se desfãºoarã sub imperiul„divinitãþii“, care impune devotament, iar astãzi sub influenþaunor valori multiseculare, cum ar fi banii, proprietãþile, cari-era, automobilele ºi celelalte posesiuni materiale cãtre caresinele Eului alege sã-ºi canalizeze energiile.

Ca urmare, sinele subconºtient ascuns are o putere redusãde raþionare, însã are, totuºi, memorie ºi învaþã sã aibãîndemînãri prin intermediul repetiþiei sau comenzilor. Percepeemoþiile, deoarece emoþia este o curgere a energiei activatãprin intermediul gîndului ºi prin asociaþie ºi, în momentul încare este trãitã, dã naºtere la acþiune. Însã, deºi este influenþatde forþa emoþiilor, limbajul lui Unihipili este format, în prin-cipal, nu din cuvinte, ci din imagini ºi impresii.

În unele tradiþii ºamanice, Unihipili este numit „sineleAnimal“, deoarece are calitãþi ºi caracteristici ce se pot obser-va la unele animale, rãspunzînd anumitor situaþii în mod instinc-tiv, cum fac animalele, ºi nu în mod logic. Într-adevãr, înþelegcã unii ºamani privesc acest sine silenþios ºi subordonat ca fiindprincipalul animal de forþã, acel animal care dã persoanei forþaprincipalã!

Ce este un animal de forþã? Un animal de forþã nu esteo entitate externã care poate, într-un anumit mod, sã ne ia înstãpînire. Noi sîntem cei care-l posedãm, deoarece el este unmodel intern de energie cu atribute similare speciei animalepe care o caracterizeazã. În scopul de a înþelege pe deplin acestaspect, haideþi sã examinãm aceastã idee: „animal de forþã“.Cuvîntul „forþã“ are mai multe înþelesuri. Poate fi definit ca

Kenneth Meadows

– 304 –


„o putere energizantã“ – cum ar fi, de exemplu, putereanuclearã. Forþã poate, de asemenea, sã însemne „a avea con-trolul asupra a ceva“ sau „a exercita stãpînirea“. Un alt înþe-les este reprezentat de expresia „autoritatea de a guverna“.Mai este ºi o altã definiþie, în orice caz: „capacitatea de adesfãºura o activitate“. Aceasta este definiþia care se aplicã ani-malelor de forþã ºi ªamanicii. Forþa – forþa ºamanicã – repre-zintã capacitatea de a desfãºura o anumitã activitate! Acum,haideþi sã examinãm cuvîntul „animal“. Potrivit definiþiilorfurnizate de dicþionare, un animal este „o fiinþã inteligentã careare viaþã, senzaþii ºi forþa de miºcare voluntarã“. Astfel, am ajunsla definiþia animalului de forþã: „un animal de forþã este unmodel energetic – sau sistem energetic – care apare în formãanimalã ºi posedã senzaþii ºi forþa de a efectua miºcãri vo-luntare, în scopul de a-ºi îndeplini capacitatea înnãscutã deexecuþie a acelei activitãþi specifice care îi este caracteristicã“.Un animal de forþã este chiar modelul energetic al uneia saumai multor capacitãþi caracterizate de forma animalã!

Potrivit ºtiinþei ºamanice, fiecare dintre noi posedã un anu-mit numãr de animale de forþã, deoarece ele sînt modelelecapacitãþilor naturale ºi calitãþilor potenþiale inerente în noi.Un animal de forþã principal este unul care iese în evidenþã.Unihipili reflectã cîte ceva din natura sa, nu numai prin inter-mediul exprimãrii tendinþelor comportamentale subconºtiente,adînc înrãdãcinate, ci ºi, pînã la o anumitã limitã, prin inter-mediul trãsãturilor noastre omeneºti fizice. De exemplu, sespune uneori, în glumã, cã oamenii care manifestã unataºament foarte mare pentru animalul lor de companie preiau,într-o oarecare mãsurã, cîte ceva din trãsãturile fizice ale ani-malului iubit. Astfel, acelaºi lucru pare sã se petreacã ºi în cazul

– 305 –



principalului animal de forþã întruchipat de Unihipili. Putemcunoaºte date despre Unihipili prezent într-o persoanã,recunoscînd „animalul“ ce se aflã „ascuns“ în trãsãturile salefizice. Ochi pãtrunzãtori ai unui Vultur. O expresie facialãasemãnãtoare unui ªoim. Indiferenþa calmã a unei Bufniþe.Nasul lung ºi ascuþit al unui Lup. Linia pãrului unui Viezure.Urechile supradimensionate ale unui Elefant. Ochii foarteapropiaþi ai unei Nevãstuici. ªi exemplele pot continua.

Odatã ce caracteristicile specifice unui animal sîntrecunoscute, studiaþi modelul comportamental al acelui ani-mal ºi veþi ajunge sã cunoaºteþi modul în care se comportã Uni-hipili aflat la baza acelei persoane ºi în care rãspunde la situ-aþiile ivite în viaþa umanã.

Unihipili foloseºte acel aspect al psihicului ce se aflãdedesubtul nivelului conºtiinþei caracteristice stãrii de trezie.Aºa cum am definit mai devreme, psihicul reprezintã un pro-ces ºi nu un obiect, astfel încît putem spune cã Unihipilifoloseºte un proces ascuns sub suprafaþa nivelului curent depercepþie ºi care nu este logic ºi analitic, ci literal ºi faptic.Cu alte cuvinte, trateazã elementele caracteristice ale sineluiEului în mod literal ºi exact. Proceseazã vorbirea ºi cuvinteleºi verbalizeazã gîndurile, preschimbîndu-le în modele de imag-ine pe pe care le înmagazineazã în banca sa de memorie.Deoarece nu poate discerne între lucrurile bãnuite ºi cele reale– între fapte ºi fantezie, între realitate de imaginaþie, tot ceeace este acumulat ca date de intrare este compatibil cu infor-maþiile pe care, deja, le-a acceptat. Prin urmare, el îºi aminteºtepermanent de condiþionãri din trecut – toate inhibiþiile, tabu-urile, interdicþiile, restricþiile ºi limitãrile. Refuzã sã acceptenoi date care nu sînt compatibile cu banca de date din memo-

Kenneth Meadows

– 306 –


ria sa. Unihipili a fost condiþionat sã funcþioneze în modul încare o face, încã din copilãria noastrã. El a fost condiþionatde obiceiurile noastre – acþiuni repetitive, fie ele bune sau relepentru noi. A fost condiþionat de aºteptãrile puternice alesinelui Eului nostru referitor la ceea ce este posibil sau nu,prin atitudinile noastre fixe, valorile, judecãþile, ideile ºi convin-gerile noastre. El a acceptat ceea ce în profunzimea noastrãam acceptat ºi noi. La fel, el a respins sau a manifestat suspi-ciune faþã de tot ceea ce, în profunzimea noastrã, a produs ace-leaºi reacþii. Aceasta, deoarece Unihipili reprezintã fiinþa noastãesenþialã aflatã în profunzime, ascunsã însã aparentã.

Unihipili este sinele care desfãºoarã toate activitãþile deîndemînare ce se bazeazã pe acþiuni secvenþiale repetate, cumar fi scrisul, de exemplu sau conducerea unui autovehicul,fiecare acþiune dînd naºtere urmãtoarei. Ritualul era, pe vre-muri, o manierã de comunicare directã cu Unihipili, în scopulde a obþine un rezultat dorit. Ritualul era un mod de al învãþape Unihipili ce anume era necesar sã fie obþinut. Deoarece Uni-hipili este sinele nostru slujitor, el acþiona potrivit instrucþi-unilor ce erau date simbolic, în cadrul ritualului. Unihipili esteduhul din lampa lui Aladdin! Intenþia era inseratã întresecvenþele acþiunilor rituale, energizate de dorinþã ºi dirijatede Voinþã. De-a lungul timpurilor, prin necunoaºterea scopu-lui esenþial al ritualului, mulþi au confundat ritualul cu sco-pul în sine – ca reþeta unui fel de mîncare. Ritualul sãvîrºitprin obicei ºi tradiþie ca o serie de acþiuni ºi cãruia i se dã unaspect exterior general de spiritualitate nu are nici o puteresã obþinã nimic, deoarece nu conþine nici un mesaj ºi este lip-sit de forþã energizantã. El nu are putere ºi este lipsit de sens,fiind, prin urmare, ignorat de Unihipili!

– 307 –



Natura acestui Unihipili al nostru este, în general, îndeplinã concordanþã cu o lege universal valabilã: „obþinereaunei eficienþe maxime, printr-un efort minim“, astfel cã îºidesfãºoarã activitatea ca un sine slujitor, simplu, silenþios ºicare nu depune mult efort.

Deºi Unihipili ocupã acelaºi corp fizic ca ºi A-Uhane, elfuncþioneazã în corpul energetic al substanþei de umbrã pe caream descris-o în Capitolul doi. El reprezintã un spirit parte-ner, în cadrul Eului nostru total, evoluînd odatã cu noi, cãcidepinde de noi pentru a-ºi desãvîrºi dezvoltarea, în aceeaºimãsurã în care ºi noi, la rîndul nostru, depindem de el. Sã-lrecunoaºtem! Sã-l acceptãm ca pe un colaborator cu drepturidepline. Sã-l iubim ca pe Copilul care este în adîncul nostru– acel Copil care, de fapt, sîntem. O manierã de stabilire a unuicontact permanent cu acest Copil Lãuntric este sã îi confe-rim o identitate – un nume. Nu orice nume vechi sau un numeca de animal de companie, ci un nume care sã impunã respect.Deoarece multe persoane par sã gãseascã dificilã alegerea unuinume care sã nu aibã alte asociaþii ºi dupã o experienþã con-siderabilã cu elevi pasionaþi de cunoaºterea ºtiinþei ºamanice,aº putea, acum, sã propun cu tãrie folosirea cuvîntului hawa-ian Unihipili, ca nume. Acesta este ºi motivul pentru care atunci cînd m-am referit atît de frecvent la acest sine „ascuns“l-am denumit, în aceste pagini, Unihipili. Acest cuvînt are ºiun sunet plãcut ce-l însoþeºte – o muzicalitate – fiind un numecare nu poate fi confundat cu nici un altul.

Am explicat, anterior, cã ritualul reprezenta o metodã prin-cipalã de comunicare cu Unihipili, deoarece limbajul folositde Unihipili nu este format din cuvinte, ci din imagini. În parte,aceasta este explicaþia pentru care simbolurile sînt atît de re-

Kenneth Meadows

– 308 –


levante, deoarece ºi ele reprezintã o parte a limbajului deli-cat al sinelui „ascuns“. Însã, pentru a avea eficienþa doritã, ritualul are nevoie sã fie mai mult decît o succesiune de acþi-uni, indiferent cît de pline de însemnãtate ar fi acestea. El tre-buie sã fie aprovizionat cu „combustibilul necesar“, pentru aputea fi proiectat acolo unde poate fi decodificat, pentru camesajul sã-i poatã fi înþeles de cãtre Unihipili. „Com-bustibilul“ la care ne referim este reprezentat de trãirile afec-tive. Acþiunile întreprinse reprezintã un mod de comunicarecu ceea ce se doreºte a fi obþinut. Cu alte cuvinte, acesteapoartã un mesaj. Mesajul trebuie sã fie clar. Aceasta, deoareceel reprezintã misiunea pe care Unihipili trebuie sã o îndepli-neascã. Acest mesaj trebuie sã fie energizat prin intermediultrãirilor afective adevãrate. Într-adevãr mesajul trebuie, pur ºisimplu, sã fie trãit nu doar gîndit, chiar ºi cu minte limpede,deºi ºi acest aspect este la fel de important. Trebuie sã fie simþitatît de pofund ca o senzaþie fizicã.

Aºadar, toate ritualurile ºamanice sînt modalitãþi de comu-nicare a mesajelor clare cãtre Unihipili, iar ritualurile care „îºiating scopul“ fac asta numai datoritã faptului cã mesajul ajungepînã acolo ºi, pe baza lui, sînt, mai apoi, întreprinse acþiunile.Ritualurile care nu „funcþioneazã“ sînt ineficiente deoarecenu pãtrunde pînã la destinaþie nici un mesaj pe baza cãruiasã se poatã acþiona sau, în situaþia în care totuºi pãtrunde, sedovedeºte a fi inacceptabil pentru Unihipili, þinînd cont de „pro-gramarea“ sa anterioarã. În terminologie informaticã, mesajulnu se poate procesa, fiind, în consecinþã, respins. Ritualurilecare conþin acþiuni repetitive ºi se dovedesc a fi eficiente pre-zintã acest aspect final, deoarece Unihipili solicitã adesea unsemnal repetitiv, în scopul ca autenticitatea respectivului mesaj

– 309 –



sã fie confirmatã. Unihipili este el însuºi un cenzor protectorcare proceseazã un volum vast de informaþie ºi ecraneazã totceea ce el considerã cã nu impune întreprinderea de acþiuniîn consecinþã sau care nu se dovedeºte a fi în conformitate cuceea ce a fost mai înainte programat sã fie considerat ca accep-tabil.

Unele din experimentele descrise în aceastã carte, în spe-cial în Capitolul opt, conþin acþiuni simple, rituale sau repe-titive, care sînt menite sã îndrepte cãtre Unihipili intenþiamesajului transmis. Bineînþeles, puteþi schiþa ºi propriile dum-neavoastrã acþiuni, folosind ideile ºi exemplele întîlnite încuprinsul acestor pagini.

Unihipili reprezintã mijlocul de acces cãtre celelalte ca-tegorii de „sine“ prezente în fiinþa noastrã – Sinele corpului,care este inteligenþa biologicã a corpului fizic ºi Sinele Supe-rior sau „marele“ Sine, care funcþioneazã prin intermediulSufletului. În orice caz, Unihipili nu serveºte drept mediatorsau arbitru, ci, mai degrabã, ca ghid sau protector – unul careatît ne îndreaptã paºii pe un anumit drum, cît ºi ne protejeazãpe timpul parcurgerii acestuia. Unihipili este legãtura ce sestabileºte între latura psihicã ºi cea fizicã (psihic ºi materie)ºi, de asemenea, între latura fizicã ºi cea spiritualã (materieºi Spirit, trup ºi Suflet). Unihipili este, astfel, cheia caredeschide calea cãtre alte realitãþi, cãtre alte niveluri ale exis-tenþei noastre multidimensionale ºi care ne descuie, de aseme-nea, poarta cãtre cunoaºtere, dînd posibilitatea psihicului sãintre în legãturã cu Spiritul.

Kenneth Meadows

– 310 –


Sinele Corpului

Deºi ºamanii kahuna priveau Unihipili ca fiind, de aseme-nea, inteligenþa biologicã a corpului fizic, unii ºamani ai altorculturi considerau cã existã, în plus, o inteligenþã instinctivãpe care o voi numi Sinele Corpului. Acesta funcþioneazã lanivelul activitãþilor inconºtiente, fiind responsabil cu controlul,întreþinerea, repararea ºi regenerarea corpului fizic, care estepropriul sãu corp. Sinele Corpului ne regularizeazã bãtãileinimii, guverneazã temperatura corpului, supervizeazã funcþi-ile digestiei, înmagazinarea de energie, producþia de hormoni,precum ºi dispersarea ºi eliminarea deºeurilor. Comandã, deasemenea, reþeaua internã de comunicare a corpului ºi sistemulsãu de auto-reparare.

În cazul vreunei afecþiuni, Sinele Corpului este cel carerealizeazã vindecarea efectivã. Medicamentele, substanþele cura-tive, remediile, tratamentele, terapiile ºi operaþiile chirurgi-cale sînt numai ajutoare pentru realizarea acestei vindecãri.Inteligenþa spiritului corpului uman este cea care realizeazã,de fapt, activitatea de vindecare. Un ºamanist nu afirmã nicio-datã despre el cã ar fi un „vindecãtor“, deoarece ºtie foartebine cã adevãratul proces de vindecare are loc în interiorul per-soanei supuse activitãþii de vindecare. Tot ceea ce poate faceo altã persoanã este sã sprijine acest proces interior. Un ºama-nist este un catalizator prin intermediul cãruia poate surveniun proces de schimbare ºi regenerare menit sã redea persoaneiafectate o stare interioarã de întregire. În ºtiinþa ºamanicã, „vin-decarea“ se realizeazã prin cooperare cu Sinele Corpului respec-

– 311 –



tivei persoane, pentru a se stabili cauza ce a produs lipsaarmoniei în felul în care acesta îºi duce viaþa ºi pentru adescoperi ceea ce se impune a fi aflat – poate voinþa, disponi-bilitatea de a realiza modificãri în anumite aspecte ale stilu-lui de viaþã dus, ce au generat apariþia respectivei condiþii ne-gative.

Din perspectiva ºamanicii, existã douã cauze principalece stau la baza apariþiei unei afecþiuni. Mai întîi, existenþa, îninterior a ceva ce n-ar trebui sã se afle acolo. În al doilea rînd,ceva ce ar trebui sã se afle în interior, însã lipseºte. Primul ele-ment reprezintã o intruziune – energie plasatã în mod greºit,care a pãtruns în interior ºi care nu aparþine locului în carese aflã. Cel de-al doilea este o disipare – o pierdere de energievitalã. Intruziunea poate surveni ca urmare a fricii, stresului,neliniºtii ºi, în general, vulnerabilitãþii cauzate de obiceiul deviaþã ce slãbesc sistemul energetic ºi îl dezechilibreazã, pre-cum ºi prin atac psihic. Forma de activitate ºamanicã folositãpentru rectificarea acestei stãri este numitã abstracþie. Disi-parea sau pierderea forþei vitale este rectificatã atunci cîndnivelul energetic este restabilit. Aceastã formã de activitateºamanicã este numitã recuperare.

Una dintre principalele cauze ale apariþiei unei afecþiu-ni este sentimentul de separare – de singurãtate, de caracterincomplet. „Vindecarea“ ºamanicã este, în principal, un pro-ces de reînviere a sentimentului de „aparþinere“. Iatã de ce,în grupurile tribale, vindecarea era adesea realizatã de ºamancu participarea activã a tuturor membrilor familiei ºi a priete-nilor ºi, uneori, a întregii comunitãþi. Aºa cum am explicat încuprinsul capitolului nouã scopul aceste acþiuni era, în parte,restabilirea sentimentului de „aparþinere“ prin intermediul

Kenneth Meadows

– 312 –


empatiei ºi sprijinului colectiv. Vindecarea ºamanicã nu depindede aºa numitele puteri psihice, capacitãþi de mediu cu puteriextrasenzoriale sau de necesitatea exercitãrii „credinþei“. Cutoate acestea, însã, necesitã capacitatea de realizare a cone-xiunii ºi comunicãrii cu inteligenþa Sinelui Corpului persoaneicare cautã ajutor.

Sinele Corpului este elementul care are grijã de corpul fizic,fiind protectorul, paznicul ºi apãrãtorul sãu. El reacþioneazã lafricã – care este o emoþie ce produce hormoni pe care Unihip-ili o foloseºte pentru a elibera adrenalina – deoarece Sinele Cor-pului, în principal, se ocupã de supravieþuirea fizicã. El vrea sãrãmînã în viaþã, deoarece este un sine muritor. El moare atunci cînd viaþa pãrãseºte corpul. Niciodatã nu doarme,deoarece se gãseºte într-o permanentã stare de percepþie,funcþionînd instinctiv. Limbajul sãu are la bazã impulsuri elec-trochimice. Domeniul sãu de referinþã este sfera fizicului ºi arede-a face cu aspectul inconºtient al psihicului.

Sinele Corpului ºtie ce este benefic ºi ce are caractervãtãmãtor în hrãnirea, susþinerea, întreþinerea ºi reparaþia cor-pului uman. În definitiv, este inteligenþa care îl impune în viaþãºi în existenþã. Motivul pentru care nu cunoaºtem nimic dinceea ce el cunoaºte este cã niciodatã nu întrebãm acest lucru.Problema nu e cã n-am ºti cum sã întrebãm, însã nici mãcarnu ºtim cã putem sã o facem! Sîntem într-o totalã necunoaºterea propriei noastre fiinþe. Sinele Corpului ne poate spunem cealimente sînt bune de mîncat ºi care din acestea pot avea unefect advers asupra copului. ªtie mai bine decît oricenutriþionist care alimente sînt cele mai potrivite pentru cor-pul nostru pentru a-l menþine în armonie ºi echilibru. Tot ceeace trebuie sã facem este sã întrebãm.

– 313 –



Sinele Eului – sinele Psihicului – este cel care alege ali-mentele pe care le ingerãm. Aºadar, ceea ce mîncãm este ceeace, mai degrabã, place ºi satisface cerinþele psihicului, decîtceea ce ar hrãni cu adevãrat corpul. Dacã mîncarea aratã bine,miroase bine ºi are gust bun, sinele Eului considerã cã trebuiesã fie bunã. Însã este posibil sã nu fie aºa din punctul de vederea corpului însuºi. Dialogînd cu Sinele Corpului nostru, prinintermediul lui Unihipili, vom fi capabili sã determinãm cetipuri de alimente sînt mai bune pentru noi. Dacã sîntem pre-ocupaþi de condiþia fizicã sau avem o problemã cu greutatea,propriul nostru corp va ºti ceea ce este benefic pentru el sãconsume, pentru a-ºi restabili sãnãtatea sau a ajunge la greu-tatea corectã care sã-l facã sã funcþioneze la cel mai eficientnivel. Dialogul cu Sinele Corpului nostru este o metodã maiexactã de determinare a nevoilor corpului, decît un plan deregim care, în definitiv, a fost schiþat în concordanþã cu anu-mite principii generale ºi teorii gîndite ºi puse în schemã desinele Eului unei cu totul alte persoane.

Pendulul ca instrument ºamanic

O manierã eficientã de realizare a comunicãrii cu SineleCorpului, prin intermediul lui Unihipili, este cu ajutorul unuipendul. Pendulul, ca instrument ºamanic, este pentru Unihip-ili un dispozitiv care îi dã posibilitatea sã îºi transmitã nivelulde percepþie al Sinelui Corpului cãtre sinele nostru conºtient(A-Uhane). El face acest lucru prin impulsul de energie de formaunui cod binar, deoarece limbajul Sinelui Corpului nu este for-

Kenneth Meadows

– 314 –


mat din cuvinte sau imagini, ci din impulsuri electrice ºi chimi-ce: 0 – 1; pozitiv, neutru ºi negativ sau, altfel spus: „da“, „nuºtiu“ sau „poate“ ºi „nu“. Aºadar, dacã sînteþi în stare sã vãformulaþi întrebãrile în mod obiectiv ºi într-un anumit mod,în care sã primiþi rãspunsuri de genul: „da“, „nu“, „nu ºtiu“sau „poate“, puteþi purta o conversaþie plinã de înþelesuri!

Un pendul constã într-o micã greutate suspendatã de unfir, o frînghie sau un lanþ. Greutatea poate fi o bucatã de lemn,de sticlã sau orice alt material care se balanseazã atunci cîndeste suspendat. Firul, frînghia sau lanþul se þine trecut pestedegetul arãtãtor, lãsînd greutatea sã atîrne cam la 7–10 cm(3–4 inci) distanþã de acesta. Pendulul se va legãna ori înainteºi înapoi, ori de la dintr-o parte în alta, ori se va învîrti în sen-sul acelor de ceasornic sau în sens contrar acestora. Acestemiºcãri pot fi relaþionate cu cele patru rãspunsuri: „da“, „nu“,„nu ºtiu“ sau „poate“. Cum ºtiþi care este fiecare? Trebuie sãstabiliþi asta singuri. Ceea ce poate fi o succesiune corectã pen-tru unii, poate sã nu fie aºa pentru alþii. Activitatea ºamanicãeste foarte personalã, deci aveþi nevoie sã stabiliþi care estecodul corect în ceea ce vã priveºte.

Faceþi rost de un pendul pe care sã vã facã plãcere sã-lmînuiþi ºi urmaþi instrucþiunile date în experimentul urmãtor,pentru a-l pregãti sã serveascã drept instrument de comuni-care.

– 315 –



Figura 34. Suspendarea pendulului. Firul trebuie sã treacã pestepartea superioarã a degetului arãtãtor, cu greutatea atîrnînd cam la 7–10cm (3–4 inci) distanþã de acesta. Aceastã greutate trebuie sã fie suspendatãdeasupra a ceea ce încercaþi sã prospectaþi, chiar în imediata sa apropiere.Celãlalt capãt al firului trebuie sã fie trecut pe sub degetul mijlociu, pestecel inelar ºi pe sub degetul mic, pentru a evita alunecarea pendulului petimpul miºcãrii acestuia.

