UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

ŞCOALA DOCTORALĂ DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA

AFACERILOR

DOMENIUL DE DOCTORAT: CONTABILITATE

ROLUL CONTABILITĂȚII ÎN

FUNDAMENTAREA ȘI EXECUȚIA

BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI.

ABORDARE FINANCIAR – CONTABILĂ

(Rezumatul tezei de doctorat)

Conducător ştiinţific,

Prof. univ. dr. EMIL HOROMNEA

Doctorand,

ILIE I. SILVIA (căs. BUNEA)

Iaşi

2020

1

Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT ..................................................................... 2

INTRODUCERE........................................................................................................... 4

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII ............................................................ 5

METODOLOGIA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ .............................................. 6

SINTEZA PRINCIPALELOR PĂRȚI ALE TEZEI DE DOCTORAT .................. 9

CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PROPRII ............................................................ 20

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ................................................................................. 27

2

Cuprinsul tezei de doctorat

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 INSTITUȚIILE PUBLICE. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PUBLICE

1.1. CLASIFICAREA INSTITUȚIILOR PUBLICE

1.2. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII INSTITUȚIILOR PUBLICE

1.2.1 Funcția financiar-contabilă la nivelul instituțiilor publice 1.2.2 Documente, registre și forme de înregistrare în contabilitate 1.2.3 Principii și politici contabile. Tratamente contabile

1.3 ELEMENTE SPECIFICE PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR

PUBLICE

1.3.1. Delimitări și structuri privind veniturile instituțiilor publice 1.3.2 Delimitări și structuri privind cheltuielile instituțiilor publice 1.3.3 Contabilitatea angajamentelor bugetare și legale la nivelul instituțiilor publice 1.3.4 Analiza și funcționarea conturilor de venituri și cheltuieli

CAPITOLUL 2 VALENȚE INFORMAȚIONALE ALE BUGETELOR DE

VENITURI ȘI CHELTUIELI ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

2.1. CONCEPTUL DE BUGET DE STAT ȘI CONȚINUTUL SĂU ECONOMIC

2.2. SISTEMUL BUGETAR ȘI COMPONENTELE ACESTUIA

2.3 PRINCIPIILE BUGETARE

2.4 METODE DE DIMENSIONARE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE

2.5. RESPONSABILITĂȚI ÎN PROCESUL BUGETAR

2.6. TIPURI DE ORDONATORI DE CREDITE

2.7. CLASIFICAȚIA BUGETARĂ A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PUBLICE

CAPITOLUL 3 ANALIZA BUGETELOR LOCALE ÎN CADRUL BUGETULUI

GENERAL CONSOLIDAT ÎN ROMÂNIA

3.1 VENITURILE ȘI CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

3.2 VENITURILE ȘI CHELTUIELILE BUGETELOR CENTRALIZATE ALE UNITĂȚILOR

ADMINISTRATIV-TERITORIALE

3.3 POZIȚIA BUGETELOR CENTRALIZATE ALE UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE ÎN

CADRUL BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT AL ROMÂNIEI

3.3.1 Ponderea veniturilor și, respectiv, a cheltuielilor aferente bugetelor centralizate ale unităților

administrativ-teritoriale în totalul veniturilor și, respectiv, a cheltuielilor bugetului general consolidat

3.3.2 Auditul veniturilor și cheltuielilor bugetelor unităților administrativ-teritoriale 3.3.2.1 Auditul extern efectuat de Curtea de Conturi 3.3.2.2 Auditul intern

3.4 ANALIZA STRUCTURII VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCALE

3.4.1 Veniturile bugetelor locale 3.4.2 Cheltuielile bugetelor locale

3.5 SITUAȚIA DATORIEI PUBLICE LOCALE COMPARATIV CU DATORIA PUBLICĂ

GUVERNAMENTALĂ

3.6 ARIERATELE ÎNREGISTRATE DE ADMINISTRAȚIA CENTRALĂ ȘI LOCALĂ

3

CAPITOLUL 4 FUNDAMENTAREA ȘI EXECUȚIA BUGETARĂ ÎN

CADRUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE GALAȚI.

POSIBILITĂȚI DE OPTIMIZARE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR

4.1 PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI GALAȚI

4.2 CARACTERIZAREA ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI GALAȚI

4.3 INSTITUȚIILE PUBLICE CARE RAPORTEAZĂ UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

MUNICIPIUL GALAȚI

4.4 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

4.4.1. Ratele de structură ale activului 4.4.2. Ratele de structură ale pasivului 4.4.3 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii instituției

4.5 ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE ÎN PERIOADA 2014-2018

4.6 ANALIZA VENITURILOR BUGETARE ÎN PERIOADA 2014 -2018

4.7 POSIBILITĂȚI DE OPTIMIZARE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR ÎN INSTITUȚIILE

PUBLICE

CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PROPRII

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LISTA TABELELOR

LISTA FIGURILOR

LISTA ANEXELOR

ANEXE

4

Introducere

Transformările care au avut loc în plan contabil în ultimii zece ani au fost profunde,

sistemul contabil românesc fiind supus unui amplu şi serios proces de reformă, în scopul

adaptării acestuia la noile condiții economice, politice, juridice şi, nu în ultimul rând, sociale.

În sectorul public, modificările efectuate au urmărit optimizarea fundamentării și

execuției bugetare astfel încât acestea să reflecte, în mod real, modul în care se cheltuiesc banii

publici în vederea realizării obiectivelor de interes general ale entității.

Actualitatea lucrării “Rolul contabilității în fundamentarea și execuția bugetului de

venituri și cheltuieli în instituțiile publice. Abordare financiar-contabilă” rezidă din faptul că,

fiind o contabilitate de angajamente, contabilitatea publică obligă entitățile patrimoniale să

organizeze și să conducă contabilitatea potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat.

Pornind de la premiza că am avut privilegiul să cunosc la modul direct schimbările

intervenite pe parcursul a peste 20 de ani de activitate, inclusiv modul de reglementare a

acestora, am considerat că este nevoie să mă alătur profesioniştilor cu o anumită experienţă în

scopul perfecționării acestei activități. Contribuţia noastră derivă din experienţa dobândită în

urma confruntării cu o sumedenie de probleme în domeniul în care lucrez.

Fundamentarea şi întocmirea unui buget de venituri şi cheltuieli nu constituie numai un

proces complex de previziuni de resurse şi cheltuieli, unde trebuie respectate, în primul rând,

reglementările legislative, ci pur şi simplu trebuie avute în vedere atât nevoile, cât şi problemele

comunităţii în cauză.

Gestionarea optimă a resurselor în cadrul unui buget rămâne o problemă destul de

complexă care solicită o atenţie deosebită, dar care conform actualei legislaţii prezintă încă

unele neclarităţi şi lacune.

De multe ori legislaţia este implementată de guverne fără studii de impact, urmărind în

special atragerea electoratului și nu neaparat nevoile reale ale entității, respectiv costurile

generate. Reglementările devin astfel inoperante și neeficiente.

Din cercetarea noastră, mult mai amplă, menționăm doar un exemplu: bunăoară, Ordinul

Ministrului nr. 5.574/2011 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea serviciilor de

sprijin educaţional pentru copiii/elevii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați

în învățământul de masă, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă dovada că

afirmația noastră este corectă. Astfel, art. 26. Alin. (1) din reglementarea menționată precizează:

Copiii/Elevii/Tinerii cu CES, integrați în unitățile de învățământ de masă, beneficiază de

asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a

cazarmamentului, a îmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cel asigurat copiilor

5

aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internatele sau

centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului

București de asistență socială și protecția copilului.

(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităților

administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ la care sunt înscriși

copiii/elevii.

Evident, la prima vedere se poate înţelege că este rezolvată o problemă socială

importantă, aşa cum este cea a educaţiei. În realitate, lucrurile nu au fost soluţionate, întrucât, pe

fond, acest ordin nu se poate implementa, deoarece nu sunt elaborate norme de aplicare. De

asemenea, nu sunt prezentate sursele de unde se pot acorda aceste drepturi copiilor cu nevoi

speciale încadraţi în învăţământul de masă, cât şi condiţiile de acordare.

Așa cum am mai precizat, spețele enunţate reprezintă numai o mică parte din problemele

cu care se confruntă administraţia publică locală. În aceste condiţii, administraţia locală a fost

pusă în situaţia să identifice soluţii pentru punerea în aplicare a reglementărilor.

Scopul şi obiectivele cercetării

Scopul tezei îl constituie aprofundarea conceptelor teoretice, care operează în domeniul

investigat, inclusiv dezvoltarea metodologiei de fundamentare și analiză a bugetului de venituri

și cheltuieli.

Realizarea scopului menționat a determinat orientarea abordărilor pe următoarele

obiective:

dezvoltarea conceptelor şi principiilor contabile fundamentale aferente bugetului

de venituri și cheltuieli;

particularităţile căilor de modernizare a analizei veniturilor și cheltuielilor

înregistrate de instituțiile publcie;

fundamentarea economică a recomandărilor cu privire la aplicabilitatea bugetului

de venituri și cheltuieli;

aprecierea consecinţelor bugetare ale activităților publice generatoare de venituri

și cheltuieli;

abordarea problematicii aferente generalizării şi prezentării informaţiilor privind

execuția bugetară în cazul instituțiilor publice;

implementarea recomandărilor privind perfecţionarea analizei veniturilor și

cheltuielilor bugetare;

6

valorificarea şi optimizarea rolului contabilității în fundamentarea bugetului de

venituri și cheltuieli în instituțiile publice;

stabilirea măsurii în care reglementările acestui domeniu conduc la

implementarea unor bune practice din acest domeniu și care sunt reglemente prin

legislația națională;

conexiunea dintre competența profesională și utilizarea optimă a resurselor

financiare incluse în bugetul de venituri și cheltuieli;

abordare comparativă a modului de planificare și execuție a bugetului de venituri

și cheltuieli atât național cât și internațional;

optimizarea utilizării bugetului de venituri și cheltuieli în gestionarea resurselor

din instituțiile publice.

Contribuțiile pe care am încercat să le aducem prin cercetarea noastră vizează

următoarele elemente:

aprofundarea şi dezvoltarea conceptelor utilizate în domeniul cercetat;

fundamentarea unor criterii noi de clasificare a activităţilor generatoare de fluxuri;

stabilirea unor delimitări referitoare la transpunerea contabilă a operațiunilor

generatoare de venituri și cheltuieli în cazul instituțiilor publice;

elucidarea şi soluţionarea problemelor aferente analizei şi evaluării bugetului de

venituri și cheltuieli în cazul instituțiilor publice, cu identificarea conceptelor şi

principiilor contabile fundamentale şi concretizarea modului de aplicare a

acestora.

Metodologia de cercetare ştiinţifică

În demersul realizat am utilizat următoarele metode de cercetare:

Documentarea bibliografică: pe baza lucrărilor pe care le-am prezentat în

bibliografie:

a) identificarea celor mai de seamă lucrări bibliografice cu caracter esențial şi universal în

domeniu;

b) examinarea şi explicarea literaturii ştiinţifice propriu-zise;

c) raportarea la o permanentă analiză a stării de fapt legată de subiectul cercetării şi

compararea cu teoria pentru a se produce noi informații, noi idei, recomandări de elemente cu

caracter metodologic etc..

