fundamentarea temei de cercetare.docx

7/24/2019 Fundamentarea temei de cercetare.docx

http://slidepdf.com/reader/full/fundamentarea-temei-de-cercetaredocx 1/46

Cuprins

Multumiri

1



Introducere

2



Fundamentarea temei de cercetare

Oraşul reprezintă un sistem urban foarte complex prin funcţiile pe care le are, fapt

care, de-a lungul timpului a atras din ce în ce mai multă populaţie să locuiască şi să îşi

desfăşoare actiităţile în cadrul acestuia! "n consecin ă, oraşul prin structura sa complexă aț

deenit în ultimul secol un subiect de cercetare ce a intersectat mai multe domenii cum ar fi

urbanismul, ecologia peisa#ului, matematică,sociologie ş!a! $efinirea conceptului de oraş sau de,

spaţiu urban a eoluat şi a căpătat noi sensuri de-a lungul timpului! "n cadrul definirii oraşelor

putem identifica două momente%! &primul moment este acela c'nd oraşului este asociat cu

cel mai mare gradu de dezoltare economică, prin diersitatea funcţiilor sale(! Ccel de-al doilea

moment corespunde etapei marilor sc)imbări climatice, din ultimul secol, unde oraşele

sunt considerate generatoare de dezec)ilibre în cadrul mediului *citare+!! Cucu!, ./0 caracteriza oraşele în funcţie de geneza acestora! "n primul r'nd oraşele au

apărut a'nd o funcţie militară, cetaţi, dae etc! "n perioada imediat următoare , perioada

1ului Mediu funcţia care a dus la creştere şi dezoltarea acestora a reprezentat-o cea

comercială! Mai t'rziu epoca modernă aea să fie baza spre o dezoltare masiă prin funcţia

industrială! "n prezent funcţia care guernează eoluţia unui oraş este cea terţiară!2cestefuncţii le putem identifica şi în cadrul oraşului &loieşti , unde le om detalia în capitolele ce

urmează! 2u existat autori care au dat dierse definiţii prin care au caracterizat oraşul,

unde sub o formă sau alta înglobau componentele esenţiale ale acestuia% economie non-

agricolă, c't şi ponderea foarte mare a construcţiilor şi a populaţiei!Mi)ăilescu, anul33 identifică oraşul ca un element al peisa#ului, un organism al

spaţiului geografic înlăuntrul căruia el îndeplineşte o funcţie precisă concetreză, trasformă,

red r istibuie bunurile materiale şi spirituale, accentu'nd de fapt amprenta actiităţilor omeneşti

asupra mediului *!Cucu ./0+! M! 2urousseau, anul33 asociază oraşul cu anumite acţiuni,

actiităţi ce se defăşoară în cadrul acestuia% se trasportă, se prelucrează, se cumpără, se vând

materii prime, se face educaţie, se conduc întreprinderi de stat sau se locuieşte. * !Cucu,./+!4ufescu, ./5 sus ine ideea cum că oraşul în sine nu cuprindeț nu numai componenta industrială,

comercială, rezidenţială, poate aea şi o influenţă asupra mediului încon#urător din #ur

dinamiz'ndu-l şi dezolt'ndu-l sub toate aspectele! Cu alte cuinte, definiţia dată de 4ufescu

./5 anticipează într-o măsură conceptul de arie metropolitană, care aea să fie dezoltat mai

t'rziu, prin care localităţile limitrofe oraşelor sunt angrenate în structura lor ! * Melinda C'ndea,Florina 6ran, anul333 +!

3



Industrializarea a fost promotorul economiei mondiale, în urma acestui proces au apărut

şi s-au dezoltat cele mai multe aşezări urbane , 7oraşe! 8uprapopularea unor zone, folosirea

iraţională a unor resurse, reducerea suprafeţelor naturale în detrimentul suprafeţelor

construite, dezoltarea )aotică a unor sisteme teritoriale, oraşe au dus la generarea de

sc)imbări climatice globale, creşterea emisiilor gazelor cu efecte de seră, ce au ca şi

consecinţă scăderea calităţii ieţii! Cu alte cuinte oraşul de astăzi este acorelat cu poluarea!

2'nd în edere acest fapt, în ultimii ani se încearcă aplicarea unor acţiuni în priinţa dezoltării

durabile a resurselor , a peisa#ului, a planificării şi dezoltării urbane ce au drept scop

ameliorarea calităţii ieţii şi prote#area mediului încon#urător! "n domeniul urban, dierşi

cercetători au încercat să găsească dierse metode în priinţa planificării şi dezoltării urbane

pentru a satisface neoile sociale actuale, fără a le periclita pe cele a le generaţiilor iitoare, dar

în acelaşi timp să facă faţă ameninţărilor globale! "n acest fel au apărut dierse teorii cu

priire la modul de planificare a oraşelor, ilustr'nd noi terminologii cum ar fi cel de oraş ,

erde, locuibil!şa!9n model de oraş este cel locuibil, livable city! 2cesta este priit din două

perspectie şi anume% durabilitatea ecologică şi nielul de trai *citare+! :ielul de trai se

referă la creşterea şi diersificarea economiei, pentru a satisface neoile umane iar

sustenabilitatea ecologică se referă la acele măsuri care duc e la îmbunătăţirea calităţii ieţii

şi a mediului încon#urător, măsuri luate în urma degradării mediului urban prindiersificare economică *1ans, ;<<;+! 2ceeaşi ide=e o înt'lnim şi la :eirotti şi colab ;<>,

unde datorită creşterii rapide a oraşelor ce a aut consecinţe negatie asupra declanşării

poluării, congestionarea traficului, creşterea inegală a populaţiei, s-a dorit o planificare urbană

care urmărea sustenabilitatea socio-economică! Oraşul erde, green cit? pune acentul pe

extinderea spaţiilor erzi din cadrul oraşului deoarece acestea oferă o gamă largă de

sericii ecosistemice care ar putea a#uta la combaterea bolilor urbane, în special sănătatea

populaţiei! *@ennifer A! Bolc), ;<5+!"n concluzie, oraşele sunt sisteme complexe care indică at't gradul de dezoltare al

unei societăţi, prin indiidualizarea şi concretizarea peisa#ului urban, dar în acelaşi timp

ilustrează gradul puternic de antropizare şi implicit înregistrează cel mai mare grad de poluare

asupra mediului încon#urător! Concretizarea peisa#ului urban este cum am mai spus rezultatul

eoluţiei spaţiale şi economice ale oraşelor! "n continuare om încerca să definim conceptele de

peisa#, eoluţia c't şi caracteristicile acestuia c't şi dinamica urbană!!; $efiniţia si eoluţia concetului de peisa#ului, peisa# urban ,dinamică urbană

4



4ermenul de peisa# a fost folosit pentru prima dată în domeniul picturii în perioada

renascentistă fiind tradus prin termenul peisaggio ce se referă la tot ce se poate cuprinde cu

ederea *Ciocănea,;<> +!"n secolul I, termenul de peisa# are un sens ştiinţific, fiind introdus de geograful

german 2l! on Dumboldt care realizează o clasificare a peisa#elor în funcţie de asociaţiile

egetale * $umitraşcu,;<<0, &ătru-8tupariu ;< +, cu alte cuinte noţiunea de peisa# în acest

secol se referea doar la partea naturală a mediului, mediu natural!&eisa#ul reprezintă un cumul nesf 'îrşit de experienţe reciproce între natură şi om! I se

atribuie o dimensiunea cantitatiă * surprinde tot ceea ce se poate obsera+ c't şi una calitatiă ,

referindu-se la interacţiunea existentă între ceea ce se obseră şi cel ce obseră *6eaz)le?

1lizabet),..E citată de :icolae 2 ,;<+!

"n secolul ,termenul de peisa# înglobează şi partea antropică pe langă cea

umanănaturală,! 1stefiind analizat prin cumularea acestor doi factori! F! Aeb)u)n *.5;+, este de

părere că peisa#ul natural a fost transformat progresi, odată cu apariţia omului, în peisa#

cultural *peisa# antropic+, prin extinderea suprafeţelor folosite în agricultură, ulterior prin

creşterea neoilor sociale odată cu apariţia şi extinderea satelor ,şi mai apoi a oraşelor * citat

Duzui 2,;<;2ceeaşi idee o eidenţiază şi 8tupariu, ;< unde care consideră peisa#ul ca o parte

integrată a mediului, deoarece toate presiunile umane * construcţii, industrie,agricultură etc +se reflectă în mediu, implicit în calitatea peisa#ului! 2şadar &eisa#ul reprezintă partea izibilă a

tuturor acţiunilor umane prin producerea fragmentarii, degradării, sc)imbării funcţionalităţii

acestuia !

"n cadrul Conenţiei 1uropene a &eisa#ului de la Florenţa ,;<<< ,termenul de peisa# a fost

interpretat ca fiind o peisa#ului i s-a atribuit statutul de resursă! M! &ătroescu ,;<<<c citată de

$umitraşcu ;<<0G încearcă să definească noi dimensiunii ale peisa#ului, considerat resursă si

anume% peisa#ul poate fi o resursă economică folosită în turism, amena#area teritoriului, un

cadru de iaţă al omului care îi permite să îşi desfăşoare actiităţile, un patrimoniu

*cultural,natural, istoric,etnografic,+, o identitate ce permite oamenilor dintr-un anumit areal să

se identifice cu o cultură! H! $răguţ citat de 8tupariu ,;< şi M!Ielenicz .. citat de

$umitraşcu ;<<0 ăd peisa#ul ca un spaţiu ce prezintă caracteristici indiiduale, unice at't în

fizionomie c't şi în alcătuire datorită relaţiei dintre factorii naturali* biotici,abiotici+ şi

antropici!Indiferent de modul cum este abordat şi analizat peisa#ul, există o definiţie general

alabilă, conform Convenţiei Europene a Peisajului Florenţa, ;<<<, şi anume că acestadesemnează o parte vizibilă a unui teritoriu perceput de către populaţie, ale cărui caracteristici

5



sunt definite datorită acţiunii dintre factorii naturali şi umani! 1ste definit ca o construcţie

culturală şi socială ce corespunde unei cereri socio-economice, astfel impactul antropic asupra

peisajului devine inscripţia spaţială a unei culturi.

Odată cu definiţia dată în cadrul Conenţiei 1uropene a &eisa#ului, prin care tot ce ne

încon#oară este peisa#, putem include atunci şi peisa#ele urbane în această categorie! &eisa#ele

urbane reprezintă o subcategorie a peisa#ului cultural, peisa# cultural ce este generat cum am

mai spus, de amprenta actiităţilor umane de-a lungul timpului!2stfel că peisa#ul urban este acel tip de peisa# ce se creionează pe o infrastructură

naturală şi una economică urm'nd să se fie modelat de actori urbani * structuri politice ,sociale +

* $i Meo,.. citat de Duzui,;<;+! "n plus reprezintă cel mai mare efort de transformare

completă şi radicală a ambientului natural de către ciilizaţia umană, în starea de cultură

* Jregoti,..,Duzui, ;<; citaţi de Ciocănea,;<>+4udoran ./0 , Muică .E> consideră că peisa#ele urbane sunt foarte puternic

antropizate, artificilizate, instabile, caracterizate de parastazie şi r)existazie şi foarte dinamice

social * citaţi de Ciocănea,;<> + şi reprezintă partea perceptibilă a unui organism urban!9n alt punct de edere asupra peisa#ului urban îl are şi :egulescu,;<;, ce

consideră că pesia#ul antropic, urban a este o amprentă a actiităţilor omeneşti umane în timp

istoric , social iș , economic, ilustr'nd gradul de antropizare cel mai mare ,iar apariţia lui a

produs fragmentarea sau sc)imbarea funcţionalităţii unui sit! * citat de Ciocănea,;<>+!$inamica peisa#elor urbane ilustrează gradul de dezoltare în timp şi spaţiu a oraşului!

