Criminalistica “Compendiu de criminalistica”, autor Prof. Lazăr Cârjan, editura Fundaţiei România de Mâine, 2004

1. Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii:, pag. 9 2. Care carte dintre cele enumerate mai jos este consideratã ca fundamentalã pentru aparitia

Criminalisticii ca stiintã autonomã:, pag. 9

3. Cum a fost definitã Criminalistica de cãtre fondatorul ei:, pag. 9 4. Criminalistica este o stiintã:, pag. 9-10 5. Metode împrumutate de criminalisticã din Fizicã:, pag. 10

6. Metode împrumutate de Criminalisticã din Chimie:, pag. 10

7. Metode împrumutate de Criminalisticã din Medicinã: :, pag. 10

8. Metode împrumutate de Criminalisticã din Matematicã:, pag.10

9. Cine este autorul dictonului: ,,Odatã cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele”:, pag. 13

10. Care din activitãtile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii:, pag. 10

11. Sistemul (ramurile) Criminalisticii:, pag. 10

12. Ce cuprinde Criminalistica tehnicã:, pag. 10

13. Ce se întelege prin Criminalisticã tacticã:, pag. 11

14. Ce se întelege prin Criminalisticã metodologicã:, pag. 11

15. Legãtura Criminalisticii si Dreptul Penal constã în:, pag. 11

16. Legãtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezidã în:, pag. 12

17. Precizati cui apartine maxima: ,,Timpul lucreazã în favoarea infractorului”:, pag. 13

18. Precizati dacã exista o relatie intre factorul timp si descoperirea faptuitorului:, pag. 14

19. Primul manual de criminalisticã a fost tipãrit de:, pag.9

20. Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale Criminalisticii: , pag. 12-13

21. Principiul identificãrii în Criminalisticã înseamnã: , pag.13-14 22. Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cãruia sãvârsirea unei infractiuni

determinã modificãri materiale în mediul înconjurãtor, presupune: , pag.13

23. Prezumtia de nevinovãtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: , pag.13

24. Principiul operativitãtii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: , pag.13

25. Cine este autorul sintagmei: ,,Nu poate exista infractiune fara urme”:, pag.13

26. Categorii de probe pe care le oferã Criminalistica: , pag.14

27. Probele asociative sunt acele probe care: , pag.14

28. Probele disculpante stabilesc: , pag.14

29. Precizati care dintre urmãtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le oferã Criminalistica: , pag.14

30. În ce documente se regãsesc primele reguli de cercetare a înscrisurilor: , pag.14

31. Prima expertizã criminalisticã a scrisului, cunoscutã, dateazã din: , pag.14

32. Când a apãrut lucrarea ,,Traité des inscriptions en faux” de F. Raveneau, apreciatã de Edmond Locard ca ,,lucrare capitalã” în grafoscopie? , pag.15

33. Expertiza graficã are ca obiect: , pag. 14-15

34. Recunoasterea vinovatilor dupa semnalmente, a fost introdusa de: , pag.15

35. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometricã: , pag.15

36. Sherlock Holmes avea cunostinte profunde de: , pag.16

37. Cine a fãcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare: pag. 16

38. Cine a descris pentru prima data crestele papilare intr-o teza de doctorat: , pag.17

39. În ce an a fost publicatã prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub semnãtura lui Sir Francis Galton: , pag.17

40. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopicã în Argentina: , pag.17

41. În 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopicã elaborat de: , pag.17

42. Cine a propus, pentru prima datã în lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnatilor: , pag.17

43. Ce tarã a introdus, pentru prima datã în lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor, în 1894; , pag.17

44. Cine a utilizat, pentru prima datã în lume, amprentele papilare pentru identificarea infractorilor: , pag.17

45. Cine a publicat prima carte de dactilocopie: , pag.17

46. Cine a scris “Traité des inscriptions en faux”:, pag.15

47. Cine a publicat prima carte de medicinã legalã din România, în anul 1860: , pag.18

48. În ce an a luat fiintã primul serviciu fotografic la Politia Capitalei: , pag.18