7

Documentarea directă asupra realităţii:

a) informare generală asupra caracteristicilor ce vor fi implicate ca obiective ale

cercetării;

b) culegerea informaţiilor necesare;

c) testarea sau experimentarea, simularea economică.

Cercetarea, prelucrarea datelor şi interpretarea rezultatelor:

a) incubaţia – sistematizarea mentală a ideilor, şi deseori în scris, rezultând o schiţă a

demersului;

b) redefinirea supozițiilor şi elaborarea planului final de lucru;

c) catalogarea şi compararea ipotezelor, opiniilor, enunţurilor, teoriilor, convingerilor,

definiţiilor şi evoluției metodologice existente sau propuse de literatura din domeniu şi studiate

în cadrul fazei de documentare;

d) stabilirea metodologiei de cercetare (a tehnicilor, procedeelor, instrumentelor şi

principiilor ce vor fi folosite în realizarea cercetării);

e) întocmirea planului cadru de cercetare care precizează paşii concreţi ce se vor

parcurge.

Folosirea mixajului între procedee, tehnici, norme, concepții, instrumente

specifice.

În cazul de faţă am folosit strategii experimentale, comparative, statistice, interacţionale,

calitative şi cantitative.

Strategia a fost orientată după etapizarea demersului de:

a) căutare şi culegere date (observarea ştiinţifică);

b) tratare, prelucrare date;

c) construcţie, probarea ipotezelor şi testarea modelului: tehnici calitative şi cantitative,

principii formale şi logice de construcţie a modelelor;

d) generalizare şi construcţie teoretică (concluziile cercetării).

Teza propusă se bazează pe o cercetare multidisciplinară care include aspecte de

contabilitate, finanțe, fiscalitate, inclusiv elemente de cercetare statistică.

Am conceput structurarea tezei în patru capitole desfășurate în următoarea succesiune:

În prima parte vom avea în vedere organizarea contabilității veniturilor și

cheltuielilor publice în cadrul instituțiilor publice;

În a doua parte ne vom ocupa de valențele informaționale ale bugetelor de venituri

și cheltuieli în cadrul instituțiilor publice;

8

În partea a treia vom avea în vedere analiza bugetelor unităților administrativ –

teritoriale în cadrul bugetului general consolidat din România;

Ultima parte va fi dedicată fundamentării și execuției bugetare în cadrul Unității

Administrativ – Teritoriale Galați, în care analiza și posibilitățile de optimizare a

veniturilor și cheltuielilor în instituțiile publice.

Cercetarea se va finaliza cu o serie de propuneri în vederea atingerii obiectivelor

propuse.

Pentru atingerea obiectivelor, am avut în vedere, în primul rând, revizuirea literaturii de

specialitate ca bază de pornire în cercetare. În mod firesc am prezentat și rezultatele obținute prin

cercetarea și documentarea efectuată.

Investigarea temei abordate vizează fenomene economice care au în mod implicit un

caracter istoric. Asemenea context ne obligă să folosim metodele logic și istoric în cunoașterea

economică.

Metoda logică cercetează procesele economice în evoluția acestora de la simplu la

complex, dar nu ia în considerare faptele întâmplătoare și presupune istoricul ca un moment al

său. În acest caz, firul ideilor începe cu ceea ce începe și istoria, reflectă procesul istoric, dar

reflectarea este corectată ținând cont de legile procesului istoric real, iar ceea ce este tipic este

trecerea de la abstract spre concret.

Metoda istorică urmărește fenomenele economice de la cele mai simple la cele mai

complexe elemente.

În redactarea tezei de doctorat am utilizat rezultatele cercetării fundamentale şi aplicative

în vederea obţinerii unor soluţii noi, pentru problemele ridicate de diferite domenii ale tehnicii şi

economiei.

O altă metodă folosită în vederea realizării temei de cercetare este Metoda unității dintre

analiză și sinteză. Prin analiză, fenomenul supus cercetării este descompus în părțile sale

componente, fiecare fiind analizată complex, pentru a i se pune în evidență esența. Prin sinteză,

elementele analizate separat sunt reunite, reconstituindu-se întregul, cunoscându-se deja

elementul-cheie și schițându-se tendințele dominante în evoluția fenomenului cercetat.

Cunoaşterea îşi are originea și se verifică prin procesul practicii. Practica reprezintă

punctul de plecare în cunoaştere, baza pe care se desfăşoară cunoaşterea, dar şi rezultatul

cunoaşterii, precum şi criteriul fundamental de verificare al cunoştinţelor. Cunoaşterea face ea

însăşi obiectul unei activităţi speciale de reflecţie, constituindu-se astfel teoria cunoaşterii sau

gnoseologia.

9

De altfel, știința în general reprezintă un sistem de afirmații logice, certe, verificabile în

maximă măsură posibilă prin practică.

Prin cercetarea noastră, susceptibilă de completări și nuanțări viitoare, sperăm să aducem

un plus de cunoaștere asupra domeniului investigat.

Sinteza principalelor părți ale tezei de doctorat

Având în vedere că instituția publică luată în studiu este primăria Galați, care

administrează veniturile și cheltuielile bugetare ale unității administrativ-teritoriale municipiul

Galați, în prezenta teză ne vom concentra asupra modului în care are loc fundamentarea și

execuția bugetară în cadrul acesteia, respectiv posibilități de îmbunătățire ale acestui demers.

Pentru a realiza obiectivul propus, am structurat cercetarea în patru capitole, precedate de

o introducere și urmate de concluzii și bibliografie, după cum urmează:

În primul capitol, intitulat “Instituțiile publice. Organizarea contabilității veniturilor și

cheltuielilor publice”, am prezentat clasificarea instituțiilor publice, realizând și o analiză

teoretică a modului în care operează funcția financiar-contabilă la nivelul acestor instituții.

În acest context am abordat în sinteză aspecte procedurale legate de documentele,

registrele și formele de înregistrare în contabilitate, principiile și politicile contabile adoptate,

inclusiv tratamentele contabile utilizate în cadrul primăriei municipiului Galați. Din analiza

manierei de organizare a contabilității se observă o preocupare, aliniată de altfel la legislația în

vigoare, de a conecta contabilitatea cât mai mult de partea de buget.

De asemenea, primul capitol include și o scurtă caracterizare a naturii cheltuielilor

identificate în cadrul instituțiilor publice, a contabilității angajamentelor bugetare și legale de la

nivelul instituției, dar și o analiză a modului de funcționare a conturilor de venituri și cheltuieli.

Instituțiile publice sunt înfățișate mai întâi în Legea privind finanțele publice nr.

500/2002, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit reglementării menționate,

"instituțiile publice" reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul, Administrația

Prezidențială, ministerele, celelalte organisme de specialitate ale administrației publice, alte

autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora,

indiferent de modul lor de finanțare. Instituțiile publice, în sensul Legii nr. 273/2006 privind

finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, cuprind "autoritățile unităților

administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice de interes local, cu personalitate

juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora".

Potrivit reglementărilor în vigoare, instituțiile publice sunt datoare să organizeze și să

conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară și după caz contabilitatea de

10

gestiune. Pentru organizarea și conducerea contabilității la instituțiile publice este responsabil

ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligația gestionării unității respective.

Contabilitatea în cadrul instituțiilor publice se conduce conform Ordinului Ministrului

Finanțelor Publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

organizarea și conducerea contablității instituțiilor publice, cu modificările și completările

ulterioare.

Instituțiile publice trebuie să utilizeze doar formularele care sunt stabilite prin norme

metodologice de Ministerul de finanțe. Periodic, Ministerul Finanțelor Publice aprobă

nomenclatorul, modelele și normele metodologice de întocmire și utilizare a registrelor și

formularelor financiar - contabile, comune pe economie, care nu au regim special de înscriere și

numerotare.

În vederea realizării funcţiilor şi sarcinilor sale, statul asigură satisfacerea necesităţilor

publice generale. Pentru aceasta, el are nevoie de resurse băneşti consistente care sunt antrenate

prin intermediul relaţiilor financiare. Întrebuințarea resurselor băneşti astfel mobilizate are loc

prin intermediul cheltuielilor publice.

Categoria de cheltuieli publice este strâns legată de ansamblul actelor şi operaţiunilor de

repartizare şi utilizare a fondurilor statului pentru acţiuni social-culturale şi economice, pentru

întreţinerea organelor statului şi apărarea naţională etc..

În baza prevederilor privind finanțele publice locale, legea contabilității și normele

metodologice pentru angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice

precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, aprobate prin

Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002, cu modificările și completările ulterioare,

la instituțiile publice trebuie să se respecte procedurile privind parcurgerea celor patru faze ale

execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata acestora.

În vederea respectării prevederilor menționate anterior au fost elaborate norme metodologice

proprii care au ca obiect stabilirea procedurilor, a persoanelor implicate și a documentelor

privind execuția cheltuielilor ce se efectuează din fondurile publice, la nivelul instituției.

Toate instituțiile publice, indiferent de forma de finanțare, sunt obligate să folosească

aceleași conturi și aceiași indicatori din clasificația economică, pentru o bună centralizare la

nivelul administrației publice centrale și locale.

Capitolul 2, cu titlul “Valențe informaționale ale bugetelor de venituri și cheltuieli în

instituțiile publice” cuprinde delimitări conceptuale privind bugetul de stat și conținutul său

economic, sistemul bugetar și componentele acestuia, precum și o analiză teoretică efectuată

asupra aspectelor care trebuie avute în vedere la organizarea contabilității, și anume principii și

11

reguli bugetare, responsabilitățile persoanelor implicate, rolul ordonatorilor de credite în

conceperea, aprobarea și execuția bugetului, inclusiv elemente referitoare la clasificația bugetară

a cheltuielilor.

Înţelegerea structurii politice şi sociale a unei ţări presupune înţelegerea procesului

bugetar derulat în acea ţară. Astfel, Axelrod, se referă la acest proces ca la un centru nervos al

guvernului. Dintr-o anumită perspectivă, bugetul oferă o imagine asupra cheltuielilor privind

educaţia, sănătatea, programele sociale, cheltuielilor militare şi asupra altor diverse priorităţi.

Dintr-o altă perspectivă, bugetul ne arată cine va plăti pentru aceste cheltuieli. O examinare a

bugetului poate dezvălui, de asemenea, modul în care o ţară planifică, controlează, îmbunătăţeşte

starea naţiunii. De-a lungul timpului, procesul bugetar s-a modificat substanţial, astfel încât

prezentarea bugetului şi a procesului bugetar nu este deloc facilă.

Semnificaţia noţiunii de buget s-a conturat sub aspect economic în condiţiile în care

statul a trecut la întocmirea unor liste de venituri şi cheltuieli privind activitatea instituţiilor sale.

În perioada contemporană, bugetul a devenit un instrument privilegiat al politicii

economice, atât în planul mijloacelor, cât și al realizării anumitor finalități politice și de justiție

socială. Impozitele, taxele, alocațiile bugetare, subvențiile, transferurile etc. sunt tot atâtea

instrumente, pârghii de natură economico-financiară, prin care statul intervine pentru realizarea

politicii sale în diverse domenii de interes.