......................................................................................

EXPERIMENTUL 29

Pregãtirea instrumentului de comunicare

Luaþi pendulul cu dumneavoastrã, în Locul Liniºtit dincasã pe care vi l-aþi ales, ºi aºezaþi-vã confortabil în spatele

Kenneth Meadows

– 316 –


unei mese sau al oricãrei mobile ce vã poate asigura osuprafaþã planã solidã. Lãsaþi sã atîrne firul pendulului pestedegetul arãtãtor al mîinii drepte (sau al celei stîngi, dacãsînteþi stîngaci) ºi la 7-10 cm (3-4 inci) deasupra greutãþii.Sprijiniþi-vã cotul pe o suprafaþã solidã, astfel încît greutateasã rãmînã suspendatã liber chiar deasupra suprafeþei intere-sate, fiind þinutã cu putere. Acum, în minte, conectaþi-vãcu Sinele Corpului prin intermediul lui Unihipili, pur ºi sim-plu numai dorind sã faceþi asta. Intenþia clarã vã este sã faceþiun contact conºtient, astfel cã rãmîneþi cu atenþia treazãpentru a percepe realizarea acestui contact, ca rezultat alacelei intenþii. Acesta este un element preliminar impor-tant ºi vital.

Cînd pendulul rãmîne nemiºcat permiteþi minþii sã serelaxeze ºi puneþi urmãtoarea întrebare: „Care este direcþiade miºcare pentru DA“? Nu încercaþi sã forþaþi pendulul sãse miºte. Permiteþi, pur ºi simplu minþii sã rãmînã pasivãºi daþi voie miºcãrii sã de întîmple. Cînd pendulul începe,realmente, sã se miºte, daþi-i voie sã-ºi dezvolte propriadirecþie de miºcare. Este cumva o rotaþie circularã, în sen-sul acelor de ceasornic? Sau în sens contrar? Este o oscilaþieperpendicularã sau o miºcare orizontalã? Notaþi în mintedirecþia miºcãrii.

Repetaþi procedura pentru urmãtoarea întrebare:„Care este direcþia de miºcare pentru POATE“? Permiteþipendulului sã rãspundã. Apoi întrebaþi: „Care este direcþiade miºcare pentru NU“? În final, întrebaþi: „Care estedirecþia de miºcare pentru NU ªTIU“?

Dacã existã o discrepanþã în rãspunsuri, treceþi din nouprin întreaga procedurã, pînã cînd nu mai existã nici o con-

– 317 –



fuzie. De exemplu, în situaþia în care rãspunsul la primaîntrebare este o oscilaþie verticalã de tipul unui gest de încu-viinþare fãcut cu capul, cãutaþi confirmarea acestuia astfel:„Dacã o miºcare verticalã înseamnã DA, leagãnã-te înainteºi înapoi ca sã confirmi acest lucru“. Dupã ce veþi fi obþi-nut un rãspuns, puteþi verifica ºi celelalte rãspunsuri pri-mite, în mod similar.........................................................................................

Energiile eterice – ca ºi impulsurile electrice care au par-ticule încãrcate cu sarcini pozitive sau negative – sînt trans-mise, în chip de semnal, de cãtre Sinele Corpului, prin Uni-hipili, cãtre Corpul Energetic, care, la rîndul lui, are caracte-ristici electromagnetice. Corpul Energetic, împreunã cu cor-pul fizic, acþioneazã ca transformator. În cazul electricitãþii,un transformator este elementul ce transferã energia electricãdintr-un circuit în altul, sau schimbã voltajul, curentul sau faza.Prin analogie, aceste frecvenþe extrem de rapide sînt, astfel,coborîte ºi transmise, prin intermediul sistemului nervosautonom, cãtre degetul ce þine suspendat liber firul pendulu-lui. Un impuls imperceptibil ca de curent electric este ceeace face ca greutatea de la capãtul firului sã se miºte. În acestmod, cu ajutorul codului binar pe care l-aþi stabilit, aveþi posi-bilitatea de a veni în contact direct, conºtient, cu o inteligenþãinterioarã. Urmãtoarea etapã este formularea de întrebãri princare sã obþineþi rãspunsuri clare de „da“ sau „nu“.

Modul tradiþional de susþinere a firului, între degetul arãtã-tor al mîinii ºi degetul mare, permite pendulului sã fie con-trolat de miºcãri musculare, chiar foarte fine, care pot fi influ-enþate de condiþionãrile psihice proprii – mai degrabã ceea ce

Kenneth Meadows

– 318 –


credeþi cã aþi putea dori sau ceea ce este de dorit, decît ceeace este, realmente, nevoie. Modul de susþinere a firului pe carel-am descris permite pendulului sã fie în afara unor asemeneainfluenþe ºi sã rãmînã într-o stare de completã neutralitate.

Sinele Corpului nostru reprezintã inteligenþa careguverneazã, întreþine ºi susþine corpul nostru fizic ºi, prinurmare, el cunoaºte ceea ce îi este benefic ºi nu invers. Deexemplu, unele alimente, deºi bune din punctul de vedere alpropriilor condiþii pot sã nu fie benefice pentru toate per-soanele. În acelaºi mod, o combinaþie de elemente, deºibenefice fiecare în parte, poate avea un efect advers asupra cor-pului. Purtarea unui dialog cu Sinele Corpului prin Unihipilicu ajutorul folosirii pendulului reprezintã o modalitate de veri-ficare a caracterului potrivit sau nu, ori a prospeþimii oricãruialiment, într-un anumit moment.

........................................................................................

EXPERIMENTUL 30

Testarea mai multor alimente ºi stabilirea caracteru-lui benefic al fiecãruia dintre ele, pentru organism

Þineþi pendulul deasupra unui aliment ºi întrebaþi, maiîntîi: „Acest aliment este bun?“ sau, în cazul în care estevorba de fructe sau legume, întrebaþi: „Acest aliment esteproaspãt?“ Dacã rãspunsul la întrebare este „da“, continu-aþi prin întrebarea: „Este acest aliment bun pentru mine,acum?“

– 319 –



Unele alimente pot sã nu fie bune pentru noi deoarecesînt prea rafinate, conþin aditivi nepotriviþi, prea multãgrãsime, zahãr ori sare sau pentru alte motive. Indicînd cãun anumit aliment, deºi bun prin calitãþile pe care le are,nu este benefic pentru noi într-un moment oarecare, SineleCorpului indicã, probabil, cã, în combinaþia acestuia cu altealimente rezultatul poate sã nu fie bun sau cã, pur ºi sim-plu, corpul nu îl solicitã în acel moment. Ar putea fi foartepotrivit altã datã, deci un „nu“ nu ar trebui interpretat caînsemnînd interdicþia de a mînca vreodatã acel alimentanume.

Aceastã tehnicã simplã poate fi extinsã ºi aplicatã meni-urilor incluse într-o carte de bucate sau într-un plan de regimalimentar. În acest fel, dacã sînteþi preocupat de greutateveþi fi în stare sã vã proiectaþi o dietã în întregime numaipentru dumneavoastrã, una care sã se potriveascã pe deplincorpului ºi metabolismului pe care îl aveþi.

..........................................................................

Puteþi, desigur sã adresaþi ºi alte întrebãri pentru a obþineinformaþii despre dumneavoastrã, însã trebuie sã încercaþi sãrãmîneþi în sfera lucrurilor simple. Nu includeþi întrebãri denaturã profeticã. Sinele Corpului ºi Unihipili nu pot preziceviitorul. În orice caz, puteþi sã obþineþi îndrumãri importanteîn legãturã cu caracterul ajutãtor al unei anumite activitãþi sauacþiuni sau predispoziþia acestora de a cauza probleme de oricefel. Aºadar, avem aici un mijloc de descoperire al lucrurilor dinviaþã ce vã sînt benefice, dumneavoastrã ºi corpului, aducîndarmonie, precum ºi acelora care ar putea avea un efect advers.

Kenneth Meadows

– 320 –


Sinele Superior – Aumakua

Existã încã o categorie de „sine“ – o altã inteligenþã – încadrul fiinþei noastre multidimensionale. Una care se mani-festã ca cel mai evoluat aspect al totalitãþii noastre. Este celmai mare „sine“ al Sufletului. Acestui „sine“ superior i s-audat multe denumiri. Unele tradiþii mistice l-au numit„conºtiinþa superioarã“, deoarece pare sã aibã capacitãþi supra-conºtiente, sau „sinele nemuritor“, deoarece se crede cãsupravieþuieºte morþii, ºi chiar „sinele divin“, deoarece areatribute asociate cu divinitatea. De asemenea, poate fi numit„Marele Sine“ sau „Sinele Superior“, deoarece este acel „sine“la care aspirãm în cadrul fiinþei noastre compozite, sinele carene inspirã.

Acest Sine „Superior“ funcþioneazã în Corpul sufletului.Locul în care se gãseºte conºtiinþa sa în relaþie cu corpul fiziceste deasupra capului. Haloul sau discul solar, portretizate înpicturile religioase ºi operele de artã, sînt reprezentãri sim-bolice ale acestuia. Existã în dimensiunea Sufletului, a cãrui„substanþã“ este reprezentatã de Lumina spiritualã. Acest SineSuperior ne-a creat corpul fizic deoarece el trãia mai înaintede existenþa noastrã fizicã ºi va continua sã supravieþuiascã ºidupã moartea noastrã fizicã.

ªamanii kahuna numeau acest Sine superior Aumakua.Au înseamnã „Eu“, „sine“ sau „spirit“; makua înseamnã„pãrinþi“ sau „parental“ ºi, de asemenea, poate sã însemne„tatã“. Aºadar, Aumakua înseamnã „acei pãrinþi – Eu“ sau „EuTatãl“ – acel „Tatã al Nostru“ al categoriilor de „sine“ sau

– 321 –



inteligenþelor care intrã în compunerea fiinþei noastre multi-dimensionale. Haideþi sã examinãm acest nume ºi mai în pro-funzime. Ma înseamnã „a curge prin ceva“, ku înseamnã„asemãnare“, iar kua înseamnã „jug“ sau „acel ceva ce þinelaolaltã“. De asemenea poate însemna „a genera“ sau „gene-raþii“, cum ar fi copiii. Aºadar, o fiinþã umanã este formatã dupãasemãnarea lui Aumakua, care ºi-a hotãrît reîncarnarea printr-o relaþie care ar putea fi asemãnatã cu aceea dintrepãrinte ºi copil. Aceasta este semnificaþia unor scrieri sacre,în care se afirmã cã omul a fost creat dupã imaginea lui Dum-nezeu – dupã asemãnarea lui Aumakua.

Este interesant de observat cã expresia hawaianã pentrucuvîntul regat este au puni. Au înseamnã „Eu“, iar puni înseam-nã „loc“. Deci, „regatul Tatãlui Nostru“ este „Locul pe care îldeþin Eu“. Este locul în care „Eu“ se gãseºte în Regatul Sufle-tului „de sus“, care, în terminologie religioasã este numit„Ceruri“, „Paradis“.

Definiþia „Pãrinþii - Eu“ indicã faptul cã Aumakua este oentitate dualã – o pereche parentalã, avînd atît aspect masculin,cît ºi feminin – al cãrui accent este pus, mai degrabã, pe va-lorile eterne decît pe consideraþiile psihice ºi materiale tem-porale. Aºadar, aspectul Tatã a fost cel care a produs un modelde informaþie al seminþei în dimensiunea sufletului care ne-adeterminat forma, iar aspectul Mamã a fost cel care a asigu-rat substanþa pe baza cãreia urma sã se manifeste forma. Acestprincipiu stã la baza a tot ceea ce are existenþã fizicã, fiindreprezentat de ºamanii taoiºti sub forma simbolului Tai Chi.

Ca toate simbolurile strãvechi, simbolul Tai Chi are multefaþete de interpretare. Reprezintã Marea Unitate a integrãriidintre Yin ºi Yang, precum ºi principiul extremelor comple-

Kenneth Meadows

– 322 –


mentare. Indicã, de asemenea, miºcarea vieþii ºi reprezintãnumele dat unei arte strãvechi, de rafinate miºcãri meditative.De asemenea, poate fi înþeles ca fiind calitatea potenþialã cedevine manifestare efectivã. ªamanii taoiºti o priveau, de aseme-nea, ca simbol al unui Sine superior.

Ideograma chinezã corespunzãtoare pentru cuvîntul Eureprezintã o combinaþie a simbolurilor pentru Soare ºi Lunã,precum ºi a calitãþilor lor alternative ºi complementare. O com-binaþie de Yang ºi Yin. Aspectul impulsiv masculin producemodelul de sãmînþã pentru toate elementele, iar aspectul recep-tiv ºi hrãnitor feminin produce substanþa în concordanþã cu oLege cosmicã: „Totul este nãscut din Femeie“. Îngemãnareaaspectelor masculin ºi feminin – Yang ºi Yin – perpetueazã viaþaºi creeazã noi forme în care Spiritul îºi poate gãsi expresia ºise poate percepe pe el însuºi.

Aumakua – „sinele“ Sufletului nostru – prezintã o maimare înþelepciune decît sinele Eului (A-Uhane) deoarece areacumulatã experienþa mai multor vieþi. Din dimensiunea Sufle-tului, are, în orice moment, o privire generalã asupra situaþieivieþii noastre umane. El vede cu claritate în toate direcþiile –trecut, prezent ºi viitor – ºi poate percepe locul în care toateelementele constitutive, toate micile piese ale jocului de puz-zle întruchipat de viaþa noastrã se pot potrivi laolaltã. Viaþanoastrã nu este ceva predestinat. Viitorul reprezintã ocristalizare a tot ceea ce ia fiinþã ca urmare a alegerilor ºi acþi-unilor pe care le-am fãcut în trecut, precum ºi a gîndurilor ºiacþiunilor din prezent, iar Sinele superior este capabil dindimensiunea Sufletului sã perceapã modelele aflate în procesde formare, mai înainte ca acestea sã capete formã de mani-festare. O rugãciune la care primim rãspuns reprezintã rezul-

– 323 –



tatul schimbãrilor fãcute în acele modele, mai înainte ca elesã se manifeste în realitatea fizicã.

Comunicarea cu Sufletul

Sinele nostru superior nu ne formuleazã nici o cerere ºinu acþioneazã asupra noastrã nici mãcar atunci cînd facemgreºeli, deoarece dezvoltarea noastrã poate avea loc numai prinînvãþarea din consecinþele propriilor noastre alegeri, consecinþeºi acþiuni, precum ºi din acelea ale celorlalte persoane ale cãrorvieþi ne-o influenþeazã pe a noastrã. Însã, ca un pãrinte iubitor,Aumakua este întotdeauna acolo pentru a acorda consiliereanecesarã atunci cînd este solicitat sã facã asta, întotdeaunasprijinind, niciodatã intervenind, dorind numai ceea ce esteîn interesul nostru ºi pentru atingerea stãrii de bunãstare,deoarece el ne iubeºte necondiþionat ºi pe deplin, în ciuda rezis-tenþei pe care o opunem noi înºine. Tot ceea ce ni se cere sãfacem ca rãspuns este sã recunoaºtem acest lucru ºi, fãcîndaceasta, sã aducem acest Sine „Superior“ în viaþa noastrã dezi cu zi.

Ceea ce astãzi este numit, uneori, „canalizare“ – punereala dispoziþia percepþiei conºtiente a unor cunoºtinþe ºi a uneiînþelepciuni superioare, prin accesul direct la o sursã „supe-rioarã“ – este, în anumite cazuri, diferitã de domeniul percepþieiextrasenzoriale a unui mediu. Pur ºi simplu este un dialog per-sonal între individ ºi Sinele sãu superior. Multe experienþe decanalizare sînt, prin urmare, conversaþii cu un aspect al pro-priei fiinþe multidimensionale a canalizatorului – cu Sinele supe-

Kenneth Meadows

– 324 –


rior al acestuia, care existã în altã dimensiune. Sinele superi-or nu ia în stãpînire corpul fizic ºi psihicul, spre a manipulacorzile vocale ºi a transmite un mesaj, cum se petrece cu unmediu cu capacitãþi extrasenzoriale, care nu ºtie ce se petrececu el pe timpul procesului de comunicare. Canalizatorul sauºamanistul pãstreazã controlul deplin asupra liberului sãu arbi-tru ºi rãmîne conºtient pe timpul întregii experienþe, deºi seaflã într-o stare modificatã de percepþie.

„Cãlãtoriile“ ºamanice realizate într-o stare modificatã apercepþiei prin intermediul „deplasãrii“ pe fondul sunetelorde tobã ºi cu intenþia de a veni în contact conºtient cu Sinelesuperior sînt delicate, sigure ºi controlate, deoarece, la fel cumbãtaia tobei va induce o stare modificatã de percepþie de larealitatea obiºnuitã la realitatea ne-obiºnuitã, la fel va ºiîntoarce individul din realitatea ne-obiºnuitã la realitateaobiºnuitã, la terminarea experimentului.

Pentru a contacta Sinele superior în acest mod, ºamanis-tul transferã percepþia sa în ceea ce se numeºte, de obicei,„Lumea de Sus“ care, în mituri ºi legende este localizatã încer, „deasupra norilor“, deoarece este o sferã „superioarã“,„cereascã“. Acolo, Sinele „superior“ poate apãrea sub formaunui Învãþãtor. În orice caz, nu este o proiecþie exterioarã, ci,mai degrabã, o cãlãtorie în interior, cãtre un plan lãuntric.Numai din punct de vedere al relaþiei cu corpul fizic putemspune cã Marele Sine se aflã localizat în spaþiul de deasupracapului, cãci el se gãseºte în altã dimensiune.

Întîlnirea în acest mod a unui Învãþãtor pe planurile lãun-trice poate fi descrisã doar ca o experienþã extaticã, una total-mente personalã. Exact aºa cum aceste experienþe sînt descrise,atît în cuvinte, cît ºi prin intermediul muzicii, de soþia mea,

– 325 –



Beryl, în opera ei simfonicã „Forþele Iubirii“, disponibilã pe ca-setã (vezi capitolul Informaþii suplimentare). Prin intermediulÎnvãþãtorului lãuntric este posibilã conectarea la un adevãratdepozit de experienþã ºi înþelepciune înmagazinate în Suflet.

Astfel, contactul conºtient cu ecologia Sufletului, prinintermediul unei cãlãtorii ºamanice, este posibil fãrã folosireadrogurilor halucinogene. În timp ce anumite droguri pot induceo stare modificatã a psihicului ºi pot avea ca rezultat produc-erea unei stãri extatice, efectele produse sînt doar rezultatulmodificãrilor chimice apãrute în creier ºi pot fi distructive ºidãtãtoare de dependenþã. Drogurile sînt un fals substituent ºinu un mod de a face contact cu o naturã superioarã. Este exactinversul.

Pãtrunderea în Suflet ºi obþinerea sprijinului din parteaforþelor sale superioare este posibilã ºi printr-o altã tehnicãºamanicã – dialogul telepatic. Într-un context religios acestlucru este numit rugãciune, deºi ceea ce adesea ne sînt prezen-tate ca rugãciuni nu sînt decît simple cuvinte, uneori, nicimãcar înþelese de persoana care le rosteºte sau le citeºte. Iisus,ºi El un maestru ºaman, le-a etichetat ca fiind „vanerepetiþii“, cãci sînt inutile ºi lipsite de eficienþã. Rugãciunileeficiente sînt modele energetice cu un mesaj puternic ºi adevã-ratul sãu scop este sã implice inteligenþa „superioarã“ într-unact de creaþie. Un motiv pentru care cele mai multe din rugã-ciunile religioase rãmîn fãrã rãspuns este acela cã ele nu pãtrundniciodatã pînã la inteligenþa „superioarã“ – însã, bineînþeles,acesta este un lucru de înþeles dacã cel care face rugãciuneanu ºtie ce, cine ºi unde este acea Inteligenþã! Rugãciunile ine-ficiente nu au nici o intenþie clarã sau sînt lipsite de putereade a le proiecta într-o altã dimensiune. Ele nu au viaþã – nu

Kenneth Meadows

– 326 –


au Chi. Pe de altã parte, comunicarea telepaticã cu Sufletuleste o acþiune ce se întreprinde spontan, la ea luînd parte, într-un parteneriat colectiv sinele Eului, Sinele Corpului, Uni-hipili ºi Aumakua.

Haideþi sã examinãm modul în care are loc acest tip decomunicare. Mai întîi, este nevoie sã mergem dincolo de limi-tãrile pe care propriile noastre condiþionãri ni le vor fi impusºi sã recunoaºtem cã sîntem conectaþi inerent cu o Inteligenþãcreatoare care existã în afara Timpului ºi Spaþiului. În al doilearînd, trebuie sã vrem, într-adevãr, sã intrãm în legãturã cuaceastã inteligenþã, deºi ea este preocupatã permanent cuîndeplinirea obiectivului final al atingerii bunãstãrii noastreºi este gata sã ne ajute ºi sã ne ghideze paºii. Ea poate rãspundeîn mod direct numai dacã este invitatã sã facã acest lucru. Poatefi abordatã numai printr-o atitudine copilãreascã, de adevãr ºiinocenþã („inocenþa“ în înþelesul sãu de lipsã de îndoialã ºi ci-nism). Asta înseamnã sã facem acest lucru cu spiritul lui Uni-hipili! Unihipili, Copilul din interiorul nostru, poate sã ne con-ducã pînã în prezenþa Sinelui nostru „parental“, astfel încîtviaþa noastrã sã fie mai împlinitã, mai eficientã, mai creativã.Canalul care conecteazã corpul nostru fizic, prin Corpul Ener-getic cu Corpul Sufletesc, este accesat prin Unihipili, întoc-mai precum aspectul inconºtient al psihicului este atins numaiprin subconºtient. Astfel, Unihipili pãzeºte intrarea în Suflet.Aceasta este una din responsabilitãþile sale funcþionale. Ast-fel, indiferent ce încercaþi sã comunicaþi sufletului, trebuie sãfie inteligibil pentru Unihipili din interior. Simplitateacopilãreascã, încrederea copilãreascã ºi aºteptãrile inocentesînt, astfel, cerinþe prealabile esenþiale pentru rugãciuneaºamanicã.

– 327 –



În timp ce orice abordare a Sinelui Superior trebuie sãfie respectuoasã, ea nu trebuie sã fie umilã. Nu sînteþi nici clonasa, nici robotul ºi nici sclavul sãu. Relaþia este de apropiere ºiiubire. Numai oamenii al cãror Eu le auto-impune sã-ºi exerciteputerea asupra celorlalþi cer sã fie serviþi ºi trebuie sã inven-teze cuvinte sonore ºi titluri elevate, nu întotdeauna de înþe-les, pentru a se asigura cã este îndeplinit contactul. Avemnevoie sã ne eliberãm de povara ºi nonsensul unor asemeneacondiþionãri ºi sã ajungem sã ne dãm seama cã ceea ce estecu adevãrat important este calitatea mesajului care se comu-nicã. Haideþi, aºadar, sã facem împreunã un experiment al unuidialog ºamanic lipsit de nonsensuri.

..............................................................................................

EXPERIMENTUL 31

Dialogul ºamanic

Mergeþi în Colþul Liniºtit pe care vi l-aþi stabilit în casãsau într-un alt loc cu concentrare de forþã, din exteriorullocuinþei, unde sã puteþi sta confortabil ºi sã vã puteþi simþitotalmente în voie, un loc unde sã fie puþin probabil sã fiþideranjaþi. Luaþi cu dumneavoastrã un carneþel ºi un pix.

Încercaþi sã vã înlãturaþi din minte orice gînd preala-bil referitor la cel cu care urmeazã sã vorbiþi. Nu este nevoieabsolut de loc sã vã formaþi o imagine despre o persoanãsau o divinitate anume. Orice imagine de acest gen pe careaþi fi putut-o vedea, nu reprezintã altceva decît idei perso-

Kenneth Meadows

– 328 –


nale, prezente în minþile celor care le-au creat. Ele repre-zintã numai rezultatul activitãþii Eului altcuiva, ºi nu Rea-litatea autenticã, fiind proiecþii ale însãºi limitãrii care ne-ablocat pînã acum, de-a lungul vieþii, accesul la trãirile supra-conºtiente! În timp ce orice abordare a acestui Sine supe-rior impune realizarea acesteia cu tot respectul cuvenit,relaþia nu trebuie sã fie una de venerare, ci de iubire.

