Traducere neutorizată

INSTRUCŢIUNI PRACTICE CU CARACTER NERESTRICTIV PRIVIND

PROTECŢIA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE PREZENŢA AGENŢILOR

CHIMICI LA LOCUL DE MUNCĂ

(Articolele 3, 4, 5, 6 şi punctul I al Anexei II din Directiva 98/24/CE)

Comisia EuropeanăDirecţia Generală pentru Angajare, Afaceri sociale

şi Egalitate de ŞanseUnitatea D.4

Manuscris terminat în iunie 2005

1

INTRODUCERE

1. OBIECTIVUL ŞI IMPORTANŢA INSTRUCŢIUNILOR PRACTICE

Directiva 98/24/CE privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenţi chimici (HG nr. 1218/2006) are ca bază juridică articolul 137 din tratatul Uniunii Europeane şi stabileşte, prin urmare, condiţii minime de securitate şi sănătate în muncă pe care Statele membre trebuie să le aplice, lăsându-le libertatea de a adopta reglementări mai stricte în acest domeniu.

Prezentul document răspunde cerinţelor articolului 12.2 al Directivei 98/24/CE (art. 43 din HG nr. 1218/2006) referitor la elaborarea, de către Comisia Europeană, a îndrumărilor practice privind articolele 3, 4, 5 şi 6, precum şi punctul 1.3 din anexa II a acestei directive (Art. 10, 16, 17 20(4), Anexa 2 pct. 1.3 la HG nr. 1218/2006). Este important, deci, să se sublinieze că prezentul document nu acoperă totalitatea textului directivei, ci doar aspectele conţinute în aceste articole, respectiv:

metodele de măsurare şi evaluare ale concentraţiilor atmosferice prezente la locul de muncă pentru compararea cu valorile limită de expunere profesională stabilite în Directiva 2000/30/CE (anexa 1 la HG nr. 1218/2006).

evaluarea riscurilor

principiile generale de prevenire

măsurile specifice de prevenire şi protecţie

supravegherea sănătăţii lucrătorilor expuşi la plumb şi la derivaţii ionici ai acestuia.

Obiectivul acestor instrucţiuni practice este de a sprijini Statelor membre la elaborarea politicilor lor naţionale şi de a facilita aplicarea reglementarilor lor referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. Deşi aceste instrucţiuni au un caracter de recomandare şi sunt nerestrictive, Statele membre vor trebui să ţină cont de acestea, pe cât posibil, conform prevederilor articolului 12.2 din Directiva 98/24/CE (art. 43 din HG nr. 1218/2006).

Prezentul document stabileşte liniile generale ale acţivităţii de prevenire în cazul prezenţei agenţlori chimici la locul de muncă şi propune unele instrumente practice care să permită respectarea acestor aspecte concrete, cum este evaluarea riscurilor. Aceste instrumente trebuie considerate ca un ajutor pentru Statele membre în vederea implementării corecte a reglementarilor lor naţionale, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, fără a considera, totuşi, aceste instrumente ca fiind singurul mijloc care permite facilitarea implementării.

Este important de menţionat că există unele probleme practice legate de identificarea periculozităţii agenţilor chimici sau de evaluarea riscurilor care decurg din acestea. Este vorba de următoarele cazuri:

substanţe neclasificate ca fiind periculoase (din cauza lipsei de periculozitate sau a faptului că nu există suficiente informaţii, în special privind efectele pe termen lung, ceea ce face ca acestea să fie considerate nepericuloase atât timp cât nu sunt disponibile alte date);

substanţe pentru care informaţiile sunt suficiente pentru o clasificare corectă conform Directivei 67/546/CEE (OG nr. 200/2000), dar care ar putea antrena o subestimare sau o supraestimare a periculozităţii lor;

2

preparate clasificate conform Directivei 1999/45/CE (HG nr. 92/2003), pentru care evaluarea proprietăţilor lor periculoase poate fi mai puţin severă decât evaluarea proprietăţilor fiecăreia din substanţele care le compun.

Acest document nu tratează într-o manieră exhaustivă problematica care rezultă din aceste cazuri. De aceea este recomandat ca Statele membre să elaboreze instrucţiuni mai detaliate în acest sens.

2. DEFINIŢII

Pentru interpretarea corectă a acestor instrucţiuni practice se propun în continuare comentarii la definiţiile conţinute la art.2 al Directivei 98/24/CE (art. 5 HG nr. 1218/2006).

Un agent chimic este orice element sau compus chimic, pur sau în amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat sau eliberat, mai ales sub formă de deşeu, prin orice activitete profesională, fie că este produs intenţionat sau nu, fie că este pus pe piaţă sau nu.

Se crede adesea că utilizarea agenţilor chimici şi riscurile asociate se limitează la industriile chimice şi conexe, cum ar fi industria farmaceutică sau industria petrolului, care, în mod fundamental, fabrică agenţii chimici. Aceasta opinie este total eronată, căci astăzi utilizarea agenţilor chimici este practic universală, nu numai în procesul de muncă, dar şi în activităţile casnice, educative şi recreative (care depăşesc domeniul de aplicare a Directivei 98/24/CE) (HG nr. 1218/2006) sub formă de produse de curăţenie, adezivi, cosmetice etc. Rezultă de aici că riscurile legate de aceşti agenţi pot ameninţa un mare număr de locuri de muncă atât în industrie cât şi în agricultură sau servicii.

Printre activităţile care, chiar dacă nu sunt propriu-zis «chimice», au înregistrat în cursul ultimilor ani o creştere mare în utilizarea agenţilor chimici, se remarcă în special:

construcţiile şi activităţile complementare (tâmplărie, vopsitorie, instalaţii de apă, de gaze, de electricitate etc.);

curăţătoriile profesionale, mai ales în mediile industriale şi cele ale unor servicii cum ar fi spitalele pentru care calitatea curăţării este critică;

spitalele, care folosesc numeroşi agenţi chimici cum sunt anestezicele, sterilizantele, citostaticele etc.;

industria tratării reziduurilor ale căror reziduuri proprii sunt (sau conţin) adesea agenţi chimici şi care, în plus, utilizează chiar agenţi chimici incorporându-i în proces pentru a obţine rezultatele dorite;

agricultura, în special agricultura intensivă în care este foarte frecventă combinarea utilizării de incinte de cultură închise sau semi închise (sere) cu utilizarea masivă de agenţi chimici de diverse tipuri, în special de pesticide.

Se menţionează un ansamblu neexhaustiv de activităţi «nechimice» în care utilizarea agenţilor chimici este foarte frecventă:

prelucrările mecanice

atelierele mecanice

imprimeriile

3

farmacii, magazine de cosmetice

laboratoarele

restaurarea de opere de artă

saloanele de coafură, înfrumuseţare etc.

Un agent chimic periculos (ACP) este:

i) orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca substanţă periculoasă definite la anexa VI la Directiva 67/548/CEE (Anexa 1 la HG nr. 490/2002), fie că acea substanţă este sau nu clasificată în temeniul directivei menţionate, cu excepţia substanţelor care întrunesc numai criteriile de clasificare ca substanţe periculoase pentru mediu;

ii) orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare a preparatelor periculoase în sensul Directivei 88/379/CEE (1) (HG nr. 92/2003), fie că acel preparat este sau nu clasificat în temeiul directivei menţionate, cu excepţia preparatelor care întrunesc numai criteriile de clasificare a substanţelor periculoase pentru mediu;

iii) orice agent chimic care, deşi nu întruneşte criteriile de clasificare ca fiind periculoas conform punctelor i) şi ii), poate prezenta un risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor din cauza proprietăţilor sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice şi modului în care acesta este utilizat sau prezent la locul de muncă, inclusiv orice agent chimic a cărui valoare limită de expunere profesională este stabilită în virtutea articolului 3 (art.10 din HG nr. 1218/2006).

(1) Înlocuită de Directiva 1999/45/CE.

Este important să se sublinieze că proprietăţile toxicologice sau fizico-chimice ale agenţilor chimici nu sunt singurele criterii care le determină periculozitatea conform acestei directive. În acest sens, temperatura sau presiunea la care agentul este suspus, capacitatea sa de a înlocui oxigenul într-o incintă sau modul de utilizare sau manipulare constituie caracteristici de periculozitate în virtutea punctului iii).

Astfel, vaporii de apă pot constitui un risc dacă sunt, de exemplu, la 1500C iar un solid inert sub formă de pulbere respirabilă se poate de asemenea dovedi un pericol. (Unele State membre dispun de o valoare limită de expunere profesională pentru acest caz, ca particule neclasificate altfel).

Pericolul este proprietatea intrinsecă a unui agent chimic susceptibil de a avea un efect dăunător.

Conform acestei definiţii şi precedentelor, atât proprietăţile intrinseci ale agentului chimic (fizico-chimice şi toxicologice) cât şi modul de utilizare sau prezent la locul de muncă constituie periculozitatea agentului chimic atunci când acestea sunt susceptibile de a avea un efect dăunător.

Riscul este probabilitatea pe care o atinge potenţialul de dăunare în condiţiile de utilizare şi/sau de expunere.

Pentru a evalua riscul, intervin deci două variabile: vătămarea şi probabilitatea ca aceasta să se producă. Prin urmare, trebuie cunoscute la fel de bine atât periculozitatea

4

intrinsecă a agentului chimic cât şi condiţiile de utilizare şi de manipulare, inclusiv măsurile de prevenire şi protecţie existente.

Astfel, se poate spune că, în cazul prezenţei acidului sulfuric într-o întreprindere, va exista întotdeauna un pericol. Cu toate acestea, se poate vorbi de un nivel de risc aproape inexistent dacă acidul sulfuric este păstrat în recipiente etanşe cu sisteme de securitate, dacă procesul se desfăşoară în vase închise etc.

Prezentul document menţionează şi alte concepte a căror definiţie nu apare în Directiva 98/24/CE (HG nr. 1218/2006). În continuare sunt definite aceste concepte în sensul în care sunt utilizate în prezentele instrucţiuni practice.

O expunere la agenţii chimici este orice situaţie legată de procesul de muncă desfăşurat în condiţii normale, în care se constată prezenţa unui agent chimic care vine în contact cu lucrătorul prin piele sau prin inhalare.

Un accident cauzat de agenţii chimici este un eveniment anormal care se produce în timpul procesului de muncă, instantaneu şi neaşteptat, şi care provoacă o expunere bruscă a lucrătorilor la agenţii chimici periculoşi sau la energia pe care aceştia din urmă o degajă.

3. MECANISME CARE STAU LA ORIGINEA EFECTELOR DĂUNĂTOARE CAUZATE DE AGENŢII CHIMICI

Agenţii chimici pot avea efecte dăunătoare asupra organismului uman, fie direct fie prin generarea unei forme de energie care se poate dovedi dăunătoare pentru sănătatea umană.

În primul caz, pentru ca un agent chimic să poată dăuna direct asupra organismului, este absolut necesar (dar nu suficient) că moleculele acestui agent să intre în contact cu un punct al acestui organism.

Vătămarea se poate manifesta rapid, respectiv imediat, după contact (efect acut) sau se poate manifesta după o perioadă lungă de expuneri repetate (efect cronic).

Din alt punct de vedere, vătămarea se poate manifesta în punctul de contact dintre agentul chimic şi organism (piele, aparatul respirator, aparatul digestiv), caz în care se vorbeşte despre efect local, sau se poate manifesta, după un proces de absorbţie şi de distribuţie în organism, în mai multe puncte ale acestuia, indiferent de locul unde s-a produs contactul (efect sistemic). Efectele locale pot fi, de exemplu, iritaţia căilor respiratorii cauzată de inhalarea de amoniac sau arderea pielii ca urmare a unui contact cu acid sulfuric. Dintre exemplele de efecte sistemice, se pot menţiona leziunile hepatice cauzate de inhalarea unor solvenţi sau leziunile neurologice cauzate de inhalarea vaporilor de mercur.

In cel de-al doilea caz, efectul dăunător este provocat de energia degajată ca urmare a combustiei sau exploziei agenţilor chimici susceptibili să antreneze acest tip de fenomene.

Incendiile la locul de muncă pot sta la originea unor arsuri grave pentru lucrători, în special dacă nu s-au luat măsurile în caz de urgenţă corespunzătoare; aproape invariabil, acestea aduc daune grave patrimoniului întreprinderii.

5

Exploziile se produc în urma unei reacţii bruşte de oxidare sau de descompunere cauzată de creşteri de temperatură, de presiune sau de creşteri ale celor doi parametri în acelaşi timp. Din cauza caracterului lor practic instantaneu, exploziile au în general efecte foarte grave atât asupra persoanelor cât şi asupra bunurilor.

Având în vedere potenţialului distructiv al exploziilor, Uniunea Europeană a publicat Directiva 94/9/CE (HG nr. 752/2004) privind aparatele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive şi Directiva 1999/92/CE (ATEX) (HG nr. 1058/2006) privind lucrul în atmosfere explozive. Comisia Europeană a publicat ghid de bune practici referitor la celel două directive.

4. STRUCTURA GHIDULUI ŞI RAPORTAREA LA DIRECTIVA 98/24/CE

Tabelul 1 - Concordanţa conţinutul ghidului cu textul directivei 98/24/CE

PARTEA CAPITOL TITLUArt.din

Directiva 98/24/CE

Art.dinHG 1218/06

Partea I Identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor1. Identificarea şi evaluarea riscurilor legate de

prezenta ACPArt. 4.6 Cap.II,

Secţiunea 1, art. 12-16

2. Principii de prevenire pentru eliminarea sau reducerea maximă a riscurilor

Art. 5.2 Cap.II, Secţiunea 2, art. 17

3. Masuri specifice de protecţie şi prevenire pentru controlul riscurilor

Art. 6.2 Cap.II, Secţiunea 3, art. 20

Partea II Controlul biologic şi supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor expuşi la plumb şi la derivaţi săi ionici

Secţiunea 1.3Anexa II

Secţiunea 1.3Anexa 2

Partea III BibliografieANEXE

Anexa 1 Fraze de risc (R) şi de securitate (S) şi combinaţiile lor *

Anexa 2 Metode simplificate de evaluare a riscurilorAnexa 3 Exemple de aplicare a principiilor de prevenire şi

a măsurilor specifice în două procese industriale Anexa 4 Evaluarea cantitativă a expunerii la agenţi

chimiciAnexa 5 Metode standardizate de măsurare a

concentraţiilor de ACP în aerul de la locul de muncă în vederea comparări cu valorile limită de expunere profesională

Art. 3.10 Cap. I, Secţiunea 3, art. 10

Anexa 6 Fişe de metode de analiză a plumbului şi a derivaţilor săi ionici în aer şi în sânge

* Anexele 5 şi 6 la HG 490/2002

6

5. LEGISLAŢIE COMPLEMENTARĂ DIRECTIVEI 98/24/CE

În continuare este prezentată o listă neexhaustivă a reglementărilor aplicabile în Uniunea Europeană care completează Directiva 98/24/CE. Acestea pot fi împărţite în patru grupuri:

a) Identificarea ACP

Directiva Consiliului 67/548/CEE şi modificările şi adaptările sale la progresul tehnic privind alinierea dispoziţiilor legislative, reglementare şi administrative privind clasificarea, ambalajul şi etichetarea substanţelor periculoase (OG nr. 200/2000).

Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi adaptările sale la progresul tehnic privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase (OG nr. 200/2000).

Directiva 91/155/CEE a Comisiei, modificată prin directiva 2001/58/CE, care stabileşte modalităţile sistemului de informare specifică privind preparatele periculoase (fişe tehnice de securitate) (OG nr. 200/2000).

b) Securitate chimică

Directiva 96/82/CE a Consiliului privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. Decizii ulterioare ale Comisiei privind aplicarea sa (HG nr. 95/2003).

Directiva 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere explozive (HG nr. 752/2004).

Directiva 1999/92/CE privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive (HG nr. 1058/2006).

c) Lucrări cu anumiţi ACP

Directiva 2003/18/CE a Parlamentului european şi a Consiliului din 27 martie 2003 care modifică Directiva 83/477/CEE a Consiliului privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest (HG nr. 1875/2005).

Directiva 2004/37/CE a Consiliului privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia muncitorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni în muncă (HG nr. 1093/2006).

d) Transportul mărfurilor periculoase

Instrucţiuni tehnice pentru transportul de materiale periculoase pe cale aeriană [OACI (1)].

Codul maritim internaţional de mărfuri periculoase [IMDG (2)].

1 Organizaţia aviaţiei civile internaţionale2 Codul maritim internaţional de mărfuri periculoase

7

97/C 267/16. Propunere de directivă a Consiliului referitoare la alinierea legislaţiilor Statelor membre în domeniul transportului de materii periculoase pe cale navigabilă (şi modificări)

Transportul materialelor periculoase pe cale fluvială [ADN(3)]

Acord european privind transportul internaţional de materiale periculoase pe cale rutieră [ADR (4)]. (HG nr. 1374/2000).

Regulament privind transportul internaţional de materiale periculoase pe cale ferată [RID (5) - Directiva 96/49/CE (până la Directiva 2004/89/CE) privind armonizarea legislaţiilor Statelor membre în domeniul transportului mărfurilor periculoase pe calea ferată (Ordin nr. 224/2004).

Este obligatoriu, bineînţeles, să nu se ia în considerare caracteristicile specifice ale lucrătorilor deosebit de sensibili în perioada aplicării Directivei 98/24/CE, în special a Directivei 94/33/CE privind protecţia tinerilor în muncă (Ordin nr. 753/2006) şi a Directivei 92/85/CEE privind protecţia maternităţii la locurile de muncă (OUG nr. 96/2003).

Partea a III a acestui document, care prezintă bibliografia, conţine alte directive şi reglementari care completează Directiva 98/24/CE (HG nr. 1218/2006).

3 Recomandarea privind transportul internaţional de mărfuri periculoase pe cale navigabilă4 Acord european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase5 Regulament internaţional de transport feroviar al mărfurilor periculoase

8

PARTEA I

IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTROLUL RISCURILOR PE CARE LE IMPLICĂ PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI PERICULOŞI LA LOCUL DE MUNCĂ

1. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCULUI LEGAT DE PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI LA LOCURILE DE MUNCĂ

1.1. SURSE DE INFORMARE ASUPRA PERICULOZITĂŢII AGENŢILOR CHIMICI

Agenţii chimici prezenţi la locurile de muncă pot sta la baza riscurilor pentru sănătatea sau securitatea lucrătorilor din cauza:

proprietăţilor lor periculoase (fizico-chimice sau toxicologice) (de exemplu produs exploziv sau sensibilizant)

temperaturii sau presiunii la care sunt folosite la locurile de muncă (de exemplu vapori de apă la 1500C)

capacităţii lor de a înlocui oxigenul din atmosferă la locurile de muncă (de exemplu gaz inert sub presiune)

formei sub care se găsesc la locurile de muncă (de exemplu solid inert sub formă de pulbere respirabilă).