49. Cine a publicat, în 1904, primul Manual tehnic de medicinã legalã care constituie, în acelasi timp, primul manual de Criminalisticã din tara noastrã? , pag.18

50. Cine a publicat “Elemente de politie tehnica-dactiloscopia”, in 1937: , pag.19

51. Cine este autorul cãrtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit”, apãrutã în anul 1914: , pag.19

52. Serviciul de identificare judiciara s-a infiintat in: , pag.18

53. Cine este autorul cãrtii ,,Grafologia si expertizele în scrieri. Anonimul – falsul, cu 204 autografe si documente grafologice”, elogiatã de J. Crèpieux-Jamin ti Edmond Locard: pag.19

54. Cine este autorul lucrãrii: „Expertiza graficã, stiintificã si expertiza caligraficã”, apãrutã în 1928: , pag.19

55. Cine a publicat, în 1930, cartea ,,Dactiloscopia în serviciul justitiei”:, pag.19

56. Autorul lucrãrii ,,Tactica si tehnica perchezitionãrii” (1941) este: , pag.19

57. Cine a introdus dactiloscopia în România: , pag.18

58. Cine este autorul primului curs de Criminalisticã, în 1951? , pag.20

59. În ce an a luat fiintã, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric pe lângã Palatul de Justitie? , pag.18

60. Precizati scopul final al identificãrii în Criminalisticã: , pag.22

61. Care premisã, din cele de mai jos, nu este specificã identificãrii criminalistice : , pag.23

62. Identificarea, dupa Paul Kirk, reprezinta: , pag.22

63. Individualitatea presupune: , pag.22

64. Premisele stiintifice ale identificãrii criminalistice sunt: , pag.23

65. Reflectivitatea este însusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezintã sub urmãtoarele forme: , pag.23

66. Care principii nu sunt caracteristice identificãrii criminalistice: , pag.24

67. Stabilirea apartenentei de gen, presupune: , pag.24

68. Identificarea individuala, constituie: , pag.24

69. Examinarea comparativa, presupune: , pag.25

70. Cine a formulat, pentru experti: ,,Dacã existã cea mai micã îndoialã, exprimati-o”:, pag.25

71. Cine a fãcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul sãu sã exprime îndoiala tot atât de clar ca si certitudinea”:, pag.25

72. Care sunt metodele examinãrii comparative: , pag.25

73. Care regulã este gresitã pentru obtinerea modelelor de comparatie: , pag.25

74. Urmele pot fi clasificate dupã urmãtoarele criterii: , pag.52-54

75. Prin martor, potrivit legii, se întelege: , pag.253

76. Receptia senzorialã, realizatã prin senzatii si perceptii, depinde de: , pag. 255

77. Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mãrturiei: , pag.255

78. Precizati care termeni nu intrã în categoria factorilor de bruiaj: , pag.255

79. Dupã factorul creator, urmele se clasificã în: , pag.58

80. Dupã factorul primitor, urmele se clasificã în: , pag.58 81. Dupã esenta lor, urmele se clasificã în: , pag.58

82. Urmele formã pot fi: , pag. 58

83. Urmele de suprafatã pot fi: , pag.54

84. Urmele de stratificare si de destratificare pot fi: , pag.54

85. Dupã mãrime, urmele pot fi: , pag 54

86. Dupã modul de formare, urmele pot fi: , pag 55

87. Dupã tip sau naturã, urmele pot fi: , pag 54-55

88. Urmele deprinderi pot fi: , pag 57

89. Urmele substantã includ: , pag 56

90. Urmele pot contribui la clarificarea urmãtoarelor aspecte: , pag 52

91. Poroscopia studiaza: , pag 87

92. Identificarea poroscopica este posibila datorita: , pag 87

93. Pentru a fi comparati porii vor fi mariti de: , pag 87

94. Relevarea urmelor papilare pe suprefete cromate sau nichelate se face cu: , pag 89

95. Relevarea urmelor papilare proaspete pe hartie se face cu: , pag 89

96. Prin urmã a infractiunii dupa I. Mircea, se întelege: , pag 52 97. Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificãrii urmelor dupã modul de

