istoria religiilor

Facultatea de Teologie Penticostală “Betania” Arad

ISTORIA RELIGIILOR

Pastor: VLADIMIR PUSTAN

Este bine să studiem istoria religiilor ?

1


În Deuteronom 12:30 “vezi să nu te laşi prins în cursă, călcând pe urmele lor, după ce vor fi nimicite dinaintea ta. Fereşt-te să nu cercetezi despre dumnezeii lor şi să zici:”Cum slujeau neamurile acestea dumnezeilor lor? Şi eu vreau să fac la fel”. Dumnezeu interzice cercetarea religiilor idolatre pentru a nu sluji după aceia dumnezeuilor străini. Cuvântul “religie” vine din latinescul “religio” care înseamnă teamă, frică

1. Ce este religia ? Cuvântul religie provine din latinescul “religio” = teamă, scrupul, loialitate Lactenţiu “Religare” - înseamnă, a lega strâns. Cicero spunea despre religie că este

“îndeplinirea faţă de zei” (De natura Deorum). În general religia este “căutarea omului de a întrepătrunde viaţa spirituală”

Pentru a studia o religie trebuie să pornim fără prejudecăţi, religa trebuie studiată cu “empatie” acest concept a fost introdus de Lips. Mircea Eliade spune despre religie: “cred că este axul principal al vieţii”

Studierea istoriei religiilor este un păcat atunci când cel care o studiază face acest lucru cu gândul de a urma dumnezeii străini, să facă şi el la fel cum au făcut cei care se închinau acestor zeităţi. Vezi ultima parte a versetului “şi eu vreau să fac la fel” .

Lucruri care stau la baza unei religii.

Orice religie are nevoie de trei lucruri:1. - credinţa în fiinţa superioară, supremă

- credinţa într-o singură fiinţă superioară, supremă se numeşte monoteism. - credinţa într-un număr de fiinţe superioare se numeşte politeism, - iar credinţa într-o fiinţă superioară cu mai multe fiinţe subordonate este

henoteism.2. - un număr de percepte morale cu privire la conduita credinciosului. 3. - trebuie să aibă o formă de cult.

2. Metode de cercetare a istoriei religiilor.

Ca disciplină de învăţământ intră pe scenă în secolul al XIX –lea, dar începuturile ei sunt vechi. Herodot (490-429 i.d.C) – Istorii. Diodor din Sicilia (80-29 i.d.C) – Historicon Biblistekae. Plutarh (aprox. 129) – Vieţile Paralele. 1. Metoda filologică. Studiind după cea ce există scris (etimologia numelui divinităţii) adeptul

acestei metode este Max Muller (1823-1900), el a scris “Cărţile sacre ale Răsăritului” în 42 volume.

2. Metoda antropologică-etnologică. Se poate folosii în studiul popoarelor cu o civilizaţie nu prea înaintată, se studiază viaţa, credinţa şi practicile de cult.

3. Metoda comparatistă. Această metodă pune faţă în faţă religiile şi încearcă să le găsească un nucleu comun, înrudiri şi afilieri. Această metodă are ca adept pe Mircea Eliade.

4. Metoda istorică. Ia în considerare datele istorice. Ia a mploare pe vremea lui Napoleon prin descifrarea hieroglifelor de către Champolion.

5. Metoda psihologică. Studiază psihologia omului, structura psihică a omului. Adepţi Freud şi Karl Gustav Jung.

6. Metoda sociologică. Adepţi Meg Duglas şi E. Durkein.

2


3. Formele cele mai vechi de practică religioasă cunoscute.

Singurele dovezi sunt descoperirile arheologice. Practicile religioase ale omului preistoric se orientau asupra elementului supravieţuirii sufletului, (lupta de supravieţuire). Supravieţuirea se putea realiza prin: - naştere,

- adunare de provizii - viaţă după moarte, supravieţuirea după moarte.

I. PALEOLITIC. (piatră veche)

Credinţa oamenilor din paleolitic era dominată de:- Animism – credinţa că toate lucrurile din jur sunt însufleţite, în spatele fiecărui lucru se

ascunde o fiinţă malefică. (exagerarea unor penticostali; nu toate bolile, nu toate manifestările sunt cauzate de demoni)

- Fetişism – credinţa că anumite obiecte amorfe, lucrate cu mâna ar avea sau găsite în natură, ar putea avea însuşiri magice, malefice sau supranaturale. Fetişismul n-a dispărut niciodată. Un harpon cu ochi = harpon viu, icoane, cruciuliţe, talismane, amulete, etc. Şi ateii sunt fetişişti; ceasul şi stiloul lui Lenin.

II.NEOLITIC.

a. Picturile rupestre.În neolitic apar “picturile rupestre” în peştera Altamira din Spania şi în peştera

Lascaux din Franţa, peşteri greu accesibile pentru că nu au fost locuite ci au fost peşteri “sanctuare” unde veneau şi desenau. Aceste picturi prezintă victoriile omului asupra animalului, sângele cald cu culoare specială pentru că omul era interesat în a biruii răul.b. Credinţa în nemurire.

Dacă privim practicile de înmormântare din această perioadă ne dăm seama că exista această credinţă în nemurire.1. Nu existau cimitire . În perioada respectivă, mortul era îngropat fie în curtea casei fie în

camera principală, pentru că considerau şi pe cei care mureau membrii ai familiei. 2. Înmormântarea în ocru roşu, care era simbolul sângelui, iar sângele reprezenta viaţa, încercau cu ocru roşu să însufleţească trupul mortului. Eugene Pitard a făcut experienţa pe câini înmormântaţi în ocru-roşu, iar la 2 ani deshumându-I a găsit oasele roşii.

Abatele Tourner a descoperit un schelet de copil înmormântat cu gambele mutate, de unde a tras concluzia că după putrezire oasele se dădeau cu ocru. 3. Îngroparea cu obiecte şi cu provizii, s-au găsit în morminte: coliere, ofrande, unelte şi arme 4. Înmormântarea în poziţie chircită, (cu genunchi la piept), se producea poziţia pe care fătul o are în pântecele mamei. Se credea în renaştere (rădăcinile reâncarnării).5. Înmormântarea legat, morţii erau legaţi de mâini şi de picioare, să nu vină acasă şi să nu aibă ceilalţi probleme. Azi se păstrează practica cuiului bătut în inimă.6. Orientarea, mortulera îngropat întotdeauna cu capul spre răsărit (răsăritul era considerat locul divinităţii), toate acestea duc la ideea de înviere sau viaţă după moarte.

Nicăieri în neolitic nu apare ideea de incinerare pentru că pământul este simbolul locului naşterii, pământul dă viaţă pe când focul distruge. Dacii nu-şi îngropau morţii ci îi ardeau, alte popoare ardeau morţii din motive sanitare (indienii)c. Viaţa cultică.

În neolitic viaţa spirituală se leagă de: - naştere - ritualuri vânătoreşti

3


- fecunditate - ritualuri cultice, dansul, sacrificiile animale şi umane au făcut parte din ritual.

În ritualuri apar şi dansurile, care au fost la început o formă de incantere a spiritelor, mult mai târziu a căpătat o conotaţie sexuală. În evul mediu a ajuns la o formă mai evoluată,era felul de manifestare a lumii bune. În ultimii 50 de ani capătă conotaţie sexuală odată cu apariţia bluzurilor.

III. MEZOLITIC.

În mezolitic apar două lucruri noi: - mitul (hainuwele) - zeităţile feminine

Mitul. Apare mitul zeului jertfitor. Din Antalia până în Scandinavia sau găsit “galeţi asilieni” pietre de râu plate pe care sunt gravate semne. Rolul lor magic a fost explicat prin analogie cu “chrewing” ce erau simboluri ale ceremoniilor de iniţiere ale tinerilor. Pe aceste pietre erau inscripţionate datele tinerilor care devin bărbaţi. În Elveţia s-au gsit 133 de galeţi sparţi cea ce reprezintă moartea duşmanilor.

IV. NEOLITIC.

A. Încă din neolitic omul începe să cultive pământul, apărând două lucruri:- cultul prometeic, cultul focului- cultul cerealelor, omul se simte solitar cu planta pentru că are acelaşi ciclu de viaţă

B. Descoperirea fertilităţii pământului de care depinde omul, face ca femeia să fie reconsiderată descoperindu-se fertilitatea femeii. Astfel apar primele zeităţi feminine (nu apare matriarhatul, ci apare mitul fertilităţii)

C. Fragilitatea omului duce la reconsiderarea mitului pietrei (simbolul trăiniciei), apar megaliţii (Stonehange, Insula Paştelui, pietre de 300 de tone), apar sanctuarele de piatră. La sfârşitul neoliticului apar mormintele din sanctuare departe de piatră, Insula Malta sunt descoperite într-un sanctuar 7000 de schelete.

D. Se descoperă metalul în sânul pământului, cea ce face ca pământul să fie zeificat. În concepţia de atunci orcie metal din pământ urma să devină aur, diferenţa dintre metale a fost explicată prin coacere (aurul este mai copt), tendinţa tuturor metalelor este să devină aur. Metalurgistul trebuie să grăbească coacerea metalului. Se consideră că cerul este prima sursă de metal (meteoriţii). Cortez “de unde aveţi cuţitele ? – din cer - ”

Culturi.Leo Frobenius spune că în lume sunt două culturi: “cultura grotei” şi “cultura

vastităţii”, iar aceste culturii au creat religii.

4. Alte forme de practică religioasă.

a. Recunoaşterea sacrului. Oamenilor le era frică de zei (sacru), divinităţile nu erau prietenoase, ci rele de care trebuie să te apropii cu frică, astfel putem spune despre această formă de religie că era o religie a fricii.

b. Venerarea cultului spiritelor. Se venera: - “piatra căzută din cer” (litolatrie)- copaci şi plante (dendolatrie)- animale (zoolatrie)

c. Magia. Magia era o altă practică religioasă. Se practica magia albă şi magia neagră.