Pentru a determina riscurile posibile legate de prezenţa agenţilor chimici la locurile de muncă, este deci absolut necesar să se cunoască proprietăţile periculoase ale agenţilor chimici şi forma sub care sunt utilizaţi sau prezenţi.

Informaţiile despre proprietăţile periculoase ale agenţilor chimici prezenţi la locurile de muncă, prima etapă a evaluării acestor riscuri, pot fi obţinute din sursele indicate în cele ce urmează.

1.1.1. Eticheta

Potrivit legislaţiei care decurge din directivele europene privind clasificarea, ambalarea, etichetarea şi sistemul de informare specific substanţelor şi preparatelor chimice (denumite „produse chimice”), toate recipientele care conţin produse chimice periculoase trebuie să fie etichetate conform unui model definit. Excepţie face cazul distribuţiei în vrac. Totuşi, dacă produsul este transportat, acesta va face obiectul unei etichetări specifice pentru transport.

Conţinutul etichetei (a se vedea fig. I.1) furnizează informaţii privind:

a) natura produsului chimic;

b) producătorul sau furnizorul;

c) periculozitatea intrinsecă a produsului legată de proprietăţile sau de efectele sale, care include următoarele date:

Clasificarea produsului potrivit categoriilor de periculozitate definite. Această clasificare este prezentată printr-o combinaţie de simboluri şi indicaţii de pericol

9

(a se vedea cadrul I.1). Simbolurile permit atragerea atenţiei cu uşurinţă asupra caracteristicilor generale ale periculozităţii produsului.

Frazele de risc R atribuite produsului, alese din lista prezentată în anexa nr. 1 (anexa III la Directiva 67/548/CEE) (Anexa 5 la HG nr. 490/2002). Aceste fraze descriu efectele concrete ale produsului asupra sănătăţii omului şi asupra mediului sau riscurile pentru securitate; constituie o informaţie fundamentală care trebuie să fie luată în considerare la evaluarea riscurilor.

Frazele de securitate S atribuite produsului din cele prezentate în anexa nr. 1 (anexa IV a directiva 67/548/CEE) (Anexa 6 la HG nr. 490/2002). Acestea sunt recomandări de prudenţă de care trebuie ţinut cont în momentul manipulării sau utilizării produsului.

Informaţiile conţinute de etichetă se găsesc şi în fişele tehnice de securitate împreună cu alte date importante.

Informaţii despre periculozitatea agenţilor chimiciEticheta Pictograme, frazele R şi SFişele tehnice de securitateGhiduri practice Recomandări ale Comisiei EuropeneLegislaţie Valori limită de expunere profesionalăAlte surse (baze de date, internet…)

Figura I.1 – Etichetarea produselor chimice

Identificarea pericolelor (potrivit anexei II aa Directiva 67/548/CEE) (anexa 1 la HG 490/2002)

T (Toxic)T+(Foarte toxic

X n (Nociv)X i (Iritant)

C (Corosiv) F (Foarte inflamabil)F+ (Extrem de inflamabil)

O (Oxidant) E (Exploziv) N (Periculos pentru mediu)

Remarcă: Simbolurile „toxic”, „nociv” şi „iritant” se pot aplica produselor sensibilizante, cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, aceste produse fiind identificate printr-o frază R caracteristică

Identificarea produsului(Substanţă sau preparat)

T F ABCD – 33 Toxic Foarte inflamabil Conţine …..

R 11-23/25: XXX S.A.Toxic prin inhalare si prin înghiţire Str. DCA…Foarte inflamabil Tel ….

S 7-16-24-45:A se păstra containerul/recipientul închis ermetic.A se păstra departe de orice flacără sau sursă de scântei. Fumatul interzis.A se evita contactul cu pielea.În caz de accident sau boală, a se consulta imediat medicul (Dacă este posibil, a i se arăta eticheta).

Descrierea riscului (Frazele R)

Măsuri preventive (Frazele S)

Compoziţia (Lista substanţelor periculoase pe care le conţine preparatul, după concentraţie şi toxicitate)

Numele responsabilului pentru comercializare (nume, adresă şi telefon)

10

1.1.2. Fişele Tehnice de Securitate

Fişa Tehnică de Securitate (FTS) completează eticheta, furnizând informaţii pe care aceasta din urmă ar putea să nu le conţină.

Potrivit dispoziţiilor legislative citate mai sus, furnizorul unui agent chimic periculos, ambalat sau în vrac, trebuie să dea utilizatorului profesional o FTS a produsului livrat. Furnizorul unui preparat trebuie, de asemenea, la cererea utilizatorului profesional, să îi dea acestuia din urmă o FTS atunci când preparatul, deşi neclasificat ca periculos, conţine cel puţin o substanţă clasificată periculoasă pentru sănătate sau mediu sau o substanţă pentru care există valori limite de expunere profesionale, la o concentraţie ≥ 1% (greutate) pentru preparatele negazoase şi ≥ 0,2% (volum) pentru preparatele gazoase.

Scopul FTS este de a informa eficient şi suficient utilizatorul profesional despre periculozitatea unui produs pentru sănătate, securitate şi mediu şi pentru a-i permite să evalueze riscurile legate de utilizarea acestuia de către lucrători precum şi să evalueze periculozitatea altor agenţi chimici în caz de înlocuire.

Aceste fişe trebuie redactate în limba ţării unde produsul va fi livrat; trebuie de asemenea, să fie datate iar conţinutul trebuie actualizat în funcţie de informaţiile noi disponibile; modificările trebuie comunicate destinatarului.

Informaţiile conţinute de FTS sunt împărţite în 16 capitole, potrivit modelului definit în directiva 91/155/CEE, modificată de Directiva 2001/58/CE (Anexa 5 la HG nr. 92/2003), şi anume:

1. Identificarea substanţei/ preparatului chimic periculos şi a firmei sau întreprinderii

2. Compoziţia/informaţii despre ingresiente3. Identificarea pericolelor substanţei/

preparatului chimic periculos4. Măsuri de prim ajutor5. Măsuri de combatere a incendiilor6. Măsuri împotriva pierderilor accidentale

7. Manipulare şi depozitare8. Controlul expunerii/protecţiei individuale

9. Proprietăţi fizice-chimice ale substanţei/ preparatului chimic periculos

10. Stabilitate şi reactivitate11. Informaţii toxicologice12. Informaţii ecologice13. Măsuri privind evacuarea substanţei/

preparatului chimic periculos14. Informaţii privind transportul15. Informaţii privind reglementările specifice

aplicabile 16. Alte informaţii

Cadrul I.1 – Clasificarea, simbolurile şi categoriile de pericol (Anexa 4 la HG 490/2002)

11

EExploziv

OOxidant

F+

Extrem de inflamabil

FFoarte

inflamabil

T+

Foarte toxic

TToxic

Xn

Nociv

CCorosiv

Proprietăţi sau efecte

Categoriile de pericol

Identificare Proprietăţi sau efecte

Categoriile de pericol

IdentificareFi

zico

-chi

mic

e

Explozivi

Efe

cte

spec

ifice

asu

pra

sănă

tăţii

Can

cerig

eni

Cat. 1şi 2

R45 sau R49

TToxic

Oxidanţi Cat. 3

R40

Xn

Nociv

Extrem de inflamabili

Mut

agen

i

Cat. 1şi 2

R46

TToxic

Foarte inflamabili

Cat. 3

R68

Xn

Nociv

Inflamabili R10

Toxi

colo

gice

Foarte toxici

Toxi

ci p

entru

repr

oduc

ere

Cat. 1şi 2

R60, R61

TToxic

Toxici Cat. 3

R62 sau R63

Xn

Nociv

Nocivi

Efe

cte

asup

ra m

ediu

lui

Per

icul

oşi p

entru

med

iu

R52, R53, R59(1)

NPericulos

pentru mediu

Corosivi

12

Xi

Iritant

Iritanţi

(1) În acest caz, se pot utiliza în mod alternativ frazele R sau pictograma

Informaţiilor conţinute într-o FTS sunt esenţiale pentru o analiză a pericolelor legate de un produs. Din acest motiv, FTS este o sursă de informaţii de bază pentru evaluarea riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locurile de muncă. Cadrul I.2 prezintă o schemă a utilizării datelor conţinute în diverse paragrafe ale fişei.

Sensibilizanţi

Prin inha- lare

Xi

Iritant

Princontact cutanat

Xi

Iritant

Importanţa FTS justifică organizarea, la nivelul întreprinderii, a unui serviciu specific care să asigure utilizarea şi valoarificarea acestora.

Cadrul I.2 – Aplicabilitatea fişei tehnice de securitate (*)

Informaţii generale Paragraful- Numele producătorului şi furnizorului 1- Compoziţia chimică 2- Proprietăţi fizice şi chimice 9

Utilizare Paragraful- Utilizări recomandate şi restricţii 16- Manipularea şi depozitarea 7 şi 15- Protecţia utilizatorului 8- Valori limită de expunere 8 şi 15- Limitări la comercializare şi la expunerea lucrătorilor 15

Transport Paragraful- Precauţii şi recomandări 14- Periculozitate pentru transport 14

Pericole Paragraful- Securitate: inflamabil, exploziv, reactiv 3,9 şi 10- Sănătate: toxic 3 şi 11- Mediul înconjurător: ecotoxicitate 3 şi 12

Eliminare Paragraful- Reziduuri/deşeuri, reciclare 13

În caz de urgenţă Paragraful- Primul ajutor 4- Incendiu 5

13

- Vărsare/scurgere 6

(*) Sursa: Uniunea Industriilor Chimice/DT 62.

Cadrul I.3 rezumă acţiunile unei bune gestionări a FTS. Aceste acţiuni au mai multe obiective:

Crearea şi menţinerea unui registru actualizat cu FTS care corespunde produselor chimice utilizate în întreprindere, ţinând legătura cu furnizorii, ceea ce permite de asemenea, primirea de informaţii necesare asupra produselor, informaţii care nu se regăsesc în FTS.

Compararea informaţiilor conţinute de FTS cu eticheta produselor chimice şi condiţiile de utilizare în întreprindere; această comparaţie este obligatorie când apare o nouă FTS sau o nouă versiune a acesteia.

Utilizarea informaţiilor conţinute în FTS la evaluarea riscurilor la locul de muncă şi în cadrul altor acţiuni precum:

- la elaborarea instrucţiunilor de securitate;- la formarea lucrătorilor;- la informarea lucrătorilor;- în caz de urgenţă (incluzând şi informarea adecvată destinată serviciilor

exterioare care intervin în caz de urgenţă).

Punerea la dispoziţia serviciilor de medicină a muncii a FTS pentru a fi utilizate la evaluarea riscurilor şi în cadrul supravegherii sănătăţii, ţinând cont de eventualul sfat al acestor servicii la elaborarea procedurilor în caz de urgenţă.

Punerea FTS la dispoziţia lucrătorilor sau a reprezentaţilor acestora.

Cadrul I.3 – Gestionarea şi utilizarea fişei tehnice de securitate (*)

CONDUCEREA ÎNTRPRINDERII(Serviciul de prevenire)

Analiză încrucişată:proprietăţile produsului ↔ condiţii de utilizare

EVALUAREA RISCURILOR LA LOCURILE DE MUNCĂ

Clasificarea şi gestionarea FTS

Verificarea coerenţei între FTS şi eticheta produsului

Supravegherea sănătăţii

Medicul de medicina munciiFurnizorul

produsului

Ultima formă a FTS

Servicii externe de prevenire

Organizarea protecţiei şi prevenirii(locuri de muncă, mediu înconjurător)

Formarea lucrătorilor

Instrucţiuni de securitate

Informarea lucrătorilor

Proceduri în caz de urgenţă

Acţiune Rapoarte

14

(*) Sursa: Uniunea Industriilor Chimice/DT 62.1.1.3. Valori limită de expunere profesională şi valori limită biologice

Valorile limită de expunere profesională şi valorile limită biologice sunt parametri de referinţă specifici, utilizaţi pentru evaluarea riscurilor de expunere la agenţii chimici la locul de muncă.

Valorile limită pot fi de două tipuri, după cum au fost stabilite ţinând cont exclusiv de criterii de sănătate sau ţinând cont, în plus, de criterii de prevenire. În primul, caz aceste valori constituie referinţe pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor. În cel de al doilea caz, care include limitele agenţilor genotoxici (cancerigeni şi mutageni) (Anexa 3 la HG nr. 1093/2006), valorile limită sunt referinţe de nivel de risc care nu trebuie niciodată depăşite. Listele valorilor limită trebuie să evidenţieze, de o manieră neechivocă, cele două tipuri de valori.

Conform Directivei 98/24/CE, toate ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să dispună de propriile lor liste naţionale de limite de expunere (Anexa 1 la HG nr. 1218/2006) şi de limite biologice (Anexa 2.2 la HG nr. 1218/2006). Valorile limită ce trebuie utilizate în fiecare ţară pentru evaluarea riscurilor sunt cele care figurează în aceaste liste şi care sunt aplicate conform naturii lor.

Se menţionează că, în conformitate cu legislaţia comunitară (98/24/CE), orice substanţă care are o limită de expunere profesională trebuie să fie considerată ca o substanţă periculoasă. Este cazul particulelor de materii insolubile care nu au putut fi clasificate ca fiind periculoase pentru sănătate. La fel este cazul substanţelor produse prin descompunere sau în cursul tratamentului termic al unor materiale cum ar fi plasticul, diverse metale (sudură şi alte aplicaţii), gudron de huilă etc.

1.1.4. Recomandările Comisiei Europene referitoare la rezultatele evaluării riscului şi la strategia de limitare a riscului legat de substanţe

Este vorba de recomandările făcute în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 793/93/CEE din 23 martie 1993, privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente (HG nr. 2427/2004) şi acestea se referă la substanţele identificate ca prioritare pentru evaluarea lor.

Aceste recomandări sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, secţia L, şi trebuie să figureze în FTS ale acestor produse precum şi în actualizări.

1.1.5. Alte surse

Atunci când nu este obligatorie furnizarea unei FTS, pentru că informaţia conţinută în FTS a unui produs este insuficientă pentru a permite o evaluare corectă a riscurilor

15

antrenate de prezenţa sa la locul de muncă, sau pentru că este vorba de un agent care nu este supus dispoziţiilor privind comercializarea produselor periculoase, utilizatorul profesional poate cere furnizorului sau producătorului informaţia necesară în virtutea articolului 8.3 din directiva 98/24/CE (art. 32 din HG nr. 1218/2006).

În toate cazurile se pot obţine informaţii interesante din alte surse cum ar fi:

Norme referitoare la transportul mărfurilor periculoase pe cale rutieră [ADR (6)], pe cale ferată [RID (7)], pe cale aeriană [ICAO-TI (8)] şi pe cale maritimă [cod IMDG (9)] sau fluvială [AND (10)]; aici se găsesc clasificările de periculozitate a produselor chimice şi simbolurilor lor (pictograme) precum şi indicaţii.

Monografiile şi fisele de date pentru substanţe chimice, elaborate de diverse instituţii pe baza informaţiilor ştiinţifice şi tehnice existente, aşa cum sunt fişele internaţionale de securitate chimică întocmite sub auspiciile ONU (11), OIM (12)şi OMS (13)cu colaborarea Comisiei UE şi care conţin, între alte date importante pentru domeniul prevenirii riscurilor, pe cele referitoare la toxicitatea substanţelor şi la limitele de concentraţie acceptabile;

Băncile de date care pot fi accesate prin CD-ROM sau prin conexiune online;

Bazele de date bibliografice care oferă rezultate ale lucrărilor publicate în reviste specializate.

1.2. PROCESUL DE EVALUARE A RISCURILOR

Pentru a garanta că riscurile care ameninţă sănătatea persoanelor sunt în totalitate sub control, Directiva 98/24/CE (HG nr. 1218/2006) stabileşte pentru angajator obligaţia de a identifica prezenţa ACP la locul de muncă, de a îi elimina şi, atunci când nu este posibil, de a evalua riscul pe care aceştia îl implică.

Tabelul I.1 – Riscuri legate de prezenţa ACP

Risc Unii factori de riscRiscuri de incendiu şi/sau de explozie

Stare fizica (gaz,vapori,pulbere fină etc.)Presiune / temperaturăInflamabilitatea ACPPuterea calorifica a materialelorConcentraţia în mediu (limite de inflamabilitate)Surse de aprindere (fum, operaţii cu flacăra, instrumente, încălţăminte, sarcini electrostatice, reacţii chimice exoterme)

Riscuri legate de reacţii chimice periculoase

Reactivitate şi instabilitate chimică a ACPSisteme de răcire insuficienteSisteme de control a variabilelor cheie ale reacţiei puţin fiabile (reglarea presiunii, a temperaturii şi a debitului)

Riscuri legate inhalarea Toxicitatea ACP

6 Organizaţia aviaţiei civile internaţionale7Codul maritim internaţional de mărfuri periculoase8 Recomandarea privind transportul internaţional de mărfuri periculoase pe cale navigabilă9 Acord european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase10 Regulament internaţional de transport feroviar al mărfurilor periculoase11 Organizaţia Naţiunilor Unite12 Organizaţia Internaţională a Muncii13 Organizaţia Mondială a Sănătăţii

16

agentului Concentraţia în mediuTimpul de expunereLucrători sensibili, vulnerabili

Riscuri legate de absorbţia prin piele

Localizarea şi întinderea ariei de contact a agentului chimic cu pieleaToxicitatea ACP pe cale cutanatăDurata şi frecventa contactuluiLucrători sensibili, vulnerabili

Riscuri legate de absorbţia pe cale parenterală

Toxicitatea ACPDeteriorarea pieliiLucrători sensibili, vulnerabili

Riscuri legate de ingestie

Toxicitatea ACPObiceiuri greşite de igienă personalăPosibilitatea de a mânca, a bea sau de a fuma la locul de muncăLucrători sensibili, vulnerabili

Riscuri legate de contactul pielii sau al ochilor cu agentul chimic

Gestiunea incorecta a echipamentelor de protecţie individualaProcedură de lucru inadecvatăSistem de transvazare incorect

Riscuri chimice legate de instalaţii care pot avea consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii muncitorilor

Coroziunea materialelor şi instalaţiilorInexistenta mijloacelor de control a scăpărilor şi a deversărilor (cuve de retenţie, protecţie împotriva impacturilor mecanice)Neexecutarea mentenanţei preventive

Obiectivul iniţial al evaluării este de a cunoaşte riscurile pentru a le elimina. Eliminarea riscurilor este, de fapt, primul principiu de prevenire aşa cum specifică Directiva cadru 89/391/CEE în articolul 6.2, punct a) (art. 7 (3), lit. a) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006). Din păcate, nu este întotdeauna posibilă eliminarea riscurilor şi de aceea evaluarea serveşte ca bază pentru reducerea lor deoarece permite stabilirea de priorităţi, determinarea măsurilor de prevenire necesare şi cunoaşterea eficienţei măsurilor existente.

