bolile la romani

8/12/2019 Bolile La Romani

http://slidepdf.com/reader/full/bolile-la-romani 1/19

Evoluţia bolilor la români: „De la 1700, încep marilenecazuri ale poporului român”

n anul 2011, alimentaţia nesănătoasă, sedentarismul şi fumatul sunt principalii factoricare degradează sănătatea românilor. Suntem europenii cu cea mai mare incidenţă a bolilor cardiovasculare, iar faptul că 50 dintre noi avem, cel puţin, un surplus de!ilograme nu ne a"ută cu nimic. #a dimpotrivă, $nregistrăm o creştere a bolilormetabolice, precum diabetul şi obezitatea.

Pe scurt, acesta este tabloul patologic al românului în anul 2011. Dar care erau bolile predecesorilor noştri, ale populaţiei româneşti de la 1800 - 1900

%e&a lungul secolelor, patologia românilor s&a transformat $n funcţie de conte'tul social,istoric şi economic, iar sărăcia a ridicat, dintotdeauna, mari probleme populaţiei,indiferent de perioada la care ne referim.

()ncepând cu anii 1*00&1+00, $ncep de fapt marile necazuri ale poporuluiromân, a declarat, pentru adevarul.ro, prof. dr. -ulian incu /foto, dincadrul -nstitutului aţional de %iabet, utriţie şi #oli etabolice(icolae aulescu, fost ministru al Sănătăţii $n perioada 1332&1334.cesta $şi motivează afirmaţia referindu&se la momentul crucial $n care

românii au renunţat la mei, $n favoarea porumbului.

)n alimentaţia de altădată, cereala de bază a fost meiul, care & alături de produsele lactate &asigura o alimentaţie ec6ilibrată din toate punctele de vedere. 7ultura de mei s&a pierdutodată cu introducerea porumbului adus din merica, $n secolul al 89--&lea. ceastăsc6imbare a reprezentat ($nceputul marilor necazuri ale poporului român, $n opinia profesorului -ulian incu.

(orumbul a scăpat ţărănimea de la noi şi din alte ţări de foamete şi a evitat o crizăeconomică gravă, dar consecinţele reale ale introducerii acestei cereale s&au resimţit abiamai târziu, scrie -ulian incu, $n lucrarea sa (:niversalitatea alimentaţiei. -storia şi particularităţile alimentaţiei la români /2000.

Pelagra, boala popoarelor sărace

limentaţia bazată pe mămăliga din porumb duce la apariţia pelagrei, boală atestată pentru prima oară $n anul 1+;4, $n <ara =omânească. (#oala este aproape caracteristică pentru poporul nostru, singurii care au mai fost afectaţi de e'tinderea pelagrei fiinditalienii săraci, care mâncau la rândul lor mămăligă din porumb, e'plică -ulian incu.

1

http://en.wikipedia.org/wiki/Pellagra

http://en.wikipedia.org/wiki/Pellagra



!olna" de pelagr# $%oto&

(elagra apare ca o problemă naţională, care $n secolul al 8-8&lea

afectează aproape "umătate din ţărănimea românească. Secolul 8-8şi prima "umătate a secolului 88 sunt marcate de e'istenţa pelagrei,mai ales $n oldova, untenia şi #asarabia. bia după 13;0,maladia este eliminată din rândul populaţiei.

(elagra este consecinţa unei subalimentaţii $n produse animale, $n carne, lapte, ouă.%acă mănânci numai păine /din făină de grâu, nu faci pelagra, dar dacă mănâncimămăligă din porumb fără lapte, brânză, ouă, te $mbolnăveşte de pelagră. 'ntre cele dou#r#(boaie mondiale, )0* din populaţia rural# su%erea de pelagr#. -ar ea era $nsoţită şi de

alte boli, e'plică profesorul incu.

Scorbutul şi alimentele conservate

:na dintre acestea era scorbutul, a cărui primă consemnare, pe teritoriul ţării noastre,datează din 1*20, când medicul oficial al oraşului >imişoara a constatat apariţia unorcazuri $ntr&o tabără militară din #anat. ?i această boală era strâns legată de regimulalimentar. edicul de atunci al >imişoarei observa că suferinzii erau, de regulă, soldaţice consumau, mai ales, alimente conservate, $n timp ce ofiţerii nu se $mbolnăveau pentrucă $n alimentaţia lor e'istau şi zarzavaturile proaspete. 'n perioada 1802-180+ a %ostconsemnat# ciar o epidemie de scorbut în rândul populaţiei, boala fiind cauzată de(alimentaţia insuficientă atât calitativ, cât şi cantitativ, şi de o primăvară deosebit defriguroasă.

Igiena şi bolile venerice

e lângă regimul alimentar defectuos, lipsa igienei $n rândul populaţiei a permisdezvoltarea şi răspândirea bolilor venerice. eucoreea, blenoragia $numit# în epoc# sculament&, si%ilisul $s%rînţie sau boala galiceasc#& şi scabia erau pre(ente în toate p#turile sociale româneşti din secolele /- , potrivit unui articol publicat de7onstanţa 9intilă&@6iţulescu, cercetătoare la -nstitutul de -storie (. -orga din#ucureşti, $n %ilema 9ec6e.

2

http://www.dilemaveche.ro/sectiune/ieri-cu-vedere-spre-azi/articol/igiena-o-necesitate-sau-un-moft

http://www.dilemaveche.ro/sectiune/ieri-cu-vedere-spre-azi/articol/igiena-o-necesitate-sau-un-moft



rintre celelalte boli care completează patologia românului din secolul 8-8, se numărăenterita, o afecţiune cauzată de bacterii proprii intestinului, dar care devin agresive dupămese bogate $n alimente ce fermentează uşor. pariţia enteritelor avea loc, mai cu seamă,vara, când populaţia consuma multe fructe.

„Traiul rău şi reaua alimentaţie" ale secolului XIXai multe $nsemnări din câteva ediţii ale onitorului Aficial, din perioada 1++4 & 1+++, prezentau bolile diagnosticate $n rândul românilor, cu referire la "udeţul rgeş. ()n 1++*, populaţia din "udeţul rgeş a suferit multe maladii epidemice dintre care cele ce au dat omortalitate mai mare au fostB scarlatina, rueola, tusea con"ulsi"#, %ebra ti%oid#,oreionul. )ntre cauzele ce au contribuit la naşterea, agravarea şi $ntinderea acestorepidemii a fost şi traiul rău, reaua alimentaţie.