1ste considerat un indicator al transformării societăţii, al dezoltării acesteia, modului de

utilizare al terenurilor, practicării unui anumit tip de actiitate, etc! 2ceasta poate fi analizată din

punct de edere a dinamicii spaţio-temporale, dinamicii structurale şi7sau dinamicii funcţionale!

*Ciocănea,;<>+ ,unde om încerca si analizăm acest proces şi la nielul oraşului &loieşti!"n apariţia şi dezoltarea oraşelor şi implicit a peisa#elor urbane au stat la bază at't factori

naturali* exemplu relief + c't şi cei istorico-economici! Mai departe om detalia

caracteristicile definitorii ale peisa#ului urban după cum urmează!

!>!Caracteristici definitori ale peisa#ului urban%!>!!Caracteristicile functionale:

&entru a putea analiza peisa#ul urban al unui ora ne putem referiș la caracteristicile

funcţionale care permit clasificarea acestuia în func ie de zoneț le ale arealului supus

analizei! &rin zonarea func ională a unui ora se poate obsera distribu ia utilizăriiț ș ț

terenurilor din cadru arealului i actiitatea dominantă! "n cele mai multe dintre cazuri laș

nielul ora elor nu se poate face o delimitarea foarte clară a diferitelor subcategorii deș

peisa# urban* func ie reziden ială, comercială, administratiă, financiară, artere de circula ie, deț ț ț

6



recreere,etc ,!e1le se întrepătrund cum este în cazul i municipiului &loie ti *ș ș Ciocănea,

;<>

!>!; Caracteristici morfologice:

Aelieful este una dintre resursele naturale cele mai importante alorificată şi

exploatată economic gener'nd at't faorabilităţi c't şi restrictiităţi în cadrul actiităţilor

antropice *Io#ă,;<<<E +! Caracteristicele morfologice ale peisa#ului influenţează toate

caracteristicile şi tipologiile peiasa#ului urban! "n funcţie de treptele de relief se pot

identifica diferenţe între sistemele urbane, implicit între categoriile de peisa# urban, modul

de utilizare al terenurilor, diersificarea actiităţilor economice şa! 2stfel că peisa#ele

urbane montane , costiere, de c'mpie , or fi diferite unele de altele prin% altitudine, cuertura

sedimentară , prezenţa egetaţiei, climă, pante, care pot reprezenta unele restricţii sau

faorabilităţi în extinderea suprafeţelor urbane, diersificarea actiităţilor economice! "n

cazul peisa#elor urbane din cadrul c'mpiilor , relieful poate fi un factor faorabil în

dezoltarea peisa#elor urbane, *&loieşti + prin extinderea suprafeţei intrailanului de-a lungul

timpului, diersificarea actiităţilor economice * industriale, comerciale +!

!>!>!Caracteristici istorice%

2cestea imprimă o identitate peisa#ului respecti ! 2ceste caracteristici pot fi analizate

folosind anumite materiale *memmorii, #urnale de călătorie, )ărţi + :icolae I ;<<. citat de

Duzui 2 ;<;! &e de altă parte caracteristicile istorice pot rezulta şi prin ar)itectura clădirilor,

forma oraşului, tradiţiile, obiceiurile legate de anumite actiităţi!modul de iaşă şi mentalitatea

locuitorilor sitului respectie!

7



;! M14O$OHOJI2

Cercetarea geografică a peisa#ului urban din cadrul oraşului municipiului &loieşti a

cuprins trei etape% etapa pregătitoare unde s-a stabilit tema de cercetare, etapa de teren ,

finaliz'nd cu etapa în care s-au interpretat şi analizat datele obţinute! "ntrebarea care a dus la

demararea studiului de faţă a fost următoarea% dacă dinamica proceselor urbane a produs

schimbări în structura, funcţionalitatea şi calitatea peisajului urban din cadrul oraşului

Ploieşti ?! "n demararea studiului s-au stabilit două obiectie ! &rimul obiecti a fost acela de a

edea dinamica peisa#ului urban şi structurarea acestuia pe componente, într-o perioadă dată, iar

cel de-al doilea a surprins ealuarea calităţii peisa#ului!2naliza acestui studiu a fost posibilă prin aplicarea unor metode calitatie c't şi

cantitie! 2plicarea acestora nu ar fi fost posibilă fără utilizarea unui set de instrumente

sociologice, cartografice, fotografice, grafice , soft-uri!"n demararea studiilor de cercetare este bine să ţinem cont at't de componenta

subiectiă deoarece ne a#ută să înţelegem mai bine peisa#ul urban prin iziunea mentală a

priitorului dar şi de componenta obiectiă pentru a analiza structura ,şi funcţionalitatea

acestuia *Ciocănea,;<>+!2naliza cantitatiă a peisa#ului urban ploieştean s-a axat pe utilizarea )ărţilor ec)i

*planul de tragere din .E, )arta soietică, .0 + c't şi a celor noi, ortofotoplanurile din ;<<

şi ;<<E prin care s-au extras date legate de eoluţia spaţială ! 2cest lucru a fost posibil prin

ectorizarea, digitizarea suprafeţei oraşului în proiecţie 8tereo ./<, a acestor anii c't şi

ectorizarea pe componente ale peisa#ului urban în cadrul programului 2AJ JI8 $esKtop <!

Mai departe pentru a edea eoluţia şi a compara pe diferiţi anii s-au realizat grafice în

programul Microsoft 1xecel ;<</ ! 8copul acestor grafice a fost acela de a identifica mai bineşi a obsera eoluţia şi gradul de dezoltare a oraşului mai ales dacă ţinem cont de

8



anumiţi factori, istorici, economici, naturali prezentaţi în cadrul capitolului ; c'nd se realizează

o descriere generală a arealului analizat! Aezultatele priind dinamica spaţială şi a

componentelor peisa#ului urban sunt ilustrate în capitolele 5 şi unde sunt prezentate şi

mai apoi analizate!&entru analiza calitatiă a oraşului s-au utilizat următoarele instrumente% c)estionarul şi

fotografia! $e astfel etapa de teren a coincis cu realizarea c)estionarului şi fotografiei!

Aolul fotografiei a fost acela de a surprinde realitatea actuală din teren, realitate completată

de realizarea c)estionarului! C)estionarul a aut drept scop identificarea percepţiei

populaţiei ploieştene asupra calităţii peisa#ului! 2t't )ărţile , ortofotoplanurile, c)estionarul ,

fotografia au făcut fost de mare folos în realizarea acestui studiu! 2stel că pentru obiectiul

unu mi-au fost de folos în analiza spaţială ,)ărţile ec)i c't şi ortofotoplanurile ,iar pentru cel

de-al doilea obiecti,calitatea peisa#ului ,c)estionarul!

>! Caracteristici generale>! Hocalizare

9



Lona care face obiectul de studiu este unitatea adminsitrati teritorială a municipiul

&loieşti !2cesta este reşedinţa #udeţului &ra)oa, figura I-2, poziţion'ndu-se în partea

sud estică a acestuia iar la nielul Aom'niei ,în partea de sud est! 1ste principalul centru

economico social al acestei zone, a'nd funcţii at't industriale c't şi terţiare! $e

asemeni municipiul &loieşti se află la întretăierea principalelor noduri rutiere şi

feroiare din Aom'nia! $in punct de edere al localizării naturalecaractersiticilor naturale,

acesta se găseşte la nord- est de confluenţa celor două r'uri 4elea#ăn şi &ra)oa şi la

sud de zona colinară pericarpatică * 2genda locală ;, &loieşti +! $in punct de edere

economic se poziţionează in regiunea 8ud Muntenia ! 2lături de municipiul &iteşti,

oraşul &loieşti reprezintă principalele centre de polarizare ale regiunii ! 9na din

caracteristicile cele mai importante ale acestei regiunii este legată de poziţionarea înteritoriu, astfel% este singura regiune din ţară care înglobează în centru regiunea de

dezoltare 6ucureşti-Ilfo, şi nu în ultimul r'nd prezenţa în partea sudică a ţării a

fluiului $unărea, fapt ce asigură legături din punct de edere socio- economic cu

celelalte ţări ce au ieşire la Marea :eagră *2naliza socio economică a regiunii

Muntenia,;<>+

10



Figura III-A, localizarea oraşului la nielul !om"niei, şi la niel de judeţ# $ursă%harta

topografică militară a !om"niei ediţie &''( )desecretizată*, scara &% +(#(((, . 1lementele naturale care au stat la baza apariţiei şi construirii aşezărilor umane , sunt în

principal relieful, condiţiile climatice, petrografia, geologia etc! "n funcţie de aceste

caracteristici naturale şi implicit gradul de dezoltare economică care fie au reprezentat

factori restrictii sau faorabili au apărut diferite tipuri de peisa#e urbane cum ar fi peisa#

urban costier * Constanţa +, peisa# urban de muntemontan * 6raşo+ peisa# urban de c'mpie

* 4'rgoişte, &loieşti+ ! "n cazul de faţă, altitudinea şi gradul de fragmentare reduse au

stat la baza apariţiei şi, extinderii spaţiului urban al municipiului &loieşti de-a lungul

timpului! "n continuare om ilustra factorii de faorabilitate şi restrictiitate care au conturat

şi au dus la deenirea peisa#ului urban de astăzi!