Evaluarea riscurilor este în esenţă un proces de informare şi de studiu al proprietăţilor periculoase ale agenţilor chimici prezenţi precum şi a condiţiilor în care aceştia sunt utilizaţi pentru determinarea riscurilor existente, persoanelor expuse şi eventualelor afectări (ceea ce include o eventuală sensibilitate individuală) evaluând în final posibilitatea daunei.

S-a afirmat mai sus că riscurile prezentate de ACP se manifestă fie prin contact direct între ACP şi corpul uman, fie prin acţiunea pe care o poate exercita asupra acestuia din urma energia generată atunci când ACP intervine printr-o reacţie chimică cum ar fi un incendiu sau o explozie.

Este important să se menţioneze că riscurile ce trebuie evaluate în cadrul aplicării Directivei 94/28/CE (HG nr. 1218/2006) legate de existenţa agenţilor chimici periculoşi pot fi unul sau mai multe din următoarele riscuri:

Risc de incendiu şi/sau de explozie

Riscuri ocazionate de reacţii chimice periculoase sau care pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor

Riscul în caz de inhalare17

Risc legat de absorbţia prin piele

Risc în caz de contact cu pielea sau cu ochii

Risc legat de ingestie

Risc legat de pătrunderea pe cale parenterală

Un factor de risc ce trebuie luat în seamă, independent de periculozitatea intrinsecă a agentului, este cel reprezentat de slaba calitate, deteriorarea etc. echipamentelor, care poate avea consecinţe pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor. Este important deci să se ţină cont de riscurile chimice legate de astfel de defecţiuni. Tabelul I.1 prezintă în mod schematic riscurile posibile legate de agenţii chimici periculoşi, precum şi o listă neexhaustivă a circumstanţelor (condiţii, proprietăţi, factori etc.) care însoţesc aceste riscuri.

Pe de altă parte, manifestarea bolii poate avea nevoie de un timp de contact îndelungat (de la câteva minute la mai mulţi ani) cu ACP sau în timp relativ scurt sau chiar să fie instantanee. În primul caz, se vorbeşte despre riscul de expunere şi în cel de al doilea, de riscul de accident. Diferenţele intrinseci ale acestor două categorii interzic utilizarea unei abordări unice pentru evaluarea riscurilor; acestea trebuie deci să facă obiectul unui abrdări separate.

Cadrul I.4 – Metodologii de evaluare a riscului legat de prezenţa ACP la locul de muncă

Evaluări simplificate Evaluări complexeRisc de expunere (a)

A se vedea metodologia propusă la anexa 2.A

Măsuri de mediu conform EN 689/1995(a se vedea anexele 4 şi 5) (SR EN 689/2003)

Risc de accident (b)

A se vedea metodologia propusă la anexa 2.B

HAZOP (14) Arbori de defectare, deteriorarea

etc. (15) Arbori de evenimente (16)

Evaluarea riscurilor se poate face la diverse niveluri de detaliu. În acest sens, şi ca o alternativă a evaluărilor detaliate şi complexe, se pot alege în unele cazuri metode simplificate de evaluare a riscurilor legate de agenţii chimici. Cadul I.4 prezintă diversele posibilităţi de evaluare a riscurilor legate de agenţii chimici.

a) Evaluarea riscurilor de expunere la ACD se face aplicând criteriile utilizate în mod obişnuit pentru igiena industrială ţinând cont de următoarele variabile:

14 HAZOP este o metodă care constă într-un examen critic, formal şi sistematic al unui proces sau unui proiect de execuţie al unei noi instalaţii, pentru evaluarea riscului potenţial al exploatării sau funcţionării incorecte a componentelor individuale ale instalaţiei şi efectele acestei disfuncţionalităţi asupra ansamblului instalaţiei. Aceasta metodă a fost elaborată de ICI (Imperial Chemical Industries) din Regatul Unit, pentru aplicarea concepţiei de uzine de pesticide.15 Metoda de analiză a arborelui de defectare, făcută ca urmare a selecţiei prealabile a “evenimentului nedorit sau a evenimentului care se doreşte a fi evitat” (top event). Diferitele combinaţii de situaţii care pot da loc acestui eveniment sunt reprezentate în mod sistematic. Fiecare eveniment este generat plecând de la evenimentele unui nivel inferior, operatori sau părţi logice “Y” sau “O” care stabilesc legătura dintre niveluri. Arborele de defectare, care se bazează pe algebra lui Boole, permite cunoaşterea “ansamblului minimal de defectare” care poate duce la “evenimentul nedorit”.16 Arborele de evenimente este o metodă inductivă care pleacă de la un eveniment iniţiator şi, în funcţie de răspunsurile diferitelor elemente de securitate incorporate în instalaţie, arborele descrie secvenţele accidentale care pot duce la diferite evenimente.

18

Proprietăţile periculoase ale agenţilor chimici, mai ales informaţia conţinută în FTS care trebuie să fie transmisă de furnizori şi valorile limită de expunere profesională sau biologică definite prin lege

Tipul de expunere (cutanată, prin inhalare etc.) Durata expunerii Condiţiile în care se lucrează cu aceşti agenţi, inclusiv cantităţile acestor agenţi Atunci când sunt disponibile, concluziile trase din studiile de supraveghere a sănătăţii.

În general, examinarea condiţiilor de muncă trebuie să includă rezultatele măsurătorilor de mediu pentru compararea cu valorile limită de expunere profesională; atunci când o valoare limită de expunere profesională în vigoare pe teritoriul unui Stat membru este depăşită, angajatorul va trebui să adopte imediat măsuri de prevenire şi de protecţiepentru a remedia situaţia.

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 6.4 al Directivei 98/24/CE (art. 22 din HG nr. 1218/2006), este posibil să nu se procedeze la măsurători de mediu cu condiţia ca “angajatorul să demonstreze clar prin alte mijloace de evaluare că au fost luate măsurile adecvate de prevenire şi protecţie”. Se pot astfel utiliza, la început sisteme de evaluare simplificate aşa cum cele prezentate în continuare (anexa 2, partea A). Aceste tipuri de metodologii simplificate au de asemenea avantajul că permit o abordare semicantitativă a importanţei riscului în lipsa valorii limită de expunere.

În toate cazurile, pentru evaluarea expunerii la produse chimice periculoase prin inhalare, se poate aplica standardul SR EN 689/2003. Anexa 5 conţine instrucţiuni practice bazate pe aceast standard.

b) Evaluarea riscurilor legate de capacitatea pe care o au ACP de a provoca accidente, în special incendii, explozii sau alte reacţii chimice periculoase, are în vedere:

Pericolele legate de natura fizico-chimică a agenţilor chimici Factorii de risc în activităţile de depozitare, transport şi utilizare Consecinţele estimate dacă se produce un accident

Pentru evaluarea acestui tip de riscuri există metode complexe cum ar fi HAZOP, analiza arborilor de defectare, arborii de evenimente etc., care nu sunt dezvoltate aici deoarece sunt cunoscute. Aceste metode au următoarele caracteristici:

Sunt utilizate atunci când consecinţele riscului pot fi foarte grave, atât în pierderi umane cât şi materiale sau de poluare a mediului, fie în cadrul întreprinderii fie în afara acesteia

Cer o cunoaştere aprofundată a instalaţiilor Aplicarea lor cere în general participarea unei echipe de lucru care să cunoască în

mod aprofundat diversele sectoare (procese, instrumentare, mentenanţă, prevenire, inginerie etc.)

Ţinând cont de gravitatea eventuală a consecinţelor, analiza este în mod obişnuit axată pe pagubele maxime pe care accidentul le poate provoca (top event)

Pe de alta parte, evaluările simplificate (cum este cea propusă în anexa 2, partea B) pot fi utilizate atunci când nu este rezonabil să se prevadă că accidentul va avea consecinţe catastrofale. Acestea au ca obiectiv nu calcularea riscului absolut ci, pentru simplificare, de a da o aproximaţie a amplorii riscului care va fi adesea suficient pentru ierarhizarea riscurilor şi, prin urmare, pentru stabilirea priorităţilor acţiunilor preventive.

19

Cadrul I.5 prezintă, în mod schematic şi secvenţial, diferitele etape ale prevenirii riscurilor atunci când se utilizează agenţi chimici periculoşi. Toate aceste etape sunt abordate în partea I a prezentelor instrucţiuni practice. În primul capitol al părţii I s-au prezentat identificarea şi aspectele generale ale evaluării riscurilor. Anexa 2 din prezentele instrucţiuni expune două metodologii simplificate pentru clasificarea riscului (etapă recomandabilă înainte de a se trece la evaluarea detaliata a riscurilor). Capitolele următoare – 2 şi 3 – dezvoltă principiile de prevenire (care se aplică în orice situaţie de lucru unde se utilizează agenţi chimici periculoşi) şi respectiv, măsurile de prevenire şi de protecţie; capitolul 3 conţine 16 fişe descriptive ale acestor tipuri de măsuri. Circuitul prezentat în diagramă este repetitiv, căci evaluarea riscurilor şi a eficienţei măsurilor preventive existente trebuie să facă obiectul unei revizuiri periodice. Aceasta este obligatorie în cazul oricărei schimbări a agenţilor chimici sau a condiţiilor de muncă.

Cadrul I.5 – Diagrama ce trebuie urmărită pentru evaluarea riscurilor şi acţiunilor ce decurg din aceasta

2. PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE A RISCURILOR LEGATE DE AGENŢII CHIMICI PERICULOŞI

Aceste principii trebuie privite ca o extindere a principiilor menţionate în articolul 6, aliniatele 1 şi 2, din Directiva 89/391/CEE (Legea securitătii si sănătătii în munca nr. 319/2006 art. ) pentru activităţile ce implică utilizarea de ACP. Aceste principii sunt menţionate în articolul 5 din Directiva 98/24/CE (art. 17 din HG.1218/2006), după fraza următoare:

Identificarea agenţilor chimici

Condiţii de muncă

Clasificarea riscurilor (metodologii simplificate)

icate) Evaluare detaliată

Măsuri preventive: prioritizare-planificare-aplicare

Revizuire

Periculozitate

20

„Angajatorul este obligat să ia măsuri de eliminare sau de reducere la minimum a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor în procesele de muncă în care sunt implicaţi agenţi chimici periculoşi...”

Eliminarea riscului legat de lucrul cu un ACP presupune dispariţia acestui agent şi se recomandă, prin urmare, înlocuirea cu un alt agent sau cu un proces care permite eliminarea sau reducerea riscului. În cazul în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic, riscul trebuie redus prin aplicarea de măsuri de prevenire şi/sau de protecţie. În mod normal, rezultatul evaluării de risc şi informarea care se face cu acestă ocazie permit determinarea măsurilor preventive ce trebuie luate.

Este absolut necesar să se aplice principiile generale de prevenire ori de câte ori o muncă implică utilizarea de agenţi chimici periculoşi, independent de faptul că, pe de altă parte, evaluarea riscurilor indică necesitatea aplicării de măsuri specifice de prevenire. Pentru a aplica aceste măsuri este necesară integrarea aspectelor fundamentale ale prevenirii în organizarea muncii. În general, este vorba de aplicarea regulilor logicii şi ale bunului simţ în activităţile executate cu ACP.

PRINCIPII DE ELIMINARE SAU REDUCERE A RISCURILOR Conceperea şi organizarea proceselor de muncă de la locul de muncă Asigurarea de echipamente adecvate lucrului cu agenţi chimici şi a unei activităţi de

întreţinere care să garanteze sănătatea şi securitatea lucrătorilor Reducerea la minimum a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi expuşi Reducerea la minimum a duratei şi a intensităţii expunerii Măsuri de igienă adecvate Reducerea cantităţilor de agenţi chimici prezenţi la locurile de muncă la minimum necesar

pentru activitatea/munca avută în vedere Procese de lucru adecvate care să includă măsuri pentru manipulare, depozitare şi

transfer la locul de muncă, în bune condiţii de securitate, a ACP şi a reziduurilor care conţin astfel de agenţi

Conceperea şi organizarea proceselor de muncă

Integrarea prevenirii în activitatea întreprinderii începe odată cu conceperea, proiectarea proceselor de producţie. Se poate opta pentru: vopsirea prin imersie sau prin pulverizare, utilizarea unui proces chimic la presiune înaltă sau joasă, folosirea unui produs de degresare de un tip sau de altul, de exemplu. O alegere trebuie făcută luându-se în considerare nu numai aspectele tehnologice şi economice, ci, în acelaşi timp, şi riscurile pentru sănătatea lucrătorilor care decurg din fiecare dintre opţiunile posibile.

Cu toate că tehnologia poate impune resticţionări şi că, de fapt, aceasta condiţionează adeseori, în parte, organizarea muncii, condiţionarea este departe de a fi una absolută; de regulă, rămâne o marjă semnificativă de opţiuni de organizare pentru care, în momentul alegerii, vor trebui avute în vedere aspectele preventive.

Furnizarea de echipamente adecvate lucrului cu agenţi chimici şi a unei activităţi de întreţinere care să garanteze sănătatea şi securitatea lucrătorilor

Echipamentele vor trebui alese şi instalate luându-se în considerare gradul de periculozitate şi caracteristicile agentului care urmează să fie utilizat sau fabricat, precum şi mediul în care acestea vor fi instalate (de exemplu, pe echipamentele destinate atmosferelor explozive ar trebui instalate sisteme de comandă şi mecanisme de acţionare în totalitate automatizate, pneumatice sau hidraulice; dacă sistemele de comandă şi mecanismele de acţionare sunt electrice, aceste trebuie să fie cu incapsulare antideflagrantă). Alegerea şi achiziţionarea echipamentelor de lucru se vor subordona cerinţelor directivelor de securitate

21

aplicabile (98/37/CE, 94/9/CE etc.) (HG nr. 1146/2006, HG nr. 752/2004 etc.) iar echipamentele fără marcaj CE vor fi adaptare şi modificate astfel încât utilizarea lor să răspundă condiţiilor stipulate în Directiva 89/655/CEE (HG nr. 1146/2006).

Echipamentele şi instalaţiile de adaptare şi de asigurare a unei stări de bine de care depind securitatea procesului trebuie supuse unui program strict de reparaţii şi de întreţinere a cărui execuţie va face obiectul unor rapoarte scrise.

Reducerea la minimum a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi expuşi

În cazul în care riscul nu dispare, se poate materializa şi poate provoca pagube (consecinţe). O manieră evidentă prin care se pot diminua consecinţele este aceea de a reduce cât mai mult posibil numărul persoanelor expuse riscului. Măsura nu reduce riscul individual, dar diminuează riscul global legat de lucrul cu ACP. În practică, rezultate se obţin prin organizarea sarcinilor astfel încât să fie executate de numărul minim indispensabil de lucrători, prin separarea zonelor de lucru în care se găsesc ACP de restul activităţilor întreprinderii şi prin limitarea accesului în zonele de risc.

Reducerea la minimum a duratei şi a intensităţii expunerii

Expunerea la un agent chimic prin inhalare poate fi foarte simplu cuantificată, făcându-se produsul aritmetic al concentraţiilor în mediu cu timpul de expunere. Reducerea uneia dintre cele două variabile duce la reducerea expunerii. Se recomandă organizarea muncii astfel încât timpul de expunere să fie cât mai scăzut posibil şi reducându-l la ceea ce este absolut indispensabil.

Valoarea concentraţiei din mediul de muncă depinde de numeroşi factori, printre care: nivelul de generare al agentului chimic şi ventilaţia de la locul de muncă.

Concentraţia din mediul de muncă a unui agent chimic generat în timpul lucrului creşte continuu într-un spaţiu neventilat. Toate locurile de muncă (şi mai ales acelea în care se găsesc ACP) trebuie să respecte condiţiile minime de ventilare prevăzute în Directiva 89/654/CE (HG nr. 1091/2006).

Generarea de agent chimic depinde de anumite caracteristici ale procesului, cum ar fi temperatura, presiunea şi energia. Se întâmplă adeseori ca aducerea acestor parametri la valorile care sunt realmente necesare pentru proces sau, pur şi simplu, executarea cu meticulozitate a anumitor operaţiuni manuale să îmbunătăţescă în mod considerabil condiţiile. Iată câteva exemple din aceste acţiuni:

adecvarea (diminuarea) presiunii aerului utilizat în operaţiunile de pulverizare a vopselei, solvenţilor, nisipului etc.

eliminarea suprafeţelor de evaporare deschise (băi, rezervoare, recipiente) ajustarea temperaturii sau a densităţii curentului electric în reacţiile electrolitice, a

băilor deschise, pentru diminuarea evaporării şi antrenarea aerosolilor (ceaţă/condens) acţionarea cu atenţie în decursul anumitor operaţiuni manuale simple care pot

contamina cu uşurinţă (vidarea de saci, transportul de saci, platouri deschise, curăţarea echipamentelor prin vibraţii sau cu aer comprimat etc.).

Măsuri de igienă adecvate

Expunerea la un agent chimic se poate face prin contactul cu pielea. În general, se va evita contactul direct al agentului chimic cu pielea şi, în caz de contact accidental, se va spăla imediat zona afectată. Îmbrăcămintea impregnată se va înlocui imediat, deoarece oferă o suprafaţă de contact şi, prin urmare, de absorbţie cutanată. Pe de altă parte, îmbrăcămintea murdară constituie un focar suplimentar de contaminare.

22

Obiceiurile contrare igienei elementare, cum ar fi acela de a fuma, bea sau mânca la locul de muncă, trebuie eradicate, mai cu seamă atunci când se lucrează cu ACP, deoarece aceste obişnuinţe favorizează ingerarea involuntară şi sistematică de astfel de agenţi. Din aceste motive, se recomandă implementarea de bune practici de igienă personală prin acţiuni de tipul celor enumerate mai jos:

• interdicţia de a mânca, de a bea sau de a fuma în zonele în care pot fi prezenţi agenţi chimici periculoşi

• curăţenia minimă a îmbrăcămintei de lucru şi utilizarea acesteia întotdeauna în locul celei de oraş

• asigurarea de instalaţii pentru igiena personală şi utilizarea acestora înainte de a lua masa şi la sfârşitul zilei de muncă

• utilizarea de produse neagresive de curăţare şi îngrijire a pielii

• satisfacerea nevoilor specifice lucrătoarelor însărcinate sau care alăptează.

Se recomandă extinderea măsurilor de igienă la spaţii şi instalaţii, asigurându-se că operaţiunile de curăţare nu constituie un risc suplimentar pentru lucrători. Substanţele solide sub formă de pulbere sau fibre depuse pe sol şi pe alte suprafeţe pot fi transportate în atmosfera locurilor de muncă de curenţi de aer naturali sau generaţi de trecerea persoanelor sau a vehiculelor care pot, de asemenea, să le dezagregheze în particule mici şi să înlesnească dispersarea lor în aer determinând astfel o creştere a concentraţiei acestora în mediu.