)ntr&un alt număr al A se precizaB (S&au ivit o serie de maladii, ca fiind into'icaţiialimentare ce au apărut mai ales la copiii sub 10 ani, cu simptome de asfi'ie, fără febră

sau vreo amigdalită. 7opiii cu poftă de mâncare, după C&; zile de tulburărigastrointestinale, fie mureau sufocaţi, fie se vindecau.

ici la $nceputul anilor 1300, starea generală a sănătăţii populaţiei nu s&a $mbunătăţit, ratamortalităţii continuând să fie crescută. +1 din populaţia ţării trăia $n mediul rural, iarsistemul medico&sanitar a $nceput să se contureze abia din 1310, când au fost organizatecircumscripţiile medicale la sate.

35% intre copii mureau !n primul an e viaţă

(rintre cauzele de mare mortalitate a locuitorilor ţării noastre stă pe primul loc slabarezistenţă a indivizilor. )n primul an de viaţă mor C5 din copii, iar aceasta se datoreazămizerabilelor condiţii $n care trăieşte săteanul român. ?i detestabil este şi regimul

alimentar sărac şi vicios, nota doctorul icolae Dupu, $ntr&un studiu igienico&sanitar dela 1300.

)n opinia doctorului Dupu, alimentaţia şi, implicit, sănătatea precară a populaţiei umbreaşi şansele de afirmare intelectuală a românilor. %in cauza (modului de r#nire "icios al poporului român, nu putem aspira la un "iitor str#lucit . 7um ne 6rănim noi $nsă, nu putem sta mai sus decât populaţiile nenorocite ale -ndiei, căci & la indivizi sau la populaţiirău 6rănite nu trebuie să pretinzi activitate intelectuală, muncă grea şi continuă. 7u acele

C



regimuri insuficiente, omul istoveşte repede şi dispare la o vârstă mi"locie, la carelucrătorii bine nutriţi ai marilor târguri civilizate, cu toate obiceiurile vicioase pe care leaduce civilizaţia, mai au $ncă de trăit.

%upă consemnările doctorului icolae Dupu de la $nceptul secolului 88, populaţia

=omâniei şi sănătatea sa este pusă la $ncercare de rimul =ăzboi ondial. (E'perienţaunui război a arătat că un astfel de regim duce cu timpul la diminuarea capacităţii derezistentă a organismului faţă de maladii infecţioase acute şi cronice, precum tuberculo(# şi si%ilisul, la alterarea %uncţiilor de reproducere, la sc#derea capacit#ţii seuale lab#rbaţi, dar şi la cea %i(ic# şi intelectual# a întregii populaţii, e'plică incu $n lucrareasa, (:niversalitatea alimentaţiei. -storia şi particularităţile alimentaţiei la români /2000.

olile cariovasculare, apana#ul „evului moern"

%upă l %oilea =ăzboi ondial, sistemul nostru alimentar dăunează prin felul $n carene 6rănim. ână atunci, problema era lipsa proteinelor animale din alimentaţie, motiv

pentru care eram afectaţi $n proporţie de masă de pelagră, pe care o eliminăm, $nsă, $nanii F;0. -ntrăm $n perioada evului modern $n ceea ce priveşte alimentaţia, care ne face săfim unul dintre popoarele cele mai atinse de o patologie cardiovasculară. Dup#anii340-350, s#n#tatea uman# este pus# în pericol de consumul ecesi" de gr#simi saturate, untură, slănină şi aşa mai departe., e'plică prof. dr. -ulian incu.

(Suntem pe locul al patrulea pe plan mondial şi primii $n Europa $n ceea ce priveştemortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare, pentru că la noi se mănâncă e'trem demulte grăsimi saturate, de unde creşte colesterolul şi, bine$nţeles, incidenţaarterosclero(ei, a ca(urilor de in%arct miocardic, a celor de ipertensiune arterial#.

Abiceiurile alimentare deficitare şi calitatea produselor consumate $n ultimele decenii facca sănătatea populaţiei să fie $ncercată de tot mai multe greutăţi & la propriu. 6pare

obe(itatea şi supraponderabilitatea la români. rofesorul incu atrage atenţia că, $n prezent, "umătate din populaţia =omâniei are probleme cu surplusul de !ilograme, $ncondiţiile $n care C0 din locuitorii ţării sunt obezi, iar 20 & supraponderali.

Gostul ministru al Sănătăţii aduce $n discuţie şi consumului e'cesiv de sare, tot mai prezent $ntr&a doua "umătate a secolului 88. (#ogăţia /sării $n ţară ne&a făcut să mâncăme'trem de sărat. )n mod normal, cel mult 5&4 grame de sare pe zi sunt suficiente, iar noimâncăm 12&1; grame pe zi, pe cap de locuitor.

;



)ntrebat care este profilul patologic al românului din prezent, profesorul -ulian incu precizeazăB (e caracterizăm prin patologia cardiovasculară şi digestivă. Sistemul dealimentaţie neec6ilibrat şi neregulat duce la apariţia bolilor digestive precum ulcerul,gastrită, dar şi al denutriţiilor alimentare.

$ncă ne luptăm cu tuberculoaDăsând la o parte bolile metabolice, $n rândul celor infecţioase, tuberculoza este cea carealarmează cel mai mult cercurile medicale naţionale, dar şi europene. >#7&ul la românie'ista cu mult $nainte, $nsă (patologia sa este bine documentată abia după rimul =ăzboiondial, precizează incu.

(7untem printre popoarele care au cea mai %rec"ent# patologie a tuberculo(ei. Suntem a patra ţară din Europa $n ceea ce priveşte frecvenţa tuberculozei. Spre e'emplu, la nivelulEuropei, ; din 100.000 de copii suferă de >#7, $n timp ce, $n =omânia, ;* de copii din100.000 se $mbolnăvesc de tuberculoză, continuă profesorul -ulian incu.