Este necesar sã aveþi intenþia clar formulatã în minte,încã de la început. Contactul respectiv este menit ºi tre-buie sã aducã cu el o schimbare – una produsã în starea deaparentã „blocare“ survenitã în situaþia dumneavoastrã, înrezultatul posibil al unei înlãnþuiri de evenimente ce sîntîn plinã desfãºurare, într-o relaþie sau referitor la o problemãce vã preocupã – în funcþie de scopul Sufletului ºi în armoniecu Spiritul dumneavoastrã.

Cereþi lui Unihipili sã vã deschidã calea cãtre Aumakua.Încercaþi sã vã imaginaþi o uºã care se deschide sau o perdeace este datã uºor la o parte. Adresaþi-vã „sinelui“ Sufletu-lui aºa cum îl identificã cu respect însuºi Aumakua, cunumele de Mentor sau Iubit, iar pe dumneavoastrã, A-Uhane,denumiþi-vã Cel Iubit ºi stabiliþi recunoaºterea adevãrateirelaþii. Ea implicã atît procesul de dãruire, cît ºi pe cel deprimire – un schimb reciproc de energie – ca rezultat aliubirii ºi respectului manifestat unul pentru celãlalt, pre-cum ºi ca acordare a valorii pe care o meritã acestei relaþiireciproce. Aceastã abordare este, aºadar, extrem de departede cea prezentînd „servitorul de nimic“ ºi „sclavul umil“,zugrãvite într-o epocã demult apusã, cu speranþa vanã cãvreun Personaj mãreþ din afara Creaþiei ar fi putut fi atinsplãcut de o asemenea manifestare de supunere.

– 329 –



Aumakua este un nume cu un sunet foarte plãcut.Încercaþi sã-l folosiþi ca ºi cînd ar fi numele cuiva cu careaveþi o relaþie de iubire ºi care vã este drag. Comportaþi-vãfiresc. Vorbiþi din adîncul inimii ºi nu din profunzimea minþii.Spuneþi-i lui Aumakua cã îl iubiþi ºi cã aveþi o problemã pecare aþi vrea sã o împãrtãºiþi. Apoi, descrieþi-vã problemaîntr-un mod plin de simþire. Povestiþi-o aºa cum este. Soli-citaþi ajutorul ºi consilierea pentru obþinerea unui rezul-tat benefic.

Scrieþi în carneþel rezumatul a tot ceea ce aþi spus.Apoi, aºezaþi-vã în liniºte, cu atenþia treazã. Nu încercaþisã formulaþi nici un rãspuns în minte. Nu este absolut delocnevoie sã îl analizaþi în profunzime ºi sã încercaþi sã for-mulaþi un rãspuns. Doar fiþi atent ºi aºteptaþi rãbdãtor unrãspuns.

Acesta poate sã nu vã vinã sub formã de cuvinte. Poatesã aparã, de exemplu, sub forma a ceva care sã vã atragãatenþia ºi care sã se petreacã în aria dumneavoastrã de per-cepþie. Miºcarea unei perdele poate, în faþa unei perdeledeschise. Foºnetul frunzelor în bãtaia vîntului. Zbaterea uneiinsecte. Un desen sau o formã anume. O culoare sau, poate,doar o senzaþie lãuntricã. O amintire care vã apare în minte.

De orice naturã ar fi rãspunsul primit, zugrãviþi-l încuvinte ºi descrieþi-l în carneþel. Dacã pare sã fie simbolic,nu încercaþi sã-l interpretaþi. În momentul de faþã, vã con-fruntaþi doar cu înregistrarea unui element care a surve-nit brusc ºi în mod neaºteptat pentru percepþia dumnea-voastrã, ºi nu cu încercarea de a-l explica.

Vorbiþi apoi cu Aumakua despre experienþa pe care toc-mai aþi trãit-o. Dacã este ceva ce nu înþelegeþi, cereþi-i lui

Kenneth Meadows

– 330 –


Aumakua sã vã explice. Scrieþi-vã întrebãrile în carneþel ºiaºteptaþi rãspunsul. Din nou, nu încercaþi sã vã folosiþi ima-ginaþia sau sã construiþi un rãspuns. Fiþi doar receptiv, alertºi rãbdãtor!

În momentul în care vã vine rãspunsul, notaþi-l ºi peacesta. Dacã aveþi nevoie de clarificãri solicitaþi-le. Din nou,scrieþi ceea ce aþi întrebat ºi aºteptaþi rãspunsul. Un rãspunsvã poate sosi în foarte multe moduri, aºa cã rãmîneþi înalertã. Ce vi se aratã? Ce vi se indicã?

Continuaþi în acest fel, notîndu-vã întrebãrile, deoareceaceasta ajutã la atragerea atenþiei lui Unihipili ºi la con-centrarea intenþiei.

În aºteptarea rãspunsului, va trebui sã învãþaþi sã ascul-taþi liniºtea.

Rãspunsul va apãrea din nemiºcare. Uneori, rãspunsulpoate fi acela de a aºtepta – a aºtepta sã vi se arate. Apoi,rãspunsul poate veni pe neaºteptate, prin sincronizare – cevaasemãnãtor „coincidenþei“, a unei întîlniri întîmplãtoare saua ceva ce se petrece pe neaºteptate.

Dialogul ºamanic vã va aduce în viaþã rãspunsuri lamulte nelãmuriri majore, precum ºi la situaþii pentrurezolvarea cãrora cãutaþi ajutorul.

Rãspunsul la rugãciuni nu este obþinut printr-ogîndire pozitivã sau prin cine ºtie ce intervenþie divinã, ciprin puterea creaþiei. El ia fiinþã prin intermediul celor patrucategorii de sine ale fiinþei multidimensionale, ce coopereazãlaolaltã, într-un act al creaþiei.

.......................................................................................

– 331 –



Ghicitul ºamanic

Un alt mijloc de comunicare cu Sinele superior se real-izeazã prin intermediul ghicitului. Ghicitul ºamanic este o artãstrãveche, însã nu are de-a face cu prezicerile de noroc, super-stiþiile sau cititul gîndurilor. Cuvîntul ghicit este definit, în celemai multe dicþionare, ca însemnînd „cãlãuzire divinã“. Astfel,reprezintã un mod de consultare a unei inteligenþe superioare,care se aflã în posesia unei ºtiinþe de un nivel superior. Ghi-citul ºamanic reprezintã un mod de a consulta acea ºtiinþã denivel superior, aparþinînd Sinelui superior al persoanei carecerceteazã. De fapt, ghicitul nu se referã la viitor ci la prezent.De vreme ce majoritatea problemelor întîlnite în viaþa noas-trã sînt auto-produse – adicã sînt produse de cãtre sinele Eului,care cu greu poate ajunge sã gãseascã o soluþie prin interme-diul propriei capacitãþi de raþionare – ghicitul reprezintã unmijloc de obþinere a unei noi perspective, prin capacitatea devedea dincolo de limitele impuse situaþiei de cãtre sinele Euluiºi, prin intermediul acþiunilor realizate în consecinþã, de a dao nouã formã rezultatului aºteptat.

Ghicitul ºamanic este, mai degrabã, telepatic ºi intuitiv,decît imaginativ ºi analitic, deoarece este, în mod esenþial, oactivitate a Spiritului. Aºa cum am subliniat mai înainte, SineleSufletului nu poate fi contactat direct de cãtre sinele Eului,prin folosirea raþiunii ºi intelectului. Acea cale duce numai cãtreo prãpastie ce blocheazã accesul cãtre alte niveluri mai înaltede percepþie. Iatã de ce atît de multe cãi, aºa numite „spiri-tuale“, necesitã supunere oarbã faþã de o serie întreagã de

Kenneth Meadows

– 332 –


convingeri, deoarece calea de manifestare a „cunoaºterii“ estemai presus de nivelul la care poate ajunge intelectul.

Deoarece ghicitul este o activitate subiectivã ºi, de aseme-nea, extrem de personalã, ºamanistul îºi dezvoltã propriamanierã de punere în aplicare a unei metode oarecare. Un prin-cipiu general este acela potrivit cãruia ºamanistul îºi con-tacteazã Sinele superior ºi cere sã fie conectat la Sinele supe-rior al persoanei care este interesatã de respectiva cercetare.În orice caz, acest lucru se poate obþine numai dacã „sinele“Sufletelor celor douã persoane sînt în deplin acord.

Un alt principiu fundamental al ªamanicii este acela cãspaþiul ocupat de fiecare fiinþã vie este sacru – adicã rezervatpentru acea persoanã – ºi, ca urmare, trebuie sã fie respectat.Un ºamanist nu va pãtrunde cu intenþii în spaþiul altei persoane,fãrã permisiunea sau aprobarea acestuia, iar acest lucru estecu atît mai important atunci cînd se lucreazã la niveluri supe-rioare de vibraþii.

Existã cîteva sisteme de ghicit disponibile în prezent carepot funcþiona cu eficienþã pentru a avea posibilitatea obþiner-ii de informaþii de la o conºtiinþã superioarã. Sistemele amintiteaici sînt menþionate în ordinea alfabeticã ºi nu în succesiuneameritelor relative a importanþei sau chiar a propriei mele prefe-rinþe personale.

I Ching I Ching („Cartea schimbãrilor“) îºi are originea în China

Anticã, cu mii de ani în urmã, fiind, probabil, cel mai vechisistem de oracol cunoscut. Se bazeazã pe modele de schim-

– 333 –



bare care guverneazã fiecare aspect al vieþii, reprezentînd pen-tru persoana care face cercetarea un mijloc de furnizare desfaturi referitoare la cel mai bun mod de tratare a unei proble-me, spre obþinerea unui rezultat armonios. I Ching se bazeazãpe aruncarea de beþe, monede sau cãrþi de joc pentru constru-irea unei hexagrame menite sã înmagazineze, în cadrul mo-delului sãu, atît problema, cît ºi soluþia sa. Dacã este abordatcu mintea deschisã ºi sinceritate a obiectivelor, sistemul I Chingva conecta persoana interesatã la un nivel de percepþie supe-rior, în care ºtiinþa practicã este aplicatã pentru rezolvarea pro-blemei care face obiectul respectivei preocupãri.

Runele Runele sînt mai mult decît simboluri cu muchii ascuþite,

avînd înþelesuri „ascunse“. Ele au constituit instrumentele pri-mordiale ale ºamanilor din Europa Centralã ºi de Nord. Runelereprezintã modele ale puterilor energetice, care funcþioneazãatît în „exteriorul“ cît ºi în „interiorul“ ecologiilor, pentru atransmite principiul potrivit cãruia ceea ce pare sã se întîm-ple în „exteriorul“ cuiva nu este decît o reflexie a ceea ce areloc în „interiorul“ lui. Runele sînt un ajutor pentru realizareadezvoltãrii personale ºi cultivãrii Spiritului.

Ca ºi în cazul altor sisteme de ghicit, Runele au fost aso-ciate cu forþe sinistre ºi oculte, nu numai prin acþiunea bigo-tismului religios dar ºi datoritã folosirii lor de cãtre vrãjitoriºi alte persoane ce au cãutat sã-ºi aroge puteri asupra seme-nilor, fiind, de asemenea, depreciate, ca urmare a folosirii lordrept mijloace de prezicere a norocului.

Kenneth Meadows

– 334 –


Ghicitul, aºa cum era practicat de ºamanii ce foloseaurunele, nu depinde de capacitatea de a interpreta o prezicerefãcutã cu ajutorul acestor semne în concordanþã cu semnifi-caþiile anterior date acestora de cãtre alte persoane. Maidegrabã reprezintã capacitatea de a simþi în profunzime curge-rea energiilor indicatã de combinaþia de puteri ale semnelorrunice ºi mesajul telepatic pe care-l conþin. A se vedea, în legã-turã cu acest subiect, cartea mea „Forþa runelor“ (Rune Power,Rider, 2001).

Cãrþile de ghicit ale Cãii SacreAcestea au fost realizate în ultimii ani de Jamie Sams, al cãrei

minunat nume amerindian este Hancooka Olowampi, care înseam-nã „Cîntecul De La Miezul Nopþii“. Aceste cãrþi înmagazineazãînþelepciunea strãveche a mai multor triburi bãºtinaºe amerindi-ene, fiind astfel o sintezã a spiritualitãþii acestora. Ele îºi dovedesceficienþa pentru acei ce sînt familiarizaþi cu principiile roþii medi-cinii ºi au o afinitate pentru cosmologia strãveche amerindianã.Consilierea obþinutã prin folosirea bogatei game de imagine acãrþilor dã posibilitatea celui ce întreprinde cercetarea sãrecunoascã paºii propriei dezvoltãri ca persoanã ºi sã obþinã oprivire introspectivã asupra problemei ce-l preocupã în mod curentºi asupra învãþãmintelor conþinute de aceasta.

TarotDeºi cãrþile de Tarot sînt asociate cu misticismul

medieval, ele au o origine cu mult mai veche, deoarece sisteme

– 335 –



analoge au fost gãsite în cadrul cabalei evreieºti, în învãþãturileºcolilor „tainice“ caldeene ºi în tradiþiile spirituale alestrãvechiului Egipt. Folosite ca metodã de explorare a ºtiinþeiînmagazinate în suflet, Tarotul este departe de a servi folosiriisale atît de generalizate astãzi, legate de prezicerea viitoru-lui. Existã multe variante diferite de Tarot, ce oferã laolaltã olargã varietate de desene ºi conotaþii. Imaginile zugrãvite pefiecare dintre cãrþi întruchipeazã interpretarea artistului datãforþelor arhetipale ºi principiilor implicate, însã nu picturilereprezintã elementul de maximã importanþã pentru ºamanistºi nici semnificaþia simbolicã pe care ele intenþioneazã sã otransmitã. Ceea ce conteazã este modul în care imaginile ºisimbolurile îl afecteazã personal pe ºamanist dupã ce acestaa fãcut conexiunea cu Sinele Superior al persoanei interesatede realizarea cercetãrii.

PendululÎn plus faþã de scopul folosirii sale, descris anterior, pen-

dulul poate fi utilizat, de asemenea, pentru realizarea unui dia-log direct cu Marele Sine ºi obþinerea unor rãspunsuri directede tipul „da“ sau „nu“ la întrebãri specifice ºi precise. În oricecaz, aceastã metodã are efect numai atunci cînd Marele Sineal persoanei care foloseºte pendulul este integratã în cadrulcorpului ºi este posibilã conexiunea imediatã.

Kenneth Meadows

– 336 –


Integrarea celor patru categorii de „Sine“

Perspectiva pe care o are Sufletul nostru este diferitã deaceea manifestatã de sinele Eului, iar trãirea de cãtre acestaa realitãþii fizice este obþinutã numai prin intermediulsimþurilor noastre fizice. El se percepe pe sine însuºi nu ca peun element separat, ci ca parte integrantã a unui Întreg maimare, pãstrînd, totuºi o identitate individualã ºi o formã deexprimare unicã. Aºadar, „Sinele“ Sufletului nostru arecunoºtinþe mult mai bogate despre Sursa Supremã. Este, deasemenea, aspectul cu cea mai mare „permanenþã“ din toateelementele constitutive ale întregii noastre fiinþe. A fãcut partedin existenþa noastrã înainte de apariþia corpului nostru fizicºi va continua sã supravieþuiascã ºi dupã moartea acestuia. Seschimbã numai forma fizicã prin intermediul cãreia îºi gãseºteexprimare ºi prin care trãieºte experienþa stãrii materiale – cor-pul fizic.

Sinele Corpului reprezintã inteligenþa care controleazãcorpul fizic. Sinele Ascuns (Unihipili) este inteligenþa care con-troleazã Corpul Energetic. Sinele Eului (A-Uhane) esteinteligenþa care controleazã Corpul Psihic. Sinele Superior(Almakua) este inteligenþa care controleazã Corpul Sufletu-lui. Unihipili reprezintã conexiunea dintre Sinele Corpului ºiA-Uhane, precum ºi dintre A-Uhane ºi Aumakua. Spiritul esteFiinþa Originalã – scînteia divinã, acel „Eu“ sau substanþã fun-damentalã conºtientã de propria viaþã în toate dimensiunileexistenþei – fiind, astfel, acel „Eu Sînt“ care dã posibilitatea

– 337 –



Sursei Supreme sã se perceapã pe Ea Însãºi! Atunci cînd ni sedã posibilitatea sã ne facem Sinele Superior sã participe activîn viaþa de zi cu zi, relaþia noastrã cu „divinitatea“ se schim-bã de la o simplã idee existentã în minte – o imagine mentalãa unei fiinþe supranaturale ce existã în cine ºtie ce loc nebu-los „Ceresc“ – ºi se transformã în realitatea practicã pãmîn-teanã a lui „chiar acum“ ºi „chiar aici“.

Conectîndu-ne direct la Forþele Naturii – la Apã, Vînt ºiPãmînt; la Soare, Lunã ºi Stele; la arbori, flori ºi stînci – aducemacelei energii direct în interiorul nostru ºi le facem sã sprijineprocesul creºterii persoanei noastre, al dezvoltãrii noastre evo-lutive cãtre stadii superioare ale conºtiinþei ºi niveluri maisofisticate de percepþie, precum ºi cel al cultivãrii Spiritului.ªamanica ne conecteazã, aºadar, cu Universul a cãrui substanþãconstitutivã este energia, precum ºi cu toate aspectele proprieinoastre fiinþe. Ne ajutã sã renunþãm la nevoia de a controla,exploata ºi manipula, deoarece prin conectarea noastrã la pro-pria Sursã lãuntricã, putem beneficia de o putere ce emanãnumai din interior. Prin intermediul acelei forþe interioare avemposibilitatea sã vedem dincolo de obiceiurile noastre negative,sã ne destindem din încordare ºi sã relaxãm supratensiuneape care singuri ne-am impus-o.

Stãpînirea modului de abordare a încercãrilor la care sîn-tem supuºi pe timpul experienþei noastre umane, îndepãrtarealimitãrilor trecutului ºi punerea în acord a sinelui Eului cu scop-ul superior al Sufletului, vor avea ca rezultat, nu numai inte-grarea tuturor categoriilor de „sine“ – o unitatea a „spiritelor“cu Spiritul Unic – ci ºi intensificarea ºi expansiunea LuminiiSufletului.

Kenneth Meadows

– 338 –


Atunci cînd, în cadrul strãvechilor „ºcoli de tainã“, un neo-fit era sfãtuit „sã se cunoascã pe sine însuºi“, ceea ce se încer-ca era cu mult mai mult decît realizarea unei cunoaºteri pro-funde a naturii sinelui Eului. Ceea ce se indica era nevoia dea veni în contact ºi de a recunoaºte întreaga fiinþã multidimen-sionalã, intrînd în armonie cu „sinele“ diferitelor niveluri ºi„corpuri“, într-o activitate integrantã de parteneriat, menitãsã aibã ca rezultat îndeplinirea adevãratului scop al vieþii – scopul Sufletului – ºi motivaþia încarnãrii.

– 339 –



Marele Mister

Sursa din care proveniþi, ca ºi mine,Se gãsea acolo mai înainte ca Cerurile ºi Pãmîntul sã ia fiinþã.Mai înainte ca Psihicul sã existe,ªi înainte de a lua naºtere toate formele zãmislite de Psihic.Mai presus de Spaþiu ºi de Timp, Însã, paradoxal, cuprinsã în toate acestea.Veºnic prezentã.Aflatã pretutindeni.Inepuizabilã ºi infinitã.Este Sursa din care ºi voi ºi eu am apãrutCa fiecare din noi sã devenim un „Eu“,O fiinþã creatã din substanþa primordialã a însãºi Sursei,Spre a-i dãrui chiar Sursei înc-un ochiCu care propriul Sine sã-ºi perceapãªi sã trãiascã din plin miracolulDe a fi încã o altã proprie expresie a Sa.Aceasta este minuneaDe a fi noi înºineFiecare dintre noi.

Kenneth MeadowsIanuarie 1993

– 340 –


CAPITOLUL DOISPREZECE

Calea iubirii ºi a armoniei

L ao Tzu, înþeleptul chinez care a trãit în jurul secolu-lui al V- lei Î.Hr. ºi a oferit multe lecþii din înþelep-

ciunea strãvechiului ºamanism, a vrut sã spunã ceva diferit debunãtate ºi perfecþiune moralã atunci cînd a scris „Calea vir-tuþii“, în opera sa clasicã Tao Te Ching, pe care mulþi o apre-ciazã în ziua de azi ºi o aºeazã între scrierile sacre ale altorculturi. El nu se referea la tipul de virtute asociatã cu mora-litatea, iar titlul acestei colecþii de scrieri nu se referã la eticacomportamentului uman. Virtutea la care se face referirereprezintã o calitate care atrage dupã sine transformarea psi-hicului ºi dã posibilitate adevãratei naturi spirituale a unei per-soane sã îºi gãseascã expresie în viaþa practicã de zi cu zi. Ceeace ne învaþã Lao Tzu în scrierile sale reprezintã esenþa a ceeace, cu vreo 2500 de ani în urmã, era considerat la vremearespectivã ca fiind o ºtiinþã strãveche, exprimînd-o înideogramele scrierii chinezeºti într-un mod care era relevant

– 341 –


ºi plin de înþeles pentru oameni sub impulsul unei noi Ere.ªtiinþa strãveche la care se fãcea referire era cea a ºamanilortaoiºti, ale cãror cunoºtinþe ºi învãþãturi, deºi universale, fu-seserã transmise pe cale oralã doar puþinilor aleºi de-a lungulvremurilor, pînã în timpurile lui Lao Tzu. Ceea ce a fãcut el afost sã recupereze aceste cunoºtinþe pentru beneficiul gene-raþiilor viitoare.

Eul ºi limitãrile

Ceea ce afirma Lao Tzu era cã virtutea este o manifestarea adevãratei naturi spirituale a fiinþei umane în modul în careviaþa este trãitã. Expresia colocvialã „virtutea îºi are propriarãsplatã“ înseamnã, de fapt, cã aceastã rãsplatã reprezintã per-cepþia directã a vieþii trãite într-un mod virtuos – deci nu ceaprimitã din partea unei autoritãþi exterioare, dupã moarte!Atunci cînd Eul este încurajat sã-ºi îndeplineascã rolul sãu na-tural de element de sprijin, menit, mai degrabã, sã serveascãîntreaga fiinþã, decît sã-i fie stãpîn, iar Spiritul este încurajatsã preia conducerea, calitãþile virtuoase au posibilitatea de a-ºi gãsi o formã de manifestare efectivã, în sfera existenþei fi-zice. În orice caz, atunci cînd Eului i se permite sã aibã con-trolul, el cere în mod imperios drepturi exclusive de existenþã.El ne absoarbe întreaga atenþie ºi atunci cînd este alimentatcu laude ºi încurajat de lãcomie, ne þine îngrãdiþi de limitãrileexistente în sfera fizicã ºi psihicã, create chiar de el.

Transformarea impusã asupra psihicului reprezintã un pro-ces de spargere a barierelor. Reprezintã eliberarea psihicului

Kenneth Meadows

– 342 –


din îngrãdirile sale. Limitãrile sînt în esenþã forme de energie.Energiile limitative sînt energiile fundamentale ale Eului. Eul,avînd încredinþatã responsabilitatea alegerilor ºi realizarea acþi-unilor decisive, le alege în mod invariabil pe acelea care îimenþin funcþia de control ºi îl þin izolat de oricare aspect altotalitãþii fiinþei noastre. El cautã sã se satisfacã, sã se dez-volte, sã se extindã, sã se ridice, inducîndu-ne senzaþia cã elreprezintã fiinþa noastrã în totalitate.