Deversările de substanţe lichide pe sol şi pe uneltele de lucru, precum şi ţesăturile şi hârtiile impregnate devin focare secundare de agenţi chimici. Prin urmare, lucrătorii trebuie încurajaţi să vegheze la starea de curăţenie a locului lor de muncă şi să evite acumularea de materiale conţinând agenţi chimici periculoşi.

Se recomandă curăţarea prin aspirare a locurilor de lucru cu o frecvenţă care să fie adaptată amplorii problemei şi care trebuie determinată pe baza evaluării riscurilor. În mod obişnuit, curăţarea pavimentului trebuie să se efectueze zilnic şi să fie completată cu operaţiuni de curăţare mai profunde, extinse la ziduri, plafoane şi locurile unde accesul este dificil.

Eliminarea sau curăţarea deversărilor se va face, după caz, cu agenţi absorbanţi sau neutralizanţi care, după utilizare, vor fi depuşi în recipiente pentru reziduuri, retrase apoi din spaţiile de muncă şi eventual tratate.

Reducerea cantităţilor de agenţi chimici prezenţi la locurile de muncă la minimum necesar pentru activitatea/munca avută în vedere

Amploarea şi consecinţele unei explozii sau ale unui incendiu pot depinde de cantitatea de agent chimic prezentă la locul de muncă. Riscul de inhalare sau contact cu agenţi chimici este, de asemenea, legat de cantitate. Într-adevăr, chiar în cazul în care concentraţia în aer depinde de proprietăţile şi condiţiile agentului chimic, cum ar fi volatilitatea şi temperatura, în general există o legătură între concentraţia în aer şi cantitatea utilizată la locul de muncă. Deoarece cantitatea este un factor care determină nivelul riscului, aceasta trebuie limitată la minimum în cadrul oricărei operaţii, astfel încât să se reducă în mod eficient intensitatea expunerii. Cantitatea minimă recomandată de agent chimic la locurile de muncă nu este una absolută; depinde de proprietăţile periculoase ale agentului, care dobândesc o importanţă specială în cazul substanţelor inflamabile, sensibilizante sau cancerigene, de exemplu (a se vedea tabelele A 2.4 şi A 2.5 din Anexa 2).

O regulă de prevenire este aceea de a utiliza recipiente cu capacitate mică la locurile 23

de muncă şi a stoca recipientele cu mare capacitate în locuri special destinate. În acest caz, nu trebuie subestimat riscul legat de depozitarea şi transferul produselor chimice (a se vedea recomandările din fişele nr. 11 şi nr. 7, partea I, capitolul 3 din aceste instrucţiuni).

Tabelul I.2 prezintă câteva măsuri concrete de aplicare a principiilor generale de prevenire.

Tabelul I.2 — Aplicarea principiilor de prevenire

Principii generale de prevenire AplicareReducerea la minimum a numărului de lucrători expuşi

• Limitarea accesului în anumite zone pentru a împiedica expunerea inutilă a lucrătorilor de la alte posturi de lucru

• Separarea fizică a zonelor în care se realizează anumite operaţiuni

Reducerea la minimum a duratei şi a intensităţii expunerii

• Ventilarea suficientă a spaţiilor de muncă • Adaptarea parametrilor procesului fără scăderea

randamentuluiMăsuri de igienă adecvate • Amenajarea zonelor de odihnă şi a celor pentru fumatReducerea cantităţilor de agenţi chimici

• Punerea la dispoziţie, la locul de muncă, a cantităţilor de agenţi chimici strict indispensabili sarcinii de executat

Asigurarea de echipamente adecvate şi de proceduri sigure de întreţinere

• Definirea, înainte de achiziţionare, a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească echipamentele de lucru şi implementarea operaţiilor de întreţinere

Conceperea şi organizarea proceselor de lucru

• Eliminarea sau adaptarea operaţiilor care presupun contacte inutile cu agenţii chimici

Proceduri adecvate de lucru • Instrucţiuni scrise privind realizarea în detaliu a sarcinilor legate de condiţiile de securitate care trebuie luate în considerare

• Controlul aplicării corecte a acestor instrucţiuni scrise

Procese de muncă adecvate şi măsuri pentru manipulare, stocare şi transfer la locurile de muncă şi în condiţii sigure, a ACP şi a reziduurilor ce conţin aceşti agenţi

O bună concepere a proceselor, care permite evitarea expunerilor inutile, este indispensabilă în cazurile următoare: • operaţii cu risc ridicat; de exemplu, orice operaţie sporadică ce poate da naştere unei

importante contaminări a mediului trebuie realizată atunci când atelierul nu este ocupat, pentru a evita expunerea lucrătorilor neimplicaţi în executarea acesteia;

• situaţii în care riscul nu este cunoscut; de exemplu, realizarea pentru prima dată a unui proces a cărui evaluare de risc este pur teoretică; în aceste cazuri, se va recurge la permise de muncă, astfel încât executarea anumitor sarcini să includă numai lucrători calificaţi;

• operaţii pentru care sunt insuficiente măsurile de prevenire sau pentru care este posibilă reducerea sau eliminarea riscului prin reglementări prestabilite; de exemplu, punerea în funcţiune a sistemului de extragere, exhaustare locală înaintea începerii unei operaţiuni care necesită acest tip de ventilare.

Aplicarea acestor principii, asociată cu acţiunile de formare şi informare prevăzute în Directiva 98/24/CE (HG nr. 1218/2006), poate reduce suficient de mult riscurile importante dar, în general, atunci când riscul nu va fi eliminat, se vor pune în practică, în plus, măsuri specifice adaptate fiecărei situaţii.

Cadrele A 3.1 şi A 3.2 din Anexa 3 a acestui ghid oferă exemple din care reiese 24

diferenţa dintre aplicarea de reglementări generale ce influenţează în mod fundamental organizarea şi măsurile specifice de prevenire care se aplică în cele două cazuri.

25

3. MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE ŞI DE PROTECŢIE PENTRU CONTROLUL RISCULUI CHIMIC

3.1. Măsuri de prevenire şi protecţie şi prioritatea lor relativă

În cazul în care strategia globală de prevenire prin aplicarea principiilor generale expuse la articolul 5 din Directiva 98/24/CE (art. 17 şi 18 din HG nr. 1218/2006) se dovedeşte a fi insuficientă pentru reducerea riscurilor legate de prezenţa de ACP, angajatorul va trebui să pună în aplicare măsurile specifice menţionate la articolele 6, 7 şi 10 (art. 19-29 şi art. 38-42 din HG nr. 1218/2006). În vederea aplicării acestor măsuri, angajatorul poate lua în considerare instrucţiunile menţionate în tabelul I.3. Măsurile se pot referi la:

• agentul chimic respectiv • proces• spaţiul de muncă şi/sau • metoda de lucru.

În anumite cazuri, aceste măsuri vor permite eliminarea riscului, iar în altele, numai reducerea lui; pot, de asemenea, avea ca obiect protecţia lucrătorului. Tabelul I.3 sintetizează principalele măsuri specifice aplicabile, acordând prioritate celor care elimină riscul în detrimentul celor care doar reduc riscul şi acestora din urmă în detrimentul celor care nu sunt decât un paleativ pentru a proteja lucrătorul. Prin urmare, prioritatea se stabileşte pe niveluri, iar pe fiecare nivel de la stânga la dreapta.

În continuare, sunt prezentate sintetic indicaţii privind utilizarea fiecărei măsuri, sub forma unor fişe rezumat însoţite, în anumite cazuri, de ilustraţii. Unele dintre soluţiile propuse în aceste fişe corespund strategiilor de control COSHH Essentials(*). De exemplu, fişa nr. 6 privind exhaustarea locală corespunde nivelului 2 din strategiile de control ale COSHH Essentials, iar fişa nr. 5 privind izolarea corespunde nivelului 3.(*) – Control of Substances Hazardous of Health Regulation, http://www.coshh-essentials.org.uk/

Tabelul I.3 – Măsuri specifice de prevenire şi prioritatea lor relativă

Prioritate Obiectiv Domeniu de aplicare

Agent chimic Procesul sau instalaţia

Locul/incinta de lucru Metoda de lucru

1 Eliminarea riscului

Eliminarea agentului chimic

Modificarea procesului

Utilizarea de echipamente cu securitate intrinsecă (1)

Automatizare

2 Reducerea – controlul riscului

Înlocuirea agentului chimic

Modificare a formei sau a stării fizice(2)

Procesul în vas închis

Exhaustare locală

Stocarea sigură Separarea de serviciile

“murdare” Ventilarea prin diluare Prevenirea incendiilor

Manipulare sigură

Transport intern sigur

3 Protecţia lucrătorului

Spălătoare de ochi şi duşuri

Apărarea împotriva incendiilor

Prevenirea şi protecţia împotriva exploziilor

Echipament individual pentru protecţia respiratorie, cutanată sau oculară

(1) Pentru a elimina riscul de incendiu sau de explozie.(2) De exemplu, manipularea unui material solid într-o formă umedă (sub formă de pastă sau de gel) sau încapsularea pot reduce riscul de inhalare.

26

1. ELIMINAREA SAU ÎNLOCUIREA AGENTULUI CHIMIC

Descriere

În conformitate cu prevederile articolului 6.2 din Directiva 98/24/CE (art. 20 din HG 1218/2006), înlocuirea ACP constituie măsura specifică preferabilă pentru eliminarea sau reducerea riscului chimic. Procedura de înlocuire prezintă, totuşi, două probleme principale care uneori îngreunează aplicarea ei:

1) nu este uşor de găsit agenţi chimici de substituţie acceptabili din punct de vedere tehnic

2) produsele de substituţie viabile din punct de vedere tehnic pot avea, ele însele, grade de periculozitate de care trebuie ţinut cont.

Rezolvarea primului tip de dificultate depinde de caracteristicile tehnice ale procesului; cea de-a doua dificultate poate fi rezolvată printr-una din metodele de înlocuire de substanţe chimice, cum ar fi, de ex., metoda elaborată de BIA (Berufsgenossenschattliches Institut für Arbeitssicherheit), care este descrisă în continuare.

Domeniu de aplicare

Atunci când există un produs de substituţie viabil din punct de vedere tehnic. Atunci când periculozitatea produsului de substituţie este mai mică decât cea a

ACP utilizat.

Recomandări tehnice

BIA a elaborat o metodă de evaluare a produselor de substituţie a cărei utilizare este recomandată tuturor celor care nu dispun de informaţii specifice securităţii şi sănătăţii în muncă despre produsul de substituţie recomandat.

Metoda are la bază analiza periculozităţii agentului chimic de substituţie cu ajutorul marcajelor cu R (tabelul I.4). Agentul chimic utilizat iniţial şi produsul de înlocuire sunt plasate, fiecare, într-una din căsuţele de pe cele 5 coloane ale tabelului de mai jos, în funcţie de aceste marcaje. Produsul de substituţie este cel potrivit dacă prezintă un risc mai mic decât agentul chimic pe care îl înlocuieşte în fiecare dintre coloane.

Exemplu de aplicare: într-un proces, se urmăreşte înlocuirea benzenului cu toluen; procesul este în vas închis, dar există posibilităţi de expunere în timpul prelevării probelor.

Frazele R aplicabile benzenului sunt: R11, R45, R48/23/24/25.

Frazele R aplicabile toluenului sunt: R11, R20.

Toluenul este aşadar un produs potrivit pentru înlocuirea benzenului, deoarece în toate coloanele el se află la acelaşi nivel sau mai jos decât benzenul, după cum se prezintă în tabelul următor.

27

Exemple de înlocuire de substanţe

Istoria igienei industriale este plină de înlocuiri realizate cu succes. Una dintre cele devenite clasice este cea a înlocuirii fosforului alb cu fosfor roşu la fabricarea chibriturilor, cu toate că această înlocuire s-a datorat unei probleme financiare şi nu propunerii de diminuare a riscului, lucru la care s-a ajuns totuşi cu această ocazie. În domeniul degresării, există o serie de înlocuiri binecunoscute: ţiţei brut prin tetraclorură de carbon, la rândul ei înlocuită cu alte hidrocarburi halogenate, iar acestea mai departe de hidrocarburi fluorurate.

Alte înlocuiri au fost realizate cu succes în domeniul abrazivilor, unde silicea cristalină a fost înlocuită cu compuşi sintetici cum ar fi carborundum, al cărui nivel de periculozitate este foarte scăzut. Acelaşi lucru se poate spune despre vopsea, unde, în numeroase aplicaţii, solvenţii au fost treptat înlocuiţi cu apă, care este mai puţin toxică, dar şi mult mai ieftină.

Nivel de risc

Risc ridicat pentru

sănătate

Risc cronic pentru

sănătate

Risc de incendiu şi

explozie

Expunere potenţială

Pericole asociate

procesuluiFoarte ridicat

Benzen (R45)

Ridicat Benzen (R25) Benzen, toluen (R11)

Benzen (presiune de vapori: 100 hPa)

Mediu Toluen (R20) Toluen (presiune de vapori: 29 hPa)

Benzen, toluen

ScăzutNeglijabil

28

Tabelul I.4 – Model pe coloane (*)

Nivel de risc Risc ridicat la adresa sănătăţii

Risc cronic la adresa

sănătăţii

Risc de incendiu şi de explozie

Expunere posibilă

Pericole asociate procesului

Foarte ridicat R26, R27, R28, R32

R45, R46, R49 (*) Preparate

care conţin > 0,1% substanţe cancerigene din categoriile 1 sau 2

R2, R3, R12, R17 Gaz Lichide cu

presiune de vapori > 250 hPa

Solide care generează praf

Aerosoli

Proces deschis Posibilitatea de

contact direct cu pielea

Aplicarea pe un sector vast

Ridicat R23, R24, R25, R29, R31, R35, R42, R43

Sensibilizanţi ai pielii sau ai căilor respiratorii

Preparate care conţin sensibilizanţi dermici sau respiratorii într-o concentraţie ≥ cu 1% (în cazul gazului, cu 0,2%)

R40, R60, R61, R68

Preparate conţinând substanţe toxice pentru reproducere din categoriile 1 sau 2 cu o concentraţie de > 0,5% (în cazul gazului, cu 0,2%)

Preparate conţinând > 1% substanţe toxice pentru reproducere din categoria 3

R1, R4, R5, R6, R7, R8, R9, R11, R14, R15, R16, R18, R19, R30, R44

Lichide cu presiune de vapori între 50 şi 250 hPa

Mediu R20, R21, R22, R34, R41, R64

Asfixianţi simpli

R62, R63 Preparate

conţinând > 5% (în cazul gazului, cu 1%) substanţe toxice pentru reproducere din categoria 3

R10 Lichide cu presiune de vapori între 10 şi 50 hPa (cu excepţia apei)

(*) Proces în vas închis, dar cu posibilitate de expunere în timpul umplerii, al eşantionării sau curăţării

Slab R36, R37, R38, R65, R66, R67

Probleme cutanate în cazul lucrului în atmosferă umedă

Substanţe uşor inflamabile (punctul de inflamabilitate este între 55 şi 100°C)

Lichide cu presiune de vapori cuprinsă între 2 şi 10 hPa

Neglijabil Agenţi chimici nepericuloşi

Substanţe neinflamabile sau cu inflamabilitate foarte scăzută (punctul de inflamabilitate este > 100°C)

Lichide cu presiune de vapori < 2 hPa

Solide nepulverulente

Echipament etanş

Echipament cu extracţie locală în punctele de emisie

(*) Tabelul nu conţine coloana corespunzătoare periculozităţii pentru mediul înconjurător, de vreme ce evaluarea acesteia trebuie făcută luând în considerare reglementările naţionale ale statelor membre.

29

2. UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR INTRINSEC SIGURE

Descriere

Achiziţionarea de echipamente concepute şi construite cu respectarea criteriilor de securitate intrinsecă, pe care fabricantul le-a proiectat să fie utilizate la procesarea sau transvazarea de produse cu proprietăţi fizico-chimice date (corozivitate, inflamabilitate) sau în condiţii deosebit de agresive (de ex. în atmosferă corozivă sau foarte umedă) ori periculoase (de ex. în atmosferă inflamabilă sau explozivă). Marcarea cu «CE» a echipamentului garantează aceste prestaţii. 

Aceleaşi criterii vor trebui să fie aplicate atunci când rezultatul evaluării riscurilor demonstrează că este necesar să se adapteze echipamentele deja instalate şi utilizate.

Domeniu de aplicare

Atunci când se prevede că produsele manipulate sau procesate cu ajutorul acestor echipamente, din cauza periculozităţii intrinseci (inflamabilitate, explozivitate) sau din cauza caracteristicilor deosebit de agresive ale mediului (coroziv, potenţial inflamabil sau exploziv) pot:

- să deterioreze echipamentul sau una din componentele sale diminuându-i securitatea şi punându-i în pericol pe lucrători

- să genereze deflagraţii sau explozii susceptibile să pună în pericol viaţa lucrătorilor.

În cazul substanţelor inflamabile şi explozive, când nu se garantează prin alte acţiuni tehnice preventive (de ex. ventilaţia) că atmosfera de lucru este în mod clar sub limita inferioară de inflamabilitate (LII) sau sub limita inferioară de explozivitate (LIE).

Recomandări tehnice

Echipamentele utilizate pentru manipularea şi procesarea lichidelor periculoase trebuie să aibă rezistenţă fizică şi chimică adecvate exigenţelor şi condiţiilor de muncă impuse.

Concepţia reactoarelor trebuie să faciliteze operaţiile de prelevare de probe (eşantionare), citirea instrumentelor de măsurare şi operaţiile manuale şi sigure de schimbare şi de golire a produselor. Se vor întrebuinţa pe cât posibil sisteme închise.

Pentru eventuale incidente (întreruperea curentului, defectarea elementelor de reglare şi de control al echipamentelor), se vor prevedea măsurile de securitate necesare identificării şi corectării acestor deficienţe şi executării procesului în condiţii de securitate.

Echipamentele la care se pot produce deversări trebuie să fie dotate cu sisteme de captare şi drenaj către un loc sigur, facilitând astfel curăţarea lor.

30

Maşinile destinate utilizării în atmosfere cu potenţial inflamabil sau exploziv trebuie să fie alimentate de o manieră sigură (sisteme şi organe de comandă total hidraulice sau pneumatice). Echipamentele electrice vor fi cu capsulare antideflagrantă [(Ex) sau EEx]. Vor fi, de asemenea, adaptate astfel încât să îndeplinească cerinţele directivelor 94/9/CE şi 98/37/CE (HG nr. 752/2004 şi HG nr. 1146 /2006).

Întreţinere

Este necesar să se stabilească un program de întreţinere preventivă care, în măsura posibilului, să garanteze menţinerea condiţiilor iniţiale ale echipamentului în ceea ce priveşte fiabilitatea şi securitatea. Pentru aceasta se vor urma instrucţiunile fabricantului cuprinse în manualul de instrucţiuni şi, în absenţa acestuia (sau complementar) bunele practici profesionale.