>!! Aelieful%

Aelieful #udeţului &ra)oa este caracterizat de prezenţa celor trei trepte de relief

dispuse după cum se obseră în figura II-2, de la nord la sud! 4reapta înaltă este

reprezentată de munţi a căror altitudine atinge peste ;<< de metri, urmează treapta

dealurilor a căror altitudini ariază între 5<< şi E<<-.<< de metri ocup'nd partea mediană

a #udeţului * Monografie &ra)oa,.E +"n sudul #udeţului predomină treapta c'mpiilor cu a căror altitudine poate urca p'nă

la ;< -><< de metri! "n est se situează treapta c'mpiilor înalte *C'mpia &loieştiului +

secţionată de r'ul &ra)oa, $'mbul iar la est de 4elea#ăn se eidenţiază glacisurile alea

Călugărească respecti Jlacisul &ietroasele * &osea el all,.E;+! 9nităţile J)erg)iţa , 8ărăţel

situate la sud de c'mpia înaltă a &loieştiului sunt c'mpii de subsidenţă caracterizate prin

scufundări lente , apariţia apelor freatice aproape de suprafaţă, diagarea r'urilor ce formează

ultimele unităţi aluiale #oase ale #udeţului &ra)oa *4ufescu, ./5 +!Municipiul &loieşti este situat în subunitatea C'mpia &loieştiului, o c'mpie

piemontană! &osea et all ,.E; denumeşte C'mpia &loieştiului un fost con aluial alr'ului &ra)oa! :umele de piemont indică şi locul în care se situeză aceasta, anume la

poalele 8ubcarpaţilor, a'nd aspectul unui br'u îngust * 4ufescu,./5 +! Caracteristicile

principale ale acesteia sunt date de altitudinea maximă la care se găseşte p'nă la ><< de

metri *limita inferioară a dealurilor + şi alcătuirea petrografică reprezentată de nisipuri, argile,

pietrişuri ! C'mpia piemontană a &loieştilor mai prezintă o structură torenţială şi o

cuertură de loess fiind aplecată spre sud şi tăiată de ăi ad'nci! 4ufescu ,./5 mai

aminteşte faptul că aceasta este o c'mpie netedă înclinată, ce scade de la o altitudine de

;< metri în nord şi a#unge la .0 de metri în sud! "nsă 8eastos *.>5+ , în monografia

11



N&loe tiuluiș sus ine că încadrarea geografică a &loie tiului este considerată ca fiind dificilă!ț ș

Oraşul se situează la limita dintre zona de c'mpie şi zona deluroasă a 8ubcarpa iilor ț

&ra)oei, prezent'nd o !tendin a de divagareț a cursurilor de apă din c'mpie! "n plus

8eastos citează scrierile geografului rom'n Jeorge 'lsan, care afirmă că !basenul

"loie tilor cuprinde regiunea dintre cele două #ricove în care văile arată o dispozi ieș ț

convergentă spre sud. Cu alte cuinte altitudinile reduse, suprafaţa plană, de c'mpie, pe care

este situat oraşul &loieşti, pantele mici au dus la conturarea şi extinderea suprafeţei actuale a

acestuia!

Figura III-/ ,ispunerea treptelor de relief în cadrul judeţului,# $ursa 000#geo-spaţial#org

>!!; Caracteristici geologice

&rin poziţia şi prin prezenţa celor trei trepte ma#ore de relief, #udeţul &ra)oa se

suprapune peste două unităţi structuralo-tectonice şi anume orogenul carpatic şi depresiunea

pericarpatică! Orogenul carpatic îl înt'lnim în partea de nord a #udeţului şi este alcătuit

din formaţiuni sedimentare de 'rstă cretacică * conglomerate, şisturi marno- argiloas +!

$epresiunea &ericarpatică se situează în partea centrală, alcătuită din formaţiuni de 'rstă

paleogen cuaternară! "n sud ce corespunde sectorului c'mpiilor, depresiunea &ericarpatică

ine în contact cu platforma Moesică! 2cest sector peste care se suprapune şi teritoriul

municipiului &loieşti prezintă depozite fluio-lacustre, continentale de 'rstă cuaternară

12

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/http:%2F%2Fwww.geo-spa%C5%A3ial.org

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/http:%2F%2Fwww.geo-spa%C5%A3ial.org



* depozite loessoide, pietrişuri, nisipuri, loess + *&osea el all, .E; +! Jeologia acestui sector

de c'mpie reprezintă un factor de faorabilitate pe de o parte în dezoltarea şi

extinderea aşezărilor umane dar şi din punct de edere economic deorece în această parte

a #udeţului sunt amplasate şi dezoltate diferite sectoare ale sericiilor şi industriei

petroc)imice!

>!!> &edologia

&edologia arealului de studiu se caracterizează prin prezenţa solurilor brun roşcate,

brune argiloiluiale, eu- mezobazice, cermoziomoide, luisoluri albice, protosoluri aluiale,

renzine! 4oate indică prezenţa unor soluri propice pe care s-au dezoltat păduri înainte săînceapă a fi defrişate pentru popularea acestui ţinut! 2firmaţia pe care o consemnează

8eastopol, .>. în lucrarea Monografia &loieştiului să doboare, să scoată trunc)ii şi să

smulgă inele doedeşte că în acest loc au predominat pădurile p'nă la apariţia şi instalarea

aşezărilor omeneşti! "n plus prezenţa acestor tipuri de soluri s-au doedit faorabile amplasări

etrei oraşului, doadă este şi faptul că s-au extins suprafeţele construite de-a lungul

timpului!

Figura III-, dispunerea tipurilor de soluri , în cadrul oraşului Ploieşti# $ursă%1arta

solurilor !om"niei,ediţie &'2', scara &%3(((((, Institutul de cercetări pentru pedologie şi

agrochimie#

13



>!!5 Didrografia

4eritoriul oraşului este traersat de p'r'ul $'mbu, situat după cum se obseră în

figura I-1, în partea estică a oraşului! &rezenţa acestuia a reprezentat o restrictiitate din punct

de edere al amplasării şi dezoltării ulterioare oraşului,la început ! Iniţial atra aşezării era

situată pe malul st'ng al acestui r'u , unul foarte abrupt însă datorită deselor inundaţii,

locuitori s-au strămutat pe malul drept al acestuia *8eastos, .>5+! $in figură se poate

edea cum a aut loc expansiunea oraşului înspre partea de est a oraşului, în raport cu

unitatea naturală, p'r'ul $'mbu!

Figura III-4, ispunerea reţelei hidrografice în cadrul oraşului% $ursă% ortofotoplan 3((5

>!! Clima

$in punct de edere climatic &loieştiul se încadrează în zona de climă temperată

ce prezintă nuanţe de excesiitate * secete ara şi ierni geroase +! Fiind situat în parteasudică a #udeţului, prezintă o climă de c'mpie ce se caracterizează prin temperaturi medii

anuale de < grade celsius şi precipitaţii de p'nă la 0<< mm anual ! $upă cum se obseră

din figurile I-1, I-F, în cadrul c'mpiei unde este poziţionat oraşul obserăm cele mai mici

alori înregistrate ale precipitaţiilor c't şi cea mai mare aloare a temperaturilor! 2cest lucru

poate reprezenta un factor de restrictiitate mai ales în cadrul oraşului unde temperaturile

sunt mult mai ridicate, mai ales prin pricina construcţiilor foarte dense şi lipsei de spaţii erzi

cre'nd un microclimat urban! Cantităţile mici de precipitaţii se datorează poziţionării în

14



cadrul climei cu nuanţe de excesiitate! Pi acestea pot reprezenta un factor de restrictiitate

mai ales dacă ne raportăm scăderea terenurilor agricole situate în periferia oraşului!

Figura III-F# repartiţia precipitaţiilor la nielul judeţului# $ursă 000#0orldclime#com

Figura III-6 # repartiţia temperaturilor la nielul judeţului# $ursa% 000#0orldclime#co

15

http://www.worldclime.co/

http://www.worldclime.co/



>!!0 egetaţie

Călinescu şi colab,.0. afirmă în lucrarea N $iogeografia %omânieiQ că în cadrul

sectorului de c'mpie se înt'lnesc două tipuri de egetaţie% stepă şi pădure! 8tepa ocupă cea

mai mare parte a C'mpiei Aom'ne dar există spaţii restr'nse unde se găseşte păduri defoioase şi se înt'lnesc în mod special pe dealuri, podişuri #oase şi c'mpii înalte numite

piemonturi a căror altitudini a acestora din urmă pot a#unge p'nă la ;<- ><< de metri!

&opescu si $ulg)eru, *..5 + eidenţiază faptul că locul de astăzi al &loieştiului era ocupat

de păduri, unde spre secolul II se mai păstrau doar c'tea sub formă de cr'nguri( de

aici probabil şi denumirea unei suprafeţe de fostă pădure , din periferia estică a oraşului

,Cr'ngul lui 6otR( care actualmente o porţiunea din aceasta este ocupată de un parc

industrial! &ădurea, căci aceasta se găsea în această zona a fost un factor de restrictiitate, dupăcum consemnează 8eastopol,.>5,deoarece săteni trebuiau să scoată trunc&i rădăcinii şi să

scoată vinele din pământ, pentru a putea realize munca c'mpului şi a se stabili !2stăzi nu mai

se resimte acest deoarece pădurea a fost defrişată locul fiind ocupat de aşezările umane care

au apărut şi s-au dezoltata în timp, apăr'nd cum spuneam mai sus,doar sub formă de p'lcuri!

2realul de analiză fiind un spaţiu urban, suprafeţele care domină in cadrul intrailanului

sunt cele construite, spaţiile erzi fiind foarte restr'nse ! $in figura I-I se poate obsera că

egetaţia de pădure a fost înlocuită cu suprafeţele agricole reprezentate de culturicomplexe , suprafeţe arabile neirigate ! 2cestea din urmă ocupă ponderea cea mai mare la

momentul actual în cadrul teritoriului extrailan al oraşului &loieşti !

16



Figura III-I!epartiţia egetaţiei în cadrul oraşului Ploieşti, sursă% 7orine 8and 7oer 3((2

>!; Caracteristici istorice

$upă :eacşu ,;<<( 8eastopol,.>. citaţi de Jarilidiş 2, ;<5 ( &opescu şi

$ulg)eru,..5 municipiul &loieşti a cunoscut mai multe etape de eoluţie at't teritorială

c't şi economică care au dus la concretizarea peisa#ului urban actual, fapt care om încerca

în c'tea r'nduri să surprindem momentele cele mai importante din istoria sa !&'nă în anul 0<<

Oraşul &loieşti a fost la origini un sat Nun grup de şapte case subt un moş

"loaeQ *8eastos,.>5 +, de aici deri'nd şi numele actual al zonei urbane analizate! atra

satului se situa în 81 oraşului de astăzi, între p'r'ul $'mbu şi 2pa F'nt'narilor !1tapa anilor 0<<-E<<

&loieştiul începe să cunoască o eoluţie teritorială ! &rin poziţionarea strategică a

aşezării N în calea 2rdealului la ieşirea &ra)oei din munţiQ , domnitorul Sării

Aom'neşti, Mi)ai iteazul a dorit să trasforme locul într-un t'rg în special pentru a-şi

pregăti şi instrui ostaşii în cucerirea 2rdealului, ced'nd moşnenilor moşia 6ăicoiului în

sc)imb! 4itulatura de t'rg de care se bucură &loieştiul este întărită de domnitori care au

)ot'r't ca 9rlaţiul să ţină doar toamna un t'rg timp de patru săptăm'ni! "n secolul II

, dacă în remea domnitorului Mi)ai iteazul oraşul aea o funcţie militară, , în timpullui Jrigore J)ica al II lea deine un oraş de căpetenie, cu funcţii administratie, în

17



"loieşti stăteau acum capii "ra&ovei şi ispravnicii ! 4ot în acest secol apar domniile fanariote

în Sara Aom'nească şi Moldoa! 1ste perioada c'nd oraşul nu înregistrează nicio creştere!