formare: , pag 55

98. Dupa L. Ionescu, urmele de contact sunt: , pag 55

99. Dactiloscopia are ca obiect: , pag 59

100. Zonele desenului papilar de pe falangeta sunt separate de: , pag 62

101. Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare”: , pag 59

102. Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sãgeatã: , pag 67

103. Precizati ce reprezintã desenul papilar indicat prin sãgeatã: , pag 73

104. Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sãgeatã: , pag 66,75

105. Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin: , pag 67

106. Cârligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin: , pag 66

107. Butoniera este desenul papilar caracterizat prin: , pag 66

108. Detaliile desenului papilar cu frecventã rarã de aparitie sunt: , pag 66-81

109. Care zona a desenului papilar este cea mai importanta pentru identificare: , pag 62

110. Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente? , pag 91

111. Cine a accentuat aspectul calitativ în dactiloscopie, afirmând cã: ,,Patru sau cinci puncte bine grupate în centrul figurii, într-o manierã exceptionalã, conving mai mult decât 12 sau 15 bifurcatii rãspândite la periferia desenului? , pag 91

112. Care sunt proprietatile desenelor papilare: , pag 61

113. Amprentele latente sunt: , pag 61

114. Care desen nu reprezinta delta albã: , pag 62

115. Care rãspuns este gresit pentru delta neagrã: , pag 62

116. Care sunt tipurile de bazã ale desenului papilar: , pag 63-64

117. Precizati care denumire nu corespunde detaliului reprezentat grafic: , pag 65-81

anastomoza

bifurcatie

inelul

118. Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmãtoarele metode: , pag 90

119. Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin: , pag 89

120. Fixarea procesuala a urmelor papilare se face prin: , pag 90

121. Care este numãrul minim de detalii caracteristice necesar în multe tãri, printre care si Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare: , pag 91

122. Care dintre urmele create de picioare servesc la identificare certa a autorului: , pag 92

123. Elementele cararii de pasi: , pag 93

124. Cãrarea de pasi oferã informatii cu privire la: , pag 93

125. In ce situatie urma creata de picior cu ciorap serveste la identificare: , pag 92

126. Lungimea pasului reprezinta:, pag. 93

127. Unghiul de mers este dat de: , pag 93

128. Care dintre elementele cararii de pasi este constant: , pag 93

129. Care urme de picioare se ridica cu pelicula adeziva: , pag 95 130. Precizati care dintre modalitatile de ridicare a urmelor enumerate mai jos este considerata moderna:

, pag 95

131. Urmele de dinti oferã informatii despre: , pag 95-96

132. Urmele de comparatie la dinti se iau prin: , pag 96

133. Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rãspunde cu certitudine la una dintre urmãtoarele întrebãri: , pag 95-96

134. Fixarea procesuala a urmelor de dinti se face prin: , pag 95

135. Urmele de dinti pe piele sunt detectate prin: , pag 96

136. Care sunt exigentele privind ridicarea obiectului purtator de urme de dinti: , pag 96

137. Urmele de buze pot fi sub forma: , pag 96

138. Urmele de buze pot fi supuse unor examinãri fizico-chimice si biologice, inclusiv testului ADN, pentru stabilirea: , pag 97

139. Amprentele de urechi nu pot fi: , pag 97

140. Urmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt: , pag 97

141. Se recomandã ca urmele de urechi sã fie comparate în mãrime naturalã prin: , pag 97

142. De regulã, urmele de ureche nu pot fi: , pag 97

143. Identificarea urechii se obtine prin: , pag 97

144. Ridicarea urmelor de sânge se face prin: , pag 98

145. Descoperirea urmelor de sânge comportã dificultãti în situatiile: , pag 98

146. Depistarea petelor de sânge se face: , pag 98

147. Când se recolteazã sânge de la un cadavru se vor preciza: , pag 98

148. Cromatina sexuala serveste la: , pag 99

149. Sangele nazal contine: , pag 99

150. Cercetarea urmelor de sange va fi orientata: , pag 98

151. Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange determina: , pag 99

152. Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomandã: , pag 97

153. Obiectele în stare udã, purtãtoare de urme de sânge, se ambaleazã: , pag 99

154. Expertiza biocriminalisticã a urmelor de sânge nu poate stabili: , pag 98-99

155. Prin expertiza urmelor de salivã se poate stabili: , pag 100

156. Urmele de spermã se fixeazã prin: , pag 101

157. Urmele seminale prezintã interes pentru investigarea criminalisticã a urmãtoarelor infractiuni: , pag 101

158. Precautiile la ridicarea urmelor seminale sunt impuse de: , pag 101

159. Pentru ridicarea urmelor seminale se recomandã: , pag 101

160. Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalisticã a urmelor seminale: , pag 102 161. Care este timpul de supravietuire a spermatozoizilor intravaginal la femei în viatã: , pag 102

162. Cum este preferabil sã se recolteze firele de pãr de la persoanele suspecte: , pag 103 163. Cum se recomandã sã se recolteze firele de pãr: , pag 103 164. Expertiza firelor de pãr determinã: , pag 103

165. Precizati anul in care Oswald Avery a stabilit rolul ADN in transmiterea ereditara: , pag 107

166. Ce nu se recomandã la locul faptei în cazul prelevãrii amprentei genetice: , pag 111

167. Avantajele amprentei genetice: , pag 109-110

168. ADN-ul este prezent în toate celulele nucleate din: , pag 109

169. Care dintre personalitatile enumerate a afirmat ca RFIP si PCR formeaza impreuna piatra de temelie a profilului ADN: , pag 108

170. Pentru identificarea faptuitorului prin amprenta genetica este nevoie de: , pag 110

171. Ce se interzice la recoltarea probelor ADN: , pag 110-113

172. Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei: , pag 30

173. Avantajele fotografiei judiciare sunt: , pag 29

174. Fotografia judiciarã operativã (de fixare) cuprinde: , pag 30

175. Fotografia judiciarã de examinare cuprinde : , pag 30

176. Fotografiile care fixeazã locul faptei si punctele de reper sunt: , pag 31 177. Fotografia care redã scena infractiunii într-un singur cadru este denumitã: , pag 31

178. Fotografia prin care se înlãturã zonele „oarbe” este denumitã: , pag 31

179. Fotografia panoramicã se realizeazã prin fotografieri succesive ale subiectului, folosindu-se urmãtoarele tehnici: , pag 31

180. Primele reguli stiintifice despre fotografia judiciara apar in 1904 in: , pag 29

181. Fotografia judiciarã trebuie sã fie: , pag 30-32

182. Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict) se realizeazã: , pag 31

183. Fotografia de detaliu nu este specifica: , pag 31

184. Avantajele fotografiei digitale: , pag 32

185. Cadavrele vor fi fotografiate: , pag 32

186. Scara de executare a fotografiei de identificare este: , pag 33 187. Fotografia de urmãrire se executã: , pag 33

188. Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi: , pag 33

189. Precizati dacã fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei: , pag 33

190. Fotografia judiciarã de examinare în radiatii vizibile poate fi: , pag 34

191. Fotografia de ilustrare nu se foloseste: , pag 34

192. Fotografia de comparare se obtine: , pag 35

193. Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile se realizeaza prin: , pag 35

194. Din fotografia judiciarã de examinare nu fac parte: , pag 34 195. La identificarea persoanei dupã fotografie se folosesc urmãtoarerle procedee: , pag 137

196. În realizarea metodei portretului vorbit nu se tine cont de: , pag 128-137

197. In Romania, metoda portretului vorbit sau a semnalmentului descriptiv a fost introdusa de: , pag 128 198. La realizarea portretului vorbit se vor respecta urmãtoarele reguli: , pag 129