Controlul eficacităţii

Executarea operaţiilor de întreţinere necesare şi prevăzute va fi controlată; aceste operaţiuni vor fi înregistrate, specificându-se rezultatele, îmbunătăţirile necesare, întârzierile, persoanele responsabile cu execuţia şi cele responsabile cu controlul eficacităţii intervenţiei.

Trebuie să se stabilească un program de inspecţii de securitate care să completeze activităţile de întreţinere cu scopul clar de a detecta eventuale anomalii sau disfuncţii ale echipamentului susceptibile de a pune în pericol viaţa lucrătorilor.

3. AUTOMATIZARE

Descriere

Automatizarea constă în înlocuirea, în cadrul unui proces, a operatorului uman cu dispozitive mecanice sau electronice. În acest fel, lucrătorii nu mai sunt în contact cu ACP (expunerea încetează) sau sunt în contact mai puţin timp (diminuarea expunerii) ori locurile sunt depărtate (diminuarea intensităţii). Automatizarea presupune schimbări în proces şi poate fi parţială sau totală. Automatizarea totală permite dispensarea de prezenţa umană cu excepţia activităţilor de întreţinere sau a intervenţiilor punctuale.

Exemple

Utilizarea sistemelor robotizate în operaţiile de vopsire prin pulverizare în locul vopsitorilor elimină expunerea umană într-o incintă de muncă foarte contaminată atât de solvenţii organici din vopsea cât şi de oxizii metalici care constituie pigmenţii.

Procesul de cromare electrolitică, care presupune, în mod obişnuit, expunerea la crom VI poate fi automatizată parţial (utilizarea palanului pentru încărcarea şi descărcarea cuvelor, fapt care pune o distanţă mai mare între lucrători şi locurile de contaminare) sau total, situaţie ce evită această expunere.

31

4. SCHIMBAREA FORMEI SAU STĂRII FIZICE

Descriere

Când se folosesc pulberile, se poate reduce apreciabil tendinţa lor de disipare în atmosfera ambiantă (şi deci riscul asociat folosirii lor) prin modificarea formei fizice în granule, cristale sau sub în altă formă similară mai compactă.

Exemple

Încapsularea enzimelor sau produselor fitosanitare

Pelete şi granule în locul produselor pulverizate

5. PROCESE ÎN VAS ÎNCHIS SAU IZOLAT

Descriere

A izola ansamblul unui proces sau a unor operaţii deosebit de contaminante constituie o soluţie bună când gradul de periculozitate a agenţilor chimici este mediu sau ridicat.

A izola procesul constă în utilizarea unui înveliş fizic etanş sau cât mai etanş, în interiorul căruia se desfăşoară, fără participarea directă a omului, operaţii specifice procesului.

Domeniu de aplicare

Procesee continuue sau nu de tipul celor din industria chimică, farmaceutică sau alimentară.

Operaţiile foarte contaminante care fac parte dintr-un proces puţin contaminant.

Recomandări tehnice

Procesele în vas închis au o concepţie cu o anumită complexitate deoarece o mare parte a elementelor care trebuie instalate pentru a face posibilă pornirea sau oprirea procesului nu joacă niciun rol în funcţionarea normală. Constituie un bun exemplu vasele de expansiune şi vanele, care nu se utilizează decât pentru umplerea şi golirea circuitelor sau elementelor, a căror singură funcţiune este aceea de a facilita realizarea reparaţiilor.

Izolarea operaţiilor specifice trebuie să respecte aceleaşi principii ca acelea care se aplică în cazul conceperii hotelor de extracţie locală:

Hote care împrejmuiesc la maximum locul

Hote cât mai apropiate posibil de locul respectiv fără a constitui un obstacol pentru activităţile profesionale

Viteza în conductă trebuie să fie adecvată astfel încât să se evite acumularea particulor sau prafurilor extrase.

32

În conceperea izolării, e de dorit să se acorde concomitent o atenţie deosebită problemelor de electricitate statică care pot apărea la trasvazarea lichidelor inflamabile şi posibilităţii de formare a atmosfererelor explozive în punctele procesului în care pot fi generate.

Întreţinere şi control

În procesele în vas închis, două aspecte trebuie să facă obiectul unei atenţii speciale:

pierderile de etanşeitate: scurgeri care se pot produce la nivelul întreruperilor sistemului, în special la nivelul vanelor, bridelor, articulaţiilor, închiderilor de pompe, punctelor de prelevare a probelor etc.

controlul existenţei atmosferelor inflamabile (care pot da naştere unor explozii devastatoare) cu: instrumente capabile să detecteze existenţa lor (explozimetre) şi elemente protectoare (a se vedea ghidul ATEX).

Exemple de aplicare

Izolarea procesului este forma cea mai obişnuită de lucru în industria chimică, alimentară, farmaceutică care utilizează mari cantităţi de agenţi chimici dintre care unii au un nivel de periculozitate apreciabil. În aceste cazuri, agenţii chimici se păstrează în permanenţă în recipiente închise (reactoare, schimbătoare de căldură etc.) şi sunt transportaţi de la un recipient la altul cu ajutorul unui sistem de ţevi etanşe.

Izolarea anumitor operaţii este o măsură obişnuită, folosită la nivelul intrărilor şi ieşirilor proceselor (alimentarea cu materii prime, extragerea produselor etc.) şi când operaţia este foarte contaminantă dar face parte dintr-un proces ale cărui operaţii nu sunt contaminante. Dozajul produselor farmaceutice citostatice într-un spital sau vopsirea caroseriilor automobilelor pe banda de producţie sunt exemple de astfel de operaţii. În general, izolarea acestui tip de operaţii trebuie completat cu extracţia (exhaustarea locală).

33

Fişa nr. 5 (Izolare sau proces în mediu închis)

Fig. I.2 – Proces chimic închis (17) Fig. I. 3 - Tunel de vopsire (*)

Fig. I.4 – Cabină de vopsire electrostatică (*) Fig. I.5 – Sistem de vidare a sacilor(*)

Fig. I.6 – Cutie cu mănuşi (*) Fig. I.7 – Cuvă de degresare în fază de vapori (*)

(17) După COSHH Essentials al Health and Safety Executive, 1999. (*) A se vedea nota 17 din partea de jos a paginii.

34

6. EXHAUSTARE LOCALĂ

Descriere

Extracţia locală creează, prin aspirare, un curent de aer care captează contaminatorii din mediul înconjurător din vecinătatea imediată a locului în care sunt generaţi.

Aspirarea se face cât mai aproape de locul de emisie.

Aceasta împiedică dispersarea contaminanţilor în aerul ambiant şi evită astfel concentraţiile periculoase pentru inhalare sau cele apropiate de limita inferioară de inflamabilitate (LII) sau de explozivitate (LIE) ale substanţei sub formă de vapori sau pulbere.

Atunci când această opţiune este disponibilă, se recomandă ca extracţia locală să fie asigurată de către producătorul echipamentului aşa cum se obişnuieşte pentru anumite tipuri de maşini, ca acelea din industria lemnului, de exemplu. Recomandarea s-ar putea extinde la anumite utilaje portabile care pot produce pulbere, aşa cum sunt şlefuitoarele, fierăstraiele de mână etc.

Domeniu de aplicare

Pentru orice nivel de toxicitate a substanţelor

Când sunt puţine locurile de emisie a noxelor iar amplasarea lor este cunoscută

Când lucrătorii se află aproape de locurile de emisie a noxelor

Când dispersia contaminantului este uniformă

Recomandări tehnice

Un sistem de extracţie localizată cuprinde hota, conductele, sistememele de epurare şi ventilatoarele (fig. I.8).

Trebuie conceput şi instalat de către un specialist. Iată câteva condiţii generale cerute:- hotele trebuie să acopere locul emisiei cât mai mult posibil - hotele trebuie să fie cât mai aproape cu putinţă de locul emisiei, fără a constitui însă

un obstacol în muncă- viteza aerului în jurul locului va fi aleasă în funcţie de caracteristicile contaminantului

şi de mişcarea aerului din zonă- curentul de aspirare nu trebuie să deplaseze contaminantul către zona de respiraţie

a lucrătorului- viteza în conductă trebuie să fie adecvată, astfel încât să evite acumularea de

particule sau pulberi extrase- ventilatorul va fi ales în funcţie de debitul care va trebui să circule şi de pierderea de

sarcină din sistem

Incinta trebuie să dispună de o aprovizionare cu aer cu tiraj forţat sau de guri de aer exterior ce pot să furnizeze un debit de aer exterior mai mare sau egal celui pe care îl va extrage sistemul de extracţie locală.

35

Întreţinere şi verificări

Verificarea vitezelor de captare în punctele de generare a contaminanţilor. Această verificare poate fi cantitativă (anemometre, velometre) sau calitativă (tuburi de fumuri sau similare).

Verificarea debitului aspirat de fiecare hotă (în mod normal cu ajutorul măsurării presiunii statice la nivelul capacului sau viteza în conductă după hotă).

Verificarea integrităţii fizice a hotelor şi conductelor. Pe acestea nu trebuie să existe fante, spărturi, tuburi deconectate, bride desfăcute, acumulări de murdărie în conducte sau în filtre etc.

Controlul presiunilor în punctele semnificative ale circuitului (conectarea hotelor la conducte, intrarea şi ieşirea epuratorului, dacă acesta există, intrarea ventilatorului).

Verificarea ventilatorului şi a elementelor sale mecanice (carcasă, palete, motor, rulmenţi, curele de transmisie etc.)

Utilizatorul NU ARE VOIE să modifice sistemul fără autorizarea celui ce l-a conceput. În special nu are voie să adauge noi ramuri cu ocazia instalării unei noi maşini.

Exemple de aplicare

Nişa de laborator (fig. I. 9), sudură (fig. I. 10), cuve de tratare a metalelor (fig. I 11), mese de lucru pentru diverse operaţiuni cum ar fi debavurarea pieselor (fig. I. 12), cabine de vopsire (fig. I. 13) etc.

36

Fişa nr. 6 (Extracţia localizată)

Fig. I.8 – Elementele unui sistem de Fig. I.9 – Nişă de labor exhaustare localizată

Fig. I.10 – Sudare - Hotă cu braţ Fig. I.11 – Cuvă de tratare electrolitică mobil(*) cu aspirare bilaterală

Fig. I.12 – Masă de lucru cu extracţie Fig. I.13 – Cabină de vopsire (*)

localizată

(*) A se vedea nota de picior 17.

37

7. DEPOZITAREA SIGURĂ A AGENŢILOR CHIMICI PERICULOŞI

Descriere

Angajatorul are responsabilitatea de a garanta depozitarea în condiţii de siguranţă a ACP care există în întreprindere într-o incintă destinată exclusiv depozitării lor sau la locurile de muncă atunci când procesul o impune.

Magazionerul sau responsabilul secţiei unde sunt depozitaţi ACP trebuie să dispună de informaţii furnizate de producător sau distribuitor (FDS, etichete) sau provenind dintr-o altă sursă, informaţii referitoare la proprietăţile ACP şi trebuie să le transmită clar şi precis lucrătorilor expuşi la aceşti ACP. Pornind de la aceste informaţii, el trebuie să stabilească proceduri de lucru şi să controleze respectarea lor; să verifice starea ambalajelor şi a recipientelor conţinând aceşti ACP; să stabilească şi să ţină evidenţa la zi a planului de depozitare; să elaboreze şi să ţină la zi planul de urgenţă al depozitului.

Muncitorii trebuie să aplice cu stricteţe procedurile de lucru stabilite, să informeze imediat lucrătorul desemnat în legătură cu orice incident survenit în timpul lucrului.

Gestiunea stocurilor şi organizarea depozitului

Planul de depozitare trebuie să permită cunoaşterea în orice moment a naturii ACP stocaţi, cantitatea lor şi amplasarea lor în depozit, astfel încât să se poată interveni cu rapiditate şi eficacitate în caz de incident (scurgere, deversare, incendiu etc.). Acest plan trebuie ţinut la zi cu ajutorul unui registru de intrări şi ieşiri.

Din punctul de vedere al prevenirii, principala măsură este menţinerea stocurilor de ACP la nivelul cel mai scăzut posibil. Acest principiu odată acceptat şi adoptat, securitatea depozitului va impune aplicarea unor măsuri fundamentale, printre care:

- alegerea unui amplasament sigur pentru depozite care trebuie să se afle departe de zonele de lucru sau de alte dependinţe ale companiei care comportă riscuri (transformatoare, centrale electrice, termice etc.) şi protejate de ingerinţe externe (inundaţii, sabotaje etc.);

- gruparea produselor pe tipuri de risc, evitându-se stocarea împreună a ACP incompatibili (cadrul I.6) sau foarte reactivi. Diversele clase de ACP vor fi stocate în locuri independente sau în acelaşi local dar separate prin intermediul unei bariere rezistente la foc sau depărtate unele de altele (fig.I.14);

- fixarea şi respectarea cantităţilor maxime ale produselor chimice stocate şi a înălţimi maxime de depozitare;

- utilizarea recipientelor sigure (rezistenţă fizică suficientă, închidere automată etc.) şi adecvate (rezistenţă chimică suficientă); aceste recipiente vor fi eventual omologate sau certificate potrivit reglementărilor în vigoare;

- instalarea de mijloace care să garanteze captarea, reţinerea şi, în caz de nevoie, dirijarea spre recipiente de rezervă a scurgerilor sau deversărilor ACP stocaţi (cuve de retenţie, acoperirea adecvată a solului şi părţii de jos a împrejmuirilor sau pereţilor incintei astfel încât să se asigure etanşeitatea lor şi a drenajelor şi conductelor ce conduc la recipientele de rezervă etc.). Aspectele expuse mai sus vor trebui eventual avute în vedere la captarea, reţinerea sau

38

controlul recuperării apelor reziduale provenite din acţiuni de stingere a incendiilor;

- semnalarea căilor de acces care trebuie să fie libere, a celor de tranzit şi a suprafeţelor de depozitare;

- controlul accesului persoanelor şi vehiculelor străine în instalaţie;- semnalizarea căilor de evacuare şi a ieşirilor de urgenţă care trebuie să fie

lasate libere;- etichetarea strictă a produselor şi refacerea etichetelor dacă e necesar;- instrucţiuni de lucru precise pentru operaţiile de depozitare propriu-zise şi pentru

orice altă operaţie obişnuită, realizată în interiorul depozitului (deschiderea şi închiderea recipientelor, umplerea recipientelor, transvazarea, conectarea şi retragerea conductelor de umplere a recipientelor, prelevarea probelor etc.);

- descrierea scrisă a procedurii ce trebuie urmată în caz de incident (scurgeri, deversări, emisii).

Proceduri pentru cazurile de urgenţă

Atunci când, pentru nevoile procesului, sunt necesare anumite cantităţi de ACP la locurile de muncă, se va limita cantitatea acestor produse la cea strict necesară pentru lucrul imediat (nu se vor depozita niciodată cantităţi mai mari decât necesarul pentru o tură sau o zi de lucru) şi produsele vor fi puse în recipiente adecvate, în dulapuri protejate sau incinte speciale (fig.I.15). În general, se vor respecta dispoziţiile aplicabile descrise mai sus.

Fişa nr. 7 (Depozitare sigură)

Cadre. I. 6 - Rezumat al incompatibilităţilor la depozitarea ACP.

+ Pot fi depozitate împreună ○ Pot fi depozitate împreună numai dacă sunt

luate anumite măsuri specifice de prevenire- Nu trebuie să fie depozitate împreună

39

Exemple de agenţi chimici incompatibili:

Oxidanţi cu: carburi, nitruri, hidruri, sulfuri, metale-alcaline Reducători/dezoxidanţi cu: nitraţi, cloraţi, bromaţi, oxizi, peroxizi, fluor Acizi tari cu baze tari Acid sulfuric cu: celuloză, acid percloric, permanganat de potasiu, cloraţi

Exemple de substanţe instabile:

Produse a căror stocare prelungită poate antrena o descompunere: amiduri alcaline, anumite săruri de diazoniu

Substanţe uşor peroxidabile: compuşi alilici, compuşi vinilinici, stiren Compuşi care reacţionează violent la contactul cu aerul: fosfuri, hidruri Monomeri care polimerizează rapid: acetat de vinil, stiren, acrilonitril

Exemple de substanţe care reacţionează periculos cu:

Apa: metale alcaline, peroxizi anorganici, carburi, fosfuri Acidul clorhidric: sulfuri, hipocloriţi, cianuri Acidul azotic: câteva metale Acidul sulfuric: acidul formic, acidul oxalic, alcoolul etilic

Fig. I. 14 – Separare prin îndepărtare Fig. I. 15 – Dulap protejat pentru stocarea sau împrejmuire produselor inflamabile

40

8. SEPARAREA FIZICĂ A SERVICIILOR “MURDARE”

Descriere

Anumite operaţiuni sau procese care, prin natura lor sau ca urmare a acţiunii lor mecanice violente asupra materialelor, sunt în mod special contaminante pentru că generează o mare cantitate de materie sub formă de particule.

Astfel în locuri în care se derulează operaţiuni ca lustruirea metalelor, tăierea materialelor plastice, a metalului sau a lemnului, sudarea pieselor metalice, concasarea solidelor, perforarea metalelor sau a lemnului se produc şi difuzează particule în mediul ambiental.

Suprafeţele de lucru, mesele, pavimentul şi maşinile se acoperă astfel cu praf sau fibre care amestecate cu uleiuri de lubrifiere, cu pastă de lustruire, cu răşini etc. generează continuu murdărie.

Recomandări tehnice

Este practic să se delimiteze acest tip de operaţii în zone separate de restul procesului de fabricare. Se evită astfel dispersia aerului contaminat şi murdăriei în alte zone şi se pot concentra mijloacele de ventilare şi de curăţenie pe zone mai reduse, ceea ce le sporeşte eficacitatea şi diminuează costurile companiilor.

41

9. VENTILAŢIE GENERALĂ PRIN DILUARE

Descriere

Constă în reînnoirea aerului dintr-o încăpere prin aducerea unei cantităţi suficiente de aer curat din afară şi prin extragerea din respectiva încăpere a unei cantităţi similare de aer contaminat.

Aerul poate intra în mod natural (uşi, ferestre etc.) (fig. I.16) sau forţat (ventilator) (fig. I.17).

În orice caz, ventilaţia generală este mai curând un principiu de prevenire (art. 5 din Directiva 98/24/CE) (art. 11 al HG nr. 1218/2006) decât o măsură specifică. De aceea, la locurile de muncă trebuie în permanenţă garantată o ventilaţie generală, în conformitate cu prevederile Directivei 89/654/CEE privind prescripţiile minime de securitate şi sănătate la locurile de muncă (HG nr. 1091/2006). Totuşi, în anumite cazuri care vor fi detaliate ulterior, această ventilaţie poate fi la fel de bine considerată o măsură specifică pentru controlul riscului şi, din această cauză, face obiectul unei fişe.