4


Şamanismul. Cel mai important moment în magie era şamanismul. Şamanismul nu este o religie pentru că nu are elementele necesare ale unei religii. În şamanism sunt manifestate puteri parareligioase: extaz, transă, manifestării epileptice. În ciuda afirmaţiei că şamanii sunt bolnavi psihici nu este aşa, ei sunt inteligenţi şi conştienţi de ceea ce fac. Marie Mercier (Şamani şi şamanism)spune despre şamani că: “nu sunt bolnavi psihici, nu-şi fac ucenici”.

Un tânăr poate dobândi cunoştinţe izoterice “gumang” (cunoaşterea interiorului), aceştia trăiesc singuri în pădirii şi pot vorbii în limbi. Îi întâlnim în Siberia, Groenlanda, Canada sunt vindecători ai satului au puteri să facă operaţii de apendice numai cu degetele, au cunoştinţe de medicină sunt vrăjitori, pot cunoaşte în viitor, utilizează magia neagră sunt temuţi în comunităţile de eschimoşi.

Magia populară. Îndeletnicirea cu anumite rituri care se practică în anumite împrejurări (cositul în apă, dodoloaiele, descântatul de deocheat, apa sfinţită). Exemple de magie populară este descântecul de deochi, invocarea ploii.

d. Ghicitul. Tot în cadrul magiei populare se practică şi ghicitul.e. Tabuu-ul. O altă caracteristică a magiei populare este şi “tabu-ul” (credinţa în

lucruri sau persoane sfinte) această credinţă se poate manifestă asupra persoanelor, animalelor, faptelor (mahomedanii fundamentalişti, acoperirea capului la femei), locuri sfinte (Mecca, moschei, mănăstiri)

f. Cultul strămoşilor. Se rugau la strămoşi, se blestemau pe ei, ţineau la ei mai târziu sunt zeificaţi.

Privit în ansamblu acest început al religiei, putem observa că omul vrea să ajungă la divinitate prin puterea lui.

RELIGIA MESOPOTAMIANĂ

Ura dintre sumerieni, care nu erau semiţi, şi locuitorii Mesopotamiei se manifestă foarte mult. Organizaţi în oraşe state. Conducătorii statului Sumerian se numeau “patesi”.Practic istoria lor începe în 2350 î.d.C, când din Siria vin peste sumerieni, akkadienii sub Sargon, înving sumerienii şi se formează statul Akkadian, care durează până aproximativ prin 2150 î.d.C.

În 1950 î.d.C. peste akkadieni năvălesc amoriţii care se amestecă cu băştinaşii şi formează poporul Babilonian. Dintre babilonieni cei mai cunoscuţi au fost asirienii care-şi mută capitala în Nord la Ninive. Între ei au fost lupte, dar în 625 î.d.C. babilonienii reuşesc să-i bată pe asirieni formând cel de al doilea stat babilonian puternic, care durează până în 539 î.d.C. când perşii îi bat pe babilonieni.

I.RELIGIA MESOPOTAMIANĂ (Sumeriană)

- Trăsături Generale -

a. – aveau o credinţă politeistă (henoteistă), Eugene Deimel spune că mesopotamienii aveau 3300 de zeităţii, că fiecare oraş avea zeu conducător şi subalterni

b. – religia lor avea accente celeste, Soarele, Luna şi planetele erau adorate ca şi zei c. – aveau tendinţe antropomorfice accentuate, zeii erau prezenţi cu trupuri

umane, aceşti zeii erau nemuritori, oamenii erau muritorii o singură familie era nemuritoare (utnapiştim – numele nemuritorului şi soţia lui)

d. – religia fatalistă, omul moare implacabil şi ajunge în infern, există un singur loc dincolo “răul”

e. – aveau o demonologie accentuată, nu puteai să te lupţi cu demonii, fiecare om avea un zeu ocrotitor care te putea părăsi şi puteai să ajungi în mâna demonilor

5


*popoarele care adorau Soarele erau mai puţin crude decât cele care adorau pământul

A. RELIGIA SUMERO – AKKADIANĂ

Se manifestă după 2350 î.d.C. durând aproximativ 200 de ani reuşind să-şi facă un sistem religios elaborat.

Zeii principali:ABU + zeiţa mamă (cu nume necunoscut), dau naştere la: - MIRSU - zeul irigaţiei

- SUMUQAN - zeul animalelor - MUSH - şarpele

Templele. Erau simple cu turnul în trepte în formă de ziggurat. Turnul Babel avea formă de ziggurat. Zeul stătea în vârf.

Cultul (forma de închinare). În cadrul ritualului de închinare se practicau:- rugăciuni- igne- plângeri- lamentări- magie şi sistem de ghicire bine pus la punct

Cultul funerar. Înhumarea se făcea cu provizii. Aveau mulţii copii (de la zece în sus) ca să aibă cine le aduce de mâncare în lumea de dincolo.

B. RELIGIA ASIRO – BABILONIANĂ.

În fruntea religiei asiro-babiloniene stăteau două triade de zei:

I II1. ANU (60 = cer) 1. NANNA – SUEN “SIN” (30 = zeiţa Lună) 2. EN - LIL (50 = zeul vânt) 2. UTU “SAMAS” (20 = zeul Soare) 3. EN - KI (40 = zeul apelor) 3. INANA “IŞTAR, ASTARTEA” (15 = se căsătoreşte cu Anu şi devine “zeiţa mamă” -zeiţa supremă)

Viaţa rituală.Diferenţa dintre religia babiloniană şi akkadiană este că viaţa se desfăşoară în temple

uriaşe, creşte puterea templului. Preoţii slujeau grupaţi pe trei categorii profesionale: 1- qalu (se ocupau cu muzica în templu) 2- mash-mushu (se ocupau cu exorcizări) 3- baru (se ocupau cu prevestirile, ghicire şi astrologia). Existau şi preotese (tunse peste tot) şi se ocupau cu prostituţia sacră. La început preoţii

babilonieni (timp de 100 de ani) au oficiat în pielea goală, după care s-au îmbrăcat în roşu, peroţimea slujea în ritualuri zilnice şi ritualuri speciale.- la ritalurile zilnice, trebuia să fie curăţită statuia zeului şi să i se aducă de mâncare acestuia- la ritualurile speciale, în a cincea zi a săptămânii, regele statului primea bătaie de la preot

pentru a se umili înaintea lui Marduk.Având o concepţie sumbră despre viitor şi-au dezvoltat ştiinţele oculte (astrologia şi ghicitul)

- oniromancia - tălmăcirea viselor (fiecare om după vis mergea la preot care îi tălmăcea visele)

- haruspicina – disecarea şi ghicirea în măruntaile animalelor- lecanomancia – ghicire în petele de ulei din apă- chiromanţia – ghicitul în palmă

6


Ceia ce aduce nou religia babiloniană este trăirea condiţiei tragice a vieţii (viaţă tristă pe pământ urmată de una şi mai tristă dincolo). Viaţa nu-I petrecere ci multă durere ce trebuie înţeleasă.

Deşi au zei cu o teologie neelaborată, practicau prostituţia sacră, totuşi aveau o concepţie deosebită despre castitate pe care o promovau (adulterul se pedepsea cu moartea)

Au avut legi, “Codul lui Hamurabi” 1728-1686 î.d.C care a fost rege al primului regat. Este primul cod de legi din istoria omenirii, scrise pe o piatră de 2 metri înălţime – are ca principală sursă legea talionului.

- Literatura Babiloniană -

A. Poemul creaţiunii (Enuma Eliş).

Primii zeii au fost ABSU şi TIAMAT în luptă cu zeii tinezi.Absu este ucis de En-ki, Tiamat îl foloseşte pe Kingu să se răzbune, dar acesta este ucis de Marduk Marduk o omoară pe Tiamat, despicând-o ca pe o scoică din ea făcând cerul şi pământul Apoi Marduk îl ucide şi pe Kingu, din a cărui sânge se nasc oamenii (deci din ceva monstruos)Aceasta a dat babilonienilor pesimismul, n-au dat cinste unui om nici chiar regelui, omul este inferior, chiar şi regele este inferior, pentru că este născut din sângele lui Kingu ca orice om

B. Povestea lui Ghilgameş.

Ghilgameş un fost rege în Uruk trăieşte o viaţă destrăbălată, dar este înţelept. Zeii îl trimit pe Enkidu să-l omoare. Cei doi se luptă şi devin prieteni, împreună îl înving pe monstrul Humbaba. Iştar se îndrăgosteşte de Ghilgameş.Ghilgameş o refuză pe Iştar. Iştar trimete taurul să-l omoare, dar cei doi îl ucid pe taur. Enkidu, bleastămă pe Iştar care-I trimite o boală ce-l ucide în 12 zile. Ghilgameş se înspăimântă îşi pune problema morţii, vrea să afle secretul nemuririi. Se întâlneşte cu Utnapiştim (Noe, supraveţuitor al potopului), Ghilgameş îl întreabă care este leacul nemuriri.Utnapiştim îl supune unor probe iniţiatice:

- să nu doarmă 7 zile, dar Ghilgameş doarme- să culeagă floarea nemuririi, de pe fundul oceanului, Ghilgameş o scoate dar un şarpe I-o înghite, Ghilgameş deprimat îşi dă seama că nu poate fi nemuritor

Fără speranţa unei vieţi de apoi, fără puterea contopirii cu zeul (ca în alte religii), ţinuta lor metafizică are accentul “Eclesiastului”

C. Călătoria Inanei în infern.

Inana (Iştar) a fost căsătorită cu Tamuz (Ez.8:14), cucerise tot ce era de cucerit în lume şi dorea să cucerească şi infernul. În infern se întâlneşte cu sora ei Ereschigal care o atârnă într-un cui. Anu fostul soţ trimite pe En-Lil s-o ajute pe Iştar. Ereschigal spune să trimeată pe cineva în infern în locul ei, îl găseşte pe soţul ei stând nepăsător pe tron şi porunceşte demonilor să-l ducă în infern în locul ei.

