PAŞTELEPAŞTELESĂRBĂTORILE LA ROMÂNISĂRBĂTORILE LA ROMÂNI

Bach - Air.mp3

Cea mai mare, mai Cea mai mare, mai îînsemnatnsemnatăă, , mai sfmai sfâântntăă şşi mai i mai îîmbucurmbucurăătoare toare ssăărbrbăătoare de peste an, duptoare de peste an, dupăă spusele romspusele româânilor de nilor de pretutindeni, e spretutindeni, e săărbrbăătoarea toarea PaPaşştelor sau telor sau ÎÎnvierea Domnului, nvierea Domnului, pentru cpentru căă îîn aceastn aceastăă zi “Hristos zi “Hristos a a îînviat din mornviat din morţţi cu moartea i cu moartea pre moarte cpre moarte căălclcâând nd şşi celor din i celor din morminte viamorminte viaţăţă d dăăruindu-le”, iar ruindu-le”, iar pre cei vii rpre cei vii răăscumpscumpăărrâându-i de ndu-i de sub jugul psub jugul păăcatului catului şşi i îîmpmpăăccâându-i cu Dumnezeu.ndu-i cu Dumnezeu.

Ea cade la Ea cade la îînceputul nceputul primprimăăverii, anotimpul cel verii, anotimpul cel mai frumos mai frumos şşi mai pli mai plăăcut, cut, ccâând toate nd toate îîn naturn naturăă îînvie. nvie. RomRomâânii anii aşşteaptteaptăă ssăărbrbăătoarea aceasta, duptoarea aceasta, dupăă un post un post îîndelungat, cu mare ndelungat, cu mare bucurie bucurie şşi cauti cautăă îîn acelan acelaşşi i timp ca locuintimp ca locuinţţele lor sele lor săă fie fie curate curate şşi cu toate pregi cu toate pregăătirile tirile ffăăcute cute îîn cea mai bunn cea mai bunăă rrâânduialnduialăă . .

Se ştie căSe ştie că Paştele la români Paştele la români  este o sărbătoare care uneşte  este o sărbătoare care uneşte

familia şi este un prilej de familia şi este un prilej de bucurie şi veselie, pe de-o bucurie şi veselie, pe de-o

parte că Iisus Hristos a înviat parte că Iisus Hristos a înviat , pe de altă parte că păcatele , pe de altă parte că păcatele

noastre au fost iertate şi noastre au fost iertate şi începem un nou ciclu al începem un nou ciclu al

vieţii.vieţii.

  În Duminica Învierii, În Duminica Învierii, obiceiul este ca oamenii să se obiceiul este ca oamenii să se îmbrace cu haine noi, îmbrace cu haine noi, semnificaţie a primenirii semnificaţie a primenirii trupului şi a sufletului, trupului şi a sufletului, pentru a merge la slujba de pentru a merge la slujba de Paşte, iar dimineaţa se pune Paşte, iar dimineaţa se pune într-un ibric apa rece, un ou într-un ibric apa rece, un ou şi un ban de argint şi se spală şi un ban de argint şi se spală cu această apă  pe cu această apă  pe faţă pentru a fi roşu în obraji faţă pentru a fi roşu în obraji ca oul, pentru a fi tari ca ca oul, pentru a fi tari ca banul şi pentru a avea banul şi pentru a avea belsug. belsug.

ÎÎn aceastn aceastăă sf sfâântntăă zi s zi săărbrbăătorim biruintorim biruinţţa a vievieţţii asupra morii asupra morţţii ii şşi ne i ne îîncncăărcrcăăm de m de speransperanţţa unei viea unei vieţţi mai bune, mai drepte i mai bune, mai drepte şşi i mai pline de bucurii sufletemai pline de bucurii sufleteşşti, alti, alăături de turi de Iisus Hristos, care ne Iisus Hristos, care ne îîndeamnndeamnăă la aceast la aceastăă mare smare săărbrbăătoare: "Bucuratoare: "Bucuraţţi-vi-văă îîmpreunmpreunăă cu Mine ccu Mine că ă v-am ridicat din iad v-am ridicat din iad şşi din i din moarte moarte şşi v-am deschis pori v-am deschis porţţile raiului. ile raiului. BucuraBucuraţţi-vi-văă îîmpreunmpreunăă cu Mine c cu Mine căă moartea moartea a fost a fost îînfrnfrâântntăă. Eu sunt . Eu sunt îînvierea nvierea şşi viai viaţţa. a. Cel ce crede Cel ce crede îîn Mine chiar dacn Mine chiar dacăă va muri, va muri, va trva trăăi. i. ŞŞi cel ce tri cel ce trăăieieşşte, crezte, crezâând nd îîn Mine, n Mine, nu mai moare niciodatnu mai moare niciodatăă" (Ioan 11, 25-26). " (Ioan 11, 25-26). ÎÎn aceastn aceastăă zi cuv zi cuvâântul de ordine este ntul de ordine este "bucurie", bucurie ce izvor"bucurie", bucurie ce izvorăşăşte din mte din măărereţţia ia actului actului ÎÎnvierii. "Snvierii. "Săă ne cur ne curăţăţim simim simţţurile urile şşi i ssăă-L vedem pe Hristos r-L vedem pe Hristos răăssăărind rind şşi si săă-L -L auzim zicauzim zicâând: "Bucurand: "Bucuraţţi-vi-văă !" (din !" (din ccâântecele Slujbei ntecele Slujbei ÎÎnvierii).nvierii).