Relaţiile bugetare corespunzătoare se manifestă într-un dublu sens: pe de o parte, ca

relaţii prin intermediul cărora se mobilizează resursele băneşti la dispoziţia statului, iar pe de altă

parte, ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse către utilizatorii lor.

În perioada contemporană, bugetul unui stat nu se mai constituie la un singur nivel de

administrare ci pe două, trei sau mai multe niveluri în funcţie de structura administrativ-

teritorială a fiecărui stat şi de prerogativele atribuite fiecărei entităţi.

În România, aşa cum precizează legea finanţelor publice, constituirea și gestionarea

resurselor financiare publice se realizează printr-un sistem unitar de bugete, care include:

bugetul de stat; bugetele locale; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetul fondurilor speciale;

bugetul trezoreriei statului; bugetele instituţiilor publice autonome; bugetele instituţiilor publice

finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele

fondurilor speciale, după caz; bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror

rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe

nerambursabile.

12

Indiferent de forma de finanțare, activitatea instituțiilor publice are ca bază legală

prevederile Legii 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare,

pentru administrația publică centrală și, respectiv, după cum este cazul primăriei Municipiului

Galați, Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările

ulterioare. Astfel, Primăria Galați își organizează și desfășoară activitatea potrivit principiilor și

regulilor bugetare înscrise în cele două legi anterior menționate.

În ţara noastră, conform Legii privind finanţele publice nr. 500/2002, cu modificările și

completările ulterioare, la baza elaborării şi executării bugetului de stat, bugetului asigurărilor

sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale stau: principiul universalităţii,

principiul publicităţii, principiul unităţii bugetare, principiul anualităţii, principiul specializării

bugetare şi principiul unităţii monetare.

Procedura bugetară privitoare la bugetele locale se desfăşoară pe coordonatele

principiilor enunţate de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările și

completările ulterioare. Cele care au cea mai mare relevanţă în domeniul bugetelor locale sunt:

principiul autonomiei locale; principiul descentralizării serviciilor publice; principiul consultării

cetăţenilor.

Respectarea principiului realităţii în practica bugetară presupune dimensionarea

veniturilor şi a cheltuielilor înscrise în bugetul de stat astfel încât statul să nu aibă dificultăţi

financiare în cursul anului după aprobarea bugetului, în condiţii considerate normale din punct

de vedere economico-financiar. Pentru dimensionarea corectă a veniturilor şi a cheltuielilor

publice, în practica financiară se folosesc atât metode clasice, cât şi metode moderne bazate pc

analiza cost-avantaje sau cost-eficienţă.

Procesul bugetar reprezintă etapele de elaborare, aprobare și rectificare a bugetelor pe

parcursul unui an bugetar.

Autoritățile administrației publice locale au responsabilități în procesul bugetar pentru

elaborarea și aprobarea bugetelor locale în condiții de echilibru bugetar, precum și în stabilirea,

constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale.

Veniturile instituţiei publice sunt formate din: venituri proprii, alocaţii de la bugetul de

stat, intrările de credite externe, contribuţii financiare nerambursabile şi alte venituri ale

bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilor speciale, de orice natură şi

provenienţă. În cazul contabilităţii de angajamente, veniturile reflectă sumele care trebuie

încasate în timpul unui an, chiar dacă sunt colectate sau nu de către instituţiile publice.

Cheltuielile publice acoperă necesitățile de bunuri și servicii considerate prioritare în

fiecare perioadă. Ele exprimă relații economico- sociale în formă bănească care se manifestă

13

între stat pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și

utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.

Următorul capitol, denumit „Analiza bugetelor locale în cadrul bugetului general

consolidat în România” studiază atât structura și evoluția veniturilor și cheltuielilor aferente

bugetului general consolidat, cât și celor aferente bugetelor locale din România, pentru perioada

2014-2018. De asemenea, se analizează și datoria publică locală în comparație cu datoria publică

guvernamentală, precum și situația arieratelor înregistrate de administrația centrală și locală.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au avut o evoluție fluctuantă în perioada

2014-2018, creșterea medie fiind de 8,69%. Creșterea veniturilor a fost devansată cu 0,66% de

creșterea cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat, în valori absolute decalajul fiind de

14.843,10 mil. lei.

Veniturile bugetului general consolidat au ocupat, în medie, 31,06% din PIB pe perioada

analizată, în vreme ce ponderea medie a cheltuielilor în PIB a fost de 33,38% (depășind cu

2,32% ponderea medie a veniturilor).

În perioada 2014-2018, ritmul mediu de creștere al veniturilor bugetului centralizat al

unităților administrativ-teritoriale a fost de 4,51%, înregistrându-se fluctuații în plus sau în minus

de la an la an.

Cheltuielile aferente bugetelor centralizate ale unităților administrativ-teritoriale au

înregistrat în anul 2018 o creștere absolută în sumă de 14.324,90 mil. lei, comparativ cu anul

2014, diferența între creșterea cheltuielilor și cea a veniturilor fiind de 3.160,20 mil. lei.

Ponderea medie a veniturilor bugetelor centralizate ale unităților administrativ-teritoriale

în totalul veniturilor bugetului general consolidat a fost de 28,98% pentru întreaga perioadă

analizată, în timp ce ponderea medie a cheltuielilor bugetelor centralizate ale unităților

administrativ-teritoriale în totalul cheltuielilor bugetului general consolidat a fost de 27,10%.

Situațiile financiare ale unei entități sunt examinate în mod imparțial din punct de vedere

al fidelității informațiilor conținute în principal prin intermediul auditului financiar.

Constituţia României şi Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de

Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispun că exercitarea controlului

asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului

şi ale sectorului public se face de către Curtea de Conturi, care trebuie să-şi desfăşoare activitatea

în mod autonom, atât la nivel central, cât şi prin camerele de conturi la nivel judeţean şi în

municipiul Bucureşti.

14

Auditul intern reprezintă o evaluare sau monitorizare organizată de către conducerea unei

entităţi sub forma unui serviciu privind examinarea sistemelor proprii de contabilitate şi de

control intern. La nivelul fiecărei instituții publice, funcționează un birou/serviciu de audit intern.

Misiunea Biroului audit intern este de a acorda consultanţă şi asigurări privind

eficacitatea sistemelor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă, contribuind la

obţinerea plusvalorii şi oferind recomandări pentru îmbunătăţirea acestora.

Analizând structura veniturilor totale, pe principalele categorii de venituri din cadrul

Bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale din România (vezi Tabelul nr. 3.1), în

perioada 2014 – 2018, ponderea cea mai mare o dețin veniturile curente, pondere care variază

între 74,74% (2018) și 86,43% (2017), media pe întreaga perioadă fiind de 81,37%.

Cea mai mare contribuție în formarea veniturilor la bugetul centralizat al unităților

administrativ-teritoriale o au impozitele și taxele pe bunuri și servicii (30,69% în medie), urmate

apoi de impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital (în medie 25,45%), de subvenții

(13,85% în medie) și, respectiv, locul IV fiind ocupat de veniturile nefiscale (17,94% în medie),

urmate la rândul lor de impozitele și taxele pe proprietate (în medie 7,04%).

Din analiza informațiilor prezentate în Rapoartele anuale ale Ministerului Finanțelor

Publice privind bugetul general consolidat se observă că ponderea cea mai mare în cadrul

cheltuielilor totale ale Bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale este deținută de

cheltuielile curente, în medie de 81,68%, urmate, la mare distanță, de cheltuielile de capital, în

medie de 15,18%. Cheltuielile curente sunt constituite din cheltuielile de personal (în medie

44,48%), urmate îndeaproape de cheltuielile de bunuri și servicii (30,05% în medie).

Datoria administrației publice locale a înregistrat un trend ușor de scădere, respectiv, a

scăzut cu 10,28% în 2018 față de 2014, în sume absolute trecând de la 16.140,20 mil. lei în 2014

la 14.421,70 lei în 2018. Ponderea medie a datoriei administrației publice locale în totalul

datoriei publice a fost de doar 5,35%.

O tendință contrară a fost înregistrată de datoria administrației publice centrale, care a

crescut, în sume absolute, de la 246.055 mil. lei în 2014 la 315.722,60 lei în 2018, creșterea fiind

de 28,31%. În totalul datoriei publice, datoria administrației publice centrale are o pondere

covărșitoare, în medie de 94,65%.

Arieratele rămân o problemă sensibilă în economia românească și în primul rând

principalul obstacol în promovarea reformei economice, prin menținerea unei presiuni constante

asupra cererii agregate, inflației şi contului curent.

Dinamica modificării procentuale a arieratelor, atât la nivel de ansamblu, cât și la nivelul

bugetelor locale, de la un an la altul, în perioada 2014-2018 a fost foarte fluctuantă,

15

înregistrându-se atât perioade de scădere (de peste 30% în 2015 față de 2014 și în 2018 față de

2017), cât și perioade de creșteri semnificative (de peste 100% în perioada 2016 față de 2015 și,

respectiv, în 2017 față de 2016).

Capitolul final, intitulat „Fundamentarea și execuția bugetară în instituțiile publice.

Posibilități de optimizare a veniturilor și cheltuielilor”, tratează, gradual, fundamentarea

proiectului de buget – partea de venituri și cheltuieli, execuția bugetară a acestora în cadrul

primăriei municipiului Galați în perioada 2014-2018. După prezentarea generală și caracterizarea

economică a municipiului Galați, capitolul cuprinde prezentarea principalilor indicatori

economico-financiari înregistrați de Unitatea Administrativ-Teritorială Galați, precum și analiza

cheltuielilor și veniturilor bugetare ale municipiului Galați, pentru perioada 2014-2018, atât pe

baza informațiilor furnizate de situațiile financiare anuale, cât și pe baza execuției bugetare

aferente fiecărui an în parte.

Galaţiul este situat în regiunea de Sud Est, fiind al 8-lea oraş din ţară ca număr de

locuitori. Este situat la graniţa cu Republica Moldova.

Administraţia publică locală în municipiul Galaţi este organizată şi funcţionează în

temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii

autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea

problemelor locale de interes deosebit.

Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi Primarul, ca autoritate executivă, sunt

autorităţile administraţiei publice din municipiul Galaţi.

Scopul unității administrativ-teritoriale este să asigure autonomia locală, iar în acest scop,

autoritățile administrației publice locale au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe

locale, să elaboreze și să aprobe bugetul local al municipiului, în condițiile legii. Impozitele și

taxele locale sunt surse permanente ale bugetului local și sunt în totalitate sub controlul

administrației publice locale, conform prevederilor legale în vigoare. Acestea reprezintă

contribuția populației la alimentarea bugetului local al comunității, contribuție care este în

strânsă dependență cu veniturile proprii pe cap de locuitor și cu gradul de dezvoltare economică

a unității administrativ-teritoriale. De acești factori trebuie ținut cont la fundamentarea bugetului

propriu.

Cheltuielile efective la U.A.T. Galați, conform conturilor de execuție au reprezentat, în

medie, cca. 97,57% din totalul cheltuielilor înregistrare în perioada 2014-2018. Acestea au

înregistrat un trend crescător în perioada 2014-2017, după care au scăzut brusc cu 19,92% în

2018 față de anul anterior.