&ea mai scăută speranţă e viaţă in 'uropa

limentaţia deficitară, deprinderile alimentare greşite şi nivelul de trai scăzut adeterminat apariţia bolilor cronice $n rândul românilor. )n anul 1330, un #uletin alinisterului Sănătăţii privind incidenţa bolilor cronice arată că peste 2.300.000 deromâni sufereau de 6ipertensiune arterială, 2.+00.000 & de dislipidemii, peste 2.000.000 &de cardiopatie isc6emică cronică, peste 1.100.000 & de anemie, aproape 450.000 & de boli pulmonare iar peste 500.000 de diabet.

:ltimul raport statistic al inisterului Sănătăţii, $ntocmit pe anul 2003, arată că starea

general a sănătăţii populaţiei s&a $mbunătăţit, comparativ cu 1300. )n urmă cu doi ani, s&au $nregistrat doar 231.000 de cazuri de 6ipertensiune arterială /faţă de 2.300.000 $n H30.>otodată, cazurile de anemie constatate au fost mai puţine de 150.000.

7pecialiştii atrag, îns#, atenţia c#, în rândul românilor, nu eist# obiceiul de a apela laconsultaţii medicale decât în stadiile a"ansate ale bolilor, când s#n#tatea este dea se"era%ectat#.

7u toate acestea, profesorul -ulian incu menţionează că, $n prezent, avem cea maiscăzută speranţă de viaţă $n Europa. %urata de viaţă a unui român se $nvârteşte $n "urul a*2&*C de ani, $n timp ce un francez trăieşte, $n medie, +0 de ani, iar un suedez, c6iar +C.

Speranţa medie de viaţă la nivel european este de *4 de ani.

5



Alimentaţia românilor de-a lunul timpului: cum amevoluat de la !un popor mânc"tor de lapte” #i cumporumbul ne-a in$luenţat deci%iv de%tinul

>răim $ntr&o societate consumeristă $n care (oferteleI şi (promoţiileI sunt la tot pasul.)nainte de J30, pentru un !ilogram de carne trebuia să stai ore $ntregi la coadă, şi astanumai de sărbători, pentru că $n rest (adidaşii de porcI erau la putere. )n prezent, ne bucurăm de o gamă variată de alimente, proaspete sau procesate, foarte multe pline de E&uri. Specialiştii atrag atenţia că $n ciuda diversităţii, ne 6rănim $n continuare prost. 7emâncau, $nsă, românii de altădatăK

edicul -on 7laudian afirma, $n lucrarea (limentaţia poporului românI /13C3, căromânii au fost dintotdeauna un (popor mâncător de lapteI, lucru demonstrat şi deocupaţia sa de bazăB creşterea animalelor, alături de agricultură.

\

%e unde provine imaginea românului & ciobanK (Adată cunăvălirea romanilor, populaţia s&a retras $n munţi şi $n dealurilesubmuntoase pentru a nu fi sub"ugată. %e la grâul lui #urebista,trecem la alt sistem de alimentaţieI, declară pentru adevarul.ro prof. univ. dr. -ulian incu, din cadrul -nstitutului aţional de%iabet, utriţie şi #oli etabolice Licolae aulescuI.

7e animale puteau fi crescute $n regiunile montaneK Aile. şa s&

au născut marii ciobani şi marii crescatori de oi. %ar nu se puteatrăi numai din laptele şi carnea de oaie, era nevoie şi de cereale. (Strămoşii noştri au fostnevoiţi să găsească o alternativă la grâu, pentru că acesta nu se putea cultiva nici $nmunţi, nici pe dealuri. şadar, au trecut la mei. %upă anul ;00&500 a apărut cultura demei, care s&a menţinut până la introducerea porumbului adus din merica /secolul al89--&leaI, adaugă prof. dr. -ulian incu, fost ministru al Sănătăţii $n perioada 1332 &1334.

4



edicul -on 7laudian, fost e'pert $n nutriţie al A:, preciza $n lucrarea sa că, deşiromânii creşteau multe animale, ei erau vegetarieni. ăstorul (nu era dispus să&şi$mpuţineze turmaI, care era (propriul său capitalI, ci se mulţumea (cu dobânda & laptele,lânaI. 7iobanul român sacrifica doar animalele bolnave.

„(te)an cel *are nu era mămăligar+e lângă lapte şi produsele derivate, românul de altădată $şi completa 6rana cu turtecoapte din mei, (care "ucau un rol de căpetenie $n alimentaţia masei mari a populaţieiI.7arnea de porc, şi rar de oaie, capră sau vită mare, era (o 6rană ocazională, e'cepţională,sau un aliment de conservă pentru iarnă /slănină, pastramăI.

rof. univ. dr. @6eorg6e encinicops6i /foto, directorul -nstitutului de 7ercetărilimentare, afirmă că soiurile vec6i de grâu şi mei de acum câteva secole erau mult mai6rănitoare decât cele de astăzi. L?tefan cel are nu era mămăligar. e vremea lui nu semânca porumb şi cartofi. âncarea era bazată $n special pe mei. >oate erau preparate

natural, nu erau industrializate ca acum, iar compoziţia cărnii şi a laptelui era apropiată destarea naturalăI.

otrivit acestuia, untul de primăvară pe care $l preparau păstoriidin zonele subalpine Lera medicament, pentru că vegetaţia pecare o mâncau oile era alcătuită, $n mare parte, din plantemedicinaleI.

*iai -iteaul, poreclit „*ălai.-oă+

rof. dr. -ulian incu /foto notează, $n lucrarea sa

(:niversalitatea alimentaţiei. -storia şi particularităţile alimentaţiei la româniI /2000,impresiile unui călător străin din anul 15*4B (e când /?tefan #at6orM /rincipele>ransilvaniei, n.r. călătorea prin oldova cea devastată de turci şi tătari, 9oevodul, careştia lipsa generală, $i trimise ca un dar preţios N o pâine de secarăOI.

A sută de ani mai târziu, un misionar catolic ce a vizitat untenia spunea, $n 14*0 , că(tot acel popor se 6răneşte cu pâine de mei, iar i6ai 9iteazul era poreclit de saşi, $n bătaie de "oc, ălai&9odăI.

Porumbul şi carto)ul scimbă orinea alimentară

pariţia porumbului /sec. 89--&89--- şi ulterior a cartofului/sec. 8-8 a reprezentat un punct de cotitură $n alimentaţiaromânilor, $n special a ţăranilor.

