HORIA SIMA

ittoREPTAR DE vnrAPENTRU ROMANI,

Editura EvdokimosFundafia Profesor George Manu

2017

care se luptd cucu tofii in

atinge acel grada face din CUPR!NS

VIZ]UNEA IMPERIALA A VIETII... .,,,.,.,.,.,......7

o LECTTE TSTORTCA .......9

nAsputrtoEREA tNDtvtDULUl............. ............11

coNSECVENTA UNUr rDEAL...... .....................15

LEGEAAJUTORULUI RECIPROC.............. ......19

oBtECTIVUL NAT|ONAL............... ......--..--......21

irurnrc=REA cu srRANl. ....-...---23

A NU pAnASI PAMANTUL TARII.... .............25

DECEPTilLE VrETil POLITICE ........29

cEt cE sE ptERD iN SrnArruArAI...... ..........33

cuLTURA 9t PO1tTtCA..................'........... .......35

DtN C|NE NE TRAGEM.............. ......39

SANTINELA NEAMULUI........... ,,,...,43

Text apirut in 1991 la Madrid, in ,,Jara 9i Exilul" -Curier informativ al Migcirii Legionare,

numdrul din lunile martie-aprilie

VIZIUNEA IMPERALA A VIETII

Nu md refer la cuceriri teritoriale, la crearea unuiimperiu pdmdntean, ceea ce nu mai este nici de actualitategi nici nu std in putinla neamului nostru sd-l implineascd, cila adoptarea unei linii de afirmare in viald, care s5 se avdntespre indl[imile cerului. Nu o existenld mdruntS, joasd, redusdIa strictele nevoi umane, ci o incercare de a ieqi din banal,din meschindria nevoilor primare, pentru a-gi cuceri un locdemn in lume.

Nu o masd de romAni blajini care igitArdsc neputinlelede azi pe m6ine, ci o trupd de eroi, capabili sd sdvArgeascdfapte mari, demne de atenlia gi admiralia celorlalte popoare.Fiecare Romdn, o statuie de creatie gi de putere, bdtutd inzim[ii Eternitdtii.

lndividul dispune de un uriag potenlial creator,de care nu e congtient gi-l lasd sd se scurgd in neant. Seintamplii aceastd tragedie - cdci e o tragedie sd nu-gicunoasci posibilita[ile creatoare - pentru cd nu ne angajdmexistenta pe Axa creatoare a lumii care e formatS, in ordineascendentd, din trei ipostaze: lndivid - Neam - Dumnezeu.Numai descoperind in noiingine aceastd proieclie succesivdde valori, devenim oameni adevdrati, oameniin accep{iunearealS a cuvAntului. Cdpitanul Corneliu Codreanu ne-adescoperit aceste trepte de desdvArgire, gralie cdrora, dinoameni, devenim forle omenegti.

Esenta vielii e actul creator. Fiecare romdn trebuie sd sestrdduiascd sd devind cineva, intrecdndu-se in fiecare zi pe sine?nsuqi, in domeniul sdu de activitate: politic5, artd, literaturd,profesiune, meserie, industrie, negot, cultivarea pdmdntului.

Cand toli indivizii neamului nostru vordeveni congtien[ide miracolul fortelor cu care suntem inzestrati, abia atuncine vom urca intre neamurile fruntage ale lumii. Salvareapoporului nostru nu depinde de ceea ce fac altii, 'e.! decongtiinta lucidd a propriilor noastre posibilitati gi de puneteain valoare a acestor zdcdminte spirituale inepuizabile.

Astdzizbate poporulnigteconsiderd cale scape din

Primims-au dus inaceleagi notemai recunoscde robietdrdndu-se case matsub soare,persoanedemnitdtiia Romdnului.

dar trebuienaufragiu alchin gi

fi atribuiteobArgie mairdzboiunor efecteanterioarespre calvarulpolitice dinded

deven i congtientifali. abia atuncilumri. Salvareatac allii, ci de

iti sr Ce punereapuizabile.