16

În totalul plăților, cele aferente cheltuielilor de personal înregistrează ponderi de peste

33% în perioada 2014-2017, scăzând brusc, cu 22,22% în 2018, când au reprezentat doar 18,3%

din totalul plăților efectuate.

Din punct de vedere al secțiunilor bugetare, cele aferente secțiunii de funcționare au cea

mai mare pondere, de peste 80% în fiecare an, crescând pe ansamblul perioadei de la 85,1% în

2014 până la 90,10% în 2018.

Ponderea plăților aferente secțiunii de dezvoltare, deși a crescut cu 4,5% în 2015 față de

2014, a scăzut ulterior an de an, ajungând la 9,93% din totalul plăților efectuate în 2018.

Ponderea serviciului datoriei publice, deși a avut o evoluție fluctuantă în perioada

analizată, a crescut pe ansamblul perioadei de la 4,48% în 2014 la 10,6% în anul 2018.

Un trend consecvent crescător a fost înregistrat de indicatorul gradul de autonomie

decizională care a crescut cu 16,70% în 2018 față de anul de bază 2014.

Conform datelor din situațiile financiare anuale, veniturile totale ale UAT Municipiul

Galați au cunoscut o evoluție crescătoare în perioada 2014-2017, în anul 2017 veniturile totale

fiind cu 98.138.601 lei mai mari față de anul de referință 2014 (crescând deci cu 13,95%), pe

seama creșterii veniturilor operaționale. Anul 2018 s-a remarcat cu o scădere bruscă a veniturilor

totale cu 8,10% față de anul anterior, în valoare absolută scădere fiind de 64.982.044 lei.

Reprezentând elementul principal din cadrul veniturilor totale, veniturile operaționale au

crescut în perioada 2014-2017, cu cca. 13,67%, scăzând ulterior, în 2018, cu 7,67%, în sumă

absolută scăderea fiind de 61.036.292 lei.

Veniturile operaționale sunt constituite, în mare parte, de impozite, taxe, contribuții și alte

venituri ale bugetelor. Acestea au crescut în perioada 2014-2017, dar au scăzut brusc, cu

150.402.093 lei în 2018, astfel încât, anul 2018 a înregistrat o scădere a veniturilor din impozite

și taxe cu 83.586.873 lei față de anul de bază, 2014, reprezentând o scădere de 18,82% în 2018

față de 2014.

Pe locul II, ca pondere medie în cadrul veniturilor operaționale, se află veniturile din

activități economice, care au înregistrat un trend crescător, cu cca. 133,65% în anul 2018 față de

anul 2014.

Încasările efectiv realizate au avut o pondere medie de 90,13% în totalul prevederilor

bugetare definitive și, respectiv, de doar 74,58% în totalul drepturilor constatate înregistrate,

ambele ponderi având un trend în scădere în perioada analizată.

Ponderea medie a încasărilor realizate în prevederile bugetare definitive de 91,73%, a fost

similară cu ponderea medie în totalul drepturilor constatate de 91,71%, în timpul perioadei fiind

diferențe mici pe fiecare an în parte (min. 0,34% în 2016 și max. de 7,56 în 2015).

17

Constatăm că gradul de realizare a veniturilor a fost peste 84% în fiecare an, evoluția

fiind fluctuantă, dar în scădere pe ansamblul perioadei, diminuându-se de la 96,7% în 2014 la

84,5% în 2018.

Trend descrescător a înregistrat și gradul de realizare a veniturilor proprii, care a scăzut

de la 99,10% în anul 2014 tocmai la 81% în anul 2018.

În urma analizei modului în care au fost fundamentate și executate cheltuielile primăriei

municipiului Galați și a instituțiilor bugetare subordonate Consiliului Local am venit cu o serie

de propuneri care vizează optimizarea acestui proces. În acest demers am beneficiat de indicațiile

primite de la conducătorul științific al tezei de doctorat, inclusiv a comisiei de îndrumare și, în

bună măsură, de experiența acumulată în cei peste douăzeci de ani de activitate neîntreruptă în

acest domeniu. Optimizarea a fost efectuată folosind ca punct de pornire metodele moderne deja

cunoscute de dimensionare a veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum: metoda de planificare,

programare și bugetizare, metoda numită baza bugetară zero și metoda raționalizării opțiunilor

bugetare.

Pornind de la metodele de optimizare posibile, am propus, în partea finală a cercetării,

câteva soluții efective de optimizare a veniturilor și cheltuielilor bugetare, ținând cont de o serie

de criterii stabilite în mod realist (costuri minime, realizări maxime etc.). Dintre acestea

menționăm:

la capitolul 51.02 „Autorități Publice și Acțiuni Externe” se înregistrează cheltuielile

activității proprii a Primăriei Municipiului Galați. Cu privire la contractele de servicii care s-au

încheiat constatăm că unele sunt ineficiente. Un exemplu ar fi contractul de servicii juridice. În

cadrul instituției există personal angajat cu atribuții în acest sens. Față de această situație,

propunem ca astfel de contracte să nu mai fie încheiate.

la același capitol un alt contract ar fi cel cu serviciile de pază care ar putea fi

eliminat. Față de acestă situație propunem ca serviciile de pază să fie realizate de Poliția Locală

Galați, instituție finanțată din bugetul local.

la capitolul 65.02 „Învățământ”, cu privire la reducerea cheltuielilor de întreținere la

instituțiile de învățământ preuniversitar de stat propunem inventarierea spațiilor în care acestea

își desfășoară activitatea. După o atentă analiză a modului de utilizare a acestor spații propunem

schimbarea destinațiilor, estimând astfel o reducere a cheltuielilor de aproximativ 20%.

la același capitol cu privire la contractele cu serviciile informatice constatăm că

acestea sunt realizate cu diferite firme, instituțiile fiind obligate să lucreze pentru raportări în

mai multe programe pentru care se plătesc cheltuieli de mentenanță. Față de această situație

18

propunem ca aceste programe să fie gestionate de către Primărie pentru toate instituțiile din

subordine, astfel realizându-se o reducere semnificativă a cheltuielilor cu serviciile informatice.

la același capitol s-a constatat că la fiecare patru ani, iar uneori chiar anual, directorii

instituțiilor de învățământ se schimbă. De fiecare dată persoanele noi solicită și primesc

telefoane de serviciu, tablete, laptop, abonamente telefonice și încheie contracte cu diferite

firme, situație în care pe abonamente sunt incluse contravaloarea în rate a acestor achiziții.

Astfel o instituție de învățământ ajunge să plătească la patru, cinci firme abonamente telefonice,

internet și să achiziționeze bunuri care sunt însușite de aceștia. Față de această situație

propunem ca o astfel de practică să fie eliminată integral.

la același capitol cu privire la acreditarea sau evaluarea procesului de învățământ se

constată că aceasta este o cheltuială care se realizează din bugetele locale, deși acest serviciu se

realizează prin inspectoratele școlare și direcțiile de resort din Ministerul Educației. Față de

acestă situație propunem ca aceste costuri să fie suportate din bugetul Ministerului Educației,

prin inspectoratele școlare.

la același capitol cu privire la contractarea serviciilor de pază la instituțiile de

învățământ constatăm că acestea sunt asigurate cu diferite firme de pază cu tarife ridicate.

Propunem ca aceste servicii să se realizeze pe bază de protocol încheiat între instituțiile de

învățământ și Poliția Locală, obținându-se astfel o reducere a acestor cheltuieli.

la capitolul 68.02 ”Asigurări și Asistență Socială” s-au realizat două centre pentru

tinerii de 18 ani care provin din centrele de plasament din Municipiul Galați pentru integrarea

lor în societate. Acest proiect prevedea ca acești tineri să fie gazduiți până la vârsta de 30 de ani,

timp în care trebuie să se angajeze și să se integreze în societate. În realitate acești tineri sunt

ținuți în aceste centre permanent pe banii municipiului, fără să plătească nimic. Față de această

situație propunem ca Unitatea Administrativ-Teritorială Galați să încheie contracte de

colaborare cu unele societăți comerciale care să școlarizeze și să angajeze acești tineri prin

acordarea unor facilități fiscale. Astfel acești tineri vor putea pleca din centre și să se integreze

în societate sau își pot plăti cheltuielile, iar Primăria ar reduce aceste costuri.

pentru optimizarea fundamentării execuției constatăm că Unitatea Administrativ-

Teritorială Galați plătește drepturi salariale asistenților persoanelor cu handicap, sume ce sunt

asigurate în proportie 90% din sume defalcate din TVA pentru această categorie. În urma

modificărilor legislative și a codului fiscal s-a introdus o taxă - Sume aferente persoanelor cu

handicap neîncadrate care se calculează la numărul de personal angajat proporțional cu numărul

de persoane cu handicap încadrate.

19

Față de acestă situație, propunem ca acestă cheltuială să fie acoperită în totalitate din

fonduri bugetului de stat, sau să fie exceptate de la plată, fiind vorba efectiv de asistenții

persoanelor cu handicap.

la capitolul 67.02 ”Cultură, Recreere și Religie” pentru Optimizarea fundamentării și

execuției bugetare o atenție deosebită a fost acordată acțiunilor socio -culturale cum ar fi

spectacolele, manifestațiile stradale. O asemenea practică a însemnat uneori în special, în

condițiile crizei financiare și a lipsei resurselor, aplicarea neinspirată a devizei “pâine și circ”,

prin risipirea banilor publici.

Față de cele sesizate propunem ca aceste acțiuni să fie realizate integral din sponsorizării

și donații din sectorul privat. Astfel, banii publici pot fi redirecționați în alte sectoare, acoperind

alte nevoi sociale reale, prioritare.

cu privire la cheltuielile de întreținere a bazelor sportive constatăm că s-a înființat

Fundația Sportul Gălățean, cu o cotizație anuală de la Primăria Galați în sumă de 1.300 mii lei,

având în administrare bazele sportive, iar cheltuielile cu întreținerea, sunt suportate în

continuare de Unitatea Administrativ-Teritorială Galați. Menționăm că actualmente, veniturile

obținute în urma închirierilor bazelor sportive sunt încasate de fundație, ceea ce nu este corect și

nici echitabil.

Față de acestă situație propunem ca toate cheltuielile de întreținere să fie suportate de

fundație, iar Primăria să aibă în sarcină o singură cheltuială, respectiv cotizația anuală.

cu privire la activitatea teatrului muzical din subordinea Consiliului Local cu un

buget de aproximativ 10.300 mii lei pe an din transferuri de la bugetul local și venituri realizate

din încasarea bilete în sumă de aproximativ 280 mii lei. S-a pus mereu problema acestei

instituții care are un buget atât de mare și care nu realizează venituri proprii. Cheltuielile pentru

realizarea diferitelor piese de operă și operetă sunt foarte mari, iar în final nu atrag publicul.

Pentru optimizarea cheltuielilor, considerăm necesară prezentarea de spectacole de

revistă, spectacole pentru copii la care să fie invitați actori din țară și străinătate, care au o bună

reputație și priză la public. De asemenea, la realizarea spectacolelor propunem atragerea de

sponsorizări, donații de la diferite firme din sectorul privat.