(orumbul a scăpat ţărănimea de la noi şi din alte ţări defoamete şi a evitat o criză economică gravăI, afirmă fostulministru al Sănătăţii, -ulian incu. )n alimentaţia ţăranului,

meiul a fost $nlocuit de porumb, pentru că avea un gust mai bun, iar productivitatea era

*



mare. >otuşi, consumul e'cesiv de porumb, fără alte alimente, agenerat pelagră & boală caracteristică populaţiilor sărace.

L)n secolul al 8-8&lea, alimentul de bază al ţăranului eramămăliga din făina de porumb, la care se mai adăuga fasole,

varză, lapte, ceapă şi usturoi. El mânca foarte rar carne sau ouă pentru că, $n general, acestea erau produse destinate pieţei, el levindea, nu le consuma. orumbul a provocat mari epidemii de pelagrăI, afirmă istoricul lin 7iupală.

%upă 1+23, cultivarea cerealelor a luat avânt $n detrimentul creşterii animalelor. #oieriiromâni au fost obligaţi, până $n 1+23, să vândă turcilor grâu ieftin. Sc6imbările $n planeconomic au loc după ocupaţia militară rusă a <ărilor =omâne, $mpusă $n anul 1+23.

tunci au luat amploare cultivarea cerealelor /grâu, porumb,mei, orz, care erau $nsă destinate e'portului.

/aptele, )olosit ca meicamenticşorarea păşunilor şi sărăcirea populaţiei, $n special dinuntenia şi oldova, au scăzut şi mai mult consumul delactate.

(Daptele este aşa de puţin, că nu se $ntrebuinţează ca aliment, cica medicamentOI, nota doctorul icolae Dupu, $ntr&un studiu igienico&sanitar de lasfârşitul secolului al 8-8&lea.

%eşi transilvănenii consumă, $n cursul secolului, lapte acru, smântână, caş, brânză şi unt,

istoricul @eorge #ariţiu aminteşte de marea foamete din rdeal. L)ntre 1+15&1+1* a căzut peste >ransilvania o foamete dintre cele mai $nfricoşătoare. ână şi cocenii de păpuşoi setăiau, se măcinau, folosind la prepararea mămăligiiI, scria #ariţiu $n lucrarea sa intitulată(ărţi alese din istoria >ransilvaniei pre două sute de ani $n urmăI /1+31.

P0inea albă, pră#itură pentru copii

@râul, principala cereală e'portată, era folosit doar de orăşeni şi de românii avuţi.

Lâinea albă figurează ca un fel de pră"itură pentru copii, când sunt bolnavi. 7ozonacii, plăcintele se fac numai la zile mari ca aştele şi 7răciunulI, nota dr. @rigore #enetato, la$nceputul secolului 88.

edicul @6eorg6e 7răiniceanu afirma $n lucrarea sa L-giena <ăranului =omânI /1+35,că mămăliga era Lstâlpul caseiI, iar legumele erau Lcel mai uzitat şi mai plăcut adaosI. elângă mămăliga fiartă sau pripită, cu cartofi sau cu lapte, ţăranii mai mâncau fasole păstaisau boabe, $n special $n vremea posturilor, varză, castraveţi, ambele proaspete sau murate,lăptuci, ştevie, urzici sau susai. %ovleacul se consuma, $n special, $n postul 7răciunului.

+



7a şi $n prezent, $n secolul al 8-8&lea ei dregeau mâncărurile cuceapă, praz, ardei, pătrun"el, 6rean, usturoi, mărar, leuştean,oţet, zeamă de varză sau borş. )n zilele de sărbătoare, ţăranii maimâncau şi peşte, provenit $n special din %unăre, pentru caredădeau la sc6imb mălai.

Arăşenii, $n special cei cu (dare de mânăI din #ucureşti,mâncau carne de purcel şi mititei, serveau la cafenele pră"ituri,şerbet, cafea şi c6iar (mezelicuriI.

)n privinţa te6nicii de preparare a alimentelor, medicul -on7laudian afirma, $n lucrarea sa apărută $n 13C3, că (pră"ireaIalimentelor este relativ recentă, de bază fiind fierberea saufrigarea. )n perioada postului, grăsimea animală, $n special de

porc, era $nlocuită de uleiul de in, rapiţă sau cânepă.

"1e mureau satele e )oame", !n 22?i la $nceputul secolului 88, alimentaţia românului eradeficitară, pe fondul unei sărăcii crunte.

)n aprilie 1313, $n publicaţia (uncitorimea nouăI, apărea unarticol referitor la nivelul de trai al muncitorului românB (Deafanoastră dintr&o zi nu ne a"unge să luăm un !ilogram şi "umătate

de mălai care $ndestulează masa de prânz. 7a să mai cumpărăm fasole sau alte alimentenu mai avem cu ce, iar seara ni se culcă copiii morţi de foameI.

Situaţia sumbră era descrisă şi $ntr&un articol publicat $n (devărulI, sub titulsemnificativ (e mor satele de foameI, toate acestea $n conte'tul $n care =omâniaa"unsese cel mai important e'portator de porumb, grâu şi orz dintre statele agricole de pecursul %unării.

*ămăliga, eseori unic )el

)n gospodăriile româneşti de după rimul =ăzboi ondial, pâinea dospită, mălaiul, turtadin făină de porumb nedospită şi mămăliga erau principalele preparate din cereale. )nma"oritatea caselor româneşti se serveau ca fel principal, de multe ori unic.

)n Altenia, untenia, rdeal şi #asarabia se prepara o mâncare scăzută numită(c6isăliţăI, o simplă fiertură din fructe mai puţin coapte ce se serveau cu nelipsitamămăligă. )n #anat, aceasta poartă numele de (bruscealăI. âncarea tipică era (tocatăI, pregătită cu ceapă tăiată grosolan.