2stfel se înterzice comerţul, ploieşteni îşi pierd moşia deoarece 2lexandru Ipsilanti,

domnitor fanariot, a dăruit-o boierului Ianac)e Muruz ! 4tapa anilor &5((- &5+(

$atorită faptului că deine cel important centru meşteşugăresc din zonă, Filipeştii,

4'rgşorul , J)erg)iţa fiind demult apuse, creşte şi numărul locuitorilor! Ca rezultat se

măreşte şi suprafaţa oraşului, extinz'ndu-se spre est iar suprafaţa în perioada acestor anii

era de ;< )a de la .< )ectare c't era în perioada pănă în E<<! Aăzboaiele ruso- turce au

aut şi ele o consecinţă asupra arealului, prin strămutarea bulgarilor la nord de $unăre!

2ceştia se stabilesc în întreaga C'mpie Aom'nă, în special în satul 6ereasca , situat l'ngă

&loieşti ,ulterior în oraş! "n E. numărul populaţiei a a#uns de la ;<;5 de locuitori înanul E<, la ;0!50E de locuitori! 1xtinderea spaţiului locuit este doedită şi de afimaţia

conform căreia se fac ultimele defrişări în cartierul 8f'ntul asile unde s-a constuit

biserica cu acelaşi nume! "ntre anii E5/-E; se realizează primul plan mai complet al

oraşului cu titlul Plan opografic al moşii slobodă a oraşului Ploieşti , ridicat de inginerul

4eodor &alladi! 1ste marcat perimetrul moşiei, sunt enumerate ;< de ma)alale cu ;; de

biserici, intrările în oraş, prin diferitele bariere, precum şi un număr de ;/ de străzi ! 4tapa anilor &5+(-&'&9

8e caracterizează prin monopolizarea actiităţilor industriale reprezentate de extracţiaşi prelucrarea petrolului! 2stfel la nielul oraşului &loieşti p'nă în .; erau construite

aproximati rafinării de prelucrare a petrolului! 2ctiităţile industriale au atras după sine

şi creşterea populaţiei implicit extinderea suprafeţei intrailanului! 2par zone noi spre sudul

oraşului de-a lungul 6uleardului Independenţei, spre est unde suprafeţele construite

intersectează suprafeţele de culturi şi a terenurilor irane! Ha început de secol ,

intrailanul oraşului se extinde şi la sud de calea ferată, apăr'nd astfelr cartierele

6uleardul 6ucureşti şi Mimiu! "n acest interal de anii suprafaţa oraşului s-a măritaproape de 5 ori, de la << de )ectare la aproximati .;/ de )ectare! Ha sf'rşitul secolului

I populaţia ploieşteană număra aproximati 5</ locuitori! 4tapa interbelică

&loieştiul continuă să se extindă înglob'nd şi localităţile din aria sa de influenţă%

6ereasca în est, Moţoi în sud, periferiile urbane încep să piardă din fizionomia agricolă!

&rin noul Aegulament dat în .;, rafinăriile care se aflau la periferia oraşului sunt

trecute în intrailanul acestuia! Ha niel naţional şi internaţonal are loc semnarea acordului

&etrolier dintre Aom'nia şi Jermania, Aom'nia deenind principalul furnizor de combustibilal Jermaniei! "n .5> datorită faptului că ţara noastră a trecut de partea Ausiei în război , a

18



fost bombardată de trupele germane distrug'nd c'tea rafinării importante de petrol din ţară,

ţintă fiind din nou oraşul &loieşti la fel ca în &rimul Aăzboi Mondial! Perioada socialistă

8e caraterizează în plan economic prin două aspecte dezoltarea sectorului

industrial şi cel agricol prin infiinţarea de C2&!uri la niel naţional! Pi în cazul &loieştiului putem orbi de o diersificare a tipurilor de industrii ca pilon principal de dezoltare

alături de cel agricol! "n plus are loc extinderea oraşului în partea de est şi de nord

,prin construirea de cartiere muncitoreşti, construirea blocurilor pe erticală de 5 şi <

niele! "n această perioadă oraşul suferă modificări în conturarea peisa#ului urban prin

acţiuni specific perioadei socialiste% extinderea sectorului industrial, construirea de locuinţe pe

erticală, distrugerea aproape în totalitate a zonei istorice 4tapa de tranziţie către o economie de piaţă &''( - prezent

8e remarcă dezoltarea sectorului sericiilor şi comerciale , construirea de parcuriindustriale la periferia oraşului, construirea cartierului de lux din zona de nord şi totodată

dezoltarea unei arii metropolitane ce ancorează şi localităţile periurbane oraşului! "n plus

are loc grefarea şi indiidualizarea subtipurilor de peisa# urban la nielul oraşului!>!> Caracteristici economice

$atorită poziţiei strategice a arealului de studiu, a reprezentat un factor de

faorabilitate în ceea ce prieşte eoluţia economică a oraşului şi indiidualizarea peisa#ului

urban ! 2stfel punctul de plecare spre o dezoltare economică a fost momentul c'nd

municipiul &loieşti a deenit t'rg în timpul domniei lui Mi)ai iteazul, a'nd o funcţie

mai mult militară*8eastos,.>5+!$in consemnările făcute de 8eastos, .>5 în #urul t'rgului &loiesti Nse găseau

liezi de pruni, meri unde inul şi răchiul făceau obiectul "nzărilor şi

cumpărăturilor Q! 2cest lucru poate fi considerat o premisă în dezoltarea sa ca şi centru

meşteşugăresc! $oada creşterii din punct de edere economic al acestui areal şi

trasformarea în centru meşteşugăresc sunt şi numele de străzi din trecut% 2gricultori,

Cirezari, Caramidari ! $atorită dezoltării comerţului se înfiinţează la &loieşti în E05Camera de resort! $ezoltarea sa ca şi centru meştesugăresc deine mult mai puternică mai

ales spre a doua #umătatea secolului I * c'nd au apus domniile fanariote şi iar la

conducerea ţării era 2lexandru Ioan Cuza+, şi se construieşte şoseaua dar şi calea ferată

&redeal-&loieşti-6ucureşti! 2stfel că drumul de pe alea &ra)oei era cel mai important

din ţara Aom'nească pe care se realiza comerţul! &oziţionarea aproape de drumul ce duce

spre alea &ra)oei a reprezentat un atuu în dezoltarea sa economică!:raş industrial#

$atorită dezoltării infrastructurii *şosele, căi ferate+, începe aşadar şi apariţia deindustrii de prelucrare a petrolului în oraşul &loieşti ! "ntre E< şi .< se construiesc

19



peste < rafinării de prelucrare a petrolului ca şi exemple rafinăria ega*.<+, rafinăria

2stra Aom'nă *.<+, 9nirea, Orion! Cu alte cuinte !resursa de petrol a aut un rol primordial

în conturarea şi dezoltarea peisa#ului industrial din cadrul oraşului! Ha ora actuală la nielul

oraşului &loieşti din totalul rafinăriilor mai funcţioneză doar ; la capacitate maximă% rafinăria

ega, HuKoil ! "n paralel cu exploatarea şi prelucrarea petrolului la &loieşti s-a realizat şi

industrializarea gazelor de sondă, unde aea mai t'rziu să fie utilizate ca drept combustibil!

*8eastos, .>.+! Jarilidis 2!2 în teza de doctorat N 'fecte spaţiale şi peisagere ale

e(pansiunii urbane în %omânia.)tudiu de caz municipiul "loieşti,;<5, îi citează pe 4ănăsescu

şi 4acit*.</+ care spun că între anii .<<-.<, din cele peste .E; > tone de petrol care s-

au extras din Aom'nia, .>/ <.5 au fost extrase doar în &ra)oa, ceea ce însemna aroximati

.>T din produc ia na ională ! "n acest fel are loc urbanizarea şi expansiunea teritorială aț ț

mai multor aşezări din #udeţul &ra)oa, în special oraşele &loieşti şi C'mpina! "n .;

printr-o lege dată de Aegulament teritoriul oraşului &loieşti se extinde şi cuprinde în

intrailanul şi amplasarea acestor industrii! *8eastos,.>5+$ezoltarea industrială care aea să o cunoască oraşul &loieşti a coincis cu

perioada fragilă în care se afla Aom'nia pe plan extern, şi anume perioada primului

Aăzboi Mondial! 2stfel că poziţia strategică a #udeţului şi deţinerea de rafinării de

prelucrare a petrolului, a reprezentat doar unul din motiele pentru care trupele germane ,

austriece au rut să cucerească spaţiul rom'nesc! Jermanii urmăreau să atace căile celemai scurte, şi anume alea &ra)oei pentru a a#unge să stăp'nească 6ucureştiul! 2stfel în

lunile noiembrie-decembrie .0, oraşul &loieşti este asediat şi sunt distruse c'tea

rafinării de prelucrare a petrolului, printre care rafinăria 8tandard, Orion, rafinăria 8teaua

Aom'nă din C'mpina şi multe altele din $'mboiţa, 6uzău!*Lorila &! ;<+! "n perioada

comunistă industrializarea a fost puternică în oraşul &loieşti, ma#oritatea populaţiei

lucr'nd în uzine precum Cablu Aom'nesc, Mai, ;> 2ugust!$upă .E., ţările foste comuniste au traersat o perioadă de tranziţie economică,

fiind neoite să treacă de la o economie bazată pe industrii la o economie de piaţă, a

sericiilor! 2cest lucru a fost destul de izil în ceea ce prieşte peisa#ele urbane

industriale fapt ce se explică prin abandonarea zonelor industriale sau pur şi simplu prin

conersia acestor zone căpăt'nd alte funcţii *$!Mirea el all,;<>+! $e exemplu la nielul

oraşului &loieşti în locul fostei fabrici Flacăra unde se producea sobele de teracotă, a fost

construit mall-ul comercial 2fi &alace &loieşti!!$upă anul ;<<<, &loieştiul îşi extinde ramura sa economică, prin apariţia de

spaţii noi comerciale, de sericii, odată cu aceste spaţii mărindu-se de astfel şi suprafaţaoraşului şi tot odată duce la diersificarea peisa#ului urban! Multe dintre aceste spaţii s-au

20



dezoltat şi continuă să se dezolte spre periferia oraşului! :oul &arc Industrial &loieşti

care se află în proprietatea Consiliului @udeţean &ra)oa, a fost înfiinţat în anul ;<<;, şi

cuprinde societaţi economice cu diferite funcţii % IazaKi * producător de cabla#e pentru

maşini+, 6aumix * materiale de construcţii +, @o)nson Control Aom'nia * producător de )use

pentru scaunde de maşini +, Uaufland * logistică, depozit +! 8C R6razi Industrial &arcR - 8!2!,

s-a înfiinţat în anul ;<<0 şi este amplasat în localitatea 6razi! 8C RB$& $eelopment AoR

- 8!A!H şi 8C R2llianso 6usiness &arK ambele se găsesc pe teritoriul comunei 2riceştii-

Aa)tiani, înfiinţate în anul ;<<., concentrează la fel ca şi celelalte parcuri unităţi

economice cu diferite profiluri *2lbişor et all, ;<<+! Mai exact putem orbi de o arie

metropolitană, deoarece aceste spaţii care s-au dezoltat spre periferie au înglobat şi anumite

localităţi mai mici din apropierea oraşului! "n anul ;<<;, zona metropolitană propusă

*Lac)i et all,;<<5+ cuprindea teritoriile administratie ale localită ilorț &loie tiș , 2rice tiș

Aa)tiani, 4'rgu oru ec)iș , 6razi, 6ărcăne tiș , 6erceni, 6uco, 6le#oi iș &ăule tiș ! Ha nielul

anului ;<<. s-a înfiin atț 2socia ia de $ezoltare Intercomunalăț N&olul de Cre tere &loie ti-ș ș

&ra)oaQ, aceasta fiind formată din 5 localită i i anume un municipiu *ț ș &loie tiș +, trei ora eș

*6ăicoi, 6olde ti-8căieni i &lopeniș ș + i alte zece comune precumș 2rice ti-Aa)tiani,ș

6ărcăne ti, 6erceni, 6le#oi, 6razi, 6uco, $umbrăe ti, &ăule ti, 4'rgu oru ec)i, aleaș ș ș ș

Călugărească!