199. Descrierea semnalmentelor se face: , pag 129

200. La realizarea portretului vorbit, nu se folosesc: , pag 128-137

201. Tatuajul ca semn particular se descrie dupa: , pag 133

202. Metoda supraproiectiei constã în: , pag 136

203. Semnalmentele statice ale unei persoane: , pag 129

204. Semnalmentele dinamice cuprind: , pag 133-135

205. Pãrul unei persoane, dupã forma sa, poate fi: , pag 130

206. Sprâncenele unei persoane, dupã amplasare, pot fi: , pag 130

207. Conturul nasului unei persoane poate fi: , pag 131

208. In identificarea cadavrelor necunoscute metoda antropologica va fi inlocuita cu: , pag 137

209. Expertiza criminalisticã a vocii si vorbirii se bucurã de reusitã dacã: , pag 139

210. Prin expertiza criminalisticã a vocii si vorbirii (fonocriminalisticã) pot fi lãmurite: , pag 139

211. Identificarea cadavrelor dupã metoda Gherasimov-Riscutia se realizeazã prin: , pag 136 212. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale împuscãturii: , pag

159-160

213. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale împuscãturii: , pag 159-160

214. Directia de tragere se stabileste prin: , pag 160

215. Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste: , pag 158-159

216. Urmele de perforare sunt compuse din: , pag 157

217. Proiectilele pot fi asimilate cu: , pag157

218. Forma rupturilor provocate de gaze (stelarã, cruce, lipsa de material) depinde de: , pag 159

219. Stabilirea distantei de tragere la armele de vanatoare se face dupa: , pag 160 220. La stabilirea vechimii unui înscris se iau în calcul: , pag 183

221. Vechimea actelor dactilografiate nu depinde de: , pag 183 222. Caracteristici generale ale scrisului sunt: , pag 184 223. Caracteristici particulare ale scrisului sunt: , pag 185

224. Falsul prin inlaturare de text se realizeaza prin: , pag 186-187

225. Falsul prin imitarea scrisului se realizeaza prin: , pag 187-188

226. Falsul prin adaugare de text este o forma tipica a: , pag 187

227. Sub aspectul caracteristicilor, cercetarea locului faptei este o activitate: , pag 220

228. Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie sa ia una din urmatoarele masuri: , pag 224

229. Care dintre urmatoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este falsa: , pag 223

230. Ce activitati nu se executa in faza statica a cercetarii locului faptei: , pag 228-229

231. Ce activitati nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei: , pag 229-230

232. Ce se intelege prin fixarea procesuala a locului faptei: , pag 221-223

233. Ce nu trebuie sa se consemneze in procesul-verbal de cercetare a locului faptei: , pag 221-223 234. Importanta cercetarii locului faptei: , pag 220

235. Cercetarea locului faptei se efectueaza: , pag 221 236. In procesul-verbal de cercetare a locului faptei nu se mentioneaza: , pag 223

237. Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie sa ia urmatoarele masuri: , pag 224

238. In faza dinamica a cercetarii locului faptei nu se permite: , pag 229 239. Care factori sunt de natura obiectiva si influenteaza marturia: , pag 256

240. Care factori sunt de natura subiectiva si influenteaza marturia: , pag 256

241. Cum trebuie sa fie intrebarile adresate martorilor: , pag 258

242. Particularitatile pe care le prezinta varsta martorilor minori intre 10-14 ani: , pag 262 243. In care grupa de varsta minorul are o conduita contradictorie, fiind dispus sa exagereze: , pag262

244. Precizati cum se face ascultarea bolnavului mintal: , pag 263

245. Particularitatile procedeelor tactice de ascultare a persoanei vatamate: , pag 266-267

246. Declaratia invinuitului sau inculpatului are o valoare probanta: , pag 268-269

247. Care este cea mai tipica atitudine a invinuitului sau inculpatului: , pag 270

248. Daca exista mai multi inviniuti sau inculpati, care vor fi ascultati la inceput? , pag 274

249. Invinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care: , pag 275

250. Valoarea probanta a testarii poligraf: , pag 278.