Fragment din “Dialog despre mizeria umană”Merg pe calea bună cei ce nu caută un zeuCei care se roagă adânc unei zeiţe devin săraci şi slabiÎn copilăria mea eu am căutat calea zeului cu evlavie şi umilinţă am căutat pe zeiţă şi totuşi corvoada pe care am dus-o pe un jug a fost fără câştig, zeul mi-a adus lipsă în loc de bogăţie.

RELIGIA EGIPTEANĂ

7


În 3200 î.d.C. Menes unifică Egiptul care fusese împărţit în 42 de nome, conduse de împăraţi locali. Herodot spune despre egipteni că sunt: “cei mai religiaşi oamenii din lume”. Toată viaţa lor era împărţită şi trăită pe percepte religioase.

Scrierea egipteană apare dintr-o dată (3000 î.d.C.) fără încercări prealabile , rămânând neschimbată mii de ani. Istoria Egiptului se împarte în mai multe perioade.

I. Prima perioadă. -Regatul timpuriu- (3200-2800 î.d.C.)II. A doua perioadă. -Regatul vechi- (2800-2260 î.c.C.)III. A treia perioadă. -Prima perioadă intermediară- (2260-2050 î.d.C.), apar două

regate: - unul cu capitala la Teba - unul cu capitala la HareopolisIV. A patra perioadă. -Regatul mijlociu- (2050-1730 î.d.C.), faraonul

Mentu-Hotep reunifică Egiptul, cea mai puternică perioadă “perioada de aur”V. A cincea perioadă. -Perioada Hicsoşilor- (1730-1560 î.d.C.), invazia hicsoşilor,

Egiptul rămâne ca stat dar plăteşte tribut.VI. A şasea perioadă. -Regatul nou- (1560-1085 î.d.C.), Egiptul este condus de o

serie de faraoni, în timpul lui Ramses II, 1230 î.d.C. – are loc exodul poporului Israel din Egipt

VII. A şaptea perioadă. -Regatul târziu- (1085-525 î.d.C.), se încheie cu ocuparea Egiptului de către perşi

VIII. A opta perioadă. –Dominaţia persană- (525-330 î.d.C.)IX. A noua perioadă. –Statul Elenist- (330 - ….)

-SISTEMELE RELIGIOASE EGIPTENE-

Au zeii comuni şi zei locali. Religia Egipteană era împărţită în două sisteme.

A. Sistemul Heliopolitan.

Este fondat în jurul oraşului Heliopolis, lângă Cairo. Este cel mai vechi sistem fondat între 4000-3000 î.d.C. în acest sistem a fost educat Moise. În acest sistem se spunea că a fost un haos primordial de unde a ieşit primul zeu ATUM (RA) – zeul Soare.

ATUM, fără ajutorul nimănui dă naştere la: - SU (zeul admosferei) - TEFNUT (zeiţa căldurii solare)

Su şi Tefnut erau frate şi soră, cei doi se căsătoresc între ei (de aceea faraonii se căsătoresc între ei).

SU - GEB (pământul) - OSIRIS (umiditatea) (se căsătoresc) (dau naştere) (se căsătoresc) - ISIS (solul fertil)

+ = + = - SETH (se căsătoresc) (dau naştere) - NEPHTIS TEFNUT - NUT (cerul)

Osiris este invidiat de Set (zeul deşertului), care-l omoară pe Osiris, îl tae în bucăţi şi-l

împrăştie prin delta Nilului. Isis îl învie pe Osiris şi dau naştere lui Horus. ISIS + = HORUS (om şi zeu)OSIRIS

Osiris se retrage în lumea morţilor, îl găsim în cartea morţilorHorus – om şi zeu în acelaşi timp (semizeu), vrea să se răzbune pe Seth îl înfrânge şi

devine primul faraon al Egiptului (de aici lumea zeilor se împleteşte cu lumea umană). Când Horus devine faraon se încheie tenzepin (vremea fericită)

8


B. Sistemul Hermopolitan.

Fondat în jurul oraşului Hermopolis.acest sistem cuprinde următoarele zeităţi.THOT – zeu principal, are putere până când Hermopolis cade (devine secretarul lui Osiris în sistemul Heliopolitan), este stăpân peste nimic. El depune un ou, iar din acest ou ies toate lucrurile. În acest sistem omul ia naştere din lacrimile zeului.

În perioada elenistică este confundat cu Hermes la greci şi Mercur la romani (Mercur-patronul hoţilor şi afaceriştilor)

C. Sistemul Memphit.

Fondat în jurul oraşului oraşului Memphis. În acest sistem se practică cultul lui PTAH care era un zeu celest. Ptah (boul Apis) crează lumea cu ajutorul cuvântului (analogie Ioan 1:1). Ptah se căsătoreşte cu SEKNET (este reprezentată cu cap de leoaică).

D. Sistemul Theban.

Este fondat în jurul oraşului Theba. În acest sistem zeitatea principală era AMON (RA) soţia lui era MUT împreună dau naştere la KHONSU. Lui Amon i sa ridicat templul de la Karnak (una din cele şapte minuni ale lumii)

Zeii au o natură zoolatră, sau imagini hibride. Fiecare trib a avut ca totem un animal, iar când şi-au făcut zei totemul a rămas în picioare. În 1304 î.d.C. Amenhotepal IV- lea introduce monoteismul în locul lui Amon pune un singur zeu ATON. Mută capitala de la Theba la Tell – Amarna. Având patru fice sucesorul la tron este Tutankamon “Cel ce-l readuce pe Amon” (când ocupă tronul are aproximativ 15 ani), îl readuce pe Amon ca zeu principal sub presiunea preoţilor.

- VIAŢA CULTICĂ A EGIPTENILOR -

S-a dezvoltat în jurul templului “Casa divinităţii” cele mai cunoscute temple erau la Luxor şi Karnak.- templul nu era accesibil oamenilor de rând- cultul era săvârşit de faraon, care era şi preot şi de marii preoţi- templele egiptene erau întunecoase, întotdeauna - faraonul era zeificat când murea - la templu aveau loc 60 de ceremonii zilnice- preoţia era ereditară, tată-fiu, femeile aveau loc în preoţie- statuia zeului era spălată în fiecare zi şi erau plimbate de la o statuie la alta “în vizite de

lucru”- cele trei acte mari de cult: - rugăciunea - jertfa - sacramentul- foloseau hipnoza, magia, iar preoţii aveau cădelniţe cu tămâie, aveau multe sărbătorii (Nilul

lucra pentru ei, traiul era foarte uşor), aveau sărbătoarea numită SED, era sărbătorită o dată la 30 de ani cu prilejul acestei sărbători se sacrificau 400 000 de boi, 1 422 000 de capre, 120 000 de prizonieri

- erau foarte morali nu se cunosc cazuri de adulter în Egipt. Egiptul nu a fost imoral. La slujba de la templu femeia (soţia) trebuia să meargă o singură dată în viaţă, trebuia să se prostitueze la templu, iar bărbatul nu o condamna pe aceasta de imoralitate.

* Iosif se căsătoreşte cu Asnat - Efraim

9


- Manase, dacă nu se căsătorea cu ea, ea devenea preoteasă pentru că era fică de preot, cum s-a căsătorit Iosif cu aceasta ? Venea dintr-un sistem păgân, a fost căderea lui Iosif ? (n-a mai fost acelaşi după ce a devenit prim ministru ?)

- Omul, destinul şi viaţa după moarte -

- nu erau interesaţi de originea omului (ca şi evreii în Talmud)- nu făceau distincţie între lumea vizibilă şi invizibilă, fiecare om are un înger păzitor KA- destinul nu-I văzut în contextul credinţei, ci în contextul faptelor morale, după moarte erai

pus în faţa judecăţii, această judecată era condusă de Osiris, cel care cântăreşte inima este Anubin, iar Toth scrie

Omul trebuia să mărturisească: - nu am săvârşit nedreptate faşă de oameni, nu am bătut oameni - nu am spus minciuni în locul adevărului

- nu am picinuit suferinţă - nu am luat laptele de la gura copilului mic - nu am bătut - nu am ucis, etc.- cei găsiţi buni erau duşi într-un loc bun o altă lume un alt Egipt fără oboseală şi suferinţă, iar

cei răi erau duşi într-un loc de chin- după anul 300 d.C. zeii sunt înlocuiţi cu animale zoolatrie, uciderea unei pisici era pedepsită

cu moartea- intelectualitatea s-a îndreptat către cultura greacă, Egiptul a fost încreştinat până în sec. III

d.C.

- Literatura Egipteană -

a. “Mustrarea profetului Ipu-Wer”Precede rolul profetului în V.T. cât şi instituţia profeţiei. Ipu-Wer este modelul

profetului Ieremia, îl mustră pe faraon pentru că este mincinos şi nu conduce bine poporul, ai preferat minciuni îi spune Ipu-Wer.b. “Învăţături către Me-Ri-Ka-Re”

Un faraon dă sfaturi morale fiului său.“Consolează-l pe cel ce plânge, nu despuia pe nimeni de averea tatălui său, nu ucide, nu strica mormântul altuia”c. “Sfătuirea unui om deznădăjduit cu sufletul său”

Scrierea precede Ecleziastul totul este deşertăciune, omul vrea să se sinucidă, sufletul îl asigură că n-o să-l părăsească şi dacă se sinucide.