8ectorul agricol, nu este specific municipiului &loieşti , concentr'ndu-se în perimetrul acestuia doar unităţi de colectare şi depozitare a produselor agricole ! $ar ca şi

agricultură specifică zonei de c'mpie şi care se dezoltă în #urul teritoriului periurban al

&loieştiului este de tip legumicol * 4argşorul ec)i, 6le#oi, 6uco + sau culturi în seră

*6ărcăneşti+, actiităţi agro-zoote)nice *2riceşti Aa)tiani+! Ha nielul anului ;<<E,

suprafaţa agricolă folosită a municipiului &loieşti era de aproximati > T, spre deosebire

de suprafaţa arabilă care deţinea o pondere mai mare de aproximati . T! 1xplicaţia ar

putea fi legată de faptul că &loieştiul a fost şi este un oraş cu o industrie petrolieră faptce a atras de la sine multe inestiţii în acest domeniu fie în domenii adiacente!

21



5!AezultateA1L9H4241

5! 1oluţia teritorială

"n ederea eoluţiei teritoriale ale oraşului am ales să reprezint perioada cuprinsă între

.E- ;<<E deoarece aşezarea a cunoscut una dintre cele mai masie dezoltări spaţiale

economice dar şi umane! Aealizarea acestui lucru a fost posibil prin utilizarea planului director

de tragere din .E, )arta soietică .0 * fiind )ărţile cele mai ec)i+ c't şi ortofotoplanul

;<<E, acesta red'nd cele mai noi informaţi cu priire la gradul de spaţializare! Aezultatele pe

care le-am obţinut au fost posibile prin ectorizarea acestora cu a#utorul soft-ului 2rc Jis

$esKtop <, în proiecţie 8tereo ./< ca mai apoi reprezentarea acestora printr-un grafic realizat

în programul de calcule, Microsoft 1xcel ;<</! $in figura I- se poate obsera gradul de

extindere a oraşului ce ine încă o dată şi doedeşte ideile suprinse şi detaliate în capitolul

precedent! "n .E suprafaţa era în #urul alorii <<< de )ectare , în .0 ><<< de )ectare iar în ;<<E E<< de )ectare!

22



Figura I;-&, 4<tinderea teritorială, între anii &'&5-3((5# $urse%prelucrare, plan director de

tragere-&'&5, harta topografică soietică-&'+2, ortofotoplan 3((5#

4.2 Dispunerea subcategoriilor de peisaj urban în cadrul municipiului Ploieşti

"n cadrul oraşului &loieşti, pe baza ortofotoplanurilor am identificat categoriile de peisa#

preponderente conturate şi indiidualizate ca rezultat al dinamicii urbane, în funcţie de modul

de acoperire al terenului şi anume suprafeţe construite şi neconstruite! "n categoria suprafeţelor

construite am inclus spaţiile rezidenţiale indiiduale şi colectie, comerciale, industriale, iar în

categoria terenului neconstruit spaţiile abandonate, agricole, cele erzi!$upă ce am clasificat în funcţie de categoria de ocupare a terenului, mai departe pentru a

edea şi a analiza cum a influenţat dinamica urbană elementele componente, am ectorizat

fiecare element , folosind soft-ul 2rc Jis <, în proiecţie 8tereo ./<! "n cele ce urmează oi

ilustra rezultatele obţinute pentru fiecare component în parte iar în capitolul următor oi

analiza şi discuta fiecare rezultat în parte!

$upă cum spuneam mai la începutmen ionam anterior ț , resursa de petrol a fost cea care a

dus la dezoltarea oraşului şi la indiidualizarea peisa#ului urban în ultimul secol, de aici şi

numele care a conscrat oraşul capitala aurului negru. $eşi perioada analizată este una

relati scurtă, mi s-a părut mai interesant să ăd cum a eoluat sau nu suprafeţele

industriale în condiţiile în care după anii ..<-;<<< oraşul cunoaşte o restructurareeconomică, pe o parte unele industrii nemaifuncţion'nd sau c)iar au fost abandonate iar pe

23



dea altă parte apăr'nd altele noi ! "n cele ce urmează oi ilustrase or prezenta rezultatele

obţinute, în figura I-;! $upă cum se poate obsera suprafaţa industrială a cunoscut o

creştere de aproximati ;<< de )ectare în ;<<E faţă de ;<< unde s-au înregistrat doar .5< de

)ectare! 2ceastă creştere se datorează apariţiei de parcuri industriale în partea de est a

oraşului, unde predomină o industrie nepolunată, sau mai corect sectorul de serici! 8uprafeţele

industriale reprezintă ;<T din suprafaţa totală a oraşului! "n figurile I->, >! 5, sunt

ilustrate c'tea dintre industriile dominante şi specifice oraşului &loieşti, în funcţie de cele

5 platforme industriale care încon#oară oraşul!

istribuţia şi dinamica suprafeţelor industriale în cadrul oraşului Ploieşti 3((+ şi

3((5#$ursa figură ortofotoplanurile din anii 3((+, 3((5

24



Figura I;-= ispunerea spaţiilor industriale zona de est % a*industria chimică-

>?I84;4!, b* societatea comercială 7oca-7ola, c* Politeh, d* fabrica de ceramică-/ianca#

$ursă foto 3(&9 !o<ana Ion

Figura I;-=#& ispunerea suprafelor industriale% Parcul Industrial Ploieşti zona de est % a*

s#r#l @azai, b* s#r#l Bonhson 7ontrols# $ursă%

25



Figura I;-9, Industrii zona de sud% a* >petrom, b* imen, c*!afinăria Astra, d*>zuc #$ursă

foto%!o<ana Ion, 3(&9

Figura I;-+, zonele nord, est%a* rafinăria 8uoil )est*, b* rafinăria ;ega )nord*#$ursă

foto%!o<ana Ion 3(&9#

1fectele proceselor urbane din cadrul oraşului s-au resimţit şi în cazul zonelor erzi!

$upă cum se poate obsera,figura I-0 acestea sunt deosebit de restr'nse în raport cu

suprafaţa totală a oraşului! Aezultatele obţinute indică o suprafaţă totală a zonelor erzi de

<<!00 de )ectare, la nielul anului ;<<E în urma digitizării ortofoplanului, iar ca şi pondere

doar E, . T din totalul suprafeţei! Mai departe pentru a erifica încă o dată faptul că oraşul

26



are insuficiente spaţii erzi am realizat un raport între suprafaţa erde şi cea construită,

figura III-/, în perioada ;<<-;<<E! 8uprafaţa construită a înregistrat creşteri în aceşti trei ani,

spre deosebire de cea erde! Aaportul l-am egalat cu aloarea , pentru a putea compara

rezultatul şi a edea dacă sunt sau nu suficiente spaţii erzi! Aezultatul obţinut ne arată o

aloare de <!., ceea ce ilustrează ce am rut să demonstrăm p'nă acum, oraşul are

insuficiente spaţii erzi! "n continuare om ilustra în figurilece urmează , c'tea parcuri, zone

erzi reprezentatie ale oraşului!

Figura I;-2 !epartiţia suprafeţelor erzi, anul 3((5, $ursă% prelucrare ortofoplan 3((5

27



Figura I;-C !epartiţia suprafelor erzi şi a celor construite, anii 3((+-3((5, prelucrare

ortofoplanurile 3((+-3((5#

Figura I;-5, Done erzi reprezentatie% a*parcul din faţa Filarmonicii , b* parcul ?ichita

$tănescu ) centru *, c* parcul din faţa 1alelor 7entrale,zona centrală, d*parcul .ihai

;iteazul )zona !epublicii *# $ursă foto% !o<ana Ion,3(&9#

28



Figura I;-5, a*parcul ineretului , b* /l 7astanilor %$ursă %

http%EE000#prahoa-

turism#roEP8:I4$IEparcuriploiestipage#html

2lte categorii identificate şi totodată analizate sunt cele agricole şi abandonate! 8paţiile

agricole nu sunt o categorie dominantă şi nu aparţine de peisa#ul urban, acestea au fost

aglutinate odată cu aşezările rurale! $e altfel analiza s-a concretizat ca şi în cazul celorlalte

componente între anii ;<<-;<<E! $in cele două figuri se obseră oscilaţia celor două tipuride spaţii scăz'nd una în detrimentul celeilalte! Ha nielul anului ;<< suprafaţa agricolă

ocupa aproximati 0<< de )ectare pe c'nd cea abandonată doar E<< de )ectare figurile III-.,

III-< ! "n ;<<E fenomenul este iceersa, se înregistrează creşteri ale terenurilor abndonate

dublu faţă de ;<< c'nd erau doar /<< de )ectare! Cea mai mare suprafaţă cu terenuri

agricole se poate obsera se găseşte pe centura de est a oraşului, ;<< urmată de spaţiile

abandonate în ;<<E! 4erenurile abandonate în anul ;<<E reprezintă aproximati ;>!00T din

suprafaţa actuală a municipiului &loieşti iar terenurile agricole au o pondere de 5!0>T!

29

http://www.prahova-turism.ro/PLOIESTI/parcuriploiestipage.html






Figura I;-', !epartiţia spaţiilor agricole anii 3((+-3((5, $ursă ortofoplanurile 3((+, 3((5!

Figura I;-&(, !epartiţia spaţiilor abandonate, anii 3((+-3((5, $ursa prelucrare

ortofoplanurile, 3((+-3((5#

8tudiul de faţă ealuează componentele peisa#ului urban la niel de oraş! 8paţiile

comerciale, una dintre caracteristicile cele mai importante ale oraşului nu se prezintă ca un

peisa# cumulat, cum sunt de exemplu componentele industriale, rezidenţiale! 2ceasta este

dispersată pe întrega suprafaţă a oraşului! $e accea am înt'mpinat oarecare dificultăţi la

reprezentarea acestora! 8paţiiile comerciale cele mai multe sunt spaţializate la niel destradă, de casă sau c)iar la parterul blocurilor! 2stfel că am ilustrat în cele ce urmează doar

30



spaţiile comerciale reprezentatie oraşului, pieţe, complexe comerciale! 8uprafaţa ocupată de

acestea este de aproximati ; )ectare!