Domeniu de aplicare

Ca măsură specifică pentru controlul riscului legat de expunere, în cazul în care este vorba de substanţe cu o toxicitate slabă sau medie prin inhalare (VLE>100 ppm dacă este vorba de vapori sau 5 mg/m3 în cazul pulberilor).

Controlul riscului de incendiu şi de explozie în recipiente şi echipamente, prin coborârea concentraţiei substanţei contaminatoare sub limita inferioară de inflamabilitate (LII) şi de explozivitare (LIE) pentru vapori şi pulberi explozive.

Controlul mirosurilor şi al substanţelor jenante/supărătoare, prin reducerea nivelului lor sub limitele recomandate de confort.

Recomandări tehnice

Prevederea cu sisteme de înlocuire a aerului extras

Dimensionarea sistemului de încălzire sau de răcire a încăperii, ţinând cont de debitul aerului necesar pentru ventilarea acesteia

Calcularea debitului necesar pentru ventilaţie în funcţie de viteza de generare a substanţei contaminatoare şi de concentraţia dorită în mediul de muncă

În cazul în care există sisteme de extracţie locală, calcularea debitului de ventilaţie a încăperii ţinând cont de caracteristicile acestor sisteme

Se va evita întoarcerea în incintă a aerului extras prin separarea punctelor de evacuare de cele de intrare a aerului

Situarea intrărilor şi ieşirilor aerului astfel încât circulaţia aerului să străbată întreaga incintă, evitând formarea de zone moarte unde este ventilaţie slabă (fig. I.18, I.19, I.20)

Considerarea ca aer de ventilaţie numai a debitului efectiv introdus în incintă dinspre exterior şi nu şi pe cel recirculat.

42

Întreţinere şi controale

Trebuie urmate instrucţiunile producătorului şi/sau instalatorului (ventilaţie forţată)

Trebuie solicitate producătorului şi/sau instalatorului maximum de informaţii în legătură cu instalaţia

Intrările de aer din exterior nu trebuie închise sau astupate în timpul sezonului rece

Eventuale deteriorări ale sistemului trebuie inspectate vizual: deteriorarea unor conducte, a unor palete de ventilator etc.

Concentraţia substanţelor contaminatoare din mediu va fi măsurată după punerea în funcţiune a sistemului.

Recomandări de utilizare

Este indicată pentru ventilarea birourilor şi a încăperilor cu destinaţie neindustrială sau pentru utilizări industriale cum ar fi:

- ventilarea atelierelor de prelucrare a metalelor, a lemnului

- ventilarea etuvelor, cuptoarelor de uscare, a camerelor pompelor sau compresoarelor etc.

Utilizarea numai ca măsură complementară, alături de alte măsuri, în cazul controlului riscului de incendiu şi de explozie în incinte/încăperi.

Utilizare nerecomandată:

- atunci când cantitatea de substanţă contaminatoare generată este ridicată

- când lucrătorii se găsesc aproape de focare

- când dispersia de substanţă contaminatoare nu este uniformă.

43

Fişa nr. 9 (Ventilaţie prin diluare)

Fig. I.16 – Ventilaţie naturală Fig. I.17 – Ventilaţie forţată

Fig. I.18 – Situaţie corectă Fig. I.19 – Situaţie incorectă- Distribuţia aerului în încăpere este uniformă – Aerul curat atrage aerul contaminat- Ieşirea este situată în apropierea zonei în dreptul zonei de respiraţie a lucrătorului de emisie şi mişcarea aerului îndepărtează contaminanţii din zona de respiraţie a lucrătorului

Fig. I.20 – Situaţie incorectă- Există sau pot exista zone moarte insuficient ventilate sau neventilate- Aerul curat atrage contaminanţii în zona de respiraţie a lucrătorului

44

10.PREVENIREA INCENDIILOR

Obiectiv

Identificarea, în vederea eliminării sau controlului combustibililor care, ca urmare a stării lor fizice (gaze, vapori, solide cu granulaţie fină) sau a formei în care sunt depozitaţi, pot intra cu uşurinţă în combustie, precum şi a focarelor de incendiu capabile să furnizeze energia necesară pentru declanşarea reacţiei. În mod excepţional, obiectivul se poate extinde şi la comburant (% din O2 din mediul ambiant) (fig. I.21).

Măsuri de control al combustibililor

Evitarea prezenţei, la locul de muncă, a cantităţilor importante de substanţe inflamabile prin reducerea lor la cantitatea minimă indispensabilă acoperirii nevoilor procesului sau operaţiei care trebuie realizată în timpul unei zile sau a unui schimb de muncă.

Lichidele inflamabile care trebuie stocate la locul de muncă ar trebui pătrate în dulapuri protejate, semnalizate prin menţionare şi prin pictograma „inflamabil” (fig. I.15).

Lichidele inflamabile prezente la locul de muncă şi reziduurile acestora ar trebui depozitate în recipiente cu sisteme de securitate, ermetice şi cu închidere automată (fig. I.22).

Operaţiunile care implică utilizarea de gaze sau lichide inflamabile şi în cursul cărora se produce o degajare de vapori (transvazare, aplicare cu aerograf etc.) vor fi controlate cu ajutorul sistemelor de extragere locală (a se vedea măsura specifică nr. 6: exhaustare locală) şi al unei ventilaţii generale adecvate a aerului de la locul de muncă (a se vedea măsura specifică nr. 9: ventilaţia prin diluare), pentru a garanta o concentraţie în mediul înconjurător a acestor produse în mod clar inferioară LII.

Se vor controla, cu ajutorul explozimetrelor, concentraţiile periculoase ale gazelor sau ale vaporilor care ar putea fi generaţi.

Transvazările şi alte operaţiuni susceptibile de a provoca împroşcări sau deversări vor fi executate în locuri şi cu mijloace specifice adecvate pentru evitarea acestor împroşcări şi a deversărilor şi asigurând, dacă este nevoie, colectarea şi drenarea lor spre un loc sigur şi în condiţii adecvate de ventilaţie (0,3 m3/min.m2; niciodată sub 4 m3/min); ansamblul va fi dotat cu un sistem de alarmă care se va activa în caz de avarie.

Înainte de realizarea operaţiilor de întreţinere sau de reparare la cald, vor fi curăţate resturile din echipamentele care au conţinut lichide inflamabile sau combustibili solizi cu granulaţie fină; la fel se va face şi în împrejurimi.

Măsuri de control al focarelor de incendiu

Utilizarea de echipamente de muncă sigure în mod intrinsec. Aceste echipamente vor respecta, în general, prevederile Directivei 98/37/CE şi mai ales pe cele ale Directivei 94/9/CE (HG nr. /2006 şi HG 752/2004).

Operaţiile de încărcare, descărcare sau transvazare se vor realiza evitându-se generarea de sarcini electrostatice (controlul vitezei de transvazare, umplerea

45

recipientelor prin tub scufundat etc.) şi facilitând eliminarea lor printr-o punte de echipotenţial şi prin împământarea tuturor echipamentelor şi recipientelor (fig. I.23).

Instalaţia şi echipamentele electrice vor fi protejate împotriva riscului de incendiu şi de explozie (Ex sau Eex), conform dispoziţiilor naţionale în vigoare privind securitatea electrică. O atenţie specială va fi acordată utilizării echipamentelor mobile şi a accesoriilor care se folosesc împreună cu sau se ataşază acestor echipamente.

Se va pune la punct un control exhaustiv al celorlalte focare de incendiu care ar putea fi:

- termice (fumatul, operaţiuni cu flacără sau cu scântei, cărucior industrial de întreţinere sau echipamente similare)

- maşini/mecanisme (utilizarea de unelte antiscântei în operaţiunile de deschidere şi de închidere a recipientelor şi în mediile în cadrul cărora pot exista concentraţii sau acumulări periculoase de produse inflamabile; utilizarea de încălţăminte fără părţi metalice etc.)

- agenţi chimici (căldura generată de reacţiile exoterme, existenţa în acelaşi loc a unor produse chimice instabile sau reactive etc.)

Măsuri de control al comburanţilor

Acestea pot fi necesare în cazul în care sunt prezente produse inflamabile în stare lichidă sau combustibili solizi pulverulenţi ori resturi din aceste produse şi atunci când este imposibil de acţionat asupra lor.

Inertizarea acestora este indispensabilă ori de câte ori este necesar să se procedeze la operaţiuni de întreţinere sau reparaţii la cald ale echipamentelor care au conţinut agenţi chimici inflamabili sau combustibili, solide cu granulaţie fină şi a căror eliminare completă este imposibil de garantat.

46

Fişa nr. 10 (Prevenirea incendiilor)

Fig. I.21 – Cauzele unui incendiu şi mijloace Fig. I.22 – Recipient cu dispozitiv de securitate de prevenire şi protecţie pentru lichide inflamabile

Fig. I.23 – Punte echipotenţială şi legarea la pământ la transvazarea lichidelor inflamabile

47

11.MANIPULAREA ÎN SIGURANŢĂ A ACP

Descriere

Se referă la manipularea, transformarea, încărcarea sau descărcarea ACP în secţiile

de producţie.

Echipamentele de transvazare fixe şi nedeformabile (conducte fixe) vor fi preferate echipamentelor mobile (recipiente, conducte mobile etc.).

Echipamentele mobile de transvazare, manuale sau mecanice, trebuie să fie compatibile cu riscurile pe care le prezintă mediul lor (incendiu, explozie şi/sau coroziune) şi materialele din care construie aceste echipamente trebuie să fie compatibile cu ACP manipulate.

Alte fişe privind măsuri specifice, cum ar fi fişele I.3 sau I.6, prezintă diverse scheme de manipulare în siguranţă a ACP.

Domeniu de aplicare

Transvazarea frecventă de ACP pornind de la rezervoare mari, containere sau recipiente în altele de o capacitate mai mică, în vederea utilizării lor directe în procesul de producţie.

Utilizarea de recipiente mobile pentru încăcarea/descărcarea echipamentelor dintr-o instalaţie.

Transvazarea de ACP din rezervoare mari sau containere către procesele de producţie prin intermediul conductelor fixe sau mobile cu conexiuni care, în general, nu sunt permanente.

Recomandări tehnice

Nu se vor utiliza decât containere, recipiente sau ambalaje din materiale compatibile cu produsele care trebuie transportate şi care satisfac exigenţele privind transportul rutier de materiale periculoase a căror stabilitate şi rezistenţă vor fi garantate împotriva agresiunilor ce s-ar putea produce în timpul utilizării lor.

Transvazările se vor face, de preferinţă, utilizând pompe de absorbţie manuale sau mecanice. Se va evita transvazarea prin intermediul gravităţii între recipiente în cazul în care se poate produce o expunere la sau un contact cu ACP. Dacă, totuşi, trebuie să se recurgă la acest tip de transvazare, bidonul care trebuie golit va fi plasat orizontal, pe un dispozitiv sau pe un cadru fix ori mobil echipat cu roţi care se pot bloca.

Pentru descărcarea produselor inflamabile, toate elementele metalice vor face obiectul unei legături de echipotenţial şi al împământării. În cazul în care este vorba despre lichide, bidonul ce urmează să fie golit va fi prevăzut cu o vană de descărcare cu închidere automată.

Pentru transvazarea prin intermediul gravităţii a lichidelor inflamabile, se vor utiliza pâlnii al căror gât va ajunge la cel mult 1 cm de fundul recipientului de umplut.

În toate operaţiunile de transvazare, se vor amplasa tăvi de colectare dedesubtul punctelor unde este posibil să se producă deversări.

În timpul transvazării de produse solide, se va evita formarea de pulbere şi intrarea necontrolată de aer în recipiente. În acest scop, se va evita transvazarea manuală şi se

48

vor utiliza de preferinţă echipamente ce garantează etanşeitatea sau izolarea procesului (de exemplu, dozatoare cu valve rotative, vană dublă, transportoare cu şurub elicoidal etc.).

Stabilitatea, rezistenţa şi fiabilitatea sistemelor de canalizare fixe sau mobile trebuie garantate în privinţa agresiunilor mecanice sau induse de ACP.

Racordurile şi conductele fixe şi mobile trebuie să fie specifice şi diferenţiate pentru fiecare tip de ACP. Legăturile şi asamblările trebuie să fie etanşe, rezistente la produs şi în bună stare.

Pentru conducte, se preferă asamblările sudate, evitându-se bridele şi sistemele pe baza pasului şurubului, în special în spaţii închise.

Racordurile în care ar putea rămâne un ACP sub presiune sau care ar putea genera presiune, vor fi protejate cu vane de siguranţă prevăzute cu o ieşire dirijată spre un loc sigur (turn de absorbţie, incinerator, staţie de tratare etc.).

Racordurile trebuie să fie dotate cu elemente de colectare a deversărilor sau a scăpărilor ori de câte ori acest lucru va fi necesar.

Racordurile mobile trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să permită golirea lor înainte de deconectare.

Nu se va efectua transvazarea unui ACP cu echipamente sau elemente ce prezintă scăpări sau defecte (deformări, pori, fisuri, bride defectuoase etc.).

În apropierea zonelor de transvazare va exista un duş de securitate şi spălătoare pentru ochi.

Efluenţii, deversările şi produsele de tratare vor fi depozitate temporar în zone special destinate, în containere certificate, semnalizate corespunzător, separate fizic şi clasificate în funcţie de compatibilitatea sau reactivitatea lor.

Întreţinere şi control

Trebuie să se realizeze întreţinerea şi reviziile periodice ale tuturor elementelor de transvazare internă cu înregistrarea incidentelor.

Reparaţiile echipamentelor de transvazare vor fi efectuate de personalul autorizat de către utilizator sau de către fabricant.

Se va verifica absenţa deversărilor sau a scăpărilor la conductele fixe sau mobile înainte de a stabili o conexiune pentru încărcarea şi/sau descărcarea produsului. În acest scop, se va utiliza un sistem de detecţie compatibil cu ACP conţinut.

Echipamentele de transvazare internă vor fi întotdeauna curate, în bună stare, iar utilizarea lor specifică va fi semnalizată în mod adecvat; atunci când nu sunt utilizate, vor fi depozitate temporar în mod corect.

Echipamentele casate sau în stare proastă vor fi imediat retrase şi înlocuite sau reparate.

Absenţa scurgerilor sau a deversărilor va fi controlată periodic cu ajutorul echipamentelor specifice de detectare.

Sistemele şi echipamentele de tratare a efluenţilor vor avea revizii periodice şi ori de câte ori este necesar; se va proceda atunci la reparaţiile cuvenite şi la înlocuirea reactivilor.

49

12.TRANSPORTUL INTERN ÎN SIGURANŢĂ

Descriere

Mijloacele utilizate, manuale sau mecanice, trebuie să fie sigure pentru lucrători şi adaptate produselor manipulate.

Echipamentele fixe şi nedeformabile (conducte fixe) trebuie să fie utilizate de preferinţă în locul echipamentelor mobile (recipiente, conducte mobile etc.).

Domeniu de aplicare

Transvazarea de ACP între diferite secţii sau procese ale companiei, în special în timpul transportului de produse extrem de inflamabile, corozive sau foarte toxice.

Recomandări tehnice

Se vor utiliza numai containere, recipiente sau ambalaje din materiale adecvate pentru produsele transportate şi care satisfac cerinţele privind transportul rutier de materiale periculoase şi a căror stabilitate şi rezistenţă vor fi garantate împotriva agresiunilor care s-ar putea produce în timpul utilizării lor.

Pentru transportul cu echipamente mobile al containerelor, recipientelor sau ambalajelor, se vor utiliza mijloace care oferă o rezistenţă suficientă, dotate cu elemente care permit fixarea încărcăturilor.

Stabilitatea, rezistenţa şi fiabilitatea sistemelor de canalizare fixe sau mobile trebuie să fie garantate împotriva agresiunilor mecanice sau induse de ACP.

Racordurile şi conductele fixe şi mobile trebuie să fie specifice şi diferenţiate pentru fiecare tip de ACP. Legăturile şi conexiunile trebuie să fie etanşe, rezistente la produs şi în bună stare.

Pentru conducte, se vor prefera îmbinările sudate, evitându-se bridele şi sistemele cu pas de şurub, în special în interior.

Pentru fluidele inflamabile, toxice sau corozive, vor fi evitate conducte îngropate, cu excepţia cazului în care conductele sunt prevăzute cu înveliş dublu şi un control al scăpărilor.

Racordurile în care ar putea rămâne un ACP sub presiune, sau care ar putea genera o presiune, vor fi protejate cu vane de securitate cu o ieşire dirijată spre un loc sigur (turn de absorbţie, incinerator, staţie de tratament etc.).

Racordurile vor fi dotate cu elemente de colectare a deversărilor sau scăpărilor ori de câte ori acest lucru va fi necesar.

Nu se va efectua transvazarea de ACP cu echipamente sau elemente care prezintă scurgeri sau defecte (deformări, pori, fisuri, bride defecte etc.).

Echipamentele mobile de transport vor dispune de sisteme de protecţie adaptate tipului de zonă de risc în care sunt utilizate (incendiu, explozie sau coroziune) şi ACP transportate.

Întreţinere şi control50

Se vor efectua întreţinerea şi reviziile periodice ale tuturor elementelor de transvazare internă cu înregistrarea incidentelor.

Reparaţiile echipamentelor de transport mecanizat se vor efectua de către personalul autorizat de fabricant.

Se va verifica absenţa deversărilor sau a scăpărilor la canalizările fixe sau mobile; în acest scop se va utiliza un sistem de detecţie compatibil cu ACP conţinut atunci când se va stabili o conexiune pentru încărcarea sau descărcarea produsului.

Dispozitivele de transport şi de control al ACP vor trebui să aibă înscris pe ele, într-o manieră vizibilă, lizibilă şi care nu se poate şterge, data efectuării ultimei lor revizii.

Echipamentele aflate într-o stare proastă vor fi retrase imediat şi înlocuite sau reparate.

Absenţa scăpărilor sau a deversărilor va fi controlată periodic cu ajutorul echipamentelor specifice de detectare.

Sistemele şi echipamentele de tratare a efluenţilor vor fi periodic în revizie şi ori de câte ori acest lucru va fi necesar; ele vor fi eventual reparate, iar reactivii necesari funcţionării lor vor fi înlocuiţi.

51

13.SPĂLĂTOARE DE OCHI ŞI DUŞURI

Descriere

Duşurile de securitate (fig. I.24) constituie sistemul de urgenţă cel mai uzitat pentru cazurile de stropiri/ pulverizări cu risc de arsuri chimice şi chiar şi pentru cazurile în care îmbrăcămintea ia foc.

Spălătoarele pentru ochi de tip fântână (fig. I.25) permit o decontaminare rapidă şi eficace a ochilor; constau în principal în două aspersoare plasate la distanţă de 10 până la 20 cm, capabile să proiecteze un jet de apă potabilă pentru spălarea ochilor şi feţei, un bazin de 25-35 cm prevăzut cu scurgere, un sistem de fixare la sol sau la perete şi un robinet cu pedală sau manetă.