”Nu mai există drepţi, moartea e pentru mine aşa cum e vindecarea pentru un bolnav”d.“Cântecul harpistului”

Acest harpist este cel mai optimist om, deşi totul este rău tu să te bucuri “Dă urmare dorinţei tale (dacă simţi fă-o), nu lăsa inima să-ţi tânjească, tot ce-ţi spune inima noaptea fă ziua, ce-ţi spune ziua fă noapeta”

Paradoxul e că ei nu erau preocupaţi de moarte cum s-a crezut din cauza mormintelor şi înbălsămărilor, ei erau preocupaţi de viaţă, o iubeau şi voiau s-o prelungească şi dincolo, trăiau puţin, se căsătoreau frate şi soră. Munca era uşoară, era o sărbătoare, sute de ani nu au fost ameninţaţi de nimeni.

Clement din Alexandria în “Pedagogul” spunea că: “trei elemente au pregătit venirea lui Cristos: religia egipteană, filosofia grecească şi cărţile Vechiului Testament”

RELIGIA HITITĂ

10


Informaţii prime despre hitiţi le avem în Biblie. Încă de la începutul formării sale poporul Israel a intrat în contact cu hitiţii. Avraam şi Efron hititul, atunci când cumpără loc de mormânt pentru soţia lui, Esau şi-a luat neveste din ficele lui Het, Batşeba, mama lui Solomon, a fost soţia lui Urie hititul. Hitiţii sunt prima populaţie indo-europeană care a lăsat o civilizaţie, o cultură în urma lor. Sunt un popor care au descins din Noe – Ham – Canaan – Het. Hitiţii s-au stabilit în Anatolia şi au ajuns să devasteze Egiptul până la Teba. Erau blonzi, purtau tunici cu mânecă scurtă, încinşi cu un brâu şi aveau sabie.Au introdus armata permanentă.

În 1650 î.d.C se formează prin unirea oraşelor -Regatul Vechi- cu capitala la Kusor. În 1560 î.d.C împăratul Hatissi mută capitala la Hattusah. “Mursil I” bate Babilonul şi le ia zeii. În 1470 î.d.C Telipinu dă o lege prin care interzice legea talionului şi pedeapsa cu moartea. Pentru furtul obiectelor de cult şi magia negră se pedepsea cu moartea. Magia albă se practica însă pe toate canalele. Se acordă circumstanţe atenuante pentru infractori în funcţie de starea sufletească.

Înafară de rege care nu are putere absolută ţara este condusă de un parlament pe timp de pace tulia, iar pe timp de război se adaugă şi militari şi se numea ponck.

Îm 1380 î.d.C apare -Regatul Nou- sub conducerea lui Sippullura, care cucereşte Siria şi Palestina împărat semit. Urmează fiul lui Mursil I, Muwatalli (1285) care se luptă cu egiptenii conduşi de Ramses II.

După 1200 î.d.C acest regat dispare bătut fiind de Ahei (popoarele mării), care au devastat Palestina, s-au stabilit lângă mare şi s-au numit Filisteni (palestinienii de azi nu sunt filisteni ei sunt arabi).

A.Divinităţile Hitite.

HEPAT – (zeiţa Soarelui), se căsătoreşte cu TEŞUB – (zeul furtunii), împreună dau naştere la: TELIPINUS (zeul furtunii)

RUNDAS – zeul norocului KUBABA – zeiţa pădurilor

B. Locaşurile de cult.

- templele foarte luminoase “Casa zeului”- zeul era spălat, îmbrăcat, hrănit, distrat- aveau şi capele în diverse localităţi în care slujea câte un preot

C. Sacerdoţiu.

- regele era şi mare preot- preoţii erau obligatoriu căsătoriţi, noaptea n-aveau voie să stea acasă ci în templu, nu aveau

voie să fie preoţi mutilaţi sau epileptici- preoţii erau plătiţi- în temple erau cântăreţi şi cântăreţe, dansatori- jertfeau animale prin tăiere, pentru îndeplinirea anumitor rituri erau utilizaţi băieţi şi fete

fecioare

* veacul de acum nu este religios este ocult, mistic, ocultismul nu are de-a face nimic cu religiosul

D. Jertfele.

- zeilor li se aduceau de toate (* bere, prăjituri)- jertfeau oameni foarte rar, în caz de dezastru militar şi atunci un singur om

11


- aveau 18 sărbători în general agrare- se rugau mult (rugăciuni zilnice de 2 ore)- morţii erau incineraşi, cenuşa era stropită cu bere, li se duceau de mâncare- au venit cu un singur zeu în istorie când au ieşit aveau aproximativ 1000- un popor foarte curat, aveau spitale, morţii incineraţi (nu sufereau putrefacţia), frunzele

măturate- mantică (citirea viitorului) foarte dezvoltată, se interpreta visele şi ghicirea în organele

animalelor- în stare de război mantica era interzisă, gândeau bărbaţii ţării cu privire la război- magia neagră era pedepsită cu moartea

D. Literatura.

Au scris puţin în comparaţie cu alte popoare.

1. “Istoria lui Telipinu” Dispare de acasă la trei ani este înţepat de o albină, se enervează, iar universul intră într-o stare de haos. Este potolit cu greu.2. “ Istoria lui Inara” Şarpele Iluyanka fură ochii lui Telipinu, şi-l vede Inanra care împreună cu muritorul Hapusya readuce ochii lui Telipinu. Inara se îndrăgosteşte de Hapusya dar acesta nu-şi lasă viaşa de pe pământ, pentru că-şi dă seama că nu poate fi ca şi ea.* oamenii întotdeauna au avut şansa să-l cunoască pe Dumnezeu, Dumnezeu le-a dat şansa să-şi ridice întrebări cu privire la viaţa spirituală.

RELIGIA FENICIANĂ

Fenicienii erau semiţi, au venit din Deşertul Arabiei, aproximativ prin anul 3000 î.d.C. s-au aşezat în Palestina şi Fenicia au fost numiţi canaaneni. Fenicia era porţiunea de coastă dintre Ugarit şi Tir. Se ocopau cu negustoritul numai pe Mare, aveau caea mai mare flotă, lemne din belşug, cedrii din Liban. În 1195 î.d.C. sub invazia “popoarelor mării” Ugaritul cade complect, după anul 1000 î.d.C. Tirul prosperă înfiinţând colonii dintre care cea mai importantă este Cartagina pe locul actualului Tunis. Cartagina este înfiinţată de Didona nepoata lui Izabela. Cartaginezii = Punii = Fenicieni

Philon din Byblos, scrie o istorie a fenicienilor în sec. XII i.d.C, pe care mărturiseşte că a copiat-o de la un preot fenician. Această istorie s-a păstrat fragmentar prin Eusebiu din Cezarea “Preparatio evanghelica”.

I. Divinităţi.

Pentru început apare o divinitate de gen masculin, iar după mai mulţi ani apare si divinitatea feminină. Fenicienii aveau divinităţi diferite de la un oraş la altul. Ei nu aveau temple şi nici clasă preoţească.

Divinităţile difereau de la un oraş la altul, din acest motiv clasificarea lor se va face după oraşele în care aceste zeităţi erau adorate. Astfel avem:

A. BYBLOS .

- zeul masculin era EL care se căsătoreşte cu BAALAT, dând naştere la ADON.

12


EL + = ADONBAALAT

B. SIDON.

- zeul masculin BAAL, se căsătoreşte cu ASTARTE şi dau naştere la ESHMUN. BAAL + = ESHMUNASTARTE

C. TYR.

- zeul important era MELKART, căsătorit cu ASTARTE dau naştere la ESMUN.- mai târziu apare şi HADAD, zeul măriiMELKART + = ESMUN ASTARTE

D. CARTAGINA.

- zeul important era BAAL, căsătorit cu TANIT dau naştere la BES. BAAL + = BESS TANIT

II. Viaţa Religioasă.

Preoţia era slabă, câţiva preoţi supremi; mai existau şi păzitori ai sacramentelor, aveau prostituate sacre (prostituţia sacră era şi masculină), aveau tânguitoare şi prezicători. În Vechiul

*Testament se vorbeşte despre “qedeşa” – prostituţia sacră masculină şi feminină; banii câinelui, prostituţia sacră masculină; banii …………. , prostituţia sacră feminină.

Cultul era săvârşit sub orice copac verde, sau piatră, templele feniciene erau consruite pe înălţimi, iar aceste temple aveau ca slujitori preoţi, îmbrăcaţi în haine de in şi cu capul ras. Fenicienii aveau o religie dendolatră (se închinau la copaci)

Ugarit. În acest oraş se practica sacrificiul lui Molok (sacrificiu uman). De asemenea se practica şi sacrificarea kerem (prinşii de război) în cinstea lui Kemoş. Era practicată circumcizia în amintirea unei izbăviri a zeilor.

* diavolul imită pe Dumnezeu în rugăciuni şi sacrificii.

III. Jertfele.

- aduceau ofrande de fructe, animale şi oameni- pe Tofet se aducea un copil jertfă pentru fiecare casă construită

13


- prostituţia sacră masculină şi feminină avea ca scop numărul redus de naşteri, sau găsit mii de cadavre de copii, de unde sa constatat că le era frică de suprapopulare

- când Agatocles sa îndreptat spre Cartagina, 300 de familii şi-au ucis copii, iar în acest sacrificiu copii bogaţilor aveau întâietate, doar ei puteau să-şi aducă copii jartfă

- nu ştim cum se rugau- aveau mai mulţi muncitori decât preoţi

IV. Literatura.

Porunca a treia din Decalog “să nu-ţi faci chip cioplit” statuia unui personaj era considerată o umbră a acestuia şi era folosită în magia neagră, artiştii fenicieni refuzau să realizeze statui personale.