Cu privire la aceeași activitate, putem menționa și faptul că, uneori, actorii antrenați în

diverse activități artistice, e adevărat în interes public, consumă resursele publice bugetare în

mod, cumva repetat. Pe de o parte ei sunt plătiți ca angajați ai instituțiilor respective, dar în

același timp, încasează drept de autor, regizor, scenograf etc., prin intermediul unei organizații

non profit din subordinea primăriei. Sursa sumelor respective este una și aceeași, bugetul local.

20

la capitolul 81.02 „Combustibil și Energie” constăm că Primăria a acordat ajutoare

sociale în sumă de 3.000 lei pentru fiecare familie cu venituri mici în vederea asigurării sursei de

căldură pe perioada sezonului rece. Această măsură s-a aprobat în momentul în care singura

societate de distribuire a agentului termic a intrat în faliment în urma datoriilor acumulate pe

parcursul anilor.

Față de această situație propunem ca Unitatea Administrativ-Teritorială Galați să nu mai

acorde resurse financiare sub formă de subvenții pentru acoperirea pierderilor la această

societate.

La capitolele cu privire la cheltuielile de investiții efectuate de Unitatea

Administrativ-Teritorială Galați finanțate din bugetul local, constatăm că instituția a

contractat credite de la instituțiile bancare interne și externe în vederea realizării unor obiective

de investiții. Astfel o parte din lucrări au fost transferate de la bugetul local la bugetul creditelor

interne și externe.

Față de această situație propunem ca toate lucrările de investiții aprobate să fie transferate

pe bugetul de credit intern și extern.

la capitolul 66.02 ”Sănătate” constatăm că Serviciul de Asistență Medicală din

subordinea municipiului Galați nu poate să acorde voucherele de vacanță personalului medical

din subordine, întrucât nu a primit finanțare de la Ministerul Sănătății prin bugetele locale.

Față de această situație propunem ca Unitatea Administrativ-Teritorială Galați să acorde

voucherele personalului medical, numai în momentul primirii finanțării.

În mod firesc, soluțiile formulate chiar pe baza unei îndelungate experiențe practice

acumulate, în peste 20 de ani de activitate, lasă loc unor cercetări viitoare în domeniu.

Concluzii şi contribuţii proprii

Înainte de prezentarea în sinteză a concluziilor și contribuțiilor aduse prin teza de

doctorat, dorim să subliniem un adevăr fundamental pentru orice activitate care gestionează

resurse financiare. Acesta este “universul economic” unde rolul contabilității devine implicit.

Economia în general nu poate fi concepută în afara umanului, a socialului, având un rol hotărâtor

în dezvoltarea și progresul oricărei societăți.

Cercetarea domeniului economic a devenit prioritară deoarece ea trebuie să ofere soluții

unor probleme globale, stringente. Experiența și intuiția nu mai sunt suficiente astăzi într-o lume

aflată în continuă schimbare. Mediul social economic, unde se produc și se consumă resursele

financiare, se află în continuă “mișcare”. Ceea ce a fost valabil “ieri” poate fi depășit “mâine”.

Situațiile sunt adeseori diferite și asimetrice. Sunt necesare mereu acțiuni corective asupra

21

modului de gestionare, conducere și administrare. La orice nivel s-ar afla, managerul gestionează

de fapt domeniul său de responsabilitate, declanșând acțiuni în scopul obținerii unui efect maxim

cu un efort minim, în timp ce gestiunea menține echilibrul. Economistul competent trebuie să

definească strategia obținerii acestui echilibru maxim cu un efort minim, evident pentru o

perioadă limitată.

Arta profesionistului adevărat este de a percepe, dacă se poate anticipat, momentul în care

echilibrul riscă să fie depășit. El trebuie să cuantifice mărimea “prețului” plătit pentru realizarea

obiectivului propus. De fapt, în ultimă instanță, toate eforturile și acțiunile întreprinse pe plan

economic au o trăsătură comună: pot fi exprimate în etalon monetar, ceea ce înseamnă implicit

intervenția directă a contabilității.

Literatura de specialitate a confirmat faptul că în activitatea economică, respectiv în

sistemul informațional economic, contabilitatea constituie principalul instrument decizional,

deoarece:

consemnează în mod integrat, analitic și complet, mijloacele și resursele unei

gestiuni economice, sub aspectul mărimii, poziției, structurii și destinației lor;

parametrii obiectiv pe care agentul economic tinde să-i realizeze (cost, profit,

cifră de afaceri, solvabilitate) sunt consemnați în dinamica lor internă de către

contabilitate;

activitatea economică urmărește optimizarea unor relații de echilibru valoric

între efort și efect, venituri și cheltuieli, mijloace și resurse. Ținerea sub control a

acestor relații implică utilizarea obligatorie a contabilității;

legitimitatea conducerii și a competenței manageriale este realizată prin cifrele

contabilității;

cea mai mare parte a informațiilor economice din mediul instituției, cca. 47%,

sunt de natură contabilă.

Procesele manageriale din economie se fundamentează pe sistemul informațional

economic, iar, în cadrul acestora, informația contabilă joacă un rol esențial.

În concluzie, contabilitatea reprezintă o componentă esențială a sistemului informațional

economic, orientate spre cunoașterea și gestiunea valorilor economice separate patrimonial. În

această calitate, ea operează cu un sistem de mijloace și procedee interdependente, care privesc

starea și mișcarea averii, inclusiv rezultatele acestor modificări. Pe plan teoretic, contabilitatea

dispune de concepte, principii și legități care guvernează domeniul cercetat. Prin ele este posibilă

pătrunderea în esența fenomenelor și proceselor economice, explicarea conexiunilor și

interdependențelor dintre acestea, și ceea ce este cel mai important, influențarea lor viitoare.

22

În urma documentării întreprinse pe tema tezei de doctorat și a experienței dobândite în

cei peste douăzeci de ani de activitate în acest sector, am reușit să realizăm această cercetare cu

privire la „Rolul contabilității în fundamentarea și execuția bugetului de venituri și cheltuieli

în instituțiile publice. Abordare financiar-contabilă”.

Având în vedere problemele generate de finanțarea unor numeroase și substanțiale

cheltuieli, Unitatea Administrativ-Teritorială Galați, ca orice comunitate locală, este nevoită să-și

analizeze politica de venituri pe care o aplică, în așa fel încât impozitele locale (sursa principală

a veniturilor) să îndeplinească cel puțin următorele premise:

să genereze un venit semnificativ;

să fie social acceptabile;

să fie concepute astfel încât costurile de colectare să fie cât mai scăzute;

să respecte principiul echității;

să nu distorsioneze activitatea economică;

să fie corelate cu capacitatea de plată a contribuabilului;

să culeagă permanent informații privind veniturile și utilizarea lor, inclusiv asupra

veniturilor obținute de alte administrații locale;

să stabilească un program specializat și agresiv de recuperare a sumelor datorate;

să efectueze o analiză atentă a taxelor și tarifelor, pentru a determina gradul în

care costurile fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri.

De asemenea, în urma documentării întreprinse am ajuns la concluzia că fundamentarea

şi întocmirea unui buget de venituri şi cheltuieli nu constituie numai un proces complex de

previziuni de resurse şi cheltuieli, unde trebuie respectate, în primul rând, reglementările

legislative, ci pur şi simplu, trebuie avute în vedere atât nevoile, cât şi problemele comunităţi în

cauză.

Tocmai de aceea, scopul și obiectivele tezei au fost orientate în mod prioritar spre

aprofundarea și ameliorarea bazelor teoretice, conceptuale, inclusiv a normelor de reglementare,

respectiv, dezvoltarea și optimizarea metodologiei de analiză a bugetului de venituri și cheltuieli.

Apreciem că prin cercetarea ştiinţifică a temei au fost aduse contribuții în următoarele

direcții:

aprofundarea şi nuanțarea mai adecvată a unor concepte, tehnici și proceduri utilizate

în acest domeniu;

fundamentarea unor criterii de clasificare a activităţilor generatoare de fluxuri;

stabilirea unor delimitări concrete referitoare la transpunerea contabilă a operațiunilor

generatoare de venituri și cheltuieli în cazul instituțiilor publice;

23

elucidarea şi soluţionarea problemelor aferente analizei şi evaluării bugetului de

venituri și cheltuieli în cazul instituțiilor publice, cu identificarea conceptelor şi

principiilor contabile fundamentale şi adecvarea modului de aplicare a acestora.

Tratarea temei a impus o cercetare multidisciplinară care conține elemente de

contabilitate, finanțe, fiscalitate, management și statistică.

Investigarea temei s-a înscris în universul faptelor și evenimentelor economice, care au în

mod implicit un caracter istoric. Asemenea context ne-a obligat să folosim metodele logic și

istoric în cunoașterea economică.

În mod firesc, în cercetarea noastră am folosit drept procedee metodologice importante,

respectiv analiza și sinteza.

În teză am abordat de asemenea, detaliat, modul în care are loc fundamentarea și

execuția bugetară, inclusiv posibilitățile de îmbunătățire ale acestui demers.

Potrivit reglementării menționate, "instituțiile publice" reprezintă denumirea generică ce

include Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerele, celelalte organe de specialitate ale

administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile

din subordinea acestora, indiferent de modul de finanțare al lor. Instituțiile publice, în sensul

Legii 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare,

cuprind "autoritățile unităților administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice

de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității

acestora".

Contabilitatea în cadrul instituțiilor publice se conduce conform Ordinului ministrului

finanțelor publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea

și conducerea contabilității instituțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare, Planul

de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia.

Instituțiile publice au obligația să folosească formularele care sunt stabilite prin norme

metodologice de ministerul de finanțe.

Documentele care privesc operațiuni asupra cărora este obligatorie exercitarea controlului

financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia, de către

compartimentele de specialitate care inițiază operațiunea.

Resursele financiare publice se constituie și se gestionează printr-un sistem de bugete, și

anume: bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului

și bugetele altor instituții publice cu caracter autonom, în condițiile asigurării echilibrului

financiar.

24

Dacă cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la

bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele

fondurilor speciale, cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin

intermediul instituțiilor publice (aparat de stat, instituțiile social-culturale, armată, ordine internă

și siguranță națională etc.) care se acoperă fie de la buget (pe plan central sau local), fie din

bugetele proprii ale instituțiilor, pe seama veniturilor obținute de acestea și lăsate la dispoziția lor

potrivit legii.

Recunoașterea cheltuielilor respectă convenția contabilității de angajamente care

consideră că efectele evenimentelor și tranzacțiilor sunt considerate atunci când acestea se

produc și nu pe măsura încasării sau plății numerarului.

Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor între verigile componente ale sistemului bugetar,

în fiecare stat, se face în funcţie de modul în care au fost delimitate atribuţiile între aparatul de

stat central şi cel local.

Bugetele locale reprezintă adevărate instrumente de planificare şi conducere a activităţii

financiare la nivel local, fiind întocmite ca bugete autonome.