Natura ne bucurNatura ne bucură ă simsimţţurile cu parfumul urile cu parfumul şşi haina ei noui haina ei nouăă, , reactivreactivâând nd îîn noi n noi pofta de viapofta de viaţăţă, de , de speransperanţăţă. Totul se . Totul se pregpregăăteteşşte pentru un te pentru un nou pas la vianou pas la viaţăţă. .

Pentru creştini semnificaţia Pentru creştini semnificaţia Paştelui a căpătat o conotaţie Paştelui a căpătat o conotaţie aparte, căci, prin cuvântul aparte, căci, prin cuvântul Paşti înţelegem trecerea Paşti înţelegem trecerea omului de la moartea omului de la moartea datorată păcatelor, la viaţa datorată păcatelor, la viaţa cea veşnică a iubirii cea veşnică a iubirii jertfelnice, după exemplul jertfelnice, după exemplul Mântuitorului Iisus Hristos. Mântuitorului Iisus Hristos.

De la mic pDe la mic pâânnăă la mare, de la mare, de la bogat la sla bogat la săărac, noi rac, noi simsimţţim im îîn aceste zile de n aceste zile de PaPaşşte o bucurie fireascte o bucurie fireascăă, o , o bucurie duhovniceascbucurie duhovniceascăă, , acel simacel simţăţămmâânt pe care nt pe care îîl l dedeşşteaptteaptăă îîn noi n noi ÎÎnvierea nvierea Domnului, prin care ni se Domnului, prin care ni se îîntemeiazntemeiazăă credin credinţţa a şşi i nnăădejdea noastrdejdea noastrăă îîntr-o ntr-o viaviaţăţă viitoare mai bun viitoare mai bunăă şşi i nesfnesfâârrşşitităă..

În familie, fiecare dintre În familie, fiecare dintre noi împlinim datinile noi împlinim datinile primite din bătrâni. De la primite din bătrâni. De la toleranţă şi iertare la toleranţă şi iertare la spovedanie, împărtăşanie şi spovedanie, împărtăşanie şi până la pregătirea coşului până la pregătirea coşului pascal din noaptea Învierii pascal din noaptea Învierii - Paştele este o punte de - Paştele este o punte de legătură între trecut şi legătură între trecut şi prezent. Să primim cu prezent. Să primim cu bucurie şi evlavie Sf. Paşti bucurie şi evlavie Sf. Paşti - Sărbătoarea Sărbătorilor!- Sărbătoarea Sărbătorilor!

Ziua de PaZiua de Paşşti sti săă fie pentru cre fie pentru creşştinii tinii romromââni, "Ziua ni, "Ziua ÎÎnvierii" zi nvierii" zi îîn care n care "S"Săă ne lumin ne luminăăm m şşi unul pe altul si unul pe altul săă ne ne îîmbrmbrăţăţiişăşăm. Sm. Săă zicem fra zicem fraţţilor ilor şşi i celor care ne urcelor care ne urăăsc pe noi, ssc pe noi, săă iert iertăăm m toate pentru toate pentru ÎÎnviere". nviere". ŞŞi i îîmpreunmpreunăă cu Sf. Ioan Gurcu Sf. Ioan Gurăă de Aur v de Aur văă îîndemn: "Bogandemn: "Bogaţţi i şşi si săăraci, raci, îîmpreunmpreunăă bucurabucuraţţi-vi-văă ! Cei ce v-a ! Cei ce v-aţţi i îînfrnfrâânt nt şşi i cei lenecei leneşşi, cinstii, cinstiţţi ziua aceasta ! Cei i ziua aceasta ! Cei care acare aţţi postit i postit şşi cei ce n-ai cei ce n-aţţi postit, i postit, veseliveseliţţi-vi-văă! Masa este plin! Masa este plinăă, , ospataospataţţi-vi-văă to toţţi… Nimeni si… Nimeni săă nu nu iasiasăă fl flăămmâând. Nimeni snd. Nimeni săă nu se nu se ttâânguiascnguiascăă pentru p pentru păăcate, ccate, căă din din mormmormâânt iertarea a rnt iertarea a răăssăărit. Nimeni rit. Nimeni ssăă nu se team nu se teamăă de moarte c de moarte căă ne-a ne-a izbizbăăvit pe noi moartea vit pe noi moartea MMâântuitorului". ntuitorului".

SĂRBĂTORI FERICITE SĂRBĂTORI FERICITE

Realizator :Debici Denisa , Pinte Melinda , clasa A VI-a A , c.Gimn.Al.I.Cuza , Baia Mare Ș