Caracteristici ale duşurilor

Duşurile trebuie să furnizeze un debit de apă suficient pentru a uda complet şi imediat subiectul. Apa va fi potabilă, cu temperatura cuprinsă, de preferinţă, între 20 şi 35 0C, pentru a evita răcirea persoanei arse în stare de şoc, dar şi pentru că disconfortul pe care îl provoacă apa rece poate îndemna la scurtarea duratei duşului şi, implicit, la eliminarea insuficientă a substanţei contaminante. Se recomandă, de asemenea, dotarea cu scurgere care uşurează la maximum întreţinerea.

Sita duşului trebuie să aibă un diametru suficient de mare pentru a impregna complet subiectul, cu orificii a căror dimensiune să împiedice depunerea (depozitelor) de calcar. Distanţa de la sol la sita duşului trebuie să permită unei persoane să se aşeze sub ea în picioare (de ex. de 2-2,3 m). Între sită şi perete trebuie să fie o distanţă suficientă pentru ca două persoane să poată sta sub duş (de ex. 60 cm). Se recomandă totodată ca distanţa dintre sol şi butonul de comandă să nu depăşească 2 m.

Vana de deschidere trebuie să se poată manevra rapid, deci nu trebuie să se utilizeze robinete convenţionale. Butonul de comandă trebuie să fie la îndemână. Modelele cele mai adecvate sunt cele dotate cu dispozitiv de comandă triunghiular legat de sistem printr-o bară fixă (preferabil cu lanţ). Dispozitivele de comandă acţionate cu piciorul nu sunt, în general, folosite din cauza probabilităţii mari de acţionare a sistemului prin împiedicare sau călcare involuntară pe ele; există o excepţie şi anume aceea a sistemelor care sunt acţionate pe o platformă.

Vanele de oprire a alimentării cu apă trebuie să fie amplasate în locuri inaccesibile personalului pentru a se evita uitarea apei închise în cazul apariţiei unei defecţiuni. Vanele vor fi închise exclusiv în momentul executării reparaţiilor. Pe de altă parte, defecţiunile trebuie imediat semnalate şi remediate.

Este util ca sistemul să fie dotat cu o alarmă sonoră sau vizuală care să se declanşeze când echipamentul este folosit, astfel ca ceilalţi lucrătorii să fie informaţi că există o problemă şi să poată acţiona pentru acordarea primului ajutor. Duşurile amplasate în vestiare sau grupuri sanitare îşi pot îndeplini funcţia auxiliară de duşuri de securitate în special în laboratoarele cu suprafaţă redusă şi pentru arsuri mici sau stropiri ale îmbrăcămintei, căci, aflându-se la adăpost de priviri străine, persoana afectată care le

52

utilizează se poate debarasa de îmbrăcăminte fără complexe.

Caracteristici ale spălătoarelor de ochi

Jetul de apă eliberat prin tuburi va trebui să aibă o presiune scăzută, pentru a nu cauza vătămare sau durere inutilă. Ca şi în cazul duşului, apa trebuie să fie potabilă şi, de preferinţă, călduţă. Vanele de oprire a alimentării cu apă vor avea aceleaşi caracteristici ca cele ale duşurilor de securitate.

Echipamentele aflate într-o stare proastă vor fi imediat retrase şi înlocuite sau reparate.

Absenţa scăpărilor sau a deversărilor va fi controlată periodic cu ajutorul echipamentelor specifice de detectare.

Sistele şi echipamentele de tratare a efluenţilor vor fi verificate periodic şi ori de câte ori acest lucru este necesar; vor fi eventual reparate, iar reactivii necesari funcţionării lor vor fi înlocuiţi.

Fig. I.24 – Duş de securitate Fig. I.25 – Spălător de ochi

53

14.PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Obiectiv

• Măsurile de prevenire descrise în fişa 10 sunt indispensabile dar nu suficiente întrucât nu garantează niciodată un control complet al riscului; acestea trebuie completate cu măsuri complementare care să vizeze minimizarea consecinţelor unui eveniment (figura I.21)

Măsuri de protecţie care trebuie luate în consideraţie

• Trebuie să se facă diferenţa între: – măsurile de protecţie pasivă (protecţia structurală a elementelor portante pentru a

garanta o anumită stabilitate la foc, sectorizare şi compartimentarea suprafeţelor cu diverse niveluri de risc garantând rezistenţa la foc determinată şi utilizarea materialelor de construcţii şi de acoperire al căror comportament la foc este cunoscut);

– măsurile propriu-zise de protecţia împotriva incendiilor (detectare umană sau instalarea unei instalaţii automate; mijloace flexibile şi fiabile de transmitere a alarmei; echipamente potante sau fixe de protecţie împotriva incendiilor cu acţionare manuală sau descărcare automată şi căi de evacuare în număr suficient, corect dimensionate şi distribuite corespunzător).

• Ansamblul de măsuri de protecţie împotriva incendiilor prevăzute pentru domeniul de aplicare al Directivei 98/24/CE (HG nr. 1218/2006) va trebui să fie adaptat cadrului de prevederi legale al fiecărei ţări în ceea ce priveşte protecţia împotriva incendiilor.

• Independent de ceea ce a fost expus sunt prezentate mai jos câteva măsuri specifice:– verificarea că protecţia structurală a elementelor portante asigură o stabilitate la foc

(SF) determinată de încăpere sau clădire;– se controlează propagarea pe verticală sau pe orizontală a efectelor incendiului şi,

pentru aceasta, se separă spaţiile de muncă care prezintă un risc de incendiu pentru celelalte instalaţii prin constituirea unui sector de incendii cu rezistenţă la foc (RF) adaptat la sarcina termică existentă. Sectorizarea se va face prin îndepărtarea sau compartimentarea cu ajutorul zidurilor şi a pereţilor ignifugaţi (figura I.26);

– se asigură detectarea eficace, umană sau automatizată, şi instalaţii capabile să asigure o transmisie rapidă şi fiabilă a avertizării;

– se dispun instalaţii adecvate şi suficiente de protecţie împotriva incendiilor, fixe sau portabile, care sunt acţionate manual sau automat; agenţii extinctori trebuie să fie corespunzători şi să garanteze stingerea eficientă în funcţie ACP estimat (de exemplu utilizarea tipului B pentru lichidele inflamabile) şi de zona de aplicare (de exemplu să se evite utilizarea de CO2 în spaţii exterioare); nu se vor utiliza agenţi extinctori necompatibili cu ACP (de exemplu nu se utilizează apa pentru a stinge metalele alcaline);

– se asigură căi de evacuare ale căror număr şi stare vor permite evacuarea rapidă şi sigură a lucrătorilor;

54

– dacă este necesar, mijloacele de protecţie împotriva incendiilor şi accesul spre căile de evacuare vor fi semnalizate conform Directivei 92/58/CEE (HG nr. 971/2006);

– se garantează eliminarea fumului generat de incendiu cu ajutorul exhaustoarelor sau alte mijloace de extragere (figura I.27).

Fişa nr. 14 (Apărarea împotriva incendiilor)

Fig. I.26 - Sectorizarea cu ajutorul Fig. I.27 - Exhaustoare de fum pereţilor ignifugaţi

55

15.PREVENIREA ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIILOR

Măsurile de prevenire şi protecţie prevăzute pentru îmbunătăţirea protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor expuşi la riscuri legate de atmosferele explozive nu sunt tratate în acest ghid întrucât acest risc este reglementat de Directiva 1999/92/CE şi face obiectul unui ghid specific la care se poate apela la nevoie (a se vedea ghidul corespunzător).

Cerinţele esenţiale în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea pentru aparatele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere explozive sunt prezentate în Directiva 94/9/CE (HG nr. 752/2004).

16.ECHIPAMENTELE DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

Domeniu de aplicare

Echipamentele de protecţie individuală (EIP) constituie ultima barieră între ACP şi lucrător; utilizarea lor se limitează la următoarele cazuri:

Când măsurile de prevenire şi protecţie colective sau organizatorice aplicate sunt insuficiente sau nu sunt viabile tehnic.

Când măsurile de prevenire şi protecţie colective nu pot fi imediat adoptate şi este necesar să se recurgă provizoriu la această protecţie individuală.

În timpul operaţiilor punctuale şi rare care nu justifică punerea în practică a măsurilor permanente, dar cu condiţia ca EIP să garanteze un nivel de protecţie echivalent cu cel al măsurilor pe care le înlocuieşte.

În situaţii de urgenţă, salvare sau de autoprotecţie.

Tipuri de echipamente de protecţie

Respiratorie (a se vedea măsura specifică 16.1)

Oculară (a se vedea măsura specifică 16.2)

Cutanată (mănuşi şi îmbrăcăminte de protecţie contra riscurilor chimice) (a se vedea măsura specifică 16.3).

56

16.1. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE RESPIRATORIE INDIVIDUALĂ

Tipuri

• Echipamente de filtrare– măşti autofiltrante (figura I.28)– semi-mască + filtru (acoperă fosele nazale şi gura (figura I.29)– mască + filtru (protejează faţa şi ochii) (figura I.30)– mască bucală + filtru (figura I.31)

• Echipamente izolante – autonome (figura I.32)– neautonome sau semi-autonome (figura I.33)

Utilizare

• Este indicată utilizarea echipamentelor de filtrare numai atunci când concentraţia de oxigen în aerul ambiant al mediului de muncă este mai mare de 17-18 %.

• Alegerea echipamentului de filtrare depinde de concentraţia de oxigen din aerul ambiant şi de necesitatea de a proteja sau nu, faţa şi ochii.

• Masca bucală este utilizată pentru situaţii de urgenţă.

• Când concentraţia de oxigen în aerul ambiant al locului de muncă este sub 17 %, trebuie să se utilizeze echipamente izolante.

• Aceste echipamente izolante trebuie să fie utilizate în egală măsură când concentraţia de agent chimic în aerul ambiant este foarte ridicată: de 100 valoarea limită de expunere sau 1000 ppm sau superioară indicelui periculos pentru viaţă şi sănătate (IPVS).

Capacitatea filtrelor anti-gaz

• Clasa 1 – Filtre de capacitate mică (de 10 ori valoarea limită fără a depăşi 100 ppm)

• Clasa 2 – Filtre de capacitate medie (de 100 ori valoarea limită fără a depăşi 5.000 ppm)

• Clasa 3 – Filtre de capacitate mare (de 100 de ori valoarea limită fără a depăşi 10.000 ppm)

FILTRE ANTIPARTICULE Cod Culoare

57

Reţin 80 % P1 AlbReţin 94 % P2 AlbReţin 99,95 % P3 Alb

FILTRE ANTI-GAZ ŞI COMBINATE

Gaze şi vapori organici; punct de fierbere > 65 °C A CAFENIU

Gaze şi vapori organici; punct de fierbere < 65 °C AX CAFENIU

Gaze şi vapori anorganici B GRISO2 şi alţi vapori şi gaze acide E GALBENNH3 şi derivaţi organici ai NH3; conform specificaţiilor fabricantului K VERDE

Oxizi de azot NO-P3 BLEUMercur HG-P3 ROŞU

* Există, de asemenea, echipamente filtrante în care aerul este forţat să traverseze sistemul de filtrare printr-un mic ventilator alimentat de pile. Acesta permite diminuarea efortului pe care utilizatorul trebuie să-l facă pentru a compensa pierderea capacităţii filtrului.

58

Fişa nr. 16.1 (Echipamente de protecţie respiratorie)

Fig. I.28 Mască autofiltrantă Fig. I.29 Semi-mască

Fig. I.30 Mască cu ocular Fig. I.31 Mască respiratorie

Fig. I.32 Echipament respirator autonom Fig. I.33 Echipament respirator

semiautonom

16.2 Echipamente individuale de protecţie oculară

Utilizare

Echipamentele de protecţie oculară permit evitarea contactului ochilor cu agenţii chimici lichizi, solizi şi gazoşi care pot să rănească sau să fie absorbiţi de conjunctivă. Aceste circumstanţe pot apărea când se produc:

• Stropi sau particule pulverizate lichide sau solide;• Scăpări de gaze;• În caz de concentraţii ridicate de aerosoli solizi, lichizi sau de gaze sau vapori în aerul

ambiant al locului de muncă. În mod normal, va fi necesar să se utilizeze şi echipament individual de protecţie respiratorie. În această situaţie caz, se va utiliza o mască sau un capişon sau ochelari însoţind masca dacă este necesar.

A se vedea figurile I.34 şi I.35.

Marcajul de pe montură

Cod Aplicare

Fără cod În caz de riscuri mecanice nespecifice şi de radiaţii cu UV, IR şi din spectrul vizibil3 Împotriva stropilor şi a particulelor de lichid pulverizat4 Împotriva pulberilor cu mărimea particulelor mai mare de 5 µm5 Împotriva gazului, vaporilor, ceţii, fumurilor şi a pulberii cu mărimea particulelor mai mică

de 5 µm8 Împotriva arcului electric produs în timpul unui scurt circuit electric9 Împotriva stropilor de metale şi scurgerii de solide incandescente

Observaţii

• Echipamentul trebuie să prezinte certificarea şi marcajul CE şi, în ceea ce priveşte protecţia contra riscului chimic, trebuie să fie scrise pe montură indicele de protecţie “3” sau “5”, după caz.

• Este indicat să se consulte pliantul informativ în care fabricantul indică caracteristicile echipamentului, tipuri, indici de protecţie şi substanţele pentru care este recomandat , precum şi condiţiile de stocare, curăţare, dimensiuni etc.

• Este obligatoriu să se prevadă înlocuirea acestui tip de echipament atunci când este necesar.

Fişa 16.2 Echipamente de protecţie oculară

Fig. I.34 Ecran facial Fig. I.35 Ochelari de securitate

16.3. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE CUTANATĂ (MĂNUŞI ŞI ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA RISCURILOR CHIMICE)

Utilizare

Este recomandabil să se utilizeze mănuşi (figura I.36) şi îmbrăcăminte de protecţie a pielii, cum ar fi şorţuri, cizme sau combinezoane, când se urmăreşte evitarea contactului pielii sau a îmbrăcămintei de lucru cu substanţele chimice, fie din cauza absorbţiei acestor substanţe prin piele, fie pentru că acestea pot murdări.

Mănuşile şi îmbrăcămintea de protecţie împotriva riscului chimic trebuie să asigure protecţie împotriva pătrunderii ACP prin îmbinări, cusături etc. (confecţionare ermetică) şi să împiedice pătrunderea substanţelor prin materialul din care sunt făcute mănuşile sau îmbrăcămintea (impermeabilitate). Această impermeabilitate depinde de substanţa împotriva căreia se asigură protecţia şi este eficientă pe o durată de timp limitată.

Astfel, fiecare asociere dintre materialul de fabricare a îmbrăcămintei şi agentul chimic împotriva căruia se asigură protecţia prezintă un anumit nivel de protecţie. Există 6 niveluri de protecţie:

Tipuri de permeabilitate

Indice de protecţie (*) Durata protecţiei

1 > 10 minute2 > 30 minute3 > 60 minute4 > 120 minute5 > 240 minute6 > 480 minute

(*) Se referă la o anumită substanţă (de exemplu etanolul etc.)

Tipuri de combinezoane

În plus, combinezoanele care acoperă întreg corpul, se clasifică în modul următor:

Tip de combinezon CaracteristiciTip 1 Echipamentul de protecţie respiratorie în

interiorul combinezonuluiEtanşe faţă de agenţii chimici sub formă de gaze sau vapori.

Acoperă întreg corpul, incluzând mănuşi, cizme şi echipament de protecţie respiratorie

Tip 1b Echipamentul de protecţie respiratorie în exteriorul combinezonului

Tip 1c Legate de conducta de aer respirabilTip 2 Similare tipului 1c dar cusăturile sunt mai puţin

etanşe

Tip 3 Ermetice faţă de agenţii chimici în stare lichidă (jet sau sub presiune) Tip 4 Ermetice faţă de agenţii chimici pulverizaţi (vapori)Tip 5 Ermetice faţă de agenţii chimici sub formă de particule solide (pulbere)Tip 6 Ermetice faţă de agenţii chimici sub formă de stropi

Observaţii

Îmbrăcămintea trebuie să prezinte certificarea şi marcajul CE şi indicele de protecţie împotriva riscului chimic ca în ecemplul de mai jos mai jos.

Este indicat să se consulte Pliantul informativ în care fabricantul indică proprietăţile tipurilor de îmbrăcăminte, indicii de protecţie şi substanţele la care se referă, precum şi condiţiile de stocare, modul de curăţare, dimensiunile etc. Este obligatoriu să se prevadă înlocuirea acestui tip de echipament atunci când se consideră necesar.

Exemplu:Indice de protecţie Agent chimic

3 Amoniac 25%2 Ciclohexilamină0 Eter dietilic6 Acid acetic

Fişa 16.3 (Echipamente de protecţie a mâinilor)

Fig. I.36 – Mănuşi de protecţie

3.2. Măsuri preventive adoptate de-a lungul ciclului de viaţă al produsului chimic

Aşa cum s-a prezentat anterior în acest capitol, riscul chimic este definit de pericolul intrinsec al agentului chimic (proprietăţi fizico-chimice sau toxicologice şi forma sa fizică) şi de condiţiile de utilizare. Din această cauză, dacă nu este posibil să se înlocuiască agentul chimic, măsurile tehnice şi organizatorice, care trebuie luate respectând ierarhia principiilor de prevenire, vor urmări stabilirea condiţiilor de utilizare pentru care riscul s-a redus la minim. Aceaste principii trebuie să fie aplicate de-a lungul ciclului de viaţă a produşilor chimici, de la fabricare până la eliminare şi tratarea ulterioară utilizării, în spiritul a două orientări principale ale acţiunilor actuale şi viitoare ale Uniunii Europene în domeniu.

Prima orientare, cu un caracter mai general. este descrisă în cartea verde privind “Politica integrată a produşilor chimici” [COM(2001) 68 final] care susţine elaborarea unui nou model de creştere şi îmbunătăţire a calităţii vieţii graţie creării bunăstării şi competitivităţii produselor mai ecologice.

O politică integrată a produşilor chimici este aceea care pretinde reducerea efectelor asupra mediului ale acestor agenţi chimici de-a lungul ciclului lor de viaţă care porneşte de la extracţia de materii prime până la gestionarea reziduurilor trecând prin producţie, distribuire şi utilizare. Este vorba, în definitiv, de promovarea ideii de ciclu de viaţă în toată economia (inclusiv serviciile a căror utilizare poate reduce consumul de produşi chimici), ca parte a tuturor deciziilor privind produşii asociate altor criterii cum ar fi: funcţionalitatea, sănătatea şi securitatea.