Bugetele locale sunt alimentate cu venituri proprii (venituri din impozite şi taxe locale –

impozitul pe profitul regiilor autonome din subordinea consiliilor locale și/sau județene,

impozitul și taxa pe clădiri, impozitul și taxa pe teren, impozitul asupra mijloacelor de transport,

impozitul pe spectacole, o cotă defalcată din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat - şi

venituri cu destinaţie specială) şi cu mijloace de echilibrare de la bugetul de stat sub formă de

subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete sau sub forma cotelor şi sumelor

defalcate din impozitul pe venit şi sumelor defalcate din T.V.A.

Respectarea principiului realităţii în practica bugetară presupune dimensionarea

veniturilor şi a cheltuielilor înscrise în bugetul de stat astfel încât statul să nu aibă dificultăţi

financiare în cursul anului după aprobarea bugetului, în condiţii considerate normale din punct

de vedere economico-financiar.

Autoritățile administrației publice locale au responsabilități în procesul bugetar pentru

elaborarea și aprobarea bugetelor locale în condiții de echilibru bugetar, precum și în stabilirea,

constatarea, controlul, urmărirea, și încasarea impozitelor și taxelor locale.

În urma documentării întreprinse și a experienței profesionale acumulate, am constatat

faptul că veniturile bugetului general consolidat au ocupat, în medie, 31,06% din PIB pe

perioada analizată, în vreme ce ponderea medie a cheltuielilor în PIB a fost de 33,38% (depășind

cu 2,32% ponderea medie a veniturilor).

25

În cazul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale indicele mediu de

creștere a cheltuielilor totale a devansat creșterea veniturilor, în medie cu 1,22%.

Datoria administrației publice locale a înregistrat un trend ușor de scădere, respectiv, a

scăzut cu 10,28% în 2018 față de 2014, în sume absolute trecând de la 16.140,20 mil. lei în 2014

la 14.421,70 lei în 2018. Ponderea medie a datoriei administrației publice locale în totalul

datoriei publice a fost de doar 5,35%.

Am observat, de asemenea, că arieratele rămân o problemă sensibilă în economia

românească și în primul rând principalul obstacol în promovarea reformei economice, prin

menținerea unei presiuni constante asupra cererii agregate, inflației şi contului curent.

Dinamica modificării procentuale a arieratelor, atât la nivel de ansamblu, cât și la nivelul

bugetelor locale, de la un an la altul, în perioada 2014-2018 a fost foarte fluctuantă,

înregistrându-se atât perioade de scădere (de peste 30% în 2015 față de 2014 și în 2018 față de

2017), cât și perioade de creșteri semnificative (de peste 100% în perioada 2016 față de 2015 și,

respectiv, în 2017 față de 2016).

Din informațiile prezentate, reiese că Unitatea Administrativ-Teritorială Galați, a reușit să

realizeze în perioada analizată o anumită stabilitate financiară, care i-a asigurat continuitatea

activității desfășurate, depășind gradul de 90% de încasare a veniturilor, în fiecare an.

Constatăm că datoriile totale ale Primăriei Galați au înregistrat o pondere redusă în totalul

pasivului, în perioada analizată, crescând ușor de la 9,51% în 2014 la 13,10% în anul 2018.

În perioada analizată, Unitatea Administrativ-Teritorială Galați a avut o lichiditate

generală buna, indicatorul fiind supraunitar. Trendul însă este în scădere, de la 2,22 în 2014 la

1,16 în 2018.

Cheltuielile efective, conform conturilor de execuție, au reprezentat, în medie, cca.

97,57% din totalul cheltuielilor înregistrate în perioada 2014-2018. Acestea au înregistrat un

trend crescător în perioada 2014-2017, după care au scăzut brusc cu 19,92% în 2018 față de anul

anterior.

Conform datelor din bilanțurile anuale, veniturile totale ale UAT Municipiul Galați au

cunoscut o evoluție crescătoare în perioada 2014-2017, în anul 2017 veniturile totale fiind cu

98.138.601 lei mai mari față de anul de referință 2014 (crescând deci cu 13,95%), pe seama

creșterii veniturilor operaționale. Anul 2018 s-a remarcat cu o scădere bruscă a veniturilor totale

cu 8,10% față de anul anterior, în valoare absolută scădere fiind de 64.982.044 lei.

Ponderea medie a încasărilor realizate în prevederile bugetare definitive de 91,73%, a fost

similară cu ponderea medie în totalul drepturilor constatate de 91,71%, în timpul perioadei fiind

diferențe mici pe fiecare an în parte (min. 0,34% în 2016 și max. de 7,56 în 2015).

26

Pe parcursul cercetării am urmărit, așa cum era firesc, “Optimizarea fundamentării și a

execuției bugetare în Instituțiile Publice”, cu referire directă la Unitatea Administrativ-

Teritorială Galați.

Întrucât cercetarea noastră a urmărit în mod prioritar fundamentarea și execuția bugetului

de venituri și cheltuieli în instituțiile publice, inclusiv optimizarea lor, în partea finală a lucrării

am enunțat o serie de propuneri aderente la acest obiectiv. Dintre acestea menționăm doar

câteva:

instituția primăriei să nu mai încheie contracte în maniera celor utilizate la serviciile

juridice, adeseori de valori semnificative și ineficiente;

inventarierea spațiilor în care își desfășoară activitatea instituțiile de învățământ

preuniversitar și schimbarea destinațiilor, estimând astfel o reducere a cheltuielilor de

aproximativ 20%. Menționăm că pentru aceste spații costurile referitoare la utilități și

întreținere sunt stabilite la nivel standard, în timp ce în mod real, depășesc

semnificativ aceste valori;

programele informatice să fie gestionate de către Primărie pentru toate instituțiile din

subordine, astfel realizându-se o reducere importantă a cheltuielilor de această

natură;

costurile cu evaluarea procesului de învățământ să fie suportate din bugetul

Ministerului Educației, prin inspectoratele școlare;

serviciile de pază să se realizeze pe bază de protocol încheiat între instituțiile de

învățământ și Poliția Locală, obținându-se astfel o reducere a acestor cheltuieli.

Implementarea propunerilor menționate nu este simplă, dar necesară întrucât generează în

mod direct o reducere a cheltuielilor și o folosire mai eficientă a resurselor financiare. Sumele

rămase disponibile în urma aplicării acestor măsuri pot fi folosite în alte direcții, evident tot în

interes public, acolo unde există nevoi sociale reale.

Deși majoritatea opiniilor și soluțiilor formulate în teza de doctorat au la bază o

experiență practică dobândită în cei peste 20 ani de activitate, nu poate fi omis aportul esențial

pe care l-a avut conducătorul de doctorat printr-o îndrumare atentă și competentă a întregului

demers științific.

Dimensiunea intelectuală a cercetării economice este amprenta pe care o teză de doctorat

trebuie să o cultive în mod direct.

În fine, mă simt onorată să aduc pe aceasta cale mulțumirile mele prestigioasei instituții

de învățământ academic Universitatea “Alexandru I. Cuza” din Iași, cronologic prima

27

Universitate a României moderne, Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, inclusiv

membrilor comisiei de îndrumare și analiză a tezei de doctorat.

Suntem conștienți că, la fel în oricare alt domeniu, cercetarea noastră nu a răspuns

tuturor exigențelor și problemelor ridicate de tema atât de complexă și mereu actuală. Rămânem

disponibili pentru abordări viitoare care să completeze tot ceea ce s-a putut realiza până astăzi.

Bibliografie selectiva

I. Cărţi, studii, monografii

1) Achim, M.V. (2010), Analiză economico-financiară, Editura Risoprint, Cluj Napoca;

2) Alexandru, I. (2007), Administraţia publică. Teorii. Realităţi. Perspective, Editura

Lumina-Lex, București;

3) Andone, I., Georgescu, I., Toma, C. (2010), Cercetare avansată în contabilitate, Editura

Wolters Kluwer România, Bucureşti;

4) Andone, I., Georgescu, I., Toma, C., Solomon D.C. (2013), Metodologia şi etica

cercetării în contabilitate şi sisteme informaţionale, Editura Tehnopress, Iaşi;

5) Andone, I., Tabără, N. (2006), Contabilitate, Tehnologie şi Competitivitate, Editura

Academiei Române, Bucureşti;

6) Andone, I., Ţugui, Al. (1999), Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-

bănci şi marketing, Editura Economică, Bucureşti;

7) Avram, L., Mărginean, A., Pintican, V. (2010), Finanţe publice, Editura NAPOCA

STAR, Cluj-Napoca;

8) Bătrâncea I, Bătrâncea L, Borlea S. (2007), Analiza financiară a entității economice,

Editura Risoprint, Cluj Napoca;

9) Beaulieu, P.L. (1888), Traité de la Science des finances, Paris;

10) Belean P., Anghelache, G. (2005), Finanțele publice ale României, Ediția a doua

revizuită și adăugită, Editura Economică, București;

11) Belean, P., Anghelache, G., Risti, L., Gînguță, A. (2007), Bugetul public și Trezoreria

publică în România, Editura Economică, București;

12) Bidașcu C.G. (2007), Contabilitatea bugetară în contextul standardelor internaționale de

contabilitate pentru sectorul public, Editura ExPonto, Constanța;

13) Bogdan, A.M. (2008), Contabilitate. Baze şi proceduri, Editura Universitaria, Craiova;

28

14) Bordeianu, D. (2009), Analiza poziției financiare și a performanțelor întreprinderii,

Editura Tehnopress, Iași;

15) Brezeanu, P. (2009), Finanţe corporative vol. I-II, Editura C.H.Beck, Bucureşti;

16) Budugan, D., Georgescu, I., Păvăloaia, L. (2013), Bazele contabilităţii. Cadrul

conceptual şi aplicaţii, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;

17) Buglea, Al. (2011), Analiză economico-financiară, Editura Mirton, Timişoara;

18) Bunget, O. (2010), Audit financiar-contabil, Editura Mirton, Timișoara;

19) Bunget, O. (2010), Introducere în auditul financiar-contabil al situațiilor anuale, Editura

Universității de Vest, Timișoara;

20) Bușe, L., Siminică, M., Circiumaru, D., Simion, D. (2013), Analiza economico -

financiară, Editura Universitaria, Bucureşti;

21) Chițu, G., A., Tudorache, S., Șendroiu, C. (2005), Contabilitatea instituțiilor publice

după noul sistem contabil, Editura Irecson, București;

22) Colasse, B. (2009), Fundamentele contabilităţii, traducere Tabără N., Editura

TipoMoldova, Iaşi;

23) Colasse, B. (2011), Introducere în contabilitate, Traducere Tabără N. Editura

TipoMoldova, Iaşi;

24) Colasse, B. (sous la direction) (2009), Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle de

Gestion et Audit, 2ème édition, Economica, Paris;

25) Dinu, Ghe. (2012), Finanțele instituțiilor publice, Editura Bibliotheca, Târgoviște;

26) Drăcea, M., Mitu, N.E. (2012), Buget și trezorerie publică, Editura Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca;

27) Drehuță, E. (coord.), Neamțu, Ghe., Voicu, E. (2000), Bugetul public și contabilitatea

unităților bugetare, Ediția a III-a actualizată, Editura Agora, Bacău;

28) Gaston, J. (1992), Cours de science des finances et des legislation financiere francaise,

IV-eme, Paris;

29) Gherghina, S. (2013), Drept financiar public. Datoria publică. Finanțarea instituțiilor

publice, Editura C.H. Beck, București;

30) Gisberto, A., Nișulescu-Asharafzadeh, I. (2017), Contabilitatea în instituțiile publice,

Editura ASE, București;

31) Horomnea, E. (2001), Tratat de contabilitate, vol. I, Editura Sedcom Libris, Iași;

32) Horomnea, E. (2013), Fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii. Doctrină. Concepte.