În relaþia cu totalitatea fiinþei noastre compozite, Eulreprezintã un adversar. Nu un adversar reprezentat de o enti-tate exterioarã, ci unul care apare sub forma unei forþe lãun-trice care ne împiedicã de la trãirea senzaþiei noastre esenþialede întregime ºi ne menþine într-o stare de separare. Sinele Euluieste cel care ne împiedicã sã percepem pe deplin, nu numaiapropierea noastrã de naturã, ci ºi însãºi ideea de-a ne identi-fica, realmente, cu ea, cã împreunã cu aceasta, reprezentãmun întreg. Sinele Eului este cel care aºeazã bariere în caleacapacitãþii noastre de înþelegere, deoarece el urmãreºte întîie-tatea faþã de Sinele nostru Spiritual natural. El vrea sã fie, maidegrabã, stãpînul, decît servitorul Spiritului ºi urmãreºte orisã întunece Spiritul, conducîndu-ne, prin intermediul logicii,la concluzia cã Spiritul nu existã, ori sã se aºeze el însuºi înlocul Spiritului ºi, astfel, sã devinã factorul hotãrîtor. El poatechiar sã ne înºele, dîndu-se drept Spirit: adversarul, prin înºelã-ciune, apãrînd ca divinitate! Iatã suprema inversare de roluri.Asumîndu-ºi rolul de Stãpîn în locul celui de slujitor, SineleEului se hrãneºte cu vanitate ºi lucreazã împotriva fiinþei mul-tidimensionale, în loc sã manifeste virtutea de a permite Spi-ritului sã-ºi gãseascã expresie prin intermediul sãu. Acesta esteadevãratul sãu obiectiv – sã serveascã Spiritul ºi, fãcînd aceas-

Calea iubirii si a armoniei

– 343 –

,


ta, sã dezvolte virtuþile existente. Aceasta este calea naturalã.La acest lucru s-a referit Lao Tzu în scrierile sale. Acesta esteadevãrul ascuns conþinut în mituri, legende ºi povestiri popu-lare din toate culturile ºi tradiþiile. Acesta este adevãrul ascuns,conþinut în toate scrierile sacre!

Simþurile noastre „limitate“ ne spun cã sîntem separaþi,cã realitatea este cã sîntem o parte a marelui Întreg. Simþurilenoastre limitate ne spun cã trupul nostru fizic e solid, cã reali-tatea este cã acest corp de carne ºi oase este fãcut din atomi,compuºi în majoritatea lor, din spaþiu „gol“. Simþurile noas-tre limitate ne spun cã sîntem nemiºcaþi, cã realitatea este cãpãmîntul de sub picioarele noastre aparþine unei planete cese roteºte mai mult cu 530 de km/h (aproape 300 de mile/h),trecînd ca fulgerul prin spaþiu cu o vitezã incredibilã, pe cîndPãmîntul îºi face cãlãtoria anualã în jurul Soarelui. Aceleaºisimþuri limitate ne spun cã avem un singur corp cînd reali-tatea este cã avem mai multe, fiecare din ele compuse dintr-o„substanþã“ diferitã.

Energiile noastre limitatoare sînt ca nisipul sau apa ceintrã în uleiul motorului unui automobil, împiedicîndu-l sãfuncþioneze cu eficienþa ºi eficacitatea cu care a fost proiec-tat.

Limitãrile ne blocheazã capacitatea de a da formã de expri-mare substanþei fundamentale ce se aflã în noi ºi modificã nega-tiv exprimarea energeticã a Spiritului, schimbînd ceea ce sîn-tem ºi ceea ce avem capacitatea sã devenim. Astfel, sîntemîmpiedicaþi sã ne manifestãm cele mai creative aspecte pro-prii, avînd drept rezultat faptul cã vieþile noastre rãmîn, înmajoritatea lor, neîmplinite. Substanþa noastrã fundamentalãspiritualã reprezintã însãºi sursa ºi baza forþei noastre –

Kenneth Meadows

– 344 –


„medicamentul“ nostru. Dezvoltarea multidimensionalã pre-zintã o recunoaºtere a ceea ce este substanþa fundamentalãspiritualã ºi ne dã, astfel, capacitatea ca indivizi sã ne dezvoltãmpotenþialele calitãþi pînã la un nivel mult mai înalt de pleni-tudine. Dezvoltarea personalã, în acest context, nu este doaro chestiune de îmbunãtãþire a personalitãþii, deoarece perso-nalitatea nu sîntem „noi înºine“, ci doar ceva ce posedãm camijloc de exprimare a propriei identitãþi unice. Este o „faþã“pe care adevãratul Eu o „poartã“, pentru a se înfãþiºa lumiifizice. În multe tradiþii bãºtinaºe, craniul uman nu era privitca un obiect sinistru, aºa cum se întîmplã adesea în ziua deazi. Era un simbol respectat ºi venerat, care indica existenþaunei alte realitãþi dincolo de aparenþele faciale, acestea fiinddoar o „mascã“ pe care adevãratul individ o poartã!

Sinele Eului reprezintã, prin urmare, o influenþã adver-sã ce stã la baza gîndurilor ºi emoþiilor noastre ºi, care, de fapt,ne încãtuºeazã din interiorul nostru în lanþurile sclaviei,menþinîndu-ne într-o continuã stare de restricþie ºi fricã ºiîmpiedicîndu-ne sã ajungem la înþelegerea esenþialului în ceeace ne priveºte: cine ºi ce anume sîntem, de ce ne aflãm aici ºicare ne este obiectivul esenþial. El face comparaþii pe bazaaparenþelor superficiale ºi aºeazã responsabilitãþi, luînd în cal-cul influenþele externe, condamnîndu-i pe alþii pentru propri-ile lipsuri. În momente de necaz, de dezastru, sinele Eului chiarva comuta responsabilitãþile, aruncînd vina asupra uneidivinitãþi externe ºi condamnînd-O pentru cã a permis carespectivele evenimente sã aibã loc.

Sinele Eului genereazã energii negative ce stau la bazamajoritãþii sentimentelor de nenorocire, nefericire ºi nemulþu-mire existente în lume. ªtiinþa medicalã contemporanã desem-

– 345 –

Calea iubirii si a armoniei,


neazã subconºtientul ca vinovat de aceastã influenþã adversã.În psihoterapie, aceastã abordare este menitã sã aducã sub con-trol energiile negative ºi distructive ale conºtientului, prin supri-mare ºi distragere – prin folosirea unei medicaþii adecvate ºia gîndirii pozitive. Religia contraatacã aceastã influenþã adver-sã prin exercitarea credinþei, care este privitã ca o calitate spiri-tualã sinonimã cu convingerea. Însã credinþa nu reprezintãdeloc, prin ea însãºi, o calitate spiritualã, ci doar o altã manierãde a ne folosi capacitãþile psihicului. Credinþa religioasã comutãresponsabilitatea de la individ cãtre o autoritate externã – odivinitate personalã. Credinþa reprezintã o combinaþie a energi-ilor convingerii ºi încrederii ºi nu este o virtute prin ea însãºi,ci o forþã ce poate fi folositã ori pentru scopuri binevoitoareºi armonioase, ori pentru obþinerea de efecte vãtãmãtoare. Cualte cuvinte, credinþa are nevoie sã fie condusã de înþelepci-une. Istoria abundã de exemple de credinþã transformatã înpersecutarea ºi distrugerea celor care nu au dorit sã participeorbeºte la îndeplinirea preceptelor sale. Numai celor orbi li secere sã creadã. Nu este nevoie absolut deloc sã credem în Soare,în Lunã sau în Pãmînt, în munþi, dealuri ºi vãi, în lacuri ºi rîurisau în iarba de sub picioarele noastre. Ele se aflã acolo. Leputem percepe, deoarece existã lumina care ne dã posibilitateade a le vedea. Numai un orb are nevoie sã creadã cã existã lumi-na! Aºadar, convingerea poate chiar sã îngreuneze înþelegereaspiritualã, deoarece poate împiedica inteligenþa sã oferecãlãuzirea necesarã acþiunilor sale ºi, astfel, sã devinã ea însãºio altã energie „limitatoare“, la fel cu celelalte.

Energia limitatoare nu poate continua într-o stare de sus-pensie. Ea trebuie sã se ducã undeva, iar acel „undeva“ este,adesea, o parte a corpului fizic unde ea se acumuleazã ºi se

Kenneth Meadows

– 346 –


manifestã, în forma sa finalã, ca o limitare fizicã. Acumulareaacelor energii limitative accelereazã procesul de îmbãtrînire,produce înþepenirea ºi lipsa de flexibilitate a membrelor,cauzeazã dezechilibre în funcþionarea organelor vitale, avîndca rezultat probleme cardiace, renale, pulmonare ºi aºa maideparte. Acumularea de energii limitative în corpul fizic repre-zintã cauza realã a multor afecþiuni ce slãbesc ºi chiar ameninþãviaþa organismului aflîndu-se, totodatã, la originea deranja-mentelor psihologice ºi emoþionale ce dau naºtere, mai apoi,la atît de multã nefericire ºi durere în viaþa oamenilor.

Dispersarea energiilor limitatoare

Acumularea de energii limitatoare poate sã fie dispersatãnumai în momentul în care acþionãm de pe o poziþie de forþãsituatã în propria noastrã sursã de energie. Acesta este unuldin beneficiile ºamanicii, deoarece ea ne ajutã sã tratãm directcu acest tip de energie prin generarea energiei Chi – acea forþãlãuntricã, etericã ce dã viaþã, se dezvoltã ºi opereazã în per-fectã armonie cu energiile pozitive ale corpului, psihicului ºiSpiritului. Existã patru surse principale de Chi – Aerul, Soarele,Apa ºi Pãmîntul.

Chi din Aer este absorbit prin respiraþie, revitalizîndºi stimulînd.

Chi din Soare (Foc) învioreazã ºi este expansiv. Chi din Apa încãrcatã cu energie solarã este foarte

liniºtitoare ºi vindecãtoare.

– 347 –



Chi din Pãmînt este absorbit prin tãlpi ºi din mîn-carea pe care o mîncãm, ea însãºi avînd originea în Pãmînt.

Copacii ºi plantele absorb energia Chi din Aer, Soare, Apãºi Pãmînt ºi o emanã în mari cantitãþi. De aceea petrecereatimpului printre copaci poate genera efectul benefic pe care-lcunoaºtem. Însã, cum generãm energie Chi pentru noi înºine?Mai întîi, prin motivaþie ºi intenþie. Chiar intenþia de a gene-ra energii armonioase în corp aduce primul flux de Chi. Însã,trebuie, ca iniþial, sã luãm decizia de a ne aºeza în direcþiaIubirii ºi Armoniei ºi a elimina energiile limitatoare pe carele-am acumulat în corp. Cu cît mai puternicã este intenþia ºicu cît mai profund este simþitã, cu atît mai mare va fi curge-rea energiei Chi menite sã spele ºi sã îndepãrteze caracterulnegativ, scãpînd de limitãri ºi înlocuindu-le cu armonia.

În ªamanicã este fundamentalã înþelegerea faptului cãNatura reprezintã un sprijin foarte puternic pentru aceia carealeg calea Iubirii ºi Armoniei. Într-adevãr, ruperea legãturii cuNatura este ceea ce a adus în timpurile moderne creºterea stre-sului, neliniºtii ºi a fricii în viaþa oamenilor. Conectarea direc-tã la energiile Naturii – Apã, Vînt, Pãmînt; Soare, Lunã, Stele;arbori, florã, stînci – aducem aceste energii direct în corpulnostru, iar ele sprijinã procesul de conectare cu Eul nostru,aflat pe cel mai profund nivel lãuntric. Roata Medicinii este ostructurã care ajutã la conectarea noastã cu acest importantelement de sprijin ºi serveºte drept o altã manierã de abordarea limitãrilor.

Kenneth Meadows

– 348 –


Fetiºurile

Multe popoare aborigene au o metodã puternicã de dis-persare a energiilor limitatoare. Acest lucru este realizat prinintermediul folosirii unui fetiº – o tehnicã extrem de puþin înþe-leasã ºi consideratã aproape unanim ca maleficã, datoritã bigo-ismului, ignoranþei ºi superstiþiei. Un fetiº este, pur ºi simplu,un obiect realizat din materiale naturale, cãreia i se dã formãumanã sau animalã. Scopul sãu este de a servi drept punct deconcentrare a energiilor limitatoare pe timpul confecþionãriisale ºi pentru a simboliza respectivele energii, pe timpul cer-emonialului de ardere a sa, în cadrul unui ritual al focului. Elnu are putere prin el însuºi. Arderea simbolizeazã transformareaacelor energii limitatoare în calitãþile pozitive ce pot apãreadin cenuºa lor.

Scopul unui ritual al focului este de a transmite un mesajclar subconºtientului (lui Unihipili) prin intermediul folosiriisimbolurilor puternice. În acest caz, limitãrile care au fost iden-tificate ca fiind la originea durerilor, supãrãrilor, suferinþelor,necazurilor, restricþiilor ºi privãrilor capãtã formã, prin inter-mediul fetiºului ºi sînt arse în mod ceremonios, pentru a indi-ca, astfel, izgonirea ºi transformarea lor. Reprezintã omanierã de împingere la o parte a Eului pentru ca strãlu-cirea Spiritului sã poatã rãzbate; deoarece mãreþia Spiritu-lui este cu atît mai pregnantã cu cît modestia Eului este maievidentã.

Materialele necesare pentru realizarea unui fetiº sîntadunate cel mai bine pe timpul plimbãrilor meditative, rea-

– 349 –



lizate cu intenþia de a aduna elemente care sã aminteascã detrãsãturile particulare, condiþiile, situaþiile sau evenimentelecare au dat naºtere limitãrilor pe care vrem sã le îndepãrtãm.De exemplu, rãmurele, conuri, ghinde, ierburi, frunze, flori,fructe de pãdure, pene, smocuri de pãr sau blanã de animal.O scurtã ramurã cãzutã la pãmînt poate servi drept „coloanãvertebralã“, în jurul cãreia pot fi modelate corpul ºi trãsãturile.În procesul de colectare a acestor materiale, aveþi grijã sã nufaceþi rãu nici unui copac sau plante sau sã cauzaþi vreo vãtã-mare mediului înconjurãtor. Un important principiu alªamanicii este acela cã natura trebuie respectatã ºi mediulînconjurãtor protejat.

Roata Medicinii mandala este folositã ºi ea ca mijloc deconectare ºi identificare cu limitãrile specifice urmãrite, ast-fel încît poate fi utilizatã cu eficienþã în situaþia folosirii metodeifetiºurilor ºi a arderii acestora. „Lucrul“ cu Direcþiile, realizatîn cadrul urmãtorului experiment, se poate face într-o singurãzi sau, dacã este necesar, se poate întinde pe parcursul a douãsau mai multor zile.

.......................................................................................

EXPERIMENTUL 32

Îndepãrtarea limitãrilor

Pregãtiþi-vã pentru o plimbare meditativã într-un locîmpãdurit. Luaþi cu dumneavoastrã un mic compas de buzu-nar ºi o traistã sau o pungã pentru materialele pe care le

Kenneth Meadows

– 350 –


veþi aduna. Tot acest experiment trebuie sã fie realizat într-o manierã relaxatã, lipsitã de grabã, astfel încît este mai binesã nu se stabileascã o limitã anume de timp. Lãsaþi-l, doar,„sã se petreacã“.

Cãutaþi, mai întîi, ceva potrivit pentru a realiza ºiraspinãrii fetiºului. O micã bucatã tãiatã dintr-o ramurã cãzutãar putea întruchipa o coloanã vertebralã bunã ºi rezisten-tã. Odatã ce aþi obþinut coloana vertebralã, puteþi începeactivitatea de direcþionare.

Haideþi sã începem cu estul, care, pe Roata Mediciniieste asociat cu iluminarea care activeazã miraculoasa forþãenergizantã care izbucneºte în zorii fiecãrei noi zile. În ciclulanual, estul reprezintã prospeþimea primãverii, care începecu echinocþiul de primãvarã ºi cu creºterea ce presupuneschimbãri rapide. La baza ei stã energia de pionierat pe careo implicã orice nou proiect, ºi înviorarea ce vine odatã cuiniþierea oricãrui nou început. În cadrul ciclului vieþii repre-zintã perioada copilãriei ºi a învãþãrii rapide.

Pe timpul realizãrii plimbãrii meditative cãtre est,amintiþi-vã perioada propriei copilãrii ºi identificaþi limitãrilenegative dobîndite în urma influenþei pãrinþilor, profesorilorºi, în general, a oamenilor care ºi-au pus accentul asupradezvoltãrii dumneavoastrã. Aþi fost, cumva, dezavantajat învreun fel – ºi, dacã da, cum anume? Ce lucruri le-aþi vãzutca fiind de condamnat la pãrinþi – lucruri pe care le-au fãcutsau pe care, dimpotrivã, nu au reuºit sã le facã? Ce expe-rienþe trãite pe timpul anilor de formare, care v-au influ-enþat în mod advers, puteþi identifica drept vina pãrinþilor,profesorilor sau oricãror altor persoane care au avut o influ-enþã puternicã asupra dumneavoastrã pe timpul copilãriei?

– 351 –



Alegeþi un cuvînt sau mai multe care sã desemneze ºi princare sã descrieþi respectiva limitare. Apoi, uitaþi-vã în jurdupã ceva ce s-ar putea identifica cu aceastã limitare, învreun fel, ceva care sã vã serveascã drept simbol al aceluiaspect din viaþã. Poate lua forma unei ghinde de pe jos sause poate ascunde în textura unei frunze, ori într-unmãnunchi de ierburi. Poate fi întîlnit în culoarea unei flori,în grãmada de spini a unui stejar veºnic verde sau în þepuºaameninþãtoare a unui ghimpe dintr-o tufã de trandafiri.Faceþi o colecþie din toate elementele care vi se par sem-nificative ºi vã pot servi ca reprezentãri ale acelor aspectedin copilãrie ce ar fi putut avea un efect advers ºi dinînlãnþuirea cãrora doriþi, acum, sã fiþi eliberat.

Urmãtoarea etapã este realizarea unei plimbãri medi-tative cãtre sud, deoarece vom traversa Roata Medicinii într-o direcþie circularã cãtre Soare.

Pe Roata Medicinii, Soarele este asociat cu perioada dintimpul zilei cînd Soarele este cel mai puternic, astfel încîtîl putem asemãna cu realizarea unei activitãþi ºi perioadade maximã eficienþã pentru exercitarea energiilor noastre,dezvoltarea puterilor ºi obþinerea de recompense pentru strã-daniile noastre. În cadrul ciclului anual, sudul este asociatcu vara, anotimpul care începe cu solstiþiul de varã ºi perioa-da înfloririi. În ciclul vieþii, reprezintã anii tinereþii mature,cînd se stabileºte modelul de viaþã. Reprezintã timpul con-cretizãrii planurilor ºi ambiþiilor, al fãuririi de asociaþiiparteneriale, încheierii de cãsãtorii ºi creºterii copiilor.

Pe timpul plimbãrii cãtre sud analizaþi-vã visele avuteiniþial referitoare la munca dumneavoastrã, relaþiile perso-nale ºi condiþiile de viaþã. Care au fost factorii care s-au

Kenneth Meadows

– 352 –


dovedit a fi frustranþi pentru aspiraþiile dumneavoastrã ºiau împiedicat sã devinã realitate planurile pe care le-aþi fãu-rit? Care sînt factorii care au cauzat dificultãþile întîlniteîn stabilirea relaþiilor personale ºi le-au împiedicat dez-voltarea pe care aþi fi aºteptat-o? Analizaþi elementele careau produs apariþia obstacolelor ºi a neplãcerilor emoþionaleîntîlnite.

Din nou, cãutaþi în jur articole din Naturã potrivite sãfie puse deoparte pentru a vã confecþiona fetiºul dorit, menitsã reprezinte fizic ceea aþi identificat deja ca origine a limi-tãrilor negative prezente în viaþa dumneavoastrã.

Îndreptaþi-vã, apoi, cãtre vest, direcþie care, pe RoataMedicinii, este asociatã cu maturitatea, ce se dezvoltã dindobîndirea puterii lãuntrice cîºtigate în urma experienþelorpersonale. În cadrul ciclului diurn, vestul indicã momen-tul înserãrii, iar în ciclul anual el marcheazã anotimpul toam-nei, începînd cu momentul echinocþiului de toamnã – timpul propice pentru a ne bucura de roadele muncii depuse.Raportat la perioada întregii vieþi, acest interval reprezin-tã timpul consolidãrii.

Vestul pune accent pe aspectele materiale ºi fizice alevieþii. Astfel, pe timpul cît plimbarea vã poartã paºii cãtre vest,gîndurile trebuie sã vi se îndrepte cãtre acele lucruri ce s-auconstituit în obstacole materiale pentru dumneavoastrã, limi-tîndu-vã fizic ºi împiedicîndu-vã sã faceþi în viaþã schimbãriledorite. Analizaþi cu atenþie cãror condiþii, circumstanþe saulucruri le purtaþi încã grija, dupã mult timp încã dupã ce aces-tea ºi-au îndeplinit scopul stabilit, îngreunîndu-vã viaþa. Iden-tificaþi acele limitãri ce vã menþin ancorat în inerþie, sãpîn-du-vã de fapt, la propriu, integritatea fizicã.

– 353 –



Cãutaþi elemente pentru realizarea fetiºului ce vorreprezenta limitãrile identificate în vest.

Acum, cãtre nord. Pe Roata Medicinii, aceastã direcþieeste asociatã cu claritatea în gîndire, cu vizualizarea clarãa ceea ce urmeazã de fãcut, precum ºi cu înþelepciunea cederivã din experienþa practicã. Este relaþionat cu timpulnopþii ºi intervalul de odihnã ºi împrospãtare a forþelor, dincadrul ciclului diurn. În cel anual, este perioada rezervatãiernii, începînd cu solstiþiul de iarnã, în timp ce, din punctde vedere al ciclului vieþii, este perioada retragerii din activ-itate ºi a reînnoirii.

Nordul este relaþionat cu sfera gîndurilor ºi a ideilor,cu cea a intelectului, ca ºi cu domeniul legilor ºi regula-mentelor prin care ne formulãm propriile limitãri. Norduleste locul în care putem examina cu mai multã atenþie pro-priile noastre limitãri psihice, în care putem stabili cu maimultã precizie în ce locuri ni le-am aºezat în cale. Anali-zaþi ce limitãri vã produc efectele resimþite în prezent, limi-tãri auto-impuse prin acþiunea unor idei pe care le vedeþiclar acum ca fiind false. Ce anume v-a împiedicat sã per-cepeþi lucrurile drept ceea ce sînt cu adevãrat? Identificatirespectivele condiþionãri ºi cãutaþi în jur materialele potri-vite cu care sã le reprezentaþi fizic în cadrul fetiºului ce-lconfecþionaþi.

În sfîrºit, sã ne deplasãm, acum, cãtre Centru. Pentruaceastã locaþie, puteþi „lucra“ cu o mai mare eficienþã chiarîn Locul Liniºtit din interiorul casei dumneavoastrã,deoarece Centrul este locul în care puteþi analiza cu atenþietoate datele adunate din cele patru Direcþii ºi sã le aduceþilaolaltã, modelînd ºi completînd, astfel, fetiºul.

Kenneth Meadows

– 354 –


În centrul tuturor limitãrilor conºtientizate vã veþiregãsi temerile. Recunoaºteþi cã, indiferent ce temeri arputea exista, ele sînt, în majoritatea lor, imaginare. Teme-rile imaginare pot fi definite ca preocupãri dureroase acuteºi adesea emoþionale despre ceva ce încã nu s-a întîmplat.Deºi foarte puternice, acestea reprezintã, totuºi, un factorde limitare psihicã. Adevãratele temeri ameninþã integritateavieþii, deoarece ele se referã la supravieþuirea fizicã realã.Temerile imaginare existã numai în minte ºi se referã la orealitate proprie a acestora, fapt ce cauzeazã slãbirea rezis-tenþei. Acestea ne pot înþepeni într-o stare apropiatã de sen-timentul de neajutorare ºi disperare.

Primul pas în îndepãrtarea acestor temeri este sã lerecunoaºtem drept ceea ce sînt.

Teama de a nu fi plãcut?Teama de a nu supãra pe cineva?Teama de a spune adevãrul?Teama de a fi singur?Teama de a pierde sursa de venit?Teama de inutilitate?

Amintiþi-vã, doar, aceste temeri. Recunoaºteþi-le. Iden-tificaþi-le. Aveþi, acum, puterea de a le izgoni, deoarece aveþicurajul sã le înfruntaþi. Forþa aceasta se aflã în interioruldumneavoastrã, deoarece acolo se aflã Sursa inepuizabilã– forþa Spiritului care v-a vãzut trecînd prin foarte multetraume ºi v-a dat posibilitatea sã faceþi faþã tuturor teme-rilor simþite. Cu toate acestea, sînteþi încã aici. Viu. Un adevãrat supravieþuitor! Deci, modelaþi acele temeri pe carele-aþi identificat, creînd acel fetiº. Lãsaþi fetiºul sã vã absoar-bã grijile. Scoateþi-le din viaþa dumneavoastrã ºi introduce-þi-le în acel fetiº!