El - zeul suprem stătea în palatul său ducând o viaţă leneşă, Mircea Eliade îl numeşte “Deus otiotus”. Templul său era pe muntele Saban.

Baal vine la el să-l castreze, îl exilează pe El, acolo El este ajutat de fiul său Yam (zeul mării), Baal îl omoară pe Yam cu două bâte teleghidate, trimise de acesta. El avea două soţii pe Aserat (steaua de dimineaţă)şi pe Anat (luceafărul de seară). Baal îi cere voie lui El pentru creerea unui nou palat (ideea de imago mundi), ce reprezintă un prototip al universului. Baal vrea să cucerească şi lumea morţilor unde domneşte Mot, care-l ucide pe Baal cu privirea. El – fericit scapă de Baal şi-l pune pe tronul lumii pe ATHAR (cel groaznic), fiul său.

Anat îl ucide pe Mot printr-un tânăr cu arcul, Aguat *- via lui Nabot, a rupe sprâncenile înseamnă a invoca pe zeul El, care era considerat “cel ce vede"

Baal reânvie, dar în vis i se arată că şi Mot va reveni la viaţă (moartea e indestructuibilă) – atinci când Yam a fost ucis de Baal, acesta l-a tăiat în bucăţi l-a împrăştiat pe câmpuri şi a spus: “acum acesta este trupul tău, totul este bucăţii, n-ai să mai poţi învia niciodată” acsta poate fi unul din motivele pentru care a rămas înrteg pe cruce Domnul Isus.

Diavolul voia să contrafacă ideea cinei Domnului “luaţi şi mâncaţi acesta este trupul Meu” – se spune despre Yam că “a fost dat să fie mâncat de către mai mulţi oameni” – ideea împărtăşirii cu trupul zeităţii – ca incantaţie se rostea “…eu chem zeii pentru ei - mâncaţi pâinea şi beţi vin - ”

Baal reânvie ca şi în creştinism “mitul reânvierii” divinităţii, din toate acestea putem trage concluzia că diavolul vrea să contrafacă lucrarea lui Dumnezeu şi chiar de la începuturi el a urmărit acest lucru.- “să nu fierbi un miel în laptele mamei sale” aşa se proceda când se rostea incantaţia pentru

El, ca să biruiască pe Mot.- “apa proaspătă peste cărbuni aprinşi” în zilele de azi babele procedează la fel pentru deochi.RELIGIA GRECIEI ANTICE

- au sosit in Europa în mai multe valuri - între anii 1800- 1650 î.Hr.Grecia a fost invadată de ahei şi ionieni.- În 1450 aheii cuceresc Creta, iar în 1150 sunt bătuţi de donieni care distrug Micene şi

Tyrintul .Începe un puternic proces de răspâ ndire a grecilor până în sudul Italiei .- În sudul Asiei Mici se aşează donienii ,în nord eolienii iar în mijloc ionienii .În 700 î.Hr. au

colonii în Dobrogea ,Spania , Peninsula Iberică.- Din punct de vedere al civilizaţiei greceşti se acceptă o cronologie după forma artelor

plastice.a). – perioada geometrică 1050-700b). – perioada arhaică 700-500 c). – perioada clasică 500-323d). – perioada elenistică 323-31

14


e). – perioada romană 31 î.Hr.- 313 d.Hr.

DIVINITĂŢILE

a. Homer îi prezintă pe zei antropomorfic .- nu erau mai buni decât oamenii .În “Iliada” apare înşelător ,răzbunător cu limbaj trivial .Sunt

nemuritori însă .- prin venele lor nu curge sânge ci “” ce le dă nemurirea - o mare parte din ei sunt omnipotenţi .- Hermes avea la picioare aripioare ca să zboare mai repede .- Credeau în soartă “” nu este zeitate ci o forţă latentă în faţa căruia zeii sunt

neputincioşi.- Lupta este între om şi soartă ,zeu şi soartă iar soarta învinge întotdeauna .- “Odisea” spune că la moarte în Hades umbra omului umblă tristă - cei care au relaţii (pile) ajung (puţini cei drept) în “Cîmpiile Elizee” un loc ceva mai bun

(Menelaus a ajuns acolo pentru că era ginerele lui Zeus).- Zeii nu sunt nici morali nici etici.

b. Hesiod prezintă zeii altfel.Poate pentru că era ţăran a făcut ca zeii să pară morali ,etici şi corecţi .

- prezintă şi o genealogie foarte complicată .- din Haos s-a născut Erebus şi Noaptea care nasc pe Eterul şi Ziua , tot din Haos s-a născut

Gea ce a născut pe Uranos .Cei doi sau căsătorit şi din ei s-au născut doisprăzece titani ( şase fraţi ,şase surori ) ,trei ciclopi şi trei monştri.

- Unul dintre cei doisprăzece titani ,Cronos,se răscoală împotriva tatălui şi-l castrează.Din sperma căzută în mare se naşte Afrodita iar din sângele de pe pământ se nasc “Eiriniile” (Funiile răzbunătoare) .

- Cronos şi-a eliberat fraţii din peşteră .- Cronos se căsătoreşte cu sora lui ,Rheacu care are şase copii .

a). Demeter – zeiţa fertilităţiib). Hades – zeul infernului c). Poseidon – zeul mărilord). Zeus – zeul supreme). Hera – zeiţa maternităţiif). Hestia – zeiţa forului familial

- Cronos (Timpul) supărat pe copii , cum îi face aşa-I mănâncă. Rhea ascunde pe Zeus şi-I dă lui Cronos o stâncă înfăşurată în scutece .

- Zeus creşte şi-l detronează pe Cronos exilându-l pe insula Fericiţilor - Începe era olimpiană odată cu donmia lui Zeus.- Împotriva lui se răscoală titanii (titanom ahia) dar îi biruie cu fulgere , apoi se luptă cu

giganţii (gigantomahia) născuţi din sângele lui Uranus.- Îl omoară pe Typhon – monstrul cu şase capete ajutat de omul Hermes.- În final cu doisprăzece zei mari au stratificat şi au format panteonul olimpian .

1. Zeus – tatăl tuturor zeilor ,zeul cerului având ca armă fulgerul.2. Poseidon – din zeul câmpiilor devine zeul mărilor3. Hera – soţia lui Zeus – protectoarea căsniciilor – Zeus o bătea rău.4. Atena – fica lui Zeus şi a lui Metis - zeiţa războiului.5. Apolo – fiu a lui Zeus şi a lui Metis - zeu al artelor şi al ordinii.6. Artemis – zeiţa vânătorii.7. Hermes – zeul somnului , drumurilor , hoţolor şi comerţului.8. Hepaistos – făcut de Hera fără Zeus , lucrează în Vulcan ca fierar.

- el o confecţionează pe Pandora

15


- era olog şi urât- este căsătorit cu Afrodita care-l înşeală cu toţi.

9. Ares – zeul războiului – Hepaistos l-a prins cu Afrodita în pat.10. Hestia – protectoarea familiei.11. Demeter – zeiţa fertilităţii .12. Afrodita – zeiţa dragostei – foarte influentă.

- inferiori acestora mai erau :1. Helios (Soarele).2. Selene (Luna).3. Leto.4. Dione.5. Dyonisos.6. Themis.7. Eros.

- Grecii mai aveau eroii – super oameni civilizaţi : 1. Castor & Pollus2. Prometeu 3. Hercule 4. Perseu 5. Teseu

LOCAŞURI DE CULT

- zeii locuiau în Olimp – locaşurile de jertfă erau pamănt – Somptuare- orientat spre răsărit ,luminat de soare ,formă dreptunghiulară- Panthenonul (pentru Atena) Templul lui Poseidon.

SACERDOŢIUL

- preoţii nu erau o castă , orice persoană de rang superior putea oficia- erau şi preotese .Erau îmbrăcaţi în alb şi purtau cununi pe cap.

JERTFELE

- în general animale - s-au adus şi umane dar puţine la începuturi- aveau multe sărbători ce se transformau în orgii- jocuri olimpice – tot la patru ani.

MANTICA

- dezvoltată în oracole – la Dodora şi la Delphi ( Pytia vorbea în limbi ).

CULTUL MORŢILOR

- la început înhumaţi apoi incineraţi .I se punea mortului un ban în gură pentru vamă- locul în care mergeau morţi era unul rău doar puţini reuseau să meargă în Câmpiile Elizee.- Zeii erau egoişti pentru că nu-I primeau pe oameni în cer la ei – de unde rezultă că aveau o

religie primitivă ,decăzută .

RELIGIA ROMANILOR

16


- primele triburi coborând dinspre nord au venit prin anul 1000 î.Hr.(siculi , osci , latini , sabeli , umbri ).

- În anul 753 î.Hr. se întemeiază Roma .A fost regat până în 509 apoi devine republică până în 31 î.Hr. când devine imperiu până în 476 d.Hr.

- Etruscii cu care au fost în simbioză i-au influenţat şi au dat o religie practică ce consta în respectarea strictă a ritualurilor.

DIVINITĂŢILE

1. Jupiter – zeul fulgerelor ,tunetelor , luminii , ploii , pădurilor .A fost numit Jupiter Optimus Maximus – zeul suprem ce era impus cu forţa tuturor popoarelor cucerite de romani.

2. Junona – soţia credincioasă a lui Jupiter – zeiţa luminii. Ocrotitoare a femeilor care nasc , a noilor născuţi .Avea o pasăre sacră – Gâsca – ( de aceea existau gâşte în Capitoliu ).