4r0ul ia locul porumbului, upă 67

Situaţia alimentară a populaţiei din =omânia a continuat să fie precară şi $n primii ani

3



după cel de&al %oilea =ăzboi ondial. 7auzele au fostB seceta, lipsurilor din 13;4&13;*,industrializarea şi urbanizarea rapidă prin mutarea a 55 din populaţia =omâniei la oraş.%e acum, cartofii apăruţi $n secolul al 8-8&lea completează regimul bazat pe preparatedin porumb şi grâu. bia după 13;0, consumul de făină din porumb scade, $n favoareacelui din grâu. >otodată, consumulul de carne şi produse lactate creşte, eliminându&se

astfel cazurile de pelagră.limentaţia românilor se $mbunătăţeşte $n anii J40 N J*0, potrivit profesorului -ulianincu. Da rândul ei, medicul nutriţionist, i6aela #ilic face o uşoară comparaţie $ntreobiceiurile alimentare ale românilor din prezent şi a celor de acum C0 N ;0 de ani. ()n aniiJ*0 &J+0, mâncam mai sănătos pentru că aproape totul era gătit $n casă, folosind produsealimentare de bază, mai puţin procesate. 9iaţa de zi cu zi era alta. veai timp să mănânciacasă, $n familie, cele trei mese zilnice.I

)n ciuda alimentaţiei monotone din trecut, specialiştii susţin că varietatea produselor deastăzi poate fi nocivă. L%esc6iderea către vest a facilitat accesul pe piaţa din =omânia a

alimentelor nesănătoase, tip "un! food sau fast food, dar şi a celor procesate artificial. )n prezent, pe rafturile magazinelor din ţară e'istă mai multe produse nocive pentruorganism, decât alimente sănătoaseI, este de părere directorul -7, prof. dr. @6eorg6eencinicopsc6i.

10



&um ne-au modi$icat %tr"inii alimentaţia

(odul de preparare a 6ranei este o e'presie identitară a unui popor, este un act culturalşi mai puţin un simplu mi"loc de $ntreţinere biologică a vieţiiI, afirmă dr. %oina -şfănoni,cercetător etnolog la uzeul Satului (%imitrie @ustiI.

Specialistul a vorbit, pentru adevarul.ro, despre (6rana de sărbătoareI a românilor şidespre influenţele alimentare venite din afară.

(-n secolele al 89--&89---& lea , călătorii străini amintesc, $nscrierile lor, că sarmalele erau un sortiment foarte apreciat la

curtea domnitorului 7onstantin #râncoveanu. cest produs,introdus pe filieră otomană, este e'presia unui adevăratPPsc6imb culturalQQ $ntre gastronomia românească şi ceaturcească. Degătura cu turcii lasă la nivelul societăţii româneştişi alte câteva urme, de e'emplu reţetarul specific de preparare acărnii de miel, pentru stufat şi drobI .

=omânii au adaptat modul de preparare al sarmalelor dar au particularizat forma acestora (de la cele mici, $n foaie deviţă, specifice #ucovinei, la cele mari, $n foaie devarză, PPcât capul mâţiiQQ, cun se spune prin AlteniaI.

In)luenţe austro. ungare

%acă $n zonele de câmpie, românii au fost $ntotdeaunamai simpli $n privinţa gătitului, $n rdeal, influenţaoccidentală, venită prin intermediul -mperiului utro&:ngar, adezvoltat o (bucătărie mult mai laborioasăI şi mai grea din punct de vedere nutriţional.

()n >ransilvania, mâncărurile sunt preparate cu mult fast şi meticulozitate, ceea cee'primă specificul bucătăriei central&europeaneR se foloseşte foarte mult smântâna şicărnurile afumate. >ransilvănenii taie porcul cu cel puţin 10 zile $nainte de 7răciun, ca să

aibă timp pentru pregătirea tuturor bucatelor. -n contrapondere, $n Altenia şi untenia,carnea de porc nu se prelucrează atât de laborios ca $n rdeal, cu e'cepţia cărnii pră"iteşi puse $n untură, PPla borcanQQ. E'istă şi astăzi o vorbă, pe la sate, $n legătură cu acestcomportament culinarB PPrdeleanul mănâncă din porc de la un crăciun la celălalt, iarolteanul, când a ieşit $n primăvară, a dat gata şi porculQQ. -n ceea ce priveştecomportamentul culinar al oamenilor din diverse regiuni ale ţării putem spune că e'istă şiastăzi un anume tip de sancţiune morală pentru femeile care nu ştiu să pregătească bucatele de sărbătorii, conform tradiţiei. )n >ransilvania femeia care nu ştie să prepare

11



cârnaţii, caltaboşii, sângeretele, toba, sarmalele, colacii şi pră"iturile de 7răciun nu este privită cu respect, nu PPeste ogazdă bunăQQ. I.

ult mai simplu se petrec $nsă lucrurile $n satele de la c$mpie.

)n Altenia, untenia şi %obrogea, masa festivă a sărbătorilorde iarnă nu impune un nomenclator atât de comple' de produseca $n >ransilvania. limentele se prepară mult mai simplu,savoarea fiind obţinută prin asocierea creativă a cărnurilor cu

legume, proapete sau conservatemurate şi prin includerea $n meniu a dulciurilor pe bazăde brânzeturi şi fructe /plăcinte cu brânză dulce şi sărată, plăcinte cu mere şi cu doveac. %in punct de vederegastronomic, $n =omânia, se pot observa foarte clar diferenţele$ntre gastronomia specifică Europei centrale şi bucătăriamediteraneeană, afirmă dr. %oina -fănoni.

7omunităţile de saşi, şvabii şi trupele de grăniceri au adus dinustro&:ngaria , $n >ransilvania şi #anat, clătitele, şniţele,cozonacul, ştrudelele şi folosirea smântânii, ca ad"uvant, la

ciorbe.