Figura I;-&&, ispunerea spaţiului comercial, sursă%ortofotoplan 3((5

Componenta rezidenţială a contribuit şi ea la conturarea peisa#ului urban caracteristic

ploieştean! $acă analizăm figura I-; obserăm faptul că în cadrul acestuia, înt'lnim doua

categorii de locuinţe% rezidenţial colecti şi cel indiidual figurile I->, I->!! $in punct deedere al ponderii componenta rezidenţială indiiduală se remarcă mai mult ,de o parte şi de

alta a axului nord sud, reprezent'nd o caracteristică a peisa#ului urban ploieştean în esenţă!

$ominanţa caselor pe partea estică ilustrează caracterul istoric al aşezării, atra oraşului

de astăzi fiind poziţionată pe malul drept al p'r'ului $'mbu! "n cazul rezidenţialului colecti

dezoltat predominant pe partea de est şi nord se explică tot prin factorul istoric, anume au

apărut şi s-au dezoltat ca nişte cartiere muncitoreşti, în perioada socialistă, ca urmare a

dezoltării industriale în cadrul acestor zone ! Ha niel de clădire suprafaţa ocupată de

rezidenţialul colecti este de <!5 de )ectare iar rezidenţialul indiidual ocupă ;!;

)ectare!

31



Figura I;-&3, !epartiţia rezidenţialului pe categorii% sursă% prelucrare ortofotoplan 3((5#

!ezidenţial indiidual, pe cartiere % a* !"fo, b*Petrolului c* Poştei /uco, d* .ihai

/rau#$ursă foto a, b, c% !o<ana Ion, 3(&9, d*

2'nd în edere faptul că rezidenţialul indiidual are o pondere mai mare în cadrul peisa#ului

urban, şi fiind aceasta o caracteristică a peisa#ului ploieştean, m-a determinat să analizez mai

departe gradul de ruralitate! 4rebuie specificat că acest grad de ruralitate nu l-am analizat

pentru a edea gradul de funcţionalitate al oraşului precum canalizările, infrastructura te)nico-

32



edilitară! 2cesta l-am analizat din punct de edere al peisa#ului de case! "n acest demers am

utilizat o formulă pentru a mă a#uta să ilustrez gradul de ruralitate iar rezultatele sunt

prezentate în figura I-5! $upă cum se poate obsera gradul de ruralitate în cadrul oraşului

este subunitar, deoarece am obţinut o aloare de <!.! Cele mai mari alori priind gradul de

ruralitate sunt înregistrate în cartierele mărginaşe % 6ereasca, &etrolului, A'fo, Mimiu, figura

I-5, deoarece aici înt'nim at't suprafeţe agricole, abandonate ce dau un aspect de

ruralitate! "nsă în celelalte cartiere alorile sunt destul de mici, c)iar dacă predomină

rezidenţialul indiidual * Aadu de la 2fumaţi, 4ransilaniei, 2na Ipătescu+!rezidentialindividual+spa ţ iiabandonate+spa ţ iiagricole

suprafaţ a total ă V

artier

suprafata rezidential

individual

suprafete

agricole

suprafete

abandonate

grad de

ruralitate

ereasca 18.9 0 92.63 0.019

itic! "postol 7.5 150.06 7.38 0.028

ictor $osental 10.47 10.06 19.68 0.006

upeni 11.42 0 1.88 0.002le&andru

!pu'neanu 3.26 0 0 0.0005

etrolului 9.99 42.44 47.97 0.017

(fov 2.28 105.42 53.24 0.027

o)oi 3.48 0 6.67 0.001

i*iu 2.17 21.51 35.12 0.01

ransilvaniei 14.93 0 1.42 0.002

adu de la "fu*a)i 8.59 0 0.9 0.001

na ,p!tescu 13.38 0 0 0.002

udului 11.5 0 2.23 0.002

i-ai Bravu 18.3 59.72 121.36 0.034

i-ai *inescu 1.84 0 0.17 0.0003

e*ocra)iei 5.27 0 0.23 0.0009ulevardul Bucure'ti 0.79 0 0.5 0.0002

entru 5.13 0 0.24 0.0009

epublicii 1 10.11 0 1.29 0.001

epublicii 2 2.55 0 0.43 0.0005

raian 11.26 0 0.07 0.002

antacuzino 11.23 0 0.06 0.001

roilor 4.11 0 3.21 0.001

!r!'e'ti 4 0 0.4 0.0006

*ai 0 0 13.45 0.002

est 1 0 0 0.64 0.0001est 2 0 0 0 0

33



n!c-i)! !c!rescu 1.84 0 0.92 0.0004

alu $o'u 2.1 0 0.51 0.0004

ord 1.28 25.45 69.65 0.0213

ndrei ure'an 3.12 0 2.74 0.001

uda 1.29 0 0 0.0002

lbert 1 0 2.68 0.0006

-eorg-e /oa 10.83 0 0 0.0018

ostei Bucov 12.39 0 1.87 0.0024

ene' urcanul 1.64 0 0 0.0002

Figura I;-&9, 6radul de ruralitate pe cartiere, sursă %prelucrare ortofotoplan 3((5

9#= Perceptia calităţii peisajului urban

9n alt obiecti al prezentei lucrări a fost acela de a analiza calitatea peisa#ului urbanfiind posibil prin aplicarea unui c)estionar ce a cuprins > itemi semi-înc)işi ,desc)işi !

8copul acestei acţiunii a fost acela de a edea cum percepe şi înţelege populaţia

fenomenul de peisa# urban, care sunt problemele actuale cu care se confruntă oraşul &loieşti

şi nu în ultimul r'nd care sunt soluţiile cele mai importante pentru îmbunătăţirea calităţii

ieţii implicit a peisa#ului urban!Aezultatele obţinute în urma contorizării şi analizei c)estionarului sunt ilustrate în

graficele de mai #os!

&rimele două întrebări 7um aţi defini oraşul şi 7e consideraţi a fi peisajul

urban au aut rolul de a surprinde înţelegerea şi concepţia locuitorilor asupra oraşului

implicit peisa#ului urban !"n urma analizei s-a obserat că marea ma#oritate a respondeţilor au

doedit o înţelegere a acestor concepte, şi a proceselor urbane ! &rin urmare peisa#ul urban

reprezintă partea izibilă şi perceptibilă a amprentei actiităţilor umane asupra mediului,

reprezentate de spaţiile rezidenţiale, comerciale, industriale, culturale, etc!9rmătoarea întrebare 7are dintre elementele peisajului urban consideraţi că se

identifică mai mult cu municipiul Ploieşti a urmărit percepţia populaţiei care locuieşte

în oraş şi cea naetistă! $in figura se obseră că răspunsurile endogenilor sunt diferite

de cele ale exogenilor! $e exemplu aproximati ;;T din populaţia naetistă consideră că

spaţiile industriale sunt cele dau identitate oraşului, pe c'nd cea din oraş a răspuns doar /

T! 8paţiile comerciale în iziunea locuitorilor ploieşteni se identifică mai mult cu oraşul

dec't cei din afară unde au răspuns doar 5 T! $in nou se obseră diferenţă la categoria

spaţiilor rezidenţiale! "ntr-o proporţie de ET au răspuns cei din interior iar cei din exterior doar

>T de asemeni consider'nd că nu reprezintă un element de identitate a oraşului!"n percepţia

34



populaţiei exogene spaţiile industriale r'mane în continuare un element de identitate în

condiţiile în care încă actiitatea petrolieră ploieşteană nu a regresat foarte mult!

0

5

10

15

2025

30

35

populatie

endogena

populatie e&ogena

p

r

o

c

e

n

t

e

Figura I;-&+,opinia respondenţilor cu priire la componentele care se identifică cu oraşul

Ploieşti

9rmătoarea întrebare a izat degradarea pe componente ale peisa#ului urban% 7are

din elementele peisajului urban considerati că sunt cele mai degradate la niel de oraş,

Aezultatele pe categorii de 'rstă indică că spaţiile erzi sunt cele mai degradate , într-o

proporţie de 0T în r'ndul grupei a doua, urmate de grupa a treia de 'rstă şi prima categorie

respecti <T , ET! 8paţiile rezidenţiale,culturale ,clădirile aflate în patrimoniul oraşului au

un procent mic sub ;T! 4otuşi se remarcă pe l'ngă spaţiile erzi şi cele industriale!

&rocentele sunt relati egale în cadrul grupelor a doua şi a treia respecti T şi <T, urmate

de sub ET în cadrul primei grupe!

35



02468

10

12141618

Care dintre elementele componente ale peisajului urban sunt cele mai degradate din municipiul Ploieşti?

sub 25 ani

2649 ani

5064 ani

peste 65 ani

componente ale peisajului urban

p

ro

c

e

n

t

e

%

Figura I;-&2, :pinia respondenţilor pe categorii de "rstă cu priire la componentele cele

mai degradate

&rin afirmaţia o influenţă negatiă asupra peisajului o poate aea 3% poluarea

industrială, din trafic, neimplicarea autorităţilor, educaţia şi spiritul ciic, sistemul de gestiune

al deşeurilor, disconfortul izual* graffiti, panouri publicitare etc+ s-a urmărit ce anume poate

duce la scăderea calităţii peisa#ului urban ! $in cele enumerate se remarcă neimplicareaautorităţilor ,de data aceasta categoria a > de 'rstă într-o proporţie de >T, urmată de

populaţia primelor două grupe cu c'te <T! Aeliefarea neimplicării autorităţillor scoate în

eidenţă nemulţumirea populaţiei pentru modul în care acestea , adminstrează situaţia

oraşului implicit planificarea urbană, ! $acă la întrebare precedentă spaţiile industriale se

numărau printre cele mai degradate şi în cadrul acesteia se remarcă ca o influenţă negatiă,

aproximati <T din cei c)estionaţi în cadrul primelor două categorii de 'rstă aleg'nd

acest răspuns!1ducaţia şi spiritul ciic se eidenţiază printr-un procent destul de mare înr'ndul categoriilor de 'rstă!Cei mai afectaţi fiind populaţia grupei a doua cu .T, urmate de

grupa a treia cu /T, şi prima grupă sub T!

36



0

2

46

8

10

12

14

25 ani

2649 ani

5064 ani

65 ani

p

r

o

c

e

n

t

e

Figura I;-&C,:pinia respondeţilor pe categorii de "rstă #în ceea ce prieşte influenţa

negatiă asupra calităţii peisajului

"ntrebarea 7e consideraţi că ar trebui îmbunătăţit la niel de peisaj urban urmăreşte

percepţia pe categorii de 'rstă a ceea ce ar trebui să ducă la ameliorarea calităţii peisa#ului

ploiestean! 1lementele care ar trebui să primeze în ameliorarea calităţii peisa#ului urban sunt

educaţia populaţiei fapt eidenţiat şi în r'ndul respondeţilor grupelor a doua şi a treia cu c'te

<T, urmate de prima grupă cu ET! Obserăm o corelaţie între ariantele de răspuns ale

întrebărilor! $acă spaţiile erzi erau considerate într-un procent mare, degradate, în cadrul

acestei întrebări se doreşte modernizarea lor, remarc'ndu-se în acest fel populaţia grupei a doua

cu ET urmate de prima şi a treia grupă cu cate 0T! Modernizarea clădirilor industriale,

rezidenţiale ,patrimoniale nu au o pondere mare în r'ndul respondenţilor, un lucru la care nu

ne aşteptam să îl obţinem a'nd în edere restructurările economice petrecute la niel de

oraş ,au dus la abandonarea şi degradarea uneor industrii ale oraşului!