– 355 –



Iertaþi pe toþi acei care v-au greºit. Aceasta nu înseam-nã sã treceþi cu vederea acþiunile vãtãmãtoare ale acesto-ra, ci sã-i iertaþi – deoarece iertarea vã elibereazã din oricestrînsoare sau de orice presiune pe care persoanele respec-tive ar putea sã o aibã, încã, asupra dumneavoastrã. Iertarease aplicã, de asemenea, faþã de orice ar fi neglijat sã facãpersoanele vizate. Ori ceea ce ar fi – iertaþi. Ignoraþi ºi tre-ceþi mai departe.

Apoi, iertaþi-vã pe dumneavoastrã înºivã. Uneori, acestlucru este chiar mai dificil de fãcut decît sã îi iertãm pe alþii.Eliberaþi-vã din lanþurile care v-au þinut încãtuºaþi. Nu aþiºtiut atunci ceea ce ºtiþi acum. Acesta este momentul reîn-noirii. Este timpul dezvãluirii dumneavoastrã, astfel încît sãputeþi sã deveniþi ceea ce sînteþi de fapt. Acesta este momen-tul dezvãluirilor în ceea ce vã priveºte.

Veþi urmãri cum acele temeri se vor consuma în faþadumneavoastrã – se vor preschimba în ocazii de-a vã furnizanoi puteri, de care nu trebuie sã vã mai temeþi, deoarecenu mai au nici o putere asupra dumneavoastrã. Acum, dum-neavoastrã aveþi puteri depline asupra lor.

Fetiºul poate fi fãcut la fel de frumos sau la fel de urîtpe cît consideraþi de potrivit, precum ºi la fel de complicatsau de simplu pe cît îl doriþi sã fie. Nu este menit a fi arã-tat celorlalþi. Semnificaþia ºi relevanþa sa sînt în întregimepersonale pentru dumneavoastrã, autorul care le-a mode-lat. Reprezintã întreaga gamã de limitãri pe care le-aþirecunoscut în dumneavoastrã înºivã ºi pe care, acum, doriþisã le izgoniþi din viaþã, astfel încît noi puteri sã poatã luafiinþã din cenuºa acestora, cînd fetiºul va fi mistuit de flacãrace va simboliza pentru dumneavoastrã focul Spiritului.

Kenneth Meadows

– 356 –


Atunci cînd fetiºul este gata, noul pas al acestui expe-riment este constituit de arderea sa. Aceasta poate fi fãcutãîn cadrul unei ceremonii private, acasã, dacã aveþi unºemineu. Dacã nu, aceastã acþiune se va sãvîrºi în afara casei,într-o parte izolatã ºi sigurã a grãdinii, poate, sau în vreunalt loc în care nu veþi atrage atenþia asupra dumneavoas-trã.

Tot ceea ce vã trebuie sînt cîteva foi de hîrtie de ziarfãcute ghemotoc sau rupte în fîºii ºi cîteva ghinde sau beþeuscate care, odatã aprinse, sã producã o flacãrã care sã ardãsuficient de mult încît sã poatã mistui fetiºul respectiv, atunci cînd acesta va fi aruncat în vîlvãtaia focului.

Pe timpul cît priviþi fetiºul arzînd, analizaþi în profun-zime. Încercaþi sã simþiþi cã toate limitãrile pe care le-aþiidentificat înãuntrul propriei fiinþe sînt strãmutate,deoarece v-aþi pregãtit în mod voit sã renunþaþi la ele. Privindfetiºul arzînd, priviþi, de fapt, prin intermediul acestei ac-þiuni simbolice, limitãrile care se difumineazã treptat, chiarîn faþa ochilor dumneavoastrã.

..................................................................................

Forþa iubirii

Îndepãrtarea condiþionãrilor ne elibereazã de nevoia dea manipula ºi exploata, în scopul de a reuºi sã deþinem con-trolul, ºi ne ajutã sã ne conectãm la o forþã intrinsecã ce nupoate fi atinsã ºi manipulatã – forþa Iubirii, care nu este externã,aºa cum se presupune în mod obiºnuit, deoarece ea se poate

– 357 –



întîlni numai în interior. Aceasta este adevãrata Iubire – nu do-rinþã fizicã sau auto-satisfacþie emoþionalã, deghizate în Iubireºi cãutînd doar satisfacerea simþurilor fizice. Acestea nu sîntdecît parodii ale Iubirii, o falsã iubire care doar priveazã Spi-ritul de integritatea sa – adicã, de adevãrata sa naturã ºi con-stituþie – astfel încît nu poate fi cultivatã. Adevãrata Iubire nueste exterioarã ºi poate fi întîlnitã numai în interior, deoareceea se aflã chiar în acelaºi loc cu Sursa. Natura adevãratei Iubirieste energia creativã aflatã în noi ºi în Univers! Reprezintã ener-gia de legãturã care dã posibilitatea forþei magnetice dintre elec-troni ºi protoni sã fie susþinutã ºi, astfel, sã se menþinã mate-ria laolaltã! Este ceea ce dã putere atracþiei gravitaþionale ºimenþine Pãmîntul, planetele ºi stelele pe traiectoriile ºi orbitelelor precise, în Univers. Astfel, adevãrata Iubire nu este satis-facerea simþurilor fizice, în scopul realizãrii auto-satisfacþiei– care, în cel mai bun caz, nu este altceva decît un schimb limi-tativ de energii – ci, este o dãruire necondiþionatã de sine, esteo îngemãnare totalã cu cel iubit. Fiecare din noi, ca Spirit, amluat fiinþã ca rezultat al îngemãnãrii totale ale aspectelor Yinºi Yang ale Universului. Noi sîntem copiii lui Dumnezeu prinoriginea noastrã, nu prin adopþie, ca urmare a vreunei iniþierireligioase. Acesta este adevãrul propriei noastre fiinþe origi-nale. Cu alte cuvinte, am apãrut din Iubire ºi ne putem îm-plini numai prin Iubire. Iubirea este, astfel, natura fundamen-talã a Sursei, deoarece ea ºi Sursa sînt acelaºi lucru. Iubireareprezintã dãruirea totalã de sine. De exemplu, dacã n-am aveanici bani ºi nici vreo avere, ce v-ar rãmîne sã dãruiþi unei per-soane iubite? Nimic, cu excepþia propriei dumneavoastrã fiinþe!Dãruirea de sine. Dãruirea de sine a cuiva este singura expre-sie a unei iubiri reale. Cu toate acestea, noi, fiinþele umane,

Kenneth Meadows

– 358 –


rareori dãm dovadã de dãruire de sine. Dãruim bani. Facemcadouri. Dãruim lucruri care, poate, ne „aparþin“ ºi pe carechiar le tezaurizãm, astfel încît aceastã dãruire este un „sa-crificiu“. Majoritatea noastrã ne oprim în faþa dãruirii de sine– a dãruirii propriei noastre fiinþe – a dãruirii „sufletelor“ noas-tre. ªi cît de frecvent impunem condiþii dãruirii pe care o rea-lizãm? Iubirea nu stabileºte condiþii. Iubirea este necondiþio-natã. Ea nu stabileºte nici o condiþie asupra comportamentu-lui celui iubit. Acesta este liber sã fie cine este. Iubirea „ori-ginalã“ ne-a dãruit fiecãruia propria individualitate, libertateapropriului „spaþiu“ ºi, de asemenea, libertatea de-a ne hotãrîpropriul destin – fãcînd ca acesta sã devinã rezultatul propri-ilor alegeri, pentru a ne modela în conformitate cu ceea cedorim sã fim. Prin urmare, fiecare dintre noi purtãm forþaIubirii în interiorul nostru.

Dimensiunile existenþei

În interiorul nostru trebuie sã fie cãutatã ºi intrarea înaltã dimensiune a existenþei, deoarece doar pãtrunzînd în inte-rior se poate iniþia procesul percepþiei propriei noastre naturimultidimensionale, precum ºi a naturii Universului. Ca fiinþecaracterizate de o structurã fizicã, trãim într-o lume tridimen-sionalã, ce ne dã posibilitatea perceperii caracterului „solid“al lucrurilor materiale, acestea avînd lungime, lãþime ºi înãlþimesau profunzime. Prima Dimensiune este aceea a lungimii, a dis-tanþei. Ea nu are nici lãþime, nici greutate. Este o linie infinitã,fãrã început ºi fãrã sfîrºit, cu excepþia limitelor arbitrar sta-

– 359 –



bilite pe cuprinsul ei, semnificînd începutul ºi sfîrºitul. A DouaDimensiune are lungime ºi lãþime, însã nu are înãlþime sau pro-funzime. Uneori, este numitã „plan“. Puteþi percepe realitateabidimensionalã privindu-vã în oglindã sau observînd o umbrã.O imagine în oglindã reprezintã reflexia bidimensionalã a unuicorp tridimensional. O umbrã, de asemenea, este o imaginebidimensionalã. Reflexia ºi umbra dumneavoastrã nu pot repro-duce plenitudinea realitãþii dumneavoastrã tridimensionale. Totaºa, reflexia ºi umbra dumneavoastrã nu au capacitate inde-pendentã de miºcare. Nici una dintre ele nu se poate miºca,decît dacã „fiinþa“ tridimensionalã se miºcã, la rîndul ei. Ceade-a Treia Dimensiune este înãlþimea sau profunzimea care,laolaltã cu lungimea ºi lãþimea, conferã obiectelor aparenþa„soliditãþii“. În acest mod, avem posibilitatea de a ne percepepe noi înºine, ca ºi tot ceea ce existã în realitatea fizicã ce neînconjoarã, ca fiinþe, respectiv obiecte „solide“.

Existã, însã, un al patrulea factor, care ne dã posibilitateade a percepe ceea ce se aflã în jurul nostru, ca segment tem-poral. Într-adevãr, putem privi Timpul ca fiind a Patra Dimen-siune. În cadrul acestei Dimensiuni a Timpului, percepemnumai ceea ce se întîmplã în prezent. Nu putem cunoaºteviitorul ºi nici nu ne putem întoarce în trecut, pentru a-l schim-ba. Se pot schimba numai reacþiile noastre la ceea ce s-a întîm-plat în trecut. Dacã ar fi posibilã deplasarea noastrã dincolode Dimensiunea Timpului, într-o altã dimensiune – a CinceaDimensiune – am avea posibilitatea sã ne vedem „în acelaºitimp“, fãrã nici o separare în trecut, prezent ºi viitor. Ne-amputea vedea viaþa în întregimea ei, inclusiv toate vieþile pe carele-am trãit vreodatã, ca un total!

Kenneth Meadows

– 360 –


Fiecare dintre multele noastre vieþi este ca o bijuterieaflatã pe un colier fãcut dintr-un numãr nedeterminat de pietrepreþioase. „Firul“ colierului este chiar linia vieþii sau, mai exactspus, linia vieþilor, din care fiecare dintre vieþi a apãrut unadupã alta ºi de care fiecare este ataºatã ca o formã de expre-sie individualã a unei Surse singulare sau Spirit, fiecare reflec-tînd o faþetã inerentã a Întregului.

Prin urmare, fiecare dintre noi trãim experienþa unei suc-cesiuni de vieþi, pe timpul cãrora, în fiecare dintre ele se adunãexperienþã ºi se dezvoltã potenþialul. Niciuna dintre aceste vieþinu înceteazã, de fapt, sã existe, odatã cu survenirea morþii, cieste doar implicatã într-un proces transformaþional de schim-bare. Însãºi nemurirea este un proces natural. Reprezintã un pro-ces continuu de schimbare, în care energiile se transformã.Fiecare viaþã are loc în scopul devenirii unui „ghid“ interior pen-tru viaþa urmãtoare. Astfel, fiecare dintre noi sîntem proprii noºtristrãmoºi, iar aceºti strãmoºi reprezintã o prezenþã înnãscutã încadrul sistemului nostru energetic, deoarece fiecare a contribuitla formarea persoanei care sîntem în prezent, ajutînd la aducereanoastrã în punctul în care ne aflãm acum. Natura ne ajutã sãînþelegem acest lucru. Atunci cînd apa se vaporizeazã ºi devineinvizibilã, ea nu este îndepãrtatã, ci se aflã într-o stare de sus-pensie, apãrînd din nou, atunci cînd condiþiile sînt potrivite pen-tru ca acest lucru sã se întîmple. La fel se întîmplã lucrurile ºicu moartea. Moartea nu reprezintã o extincþie ci o parte inte-grantã a ciclului creativ al Vieþii însãºi. Spiritul îºi extrage viaþadin realitatea fizicã numai pentru a reapare în lumea vizibilã atunci cînd condiþiile sînt propice pentru aceasta, pentru a-ºipromova propria cultivare. El îmbracã forma unui alt corp fizic– alt set de ”haine“ – ºi poate purta o mascã de personalitate

– 361 –



diferitã. O altã bijuterie înºiratã pe colier. O altã exprimare alui „Eu“ care întotdeauna va fi „Eu“. Fiecare viaþã trãitã poatefi, de asemenea, asemãnatã cu o bucatã de sticlã coloratã dintr-unmare vitraliu, care se învîrte ºi se rãsuceºte în spiralã, ca o roatãchinezeascã de artificii. Fiecare dintre vieþile trãite – indiferentcît de mãreaþã sau de umilã ar fi fost – ºi fiecare „imagine“ apersonalitãþii cu care este înveºmîntatã sînt la fel de importante,nefiind cu nimic mai presus sau mai prejos în raport cu cele-lalte. Fiecare reprezintã o parte din frumuseþea întregului. Oricedezavantaj, impediment sau handicap sesizat pe timpul vieþiiprezente nu este o pedeapsã pentru cine ºtie ce pãcate sãvîrºitepe timpul unei încarnãri anterioare. În acelaºi mod, nici moºteni-rile sau apartenenþa la o clasã superioarã nu sînt „rãsplata“ pen-tru ceea ce s-a obþinut în viaþa anterioarã. Idei de genul acestaau servit numai drept instrumente de inducere a fricii, în ve-derea exercitãrii controlului asupra oamenilor.

Înainte, Legea cosmicã a cauzei ºi efectului – karma – eraplasatã într-un context religios, fiind privitã ca suma trãiriloralese de Spirit în scopul de a-ºi continua propria dezvoltare,precum ºi, uneori, cea a altora. Cu alte cuvinte, karma repre-zintã lecþiile pe care – din perspectiva Sufletului – am ales sãni le dãm noi înºine ºi, poate, prin ele sã facem bine celor dinjur! Mulþi din cei nãscuþi cu handicap sînt plini de iubire ºicompasiune ºi contribuie benefic prin calitãþile posedate, de-a lungul întregii lor vieþi, într-o manierã ce nu se poatemãsura sau evalua în termeni materiali. La fel, mulþi dintrecei nãscuþi în împrejurãri umile s-au ridicat, prin propria lorenergie, conducere ºi creativitate, în funcþii din care au pututface foarte mult bine maselor largi de oameni ºi, fãcînd asta,ne-au dat tuturor o importantã lecþie.

Kenneth Meadows

– 362 –


Dacã esenþialul vieþilor trecute se aflã în noi, inerent, atuncieste posibil sã se obþinã accesul la aceste puteri. Amintireavieþilor trecute este o tehnicã utilizatã de ºamaniºti, ce per-mite realizarea contactului cu elementele de bazã aparþinîndunei vieþi anterioare ºi care acum prezintã relevanþã directãpentru viaþa prezentã. Aceastã „conectare“ este posibilãdeoarece esenþa vieþii trecute este înmagazinatã în Suflet ºi,ca urmare, este o parte din ceea ce sîntem acum. O aseme-nea conexiune ne poate ajuta sã facem faþã cu mai mare efi-cienþã încercãrilor ºi conflictelor cu care ne confruntãm, pre-cum ºi sã ne dezvoltãm un talent înnãscut sau o deprindere„naturalã“, deoarece esenþa acelei energii se aflã, deja, acolo.Tehnicile folosite de ºamaniºti nu presupun folosirea hipnozei,transei regresive sau a mediilor cu capacitãþi extrasenzorialeºi nici nu au ca scop scoaterea la luminã a incidentelor trau-matice sau a experienþelor nefericite ºi folosirea acestora caexplicaþii pentru necazurile curente. Aceste tehnici se bazeazãpe existenþa sensibilitãþii necesare pentru sesizarea substanþelorfundamentale eterice provenite din trecut ºi înmagazinate înSuflet, ce sînt astfel, accesibile. Aceste informaþii ajung sã fiepercepute în mod conºtient atît de cãtre ºamanistul care rea-lizeazã acþiunea, cît ºi de cãtre persoana care face obiectul efec-tiv al acþiunii, realizîndu-se într-o atmosferã pozitivã ºi înãlþã-toare. Ca ºi în cazul tehnicii de refacere a energiei Vitale, niciaceasta nu este sau nu ar trebui sã fie o tehnicã ce poate fiînvãþatã doar din paginile unei cãrþi.

Cea de-a Cincea Dimensiune se aflã înãuntrul nostru. Esteo Realitate Interioarã enormã care, odatã penetratã, ne dã posi-bilitatea sã percepem faptul cã Universul nostru, fãcut dinSpaþiu ºi Timp, nu este altceva decît o expresie exterioarã – o

– 363 –



manifestare fizicã – a unei Realitãþi ce se aflã în interior ºi estecu mult mai mare. Astfel, exterior ºi interior – vizibil ºi invi-zibil – nu sînt entitãþi separate, ci pe deplin integrate.Înþelegerea realitãþii fizice „exterioare“ se obþine numai prinperceperea Realitãþii „interioare“, care i-a dat fiinþã ºi conti-nuã activitatea sa creativã.

Cea de-a ªasea Dimensiune este, de fapt, una moralã, încare este posibilã atît perceperea laturii interioare, cît ºi a celeiexterioare. Aceasta poate fi descrisã ºi ca „DimensiuneaAlegerii“. Din acest punct de vedere, rezultã cã nici propriilenoastre realitãþi interioare ºi exterioare nu sînt separate, ºi cãtrãirile noastre avute în lumea „exterioarã“ a realitãþii„obiºnuite“ sînt forme de exprimare ale propriei noastre lumi„interioare“. Ceea ce se întîmplã într-una dintre ele, este denaturã sã o afecteze ºi pe cealaltã.

Experimentul descris în finalul acestei cãrþi se vapetrece, aºadar, într-un mod lãuntric.

Pe Roata Medicinii, Centrul este locul în care toate energi-ile pot fi aduse într-o stare de echilibru ºi armonie. Latura lãun-tricã reprezintã locul în care „interiorul“ ºi „exteriorul“ se potaduce la unison. Este locul în care ceea ce aflãm despre pro-pria persoanã, la diferite niveluri sau în cadrul diferitelor noas-tre dimensiuni poate fi absorbit la sursã, care este în interi-or. Acolo, în interior, este locul în care sîntem conectaþi cuTot Ceea Ce Existã. Acolo, în interior, este locul în care se aflã„Locul calitãþilor potenþiale“ pe care le posedãm. Acolo, în inte-rior, este locul în care se aflã sursa de unde ne luãm puterea.Acolo, în interior, este locul în care ne putem conecta cu aceastãinepuizabilã sursã a noastrã. În Centru, accentul se pune pecaracterul deplin al fiinþei noastre multidimensionale – pe pro-

Kenneth Meadows

– 364 –


cesul de devenire cãtre stadiul de întreg ºi pe rãmînerea în aceststadiu. Din punct de vedere al laturii Lãuntrice, accentul sepune pe realitatea acelui „Eu“, existentã chiar în miezul fiinþeinoastre – realitatea spiritului nostru.

Acest experiment va trebui sã se desfãºoare în acel LocLiniºtit ales în casã. Veþi avea nevoie de o lumînare, un sfeºnic,chibrituri, zornãitoare, bãþul ºi vasul de fumigaþie, carneþelulºi pixul. Asiguraþi-vã cã nu veþi fi deranjat în urmãtoarele 30de minute.

......................................................................................

EXPERIMENTUL 33

Contactarea Sursei lãuntrice

Aprindeþi lumînarea. Amintiþi-vã cã acest gest semnificãcomutarea activitãþii dumneavoastrã de la cea lumeascã la ceaºamanicã. Flacãra este, de asemenea, un simbol al Spirituluiconþinut în cadrul Sufletului, fitilul este simbolul psihicului,pe cînd ceara lumînãrii însãºi este simbol al cãrnii corpuluifizic. Meditaþi la toate aceste simboluri, pentru cîtva timp.

Aprindeþi-vã, acum, bãþul sau amestecul de fumigaþieºi fumigaþi-vã propria persoanã, precum ºi spaþiul din juruldumneavoastrã. Amintiþi-vã cã fumigaþia reprezintã un actde curãþire ºi purificare, care disperseazã energiile negativeºi atrage vibraþiile armonioase ºi benefice. Respiraþi în aromafumului produs, astfel încît sã fiþi conºtient de prezenþacurãþirii, atît în interior, cît ºi în exterior.

– 365 –



Cînd terminaþi aceastã activitate, stingeþi bãþul defumigaþie înfigîndu-l cu vîrful într-un vas sau recipient defumigaþie ºi asiguraþi-vã cã nu o sã continue sã ardã moc-nit ºi sã vã distragã atenþia.

Aºezaþi-vã confortabil, luaþi zornãitoarea ºi zornãiþiîmprejurul dumneavoastrã, aºa cum aþi învãþat sã faceþi maidevreme, în aceastã carte. Intenþia vã este de-a vã conectacu Sinele Sufletului ºi a ajunge la el prin percepþie conºtien-tã, integrîndu-l alãturi de celelalte categorii de „sine“. Fiþideschis ºi receptiv la toate învãþãturile care ar putea ajungepînã la dumneavoastrã. Zornãiþi-vã deasupra capului, în faþãºi în pãrþi, cu ochii închiºi, astfel încît percepþia sã vã rãmînãconcentratã asupra zornãitului. Nu vã grãbiþi deloc atuncicînd faceþi acest lucru. Lãsaþi aceastã activitate sã durezeatît cît trebuie. Veþi cunoaºte în mod intuitiv momentul încare trebuie sã vã opriþi.

Dupã ce terminaþi, puneþi jos zornãitoarea ºi notaþiînvãþãturile ce ajung pînã la dumneavoastrã pe timpulzornãirii.

Acum aºezaþi-vã confortabil ºi concentraþi-vã asupraflãcãrii lumînãrii – simbolul propriului dumneavoastrã Spi-rit, precum ºi al Luminii lãuntrice. Aºezaþi-vã mîinile cupalmele cãtre în jos, pe ombilic – care reprezintã centrulcorpului dumneavoastrã fizic – ºi îngãduiþi percepþiei sã vãfie concentratã asupra propriului Centru lãuntric.

Vã veþi unifica, acum, toate aspectele propriei persoane,inclusiv acele porþiuni din substanþa fundamentalã a per-soanei dumneavoastrã ce, pe neºtiute, ar fi putut deveni„pierdute“ sau care au fost dãruite ori preluate, la orice nivel.

Kenneth Meadows

– 366 –


Rostiþi cu voce tare urmãtoarele cuvinte, fãcînd acestlucru cu întreaga trãire afectivã de care sînteþi în stare:

Chem sã vinã înapoi, în mine însumi,Tot ceea ce, din neatenþie sau cu voia mea,Cu mînã largã am dãruit sau mi-a fost luatOricînd sau oriunde s-ar fi întîmplat asta,În orice dimensiune a fiinþei mele.Chem toate acestea sã revinã în mine, acum.Pentru a putea fi Întreg,Pe deplin refãcut,Pe deplin echilibrat,Cu toate elementele interioare în deplinã armonie,Cu puterile pe deplin refãcute,Unificat ºi pe deplin Eu însumi.Chem toate acestea sã revinã în mine, acum!

Rãmîneþi, apoi, în liniºte, nemiºcat, în aºteptarea unuirãspuns care sã vã aducã iluminarea necesarã înþelegeriiSinelui dumneavoastrã Unificat.