8om0nii „)ac intoteauna ceva in nimic+

Etnologul %oina -şfănoni susţine că nu suntem neapărat mâncăcioşi, ci, mai degrabă,creativi. (=omânii aplică foarte bine principiulB PP%in nimic faci cevaQQ. %in resurselelor modeste, oamenii reuşeau să facă lucruri e'traordinare. )n rdeal, din fructele puse lamacerat se făcea o e'celentă PPc6isăliţăQQ, consumată $n postul 7răciunului. m avut

dintotdeauna un fel de creativitate e'traordinară $n prepararea bucatelor, de aceea sespune că suntem pofticioşi şi mâncăcioşi.I

7u toată creativitatea, multe obiceiuri au fost uitate. âncărurile laborioase au fost$nlocuite de carnea pe grătar şi de cartofii pră"iţi. (ierderile $n alimentaţia cotidiană suntun efect nefericit al globalizării. %ispariţia este legată de societatea consumeristă care pompează produsele de bază, eliminând savoarea bucatelor preparate acasă. 7alitatealasă, $nsă, de dorit. <ăranii nu mai au vaci şi găini, pentru că iau lapte şi ouă de lamagazinul din colţ. u mai facem cozonac $n casă şi nici pâine. desea auzim femeispunândB PPaa, să frămânţi atât de multKQQI, atrage atenţia %oina -şfănoni.

ierderi sunt şi la capitolul mâncăruri tradiţionale de sărbători. (7ine mai face astăzicolacul numit 7răciuniţaK m pierdut sensul sărbătorii 7răciunului, o dată cu dispariţiacolacului, $mpletit şi $mpodobit cu PPmâinile 7răciunoaieiQQ, nevasta lui oş 7răciun. ici PPuceniciiQQ nu se mai prepară ca altă dată. uţini moldoveni mai coc la cuptorPPunceniciiQQ, iar prin untenia şi Altenia gospodinele nu mai modelează din aluatframântat PP#radoşiiQQ. stăzi PPuceniciiSfinţiiQQ sunt cumpăraţi de la marilefabrici de panificaţie şi doar fierţi acasăI, adaugă cercetătorul.

12



8om0nul bea pentru a.şi potoli )oamea

@6. 7răiniceanu nota $n 1+++, $n lucrarea (=aporturi economiceI, că (lipsa de 6rană ducela beţie, căci $n doză mare alcoolul ameţeşte foameaI.

ână $n secolul al 89--&lea, izvoarele consemnează consumul de vin, $n special al celuide mere, $n rândul românilor. Da "umătatea veacului, pătrunde pe teritoriul ţării te6nicadistileriei, mai ales printre ardeleni. )n oldova, 6olerca /rac6iul era considerată o băutură orăşenească, pe care (nu o iubesc decât soldaţiiI, după cum scria %imitrie7antemir. )n secolul al 8-8&lea, 7răiniceanu amintea principalele patru sortimente de băuturi alcoolice produse la noiB rac6iul de prune, spirtul de bucate, rac6iul de vin şirac6iul de tescovină.

*ierea molovenească, r0vnită e veneţieni

ierea şi za6ărul erau rar consumate $n trecut. )n perioada $n care grâul mergea la turci,

mierea a"ungea $n bucătăriile veneţiene. r6iepiscopul italian arco #andini vorbea, la14C5, de stupii moldoveneşti, care scoteau până la şapte roiuri pe an.

„r0na valaă+, unică !n 'uropa

)n ciuda lipsurilor alimentare, brânza a fost, dintotdeauna, prezentă $n alimentaţia românilor. #rânzeturile româneştidiferă, $nsă, de cele străine. ămăliga cu brânză nu e'istanici $n alimentaţia populaţiilor din Granţa, @ermania saunglia. u se consuma $n aceste ţări nici brânza cusmântâna, telemeaua sau brânza de burduf.

7uvântul (brânzăI are o vec6ime de câteva veacuri.numite documente de acum 400&*00 de ani vorbesc de

(caseus valac6icusI /(brânza vala6ăI.

1C



'"n"ţenii au capul mare, iar moldovenii au oc(ii %preoblic ) Evoluţia $izic" a românilor

=omânii au crescut $n $nălţime cu şase centimetri şi sunt mult mai solizi decât $n urmă cu

trei decenii, cel puţin aşa arată o analiză antropometrică publicată anul trecut.

otrivit analizei efectuate pe ;.000 de români, $n 13+0 $nălţimea medie a unui bărbat erade 14* cm, iar $n prezent este de 1*C cm. Gemeile au crescut şi ele. )n urmă cu treidecenii, $nălţimea medie era de 15+ cm, iar $n 2010 de 14; cm. #ărbaţii sunt mai solizi, perimetrul bustului minim a crescut cu * centimetri la cei mai slabi şi 12 centimetri la ceimai solizi.

Gemeile au crescut atât la bust, cât şi $n şolduri. #ustul a câştigat $ntre patru şi optcentimetri, iar perimetrul şoldului s&a mărit cu C&; centimetri.

)n prezent, suntem mai $nalţi şi cu forme mai bine conturate decât $n urmă cu C0 de ani.are a %ost aspectul nostru %i(ic, ca popor, cu mult înainte um am e"oluat în acest sens 'n lipsa unui studiu antropologic pentru poporul român, specialiştii dinantropologie, istorie şi nutriţie au încercat, la solicitarea ade"arul.ro, s# ne trase(e pro%ilul .

1as acvilin şi g0t gros !n 'vul *eiu

%ate despre aspectul fizic al românilor medievali nu sunt foarte multe, $nsă dacă e să neuităm la portrele realizate domnitorilor, dar şi la o serie de scrieri istorice, bărbaţii purtau barbă sau mustaţă.

arius %iaconescu /foto, lector dr. la Gacultatea de -storie a :niversităţii#ucureşti, glumeşte pe această temă, afirmând că oamenii nu se măsurau$n centimetri şi nici nu e'ista birou de statistică. El citează $nsă dincălătorii străini, care atunci când se referau la $nfăţişarea vala6ilorspuneau că sunt $nalţi sau scunzi, graşi sau slabi, cu nas acvilin şi gâtul

gros.

Tinerii e astăi, mici copii pe l0ngă voinicii e altăată

-storicul dă asigurări că bărbaţii de atunci aveau o constituţie fizică mult mai dezvoltată

decât $n zilele noastre.

(Erau mult mai voinici, cel puţin cei care urmau o carieră militară. Ei $nvârteau o spadăde +&12 !g sau alte arme grele. entru asta trebuie să ai o anumită forţă. e vremearespectivă era un adevărat sport arta militară. 7e fac acum $n sala de forţă tinerii ăştia estenimic, sunt copii mici pe lângă voinicii de acum ;00&500 de aniI, afirmă arius%iaconescu, adăugând că a urma cariera militară era un sport $n sine, o slu"bă. otrivitacestuia, $n afară de fiii de boieri, care erau obligaţi să urmeze cariera militară, erau foarte

1;



mulţi cei care optau pentru o astfel de (slu"băI, pentru că era o posibilitate de afirmare şide câştig.