Lexicon, Editura TipoMoldova, Iaşi;

29

33) Horomnea, E. (2014), Audit financiar. Concepte. Standarde. Norme, Ediția a IV-a

revizuită și adăugită, Editura TipoMoldova, Iaşi;

34) Horomnea, E. (2014), Normalizare și comunicare în contabilitate, Editura TipoMoldova,

Iași;

35) Horomnea, E. (2017), Dimensiuni științifice, sociale și spirituale în contabilitate. Geneză,

doctrină, normalizare, decizii, Ediția a III, revizuită și actualizată, Editura TipoMoldova,

Iași;

36) Horomnea, E. (coordonator), Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, L., Rusu,

A. (2017), Introducere în contabilitate. Concepte şi aplicaţii, Ediţia a IV-a, Editura

TipoMoldova, Iaşi;

37) Hristea, A.M. (2013), Analiza economică şi financiară a activităţii firmei. De la intuiţie

la ştiinţă, vol. 1-2, Editura Economică, Bucureşti;

38) Hristea, A.M. (2013), Analiza economică și financiară a activității întreprinderii. De la

intuiție la știință, vol. 2, Editura Economică, București;

39) Ionescu, L. (2007), Contabilitatea instituţiilor publice, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti;

40) Ionescu, L. (2016), Contabilitatea instituţiilor publice. Principii, proceduri, situaţii

financiare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;

41) Ionescu, L. (2017), Contabilitatea instituţiilor publice. Principii, proceduri, situaţii

financiare, Ediția II-a revizuită şi adăugită, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti;

42) Ionescu, L. (coordonator) (2008), Contabilitate publică, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti;

43) Istrate, C. (2016), Contabilitate și raportări financiare individuale și consolidate, Editura

Polirom, Iași;

44) Istrate, C. (2016), Contabilitatea nu-i doar pentru contabili! Cum să transformi balanța

și bilanțul în instrumente prietenoase, Editura Evrika Publishing, București;

45) Jemna, D.V. (2017), Econometrie cu aplicații în R, Ediția a IV-a revăzută și adăugită,

Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași;

46) Macarie, F.C. (2015), Contabilitatea instituțiilor bugetare, Editura Accent, Cluj-Napoca;

47) Manea M.D. (2010), Contabilitatea instituțiilor publice, Editia a II-a, Editura CH Beck,

Bucuresti;

48) Mardiros D.N., Georgescu I., Betianu L., (2009), Calitate în contabilitatea instituțiilor

publice, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași;

30

49) Matei L., Anghelescu, St. (2009), Dezvoltarea locală. Concepte şi mecanisme, Bucureşti,

Economică;

50) Matei, Ghe., Drăcea, R., Drăcea, M., Mitu, N.E. (2013), Finanțe publice. Teorie, grille,

aplicații, Editura Universitaria, Craiova;

51) Mihalcea, L., Radu, R., Munteanu, P. (2007), Finanțe publice, Editura Didactică și

Pedagogică, București;

52) Mironiuc, M. (2006), Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice şi

aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi;

53) Mironiuc, M. (2009), Analiză economico-financiară. Performanţă. Poziţie financiară.

Risc., Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;

54) Mironiuc, M. (2009), Fundamentele ştiinţifice ale gestiunii financiar-contabile a firmei,

Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;

55) Mironiuc, M. (2018), Fundamentele științifice ale gestiunii financiar-contabile a

întreprinderii, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;

56) Mladen, L., Manolescu, Gh. (2007), Buget şi trezorerie publică, Editura Fundaţiei

„România de Mâine”, Bucureşti;

57) Moraru, D. (coord.), Nedelcu, M., Plăiașu, N., Stănescu, C., Șindilaru, R. (2008), Finanțe

publice și evaziune fiscală, Editura Economică, București;

58) Moșteanu, T. (coord.), Câmpeanu, E., Țâțu, L., Tudor, R., Panaite, A.I., Cataramă, D.,

Attila, G., Stoian, A., Brașoveanu, I., Miricescu, E. (2005), Finanțe publice. Note de curs

și aplicații pentru seminar, Editura Universitară, București;

59) Munteanu, V., Tilea, D.M., Bleotu, V., Zaharia D.L. (2014), Contabilitatea și raportarea

financiară la instituțiile publice, Ediția a 2-a, revizuită, Editura Universitară, București;

60) Mutașcu M.I. (2008), Finanțe publice, Editura Mirton, Timișoara;

61) Nastase, I. G. (2017), Buget și trezorerie publica, Editia a IV-a revizuita și

adaugita, Editura Pro Universitaria, București;

62) Nedelescu, M. (2008), Finanțe publice și evaziune fiscală, Editura Economică, București;

63) Niculescu, M. (2003), Diagnostic global strategic, Editura Economică, București;

64) Nuță, A.C., Nuță, F.M. (2013), Finanțe publice, Editura Universitară Danubius, Galați;

65) Peres, I., Bunget, O. C-tin, Popa, E., Dumitrescu, A. C-tin, (2008)

Control financiar, Editura Mirton, Timișoara;

66) Pereș, I. (coord.), Mateș, D., Caciuc, L., Iosif, A., Pereș, C., Imbrescu, C., Moraru, M.,

Domil, A., Dumitrescu, A., Cotleț, B., (2011), Bazele contabilității, Editura Mirton,

Timișoara;

31

67) Pereș, I., Bunget, O., Pereș C., (2004), Control financiar și expertiza contabilă, Editura

Mirton, Timișoara;

68) Petrescu, S. (2008), Analiza și diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ,

Editura CECCAR, București;

69) Petrescu, S. (2010), Analiză și diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ,

Editura CECCAR, București;

70) Petrescu, S. (2012), Performanță și risc în afaceri. Concepte-Metode-Aplicații, Editura

Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;

71) Pitulice, C., Glăvan, M. (2007), Contabilitatea instituțiilor publice din România, Editura

Contaplus, Ploiești;

72) Ristea L., Trandafir A., (2005), Finanţe publice - între teorie şi practică, Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;

73) Ristea L., Trandafir A., (2006), Introducere în știința finanțelor publice. Aplicaţii şi

soluţii, Editura Muntenia, Constanţa;

74) Ristea, M., Dumitru C.G. (2005), Contabilitate aprofundată, Editura Universitară,

București;

75) Ristea, M., Olimid, L., Calu, D.A. (2006), Sisteme contabile comparate, CECCAR,

Bucureşti;

76) Robu, I.-B. (2014), Riscul de fraudă în auditul financiar, Editura Economică, București;

77) Robu, V., Anghel, I., Şerban, E.-C. (2014), Analiza economico-financiară a firmei,

Editura Economică, Bucureşti;

78) Roman, C-tin. (2006), Gestiunea financiară a instituțiilor publice. Contabilitatea

instituțiilor publice, Ediția a doua revizuită și adăugită, Editura Economică;

79) Săvoiu, Gh. (2013), Modelarea economico-financiară: gândirea econometrică aplicată

în domeniul financiar, Editura Universitară, Bucureşti;

80) Solomon C. (2010), Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico-financiare

a întreprinderilor comerciale, Editura AlmaMater, Bacău;

81) Spătaru, L. (2014), Analiza financiară, Editura Eftimie Murgu, Reşiţa;

82) Ștefănescu, R. (2005), Finanțe publice, Universitatea “Dunărea de Jos” Galați;

83) Tabără, N. (2015), Sisteme contabile comparate, Ediţia a III, revizuită şi adăugită,

Editura TipoMoldova, Iaşi;

84) Tabără, N., Briciu, S. (2012), Actualităţi şi perspective în contabilitate şi control de

gestiune, Editura TipoMoldova, Iaşi;

32

85) Tabără, N., Horomnea, E., Mircea, M.C. (2010), Contabilitate internaţională, Ediţia a II-

a, Editura TipoMoldova, Iaşi;

86) Tatiana, M. (2004), Buget şi trezorerie publică, Ed. Universitară Bucureşti;

87) Tenovici, C. O. (2008), Contabilitatea institutiilor publice, Editura Independența

Economică, Pitești;

88) Teodorescu, C.D. (2015), Finante. Teste și aplicații, Editura Pro Universitaria, București;

89) Toma, C. (2012), Managementul contabilității financiare, Editura TipoMoldova, Iași;

90) Toma, C. (2018), Contabilitate financiară, Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura

TipoMoldova, Iași;

91) Toma, C. (2018), Managementul contabilității românești, Editura TipoMoldova, Iași;

92) Toma, M. (2007), Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi, Editura

CECCAR, Bucureşti;

93) Trandafir A., (2014), Finanțe publice, Editura FRM, București;

94) Văcărel I., (2007), Finanţe publice, Ediţia a VI-a, Editura Didactică şi pedagogică,

Bucureşti;

95) Văcărel, I. coord. (2003), Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București;

96) Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N. (coordonatori), (2005), Analiză economico -

financiară, Ediţia a doua revizuită şi adăugită, Editura Economică, Bucureşti;

97) Zoicaş-Ienciu, A. (2014), Management financiar: teorie, exemple, aplicaţii, Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

II. Articole

98) Bizon, M. (2013), Modernizarea legislației contabile europene prin publicarea directivei

unice referitoare la situațiile financiare anuale și consolidate, Revista Finanțe publice și

contabilitate nr. 9;

99) Horomnea E. (2013), Cultură și deontologie – repere în profesia contabilă și afaceri,

Revista Audit financiar, anul XI, nr. 100-4/2013;

100) Horomnea, E. (2000), Contabilitatea, premisă și consecință a dezvoltării economico-

sociale, Revista de Finanțe, Credit, Contabilitate nr. 2/2000;

101) Horomnea, E., Dicu, R. (2009), Auditul financiar, între nevoia de aplicare a

raționamentului profesional și certitudinea imaginii fidele. Validarea informației

financiar contabile în contextual dezvoltării durabile;

33

102) IASB (2013), Manualul de Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul

Public - VOL. I și II, Editura CECCAR, Bucureşti;

103) Jaliu, D. (2009), Finanţarea elaborării strategiilor de dezvoltare locală, Economie şi

administraţie locală, vol. 14, nr. 2;

104) Manea, M. D. (2013), Contabilitatea Institutiilor Publice, Ediția 2, Editura: C.H.