Faceþi adnotãri referitoare la trãirile afective percepute. Acum, în scopul afirmãrii despre propria persoanã a

adevãrurilor dobîndite pe timpul lucrului practic cu RoataMedicinii, realizaþi urmãtoarele acþiuni.

Staþi în picioare, cu faþa îndreptatã, pe rînd, cãtre toatedirecþiile cardinale, ºi repetaþi de patru ori cu voce tare,cu patos ºi intonaþie, Afirmaþia potrivitã:

Mai întîi, Nordul, unde vã conectaþi cu Aerul:„Sînt o fiinþã mai importanþã decît cred cã sînt.“

– 367 –



Apoi, Vestul, unde vã conectaþi cu Pãmîntul:„Mã aflu aici pentru a manifesta ceea ce sînt.“

Acum, Estul, unde vã conectaþi cu Focul:„Adînc, în mine, am o luminã cãlãuzitoare“

Mai apoi, Sudul, unde vã conectaþi cu Apa:„Sînt acum rezultatul a ceea ce am ales sã fiu“

În final, concentraþi-vã capacitatea de percepþieasupra propriului Centru ºi Interior ºi faceþi aceastã Afir-maþie: „Aleg acum, ºi, începînd cu acest moment, de acumînainte, sã fiu loial Spiritului meu, cel care este adevãra-tul meu sine“.

Rãmîneþi liniºtit, în aºteptarea unui rãspuns. Faceþiadnotãri referitoare la acest rãspuns.

Aºezaþi-vã din nou ºi recitiþi rapid toate adnotãrilefãcute pe timpul acestei sesiuni, analizînd cu atenþie sem-nificaþia ºi relevanþa lor.

Stingeþi flacãra lumînãrii care, amintiþi-vã, servestedrept comutator – din activitatea ºamanicã, spre activitateaobiºnuitã, de fiecare zi.

...............................................................................

Puterea alegerilor fãcute

Experimentul pe care tocmai l-aþi realizat vã poate ajutaacum sã înþelegeþi cea mai mare diferenþã dintre viaþa umanã

Kenneth Meadows

– 368 –


ºi oricare altã formã de viaþã de pe Pãmînt, fie ea animalã, mine-ralã sau vegetalã. Deºi formele fizice sînt atît de diferite, toatesînt compuse ºi modelate din aceleaºi materiale de bazã alePãmîntului. Aºadar, care este diferenþa esenþialã? Mulþi vorspune: psihicul. Însã este oare psihicul uman, cel care creazãopere de artã ºi inventeazã minunate maºinãrii, cum ar fi auto-mobilele, avioanele, computerele, televizoarele, radioul, navelespaþiale ºi vapoarele, cu ceva mai presus decît psihicul uneiplante, care poate produce o minunatã floare, cu un parfumunic?

Diferenþa esenþialã dintre formele de viaþã humane, ani-male, vegetale ºi minerale constã în existenþa posibilitãþii dea face alegeri. Noi, oamenii, sîntem înzestraþi cu liberul arbi-tru – o capacitate neîngrãditã de a alege. Mineralele, caresãlãºluiesc în pãmînt, nu au altã opþiune la îndemînã, decîtsã reacþioneze în modul caracteristic în care o fac. Copacii ºiplantele cresc ºi înfloresc fãrã sã aibã posibilitatea de a alege.Animalele, deºi prezintã aparenþa unei capacitãþi de a facealegeri, în anumite împrejurãri, acþioneazã în principal, doarprin instinct. Singurele fiinþe de pe Pãmînt ce sînt înzestratecu libertatea ºi puterea de a face alegeri sînt oamenii. Astfel,este important pentru noi sã conºtientizãm puterea extraor-dinarã ce este datã ca o caracteristicã înnãscutã ºi existã înacea capacitate de a face alegeri.

Spiritul nostru trãieºte experienþa existenþei fizice în sco-pul de a îndeplini un obiectiv general ºi unul specific. Obiec-tivul general este dat de înflorire ºi durabilitate – adicã de ada capacitatea desfãºurãrii procesului creºterii, în condiþiileconºtientizãrii depline a celui mai profund „Eu“ ºi totalitateaaspectelor prezente în fiinþa cuiva, precum ºi continuarea trãirii

– 369 –



senzaþiilor date de starea de a fi viu. Obiectivul specific repre-zintã motivul pentru care Sufletul nostru ne-a hãrãzit formade încarnare din prezentului, pentru care sîntem în posesiaanumitor atribute ºi calitãþi potenþiale menite sã fie trezitedin starea de letargie în care se aflã ºi sã fie folosite ca expe-rienþe din care sã se extragã învãþãminte, în scopul continuãriicreºterii ºi dezvoltãrii noastre, precum ºi a cultivãrii Spiritu-lui. Acest scop specific este reprezentat, de asemenea ºi de îngã-duirea substanþei fundamentale a formei noastre de exprimarea energiei de a radia ea însãºi în armonie cu celelalte fiinþe.

Cu toþii avem o misiune în viaþã – un motiv pentru a fiacolo unde sîntem în acest moment, în istoria umanã. Tot ceeace ni se întîmplã este o experienþã de viaþã din care se pot trageînvãþãminte – o aventurã în procesul creºterii, în cadrul uneipercepþii din ce în ce mai profunde a ceea ce sîntem ºi a ceeace putem deveni. Astfel, viaþa pe Pãmînt reprezintã o experienþãa primirii de noi capacitãþi de creºtere ºi este o lecþie de dãruire,pentru a face ca ºi alþi semeni sã se poatã dezvolta datoritã nouã.

Fiecãruia dintre noi îi este cerut sã dãruiascã ceva din sineînsuºi – sã dãm din ceea ce sîntem, nu din ceea ce posedãm– ºi sã învãþãm cã a încerca sã posedãm ceea ce alþii au, înscopul de a le deþine numai pentru noi, ne priveazã de cevacu mult mai valoros.

Puterea de a alege reprezintã capacitatea de a hotãrîdirecþia de mers a vieþii fiecãruia dintre noi, de a ne crea pro-priu nostru destin – propriu nostru viitor. Este o capacitatecaracterizatã de o responsabilitate enormã. Responsabilitateapoate fi definitã ca „acea calitate de a fi rãspunzãtor pentrupropriile acþiuni“, însã este mai mult decît atît. Reprezintãcapacitatea de a rãspunde efectelor produse de alegerile fãcute,

Kenneth Meadows

– 370 –


de consecinþele deciziilor ºi acþiunilor alese sã fie fãcute.Fiecare dintre noi sîntem responsabili pentru modul în carefolosim puterea pe care o avem – cum folosim ºi aplicãm pro-pria noastrã „Medicinã“ – dacã acceptãm sau nu, din punctde vedere psihic, responsabilitãþi.

Fiecare dintre noi îºi trãieºte singur propria viaþã. Nimenialtcineva nu poate sã o trãiascã în locul nostru, indiferent cîtde mult am încerca. În final, noi înºine sîntem responsabili pen-tru ce-am fãcut din ea, precum ºi pentru ce n-am fãcut cu ea.Acea „Zi a Judecãþii de Apoi“ are loc la nivelul Sufletului. Viaþaumanã pe Pãmînt – „Plimbarea“ pe care o facem pe acest Pãmînt– este o continuã experienþã de învãþare. Scopul sãu este dea învãþa, prin intermediul experienþei vieþii tot ceea ce estenevoie sã fie învãþat. Este o trãire continuã a învãþãturilor. Viaþapãmînteanã este pentru mulþi o ºcoalã, pentru alþii o univer-sitate, iar pentru alþii, un atelier. Fiecare dintre noi sîntem„elevi“. O singurã viaþã trãitã poate fi comparatã cu untrimestru la ºcoalã sau cu un semestru la facultate. Însã nutoatã lumea se aflã în acelaºi grup sau la acelaºi nivel ori înacelaºi an de studiu. Nu progresãm cu toþii ºi nu cãdem(evoluþie sau involuþie) în acelaºi ritm. Ne aflãm în diferite stadiide dezvoltare. Oricum, tot ceea ce se întîmplã în vieþile noas-tre reprezintã o înºiruire de experienþe de dãruire ºi primire:primirea a ceea ce este necesar pentru a atinge noi stadii deevoluþie ºi dãruirea elementelor necesare pentru ca alþii sãpoatã creºte datoritã nouã. Desigur, putem alege sã nu folosimcorect ocaziile întîlnite, transformînd primirea în luare ºidãruirea în obþinere, însã, aceste cãi nu numai cã ar face rãualtora, dar ar ºi crea obstacole importante în propria noastãcale a destinului.

– 371 –



Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii

ªamanica este o Cale practicã de ajungere la stadiul depercepþie a realitãþii noastre multidimensionale ºi, cu ajutorulacestei ºtiinþe, de cultivare ºi rafinare a Spiritului cesãlãºluieºte în interior. O „Cale“ sau un „Fãgaº“ trebuie sã nufie interpretate greºit ºi considerate metode mistice ori dis-cipline psihice sau fizice, aºa cum se întîmplã adesea. O „Cale“reprezintã o direcþie în care se cãlãtoreºte: nu presupune rezis-tenþa la ispititoarele tentaþii sau menþinerea unui set de convin-geri de-a lungul parcurgerii unui drum presãrat cu obstacolece trebuie depãºite. Aceasta constituie o falsã „Cale“. ªamani-ca este „Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii“ – Calea Iubiriiºi Armoniei. Nu Calea Inimii ci Calea care se parcurge cu aju-torul Inimii. Deoarece nu înseamnã cã inima trebuie sã dictezepsihicului. Oamenii cu sufletul deschis sînt adesea victime alepropriilor emoþii ºi sînt uºor vulnerabili. Atunci cînd psihiculguverneazã inima, au de cîºtigat Eul ºi vanitatea personalã. Pe„Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii“, psihicul ºi inima sîntunite laolaltã într-o unitate plinã de armonie, dînd naºtere uneiexpresii creative care va rezona ºi în beneficiul altora. Este ochestiune de echilibru, iar Calea Iubirii ºi Armoniei reprezin-tã o manierã în care se poate atinge aceastã stare de echili-bru. Pe aceastã Cale, centrul atenþiei nu este îndreptat asupradestinaþiei, ci asupra Cãii, asupra „cãlãtoriei“ înseºi; nu asupraacþiunii de a crede, ci asupra faptului de a face ºi asupra ideiide a exista. Calea Iubirii ºi Armoniei este Calea prin care seîndreaptã atenþia psihicului nostru asupra a ceea ce dorim sã

Kenneth Meadows

– 372 –


fim în adîncul inimii noastre – o expresie a adevãratei noastreesenþe, prin intermediul lucrurilor obiºnuite din viaþa de zi cuzi – ºi fãcînd asta, se trãieºte experienþa ne-obiºnuitului. Unobiectiv fundamental al existenþei noastre este acela de a daposibilitatea substanþei fundamentale a Spiritului nostru sãstrãluceascã, luminînd calea pe care o urmãm în trãirea pro-priei vieþi.

Adevãrul despre cine sîntem ºi care este expresia ener-geticã esenþialã a Spiritului nostru se gãseºte în interiorul nos-tru – acest lucru funcþioneazã la fel pentru noi toþi. Este cunos-cut inimii, în adîncul acesteia însã am fost deconectaþi de aces-ta sau limitãri din trecut ne-au întunecat imaginea.Cunoaºterea este înþeleasã mai întîi de inimã ºi apoi ajungela psihic, deoarece acest proces este, la bazã, mai degrabã unulspiritual, decît unul psihic. Numai prin realizarea legãturilorcu diferitele noastre aspecte, în diferite dimensiuni, pot avealoc înþelegerea ºi recunoaºterea. Recunoaºterea faptului cã acel„Eu“ care este în interiorul nostru este factorul care ne dã posi-bilitatea sã fim conºtienþi de existenþa noastrã. Recunoaºtereafaptului cã acel „Eu“ care este în interiorul unuia dintre noinu este caracterizat de acelaºi nivel de percepþie ca ºi celãlaltEu care se aflã în interiorul altuia, iar acesta, la rîndul sãu,este diferit de al altora, însã toate la un loc împãrtãºesc acelaºicaracter viu, al existenþei efective, deoarece aceeaºi Forþã aVieþii care se aflã în noi este ºi viaþa Universului.

Fiecare dintre noi este o reprezentare a Universului, înîncercarea acestuia de a trãi, pe rînd, experienþa de a se aflasub forma fizicã a fiecãruia dintre noi – privind cu atenþie laEl însuºi prin ochii fiecãruia dintre noi, prin intermediulfiecãruia dintre „Eurile“ noastre. ªi eu, de exemplu, sînt Uni-

– 373 –



versul ce trãieºte experienþa de a exista sub forma mea fizicã,percepîndu-se prin intermediul „Eului“ meu – al „Eurilor“ mele;al ochilor mei. La fel se petrec lucrurile cu toatã lumea ºi cuorice obiect. Fiecare dintre noi reprezintã pentru Univers unpunct de concentrare a percepþiei, care îi dã posibilitatea aces-tuia sã îºi extindã percepþia generalã asupra lui însuºi!

Ne facem apariþia în aceste dimensiuni ale Spaþiului ºiTimpului, în scopul de a trãi experienþa unor noi moduri detransformare a energiei, deoarece corpul uman reprezintã unvehicul unic ºi foarte sofisticat, menit sã faciliteze schimbulde energii cu marele corp al Universului. Ca urmare, corpuldumneavoastrã fizic, ca ºi al meu, nu sînt separate de Univers,ci parte integrantã a acestuia. Realizarea acestei idei neelibereazã de condiþionãrile limitatoare ce ne vãd ca fiinþe sepa-rate, ducîndu-ne existenþa într-un Univers ostil ºi impersonal,dependenþi de cine ºtie ce zeitate binefãcãtoare, privitã caproiectant din exterior al Naturii, ca un inventator al uneimaºinãrii. Nu este vorba, nici mãcar, cã am fi o parte a Creaþiei,separatã de sursã, sau mãcar o parte a Experienþei sale. Noisîntem chiar aceastã Experienþã! Fiecare dintre noi sîntemrãspunzãtori nu numai pentru propria noastrã dezvoltare saupentru lipsa acestuia, ci ºi pentru sprijinirea creºterii ºi cul-tivãrii celorlalte fiinþe vii, pentru sprijinirea, astfel, a procesu-lui de realizare a armoniei Întregului.

Prin urmare, nu mai este nevoie sã filozofãm ºi sã facemspeculaþii pe baza unei întrebãri de genul „Existã Dumnezeu?“,deoarece noi existãm. ªtim cã existãm, deoarece avemconºtiinþa de sine. ªi avem conºtiinþã de sine, deoarece sîn-tem Spirit ºi numai acest Spirit este capabil de a genera capac-itatea de percepþie. Iar Spiritul nu poate înceta sã existe,

Kenneth Meadows

– 374 –


deoarece el este imaterial ºi nu este limitat nici de timp, nicide spaþiu. Noi – reprezentanþii fizici ai Eurilor noastre – avemacces direct la aceastã Realitate Adevãratã, deoarece se aflãînãuntrul nostru. Reprezintã chiar sursa noastrã – a Eului nos-tru fizic – care este o expresie a acestei Realitãþi Adevãrate.Propria noastrã Realitate Adevãratã.

În realitatea a ceea ce existã, energiile pe care le punemîn miºcare, fie se întorc la noi cu mult mai puternice ºiîmbogãþite, pentru a ne reînnoi ºi da energie în vederea con-tinuãrii ºi dezvoltãrii evoluþiei noastre, fie ne împing cãtre Haosºi confuzie, pe calea descendentã a involuþiei.

Adevãrata Realitate nu poate fi conþinutã în interiorul uneiclãdiri sau în paginile unei cãrþi. Ea nu poate fi „deþinutã“ deo organizaþie, nici nu existã persoane aflate într-un contact maistrîns cu ea, decît altele. Ceea ce unii numesc „Dumnezeu“este o prezenþã ce poate fi întîlnitã numai prin intermediulunei cercetãri lãuntrice ºi, apoi, trãite ca experienþã direct dela Sursa de unde ºi noi am provenit, de la Sursa a ceea ce sîn-tem în prezent.

Aºa numitele popoare „primitive“ au ajuns, poate, la unnivel mai profund de înþelegere al Adevãratei Realitãþi, decîtpsihicul limitat al marilor intelecte. De exemplu, legende abori-gene sugereazã cã Soarele, Luna ºi stelele au fost, fiecare din-tre ele, fãurite din visele ºi acþiunile Strãmoºilor Creatori – fiinþecare au existat într-o perioadã de dinaintea începerii curgeriiTimpului însuºi. Potrivit acestei abordãri, Pãmîntul ºi mediulsãu înconjurãtor, mãrile ºi continentele, lacurile, rîurile ºimunþii, copacii ºi plantele, creaturile care înoatã, se tîrãsc,aleargã sau zboarã, precum ºi fiinþele umane, au fost, fiecareîn parte, create în concordanþã cu „visele“ acestor Fiinþe Ori-

– 375 –



ginale, ºi sînt manifestãri ale acelor Timpuri de Vis. Din nou,potrivit legendelor, fiinþele originale au devenit puterileprezente în structura a ceea ce a cãpãtat formã de manifestare,astfel încît au putut sã trãiascã Ele însele experienþa de a fiorice parte a Creaþiei pentru formarea ºi apariþia cãreia au aju-tat Sursa Creatoare.

Ceea ce încercau sã transmitã aceste legende era ideeapotrivit cãreia tot ceea ce existã în realitatea fizicã – incluzîn-du-vã pe dumneavoastrã, incluzîndu-mã pe mine – reprezintão percepþie a conºtiinþei Sursei Creative, ºi fiecare formã –incluzînd forma pe care am adoptat-o noi – este un tipar careoglindeºte cu fidelitate o faþetã a Sa însãºi. Totul în jurul nos-tru a fost adus la luminã, cãpãtînd formã de manifestare, prinintermediul unei combinaþii de energii universale primordialeintegrate în niºte modele de facturã unicã.

O abordare similarã este conþinutã ºi în cadrul tradiþiilororale ºi mitologiei altor culturi, construite, de asemenea, înjurul „memoriilor“ rasiale sau tribale ale unei înþelepciuni supe-rioare anterioare. Ceea ce ne spun acestea este cã fiecare din-tre noi avem propria noastrã identitate individualã, în cadrulunui Mare Corp; cã fiecare dintre noi împãrtãºim un obiectivcomun care este susþinerea Marelui Corp ºi cã fiecare dintrenoi îndeplinim o misiune individualã în cadrul Marelui Corp.Obiectivul comun este cel de-a descoperi ce anume sîntem,cine sîntem ºi de ce sîntem aºa cum sîntem – precum ºi cecalitãþi potenþiale posedãm, ca formã de expresie. Misiuneanoastã individualã este de a descoperi propria noastrã unici-tate ºi nu numai sã dezvoltãm calitãþile potenþiale pe care leavem, ci sã gãsim ºi cãile necesare de a le conferi modalitãþide expresie care sã fie în armonie cu Întregul. Atunci cînd scriu

Kenneth Meadows

– 376 –


despre semnificaþie ºi obiectiv al vieþii, nu înþeleg prin asta exis-tenþa vreunei birocraþii cereºti ce determinã cursul vieþilornoastre individuale; ci, mai degrabã, cã acea semnificaþie ºiacel obiectiv sînt, în realitate, înscrise în fiecare dintre noi.Însã, acest lucru trebuie descoperit personal, de cãtre fiecaredintre noi. Un „învãþãtor“ poate da numai indicaþii utile.Descoperirea efectivã trebuie sã fie fãcutã, însã, de fiecare din-tre noi, dînd apoi formã de expresie a acelei semnificaþiidescoperite, în momentul realizãrii acestui lucru.

Miracolul existent în cel mai ascuns ungher al fiecãruiadintre noi este cã nu sîntem doar o parte a unei Creaþii pro-gresive aflatã în continuã dezvoltare, ci cã acea Creaþie segãseºte în interiorul nostru, însoþindu-ne. Sîntem absorbiþi înea, pãtrunºi de ea, insuflîndu-ni-se capacitatea de a fi coau-tori ai creaþiei!

Liberi sã creãm frumuseþe ºi armonie ca rezultat al gri-jii noastre iubitoare.

Liberi, de asemenea, sã creãm urîþenie ºi disperare, carezultat al egoismului.

Atunci cînd creãm armonie ºi frumuseþe, avem sprijinulnaturii ºi al tuturor formelor de viaþã, deoarece ele sînt „rudele“noastre – toate avîndu-ºi originea în Sursa Unicã Supremã.

Atunci cînd creãm mînaþi de egoism, Natura este subju-gatã ºi exploatatã, iar fiinþele vii sînt tratate ca „obiecte“ menitea fi luate ºi „folosite“ pentru satisfacerea dorinþelor egoisteale sinelui. Aceasta, în final, duce la Haos. De fapt, nu este vorbade o alegere fãcutã între Iubire ºi Armonie, pe de o parte, ºiinteres egoist, pe de alta. Este o alegere fãcutã între a serviAdevãratul nostru Sine – Sinele superior – sau sinele Eului nos-tru. Cînd acþiunile noastre sînt mînate de egoism, iar Natura

– 377 –



este subjugatã ºi exploatatã pentru a servi dorinþelor ºi deºertã-ciunii unei societãþi orientate spre consum, ce îºi manifestãpuþin sau deloc respectul faþã de efectele produse asupra Între-gului, iar fiinþele vii sînt privite ca elemente aflate „la dispozi-þie“, pentru a fi luate în vederea satisfacerii necesitãþilor umane,atunci Natura nu ne mai sprijinã deloc.

Lumea înconjurãtoare este rezultatul acþiunii colective aoamenilor, prin puterea ce le-a fost datã, de coautori ai creaþiei.Fiecare dintre noi am contribuit – prin vorbã ºi faptã, letargieºi ignoranþã – la aducerea ei în stadiul în care se aflã astãzi.Pînã în „depãrtãrile“ sale, lumea este aceea pe care am creat-o.Unde am greºit cu toþii? Am interpretat greºit aparenþele Realu-lui, am acceptat un substituent pentru Realitate. Ceea cemajoritatea considerãm ca fiind lumea Realã, este de fapt olume „substituent“, alcãtuitã din limitãri culturale ºi istorice.El a fost creat de procesele de gîndire ºi sistemele de convin-geri care, de fapt, nu fac altceva decît sã nege forþa noastrãde a fi ceea ce sîntem, þinîndu-ne ancoraþi în amorþirea unuiciclu continuu de restricþie ºi insecuritate, precum ºi într-ostare de teamã ce ne zãvoreºte în spatele gratiilor dependenþeinoastre faþã de ele.

Realitatea Adevãratã reprezintã realitatea primordialã aUniversului. Reprezintã felul în care este Universul. Reprezin-tã modul în care Universul funcþioneazã, pornind din interi-or!

Nu mai este necesar sã continuãm cãutarea rãspunsuluila întrebarea: „Cine ºi ce anume sîntem?“ Rãspunsul a fost aici,în interiorul nostru, tot timpul. Am cãutat oriunde în altã parte,în afarã de acel loc. Acest tip de recunoaºtere este cel care afost numit, încã din timpuri strãvechi, iluminare.

Kenneth Meadows

– 378 –


Strãvechea ideograma chinezã pentru „iluminare“ se pro-nunþã Wu Li. Wu poate însemna energie ºi materie. Li poateînsemna un model organic ca fibrele lemnoase. Astfel, Wu Lipoate însemna modele de energie organicã. De asemenea, areºi un alt înþeles: „Calea Mea“ sau „Inima Mea“. Acesta esteun lucru interesant, deoarece pentru amerindienii aborigeniviaþa era un „dans“ – o expresie a modelelor de energie. Salu-tul „danseazã în frumuseþe“ ar putea fi interpretat ca „lasãmodelele de energie exprimate de felul în care-þi trãieºti viaþasã fie cele ale frumuseþii“, cãci, mai apoi ºi alþii vor fi atinºide acea frumuseþe. Iluminarea, deci, reprezintã realizarea fap-tului cã viaþa noastrã ar trebui sã fie o expresie referitoare lamodul în care sufletul nostru vrea sã ne miºcãm modelele deenergie – într-un mod natural, astfel încît sã rezoneze înarmonie cu Spiritul nostru. Aceasta a fost semnificaþia datãRoþii Medicinii, atunci cînd ea a fost descrisã de amerindieniiaborigeni ca fiind „calea ce se parcurge cu ajutorul inimii“.Reprezintã o cale de a aduce toate energiile noastre Vitale înarmonie cu Spiritul ce se aflã în interiorul nostru – aducereaîn interiorul nostru a tot ceea ce ne reprezintã pe noi înºine,pentru a trãi experienþa vieþii prin intermediul tuturorsimþurilor noastre: prin ochii noºtri, prin urechile noastre, prinatingerea, gustul ºi mirosul nostru. Prin intermediul psihicu-lui nostru. Prin Sufletul nostru. Prin Inima noastrã!

Pentru ºamanii kahuna di Hawaii cunoaºterea cãii,reprezenta cunoaºterea Celui ce se aflã în interiorul nostru ºiaducerea lui în Inimã. Aceea era, de asemenea, Calea taoistãa virtuþii. La vechile popoare nordice era calea Podului Curcu-beului. Drumul Timpurilor De Vis al aborigenilor. Calea Paºnicã.

– 379 –



A fi paºnic înseamnã mai mult decît a evita conflicteledin lumea fizicã. Reprezintã urmarea unui mod de viaþã caresã fie în armonie cu Natura, unul care sã respecte toate formelede viaþã. Pacea nu este numai o condiþie care existã în afaranoastrã. Ea vine din interiorul fiinþei noastre ºi este un rezul-tat al proceselor de gîndire ºi acþiune. Este un mod de viaþãce îºi are originea în inimã ºi recunoaºte o Luminã divinã acãrei strãlucire rãzbate din interior. Aceastã Luminã este ceacare ne poate dezvãlui toate aspectele fiinþei noastre multidi-mensionale ºi poate strãluci în aºa fel încît sã ne dea posibi-litatea sã recunoaºtem frumuseþea aflatã în semenii noºtri ºisã cunoaºtem locul fiecãruia în cadrul schemei generale alucrurilor.

Aceastã esenþã cinsteºte toate învãþãturile, pe toþiînvãþãtorii, toate modalitãþile, toate cãile, toate tipurile de„medicinã“ ce sînt predate ca învãþãturã sub semnul Iubirii ºiacþioneazã în scopul realizãrii Armoniei, spre a ajuta umani-tatea sã lupte pentru descoperirea Luminii Lãuntrice din inte-rior. Pentru descoperirea Cãii Frumuseþii – calea minunatã –Calea naturalã a Iubirii ºi a Armoniei. Calea care se parcurgecu ajutorul Inimii. Acea „Cale care se parcurge cu ajutorulInimii“ ce ne duce mai aproape de Soare. Mai aproape de Sursã.Acolo unde Spiritele noastre Zboarã.

Kenneth Meadows

– 380 –


Sarcina pe care mi-a dat-o ºeful Urs Argintiu, medic de trib

Fã un opaiþ,Aprins de la un foc roºu, indian, A cãrui luminã strãluceºte limpedeLuminînd drumul pe care ai venit,Pentru a te putea distinge ºi a fi vãzutªi a pãºi fãrã teamã pe calea ce-þi stã în faþã,Pentru ca ºi acei ce-þi vor urma Sã pãºeascã în siguranþã,Avînd lumina torþei ce-ai lãsat-o în urmã.Cãci cei ce-ºi vor îndrepta paºii pe aceastã CaleNu trebuie lãsaþi sã bîjbîie în întunericCînd lumina le poate arãta Cît de frumoasã este Caleaªi cã paºii pe care îi fac umblînd pe eaPot urma ºi ei o coregrafie a frumuseþii.Cãci Calea acesta este Calea Frumuseþii, este frumosul drumPe care toþi cei ce doresc pot sã se miºte-n Dansul FrumuseþiiÎn jurul propriului foc al inimii.Ceea ce le trebuie, pentru a lumina aceastã Cale,Este un opaiþ care sã strãluceascã.Fã unul, aºadar.Aprins de la torþa ce þi-a fost dãruitã.Torþa cu opt raze,Acel Foc LãuntricCe-ºi aruncã lumina asupra celor Opt Direcþiiªi a celor Opt Dimensiuni.Fã unul.Fii un Soare, Bunicule.

(Aceastã carte este un component al acelui Opaiþ)

– 381 –


Cincizeci de cugetãriºamanice

Scrise ºi compilate de Kenneth Meadows.

Necazul nu reprezintã pedeapsa vreunei zeitãþi supãrate,ci o interacþiune a energiilor ce oferã ocazia unei dezvoltãri într-o nouã direcþie.

În momentul în care rãsare, un rãsad conþine modelul com-plet al întregii sale dezvoltãri – ce va avea ca rezultat, poate,un mãreþ ºi extraordinar arbore. La fel se petrec lucrurile ºi încazul nostru, cu excepþia faptului cã noi avem puterea de a alegeºi, aºadar, avem controlul asupra propriei noastre dezvoltãri.

Fiþi prudent în relaþii cu acei lideri ce-ºi menþin subordo-naþii într-o stare de continuã dependenþã.

– 382 –


Schimbãrile apar în viaþa noastrã ca rezultat al alegerilorpe care le facem.

Sãrbãtoriþi fiecare zi care urmeazã în viaþã, ca ºi cum arfi singura prezentã în întreaga dumneavoastrã existenþã.

Compasiunea vine în urma recunoaºterii faptului cã toatefiinþele vii sînt „rudele“ noastre.

Creativitatea nu reprezintã realizarea unui lucru prin inter-mediul unei calitãþi specifice a psihicului. Ea reprezintã omiºcare spontanã a energiei Spiritului în cadrul Sufletului, pre-cum miºcarea de revoluþie a Pãmîntului împrejurul Soarelui, carecreeazã apariþia nopþii ºi a zilei.

Oamenii necinstiþi sînt aceia care cautã doar moduridiverse prin care sã aibã avantaje de pe urma noastrã.

Detaºarea nu înseamnã retragerea din faþa lumii pentrua scãpa de responsabilitãþile sale. Reprezintã faptul de a fi înlume, însã a nu-i aparþine.

Hotãrîrea este forþa care dã impetuozitate dorinþei.

Tot ceea ce poate fi înþeles se aflã deja în noi.

Cincizeci de cugetãri samanice,

– 383 –


Experienþa este învãþãtorul suprem, deoarece, mai apoi,nu mai este necesarã credinþa în vorbele altcuiva. ªtim deja sin-guri.

Descoperiþi Centrul, ºi veþi fi în legãturã cu Întregul.

Urmaþi-vã inima, cãci ceea ce simþiþi este mai aproape deadevãr decît ceea ce credeþi.

Iertarea este forþa aflatã în Lumina Sufletului ce poate înde-pãrta orice întunecare ce înnoreazã cerul vieþii. Este o „dãruire“preliminarã – o dãruire ce deschide calea cãtre un tip specialde primire.

Dumnezeu, Marele Spirit sau indiferent ce nume i-am daSursei noastre Originale, nu îºi gãseºte forma de exprimare înmiracole, ci în simplele lucruri din activitatea noastrã cotidi-anã.

Gratitudinea reprezintã recunoaºterea caracteruluinepreþuit al lucrurilor obiºnuite.

Fericirea este imposibil de obþinut de unul singur, deoareceea poate fi doar împãrtãºitã.

Kenneth Meadows

– 384 –


O informaþie trebuie sã fie mai întîi analizatã în profun-zime, pentru a avea mai apoi valoare practicã.

Inocenþa nu este ceea ce ne separã de greºeala moralã,deoarece ea nu face departajãri. Un copil inocent trãieºtemomentul prezent. Trecutul este uitat iar viitorul nu existã.Numai clipa prezentã este importantã. Aceasta este inocenþa.

Bucuria este încîntarea care izvorãºte din minunea de afi viu pentru a savura momentul.

Cunoaºterea este efectul învãþãturii. Cunoaºterea de cea mai mare importanþã este aceea care

dezvãluie lucrurile ce ne-au þinut în confortul dat de neºtiinþãºi ne îmboldeºte cu provocarea de a continua sã cercetãm înprofunzime.

Nu-i lãsaþi sã aibã putere asupra voastrã pe cei ce vã vorpriva de libertate de a alege.

Priviþi cãtre o Direcþie; aceasta nu este un drum sau o des-tinaþie ci, mai degrabã, cãlãtoria însãºi, deoarece nu puteþideveni ceea ce aspiraþi sã fiþi, decît dacã puteþi fi în locul încare vã aflaþi acum.

– 385 –



Iubirea nu pune nici un fel de condiþii asupra sa, nici nucautã ceva la schimb pentru ea însãºi, cãci, prin dãruireadeplinãtãþii sale, ea nu se epuizeazã, ci se extinde.

Maturitatea vine în urma caracterului muritor. De aceea,Spiritul nostru are nevoie de noi pentru a fi om, astfel încît sãse poatã dezvolta ºi el, spre a-ºi atinge caracterul deplin.

Miºcarea fãrã un scop bine stabilit este fãrã sens.

A fi natural înseamnã sã fim aºa cum sîntem într-adevãrºi nu aºa cum alþii se aºteaptã din partea noastrã sã fim.

A trãi în întuneric înseamnã a nu fi conºtient de propriaLuminã Lãuntricã.

Atotputernicia reprezintã trãirea experienþei unicitãþii, nunumai pe parcursul întregii vieþi, ci ºi pe parcursul tuturorvieþilor trãite.

Odatã ce scãpãm de anexele ce ne menþin fixat ºi înstagnare, viaþa noastrã poate începe sã curgã din nou, iar cir-cumstanþele sînt atunci libere sã se schimbe.

Kenneth Meadows

– 386 –


Trecutul, prezentul ºi viitorul nu sînt altceva decît unmoment aflat în miºcare constantã, care îmbrãþiºeazã Timpulîn totalitatea lui.

Filozofii sînt cercetãtori care gîndesc profund la ceea cegãsesc, astfel rãmînînd gînditori.

Credincioºii sînt cercetãtori care cred ceea ce li se spune,rãmînînd astfel discipoli. Scopul cercetãrii este, însã, de a trãiceea ce este întîlnit, astfel încît acea persoanã sã devinã uncunoscãtor.

Pur ºi simplu Spiritul este o stare.

Curcubeul este o demonstraþie de combinare a tuturor culo-rilor într-un întreg ºi ilustreazã faptul cã separarea este o iluzie.Un curcubeu indicã faptul cã toate drumurile armonioase sîntcãi ce duc cãtre întregire, cã toate dungile fac parte dintr-unîntreg mai mare ºi toate cãile ce creeazã frumuseþe sînt demnede respect.

Recunoaºteþi cã Spiritul este cea mai purã formã de energie,iar esenþa acelei energii este Iubirea. ªi atunci de ce este atîtde multã mizerie, disperare ºi nefericire în lume? Deoareceomenirea a permis psihicului sã fie controlat de Eu, iar Euluii s-a dat voie sã înlãture Spiritul.

– 387 –



Obiectivul Sufletului în viaþa noastrã este acela pe careavem potenþialele calitãþi de a-l îndeplini.

Spiritul este întunecat atunci cînd Eului i se permite sã steaîn cale.

Forþaþi orice lucru pentru a-i atinge limitele extreme ºi îlveþi conduce, în mod sigur, spre distrugere.

Cele mai frumoase sunete sînt auzite nu cu urechile, ci cuSpiritul. Numai prin gãsirea solitudinii propriului nostru LocLiniºtit putem trãi experienþa sunetului plãcut al liniºtii.

Spiritul are substanþã însã nu are formã, deoarece el poateîmbrãca o multitudine de faþete.

A iubi Natura înseamnã a-þi iubi Adevãratul Sine,deoarece Natura însãºi reprezintã o expresie a substanþei fun-damentale din care sîntem alcãtuiþi.

Adevãrul poartã multe mãºti în scopul de-a ne învãþa sãnu interpretãm greºit aparenþele, confundîndu-le cu realitatea.

Kenneth Meadows

– 388 –


Înþelegeþi acest lucru: talentele, îndemînãrile ºi calitãþilepotenþiale cu care sîntem înzestraþi reprezintã instrumente folo-sitoare pentru modelarea ºi manifestarea energiilor noastre crea-toare, spre binele tuturor ºi rãnirea nimãnui, pentru întãrireaºi cultivarea în acest mod a Spiritului nostru. Folosirea lorgreºitã pentru a servi numai Eului duce la privarea altora, larãnirea unora ºi slãbirea Spiritului.

Apreciaþi la justa sa valoare un învãþãtor care, princunoºtinþele pe care vi le dãruie, vã ghideazã paºii cãtre Ade-vãratul Învãþãtor lãuntric, acolo unde trebuie sã fie cãutaterãspunsurile tuturor întrebãrilor, cãci asemenea învãþãtori sîntrari.

Atunci cînd o armã este þinutã în mînã ea cere sã fiefolositã, cãci aceasta a fost intenþia creatorilor ei.

Cuvintele sînt doar simboluri ce permit sã aibã loc comu-nicarea de la psihic la psihic ºi ne dau voie sã înþelegem, pedeplin, lumea iluzorie a „aparenþelor“. Însã, cuvintele prezin-tã imperfecþiuni ºi sînt supuse interpretãrii ºi neînþelegerilor.Numai comunicarea de la Spirit la Spirit face posibilã percepereaîmpreunã a „Adevãratei“ lumi.

Noi singuri avem puterea de a face ceva pentru noi înºine,prin simpla alegere de-a face acest lucru.

– 389 –



YEHWAH este „Sînt Ceea Ce Sînt“, al cãrui nume înseam-nã: „Sînt Iubirea Absolutã ªi Acea Iubire Absolutã Este CeeaCe Sînt“.

Zero reprezintã Nimicul care a precedat creaþia, cel dincare au rezultat posibile o infinitate de numere ºi combinaþii ºilimita la care totul se reîntoarce, deoarece el este împãrtãºit detot ceea ce poate fi numãrat, fiind conþinut în tot ceea ce areformã de existenþã. Un simbol potrivit pentru Marele Mister.

Kenneth Meadows

– 390 –


Glosar

Afirmaþie: O declaraþie a hotãrîrii manifestate de forþa lãun-tricã a Spiritului.

Alfa: Un nivel al activitãþii undelor cerebrale, în care psihiculºi corpul fizic sînt într-o stare relaxatã.

Strãmoºi: Strãmoºii nu reprezintã numai predecesorii noºtri,ci ºi propriile noastre vieþi trecute, ce sînt prezente alã-turi de noi, inserate în genele noastre. Astfel, celulele cor-pului fizic conþin „ecouri“ ale trecutului nostru personal,familial, naþional ºi rasial, avînd influenþã asupra modu-lui în care percepem realitatea.

Arhetip: Un simbol universal al unui model energetic ce indicãmodul în care opereazã anumite forþe sau influenþe. Unarhetip este prezentat de obicei în formã umanã sau ani-malã.

Aumakua: Inteligenþa „pãzitoare“ parentalã Tatã/Mamã. Celmai nobil aspect al totalitãþii fiinþei cuiva, numitã une-ori Sinele Superior deoarece prezintã o înþelepciune supe-rioarã ºi sãlãºluieºte în dimensiunea „superioarã“ a Sufle-tului.

Aura: Un cîmp de energie fibros, cu aspect de cocon, în careeste scufundatã orice fiinþã vie.

– 391 –


Percepþie: Starea de a fi în alertã faþã de tot ceea ce se întîm-plã în exteriorul sau în interiorul nostru. Percepþia pre-supune înregistrarea unei acþiuni ºi reprezintã o funcþiea Spiritului.

Echilibru: O stare de nemiºcare ºi stabilitate. O relaþie egalãºi armonioasã.

Sistem de convingeri: O religie sau o filozofie a non-cunoaºterii, ce se bazeazã pe credinþa în autoritatea cuvîn-tului altei persoane.

Bizonul: Un simbol natural al Universului la aborigenii amerin-dieni, deoarece, din punct de vedere istoric, bizonul asigu-ra mîncarea, materialele pentru confecþionareaîmbrãcãminþii, adãpostului, ustensilelor, uneltelor ºiarmelor, reprezentînd, astfel, în totalitate, întreagagamã de elemente cu formã de manifestare.

Vindecarea fundamentalã: Vindecarea fundamentalã are capunct central concepþia potrivit cãreia o afecþiune medi-calã sau o condiþie fizicã adversã reprezintã în esenþã undezechilibru energetic ºi cã pricina acestui dezechilibrunu numai cã rezidã dincolo de manifestarea sa fizicã, darare ºi un scop fundamental. Cu alte cuvinte, datoritã fap-tului cã în corpul fizic se manifestã o stare de dizarmonie,acesta doreºte sã ºi comunice care au fost cauzele careau fãcut ca el sã reacþioneze în modul respectiv, pentruca armonia sã fie restauratã. ªamanistul, funcþionînd, maidegrabã, ca un catalizator, decît ca terapist, se strãduieºtesã descopere cauza dezechilibrului prin intermediul con-tactului direct cu Inteligenþa corpului.

Starea centratã: O stare de receptivitate calmã ºi echilibru,în care atenþia nu mai este îndreptatã cãtre satisfacereaaºteptãrilor celorlalþi. Condiþia de a fi noi înºine.

Kenneth Meadows

– 392 –


Chakra: Cuvînt sanscrit care înseamnã „roatã“ sau „disc“. Ochakrã este un centru de forþã de forma unei roþi, ce semiºcã în spiralã, localizat în Corpul Energetic. ªerveºtedrept „poartã de trecere“ între diferite niveluri sau pla-nuri de existenþã, precum ºi între diferite stãri de per-cepþie, primind, asimilînd ºi distribuind energiile etericeabsorbite prin vîrtejul sãu.

Haos: O stare de dezorganizare ºi dezordine în care legialeatorii conferã limite existenþei ºi în care energiilenetransformate se miºcã liber ºi fãrã o direcþie stabilitã,într-o manierã cauzatoare de probleme.

Chi: O substanþã fundamentalã activatoare care energizeazãtoate fiinþele vii ºi conferã viabilitate stãrii de „existenþã“ºi noþiunii de „întregire“.

Clarviziune: Capacitatea de a percepe cîmpuri energetice careexistã dincolo de puterea de observare a vederii normale.

Consacrare: Actul de a stabili, pentru un anumit element, oîntrebuinþare specificã. Presupune curãþirea, purificarea,devotamentul ºi conferirea de puteri.

Cosmologie: Un sistem de înþelegere a geografiei realitãþiine-obiºnuite.

Cosmos: Forma de organizare inteligentã a Universului,funcþionînd în concordanþã cu legile cosmice ºi ale naturii,fiind astfel sub imperiul acestor legi.

Moarte: Tranziþia de la un stadiu de existenþã la altul, într-uncontinuu ciclu al schimbãrii.

Ghicit: Un mijloc de observare a modelelor energetice ce segãsesc în proces de miºcare, fiind pe cale de a cãpãta formãde manifestare fizicã.

Glosar

– 393 –


Ritmuri de tobã: O metodã bazatã pe efecte sonore, prin carese dã posibilitatea percepþiei sã treacã de la realitateaobiºnuitã la o stare ne-obiºnuitã.

Medicina Pãmîntului: Un sistem de schiþare a profilului per-sonalitãþii ºi a auto-realizãrii, bazat pe principiile RoþiiMedicinii ºi pe concepþia potrivit cãreia forþele Pãmîntu-lui ºi energiile Naturii, ce-ºi manifestã mai pregnant influ-enþa în momentul naºterii, influenþeazã modul în careurmeazã sã percepem viaþa ºi în care urmeazã sã neînfãþiºãm în faþa lumii.

Conectarea la Pãmînt: O metodã de a se asigura cã percepþiarevine pe deplin la realitatea obiºnuitã dupã orice formãde activitate ºamanicã sau meditativã. Conectarea laPãmînt serveºte ca poziþie „închis“ a întrerupãtorului ceface comutarea de la activitatea neobiºnuitã, oferind sigu-ranþa cã persoana respectivã este din nou în legãturãdeplinã cu Pãmîntul.

Eul: Percepþia cuiva despre propria existenþã. Un concept psi-hic despre propria identitate. Personalitatea lui „Eu“.

Sinele Eului: Inteligenþa conºtientã de sine însãºi, carefuncþioneazã pe planurile psihic ºi fizic. Acel aspect alfiinþei umane pe care ºamanii hawaiieni îl numeau A-Uhane – „spiritul care vorbeºte“.

Elemente: Expresii ale miºcãrilor ce capãtã forma de mani-festare, pentru a forma realitatea fizicã. Forþele caregenereazã miºcarea energiilor ºi Natura acelei miºcãri.Fiecare Element are calitãþi abstracte ce pot fi înþeleseîn termeni umani prin relaþionarea lor cu caracteristicigãsite în lumea elementelor tangibile – pãmînt, foc, apãºi aer.

Kenneth Meadows

– 394 –


Emoþie: O curgere a energiei la niveluri ale subconºtientu-lui, stimulatã de gîndire ºi perceputã sub formã de trãiriafective.

Energie: Forþa conducãtoare care activeazã fiecare funcþiune.Forþa sa rezidã în capacitatea de a îndeplini, efectiv, o acti-vitate.

Iluminare: Posedarea capacitãþii de „a vedea în întuneric“ –adicã, de a percepe ceea ce rãmîne ascuns pentru alþii.

Rãul: Utilizare a energiilor greºit îndreptate sau poziþionate,ori maligne, aflate împotriva forþelor Iubirii ºi în opoziþiecu procesul natural de dezvoltare.

Panã: Pana este un simbol al aurei umane, deoarece earãspîndeºte impulsuri de energie de înaltã frecvenþã, iarfibrele sale sînt aranjate într-o structurã similarã firelorde energie care compun aura. Penele sînt folosite deºamani ºi ºamaniºti ca instrumente folosite pentru ali-nierea fibrelor aurei. Penele sînt, de asemenea, un sim-bol al unui mesaj sau al unui mesager ºi pot fi, de aseme-nea, folosite ca însemne ale profesiei.

Fixaþie: O convingere adînc întipãritã, pe care psihicul sub-conºtient a acceptat-o ca rezultat al condiþionãrilor dintrecut ºi, de obicei este însoþitã de un sentiment de vinãsau ruºine. Oricît de mare este voinþa exercitatã de sineleEului în zona în care se manifestã fixaþia, „sinele“subconºtient – Unihipili – va refuza sã se supunã pînã înmomentul înlãturãrii respectivei fixaþii.

Liberul arbitru: Libertatea de a învãþa din experienþã ºi a seauto-determina – adicã de a avea libertatea de alegere aunei direcþii, în procesul hotãrîrii parcursului propriuluidestin al cuiva.

– 395 –

Glosar


Frecvenþã: Ritmul de vibraþie al unui cîmp energetic sau alunei entitãþi oarecare.

Blîndeþe: O forþã care nu cauzeazã nici un deranjament.Zei/zeiþe: Inteligenþe superioare care funcþioneazã, în prin-

cipal, prin intermediul psihicului. Forþe cereºti caracte-rizate de o mare forþã, ce sînt personificate de oameni.

Armonie: Un schimb dinamic de energii ce rezoneazã împre-unã, la unison, în cadrul propriei fiinþe ºi în relaþie cualtele, pentru a crea o condiþie beneficã. Armonia estecreatoarea de frumuseþe în toate dimensiunile existenþei.

Sinele Ascuns: Inteligenþa care funcþioneazã la un nivel sub-conºtient pentru a îndeplini ºi realiza tot ceea ce estecerut la nivel conºtient. Uneori, este numitã „Copiluldinãuntru“, datoritã caracteristicilor naturii sale, de copilascultãtor. Este „ascuns“ deoarece îºi îndeplineºte funcþi-unile în liniºte ºi „în secret“. A se vedea, de asemenea,Unihipili.

Sinele Superior: „Marele“ Sine – aspectul superior al fiinþeicompozite a cuiva. Spiritul parental cunoscut ºamanilorhawaiieni sub numele de Aumakua. A se vedea, de aseme-nea, Sinele Sufletului.

Sinele Uman: Inteligenþa conºtientã a fiinþei umane, carefuncþioneazã prin intermediul celor cinci simþuri ºi alepsihicului. „Sinele“ este acela care este identificat cu per-sonalitatea umanã – „spiritul“ cunoscut ºamanilor hawai-ieni sub numele de A-Uhane. A se vedea, de asemenea,sinele „Eului“.

Imaginaþia: Capacitatea de a permite imaginilor sã se formezeîn psihic de o asemenea manierã încît sã stimulezesimþurile.