Cea de-a doua este definită în cartea albă a strategiei pentru o viitoare politică comunitară în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice [COM(2001) 88 final] (Regulamentul 1907/2007) al cărei obiectiv fundamental este dezvoltarea durabilă. În ceea ce priveşte obiectivul acestui ghid, documentul semnalează că producătorii şi importatorii, ca şi utilizatorii industriali şi operatorii chimişti care stabilesc conţinutul substanţelor şi preparatelor, ar trebui să fie responsabili de toate aspectele privind securitatea produselor lor şi ar trebui să fie obligaţi să evalueze această securitate pentru partea din ciclul de viaţă a produselor în care intervin, fapt ce include eliminarea şi gestionarea reziduurilor.

Documentul mai semnalează printre priorităţile cercetării, aceea de îmbunătăţire a metodelor de evaluare a ciclului de viaţă al substanţelor şi preparatelor chimice.

Pentru aceasta şi pentru substanţele “care generează motive serioase de îngrijorare” va fi necesar ca evaluarea riscului, prezentată autorităţilor pentru a obţine autorizaţia de comercializare a produsului, să acopere tot ciclul de viaţă a produsului. Aceasta se integrează într-un nou sistem de control al substanţelor şi preparatelor chimice numit REACH. de la iniţialele “ÎnRegistrarea, Evaluarea şi Autorizarea Chimicalelor” care se aplică în UE începând cu iunie 2007.

În ceea ce priveşte domeniul de aplicare al Directivei 98/24/CE (HG nr. 1218/2006), fazele ciclului de viaţă a produşilor sunt cele enunţate mai jos:

• Conceperea şi punerea la punct a produsului chimic: cuprinde estimarea riscului chimic înainte de fabricarea noilor produşi şi procese

• Producerea: ar trebui să-şi asume principiile de reducere la minim atât a consumului de energie şi resurse naturale cât şi a producerii de reziduuri ceea ce cuprinde faza de utilizare şi eliminare a produsului însuşi în cursul etapei finale a ciclului de viaţă

• Manipularea: transvazarea produsului în incinta întreprinderii

• Depozitarea: în spaţiile producătorului şi/sau în depozite logistice

• Condiţionarea şi identificarea corectă a produsului şi eliminarea ambalajelor

• Distribuţia şi vânzarea

• Utilizarea produsului de către client, profesională sau particulară, ca produs final sau ca materie primă pentru un nou proces

• Eliminarea şi tratarea produsului: această fază se situează la sfârşitul ciclului de viaţă a produsului şi poate include transformările care preced eliminarea sa. Reziduurile vor trebui eliminate în aşa fel încât să nu genereze un nou risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

Analiza riscurilor generate de-a lungul fiecărei etape a ciclului de viaţă a produsului depăşeşte cadrul întreprinderii care îl produce. Produsul final al unei întreprinderi poate fi materie primă pentru un altul şi poate fi utilizat urmărind indicaţiile date de fabricant; fluxul de informaţii între cele 2 părţi şi o coordonare strânsă în cazul utilizatorilor profesionali au deci o mare importanţă.

Faza finală a ciclului implică, de asemenea, riscuri pentru mediu care pot fi legate de eliminarea produsului şi tratarea lui după utilizare, iar scopul prezentului ghid nu este de a trata acest subiect.

Trebuie să se menţioneze că principiile de prevenire menţionate la capitolul 2 se aplică în toate cazurile; în ceea ce priveşte măsurile de prevenire specifice prezentate la capitolul 3, vor trebui alese pe cei mai indicate în pentru etapa ciclului de viaţă în care se află produsul.

ANEXE

ANEXA 1FRAZE R, FRAZE S ŞI COMBINAŢII

Fraze de risc R

R 1 – Exploziv in stare uscata.R 2 – Risc de explozie la soc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.R 3 – Risc mare de explozie la soc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.R 4 – Formeaza compusi metalici explozivi foarte sensibili. R 5 – Pericol de explozie sub actiunea caldurii.R 6 – Pericol de explozie in contact sau fara contact cu aerul.R 7 – Poate provoca un incendiu.R 8 – Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiuR 9 – Poate exploda in amestec cu materiale combustibile.R 10 – Inflamabil.R 11 – Foarte inflamabil.R 12 – Extrem de inflamabil.R 14 – Reactioneaza violent la contactul cu apa.R 15 – La contactul cu apa degaja gaze extrem de inflamabile.R 16 – Poate exploda in amestec cu substante oxidante.R 17 – Inflamabil in aer, spontan.R 18 – In timpul folosirii, poate forma amestec vapori – aer inflamabil / exploziv.R 19 – Poate forma peroxizi explozivi.R 20 – Nociv prin inhalare.R 21 – Nociv in contact cu pielea.R 22 – Nociv in caz de inghitire.R 23 – Toxic prin inhalare.R 24 – Toxic in contact cu pielea.R 25 – Toxic in caz de inghitire .R 26 – Foarte toxic prin inhalare.R 27 – Foarte toxic in contact cu pielea.R 28 – Foarte toxic in caz de inghitire.R 29 – La contactul cu apa se degaja gaze toxice.R 30 – Poate deveni foarte inflamabil in timpul utilizarii.R 31 – La contactul cu acizii se degaja gaze toxice.R 32 – La contactul cu acizii se degaja gaze foarte toxice.R 33 – Pericol de efecte cumulative.R 34 – Provoaca arsuri.R 35 – Provoaca arsuri grave.R 36 – Iritant pentru ochi.R 37 – Iritant pentru sistemul respirator.R 38 – Iritant pentru piele.R 39 – Pericol de efecte ireversibile foarte grave.R 40 – Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente. R 41 – Risc de leziuni oculare grave.R 42 – Poate cauza o sensibilizare prin inhalare.R 43 – Poate cauza o iritare prin contact cu pielea.

R 44 – Risc de explozie daca este incalzit in spatiu inchis.R 45 – Poate cauza cancer.R 46 – Poate provoca afectiuni genetice ereditare.R 48 – Pericol de efecte grave asupra sanatatii in caz de expunere prelungita.R 49 – Poate provoca cancer prin inhalare.R 50 – Foarte toxic pentru organismele acvatice.R 51 – Toxic pentru organismele acvatice.R 52 – Nociv pentru organismele acvatice.R 53 – Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.R 54 – Toxic pentru flora.R 55 – Toxic pentru fauna.R 56 – Toxic pentru organismele din sol.R 57 – Toxic pentru albine.R 58 – Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului inconjurator.R 59 – Periculos pentru stratul de ozon.R 60 – Poate altera fertilitatea.R 61 – Poate provoca efecte nefaste asupra copilului(foetus) in timpul sarcinii.R 62 – Posibil risc de alterare a fertilitatii.R 63 – Posibil risc de a dauna copilului (foetus) in timpul sarcinii.R 64 – Risc posibil pentru sugarii hraniti cu lapte maternR 65 – Nociv: poate provoca afectiuni pulmonare in caz de inghitire.R 66 – Expunerea repetata poate cauza uscarea sau craparea pielii.R 67 – Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta si ameteala.R 68 – Risc potential de efecte ireversibile.

 

Combinatii de fraze R

 

R 14/15 – Reactioneaza violent cu apa, cu degajare de gaze extrem de inflamabile.R 15/29 – In contact cu apa se degaja gaze toxice, extrem de inflamabile.R 20/21 – Nociv prin inhalare si in contact cu pielea.R 20/22 – Nociv prin inhalare si prin inghitire.R 20/21/22 – Nociv prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.R 21/22 – Nociv in contact cu pielea si prin inghitire.R 23/24 – Toxic prin inhalare si in contact cu pielea.R 23/25 – Toxic prin inhalare si prin inghitire.R 23/24/25 – Toxic prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.R 24/25 – Toxic in contact cu pielea si prin inghitire.R 26/27 – Foarte toxic prin inhalare si in contact cu pielea.R 26/28 – Foarte toxic prin inhalare si prin inghitire.R 26/27/28 – Foarte toxic prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.R 27/28 – Foarte toxic in contact cu pielea si prin inghitire.R 36/37 – Iritant pentru ochi si sistemul respirator.R 36/38 – Iritant pentru ochi si pentru pieleR 36/37/38 – Iritant pentru ochi, sistemul respirator si pentru piele.R 37/38 – Iritant pentru sistemul respirator si pentru piele.R 39/23 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.

R 39/24 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave in contact cu pielea.R 39/25 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inghitire.R 39/23/24 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare si in contact cu piele a.R 39/23/25 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi prin inghitire.R 39/24/25 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave in

contact cu pielea si prin inghiti re.R 39/23/24/25 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, in contact cu pielea si prin in ghitire.R 39/26 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.R 39/27 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave in contact cu pielea.R 39/28 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inghitire.R 39/26/27 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare si in contact c u pielea.R 39/26/28 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare si prin inghitire.R 39/27/28 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave in contact cu pielea si prin inghitire.R 39/26/27/28 – Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.R 42/43 – Poate cauza sensibilizare prin inhalare si in contact cu pielea.R 48/20 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita

prin inhalare.R 48/21 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita in contact cu pielea.R 48/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita

prin inghitire. R 48/20/21 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita prin inhalare si in contact cu pielea.R 48/20/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita prin inhalare si prin inghitire.R 48/21/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita in contact cu pielea si prin inghitire.R 48/20/21/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.R 48/23 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita prin inhalare.R 48/24 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita in conctact cu pielea.R 48/25 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita prin inghitire.R 48/23/24 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita prin inhalare si in contact cu pielea.R 48/23/25 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita prin inhalare si prin inghitire.R 48/24/25 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita in contact cu pielea si prin inghitire.R 48/23/24/25 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sanatatii la expunere prelungita

prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire.R 50/53 – Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic.R 51/53 – Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic.R 52/53 – Nociv pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic.R 68/20 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare.R 68/21 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile in contact cu pielea.R 68/22 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inghitire.R 68/20/21 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare si in contact cu pielea.R 68/20/22 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare si prin inghitire.R 68/21/22 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile in contact cu pielea prin inghitire.R 68/20/21/22 – Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire. 

Fraze de securitate S

S1 – A se pastra sub cheie.S2 – A nu se lasa la indemana copiilor.S3 – A se pastra intr-un loc racoros.S4 – A se pastra departe de zonele locuite.S5 – A se pastra sub… (fabricantul va specifica un lichid potrivit).S6 – A se pastra sub… (fabricantul va specifica un gaz inert).S7 – A se pastra containerul/recipientul inchis ermetic.S8 – A se pastra containerul/recipientul la adapost de umiditate.S9 – A se pastra containerul/recipientul intr-un loc bine ventilat.S12 – A nu se inchide ermetic containerul/recipientul.S13 – A se pastra departe de hrana, bauturi si hrana pentru animale.S14 – A se pastra departe de … (fabricantul va indica materialele incompatibile).S15 – A se pastra departe de caldura.S16 – A se pastra departe de orice flacara sau sursa de scantei. – Fumatul interzis.S17 – A se pastra departe de materiale combustibile.S18 – A se manipula si a se deschide recipientul cu prudenta.S20 – A nu manca si bea in timpul utilizarii.S21 – Fumatul interzis in timpul utilizarii.S22 – A nu inspira praful.S23 – A nu inspira gazul/fumul/vaporii/aerosolii[fabricantul va indica termenul(ii)

corespunzator(i)].S24 – A se evita contactul cu pielea.S25 – A se evita contactul cu ochii.S26 – In cazul contactului cu ochii, se spala imediat cu multa apa si se consulta

un specialist.S27 – A se scoate imediat orice imbracaminte murdara sau stropita.

S28 – Dupa contactul cu pielea, se spala imediat cu multa … (se va indica de catre fabricant produsul corespunzator).

S29 – A nu se arunca la canalizare.S30 – A nu turna niciodata apa peste acest produs.S33 – A se evita acumularea de sarcini electrostatice.S35 – A nu se arunca acest produs si ambalajul sau decat dupa ce s-au luat

toate precautiile.S36 – A se purta echipamentul de protectie corespunzator.S37 – A se purta manusi corespunzatoare.S38 – In cazul unei ventilatii insuficiente a se purta un echipament respirator

corespunzator.S39 – A se purta masca de protectie a ochilor /a fetei.S40 – Pentru curatirea solului sau a obiectelor murdarite de acest produs, folositi …

(va fi precizat de catre fabricant).S41 – A nu se inspira fumul in caz de incendiu si/sau explozie.S42 – In timpul fumegarilor/pulverizarilor, a se purta un echipament respirator

corespunzator [fabricatul va indica termenul(ii) corespunzator(i)].S43 – In caz de incendiu se va utiliza… (Fabricantul va preciza mijloacele de

stingere. Daca apa mareste riscurile, se va adauga “Niciodata nu folositi apa”).S45 – In caz de accident sau boala, a se consulta imediat medicul (Daca este

posibil, a i se arata eticheta).S46 – In caz de inghitire, a se consulta imediat medicul si a i se arata ambalajul sau eticheta.S47 – A se pastra la o temperatura care nu depaseste… 0C (temperatura va fi

specificata de fabricant).S48 – A se pastra umed cu… (materialul corespunzator va fi indicat de fabricant).S49 – A se pastra numai in ambalajul original.S50 – A nu amesteca cu …(va fi indicat de fabricant).S51 – A se utiliza numai in locuri bine aerisite.S52 – A nu se utiliza pe suprafete mari in incaperi locuite.S53 – A se evita expunerea – a se procura instructiuni speciale inainte de utilizare.S56 – A se arunca produsul si ambalajul sau la un centru de colectare a deseurilor periculoase sau speciale.S57 – A se utiliza un ambalaj corespunzator pentru evitarea oricarei contaminari a

mediului inconjurator.S59 – Adresati-va fabricantului / furnizorului pentru informatii privind

recuperarea / reciclarea.S60 – Acest produs si/sau ambalajul sau se vor depozita ca un deseu periculosS61 – A se evita aruncarea in mediul inconjurator. A se consulta instructiunile

speciale/ fisa de securitate.S62 – In caz de inghitire, a nu se provoca voma: a se consulta imediat un medic

si a i se arata ambalajul sau eticheta.S63 – In caz de accident prin inhalare, se transporta victima in afara zonei

contaminare si se lasa in stare de repaus.S64 – In caz de inghitire, se clateste gura cu apa (numai daca persoana este

constienta).

Combinatii de fraze S

S1/2 – Pastrati incuiat si nu lasati la indemana copiilor.S3/7 – Pastrati ambalajul inchis ermetic, intr-un loc racoros.S3/9/14 – Pastrati intr-un loc racoros, bine ventilat departe de … (fabricantul

va indica materialele incompatibile).S3/9/14/49 – Pastrati numai in ambalajul original, intr-un loc racoros, bine ventilat,

departe de (fabricantul va indica materialele incompatibile).S3/9/49 – Pastrati numai in ambalajul original, intr-un loc racoros, bine ventilat.S3/14 – Pastrati intr-un loc racoros, departe de… (fabricantul va indica

materialele incompatibile).S7/8 – Pastrati ambalajul inchis ermetic si uscat (ferit de umiditate).S7/9 – Pastrati ambalajul inchis ermetic si intr-un loc bine ventilat.S7/47 – Pastrati ambalajul inchis ermetic si la o temperatura care sa nu

depaseasca …0C (temperatura va fi specificata de fabricant).S20/21 – Nu mancati, nu beti si nu fumati in timpul folosirii.S24/25 – Evitati contactul cu pielea si ochii.S27/28 – Dupa contactul cu pielea, indepartati hainele contaminate si spalati imediat

cu mult … (va fi specificat de fabricant).S29/35 – Nu goliti la canalizare, aruncati acest produs si ambalajul sau intr-un loc sigur.S29/56 – Nu goliti la canalizare, aruncati acest produs si ambalajul sau la punctul de colectare a deseurilor periculoase sau speciale.S36/37 – Purtati echipament de protectie si manusi corespunzatoare.S36/37/39 – Purtati echipament de protectie corespunzator, manusi si masca de protectie

pentru ochi/fata.S36/39 – Purtati echipament de protectie corespunzator si masca de protectie pentru

ochi/fata.S37/39 – Purtati manusi corespunzatoare si masca de protectie pentru ochi/fata.S47/49 – Pastrati numai in ambalajul original la o temperatura ce nu depaseste… 0C (temperatura va fi specificata de fabricant).

CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................................2

1. OBIECTIVUL ŞI IMPORTANŢA INSTRUCŢIUNILOR PRACTICE...........................................2

2. DEFINIŢII..........................................................................................................................................3

3. MECANISME CARE STAU LA ORIGINEA EFECTELOR DĂUNĂTOARE CAUZATE DE AGENŢII CHIMICI...........................................................................................................................5

4. STRUCTURA GHIDULUI ŞI RAPORTAREA LA DIRECTIVA 98/24/CE..................................6

5. LEGISLAŢIE COMPLEMENTARĂ DIRECTIVEI 98/24/CE........................................................7

PARTEA IIDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTROLUL RISCURILOR PE CARE LE IMPLICĂ PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI PERICULOŞI LA LOCUL DE MUNCĂ...........................9

1. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCULUI LEGAT DE PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI LA LOCURILE DE MUNCĂ...........................................................................................91.1. SURSE DE INFORMARE ASUPRA PERICULOZITĂŢII AGENŢILOR CHIMICI.............9

1.1.1.Eticheta.................................................................................................................................91.1.2. Fişele Tehnice de Securitate..............................................................................................111.1.3. Valori limită de expunere profesională şi valori limită biologice......................................151.1.4. Recomandările Comisiei Europene referitoare la rezultatele evaluării riscului şi la

strategia de limitare a riscului legat de substanţe...............................................................151.1.5. Alte surse...........................................................................................................................15

1.2. PROCESUL DE EVALUARE A RISCURILOR.....................................................................16

2. PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE A RISCURILOR LEGATE DE AGENŢII CHIMICI PERICULOŞI...................................................................................................................................20

3. MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE ŞI DE PROTECŢIE PENTRU CONTROLUL RISCULUI CHIMIC........................................................................................................................253.1. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE ŞI PRIORITATEA LOR RELATIVĂ.............253.2. Măsuri preventive adoptate de-a lungul ciclului de viaţă al produsului chimic.......................62

PARTEA II SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR EXPUSI LA PLUMB SI DERIVAŢI - în curs de traducere

ANEXE

ANEXA 1 - Fraze R, fraze S şi combinaţii.........................................................................................65 ANEXA 2 - Metode simplificate de evaluare a riscurilor - în curs de traducere

ANEXA 3 - Exemple de aplicare a princiipilor de prevenire şi măsurilor specifice la două procese inductriale - în curs de traducere

ANEXA 4 - Evaluarea cantitativă a expunerii la agenţi chimici- în curs de traducereANEXA 5 - Metode de măsurare a agenţilor chimici cuprinşi în lista cu valori limită recomandate

din Directiva 2000/39/CE- în curs de traducere (mai puţin fişele)ANEXA 6 - Fişe de metode de analiză a plumbului şi a derivaţilor ionici ai acestuia în aer şi în sânge

1 2?2 De inhalare.