O LECTIE ISTORICA

Astdzi ne plangem cu totii de nenorocirea in care sezbale poporul romAnesc: foamete, o economie ruinatd gi

nigte conducdtori detestabili, care au confiscat puterea gi oconsiderd ca un fel de pradd, neavdnd alta grija decAt sd nule scape din mdini.

Primim nenumdrate scrisori de la refugialii cares-au dus in Rom6nia sd-gi vadd rudele. in toate se repetdaceleagi note de jale, de instrdinare gi de tristele. Nu-gimai recunosc falnicul neam de odinioard. Dupd 45 de anide robie comunistd, au intAlnit nigte oameni incovoiati,tdrAndu-se ca nigte umbre, inrai[i de suferin[d gi care nuse mai gdndesc la altceva decdt s5-gi gdseascd un alt locsub soare, pdrdsindu-gi pdmAntul strdmogesc. Din !ard,persoane lucide, congtiente, care nu gi-au pierdut simtuldemnitdlii na[ionale, se plAng de aceeagi degradare moralda Romdnului.

E dureros sd citim aceste referin[e sinistre,dar trebuie sd ne intrebdm cum de s-a ajuns la acestnaufragiu al vielii unui popor. Aceste rele, aceste stdri dechin gi disperare nu sunt de datd recentd gi nici nu potfi atribuite exclusiv sistemului comunist, ci ele igi au oobArgie mai indepdrtatd, incd din primii ani de dupd intAiulrdzboi mondial. S-a ajuns la dezastrulactualprin acumulareaunor efecte vdtdmdtoare, provocate de guverndrileanterioare comunismuiui. fara a fost impinsd lent gi irezistibilspre calvarul pe care l-a suportat dupit 1944. Partidelepolitice din Romdnia, cu rare exceptii, sunt responsabilede dezagregarea Statului RomAn. Domnia Regelui Carol

al ll-lea s-a incheiat cu sfdr6marea teritoriald a Romdniei,iar dictatura Generalului Antonescu s-a convertit intr-ocalamitate na[ionald: un rdzboi pierdut giinrobirea RomAneisub domina{ia Moscovei. Ce s-a intAmplat mai tArziu, rugulde suferin[d ce l-a indurat poporul nostru sub Ana Pauker,Gheorghiu-Dej gi Ceaugescu, este urmarea ineluctabild anevolniciei, ignorantei gi cruzimii conducdtorilor anteriori.

A fost un om trimis de Dumnezeu, cate a dat alarmadin vreme, incercdnd sd se opund primejdiei ce ne pAndeadin rdsdrit: Corneliu Zelea Codreanu. Dar el, impreund cumarea majoritate a camarazilor lui din elita legionard, aufost mdcelari{i de Regele Carol. GeneralulAntonescu, odiosurmag al Regelui Carol, gi-a pus in gAnd sd stingd oriceurmd de legionarism din poporul romAn, prin condamndrila moarte, lungi deten[iuni gi trimiterea tineretului cu ordinespeciale pe front, ca sd dispard in vdlmdgagul rdzboiului. Sdnu ne mirdm, agadar, cd dupd aceastd hecatombd repetatda tineretului nationalist, tara noastrd n-a mai avut niciun scutde apdrare gi a fost devoratd de Molohul bolgevic.

Agadar, sd nu plAngem numai durerea ce-o vedemastdzi in tar5, ci sd ne aruncdm privirile gi in trecut, pentru adescoperi gi vinovdliile precedente.

RA!

Nu puteconducdtori pensunt cu mult rnanatiune. Ele seD-ta., x sau y,

acestui popor, dca sd indigui$ d

existd nicio exccare sd nu aibdcoplegit. El esteal tuturor celor t

Astizinetrist6 a unui pop

dar dacd ne ricauzele acestoindolen[e, a unindivid in parte.ceva care e in i

lumea materialigi mai in v6rstiide neam, ca gi

cd intrd colecthii asigurd contir

rirdacinile infipistorie. Un indivicare nu se simcu ineficien[a lt

gi presiuni la c

10