3. Marte – iniţial zeu al primăverii , apoi al războiului ,tată a lui Romulus şi Remus. Importanţa lui a crescut pentru că romanii erau mereu în război cu cineva .

4. Quirinius – sărbătorit la unsprăzece martie – zeu paşnic.5. Ianus – zeu al începuturilor , porţilor deschise.6. Vesta – zeiţa focului.7. Minerva – zeiţa vegetaţiei. 8. Diana – zeiţa vânătorii , maternităţii.9. Fortuna – zeiţa belşugului. 10. Saturn – zeul semănăturilor.11. Vulcan – zeu meşteşugar – fierar.12. Neptun – zeul mărilor .13. Mercur – zeul comerţului.14. Bachus – zeul vinului.

- mai erau foarte mulţi zei .Au avut şi împăraţi zeificaţi , apoi şi-au mărit panteonul pană la cădere.

- Fiecare casă avea zeul ei “penasi” , ficare cetăţean avea îngerul lui păzitor “geniul” ficare cetăţean avea zeu protector “lari”.

LOCAŞURILE DE CULT

- au copiat templele etrusce (pătrate) apoi pe cele greceşti (dreptunghiulare) - pe Capitoliu au avut un templu pentru triada : Jupiter, Junona, Minerva- aveau şi capele şi grote sacre.

PREOŢIMEA

- nu exista clasă sacerdotală. Preoţii erau funcţionari aleşi pentru o anumită perioadă sau membri ai unor familii nobile

- erau alcătuiţii în colegii şi corporaţii - în colegii intrau trei pontifices aleşi de popor în mod democratic .Unul era mai important şi

se numea pontifex maximus. Mai târziu împăraţii au cerut să primească pe viaţă aceste titluri (Constantin cel Mare a fost pontifex maximus).

17


- Colegiul flaminilor nu aveau dreptul să atingă fier , să vadă călăreţi ,să înopteze în altă casă . În secolul I nu a fost nici un candidat din cauza restricţiilor .

- Vestalele preotese pentru Vesta – intrau în slujbă la şapte – zece ani şi ieşeau la patruzeci trebuind să rămână virgine .În caz contrar erau îngropate de vii ,vestalele se bucurau de cinste în societate.

- Augurii – ghicitori .

JERTFE ŞI RITUALURI

- au existat jertfe umane şi animale , în anul 97 î.Hr. s-a interzis sacrificiul uman - rugăciunile erau de două tipuri - precaţii – rugăciune individuală

- supplicaţii – rugăciuni comune în caz de război- existau spălări ritualice - exista un cult privat în familii unde se aduceau jertfe şi rugăciuni “pater familias”

CULTUL MORŢILOR

- incineraţi sau înhumaţi “sit tibi terra levis” – să-ţi fie ţărâna uşoară - morţilor li se aducea mâncare de trei ori pe an- sufletele criminalilor se transforma în strigoi- morţii mergeau într-un loc nu prea plăcut- după 313 Iulian Apostatul a încercat să reinstaureze păgânismul (în 363) dar nu I-a reuşit. RELIGIA GETO-DACILOR

- Dacii s-au stabilit în Dacia în jurul anului 1000 î.Hr. dar primele documente despre ei le avem din 514 când perşii I-au biruit pe Dunăre

- În 335 Alexandru cel Mare i-a biruit şi el- Primul rege pomenit este Dromichaites 292 î.Hr. cu capitala la Helios - Burebista îi unifică pe daci în 75 – 44 î.Hr. cu capitala la Argedara - Mâna dreaptă a lui Burebista era Deceneu ce locuia ca mare preot într-o peşteră pe muntele

Kogaionon - Burebista încheie legături secrete cu Pompei care este însă învins la Pharsalos în 48 î.Hr.

Cezar şi Burebista mor în acelaşi an 44 î.Hr. asasinaţi .- După Deceneu care urmează pe tron în locul lui Burebista vine Comosius care este şi mare

preot şi rege - Urmează Scorilo apoi Duras- Durpaneus care abdică în 86 d.Hr. în favoarea lui Decebal - Decebal este învins de Traian în două războaie (101- 102) şi (105- 106) - Avem izvoare scrise despre ei – fragmente – Herodot , Strabo , Sofocle .

DIVINITĂŢILE

1. Gebeleizes – zeul cerului 2. Zamolxes – zeul vegetaţiei , pământului (Zamol = pământ) . Herodot

spune că Zamolxes a fost rob a lui Pitagora ,apoi plin de bani a plecat la geţi şi le-a vorbit despre viaţa de dincolo . S-a ascuns într-o peşteră – toţi au crezut că a murit .Peste trei ani a ieşit afară şi toţi au crezut că a înviat .Cei mai mulţi cred că Zamolxes a fost un personaj real care mai apoi a fost divinizat .

3. Bendis – echivalent al Dianei – creştinii – Sancta Diana = Sânzâiana4. “Cavalerul Trac” – mai apare în sculpturi (un fel de Sfântul Gheorghe)

18


Zeul suprem era uranic , templele erau fără acoperiş – coloane din lemn şi piatră .Au existat şi grote şi înălţimi sacre.

SACERDOŢIUL ŞI JERTFELE

- religie a jertfelor : animale ,vegetale şi umane (la 4 ani un trimis) - preoţii erau aleşi dintre tarabostes - marii preoţi – Deceneu , Comosicus , Zenta - Deceneu a interzis carnea şi vinul .A dat ordin să se scoată toată viţa de vie - Aveau o mantică dezvoltată .Preoţii erau şi vindecători folosind medicina tradiţională .

V.Pârvan – “în afară de jertfa umană odată la patru ani cultul getic pare să fi constat ca şi la ceilalţi barbari nordici ,din practici ,ceremonii şi incantaţii vrăjitoreşti ,preotul fiind un medic-vrăjitor iar Marele Preot cunoscând semnele cerului pe temeiul cărora putea face preziceri şi oracole”

V.Pârvan “Getica” pg.94

VIAŢA VIITOARE – CULTUL MORŢILOR

- credeau într-o lume mai bună dincolo . Mergeau râzând la moarte - cei ce mureau în luptă ajungeau direct la Zamolxes- În jurul anului 600 î.Hr. incinerarea se generalizează .Aşa credeau că ajung mai repede la cer- Mortul se priveghea trei zile .Nopţile de la priveghi erau pline de veselie.

MITOLOGIA ROMÂNEASCĂ

- încreştinarea timpurie a fărâmiţat şi pulverizat caracterul unitar al Mitologiei Româneşti ,aceasta o găsim ajunsă la noi prin :

a). ceremonialuri populare enigmatice – sărbători băbeşti b). folclorul epic – balade , basmec). superstiţii şi descânteced). ritualul magic semiprofanator din priveghiul mortului

Panteonul – nu este un panteon propriuzis pentru că nu poate servi un cult ,dar sunt personaje mai des întâlnite şi ierarhizate diferit.- divinităţi sincretice – Dumnezeu , Hristos , Sfântul Soare , Sâmpetru , Maica Domnului ,

Sfânta Vineri- semizei – Zburătorul , Crăciun ,Crăciuneasa - zâne bune – Iana Sânzâiana , Sora Soarelui , Sânzâianele- zâne rele – Ielele , Rusalii - demoni – Căţelul Pămâtului , Mama Pădurii , Baba Cloanţa , Moşu Codrului - monştri – Zmeul , Ghionoaia- Dumnezeu nu este capul mitologiei ,El este un moşneag bun cu barbă

Trăsături specifice

- lumea este populată de duhuri rele care pot fi păcălite de şiretenia omului - destinul este implacabil – nu poate fi schimbat – fatalism cosmic- credinţa într-un tărâm secund – paralel – nu este paradisiac în sens biblic , aici timpul poate fi

oprit dar întorcându-te acasă îmbătrâneşti imediat- caracter pastoral – Dumnezeu ,cioban bătrân , Sâmpetru – patronul lupilor , Zmeii –

proprietari chiaburi de oi , Mioriţa – oaie oracol .

19


RELIGIA HINDUSĂ

- india - 700 milioane locuitori ce vorbesc 1625 limbi- are rădăcini istorice de 6000 de ani - India vine de la fluviul Indus- Hinduismul este totalitatea credinţelor religioase ale indienilor din care fac parte : sikismul ,

budismul şi jainismul - Hinduismul este eterogen- În funcţie de dezvoltarea sa doctrinară deosebim mai multe forme de hinduism:

1. HINDUISMUL VEDIC

- înainte de 2000 î.Hr. India a fost locuită de o populaţie negroidă dravichienii- prin 1500 î.Hr. au năvălit arienii , triburi idoeuropene iar pe structura religioasă a lor

constituindu-se Hinduismul Vedic.a. Panteonul

- avea 330 milioane de zei1. INDRA – zeul furtunii şi al războiului 2. VARUNA – păstrătorul moralităţii , el scotea păcatele oamenilor la iveală3. AGNI - zeul focului

- cult al naturii în general

b. Aspecte particulare - elementele naturii , aştri au fost zeificaţi dar niciodată antropomorfic- rta – ordinea cosmică . Varuna nu a creat lumea el doar a organizat-o- khatenoteism – au încercat să pună un zeu central care să ia din funcţiunile celorlalţifără însă

să-I doboare de pe piedestal- nu I-a interesat viaţa de dincolo.Cereau zeilor să le mărească viaţa aceasta cât mai mult .