Kenneth Meadows

– 396 –


Lumina interioarã: Spiritul lãuntric care emanã din centrulSufletului ºi este o formã de manifestare individualã aMarelui Spirit.

Spaþiul interior: O dimensiune a realitãþii ne-obiºnuite, în careTimpul nu este constant.

Inocenþa: Imparþialitatea ºi obiectivitatea completã. Rever-sul pãrerii ºi al judecãþii.

Intenþia: O indicaþie clarã ºi precisã datã Sinelui Ascuns sub-conºtient (Unihipili) pentru ca acesta sã furnizeze o caleprin intermediul cãreia energia sã poatã curge, pentru aprezenta un rezultat dorit. Energia este generatã de moti-vaþie (a se vedea Motivaþia) ºi este condusã de Voinþã.

Intuiþia: Reprezintã o cunoaºtere bruscã, care transcede psi-hicul raþional. Învãþãtura realizatã din interiorul fiinþei.

Kahuna: Un cuvînt hawaiian, avînd semnificaþia de preot,învãþãtor sau expert, însã, în momentul „decodificãrii“sale, termenul semnificã un ºaman extrem de îndemîna-tic, ce acþioneazã ca un catalizator.

Karma: Experienþele de viaþã dezvãluite în destinul cuiva.Karma este o lege a acþiunii ºi schimbãrii, în care condiþi-ile ºi circumstanþele repetitive indicã zone ale vieþii cenu funcþioneazã în mod armonios, ori au nevoie sã se ma-nifeste în decursul vieþii sub forma experienþelor trãite,pentru a continua evoluþia spiritualã a individului.

Iubirea: O formã de exprimare necondiþionatã ºi atotcuprinzã-toare a Spiritului, care creeazã armonie. Iubirea este sub-stanþa Sufletului ºi forþa de legãturã care menþine laolaltãtot ceea ce existã.

Lumea de jos: Realitatea trãitã la nivelurile subconºtiente alepercepþiei.

– 397 –

Glosar


Magie: O tehnicã prin care se dã formã de manifestare fizicãschimbãrilor dorite. Un proces de fãurire ºi modelare avieþii cuiva. A nu se confunda cu magia iluzioniºtilorinteligenþi sau a superstiþiei, ori cu magia ceremonialelorocultiste sau vrãjitoreºti.

Mana: O forþã vitalã care reprezintã energia purã a creaþiei.A se vedea, de asemenea, energia Chi.

Mandala: Un simbol circular universal care, ca ºi expresiaîntregirii conþinutã în interiorul totalitãþii vieþii, repre-zintã Sinele ºi Sursa.

Medicinã: Forþe inerente care transmit putere ºi ºtiinþã ºirestaureazã ideea întregului.

Roata Medicinii: Un dispozitiv simbolic multifuncþional ºi mul-tidimensional ce serveºte la realizarea legãturilor ºi lagãsirea direcþiilor. Un mijloc de a intra în armonie cuForþele Naturii ºi cu noi înºine.

Psihic: Un recipient intangibil în care se proceseazã informaþi-ile. Gîndurile reprezintã miºcarea modelelor energeticeîn cadrul realitãþii psihicului, putînd fi modelate ºi for-mate pentru a se manifesta în realitatea fizicã. Din punctde vedere al ºtiinþei ºamanice, psihicul trebuie sãserveascã Spiritului.

Motivaþia: Alegerea direcþiei în care energia este generatãpentru a aflui.

Nagual: Sfera ascunsã sau nevãzutã a Spiritului. „Necunos-cutul“. Ceea ce transcede Timpul ºi Spaþiul.

Cale: Drum pe care poate sã apuce percepþia, în ºi printredimensiuni, sau un canal de-a lungul cãruia pot fi trans-portate informaþiile de cãtre conºtiinþã.

Kenneth Meadows

– 398 –


Punct de forþã: Un loc ce emite energii cu efect benefic asuprauneia sau mai multor persoane din zona respectivã. Unpunct de forþã personal este un loc din interiorul sau exte-riorul casei ce prezintã o atmosferã armonioasã, în carese pot obþine niveluri personale superioare de forþã.

Probleme: Efecte produse de alegerile negative care acþioneazãîmpotriva fiinþei noastre naturale ºi ne îndepãrteazã dealte aspecte proprii. Alegerile negative se petrec atuncicînd izolãm o parte din noi înºine, de totalitatea fiinþeinoastre, gîndind ºi acþionînd ca ºi cînd am exista numaiîn realitatea fizicã.

Realul: Realul reprezintã felul în care Universul este. Ceea cemajoritatea percepem ca fiind „lumea realã“ este doar unasecundarã, îmbibatã cu energiile negative create de pro-cesele de gîndire ale limitãrilor istorice, culturale ºisociale, precum ºi de sistemele de convingeri.

Relaxare: O slãbire a tensiunilor fizice ºi psihice, precum ºia stresului emoþional, însoþite de încetinirea sistemuluienergetic, astfel încît sã fie posibilã intrarea în acord fincu activitatea subconºtientului.

Ritual: O metodã de convertire a gîndurilor în acþiuni sim-bolice, în scopul de a face „sinele“ subconºtient (Unihip-ili) sã acþioneze potrivit intenþiei.

Rune: Modele unghiulare ce desemneazã puterile energeticeexistente în cadrul naturii ºi în interiorul nostru.

ªtiinþã: Un studiu sistematic al fenomenelor, însoþit decunoºtinþe formulate ºtiinþific referitoare la acestea, avîndprincipii ce îi reglementeazã activitatea de cercetare.

Egoism: Energia voinþei îndreptatã spre satisfacerea sinelui,caracterizatã de dedicarea satisfacerii propriilor nevoi per-

– 399 –

Glosar


sonale ºi lipsei preocupãrii pentru semeni. Esenþa egois-mului este starea de separare.

Sexualitate: Expresia energiilor vitale polarizate inerente întoate formele de viaþã ºi cu o semnificaþie specialã pen-tru oameni. Sexualitatea reprezintã un proces de legãturã.Ea are de-a face cu latura continuatoare a procesului –cu a face ceea ce aduce bucurie.

ªaman: O persoanã care percepe ceea ce alþii nu pot vedea.Care înþelege cã toate elementele lumii înconjurãtoaretrãiesc experienþa percepþiei propriei stãri de „existenþã“ºi este capabil sã exploreze dimensiuni din realitãþi diferitefaþã de cea fizicã.

Perspectivã ºamanicã: Un mod de înþelegere al naturii holis-tice ºi holografice a Universului ºi o aplicaþie a acestuimod de înþelegere la experienþele vieþii cotidiene.

ªamanicã: Un proces de dezvoltare personalã care cuprindeesenþa ºamanismului universal – ºtiinþa strãveche avizionarilor ºi a „Înþelepþilor“ din multe culturi ºi tradiþii– transformatã în ºtiinþa trãirii timpurilor moderne, aces-ta fiind sistemul metafizic cel mai natural ºi practic.

ªamanism: Practicã a principiilor ºi tehnicilor ºamanilor, carepresupune lucrul cu puterile Naturii, existente atît în inte-riorul cît ºi în exteriorul individului, atît ca forme cu ma-nifestare fizicã, cît ºi în calitate de potenþiale ce încã nus-au manifestat.

ªamanist: O persoanã care aplicã principiile ºi învãþãturileformulate în ºtiinþa ªamanicã, atît în scopul aprofundãriiprocesului dezvoltãrii personale, cît ºi în serviciul altorsemeni.

Kenneth Meadows

– 400 –


Locul de stare: Locul naºterii, semnalat de Medicina Pãmîn-tului pe Roata Medicinii, sau direcþia din care percepemrealitatea fiecare dintre noi.

Craniul: Un simbol strãvechi al locului în care sãlãºluieºteconºtiinþa. De asemenea, un simbol al existenþei altor sferede percepþie conºtientã ce se gãsesc în spatele lumii mate-riale, de carne ºi oase, a aparenþelor.

Fumigaþie: Folosirea fumului pentru a îndepãrta vibraþiile ne-gative ºi a atrage energiile benefice cãtre sine ºi cei dinjur.

Suflet: Corpul de energie Luminoasã care dã posibilitatea Spiri-tului lãuntric individual sã se exprime pe sine însuºi ºi sãcîºtige experienþã la nivelurile conºtientului, subconºtien-tului ºi supraconºtientului. Este vehicului Spiritului ºi alEnergiei Vitale. Este un sistem prin care viaþa capãtã formãde exprimare, care reþine esenþa din experienþele relevanteprin care trecem în viaþã. Sufletul reþine ceea ce Spiritulindividului a reuºit sã îndeplineascã cu ajutorul ForþeiVitale.

Sinele Sufletului: Inteligenþa sau „spiritul“ Sufletului – celmai cizelat aspect al întregii noastre fiinþe – ale cãruicunoºtinþe ºi înþelepciune reprezintã o însumare a întregiiexperienþe cîºtigate de-a lungul multor vieþi. ªamaniihawaiieni îl numeau Aumakua.

Spiritul: Substanþa fundamentalã esenþialã care însufleþeºteo formã de viaþã, însã care, în mod obiºnuit, nu poate fivãzutã, deºi prezenþa sa este perceputã. Acel ceva careexistã. Este inteligenþa „lãuntricã“ ce este conºtientã depropria viaþã, de propria stare efectivã de existenþã. Spi-ritul este perceput ca o conºtientizare a stãrii de existenþã.

– 401 –

Glosar


Spiritual: Natura imaterialã fundamentalã a unei forme deviaþã. Realitatea invizibilã aflatã în spatele aparenþelor fi-zice.

Spiritualitate: Mai degrabã calitatea de „a fi“ decît acþiuneade „a crede“. Forþa dirijatã. Faptul de a-i fi cuiva dirijateacþiunile de cãtre Spiritul lãuntric. Exprimã, mai degrabã,influenþarea prin intermediul principiilor, decît limitareaprin acþiunea regulilor ºi convingerilor.

Cercetarea: Cãutarea ºi abordarea modelelor energetice nece-sare pentru îndeplinirea activitãþilor ºamanice.

Substanþa: Ceea ce oferã suportul necesar energiei, pentruca aceasta sã poatã aflui spre a-ºi îndeplini acþiunile.

Simbolul: O manierã de efectuare a schimbului de energieîntre diferitele planuri ale realitãþii. Simbolurile reprezintãlegãturi între obiectiv ºi subiectiv, între un nivel alconºtiinþei ºi altul.

Telepatie: Transferarea gîndurilor prin acþiunea psihicului. Theta: Un nivel de activitate a undelor cerebrale aflat la nivelul

inconºtientului.Formã a Gîndului: Un model al procesului de gîndire care,

prin persistenþa sa, prezintã stabilitate ºi duratã, cãpãtîndformã prin folosirea substanþei psihice, în sfera psihicu-lui.

Eternitate: O stare caracterizatã de lipsa miºcãrii. Liniºte.Veºnicul Acum.

Tonal: Ceea ce este cunoscut. Sfera fizicã a activitãþilorlumeºti, cotidiene. Lucrurile de care sîntem conºtienþi ºicare pot cauza dificultãþi. Problemele Tonale sînt pro-blemele de zi cu zi. În sfera Tonalã, Spiritul trãieºte expe-rienþa mortalitãþii ºi este limitat de cãtre Timp.

Kenneth Meadows

– 402 –


Totem: Un senzor simbolic, care serveºte drept legãturã întrediferitele niveluri de existenþã, fiind folosit ca ajutor pen-tru înþelegerea forþelor non-fizice ºi a celor formative. Devreme ce un totem exprimã calitãþile înnãscute aflate înentitatea vie pe care o reprezintã, este mai uºor sã neraportãm la el, reprezentînd o lecþie de mai mare efectdecît un simbol geometric sau o glifã.

Urmãrirea: Urmarea persistentã a semnelor care duc la loculºi stadiul în care se poate realiza activitatea ºamanicã.

Arbore: O formã de viaþã care îºi are forma de expresie într-un singur loc ºi cãreia îi lipseºte libertatea de miºcare.În termeni generali, arborii sînt apãrãtori ai mediuluiînconjurãtor ºi ai cãilor de pãtrundere cãtre alte dimen-siuni.

Adevãr: Ceea ce existã în mod efectiv. Adevãrul este tot ceeace are pertinenþã. Ceea ce este adesea considerat în moddogmatic ca Adevãr Absolut nu este decît informaþie sauopinie.

Necondiþionat: Fãrã a fi supus limitãrilor conferite decondiþionare. Fãrã a face obiectul restricþiilor, prefe-rinþelor, aºteptãrilor sau diferenþierii. Ceea ce nu este limi-tat prin impunerea unor condiþionãri.

Lumea de Jos: Realitatea ne-obiºnuitã a existenþeiinconºtiente. Realitatea psihicului inconºtient. Sfera deactivitate a inteligenþei corpului fizic – Sinele Corpului.

Unihipili: Un cuvînt hawaiian însemnînd „spiritul“ tãcut sau„sinele“ slujitor. Este relaþionat cu subconºtientul.

Lumea de Sus: Realitatea neobiºnuitã a existenþeisupraconºtiente. Realitatea Sufletului. Sfera de percepþiea Sinelui Sufletului – Aumakua.

– 403 –

Glosar


Virtutea: Un atribut pozitiv care sprijinã întreaga fiinþã. Orestituire fãcutã naturii originale a cuiva.

Wakan-Tanka: Un cuvînt al amerindienilor locuitori ai regiu-nilor de cîmpie, desemnînd Marele Spirit aflat într-o anu-mitã formã de manifestare.

Roata: Un cerc sau un recipient circular în care energii aflateîn interacþiune curg cu miºcãri circulare, ciclice ºi în spi-ralã.

Yang: Forþa conceptualã masculinã, activã ºi pozitivã, în toateelementele care prezintã formã de manifestare. Estereprezentatã în unele culturi strãvechi ca fiind putereaunei zeitãþi masculine ce stã la baza Naturii.

Yin: Forþa hrãnitoare femininã, pasivã ºi receptivã existentãîn toate elementele care prezintã formã de manifestare.Este reprezentatã în unele culturi strãvechi ca fiind pu-terea unei zeitãþi feminine ce stã la baza Naturii.

Kenneth Meadows

– 404 –


Bibliografie recomandatã

Literaturã amerindianãAndrews, Lynn V. Teachings Around the Medicine Wheel, Harp-

er & Row, 1990.Andrews, Ted. Animal-Speak, Llewellyn, 1994.Eastman, Charles Alexander. The Soul of the Indian, Univer-

sity of Nebraska Press, 1980.Ross, Dr A. C. Mitakuye Oyasin (We Are All Related), Bear,

1989.Steiger, Brad. Indian Medicine Power, Para Research, 1984.Sun Bear and Wabun. The Medicine Wheel, Prentice-Hall, 1980.Walderman, Carl. Encyclopaedia of Native American Tribes,

Checkmark Books, 1999.Wilson, James. The Earth Shall Weep: A History of Native Amer-

ica, Picador, 1998.

Literaturã indigenã australianã Cowan, James. The Mysteries of the Dream-Time, Prism Unity,

1989.Lowlor, Robert. Voices of the First Day, Inner Traditions, 1991.

– 405 –


Din literatura ºamanilor kahunaBray, David Kaonohiokala, and Douglas Low. The Kahuna Reli-

gion of Hawaii, Borderline Sciences, 1960.Hoffman, Enid. Huna – a Beginner’s Guide, Whitford Press,

1987.King, Serge Kahali. Urban Schman, Simon & Schuster, 1990.Long, Max Freedom. The Secret Science Behind Miracles, De

Vorss & Co. 1988.Melville, Leinani. Children of the Rainbow, Theosophical Pub-

lishing Hause, 1990.Nau, Dr Erika S. Huna Self-Awareness, Samuel Weiser Inc.,

1992.

Literaturã taoistãCapra, Fritjof, The Tao of Physics, Flamingo, 1976.Chang, Dr Stephen T. The Great Tao, Tao Publishing, 1985.Kwok, Man-ho; Palmer, Martin and Ramsay, Jay (translators).

The Illustrated Tao Te Ching, Element Books, 1993.Hua-Ching, Ni. The Complete Works of Lao Tzu. Shrine of the

Eternal Breath of Tao, 1979.Hua-Ching, Ni. Tao, the Subtle Universe Law and the Integral

Way, Shrine of the Eternal Breath of Tao, 1979.Legge, James. The Texts of Tao, Dover Publications, 1962.Wing, R.L. The Tao of Power, Aquarian Press, 1986.Zukav, Gary, The Dancing Wu Li Masters, Rider, 1979.

Literaturã ºamanistãAlan, Fred. The Eagle’s Quest, Mandala, 1991.Cahill, Sedonia and Halpen, Joshua. The Ceremonial Circle,

Mandala, 1991.

Kenneth Meadows

– 406 –


Doore, Gray. Shaman’s Path, Shambhala, 1988.Earley, J. Inner Journeys, Samuel Weiser Inc., 1990.Eliade, Mircea. Shamanism, Princeton Unilersity Press,

1972.Meadows, Kenneth. Earth Medicine, Rider, 2001.Meadows, Kenneth. The Medicine Way, Rider, 2001.Meadows, Kenneth. Shamanic Experience, Bear & Company,

2003.Scott, Giani Graham. Shamans and Personal Mastery,

Paragon House, 1991.Summer Rain, Mary, Spirit Song, Donning Company, 1985.Walsh, Roger N. The Spirit of Shamanism, Mandala, 1990.

Diverse surseA-Z of the Human Body, Reader’s Digest Assn, 1987.Levine, Barbara Hoberman. Your Body Believes Every Word

You Say, Aslan Publishing, 1991.Rowett, H. G. Q. Basic Anatomy and Physiology, John Mur-

ray, 1959 and 1973.

Surse suplimentare de informareFacultatea de ªamanicã este o iniþiativã educaþionalã dedicatã

a servi devoltãrii ªamanicii prin intermediul cercetãrii ºi orga-nizarea de ateliere ºi cursuri.Pentru obþinerea de informaþii suplimentare, referitoare la ate-

liere de acest gen desfãºurate în Marea Britanie, puteþi scriepe adresa:The Faculty of ShamanicsPO Box 300

Bibliografie recomandatã

– 407 –


Potters barHertfordshire EN6 [email protected]

Informaþiile se pot obþine ºi prin accesarea website-ului Fa-cultãþii de ªamanicã: www.shamanics.org

Opera muzicalã singularã Forþele iubirii, scrisã de Beryl Mead-ows, este disponibilã în casete audio. Melodiile sale blînde, ºiorchestrarea extinsã fac din aceastã lucrare un plãcut prilejde audiþie pentru toate gusturile muzicale. Lirica sa conþineo bogatã încãrcãturã de înþelepciune shamanicã, iar temele salede inspiraþie au miºcat inimile tuturor celor care au ascul-tat-o. Se poate obþine doar prin comandã prealabilã, prin poºtã,la preþul de 10 lire sterline (inclusiv cheltuielile de ambalareºi expediþie), scriind la urmãtoarea adresã:Peridot Publishing27, Old Gloucester StreetLondon WC1N 3XX

Kenneth Meadows

– 408 –


Despre autor

Timp de mai bine de treizeci de ani, Kenneth Meadows acãutat rãspunsuri la unele dintre cele mai de nepãtruns mis-tere ale vieþii: Cine sînt eu? Ce anume sînt? De ce mã aflu aici?Încotro mã îndrept? Care este, în final, scopul vieþii? El a cer-cetat cele mai mari religii ale lumii ºi a întîlnit convingeri. Aanalizat filozofiile marilor gînditori ºi a adunat opinii. A exami-nat teoriile ºtiinþei materialiste, pentru a ajunge la concluziacã cele mai multe sînt bazate pe ipoteze. Stãruinþa sa l-a adusîn contact direct cu simplitatea popoarelor aborigene, a cãrorînþelepciune fusese transmisã pe calea tradiþiilor orale. A fostîndreptat sã studieze nu arhivele instituþiilor pline de ºtiinþã,ci Cartea Naturii, ce dezvãluie modul în care este alcãtuit Uni-versul ºi cã noi, oamenii, sîntem parte integrantã a acestuia,aºa cum ºi el este prezent, la rîndul sãu, în fiecare dintre noi.A descoperit cã, prin refacerea legãturii cu Natura, putem intraîn contact cu propria noastrã Sursã ºi, astfel, sã gãsim rãspun-surile pe care le cãutãm.

Kenneth, un profesor cu experienþã al Universitãþii Leedsºi fost conferenþiar la facultãþi ºi jurnalist, este respectat peplan internaþional pentru cãrþile sale despre aplicarea principi-

– 409 –


Kenneth Meadows

– 410 –

ilor ºamanice în procesul dezvoltãrii personale ºi extinderiipotenþialului uman. El a studiat învãþãturile ºamanice sub îndru-marea directã a ºamanilor bãºtinaºi amerindieni sau a celorbritanici, scandinavi, sau din restul Europei. Este autorul unorlucrãri de succes, cum ar fi „Earth Medicine“ (Medicina Pãmîn-tului, n. trad.), „The Medicine Way“ (Calea Medicinii, n. trad.),„Rune Power“ (Forþa Runelor, n. trad.) ºi „Shamanic Experi-ence“ (Experienþa ºamanicã, n. trad.).


Elena Francisc PUBLISHING

Colecþia ALBASTRU – TRANSPERSONAL

Stanislav GROF Cãlãtoria ultimã. Dincolo de frontierele morþii

Stanislav GROF Psihologia viitorului. Lecþii din cercetarea modernã asupra conºtiinþei

Christina GROF Setea de întregire. Ataºament, dependenþã ºi calea spiritualã

Richard MOSS Fluturele negru. O invitaþie la vitalitate radicalã

John WELWOOD Psihologia trezirii. Budismul, psihoterapia ºi calea transformãrii personale ºi spirituale

John WELWOOD Cãlãtoria inimii. Calea iubirii conºtiente

Ken WILBER Graþie ºi forþã. Treya Killam Wilber:o vindecare spiritualã dincolo de moarte

Boris CYRULNIK O minunatã nefericire

– 411 –


Colecþia COMUNICAREA NONVIOLENTÃ

Marshall B. ROSENBERG Comunicarea nonviolentã – un limbaj al vieþii

Marshall B. ROSENBERG Adevãrata educaþie pentru oviaþã împlinitã. Ora de comunicare nonviolentã

Marshall B. ROSENBERG Ne putem înþelege! Rezolvareapaºnicã a conflictelor

Marshall B. ROSENBERG Spiritualitate practicã.Reflecþii asupra bazelor spirituale ale comunicãrii nonviolente

Marshall B. ROSENBERG Fii un bun pãrinte! Creºtereacopiilor în spiritul comunicãriinonviolente

Shari KLEIN ºi Neill GIBSON De ce eºti furios? 10 paºi cãtretransformarea furiei în avantajul tuturor

Thomas d’ASEMBOURG Lasã amabilitãþile! Fii tu însuþi în relaþiile cu ceilalþi

– 412 –


Colecþia SAMANISM

Rose HEAVEN & Shaman. Spiritul Plantelor

Howard G. CHARING

Henri GOUGAUD Cele ºapte pene ale vulturului

Colecþia VERDE – ECHILIBRUL TRUPULUI

David SERVAN-SCHREIBER Vindecã stresul, anxietatea ºi

depresia fãrã medicamente ºi

fãrã psihanalizã

Dr. Andrew L. STOLL Factorul Omega-3. Dieta

revoluþionarã omega-3 pentru

sãnãtatea creierului ºi

împotriva depresiei

Jean-Louis Noua artã a timpului

Servan-SCHREIBER împotriva stresului

– 413 –


Colecþia INDIGO – FILOZOFIE

Ken WILBER Fãrã graniþe. Abordãri orientale ºioccidentale ale dezvoltãrii personale

Colecþia ZEN

Dokushô VILLALBA Pluteºte în prezentul eternDokushô VILLALBA Ce este zen? Introducere practicã

în meditaþia zenDokushô VILLALBA Viaþa simplã, inimã profundã

În afara colecþiilor

Julie ENFIELD Istoria secretã a sãrutului

EFPublishing vã ureazã lecturã plãcutã!

– 414 –


– 415 –


– 416 –

ELENA FRANCISC PELENA FRANCISC PUBLISHINGUBLISHINGBd. Ion Mihalache, nr. 313, bl. 1, sc. 2, ap. 2, Sector 1,

Bucureºti, Tel: 021 224 4535

E-mail: [email protected]