37



02

4

6

8

10

12

25 ani

2649 ani

5064 ani

65 ani

pr

o

c

e

n

t

e

Figura I;-&5, :pinia respondenţilor cu priire la ce ar trebui îmbunătăţit la niel de peisaj

urban

! 7onsideraţi că e<istenţa spaţiilor abandonate poate duce la scăderea calităţii peisajului

urban! "ntrebarea ine în urma analizei pondererii spaţiilor abandonate la nielul oraşului,!

Aezultatele indică un procent destul de mare în r'ndul celor c)estionaţi care au răspuns că

afectează calitatea peisa#ului , ;0T a doua grupă de 'rstă, urmată de a treia grupă cu ;T!

&rocentele mici sunt pentru cei ce au răspuns că nu reprezintă un factor ma#or , < T a doua

grupă, sub T prima grupă ,a treia şi a patra grupă de 'rstă c)estionată!

25 ani 2649 ani 50 64 ani 65 ani

0

5

10

15

20

25

30

da nu nu reprezinta un factor *aor nu stiu

p

ro

c

e

n

t

e

38



Figura I;-&', :pinia respondenţilor cu priire la scăderea calităţii peisajului datorate

e<istenţei spaţiilor abandonate

Odată aflată percepţia asupra spaţiilor abandonate mai departe am rut să reliefez

cum ar trebui alorificate aceste spaţii irane prin intrebare 7um ar trebui alorificate

spaţiile irane din cadrul oraşului# Aezultate sunt ilustrate prin figura următoare! 2stfel

că am obţinut procentele cele mai mari în pentru crearea de spaţii erzi, .T grupa a doua de

'rstă, /T cea de a doua, < T pentru prima grupă, şi doar 5T pentru cea de a patra

categorie de 'rstă! O altă problemă identificată este lipsa locurilor de parcare, atribuindu-se

c'te 0 T pentru primele ; categorii de 'rstă şi sub ;T pentru cea de a patra categorie!

&entru crearea de unităţi sanitare am obţinut doar T în r'ndul celei de a doua categorie,

şi c'te 5 T pentru prima şi a treia categorie de 'rstă! "n cadrul fabricilor ,unităţi care asigurălocuri de muncă, am identificat că doar 0 T , sub T, ;T au răspuns din r'ndul celei de a doua

grupă, prima şi a treia!

02468

101214161820

25 ani2649 ani

5064 ani

65 ani

p

r

o

c

e

n

t

e

Figura I;-3(, :pinia respondenţilor priind alorificarea spaţiilor abandonate

!$iscutii$I8C9 IIȚ

Factorii naturali ilustraţi prin prezenţa reliefului de c'mpie, pantele reduse, lipsa formelor

pozitie de relief c't şi cei economici prin existenţa resursei de petrol , diersificarea industriei, poziţionarea pe axa 6ucureşti- 6raşo, cei politici prin construirea masiă şi )aotică în perioada

39



comunistă, au reprezentat premisele, atuurile pe care le-a aut oraşul în apariţia şi

indiidualizarea peisa#ului urban c)aracteristic! Concluzie ilustrată şi prin rezultatele obţinute

în capitolul precedent, unde oraşul a înregistrat cea mai rapidă creştere spaţială, economică,

social!1fectele proceselor urbane din ultimul secol s-au resimţit at't prin creşterea

suprafeţei oraşului c't şi prin efectele ce le-a generat asupra subtipurilor de peisa# urban în

urma cărora au apărut ,şi totodată au suferit sc)imbări poszitie sau negatie!2stfel că în priinţa spaţiilor erzi,efectele au fost unele negatie,rezultatele relief'nd

acest aspect prin suprafaţa care o ocupă şi ponderea din totalul suprafeţei oraşului!$upă cum s-a obserat, în cazul oraşului nostru am inclus doar spaţiile erzi publice,

aniliamentele aliniamentele stradale, cimitirele, grădinile de bloc, parcurile, corpurile de apă, în

analiza de faţă nu s-au inclus grădinile de case, fiind considerate priate , de aici şi discrepanţa

dintre părţile oraşului ocupate cu spaţii erzi! Aolul suprafeţelor oxigenante dintr-un cadru

urban sunt itale ,mai ales prin funcţiile care le deţin de exemplu, filtrează aerului, atenuează

zgomotul de trafic şi alte actiităţi economice, atenuează climatul urban, creşte umiditatea

*@ennifer Bolc),;<5+! "n plus asigură un cadrul fizic pentru promoarea sănătăţii urbane, dar

şi un cadrul de socializare, duce la creşterea coeziunii sociale,a identităţii umane *$umitru C!

1H 2HH, ;<<. , Ismail 8! 1t all ;<;+! 8unt studii care au eidenţiat faptul că reducerea

spaţiilor erzi duce la creşterea intracţionalităţii, după cum arată studiile realizate de către

elarde et all ;<</ citat de Jarilidiş Jarilidis 2! ;<5, lucru aplicabil şi în arealul nostru

mai ales dacă corelăm lipsa de spaţiu erde cu nielul de trai şi grupurile etnice existente în

unele cartiere mărginaşe ale oraşului% 6ereasca, Moţoi, Mimiu! "n plus, obţinerea raportului

subunitar dintre spaţiile erzi şi cele construite întăresc mai mult ideea că oraşul are un

deficit foarte mare de spaţii erzi!"n priinţa peisa#ului industrial, efectele le putem prii din două perspectie%pozitie

*economice+, negatie *poluare+!Ceea ce putem însă spune este ca oraşul încă este considerat un oraş petrolier, a'nd

în edere actiitatea industrială din ultimul secol! 2u existat studii care au considerat că

oraşele petroliere au aut un impact negati asupra mediului iș , funcţionalităţii peisa#ului! $e

exemplu 6e?nard C! ;<, într-un studiu realizat în Columbia, a identificat o serie de aspecte

negatie priind resursa petrolieră asupra mediului! &oate produce fragmentarea reliefului

* fora#e, excaaţii, artere de circulaţie, conducte+ ce au afect asupra mediului, biodiersităţii etc!

"n cazul de faţă efectele negatie din punct de edere morfologic nu s-au înregistrat, doar din

pricina faptului că produc efecte ale poluarii aerului, solului, apei, în urma proceselor

te)nologice! "nsă ce concluzie putem să tragem noi este faptul că poziţionarea oraşului în

40



apropierea subcarpaţilor şi în primul r'nd existenţa resursei de petrol a dus la eoluţia

economică a oraşului de astfel extinderea lui c't şi la conturarea peisa#ului industrial! &eisa#ul

industrial al oraşului a cunoscut mai multe momente în eoluţia şi concretizarea sa! $upă

:eacşu ;<<E peisa#ul industrial actual se remarcă prin prezenta industriilor capitaliste, cele

socialiste cat şi cele noi! Industria capitalistă e remarcată de rafinăriile de petrol 2stra,Columbia

Orion, HuKoil, ega, astăzi funcţion'nd doar ultimele ;! &erioada însă cea mai înfloritoare

economică care a produs sc)imbări în peisa#ul de astăzi este cea socialistă care se caracteriza

cum am mai amintit p'nă acum de dezoltare )aotică, apariţia industriilor adiacente celei de

petrol, dezoltarea pe erticală a locuinţelor! "n această perioadă au apărut cele mai multe

industrii ilustrate în figurile de la capitolul 5, *9zuc, 9petrom, ;5 Ianuarie, 9ztel+ toate

specializate în industria grea, dintre care unele dintre ele mai funcţionează şi astăzi celelalalte

suferind restructurări şi abandonări! Cea de a treia clasificare este reprezentată de industriile

noi, apărute odată cu restrructurarea economic,prăbuşirea regimului communist * exportul unor

ramuri economice din cadrul unor ţări )iperdezoltate, @aponia!$e altfel creşterea suprafeţei

industriale în perioada analizată este determinată de apariţia industriilor nepoluante, din

partea de est a oraşului , &arcul Industrial &loieşti! Mirea ,;<; realizează o clasificare a

peis#aului industrial în funcţie de gradul de funcţionalitate%peisa# relict, acti! 2ceastă

clasificare o identificţm şi noi în arealul de studiu! $in categoria peisa# industrial relict fac

se remarcă rafinăria 2stra, care în prezent este acoperită de o egetaţie ruderală! $in categoria

peisa# industrial actie înt'lnim% cele două rafinării care mai funcţionează, ega şi HuKoil, dar şi

industriile noi apărute în partea de est a oraşului!

O altă categorie în cadrul căruia s-au resimţit efectele dimanicii urbane este cea rezidenţială!

$ezoltarea şi apariţia sa a fost posibilă datorită atracţiei de resurse% lemnul, apa şi mai t'rziu,

petrolul! Aesursa de petrol a atras după sine forţă de muncă, astfel se extind zonele

rezidenţiale din cadrul oraşului, şi dein o caracteristică importantă! 8paţiul rezidenţial

reprezintă unul dintre componentele cele mai importante ale unei localităţi în sine fie că

este orba de localitate rurală sau urbană asigur'nd neoia de adăpost a oamenilor ! "n

planificările urbane deşi se spaţializează şi se analizeazează separat componentele

peisa#ului urban ,în realitate nu este aşa ,nu se poate face o delimitare clară între aceste

componente! $e exemplu pentru oraşului &loieşti, componenta culturală, comercială,

administratiă deşi se regăseşte în cea mai mare parte în centru aceasta apare dispersată şi

în zona de locuinţe! :iţă, ;< identifică anumite funcţii care fie sunt permise,

restricţionate,sau interzise în cadrul spaţiului rezidenţial! 2stfel că în cadrul acestuia

41



pot fi permise * unităţi şcolare, policlinici, spaţii comerciale de dimensiuni mai mici+! "n

categoria restricţionate se regăseşte * traficul greu, spaţii comerciale mari, parcări de

dimensiuni mari, zone de descărcare a mărfurilor,spitale etc+! "n ultima categorie se

remarcă în mod special actiităţile industriale, spaţii de depozitare , aeroporturi etc!