-storicul $şi aminteşte că, la un moment dat, a găsit $ntr&o ar6ivă (un fel de paşaportI, din "urul anului 1*10, $n care era descris un ţăran din Găgăraş. (Era ceva de genul $nalt, cu

mustaţă, cu şubă din aia de oier pe el $mbrăcat, ne$ngri"it. Era $nsă o c6estie foartesumarăI.

&raniu rotun şi mai scun

)n tlasul ntropologic al unteniei /1333, realizat decercetătorii aria 9lădescu şi 7orneliu 9ulpe, se specifică căL$n feudalism, craniul era relativ mai rotund şi mai scund.Gizionomia feţei şi a nasului se corela cu cea a caloteiT %acăţinem cont de $ncadrarea $n scări, $n feudalism cele mai multeeşantioane erau de categorie suprami"locie, $n privinţa $nălţimiiL

. 7ompoziţia tipologică a perioadei feudale nu se deosebeşte decea a populaţiilor contemporane decât nuanţat, completează antropologii, care au făcutestudii $n 50 de localităţi din untenia.

Preoţii aveau părul lung

Glorentinul nton aria %el 76iaro a fost secretar de limbaitaliană al domnului 7onstantin #râncoveanu. %upă vizitaefectuată $n <ara =omânească, $n 1*03, el scriaB Llocuitorii ţării poartă părul scurt, $n sc6imb preoţii şi călugării $l poartă lung,după datinele #isericii Artodo'e. a"oritatea vala6ilor poartă

barbă, ca şi celelalte popoare orientale, iar alţii poartă numaimusteţi. Gemeile măritate $şi acoperă capul a doua zi după nuntăcu o marama albă adusă $n "urul bărbiei şi legată la spate $n 2 cozi lungi atârnate. Gete le$şi gătesc capul cu părul propriu $mpletit $n cosiţă, din care apoi formează un coc prins $naceI.

*ai corpolenţi !n secolul al XIX.lea

7onf. dr. lin 7iupală, şeful catedrei de -storia =omânilor din cadrul facultăţiimenţionate mai sus, afirmă că, $n principiu, nu erau deosebiri fundamentale din punct devedere antropologic $n statura românilor faţă de ziua de astăzi. (=omânii nu aveau $nsă,

$n secolul al 8-8&lea, o cultură a sportului şi de aceea erau, poate, mai corpolenţi decâtastăzi. Sportul $n societatea românească se dezvoltă relativ târziu şi doar pe anumitecategorii. ână la rimul =ăzboi ondial pătrunde mai cu seamă tenisul, ca sport alelitelor, decât fotbalul, ca sport al maselorI, precizează istoricul.=eferitor la marea masă a ţăranilor, lin 7iupală afirmă că aspectul lor fizic eradeterminat de doi factori importanţiB munca grea şi un sistem alimentar foarte deficitar,mai ales $n proteine.

15



*a9im : centimetri pe generaţie

Evoluţia fizică a oamenilor a fost la fel peste tot şi a depins decondiţiile socio& economice, iar cu cât acestea sunt bune şitransformarea este la fel.

LAmul, când şi&a făcut unealta, a $nceput să se modifice $nfuncţie de cultura lui. %acă la $nceput, potrivit teorieievoluţioniste, am pornit toţi din frica, acum tindem să fim iar

o mi'tură de populaţii care uniformizează $n general trăsăturileI, afirmă dr. 7ristiana@lavce, directorul -nstitutului de ntropologie Gizică LGrancisc -. =ainerI al cademiei=omâne.

otrivit acesteia, din punct de vedere istoric, românii sunt o populaţie intermediară şi tindsă realizeze $nălţimi mai mari decât generaţiile trecute, $nsă această tendinţă deacceleraţie este $n $ntreaga lume. Lrin studiile făcute de noi, de -nstitut, s&a dovedit că

populaţia a crescut $n medie $ntre 1&2 centimetri pe generaţie. ici ne referim la ceareproductivă, adică 20 N 25 aniI, susţine antropologul, adăugând că $n privinţa copiilor s&a observat că aceştia a"ung la pubertate mult mai repede decât acum 50 de ani.

L)n urmă cu 5 decenii, corpul fetelor $ncepea să se modifice şi a"ungeau la pubertate lavârsta de 1; ani, acum acestea a"ung la numai 12 aniI.

)n continuare, 7ristiana @lavce precizează că populaţia din mediul urban este mai $naltădecât cea din mediul rural, $n medie cu 2 cm.

ănăţenii au capul mare şi craniile turtite

)n lipsa unui atlas naţional antropologic care să ne arate cum arătam $nainte, -nstitutul dentropologie Gizică LGrancisc -. =ainerI a realizat mai multe atlase regionale.

%in tlasul antropologic al #anatului /200;, realizat de cercetătorii Elena =adu şi7ristiana @lavce, am aflat că bănăţenii au o conformaţie bra6icefalică ce dă aspectul decap turtit, caracteristică specifică de regulă popoarelor mongoloide /turci, mongoli,laponi. Spre deosebire de craniile germanilor sau nordicilor, care sunt lungi şi $nguste, bănăţenii au capul mare, cu cranii late, mai puţin $nalte şi feţe late. redominante la populaţia studiată sunt nasurile lungi şi relativ largi. 7a $nălţime, bănăţenii se situează pelocul doi după ardeleni, având o statură mi"locie spre $naltă.

otrivit analizei efectuate $n comunităţile bănăţene pe trei generaţii de oameni careaparţin aceleiaşi etnii şi locuiesc $n aceeaşi zonă, la românii din vestul ţării predominăgrupa de sânge , urmată de 0.

:n studiu din anii 13;0 al cercetătorului Eric ittard arăta că $n #anat ar predominastaturile mi"locii $n proporţie de 44 şi forma turtită a craniilor.