2. HINDUISMUL SACERDOTAL SAU BRAHMANIC

- aduce necesitatea jertfei pentru a menţine ordinea în univers- a scăzut credinţa în zei pentru că au considerat că sacrificiul este suficient - reacţia la sacrificiu şi împărţirea în caste a dus la apariţia budismului şi jainismului.- două doctrine fundamentale :

a). Karma – fapte b). Samsara – întrupare

- ciclu veşnic : naştere moarte renaştere . – datorită faptelor bune .- toţi renasc - zei , copaci , pietre- toţi zeii se contopesc într-o singură entitate numită Brahman- realitatea ce ne înconjoară este doar un vis, iluzie (maya) - ca să poţi cunoaşte adevărata realitate ultimă (Brahman) trebuie să faci exerciţii psiho -

fizice - YOGA până ce intri în transă şi te cuplezi cu Brahman şi intri în stare de eliberare MOKSA

3. HINDUISMUL MEDIEVAL

- aduce cu sine triada : a). BRAHMA – zeu de gen masculin (deci nu Brahman) depărtat de lume

20


b). ŞHIVA – marele zeu , simbolizat prin lingam (organ sexual masculin) , distrugătorul şi generatorul vieţii - patronul asceţilorc). VISNU – simbolul iubiri nepătimaşe , unul din avatarurile sale e : KRIŞNA , ISUS, BUDA , MAHATMA GANDI .

- azi indienii sunt politeişti – tot cu 330 milioane de zei- sunt împărţiţi în cinci caste :

1. brahmanii – preoţii2. ksatiya – domnitorii3. vaysias – negustorii şi ţăranii4. sudras – servitorii5. paria – cei de care nimeni nu are nevoie

- vaca este animalul sacru considerată mamă a lumii- urina şi balega ei mâncată şi sfinţeşte şi curăţeşte păcatele- ca să ajungi fericit dincolo , pe patul morţii trebuie să ţii o coadă de vacă în mână- închinarea la templu – zeul este scos afară de preoţi ce rostesc o “mantră” (silabă , cuvânt ,

nume de zei – această silabisire se numeşte japa) ATENŢIE STĂRUINŢE !!!!!! - Gangele este considerat fluviu sfânt izvorât de la picioarele lui VIŞNU . Zeci de mii de

pelerini vin pentru a se scălda aici - Raiul şi iadul sunt realităţi vremelnice , un suflet între două transmigrări este pedepsit sau

răsplătit pentru un timp scurt - apoi o ia de la capăt .

REZISTENŢA LA HINDUISM - JAINISMUL -

- mişcare reformatoare – împotriva sacrificiilor , a castelor şi neputinţei de a ieşi din Karma- VARDAHMANA – 599î.Hr. – întemeietor principal non violenţei şi a umblării în pielea

goală - Nu omoară nici macar o furnică - Ei nu acceptă credinţa într-o realitate supremă .Deşi nu cred într-un dumnezeu nu doresc să

se numească atei. - Sufletul JIVA trebuie să iasă din trupul cel rău (gnosticii)- Faptele trebuiesc înlăturate prin asceză .Moartea prin înfometare voită este eroism.- Conduita lor are cinci principii :

1.- nu vatămi nici o fiinţă vie2.- nu minţi3.- nu furi4.- nu ai relaţii sexuale5.- renunţi la lume

- pentru laici sexul este lăsat liber dar adulterul interzis- azi sunt în lume aproximativ 1,5 milioane de jaini priviţi ca o sectă a hinduismului

BUDISMUL

- apărut în 500 î.Hr. – întemeiat de prinţul SIDDHARTA GAUTAMA- la 29 ani , după ce avea un copil şi trăieşte în lux – devine ascet- rămâne tot nefericit. Apoi se dedă desfrâului – şi tot nefericit - capătă iluminarea sub un smochin .Apoi se autonumeşte BUDDHA- La 80 de ani din cauză că a mâncat prea multă carne de porc cu ciuperci moare de indigestie.- Învăţătura lui :

a). – viaţa este supusă suferinţei b). – originea suferinţei este în dorinţă

21


c). – încetarea suferinţei este posibilă prin înlăturarea dorinţei d). – drumul spre acestă încetare este reprezentat de cărarea nobilă

- cu misionari buni acest concept se răspândeşte rapid în Sri Lanca , Birmania , Thailanda , Indo – China , China , Coreea ,Japonia , Tibet ,

- după ce Budda a murit fară să lase un cult practic , Buddismul s-a împărţit în două :

a). HINAYANA

- vehicolul mic - chipul ascetic al călugărului - cine a făcut bine se transformă în infinit trecâd în nirvana- cine a făcut rău se transformă în câine- ei nu cred că există suflet. După moarte ramân doar faptele

b). MAHAYANA

- cea mai raspândită formă- fiecare poate ajunge Buddha- în loc de asceză trebuie dragoste pentru Buddha şi pentru oameni.Aşa ajungi la iluminare şi

deci în nirvana - Budismul timpuriu l-a considerat pe Buddha învăţător .Mahayana îl consideră zeu.

RITUALURI ŞI CEREMONII

- prezentarea de ofrande – flori , apă , lumânări- adorat chipul lui Buddha – moaştele lui – dinţii prin toată Asia- ceremonii zilnice , lunare şi anuale- În India , Budismul este foarte slab reprezentat dar a împânzit Asia - A doua religie misionară după creştinism şi Islamism ISLAMISMUL

- islam = supunere- musulman = supus- Allah = Dumnezeu- Religie ce-şi pune temeliile în 600 d.Hr. şi umple lumea arabă- A început la reacţia împotriva politeismului şi a dominaţiei străine

1. ÎNTEMEIETORUL RELIGIEI – MAHOMED – 570-630

- făcea parte din tribul Quarişiţilor, este crescut de bunici (rămas orfan de la 6 ani) - la 25 de ani se căsătoreşte cu Khadija (40 de ani) văduvă bogată cu care are 7 copii- era un om singuratic – se retrăgea în peşteri la rugăciune (luată de la creştini) - centrul vieţii religioase arabe era la Mecca unde era o piatră sfântă Kaba , aici se făceau

pelerinaje şi se adorau Allah şi trei zeiţe : Manat (soarta) , Allat (forma feminină a lui Allah) şi Al – Uzza (prea puternica)

- îngerul Gabriel se arată lui Mahomed în peşteră arătându-I o carte pe care-l obligă să o citească . Această carte este Coranul . Dictarea Coranului a fost însoţită de convulsii puternice , accese de febră şi răcirea trupului

- în momentul în care loveşte în zeii tribului Qurait este exclus - în 615 fuge în Etiopia cu 70 de credincioşi

22


- în 622 la 24 septembrie credincioşii fideli ai lui Mahomed fug (Hegira) şi se întâlnesc cu Mahomed la Medina

- Mahomed făcuse în 619 o călătorie extatică la cer călare pe un cal înaripat şi a văzut raiul şi iadul

- Aici fixează reguli pentru rugăciune , post , milostenie şi pelerinaj- În 624 impune ca rugăciunea să se facă spre Mecca nu spre Ierusalim pentru că piatra Kaba

este mai veche decât Templul fiind construită de Avraam - El spune că Islamismul este voia lui Dumnezeu care a văzut pervertirea iudaismului şi

creştinismului . Islamismul este succesorul creştinismului aşa cum acesta a fost succesorul iudaismului

- Atacă caravane – adună adepţi – alungă din cetatea Medina pe toţi iudeii - În 629 împreună cu 2000 de credincioşi primeşte dreptul de a intra în Mecca pe care o

cucereşte în 630 distrugând toţi idolii.- În 632 moare în braţele uneia dintre cele 9 soţii (Aişa) . Mormântul lui este loc sacru.

2. DOCTRINA

A. Dumnezeu.

- mărturisirea lor este scurtă : Nu există altă divinitate decât Allah , iar Mahomed este profetul său

- Allah este cel ce ridică şi coboară , dădătorul şi păstrătorul vieţii, iertătorul- Are 99 de nume sublimeî- A făcut cunoscută voia sa prin aleşi: Adam , Avraam , Moise şi Isus. Dar pentru că oamenii

nu au ascultat la trimis pe Mahomed cu , Coranul.

B. Coranul.

- logosul lui Dumnezeu , voia sa - format din 114 capitole cu 6219 versete- în el se pot recunoaşte frânturi de texte din Vechiul Testament şi apocrife

C. Îngerii.

- creaţi cu scopul de a-L revela pe Dumnezeu oamenilor- Gabriel este căpetenia îngerilor- Ei se luptă cu îngerii răi ai lui Satan (Şeitan) care a căzut pentru că nu a vrut să se închine lui

Adam- Duhurile libere (Jinn) fac şi ele rău oamenilor

D. Profetismul.

- Dumnezeu vorbeşte oamenilor prin profeţi- În Coran sunt amintiţi 25 din cei 100000 care au fost- Primii 6 profeţi importanţi sunt : Adam , Noe , Avraam , Moise , Isus , Mahomed- Mahomed încheie ciclul , după el nu mai pot fi alţi profeţi

E. Escatologia.

- există o zi de judecată - vor trece sufletele pe o punte subţire cât un fir de păr

23


- cei răi vor cădea în iad - cei buni în rai unde vor mânca pilaf de berbec , vor bea apă rece şi vor avea câte femei vor

dori (hurii)- înainte de ziua judecăţii vor avea loc fenomene cosmice . Un soi de Anticrist va veni dar va fi

învins

3. VIAŢA RELIGIOASĂ

- fiecare bărbat credincios are cinci obligaţii mari :a). – mărturisirea credinţei – Sahada – Nu este alt Dumnezeu decât Allahb). – rugăciunea de cinci ori pe zi – Salatc). – milostenia pentru cei săraci – Zakatd). – postul obligatoriu de la 14 ani – Saume). – pelerinajul la Mecca – Hagi