9ltima categorie în cazul oraşului nostru nu este foarte eidentă, aceste spaţii găsindu-se

preponderent la periferie! 1xtinderea oraşului de-a lungul timpului şi implicit puterea

economică a înglobat şi localităţile din apropiere reprezentate de aşezările rurale! $upă

cum ştim din consemnările făcute de 8eastos, .>5, oraşul a fost la origini un sat ,atra

găsindu-se pe maulu st'ng şi mai apoi pe malul drept al p'r'ului $'mbu care a cunoscut

perioade de eoluţie p'nă la concretizarea peisa#ului urban! 2stfel că rezidenţialul indiidual

este cel care redă caracteristica cea mai importantă a acestuia! "nsă să nu uităm şi de

perioada socialistă c'nd se construiesc acele cartiere muncitoreşti, dezoltate pe erticală, şi

acestea red'nd într-o oarecare măsură identitate oraşului! $ar să reenim la componenta

rezidenţială indiiduală!Oraşul în extinderea sa teritorială a angrenat şi alte localităţi rurale

cum ar fi 6ereasca ,Mitică 2postol, astfel caracterul de rezidenţial indiidual fiind mult mai

preponderent! $emersul pe care l-am realizat mai departe a fost acela de a edea gradul de

ruralitate pe cartiere a'nd în edere preponderenţa rezidenţialului indiidual! "nsă rezultatele

care le-am obţinut nu au dus la erificarea ipotezei cum că, oraşul are un grad mare de

ruralitate, priit din punct de edere al peisa#ului de case!Concluzia pe care o putem trage este că deşi rezideţialul indiidual este o caracteristică a

peisa#ului urban ploieştean, cu toate acestea gradul de ruralitate este subunitar,fapt ce se poate

explica prin puterea economică a oraşului, în ceea ce prieşte întreţinerea şi gradul de

infrastructură de care dispune!

2lte categorii care au resimţit efectele dinamicii urbane au fost cele agricole şi abandonate! :u

sunt părţi componente ale peisa#ului urban, ele au rezultat din localităţile rurale care au fost

aglutinate de oraş! $upă cum am prezentat în cel de-al treilea capitol, si spaţiile agricole aureprezentat un pilon alături de cel industrial care au dus la dezoltarea oraşului, în principal,

perioada comunistă, în prezent găsindu-se pe teritoriul oraşului doar depozite, centre de

panificaţie! 8paţiile agricole după c'te s-au obserat ca şi cele abandonate sunt situate la

periferia oraşului! 8căderea suprafeţelor agricole ,fapt eidenţiat în perioada celor trei ani de

analiză se poate datora lipsei de capital, deoarece inestitorii sunt mai interesaţi de profilul

industrial al oraşului, sau profilurile adiacente acestuia ! $in rezultatele obţinute, s-a obserat

creşterea spaţiilor abandonate! 2cestea în cea mai mare parte au rezultat din cele agricole,cum spuneam ca urmare a lipsei de capital!"nsă spaţii abandonate sunt remarcate şi în

42



trailanul oraşului, ce au rezultat fie din abandonarea sau demolarea unor clădiri!8paţiile

abandonate sunt predispuse la acumularea de deşeuri, faorizarea apariţiei faunei urbane, şi

creşterea egetaţiei ruderale, acest lucru duc'nd la scăderea calităţii peisa#ului urban!

Calitatea peisa#ului urbanMai sus după cum s-a ăzut am analizat distribuţia şi dinamica componentelor principale

ale peisa#ului! "n cele ce urmează oi încerca să analizez cum anume ăd locuitori

calitatea actuală a oraşului, deoarece este neoie de percepţia mentală a subiecţilor pentru a

înţelege mai bine fenomenul de peisa# urban, dinamica acestuia în timp c't şi calitatea actuală

* Ciocănea, ;<>+1aluarea percepţiei calităţii peisa#ului de către populaţie a fost posibilă prin aplicarea

instrumentului sociologic,c)estionarul! 8copul acestei acţiunii a fost acela de a edea cum

percepe şi înţelege populaţia fenomenul de peisa# urban, care sunt problemele actuale cucare se confruntă oraşul şi nu în ultimul r'nd care sunt soluţiile cele mai importante de luat

pentru îmbunătăţirea calităţii ieţii implicit a peisa#ului urban!C)estionarul a fost elaborat şi derulat în perioada martie-aprilie ;<! Aularea s-a realizat

at't în mediul online cu a#utorul aplicaţiei Joogle $ocs dar şi pe teren! 1şantionul ales a

fost alcătuit din << de repondenţi at't din oraş c't şi din aria metropolitană a acestuia!

C)estionarul este unul de tip omnibus şi a cuprins întrebări semi-înc)ise şi desc)ise ! 2cesta

cuprinde întrebări de identificare, de înţelegere, de apreciere a peisa#ului urban ! "n cadrul

studiului prezent au participat 55 de bărbaţi şi 0 de femei cu 'rste cuprinse între ;< şi

peste 0 de ani! Categoriile de 'rstă au fost împărţite în număr de 5 astfel% sub ; de ani, cu

un număr de repondenţi de ;0 , între ;0-5. ani, cu >/ de respondenţi, între <-05 ani cu ;E de

respondenţi iar peste 0 de ani doar . repondenţi! :ielul de educaţie al celor c)estionaţi este

unul preponderent mediu, repecti 50T studii liceale, urmate de cele uniersitare de >ET,

postuniersitare doar .T , restul de /T fiind alocat studiilor profesionale şi postliceale!!

&rimele două întrebări au aut un scop introducti pentru al familiariza pe respondent

asupra asupra temei de studiu!Aezultatele obţinute la întrebarea numărul > ilustrează diferenţe în cazul populaţiei ploieştene

şi cea naetistă! Aăspunsurile populaţiei ploieştene ilustrează mai bine realitatea din

teren,anume extinderea suprafeţelor comerciale! $e altfel în ultimii anii pe teritoriul oraşului

şi în extrailan şi-au făcut apariţia dierşi retaileri * Uaufland, Carrefour + , depozite de logistică

c't şi apariţia dierselor centre comerciale, în special mall-uri! $iferenţa de procente între

cele două categorii de populaţie este dată de faptul că cei din interior sunt mai familiarizaţi,

frecentează mai des aceste spaţii comerciale! Cei ;;T din populaţia naestistă au răspuns căspaţiile industriale sunt cele care dau o identitate oraşului, doadă sunt încă funcţionarea

43



rafinăriilor de petrol% HuKoil, ega , care au consacrat oraşul atribuindu-se numele de capitala

aurului negru!Pi spaţiile rezidenţiale se remarcă în acest oraş, de exemplu extinderea

cartierului 2lbert complexe rezidenţiale 1den, Iris) &arK, toate găsindu-se în partea de nord

a oraşului!$in nou diferenţa de răspunsuri se explica prin familiarizarea populaţiei din oraş

spre deosebire de cea naestistă!$egradarea componentelor de peisa# urban ine în urma unor slabe politici de amena#are a

teritoriului, în urma sc)imbărilor în cadrul restructurării economice!$in analiza răspunsurilor

cele mai degradate spaţii sunt cele erzi, fapt ce nu mă aşteptam să obţin un procent mare pe

categorii de 'rstă în condiţiile în care unele industrii la nielul oraşului au fost abandonate!

8e poate explica acest lucru prin prisma faptului că populaţia ine mai mult în contact cu

zonele erzi spre deosebire de componenta industrială unde se găseşte la periferie! 9n lucru

este îmbucurător , daca se poate spune aşa , spaţiile rezidenţiale au început a fi modernizate,reabilitate, ce-i drept doar în anumite zone ale oraşului * est, nord+, lucru eidenţiat de

procentele foarte mici în r'ndul respondeţilor, sub >T! :u acelaşi lucru putem spune de

spaţiile culturale! Oraşul nu are o infrastructură turistică foarte bine alorificată! $egradarea

lor este eidenţiată prin procentele obţinute în r'ndul celor 5 categorii de 'rstă! 8e remarcă

aproximati T din cei sub ; de ani, şi sub ;T cei din categoria ;0-5. ani, <-05 ani!!"n cadrul influenţelor negatie asupra calităţii peisa#ului se eidenţiază neimplicarea

autorităţilor într-un procent foarte mare în r'ndul >T pentru grupa a doua de 'rstă şi c'te

<T pentru primele două grupe!:eimplicarea autorităţilor,în r'ndul respondenţilor , rezultă din

slaba planificare urbană, din lipsa atragerii de inestiţii în a reabilitata clădirile abandonate,

culturale, spaţii erzi! "ntr-o măsură , educaţia şi spiritul ciic contribuie la slaba calitate a

peisa#ului, prin lipsa unei conştiinţe umane , prin scăderea nielului de trai din unele cartiere

periferice, creşterea infracţionalităţii, andalism etc! &oluarea industrială are şi ea o influenţă

negatiă asupra calităţii peisa#ului, lucru remarcat la primele două categorii de 'rstă cu c'te

<T,iar cea de a treia cu ET!

Mai departe am rut să eidenţiez ce ar trebui să fie îmbunătăţit la niel de peisa# urban!$in nou se pare că primează educaţia şi implicarea autorităţilor! Jrupele de 'rstă care

consideră acest lucru, într-un procent de c'te <T sunt cei cu 'rstele cuprinse între ;0-05 ani,

fiind cele mai afectate în acest fel! &e de altă parte cum era de aşteptat modernizarea

spaţiilor erzi, care înregistrează una dintre cele mai mari probleme de car dispune oraşul! "n

primul r'nd prin lipsa de spaţii erzi şi în al doilea r'nd prin lipsa unei infrastructurii

corespunzătoare, procentele cele mai mari înregistr'ndu-se în r'ndul celei de a doua grupă, <T

44



!Hipsa unor inestiţii în cadrul sectorului agricol a dus la abandonarea acestuia şi implicit la

creşterea a suprafeţelor abandonate care pot genera dierse efecte negatie asupra sănătăţii

mediului şi sănătăţii populaţiei! $in rezultatele obţinute se poate obsera că populaţia este

afectată de existenţa acestor spaţii, locuind de altfel în apropierea lor!Cea mai remarcată în

acest fel precum şi la celelalte întrebări este grupa de 'rstă ;0-5. ani!2cesta a fost mult mai

prezentă şi eidenţiată pe tot parcursul acestei analize a calităţii peisa#ulu! &entru a se eita

amploarea acestor spaţii se propune o funcţionatate acestora !$in rezultatele obţinute

spaţiile erzi ar fi cele mai indicate , în condiţiile în care oraşul are mari deficienţe ale

spaţiilor oxigenante! 2lte aspecte care le-am mai surprins în acest c)estionar a fost

indetificarea unor cartiere care prezintă o calitate foarte bună, bună şi slabă! "n urma celor

contorizate, Centrul în opinia respondenţilor prezintă cea mai bună calitate! Centrul are funcţii

multiple, aici înt'lnim spaţiul administrati, comercial, cultural, dar şi spaţii erzi! Cartierul

ce prezintă o calitate bună este estul, deoarece s-au început lucrările de modernizare ale

spaţiului de locuit! "n cele din urmă, cartierele ce prezintă cea mai slabă calitate sunt cele din

sud% &etrolului, Mimiu, unde predomină aspectul de ruralitate!! &rin aplicarea acestui c)estionar

am obserat pe categorii de 'rstă care sunt cele mai mari probleme cu care oraşul se

confruntă şi am identificat de asemeni soluţii ce a r trebui luate pentru ameliorarea calităţii

mediului!

0! Concluzii

45



6ibliografie

fundamentarea temei de cercetare.docx

Documents