14



;relencele sunt solie şi mai !nalte

>ipul mediu al ardeleanului reprezentat $n tlasul ntropologic al >ransilvaniei /2005,realizat de cercetătorii aria 9lădescu şi 7orneliu 9ulpe, este de statură medie, are capulfoarte rotun"it, faţa medie spre $naltă, păr $nc6is la culoare /brunet, oc6ii căprui&verzui,

iar nasul este mai mult $nalt decât lat.

rdelencele sunt, $n general, mai corpolente şi $nalte, au calota craniană ceva mai $naltă,iar faţa este mai $ngustă decât a bărbaţilor. )n ceea ce priveşte repartizarea grupelorsangvine, autorii afirmă că populaţia >ransilvaniei urmează aceeaşi sc6emă ca celelalte populaţii europene, $n care grupa este cea mai frecvent $ntâlnită, fiind urmată de A1,#C şi # -9.

*untenii au ocii mari, iar moloveni spre oblic

cademicianul 7ristiana @lavce /foto, afirmă că variabilitatea

umană nu este atât de mare pentru a spune că moldovenii suntcomplet diferiţi de bănăţeni.

L)n medie, $n oldova e'istă mai multă populaţie cu oc6i spreoblic, de culoare desc6isă, per total prezintă caractere ostice.7ei din #anat sunt mai robuşti, cu nişte caractere tipice sprevestul Europei. :nii trag spre vest, alţii spre est. %e asemenea,$ntre populaţia din nord, din rdeal, şi populaţia din untenia,

sunt diferenţe. oţi să spui că $n sud sunt multe persoane bunete, cu oc6i mari, relativscunde, faţă de nord, unde persoanele sunt mai robuste, mai bine legateI afirmă directorul-nstitutului de ntropologie Gizică LGrancisc -. =ainerI al cademiei =omâne.

ntropologul precizează că Lprin lărgirea cercurilor matrimoniale, relativ $nc6ise la$nceputI, caracteristicile regionale au suferit modificări.

8om0nii sunt mai )iravi ec0t bulgarii

e e"idenţiem noi, românii, ca aspect %i(ic, printre "ecinii noştri europeni ntropologul7ristiana @lavce afirmă că suntem Lmai graciliI faţă de bulgari, iugoslavi, ce6oslovaci.L%e unguri, nu neapărat mai gracili, dar ne diferenţiem $n special prin trăsături la nivelulcapului. :ngurii au pomeţii mult mai proeminenţi şi oc6ii spre oblic. Da noi este maimult faţa rotundă, ovală, cu oc6ii mari, mai $nguşti, :ngurii sunt mai blonzi, $n general,decât suntem noiI, completeză ea.

Solaţi e 2,57 m

=omânii erau mult mai scunzi $n urmă cu un secol. ărturie stau studiile făcute demedicii militari pentru $ncorporare. Linima la $ncorporare era de 1,50 m la sfârşitulsecolului al 8-8&lea, $nceput de secol 88. )n 131;, dacă aveai $nsă 1,5C m nu puteai să

1*



fii militar. )n anii 1350 N 1340 minima era de 1,45 m, iar $n prezent 1,*5 mI, afirmădirectorul -nstitutului de ntropologie Gizică LGrancisc -. =ainerI.

)n privinţa greutăţii, antropologul 7ristiana @lavce e'plică că Lla $nceputul secolului 88eram mult mai slabi pentru că mâncam mai puţin. u aveai transport asigurat, munca era

cu totul alta, c6eltuielile organismului erau cu totul altele. 76iar şi acum 20 de ani, cine$ţi garanta temperatura $n casă de 20 de gradeK 7ât trebuia să c6eltuieşti ca să te$ncălzeşti, numai pentru atâtaI.

8om0ncele au avut !ntoteauna )orme

%eşi la 1300 moda era ca femeile să fie cât mai subţiri, fărăforme evidente, româncele nu erau c6iar aşa. LDa noi, a rămasfemeia cu forme, iar copilul trebuia să fie dolofan. )n rdeal şiacum se spune PPgrasă şi frumoasăQQ. 7oncepţia de PPa aveaformeQQ a ţinut mult la noi. bia acum 20 de ani a $nceput să

pătrundă silueta tip manec6inI, mai spune 7ristiana @lavce.Specialiştii atrag atenţia că nu creşterea $n $nălţime reprezintă o problemă, ci $n greutate,iar cauzele principale sunt sedentarismul şi alimentaţia.

rof. univ. dr. @6eorg6e encinicops6i, directorul -nstitutului de 7ercetări limentare, precizează că românii au a"uns pe locul trei $n Europa $n privinţa obezităţii epidemice.L>ipul de frumuseţe rubensiană, cu forme rotunde, s&a născut pentru că la $nceputulsecolului 88 românii erau, $n mare, subponderali şi subnutriţi. )n perioada interbelică,femeile aveau şi forme, dar erau şi subţirele. cum nu mai vorbim de forme, ci deobezitate, iar cauza principală o constituie proasta alimentareI.

&el mai !nalt rom0n

%E8&ul conţine cuvântul gogeamite sau cogeamite, care setraduce prin foarte $nalt. E'presia vine de la bo'eorul @ogeaitu /foto, cel mai $nalt român cunoscut vreodată. 7u o$nălţime de 2,;2 m şi o greutate de 1+C !g, el era cunoscut $n$ntreaga Europă interbelică drept @oliat din =omânia. ăscutla 1; iulie 131;, $n %ol", el a lucrat la circul @lobus, unde $ndoia bare de oţel. Da 20 de ani a intrat $n lumea bo'ului, avându&l ca

antrenor pe :mberto Dancia. @ogea itu a avut meciuri $n Europa şi l&a făcut UA pe

fostul campion al =omâniei la categoria grea, %umitru avelescu. @igantul a murit $nsă$n 13C4, de tuberculoză, când avea numai 22 de ani. oartea lui a rămas $nvăluită $nmister, e'istând suspiciunea că a fost otrăvit. Sc6eletul lui este păstrat la -nstitutul deedicină Degală $n calitate de obiect de studiu pentru studenţii medicinişti.

Aposul lui @ogea itu a fost @6erasim 7ornescu, care a fost $nregistrat cu cea mai mică$nălţimeB 1,1; metri. )ntr&un top al celor mai pitici oameni, realizat de nişte antropologigermani $n 131;, el ocupa poziţia 14.

1+



13

bolile la romani

Documents