- postul mare Ramadan ţine o lună . Din zori şi până seara târziu nu este voie să mănânci , să bei , să miroşi parfum , să fumezi şi să ai relaţii sexuale (noaptea toate acestea sunt îngăduite)

- poţi să ai maximum patru neveste - adulterul este interzis – divorţul este liber- se admite căsătoria cu femei creştine , dar nu se admite ca musulmancele să se căsătorească

cu alţii din altă religie - la Mecca în pelerinaj trebuie mers o dată pe an în cel mai rău caz o dată în viaţă- se venerează sfinţii (Wali) luptătorii- se venerează relicve cu puteri vindecătoare - locaşurile de cult se numesc Moschei sau geanii cu turnuri (minarete) de unde muesinul cântă

chemândui pe credincioşi la rugăciune - conducătorul comunităţii religioase este şeicul- se adună la rugăciune vinerea . Acolose predică şi se fac temenele - la treisprăzece ani băieţii sunt tăiaţi împrejur

4. CULTUL MORŢILOR

- morţii sunt înhumaţi în mare grabă , spălaţi şi îmbrăcaţi în alb sunt puşi în firide în ziua morţi- există un fel de purgatoriu , apoi cei ce nu au făcut păcate prea mari sunt duşi în rai - raiul este plin de desfătări

IUDAISMUL

- “eber” = venit de dincolo de peste râu - au venit prin Avraam din Chaldeea apoi Moise , Exod şi s-au stabilit pe actualele

amplasamente

1. IZVOARE

- Vechiul Testament – Noul Testament - Manuscrisele la Marea Moartă - După 70 – Literatura rabinică formată din :

a). Mişna – redactată de Iuda haNoşi- cuprinde 523 de secţiuni – este repetarea Torei , consemnând legea orală

b). Ghemara – comentariul la Mişna

24


Ghemara + Mişna = Talmudul – din Ierusalim – 220 - 400 - din Babilon - 200 – 650 (8744 pagini)

- Talmudul cuprinde povestiri cu caracter moralizator de conduită (Halaka)- În Evul Mediu ben Maimonide (1135 - 1204) încearcă să concilieze Tora cu Aristotel pe

care-l axează deasupra prorocilor Vechiului Testament - Metafizica lui este enunţată în 13 crezuri de natură gnostică - Scrie “Ghid pentru cei nedumeriţi” cu 13 articole de credinţă iudaice

c). Kabala - (kbl = tradiţie) – interpretarea textului biblic prin tehnici literare şi numerice . Biblia ascunde sensuri obscure doar pentru iniţiaţi.

- Moise ben Maimonide pretinde că fiecare cuvânt din Biblie este alcătuit din numele lui Dumnezeu

- Reguli cabalistice - Ghemahia – constă în atribuirea unui număr fiecărei litere numindu-se apoi

- Notorikon – fiecare literă a unui cuvânt este inţială pentru alt Cuvânt. - Temara – tehnică de anagramare. Cuvinte formate din aceleaşi literedar diverse.

e). Sepher Yetzira “Cartea Creaţiei” – dare de seamă rezumativă asupra modului cum Dumnezeu a dat naştere universului cu ajutorul celor 32 sephiroturi (22 litere + 10 cifre) (fiecare literă şi cifră era acoperirea unui atribut a lui Dumnezeu).

f). Zahaul (Sepher ha Zahar) – “Cartea Splendorii” – autorul este Moise din Leon , are 1000 de pagini , vorbeşte despre universuri paralele în care poţi ajunge prin extaz mistic. Cel mai

spectaculos caz de trăire mistică a fost a lui Abraham Abufalia (1240 zaragoza) ce în 1280 încearcă să-l convertească pe Papa din Roma la Iudaism . Iudeii sicilieni l-au recunoscut ca

Mesia Practica ceva ce aducea a Yoga . Iudeii şi azi se roagă cu capul între genunchi aşa cum i-a învăţat acesta .

2.TEOLOGIAun Dumnezeu pentru un popor idolatru , idolatria condamnată “Să nu ai alţi Dumnezei”- comunică cu aleşii prin teofanii , semne , profeţii , preoţie , legăminte - pentru evrei semnul legământului cu Dumnezeu era tăierea împrejur

3. LOCAŞURI DE CULT

- popor de păstori fără sanctuare la început . În timpul exodului au construit un cort pentru chivot şi în faţa căreia se aduceau jertfe

- regalitatea instaurată aduce ideea de Templu. În mintea lui David şi prin mâinile lui Solomon se realizează în 7 ani

- Nebucadneţar îl dărâmă prima dată . Reclădit în 70 d.Hr. este dărâmat de Titus - Nevoia de închinare este acoperită de sinagogi ,care este însă o şcoală nu o casăde

rugăciune . Aici se tălmăceşte Tora ce stă în cutia Tebah.- Tălmăcirea este asigurată de Rabini ce nu sunt preoţi ci consilieri cu multă învăţătură- Serviciul religios se desfăşoară de trei ori pe zi (ora 9 , ora 15 , după apus)- Oficiantul cultului KAZAN – ul rosteşte rugăciuni - Bărbaţii stau în faţă iar femeile în spate - O sinagogă începe cu 10 bărbaţi peste 13 ani

4. SACERDOŢIUL

25


- patriarhii au fost preoţi pentru casa lor - apoi Dumnezeu a instituit preoţia din neamul lui Levi cu Aron - mare preot- aveau haine şi slijbe speciale- azi există un cult particular – în fiecare vineri seara şi sâmbătă capul familiei conduce

închinarea

5. PROFEŢIA

- loc special în cultura evreilor. Au avut şi şcoli de profeţi - cei mai mari rabi au fost Ntan , Isaia , Ieremia , Ezechiel , Daniel , Ilie , Elisei apoi cei 12

mici. Toţi au prezis venirea lui Mesia.

6. JERTFELE

- exclusiv animaliere – animale curate , bucate curate - (doar Avraam cu Isaac) – dar este încercarea credinţei- Iefta – dar obiceiul l-a luat de la păgâni nu Dumnezeu I-a poruncit- Jertfa era - parţială - ardea doar grăsimea restul era consumat ca hrană- - totală - (holocaust)- jertfele se aduceau la Templu , dar după distrugerea lui jertfele au încetat

7. SĂRBĂTORILE

- 1. Ziua de SABAT – zi de odihnă în mod obişnuit- 2. ROŞ – HA – SANA (anul nou – începutul lui septembrie) – sărbătoare tristă- 3. YAM KIPPUR – ziua purificări – a doua zi de anul nou- 4. SUKKOT – sărbătoarea corturilor , ţine şapte zile - 5. HANUKKA – decembrie , aminteşte de purificarea Templului făcută de Iuda Macabeul - 6. PURIM – victoria Esterei asupra lui Haman (la 10 săptămâni după Hanukka)- 7. PESAH – Paştele- 8. SAVVOT – sărbătoarea săptămânilor – Rusaliile

8. DESTINUL UMAN ŞI CREDINŢA ÎN VIAŢA DE DINCOLO

- omul (adam = ţărână) - împăratul Creaţiei cade în Eden - trebuie Mântuitor să-l împace cu Dumnezeu - Mesia este aşteptat să vină de mii de ani - Trupul mortului este necurat . Au voie să-l atingă familia - Şapte zile era plâns familie cu capul în pământ - Sufletul merge în Şeol , trupul în Beth – Olam casa veşniciei - 11 luni după aceea în fiecare seară se rostesc rugăciuni pentru ca mortul să ajungă la un loc

bun- Majoratul – la 13 ani se serbează acasă - Căsătoria – la sinagogă . Se pune un văl peste amândoi . Se dau 6 binecuvântări - Circumcizia – la 8 zile după naştere (o face Mohelul )- Evreii habotnici :

- Micul talit – o bucată de stofă sub haină- Marele talith - când moare cineva - Filacteriile - cutiuţe metalice sau de lemn în care sunt puse citate din Tora - Mesuza – cutiuţă pe capătul uşii în care se păstrează texte din Tora

- Rituri - askenazi – evrei germani , polonezi – limba idiş

26


- sefarzi - proveniţi din Spania , Portugalia - limba latină

9. DISPOZIŢII SACRE

1. CIRCUMCIZIUNEA – legământul cu Dumnezeu2. DECALOGUL – (Exod 20) 3. ŞEMA – (Deutronom 6:4-9 ; 13-21 ; Numeri 15 : 37-41)4. MĂRTURISIREA DE CREDINŢĂ (CREZUL – Moise ben Maimonide)

Cele 13 articole de credinţă ale lui Maimonide

1. Dumnezeu este Creatorul şi Domnitorul tuturor lucrurilor . El singur a făcut , face şi va face toate lucrurile

2. Dumnezeu este Unul . Nu există nici o unitate asemănătoare în vreun fel .3. Dumnezeu nu are corp. Conceptele fizice nu I se aplică4. Dumnezeu este primul şi ultimul 5. Este potrivit să ne rugăm numai lui Dumnezeu . O persoană nu se poate ruga la altcineva sau

la altceva6. Toate cuvintele profeţilor sunt adevărate 7. Profeţia lui Moise este absolut adevărată . El a fost căpetenia tuturor profeţilor , atât a celor

ce l-au precedat cât şi acelor ce l-au succedat8. Întreaga Tora de care dispunem în prezent este cea care i-a fost dată lui Moise 9. Tora nu va fi schimbată şi Dumnezeu nu va da niciodată o alta 10. Dumnezeu cunoaşte toate faptele şi gândurile omului 11. Dumnezeu îi răsplăteşte pe cei ce repetă poruncile Sale şi-i pedepseşte pe cei ce păcătuiesc

împotriva Lui12. Mesia va veni13. Morţii vor fi readuşi la viaţă.

27

istoria religiilor

Documents