BECK, București;

105) Nicolăescu, C., Pântea M.F. (2009), Rolul contabilității în comunicarea financiară,

Revista Contabilitate, expertiză și auditul afacerilor;

106) Tabără N., Dicu R.M. (2011), Indicatori de performanță în contextual reglementărilor

contabile internaționale, Danubius Internațional Centre, Galați;

III. Resurse Internet

107) ***, Defalcare pe subsectorul administrației publice,

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php?title=Structure_of_government_debt#Breakdown_by_subsector_of_

general_government;

108) Andronic, M. L., Features of the Regional Development and Decentralization in

Romania. A Comparative Analysis of the Regions of Romania, http://stec.univ-

ovidius.ro/html/anale/ENG/cuprins%20rezumate/volum2012p1.pdf;

109) Bechiș, L. (2012), Gestiunea resurselor angajate în susținerea acțiunilor publice în

unitățile integrate în regiunea de Nord-Vest a României, Teză de doctorat – rezumat,

https://ro.scribd.com/doc/243438709/Bechis-Liviu-Rez-Ro;

110) Biroul de Audit Intern al Municipiului Galați, Carta auditului intern,

https://www.primariagalati.ro/portal/act/audit/carta_audit.pdf;

111) Camera de conturi Galați, Raport privind finanțele publice locale pe anul 2017,

http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rapoarte_Locale_2017/GALATI/Raport.pdf;

112) Coșerin, V. (2018), Dezvoltarea și perfecționarea managementului administrării locale

în condițiile europenizării, Teză de doctorat, Chișinău,

http://www.cnaa.md/files/theses/2018/54262/victor_coserin_thesis.pdf;

113) Crișan A.R. (2017), Armonizare contabilă în sectorul public în context european, Cluj

Napoca, http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/3974;

34

114) Dumitrescu, A. (2012), Îmbunătăţirea performanţei sectorului public prin întărirea

relaţiei dintre audit şi contabilitate, Economie teoretică şi aplicată, Volumul XIX (2012),

No. 11(576), http://store.ectap.ro/articole/798_ro.pdf;

115) Guvernul României (2019), Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021,

martie 2019, http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2019/strategie/SFB_2019-2021.pdf;

116) György, A., György, A. C., Optimizing local budget balancing in Romania,

http://anale.steconomiceuoradea.ro/volume/2011/n1/030.pdf;

117) Hușman, A.I. (2014), Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat,

Colecția de working paper ABC-UL LUMII FINANCIARE, WP nr. 2/2014,

http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC2_2014/lucrari/7.Husman%20Andrei-

Ionut_PAPER.pdf;

118) IPSAS 1 – Presentation of Financial Statements, disponibil la

http://www.ifac.org/publications-resources;

119) Lazăr, D.T., Zai, P. (2004), Studiu privind execuția bugetului municipiului Cluj-

Napoca, Revista Transilvăneană de Științe Administrative, 1(10),

https://www.researchgate.net/publication/267205574_Studiu_privind_executia_bugetului

_municipiului_Cluj-Napoca;

120) Leon Ghe. N. (1925), Elemente de știință financiară,

vol. I, Editura Cartea Românească, Cluj,

http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/carte_capitole.php?cid=33;

121) Matei L. Romanian Public Management Reform Theoretical and Empirical Studies:

Civil Service”, The Economica Publishing House, Socioeconomics Series (en), No.2,

2009, http://ssrn.com/abstract=1470028;

122) Matei L. Romanian Public Management Reform. In: Theoretical and Empirical Studies:

Administration and Public Services, The Economica Publishing House, Socioeconomics,

Series(en), No.1, 2009. http://ssrn.com/abstract=1469995;

123) Nederiță, Al. (2007), Probleme metodologice ale contabilității veniturilor și

cheltuielilor întreprinderii, Teză de doctorat, Chișinău,

https://www.academia.edu/12172733/27046202-Alexandrua-Nederita-Probleme-

metodologice-ale-contabilitatii-veniturilor-si-cheltuielilor-intreprinderii;

124) Unitatea Administrativ-Teritorială Galați (2019), Raport privind starea economică,

socială și de mediu a Municipiului Galați 2018,

https://www.primariagalati.ro/raport/raport_2018/raport_primar.pdf;

35

125) Unitatea Administrativ-Teritorială Galați, Raport privind starea Economică,

Socială și de Mediu a Municipiului Galați 2015,

http://www.primariagalati.ro/raport/raport_2015/raport_primar.pdf;

126) Trandafir Adina, Contabilitate publică, https://sjse-ct.spiruharet.ro;

127) Trandafir, A., Finanțe publice, https://sjse-ct.spiruharet.ro/images/secretariat/secsjse-

ct/biblioteca_virtuala_management/sinteze_si_intrebari_orientative/2015-

2016/an_1_man_2015-

2016/sem_2/03_finante_publice/Sinteza_curs_Finante_Publice_Man_an_1.pdf;

128) www.anaf.ro;

129) http://www.consiliulfiscal.ro/;

130) www.mfinante.ro.

IV. Legislație

131) Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 2 din 27.06.2016 privind validarea mandatelor

consilieri locali declarați aleși la alegerile locale din data de 05.06.2016, disponibil la

http://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/010616/ H.C.L. %202.pdf. (accesat la

02.09.2018);

132) Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 362 din 31.07.2019 privind aprobarea

organigramei și a statului de funcții pentru aparatul de specialitate al Primarului

municipiului Galați și pentru Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a

Persoanelor Galați, disponibil la https://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/

010719/H.C.L.%20362.pdf. (accesat la 02.09.2019);

133) Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 465 din 24.10.2013 privind Aprobarea

indicatorilor tehnico-economici, pe anul 2013, în baza

cărora se vor executa lucrările de investiții la obiectivul

"Modernizare Str. Traian intre Metro și str. Brailei - largire carosabil",

https://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/011013/H.C.L.%20465.pdf;

134) Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 6 din 05.07.2016 privind organizarea comisiilor

de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Galați, disponibil la

http://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/010716/H.C.L.%206.pdf. (accesat la

02.09.2018);

135) Hotărârea Consiliului Local nr. 166/30.04.2015 privind Declanșarea procedurii de

expropriere a unor imobile în vederea realizării lucrărilor de "Modernizare str. Traian

36

intre Metro și str. Brăilei - lărgire carosabil",

https://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/010415/H.C.L.%20166.pdf;

136) Hotărârea Curții de Conturi nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului

privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi

valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, publicat în Monitorul Oficial nr. 547

din 24 iulie 2014, data intrării în vigoare: 1 septembrie 2014, cu modificările și

completările ulterioare;

137) Hotărârea Guvernului nr. 56 din 29 ianuarie 2009 (*actualizată*) pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008

privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul

Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, publicat în Monitorul Oficial al

României nr. 91 din 16 februarie 2009, cu modificările și completările ulterioare;

138) Hotărârea Guvernului nr. 995/2015 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă

bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, pentru

unele unităţi administrativ-teritoriale, publicat în Monitorul Oficial nr. 957 din 23

decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare;

139) Legea contabilităţii nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 454 din 18 iunie 2008, data intrarii în vigoare: 18

iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare;

140) Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al

României nr. 18 din 10 ianuarie 2011, data intrării în vigoare: 9 februarie 2011, cu

modificările și completările ulterioare;

141) Legea nr. 16 din 2 aprilie 1996 (*republicată*) privind Arhivele Naţionale, publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 293 din 22 aprilie 2014, cu modificările și

completările ulterioare. *) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru

punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul

Oficial al României al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în

Monitorul Oficial al României al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu

modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare;

142) Legea nr. 189 din 14 octombrie 1998 privind finanţele publice locale, a fost abrogată de

art.79 din Ordonanța de urgență. nr. 45/2003 la data de 1 ianuarie 2004, publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificările și

completările ulterioare;

37

143) Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**) administraţiei publice locale,

publicat în: Monitorul Oficial Al României nr. 123 din 20 februarie 2007, cu

modificările și completările ulterioare;

144) Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, publicat în: Monitorul Oficial

al României nr. 688 din 10 septembrie 2015, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2016, cu

modificările și completările ulterioare;

145) Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale, publicat în Monitorul

Oficial al României nr. 618 din 18 iulie 2006, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2007,

cu modificările și completările ulterioare;

146) Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial

al României nr. 597 din 13 august 2002, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2003, cu

modificările și completările ulterioare;

147) Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 , ***republicată, Legea administraţiei publice

locale, publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 79 din 18 aprilie 1996, - abrogat

de art.133 din Legea nr. 215/2001 la data de 20 februarie 2007, *) Republicată în

temeiul art. III din Legea nr. 24 din 12 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al

României al României, Partea I, nr. 76 din 13 aprilie 1996, dându-se articolelor şi

alineatelor numerotarea corespunzătoare;

148) Legea nr. 71 din 28 martie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei

publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul

Oficial al României nr. 171 din 29 martie 2013, data intrării în vigoare: 1 aprilie 2013,

cu modificările și completările ulterioare;

149) Legea nr. 72 din 12 iulie 1996 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial

al României nr. 152 din 17 iulie 1996, a fost abrogată de art. 80 din Legea nr. 500/2002

la data de 1 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare;

150) Legea nr. 85 din 29 aprilie 2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite

personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai

2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 345 din 5 mai 2016, data intrării în

vigoare: 8 mai 2016, cu modificările și completările ulterioare;

151) Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**) privind organizarea şi

funcţionarea Curţii de Conturi**), publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 238

din 3 aprilie 2014, cu modificările și completările ulterioare;

38

152) Ordinul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului Şi Sportului nr. 5.574 din 7

octombrie 2011 (*actualizat*) pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea

serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale

speciale integraţi în învăţământul de masa, publicat în Monitorul Oficial al României

nr. 785 din 4 noiembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare;

153) Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata

cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenta şi raportarea

angajamentelor bugetare şi legale, publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 37 din

23 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare;

154) Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.954 din 16 decembrie 2005 pentru

aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, publicat în: Monitorul

Oficial al României nr. 1.176 din 27 decembrie 2005, data intrării în vigoare: 1 ianuarie

2006, cu modificările și completările ulterioare;

155) Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2.634 din 5 noiembrie 2015 privind

documentele financiar-contabile, publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 910 din

9 decembrie 2015, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2016, cu modificările și

completările ulterioare;

156) Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 720 din 22 mai 2014 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale

instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din

venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a

bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe

nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de

privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi

finanţare a acestora, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 396 din 29 mai 2014,

cu modificările și completările ulterioare;

157) Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.917 din 12 decembrie 2005 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii

instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de

aplicare a acestuia, publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 1186 din 29

decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare;

158) Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 2.021 din 17 decembrie 2013 pentru

modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea

39

contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi

instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor

publice nr. 1.917/2005, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 831 din 24

decembrie 2013, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2014, cu modificările și completările

ulterioare;

159) Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 923 din 11 iulie 2014 (*republicat*) pentru

aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului

financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care

desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu*), publicat în: Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 15 ianuarie 2016, cu modificările și completările

ulterioare;

160) Ordonanţa de urgenţă nr. 162 din 12 noiembrie 2008, privind transferul ansamblului de

atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei

publice locale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 808 din 3 decembrie 2008,

data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2009, cu modificările și completările ulterioare;

161) Ordonanța de urgență nr. 90 din 6 decembrie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare,

modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată

în: Monitorul Oficial al României nr. 973 din 7 decembrie 2017, cu modificările și

completările ulterioare;

162) Ordonanţa de urgenţă nr. 96 din 22 decembrie 2012 (*actualizată*) privind stabilirea

unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru

modificarea unor acte normative, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 884 din

22 decembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare.