fundamentarea si realizarea veniturilor antibiotice
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Fundamentarea şi realizarea veniturilor
bugetare la S.C. Antibiotice S.A Iaşi
Coordonator: Conf. Dr. Gabriel Ştefura
2013
Cuprins
Capitolul 1. Organizare şi funcţionalitate la S.C. ”Antibiotice” S.A. Iaşi.......................................3
1.1.Scurt istoric............................................................................................................................3
1.2. Obiect/domeniu de activitate................................................................................................7
1.3.Organizare internă..................................................................................................................8
1.4. Funcționalitate.....................................................................................................................12
1.5. Structura personalului.........................................................................................................24
1.6. Relații cu exteriorul.............................................................................................................25
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.C. Antibiotice S.A. în perioada 2010-2012....................................................................................................................32
Capitolul 2. Fundamentarea veniturilor bugetare..........................................................................34
2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor bugetare..............................................34
2.1.1 Impozitul pe profit.........................................................................................................37
2.1.2 Impozitul pe salarii........................................................................................................39
2.1.3 Taxa pe valoarea adăugată............................................................................................44
2.1.4 Taxele vamale................................................................................................................48
2.2 Calculul de fundamentare privind veniturile bugetare.........................................................51
2.2.1. Impozitul pe clădiri......................................................................................................51
2. 2.2 Impozitul pe terenuri....................................................................................................52
2. 2. 3. Taxa asupra mijloacelor de transport.........................................................................52
2. 2.4 Contribuții agent economic..........................................................................................53
2.3 Fluxuri informaționale generate de fundamentarea veniturilor bugetare.............................59
Capitolul 3 . Realizarea veniturilor bugetare.................................................................................64
3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare.......................................................................64
3.2. Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare.....................................................................68
3.3. Regularizări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare......................................74
3.4. Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare....................................76
2
Capitolul 1. Organizare şi funcţionalitate la S.C. ”Antibiotice” S.A. Iaşi
1.1.Scurt istoric
Compania Antibiotice este cel mai important producător român de medicamente
generice, având misiunea de a transforma tratamentele valoroase într-un mijloc mai accesibil de
îmbunătățire a caltății vieții oamenilor.
În anul 1955 a luat naștere prima companie farmaceutică din România și din sud-estul
Europei care producea penicilină și care purta numele de Fabrica Chimică nr.2 Iași. După o
perioadă de patru ani, începe să funcționeze secția de fabricație a streptomicinei și producția de
unguente, supozitoare și creme.
În perioada 1960- 1977 se dezvoltă fluxurile tehnologice de fabricare a substanțelor
active (eritromicină, oxitetraciclină, grizeofulvină, sinerdol, lizină, tetraciclină ). În această
perioadă compania Antibiotice devine singurul producător de produse sterile pentru uz parenteral
(injectabile) din România. În anul 1977, compania a obținut autorizarea pentru fluxul de
Streptomicină de la organismul regulator American Food and Drug Adminitration, astfel
deschinzând porțile pieței internaționale.
Ca urmare a dezvoltărilor și modernizărilor suferite, în anul 1968 Fabrica de Antibiotice
Iași, devine prin Ordinul Ministerului Industriei Chimice “Întreprinderea de Antibiotice Iași”
denumire sub care unitatea își desfășoară activitatea până în anul 1990.
Anii 1977-1989 au avut o importanță deosebită pentru Antibiotice ajungând să exporte
50% din producția realizată. Substanțele active fabricate la Iași au devenit componenta de bază
pentru o gamă largă de medicamente fabricate de producătorii din țară și din întreaga lume. Tot
în aceeași perioadă, compania a fost înregistrat 44 de brevete de invenții în domeniul farmaceutic
și au fost aplicate in procesul de fabricație aproximativ 600 de inovații tehnologice.
S.C. “Antibiotice” S.A a luat naștere în anul 1990 conform Legii 15/1990 și a H.G.
nr.1200/12.11.1990 prin preluarea întregului patrimoniu a Întreprinderii de Antibiotice Iași.
3
În anii `90, în portofoliul firmei produsele finite câștigă locul principal, iar substanțele
active care erau fabricate în această perioadă erau utilizate pentru dezvoltarea de noi forme
farmaceutice. Tot în această perioadă se realizează investiții majore, de peste 8 milioane de euro,
pentru retehnologizarea și achiziționarea de echipamente moderne. Compania Antibiotice ajunge
în topul primilor 5 producători mondiali de pencilină.
În următorii ani ( 2000- 2004) continuă investițiile în cercetare, în intruirea oamenilor, în
calitate, în modernizarea fluxurilor de fabricare și a spațiilor de lucru, care au făcut ca
Antibiotice să fie o companie profitabilă, dinamică și care să aibă o creștere economică
accentuată.
S.C. Antibiotice S.A. a investit peste un milion de euro pentru a-și dezvolta propriul
Centru de Evaluare a Medicamentului.
Compania Antibiotice a obținut, în anul 2007, recunoașterea implementării Sistemului de
Management Integrat ( mediu, calitate, securitate în muncă și sănătate), fapt care arată
determinarea companiei de a se dezvolta durabil, având ca principalul scop satisfacerea
clienților.
În anii 2009- 2010 compania Antibiotice pătrunde și pe piața Statelor Unite ale Americii
prin livrarea de produse finite ( medicamente injectabile).
În fiecare zi, peste 150 de medicamente produse de Antibiotice iau drumul farmaciilor și
spitalelor din țară și din străinătate. În anul 2012 compania Antibiotice a împlinit 57 de ani de
activitate.
Capitalul social al firmei subscris și vărsat a fost în anul 2012 de 56.800.710 lei
reprezentat de 568.007.100 acțiuni cu o valoare nominală de 0,1000 lei.
S.C. Antibiotice S.A. Iași beneficiază de o structură puternică a acționariatului, având ca
acționar majoritar Ministerul Sănătății.
Structuta acţionariatului companiei la data de 20 iulie 2012 conform ultimei baze de date
deţinute de Antibiotice SA pentru anul 2012:
4
I. Investitori:
Ministerul Sănătăţii – 53,0173%
S.I.F. Oltenia – 10,0954%
Broadhurst Investments Limited – 4,1977%
S.I.F. Transilvania – 4,0356%
Fondul de Pensii Administrat Privat Ing/Ing pensii S.A.F.P.P. – 2,1104%
Romanian Oportunities Fund – 1,9189%
S.I.F. Banat- Crișana S.A – 1,3148%
A-Invest – 0,6179%
Fondul de Pensii Administrat Privat Aripi/Generali S.A.F.P.P. – 0,6514%
Polunin Discovery Funds – Frontier Markets Fund – 0,6514%
Alte persoane juridice și fizice – 21,3893%
II. Clase de acționari:
Persoane juridice – 85,7023%
Persoane fizice – 14,2977%
Structura acționariatului S.C. Antibiotice S.A. la 15.04.2013
Ministerul Sanatatii (*) 53,0173%
S.I.F. OLTENIA (*) 10,0954%
TOTAL 63,1127%
Alti actionari 36,8873%
TOTAL General 100,00%
5
Nota: (*) Actionari semnificativi, conform legii nr. 297 din 28.06.2004, art. 2, alineatul 1
Pe parcursul anului 2012, s-a achitat dividendele aferente anilor financiari 2007, 2008 și
2011 în valoare de 7.369.119 lei, astfel:
Tabelul nr.1 Plata dividendelor aferente anilor 2007, 2008 și 2011
Referitor la anul 2012 reinvestirea dividendelor ar putea fi una din sursele necesare
pentru susținerea programului de investitii și a creșterii valorii firmei, asigurând realizarea unei
Secții de Unguente și Supozitoare și continuarea unor investiții importante și anumle ,,Achiziția
de intalații și echipamente pentru realizarea de capacitate de divizare pulberi sterile
nonpeniciline, în flacoane”.
În ceea ce privește activitatea de mediu, compania Antibiotice s-a angajat ca prin
intermediul Sistemului de Management al Mediului să prevină orice incident de mediu, să
îmbunătățească în mod continuu performanțele de mediu, acționând conform legislației în
6
vigoare. În anul 2006 a fost pusă în funcțiune o nouă stație de epurare a companiei Antibiotice și
care a funcționat normal, fără a avea parte de incidente.
1.2. Obiect/domeniu de activitate
Principalul obiect de activitate al S.C. Antibiotice S.A. este fabricarea de produse
farmaceutice de bază şi nu numai , dar şi a preparatelor farmaceutice, precum şi comercializarea
de medicamente prin biosinteză şi semisinteză, de uz uman şi uz veterinar, precum şi o gamă de
forme galenice ( unguent, supozitoare, tablete, capsule operculate, pulbeti suspendabule),
principii active din plante medicinal şi a alor produse chimice şi materiale auxiliare necesare
acestor activităţi.
Principalele tipuri de produse pe care Antibiotice le produce şi comercializeză sunt:
1. Medicamente pentru uz uman : portofoliul de produse al companiei cuprinde peste 142 de
medicamente pentru uz uman din 13 clase terapeutice. Cele mai importante sunt : Ranitidina
Atb®, Piafen, Clafen®, Paracetamol, Hemorzon, precum şi produse farmaceutice valoroase
terapeutic, introduse recent în portofoliu, precum Lisinopril Atb®, Cefort®, Ampiplus®,
Bisotens®.
2. Medicamente pentru uz veterinar: Antibiotice deţine în portofoliu 10 produse de uz veterinar.
3. Substanţe active.
4. Biofertilizatori.
Portofoliul de produse al S.C. Antibiotice S.A. este variat existând produse farmaceutice pentru:
Tractul digestiv şi metabolism;
Sistem cardiovascular;
Organe sensitive;
Preparate dermatologice;
Preparate hormonale sistemice;
7
Antiinfecţioase de uz sistemic;
Sistemul musculoscheletic;
Sistemul nervos;
Aparatul respirator.
În prezent, compania Antibiotice deţine 130 de mărci înregistrate în sistemul naţional, la
OSIM şi 20 de mărci internaţionale înregistrate în peste 45 de state ale lumii.
1.3.Organizare internă
S.C. Antibiotice S.A. Iași funcționează in baza Hotărârii nr.1200/12.11.1990 privind
înființarea de societăți comerciale pe acțiuni în industrie și Legii nr.31/16.11.1990 privind
societățile comerciale. Durata societății este nelimitată și începe de la data de 15.02.1991, când a
fost înregistrată la Camera de Comerț și Industrie.
Structurile pe care se bazează sistemul de guvernanţă din cadrul companiei Antibiotice sunt:
Consiliul de Administraţie;
Comitetele Consultative;
Conducerea executivă;
Codul de etică.
Consiliul de Administrație
Consiliul de Administrație este responsabil cu îndeplinirea tuturor sarcinior necesare
realizării obiectului de activitate al societății, cu excepția celor prevăzute de lege pentru
Adunarea Generală a Acționarilor.
8
În anul 2012, Consiliul de Administrație s-a întrunit în 8 ședințe, înregistrând de fiecare
dată o prezență de 100% și a adoptat decizii care i-a permis să își îndeplinească atribuțiile de o
manieră efectivă și eficientă.
La întrunirile trimestriale, Consiliul de Administrație a analizat în detaliu rezultatele
financiare obținute în perioada de raportare și cumulate de la începutul anului, ca și performanță
economică în raport cu bugetul și cu perioada similară a anului trecut. Acesta a solicitat în fucție
de situație explicații amănunțite managementului executiv în legătură cu planurile de creștere a
eficienței producției, planurile de investiții, administrarea lichidităților, provizioanele constituite,
profitabilitatea operațională și generală a activității.
Administrarea societăţii este asigurată de Consiliul de Administraţie, compus din 5
membrii, aleși de adunarea general pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de reînnoire a
mandatului:
Radu Valentin – preşedinte al Consiliului de Administraţie din partea Ministerului
Sănătăţii ( profesia- economist; funcţia – Director Ministerul Sănătăţii);
Nani Ioan – vicepreşedintele Consiliului de Administraţie şi Director General;
Molnar Gheza- Gheorghe – membru al Consiliului de Administraţie din partea
Ministerului Sănătăţii (profesia- doctor; funcţia – Consilier);
Stoian Nicolae – membru al Consiliului de Administraţie din partea S.I.F. Oltenia
(profesia- economist; funcţia – Reprezentant Comp. Control Intern – S.I.F. Oltenia);
Gabriela Ilie – membru al Consiliului de Administraţie (profesia – chimist).
Consiliul de Administraţie monitorizează managementul companiei, în numele
acţionarilor. Atribuţiile Consiliului sunt descrise în Statutul societăţii şi în reglementările interne
relevante.
Comitetele Consultative
9
Consiliul de Administrație a înființat următoarele comitete consultative specializate:
Comitetul de audit;
Comitetul de remunerare, selecție și înființare posture;
Comitetul de stabilirea dezvoltării investiționale și calitate;
Comitetul pentru marketing și analiza pieții.
Comitetele Consultative desfășoară investigații, analize și elaborează recomandări pentru
Consiliu, în domeniile specifice, și înaintează acestuia periodic rapoarte asupra activității lor.
Conducerea Executivă
Conducerea executivă a Societății Comerciale Antibiotice Iași este reprezentată de 10
directori, dintre care unul este Directorul General, acesta fiind și vicepreședintele Consiliului de
Administrație, iar ceilalți 9 fiind directori de specialitate:
Ec. Nani Ioan – Director General;
Ing. Moraru Cornelia – Director Tehnic şi Producţie;
Ec. Coman Paula- Luminiţa – Director Economic;
Ing. Dumitru Lavinia – Director Calitate;
Ec. Chebac Vasile – Director Comercial;
Ing. Osadet Eugen- Florin – Director Inginerie şi Investiţii;
Ec. Rusu Gică – Director Managementul Resurselor Umane;
Ec. Bataga Ovidiu – Director Marketing şi Vânzări Piaţa Internă ;
Dr. Mosneguţu Mihaela – Director Direcţia Medicală;
10
Ec. Stoian Mihai – Director Dezvoltare Afaceri.
Membrii conducerii executive sunt propuşi de către Directorul General şi aprobaţi de
către membrii Consiliului de Administraţie, revocarea din funcţie realizându-se prin hotărâre a
Consiliului de Administraţie.
Consiliul de Administraţie urmăreşte ca deciziile proprii, ale Conducerii executive şi ale
Adunării generale a acţionarilor, precum şi reglementările interne, să fie în conformitate cu
cerinţele legale şi implementate în mod adecvat. Consiliul de ădministraţie şi Conducerea
executivă iau decizii fără influenţa propriilor interese, spre binele companiei, având în vedere în
primul rând, interesele acţionarilor şi ale angajaţilor.
Codul de Etică
Codul de Etică al Societății Comerciale Antibiotice S.A. prezintă normele etice de
conduită care stabilesc și reglementează valorile corporative, responsabilitățile, conduit și
obligațiile în afaceri ale organizației și modul în care funcționează aceasta, printre care se
numără:
Principiile și valorile care ne călăuzesc;
Starea de bine a pacienților – rațiunea noastră de a fi;
Alături de medici și farmaciști;
Partener etic în afaceri;
Acordă o atenție deosebită angajaților noștri;
Responsabilitatea față de acționari;
Fair play în competiție;
Antibiotice - responsabilitate socială asumată
Protejarea mediului înconjurător.
11
Adunarea Generală a Acționarilor ( A.G.A.)
Adunarea Generală a Acționarilor reprezintă cel mai înalt organism decisional al
companiei Antibiotice S.A., este locul unde acționarii participă direct și iau decizii. Acesta
decide cu privire la repartizarea profitului, alege Consiliul de Administrație, numește auditorii și
stabilește remunerația Cosiliului de Administrație.
Pe parcursul anului 2012, Consiliul de Administrație a convocat două Adunări Generale
Ordinare și doua Adunări Generale Extraordinare.
1.4. Funcționalitate
Funcţiile pe care le îndeplineşte S.C. ANTIBIOTICE S.A. sunt :
Financiar – contabilă
Cercetare şi dezvoltare
Producţie
Comercială
De personal
Functia financiar-contabilă
Funcţia financiară
Pentru a-și putea îndeplini în condiţii optime funcţia financiară S.C. “Antibiotice” S.A.
are următoarele atribuţii:
Elaborează bugetul întreprinderii;
Stabileşte indicatorii de eficienţă economică, preţurile, tarifele şi costurile pentru
produsele în fabricaţie, produsele noi, prestări servicii etc.;
Efectuează analize economice în domenii de importanţă deosebită pentru societatea
comercială (rentabilizarea produselor prin diminuarea costurilor de fabricaţie, introducerea
în fabricaţie numai a produselor noi care dovedesc a fi rentabile şi solicitate pe piaţă);
12
Asigură crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor de producţie şi de
circulaţie, pentru desfăşurarea normala a activităţii economice, pentru constituirea
fondurilor proprii, rambursarea creditelor bancare şi plata dobânzilor aferente şi menţinerea
echilibrului între venituri şi cheltuieli;
Efectuarea plăţii la termen a impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului statului;
Organizează şi exercită control financiar preventiv şi control gestionar de fond asupra
gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti;
Urmăreşte capacitatea de plată a întreprinderii şi adoptă măsuri pentru realizarea acesteia.
Compartimentul Financiar asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în
domeniul planificării şi urmăririi indicatorilor financiari, finanţarea investiţiilor, cercetări
ştiinţifice, comerţului exterior, decontări prin numerar şi virament, exercitarea obligaţiilor faţă de
bugetul statului.
Acesta are atribuţii şi răspunderi în următoarele domenii:
planificare financiară;
urmărirea indicatorilor financiari;
finanţarea investiţiilor, cercetărilor ştiinţifice şi comerţului exterior.
Relaţii între compartimentul financiar şi celelalte compartimente:
13
Conducerea Societăţii
Compartiment Contabilitate
Compartiment planificare,
urmarire, realizare producţie
Compartiment aprovizionare
Compartiment vânzări
Resurse umane
Alte compartimente
Secţii şi ateliere de producţie
Compartiment controlul calităţii
Compartiment financiar
Compartiment Financiar
Compartiment Financiar
Funcţia contabilă
Pentru realizarea activităţii contabile se impune organizarea compartimentului
Contabilitate.
Compartimentul Contabilitate este cel care asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi
controlul patrimoniului şi al rezultatelor economice obţinute. Acesta are următoarele atribuţii:
Organizarea contabilităţii;
Realizarea lunar a balanţei de verificare;
Înregistrarea în contabilitate bunurile mobile şi imobile, la valoarea de achiziţie, de
producţie, sau la preţul pieţei, după caz, iar creanţele şi datoriile, la valoarea lor nominală;
14
Conducerea Societăţii
Compartiment financiar
Compartiment planificare, urmarire, realizare producţie
Compartiment aprovizionare
Compartiment vânzări
Secţii şi ateliere de producţie
Compartiment controlul calităţii
Alte compartimente
Resurse umane
Compartiment Contabilitate
Efectuarea inventarierii generale a patrimoniului cel puţin o data pe an, pe parcursul
funcţionării sale;
Realizarea bilanţului contabil. Un exemplar al bilanţului se depune de societatea
comercială la Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice până la data stabilită de Ministerul
Finanţelor.
Bilanţul contabil se prezintă spre verificare comisiei de cenzori a societăţii şi pentru a fi
aprobat Consiliului de Administraţie.
Relaţii între compartimentul contabilitate si celelalte compartimente:
Compartimentul Salarizare răspunde de legalitatea şi exactitatea calculelor drepturilor de
salarii, concedii de odihnă, medicale, sporuri, premii pentru investiţii şi inovaţii, etc., procurarea
de mărfuri în rate, chirii şi alte asemenea reţineri prin acte legale în vigoare, de calculul şi virarea
impozitului la bugetul statului, calculul, reţinerea şi virarea pensiei suplimentare, ajutor de
şomaj, contribuţia pentru fondul de sănătate etc.
15
Conducerea Societăţii
Compartiment Contabilitate
Compartiment informatică
Compartiment juridic
Compartiment vânzări
Compartiment analiză economică
Compartiment import-export
Alte compartimente
Compartiment Evidenţă clienţi, TVA
Compartimentul Evidenţă Clienţi, TVA este responsabil cu evidenţa clienţilor interni, cu
privire la livrările de produse finite, de materiale, ambalaje, etc. şi urmărirea încasării acestora, şi
evidenţa taxei pe valoarea
Relaţii cu celelalte compartimente:
Funcţia de cercetare-dezvoltare
Funcţia de cercetare-dezvoltare este reprezentată de ansamblul activităţilor desfăşurate în
cadrul firmei, în scopul producerii de idei noi şi transformarea lor în noutăţi utile.
Această funcţie are un caracter complex, se manifestă în toate domeniile şi constă în
necesitatea adaptării permanente a firmelor la noile cuceriri tehnico-ştiinţifice.
Formele sub care se desfăşoară acţiunile sale sunt:
16
cercetarea pură
cercetarea fundamentală
cercetarea aplicată
invenţia şi inovaţia.
Principalele activităţi ale acestei funcţii sunt cercetarea ştiinţifică, ingineria tehnologică şi
introducerea progresului tehnic, investiţii, precum şi organizarea producţiei şi a muncii.
În cadrul funcţiei de cercetare-dezvoltare deosebim trei activităţi principale. Aceste
activităţi sunt: previzionarea, concepţia tehnică şi organizarea.
Activitatea de previzionare constă în elaborarea proiectelor, strategiilor şi politicilor
firmei, concretizate în prognoze şi planuri, în defalcarea pe perioade şi principalele subdiviziuni
organizatorice şi în urmarirea realizării lor.
Previzionarea implică o serie de atribuţii: elaborează programele anuale şi de perspectivă
pentru obiective de cercetare ştiinţifică, proiectare, dezvoltare tehnologică, retehnologizare,
modernizare, dezvoltare prin investiţii, de organizare pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii,
asimilare de produse noi cu indici de calitate superiori, creşterea productivităţii muncii şi
reducerea cheltuielilor de fabricare.
În cadrul activităţii de concepţie tehnică se include ansamblul cercetărilor aplicative şi
dezvoltărilor cu caracter tehnic efectuate în cadrul firmei.
Cercetările aplicative includ acele cercetări menite să asigure satisfacerea unor necesităţi
ale organizaţiei, care implică un aport ştiinţific original, ce nu modifică însă principiile şi legile
consacrate din domeniile respective. Asigură experimentarea şi aplicarea în producţie a
rezultatelor cercetărilor încheiate în scopul reducerii duratei de cercetare-proiectare-producţie şi
obţinerii de profituri maxime prin utilizarea de tehnologii noi şi proiectate cu înalte randamente,
creşterea capacităţii de producţie prin modernizarea şi dezvoltarea prin investiţii, diversificarea
produselor şi creşterea indicilor de calitate şi competitivitate a produselor în condiţii rentabile şi
cu reduceri ale costurilor de fabricaţie.
17
Organizarea reprezintă principala activitate a firmei şi reuneşte ansamblul proceselor de
elaborare, adaptare şi introducere de noi concepte şi tehnici cu caracter organizatoric.
Specific firmelor moderne este extinderea proceselor organizatorice cu caracter inovaţional, cea
mai mare parte a acestora concretinzându-se în inovaţii organizatorice.
Stabileşte şi aplică programe de măsuri pentru reexaminarea şi îmbunătăţirea normelor de
muncă pe activităţi şi structuri de personal şi de organizare a muncii în schimburi în concordanţă
cu programele de producţie şi pentru utilizarea completă şi eficientă a timpului de lucru al
întregului personal al societăţii.
Organizează activitatea de investiţii-inovaţii, asigură înregistrarea şi protecţia soluţiilor
tehnice brevetabile realizate în cadrul societăţii, elaborează proiecte de standarde, norme tehnice,
prospecte şi instrucţiuni de folosire pentru produsele care intră în nomenclatura sa.
Funcţia de producţie
Funcţia de producţie este reprezentată de ansamblul activităţilor de bază, auxiliare şi de
servire prin care se realizează obiectivele din domeniul fabricării produselor, elaborării lucrărilor
şi prestării serviciilor în cadrul firmei.
Principalele activităţi cuprinse în cadrul acestei funcţii sunt: fabricarea sau exploatarea,
întretinerea si reapararea utilajelor, producţia auxiliară, controlul tehnic de calitate.
Pentru îndeplinirea funcţiei de producţie, S.C. “Antibiotice” S.A. are următoarele atribuţii:
Asigură folosirea eficientă a capacităţilor de producţie, de desfacere, depozitare şi a
celorlalte materii şi resurse disponibile;
Este responsabilă de pregătirea tehnică a producţiei, întreţinerea, repararea şi modernizarea
instalaţiilor, consumul de materii prime, materiale, combustibili şi energie;
Ia măsuri pentru a obţine produse de calitate superioară, răspunde de procesul de fabricaţie
şi de livrarea produselor la standarde înalte;
18
Este responsabilă de folosirea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, precum şi de întreţinerea,
revizia şi reparaţiile efectuate;
Trebuie să asigure alimentarea cu combustibili, energie electrică, energie termică, abur,
apă şi alte utilităţi şi să asigure un consum cât mai mic şi să reducă cheltuielile indirecte şi
de creştere a rentabilităţii;
Dotarea cu aparatură modernă de măsurare şi control, reglaj, menţinerea în stare de
funcţionare prin întreţinerea şi repararea acestora.
Funcţia comercială
Funcţia comercială este dată de natura relaţiilor pe care le exprimă, ținând seama de tipul
acestor relaţii (vânzare sau cumpărare), putem grupa activităţile funcţiei în trei grupe principale
şi anume :
aprovizionarea tehnico-materială,
desfacere,
comerţul extern şi cooperarea economică internaţională.
Cerinţele economiei de piaţă impun creşterea rolului funcţiei comerciale prin
încorporarea de către aceasta a unor activităţi noi, amplificarea celor existente, corelarea mai
strânsă cu celelalte funcţii şi în special de marketing. În cadrul funcţiei comerciale capătă un rol
cu totul deosebit activităţile legate de negocierea şi încheierea contractelor , activităţi cuprinse
atât în cadrul aprovizionării cât şi în al desfacerii.
Aprovizionarea tehnico-materială - reprezintă procurarea tuturor celor trebuincioase în
procesul de producţie , circulaţie sau pentru consum.
Funcţiile aprovizionării sunt:
stabilirea necesarului de aprovizionat;
stabilirea furnizorilor;
19
contractarea marfurilor aprovizionate şi lansarea comenzilor;
primirea şi recepţia mărfurilor
Organizarea aprovizionării tehnico-materiale trebuie condusă, încât să contribuie la:
asigurarea completă, complexă şi la timp a unităţii economice cu mijloacele de producţie;
asigurarea condiţiilor optime de depozitare;
alimentarea raţională a locurilor de muncă;
utilizarea raţională a resurselor materiale, respectând normele de consum şi stocurile de
producţie stabilite.
Desfacere
Încheie contracte economice anuale, reanalizeaza şi renegociaza contractele cu furnizorii
în sensul:
- reducerii preţurilor la unele materii prime şi materiale; creşterii termenelor de plată –
obţinerea de la furnizori a unor perioade mai mari de creditare;
- stabilirea fermă a termenelor de livrare fără să influienţeze negativ realizarea producţiei
în secţii;
Respectarea strictă a necesarului de materii prime, materiale şi ambalaje pentru producţie
cu preocuparea de a elimina crearea de stocuri fără mişcare şi cu mişcare lentă;
Optimizarea circuitului comandă produse - transport – intrare produse cu diminuarea
stocului de siguranţă spre 7 zile în loc de 15 zile aprobate, cu un control riguros a termenelor
de livrare de la furnizori corelat cu data intrării în producţie a materiei prime; în acest mod s-a
diminuat valoarea imobilizărilor în materii prime, materiale, reactivi, ambalaje etc.;
Activitatea de transport (produse finite, materii prime, persoane şi transport intern) ; din
totalul cheltuielilor:
20
- 29,82 % reprezintă cheltuieli cu combustibilul;
- 42,25% reprezintă cheltuieli cu remuneraţiile personalului;
- 4,03% reprezintă cheltuieli cu piesele de schimb;
- 23,90% reprezintă alte cheltuieli.
Analizarea zilnică a referatelor sosite din secţii şi limitarea achiziţiilor la cele strict
necesare, impuse de programul de fabricaţie sau intervenţii curente la instalaţii;
Asigură reclama şi prezentarea produselor prin elaborarea şi difuzarea cataloagelor
comerciale prin participări la expoziţii, târguri din ţară şi străinătate pentru produsele pe care le
realizează;
Comerţul extern şi cooperarea economică internaţională
Asigură direct şi în colaborare cu instituţiile specializate de comerţ exterior prospectarea
pieţei externe, negocierea şi contractarea produselor proprii;
Stabileşte programele de producţie pentru produsele oferite la export şi posibilităţile de
fabricaţie, necesarul fondurilor valutare pentru importul de materii prime, materiale şi
semifabricate necesare producţiei;
Încheie contracte economice de livrare către beneficiarii externi corespunzător cererii şi
ofertei şi în condiţiile de eficienţă maximă;
Asigură realizarea producţiei destinate exportului în conformitate cu prevederile
contractuale şi a parametrilor tehnici şi calitativi cuprinşi în fişele tehnologice şi livrarea
acestora în condiţiile unor preţuri externe avantajoase;
Asigură rezolvarea reclamaţiilor referitoare la cantitate şi calitatea producţiei, ambalajelor,
termenelor de livrare, a normelor sau contractelor economice externe;
Acţionează pentru cooperare în producţie cu firme şi organizaţii din străinătate, direct sau
prin unităţi de comerţ exterior, iniţiază, tratează şi încheie acţiuni de cooperare inclusiv de
21
înfiinţare de societăţi mixte, sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii, în scopul asigurării cu
materii prime şi alte produse de importanţă economică ridicată, lărgirea exportului,
retehnologizarea producţiei, extinderea, modernizarea, reutilarea unor obiective existente,
reducerea importului, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor inclusiv creşterea
nivelului rentabilităţii şi productivităţii muncii.
Funcţia de personal
Această funcție grupează toate activităţile legate de resursa umană începând cu recrutarea
şi până la pensionarea personalului organizaţiei şi având ca principale activităţi planificarea,
încadrarea, formarea, instruirea,promovarea, protecţia, motivarea, evaluarea,cariera personalului.
Premisa pentru cresterea competitivitatii si calitatii afacerii in cadrul companiei se
desfasoara programe de instruire pe fiecare directie, in conformitate cu nevoile identificate
pentru fiecare structura organizatorica si in stransa corelatie cu modificarile legislative
comunitare aplicabile si legislatiei interne, dupa cum urmeaza:
• instruire cu lectori externi specializati, pe urmatoarele tematici destinate dezvoltarii
abilitatilor manageriale:
- Leadership si Coaching 9
- Abilitati de comunicare si prezentare
- Employeeship si Time management
• training GMP cu lectori externi ce a inclus modulele:
Umplere aseptică / Media fills (Umplere medii) ;
Monitorizarea conditiilor de mediu;
Sistemul de Management al Riscului;
Investigatia cauzei primare pentru CAPA;
22
Testarea solventilor reziduali ;
Impurităti farmaceutice;
Teorie si practica in infrarosu apropiat în industria farmaceutică
Dezvoltarea metodei HPLC și a procedurilor de validare.
Funcţia de personal este asigurată atât prin responsabilitatea compartimentului specializat
al organizaţiei, cât şi prin activităţile managerilor ca principali factori de formare şi sudare a
intereselor fiecărei colectivităţi profesionale.
Prin exercitarea funcţiei de personal se asigură:
administrarea şi gestiunea personalului;
integrarea personalului (comunicarea socială şi informarea, condiţiile de muncă);
relaţii sociale si analiza climatului social.
În cadrul exercitării funcţiei prin administrarea şi gestiunea personalului Antibiotice
S.A. este responsabilă cu stabilirea necesarului de personal, selecţia acestuia pentru fiecare loc de
muncă si in funcţie de competenţe, de programul de pregătire si instruire pentru fiecare meserie
în parte în vederea creşterii productivităţii în muncă.
Integrarea personalului are loc prin programe de pregatire pe meserii şi profile şi
promovarea acestuia are loc potrivit cu competenţa profesionala şi cu serioayitatea de care dă
dovada la locul de muncă. Se acordă sporuri salariale de bază (pentru condiţii grele de muncă şi
cu un grad ridicat de periculozitate , sporuri de noapte,vechime ), concedii de odihnă şi alte
drepturi bănesti care li se cuvin angajaţilor.
Timpul de muncă este organizat astfel încât sa respecte prevederile legale (nr
ore/săptămână, nr de zile libere/săptămână), iar sarcinile şi atribuţiile cuprinse în Regulamentul
de Ordine Interioară sunt împarţite în funcţie de competenţa profesională.
23
1.5. Structura personaluluiÎn colaborare cu managerii tuturor structurilor implicate. În acest sens activitatea de
resurse umane a fost orientata spre completarea structurilor cu personalul necesar prin:
redistribuirea din structurile cu excedent de personal câtre cele cu posturi vacante, în
funcție de posibilitatile de adaptare la cerintele specifice acestora;
atragerea și angajarea pentru înlocuirea personalului ieșit la pensie și completarea
echipamentelor existente a unui număr de:
- 47 persoane cu studii superioare în următoarele domenii principale de activitate:
promovare, producție, dezvoltare farmaceutica, regulatory affairs, studii bioechivalență,
vânzări, managementul riscului, producție;
- 38 persoane cu studii medii în direcțiile Tehnic și Producție, Calitate și Comercială și
Logistică.
Compania Antibiotice S.A. înregistra la sfârşitul anului 2012 un număr de 1440 angajaţi,
din care 536 cu studii superioare şi 904 cu studii medii.
Tabelul nr.2 Structura personalului cu studii superioare, pe profesii, la 31.12.2012:
Profesii Număr
% din total personal cu
studii superioare
Medici, farmacisti 84 15,7%
Ingineri chimiști, chimiști,
fizicieni
152 28,4%
Reprez medicali alte profesii 62 11,6%
Economiști 104 19,4%
Ingineri diverse specializări 51 9,5%
biologi 34 6,3%
Specialiști I.T. 17 3,2%
Alte domenii de specialitate 32 6,0%
Total 536 100%
24
În ultimii 3 ani compania a înregistrat o creştere constantă a productivităţii muncii. În
afara sediului central din Iaşi, societatea opereaza şi printr-o reprezentanţă în Bucuresti.
În anul 2012, S.C. Antibiotice S.A a înregistrat cheltuieli cu personalul în valoare de
68.929.460 lei , față de anul 2011, în care a înregistrat 68.426.642 lei.
Remunerația acordată Consiliului de Administrație și Conducerii Executive în anul 2012
este de 2.470.741 lei, față de anul 2011 în care renumerația a fost de 2.319.761 lei.
1.6. Relații cu exteriorul
Ponderea exportului în veniturile din vânzări în anul 2012 a fost de 24%. Având în vedere
proiectele de extindere a prezenței Antibiotice pe piețele internaționale și intenția de a reduce
gradul de dependență al companiei de piața internă, obiectivul pe termen mediul al companiei
este de a atinge un nivel procentul al ponderii exportului de aproximativ 30% din cifra de afaceri
anuală.
Veniturile din vânzări realizate pe piețele externe în anul 2012 a fost de 20.079.970 USD în
creștere față de anul 2011 în care s-a realizat un export total de 18.251.787 USD.
Anul 2012 a continuat trendul ascendent al activității de export așa cum rezultă din graficul care
sintetizează evoluția pe piețele externe în perioada 2010- 2012:
25
Relaţiile cu furnizorii
Asigurarea necesarului de materii prime, materiale, mașini, instalații și piese de schimb s-
a fundamentat pe baza programului de fabricație lansat, furnizorii fiind selectați în funcție de
cerințele impuse în procedurile proprii de lucru a companiei Antibiotice. Valoarea achizitiilor
realizate prin furnizori interni a fost de 13.985.947 lei.
Deși anul 2011 a demarat cu multiple schimbări la nivel internațional, sub impactul crizei
mondiale și al turbulențelor economice, existența unui număr mare de parteneri tradiționali ne-a
permis să asigurăm flexibilitatea achizițiilor și să eficientizăm activitatea de aprovizionare.
Antibiotice are relatii de mai bine de 10 ani cu peste 55 % dintre furnizori cu care colaborează.
În anul 2011 Antibiotice a accelerat procesul demarat în anul 2010 privind consolidarea,
selecţia de parteneriate cu furnizori, dar şi de indetificare a unor noi parteneri atât pentru
produsele aflate în portofoliu cât si pentru dezvoltarea de produse noi, achiziţie de licenţe,
achiziţie de materii prime.
Datorită crizei financiare mondiale compania Antibiotice continuă programul intensiv de
autorizare de surse alternative pentru fiecare materie primă necesară în procesul de fabricaţie şi
pentru fiecare produs finit care contribuie la cifra de afaceri a companiei.
Pentru selecţia partenerilor se are în vedere şi asigurarea unu portofoliu sigur de furnizori,
capabili să susţină compania cu produse de calitate, la termenele solicitate de Antibiotice şi în
condiţiile agreate de comun acord.
Compania Antibiotice colaborează cu cei mai mari producători şi are dezvoltate
parteneriate solide pe acest segment.
45 furnizori tradiţionali care deţin peste 55% din valoarea importului
30 furnizori de materii prime pentru medicamente antiinfecţioase
10 noi furnizori materii prime atraşi în ultimii 5 ani
Furnizori de utilităţi:
RENEL Iaşi- energie electrică;
RAJAC Iaşi – apă.
26
Tabelul nr.3 Cheltuieli privind utilitățile pe anii 2010 și 2011
(Mii lei) 2010 2011
Cheltuieli cu energie,gaze, apă 8.867 8.388
Cheltuieli privind mărfurile 224.486 272.369
Relaţiile cu clienţii:
Piaţa internă
Pe piaţa internă, Antibiotice se diferenţiaza ca principalul producător de medicamente
antiinfecţioase şi singurul producător de substanţe active obţinute prin biosinteză (Nistatina).
Poziţionarea ca principal producător român de medicamente antiinfecţioase, precum şi
parteneriatul cu Ministerul Sanatatii în programe nationale de sanatate, precum cel de combatere
a Tuberculozei au facut ca astazi, în orice spital din România să fie nevoie de medicamentele
fabricate la Antibiotice.
Pe fondul unui indice mediu anual de creştere al pieţei farmaceutice din România
previzionat pentru perioada 2010-2012 la 10%, compania Antibiotice Iaşi a realizat o cifra de
afaceri pe piaţa internă de 190,6 milioane lei, în timp ce în distributie vânzările s-au ridicat la
valoarea de 234,5 milioane lei, iar în farmacii şi spitale la 222,2 milioane lei .
Piaţa medicamentelor este structurată în două segmente principale :
Farmaciile - cu circa 4.600 cumpărători activi, reprezintă 75,61% din întreaga piaţă, cu
tendinţă de creştere;
Spitalele - cu circa 460 cumpărători activi, care reprezintă 24,39% din piaţă.
În anul 2011, pe piaţa medicamentelor din România au activat aproximativ 260
producători, din care 59 interni.
27
Lider la nivel naţional pe segmentul medicaţiei antiinfecţioase, atât pe canalul spital cât şi
retail, compania Antibiotice asigură anual 30% din consumul României pe această arie
terapeutică.
Practic, 3 români din 10 beneficiază, în tratamentul spitalicesc sau ambulatoriu de
medicamente antiinfecţioase marca Antibiotice, pe acest segment de piaţă existând nu mai puţin
de 65 de companii farmaceutice multinaţionale.
Piaţa externă
Veniturile din vânzări realizate pe piețele externe în anul 2012 a fost de 20.079.970 USD în
creștere față de anul 2011 în care s-a realizat un export total de 18.251.787 USD.
Anul 2012 a continuat trendul ascendent în activitatea de export, fiind înregistrate
evoluții pozitive atât din punct de vedere al volumului exportului realizat cât și al distribuției
geografice. Nivelul valoric al operațiunilor de export realizate pe parcursul anului 2012 au fost
de 20.079.970 USD.
În 2012 ponderea exportului în total cifra de afaceri a fost de 30 %. Pentru a reduce
gradul de dependență al companiei de piața internă, targetul pentru următorii trei ani presupune
atingerea unui nivel procentual al ponderii exportului de peste 25% din cifra de afaceri a
companiei.
În principiu nu au fost înregistrate modificări majore în ponderea principalelor grupe de
produse la export. Astfel constatându-se o distribuție relativ echilibrată a exporturilor de
substanțe active și a celor de produse finite, vânzările de Nistatină au constituit 50,71% din
totalul exporturilor, diferența fiind acoperită din exporturile de produse finite.
Exportul companiei Antibiotice este strucurat pe pieţe ţintă, reprezentative prin prisma
dimensiunilor, a nivelului de dezvoltare economică şi a potenţialului de desfacere pentru
produsele Antibiotice după cum urmează:
Europa
pieţe tintă: Ungaria, Cehia, Polonia;
28
principale produse de interes:
- pulberi pentru soluţii injectabile: Ampiplus ® 1,5 gr; Amoxiplus ® 600 mg, 1,2 gr;
Ampicilină 1 gr; Cefort ® 1gr, 2 gr; Ceftamil ® 1gr, 2 gr.
- capsule: Amoxicilină 250 mg, 500 mg; Ampicilină 250 mg, 500 mg; Cefalelexină
250 mg, 500 mg;
- comprimate: Kefungin ® 200 mg;
Rusia şi țările CSI
pieţe ţintă: Rusia, Armenia, Georgia, Ucraina, Uzbekistan;
principale produse de interes:
- pulberi pentru soluţii injectabile: Moldamin ® 2.400.000 IU; Cefort ® 1gr; Ceftamil
® 1 gr; Cefotaxim 1 gr.
- comprimate: Nistatină 500.000 IU.
- unguente: Clafen ® 40 gr (gel şi cremă).
Asia, Africa, America de Sud
pieţe ţintă: Tunisia, Vietnam, Maroc, Algeria, Libia, Iordania;
principale produse de interes:
- pulberi pentru soluţii injectabile:
o Ampiplus ® 1,5 gr; Cefort ® 1gr; Ceftamil ® 1 gr, 2gr; Penicilină GNa 1.000.000
IU, 5.000.000 IU; Moldamin ®1.200.000 IU, 2.400.000 IU; Oxacilină 1 gr;
Ampicilină 1 gr;
o Strevital ® 1gr; Cefotaxim 1 gr.
- capsule: Oxacilină 500 mg; Cefalexină 500 mg; Sinerdol ® 150 mg, 300 mg; Sinerdol
Iso ® 150+300 mg; Eficef ® 200 mg.
- comprimate: CiproQuin ® 500 mg; Pirazinamidă 500 mg.
29
S.C. Antibiotice S.A. este al doilea producător mondial de Nistatina (substanta activa),
cu o cota de aproximativ 33% din piața mondială.
Durata medie de incasare a creantelor de pe piata externa a fost in anul 2012 de 100 zile
în condițiile în care pe piața internă a fost de 341 zile.
Relaţiile cu băncile
Societatea Comercială Antibiotice Iași înregistrează la 31 decembrie 2011 numai sume
care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.
Sumele datorate instituțiilor de credit sunt la sfârsitul exercitiului mai mici decât în anul
2010 și anume de la 45,3 milioane lei la 31 decembrie 2010 la 19,079 milioane lei la 31
decembrie 2011. Acest lucru s-a realizat ca urmare a încasărilor mai bune din ultima parte a
anului situație ce a permis rambursarea unei părți din liniile de credit pentru capital de lucru.
Tabelul nr.4 Creditele bancare angajate de societate la 31 decembrie 2011
Denumirea băncii
*Data angajării creditului
Felul creditului
Valoarea creditului
Rămas de rambursat la 31.12.2011
Scadență Garanții
Total CITI IASI
27.01.2010
Facilitate de credit
1.500.000EUR 1.085.668 EUR
26.01.2011
Cesiune creanta
Total ALPHA
18.04.2005
Facilitate de credit
9.500.000EUR 8.835.894EUR 31.05.2012
Cesiune creanta
Total RBS BANK IASI
17.07.2006
Facilitate de credit
11.000.000EUR
9.157.649 EUR
29.07.2011
Ipoteca cladiri+teren
19.079.211EUR
Rezultatul financiar a fost influențat în principal de următoarele cheltuieli:
Cheltuieli cu dobânzile bancare; Cheltuieli din diferențe de curs valutar aferente obligațiilor și creanțelor în valută.
Alte relații cu exteriorul:
30
Casa Judeţeană de Pensii: compania trebuie să depună la această instituţie declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate societatea este obligată să depună o situaţie a salariaţilor firmei.
A.J.O.F.M. - firma depune informări cu privire la oferta de locuri de muncă şi declaraţia privind evidenţa nominală a siguraţilor şi a obligaţiilor de plată la Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj.
Diagrama relaţiilor externe:
Relația cu trezoreria se realizează prin virarea în contul Trezoreriei din Contul deschis la
bancă a obligațiilor aferente bugetelor. S.C. Antibiotice S.A. are datoria de a calcula și de a vărsa
la termen veniturile bugetare aferente activității. Această relație se poate exprima astfel:
31
S.C. Antibiotice S.A.
Direcția Vamală
Casa Județeană de Asigurări de
Sănătate
Agenția Județeană a OcupăriiFortei
de Muncă
Casa Județeană de Pensii
Trezoreria Fin. Publice
Furnizori
Clienți
RBS BANK
Foi de vărsământ
Chitanță
Trezoreria Finanțelor Publice încasează toate veniturile pentru bugetele publice. Banca
aferă informații, consultanță și servicii precum metode de plată și cursuri de schimb, informații
de credit. Prin intermediul acestei instituții, S.C. Antibiotice S.A. virează contribuțiile către stat.
În contul bancar deschis sunt virați banii de la clienți.
Către primării agentul economic are de plătit diverse sume pentru obținerea de autorizații,
plata de taxe și impozite locale, etc.
Agentul economic are obligatia față de Inspectoratul Teritorial de Muncă să realizeze
plata unui commission în scopul depunerii și completării cărților de muncă ale salariaților.
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.C. Antibiotice S.A. în perioada 2010-2012
Tabelul nr.5 Venituri bugetare vărsate de S.C Antibiotice S.A la bugetul de stat în perioada 2010- 2012
Venituri/ lei 2010 2011 2012
Impozitul pe salarii 4.203.232 3.528.987 4.222.565Impozit pe profit 5.933.170 6.098.750 5.085.244TVA 2.023.979 898.021 987.665Alte obligatii catre bugetul de stat
1.055.070 2.622.532 1.057.711
Total 13.215.451 13.148.290 11.353.185
După cum putem observa din tabelul de mai sus, activitatea companiei are o tentă
descrescătoare, astfel că aportul la bugetul de stat este în descreștere din anul 2010 când totalul
aporturilor are o valoare de 13.215.451 lei, ajungând în anul 2012 la 11.353.185 lei.
32
S.C. Antibiotice S.A. Trezoreria Fin. Publice
Declarație
În ceea ce privește impozitul pe salarii putem spune ca a avut o oarecare creștere din anul
2010 , adică de la 4.203.232 lei până în anul 2012, când a înregistrat valoarea de 222.565 lei.
La nivelul bugetului local se înscriu următoarele impozite:
Bugete locale(lei) 2010 2011 2012
Impozit pe cladiri 13920 18509,54 2432,1Taxa asupra
mijloacelor de transport
1321,1 1725,2 1818,04
În ceea ce privesc asigurările și contribuțiile angajatului acestea se prezintă la următorul nivel:
An Cheltuieli cu asigurarile sociale si protectia sociala
2010 14.478.2742011 14.866.9892012 15.199.594
Variațiile sumelor obligațiilor bugetare au ca factori principali numărul de angajați și
salariul acordat acestora în baza contractului individual de muncă, a carnetului de muncă și
reglementarea salariului minim atât pentru personalul calificat cât și pentru personalul
necalificat. Putem observa ca s-a manifestat o tendință de creștere a obligațiilor bugetare
susținută de creșterea salariului minim pe economie sau creșterea numărului de salariați.
33
Capitolul 2. Fundamentarea veniturilor bugetare
2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor bugetare
S.C. Antibiotice S.A. contribuie la fundamentarea și realizarea veniturilor bugetare prin
taxele și impozitele pe care este obligată sa le furnizeze statului. Impozitele și taxele constituie
prin aria de manifestare și prin vechime, forma principal a resurselor financiare publice. Actele
normative aprobate cu privire la instituirea veniturilor bugetare, precum și cele metodologice de
aplicare emise de către Ministerul Finanțelor Publice, reprezintă suportul juridic folosit în
așezarea și perceperea veniturilor bugetare.
În materie fiscală, dispozițiile prezentului cod prelevează asupra oricăror prevederi din
alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozițiile Codului Fiscal. Dacă
orice prevedere a prezentului cod contravene unei prevederi a unui tratat la care România este
parte, se aplică prevederea acelui tratat. Orice măsură de natură fiscal care contribuie ajutor de
stat se acordă potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/2006 privind
procedurile nationale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr.137/2007.
Prin intermediul Codului fiscal se stabilește cadrul legal pentru impozitele și taxele din
bugetul de stat și bugetele locale, precum și modul de calcul și plată a acestora. Reperele care s-
au luat în calcul în vederea realizării Codului fiscal sunt:
Respectarea principiilor impunerii;
Posibilitatea modificării și completării;
Elaborarea de norme, instrucțiuni de aplicare și ordine;
Fixarea de răspunderi și competențe în materie de cod fiscal.
Obligațiile bugetare ale S.C Antibiotice S.A sunt atât către Bugetul de stat, cât și către
Bugetul local. Pe lângă acestea compania mai are obligații și către Bugetul Asigurărilor Sociale
de Stat și către Bugetul Fondurilor Speciale.
34
La nivelul obligațiilor bugetare către stat sunt incluse:
Impozitul pe profit;
Impozitul pe salarii;
TVA;
Impozitul pe dividende;
Către bugetul local are obligații cu privire la:
Impozitul pe teren;
Impozitul pe clădire;
Taxe pentru mijloace de transport;
Taxele pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate.
În ceea ce privește obligațiile bugetare către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat și
Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate și șomaj, obligațiile bugetare sunt atât pentru angajat
cât și pentru angajator.
Cadrul juridic este susținut de acte normative și procedural:
Codul fiscal al României actualizat conform cu Ordonanța Guvernului nr.30 din 31 august
2011;
Ordinul 1294/2010 pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a prevederilor
Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu
modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul nr. 340/2001 și Procedurii
privind declararea lunară de către angajatori a evidenței nominale a asiguraților și a
obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aprobată prin Ordinul nr.
405/2004.Ordinul 1294/2010.
Legea 500/2002 privind finanțele publice actualizată, publicata în Monitorul Oficial nr.597
din 13.08.2002;
Legea 273/2006 privind finanțele publice locale;
Legea 11/2010 – Legea Bugetului de Stat;
Legea nr. 12/2010- Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Principalele elemente tehnice folosite în practicarea impozitelor şi taxelor sunt: subiectul,
suportatorul, obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota impozitului, asieta.
35
Impozitul este o prelevare obligatorie și gratuită efectuată de către stat asupra resurselor
sau bunurilor individuale sau ale colectivitatii (în cazul nostru capitalul) și plătită în bani. El
constituie o sursa a finantarii cheltuielilor de interes general al statului si al administratiei locale,
fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putand fi
stimulate investitiile si inviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezintă izvorul principal
al formarii veniturilor bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. El este o functie
crescatoare a venitului: la o rata de impunere fiscala data , el sporește când venitul crește.
“0”
36
PLĂTITOR
SUBIECTUL venitului bugetar
CONTRIBUABIL
suportator
DREPTURI ȘI OBLIGATII
BAZA DE CALCUL
OBIECTUL venitului bugetar
BUGET PUBLIC
Unitate tehnică de evaluare
TERMEN DE PLATĂ
Venit bugetar efectiv datorat VB1
Venit bugetar calculat inițial VB0
ÎNLESNIRI LA PLATĂ
2.1.1 Impozitul pe profit
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele
persoane, denumite în continuare contribuabili::
persoanele juridice române;
persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent
în România;
persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere fără personalitate juridică;
persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute
la o persoană juridică română;
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate
atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz,
impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana
juridică română.
persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Sfera de cuprindere a impozitului (art.14 – Cod Fiscal 2011)
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social în România,
înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din
România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară
activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
37
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează
venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii
din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Anul fiscal este anul calendaristic. Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să
mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic
pentru care contribuabilul a existat.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu
anumite excepţii prevazute in Codul Fiscal art.15.
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se
iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
dividendele primite de la o persoană juridică română;
diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care
se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele favorabile de valoare rezultate din
evaluarea titlurilor de participare şi a obligaţiunilor emise pe termen lung, efectuată potrivit
reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a
cesionării, a retragerii, a lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data retragerii
capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;
veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea
unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere;
38
veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte
normative.
în perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzacţionarea
titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare. În aceeaşi perioadă, cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a
acestor titluri de participare, precum şi cheltuielile înregistrate cu ocazia desfăşurării
operaţiunilor de tranzacţionare reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil.
2.1.2 Impozitul pe salarii
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o
persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui
statut special prevăzut de lege, indifferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor
ori de forma sub care ele se acordă, inclusive indemnizațiile pentru incapacitate temporară de
muncă.
Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea.
Sistemul de sporuri la salariul de bază este format din:
sporuri pentru conditii deosebite de munca: sporuri pentru conditii grele, periculoase,
nocive sau penibile de munca;
sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si lucrul in
zilele libere si sarbatori legale;
spor pentru vechime in munca;
spor pentru lucru in timpul noptii;
spor de santier;
spor pentru exercitarea unei functii suplimentare;
alte sporuri in functie de conditiile concrete de munca (spor de izolare, spor pentru
folosirea unei limbi straine –daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc. ).
Reprezintă adaosuri la salariul de bază:
adaosul de acord;
39
premiile acordate din fondul de premiere, constituit pe baza fondului de salarii;
cota parte din profitul net (pana la 10 %)-premiu anual,ce se impoziteaza separat de alte
drepturi acordate in luna în care se plătește premiul;
premii speciale cu ocazia unor sărbători religioase;
premi acordate in raport cu rezultatele obtinute in munca (performante, calitatea
produselor, reducerea costurilor de fabricatie, organizarea activitatii );
prima de vacantă, acordată ca un supliment la indemnizația de concediu de odihnasi se
plateste inainte de plecarea in vacanta;
premiul anual pentru salariatii bugetaride pana la un salariu mediu lunar de baza realizat
în anul pentru care se face plata, valoarea acestuia ramine la atitudinea conducerii
institutiei publice;
alte adaosuri.
SALARIU BRUT DE BAZĂ+sporuri,indemnizatii și alte adaosuri+avantaje în natură=SALARIUL BRUT-contributia personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj-contribuția personalului la asigurările sociale-contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate-suma neimpozabilă=SLARIUL BRUT NEIMPOZABIL-impozitul pe salariu-avansurile bănești-rețineri din salarii datorate terților-alte retineri din salariu=SALARIUL NET DE PLATĂ(REST DE PLATĂ)
Determinarea impozitului pe venitul din salarii (ART. 57 – Cod Fiscal 2011)
(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
40
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
deducerea personală acordată pentru luna respectivă; cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se
depăşească echivalentul în lei a 400 euro;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de
realizare a acestora;
(21) În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru
perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în
conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcţiei de
bază la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
(3) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din
salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din
impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi
funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private,
conform legii.
(5) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului
fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) şi (5) se stabileşte prin ordin al ministrului
finanţelor publice.
Art. 56. - (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la
deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată
pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află
funcţia de bază.
41
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la
10.000.000 lei inclusiv, astfel:
pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 2.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 3.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 4.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 5.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între
10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai
sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000
lei nu se acordă deducerea personală.
Termen de plată a impozitului (ART. 58 – Cod Fiscal 2011)
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine
impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l
vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
aceste venituri.
Fişe fiscale (ART. 59 – Cod Fiscal 2011)
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele
fiscale.
Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele prevăzute la alin. (1), pe
întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele
fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie,
pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal
expirat. Modelul şi conţinutul formularelor se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor
publice.
Modul de calcul şi impozitare al salariilor
42
o Secţia Produse injectabile
o Mihai Cibotaru – supervizor productie
o Retribuţia tarifară lunară = 650
o retribuţie tarifară orară = 3.87
Regie 168 ore 650
Spor vechime 25% * 650 162.5
Spor muncă grea 18% * 650 117
Spor periclitate 22% * 650 143
Total brut Regie + sporuri 1072.5
Şomaj 1% * 650 6.5
CASS 6.5% * 1072.5 69.7225
CAS 9.5%*1072.5 101.8875
Venit net Total brut – CFS, CAS, CASS 894.39
Deducere personală Doua pers în întreţinere 450
Venit impozabil Venit net – deducere personală 444.39
Impozit 16% 71.1024
Salar net 444.39-71.1024+450 823.29
Avans 400
Rest plată 423.29
2.1.3 Taxa pe valoarea adăugată
43
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este
colectat conform prevederilor prezentului titlu.
Achiziţie reprezintă bunurile şi serviciile obţinute sau care urmează a fi obţinute de o
persoană impozabilă, prin următoarele operaţiuni: livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii,
efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către această persoană impozabilă,
achiziţii intracomunitare şi importuri de bunuri;
Baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de
servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile,
stabilită conform cap 7 din Codul Fiscal 2011;
Produse accizabile sunt produsele energetice, alcoolul şi băuturile alcoolice, precum şi tutunul
prelucrat, astfel cum sunt definite la titlul VII din prezenta lege, cu excepţia gazului livrat prin
intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea
conectată la un astfel de sistem;
Importator reprezintă persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în
care taxa la import devine exigibilă, conform art. 136, şi care în cazul importurilor taxabile este
obligată la plata taxei ( art. 1511 - Cod Fiscal 2011).Persoană impozabilă are înţelesul art.
127 alin. (1) şi reprezintă persoana fizică, grupul de persoane, instituţia publică, persoana
juridică, precum şi orice entitate capabilă să desfăşoare o activitate economică;
Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită
conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte
taxe datorate în afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în
România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. Baza de impozitare
cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care
aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1). Primul loc
de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată în documentul de transport sau în orice
alt document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, în absenţa unor astfel de
documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România.
44
Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii şi/sau livrări de bunuri:
serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri,
expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art.
141 alin. (1) lit. m);
livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau
în principal publicităţii;
livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
livrarea de produse ortopedice;
livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
(21) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte
a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită
locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca
parte a politicii sociale se înţelege:
a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
cămine de bătrâni şi de pensionari;
b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele
gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de
45
380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau
familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite
prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în
momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu
depăşeşte suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit
individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului
aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă
fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu
cota redusă de 5%, respectiv:
1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate
pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;
2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio
locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea
atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie
economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în
condiţiile pieţei.
Exemplu de calcul a taxei pe valoarea adăugată:
1. operaţiuni taxabile:
intrări:
baza de impozitare: 50 300
valoare TVA deductibilă: 24% * 50 300 = 12 072
ieşiri:
baza de impozitare: 165 000
valoare TVA colectată: 24% * 165 000 = 39 600
46
TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată = 27 528
2. operaţiuni scutite cu drept de deducere:
intrări: cumpărări cu TVA (24%)
baza de impozitare: 50 300
valoare TVA deductibilă: 12 072
ieşiri: vânzări cu TVA (TVA = 0)
baza de impozitare : 165 000
valoare TVA colectată = 0
TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată = 0 – 12 072 = - 12 072 => TVA de
recuperat
3. operaţiuni scutite fără drept de deducere:
TVA colectată = 0
TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă (nu se poate efectua operaţiunea)
Suma de 12 072 reprezintă o cheltuială pt. firmă si se trece pe cheltuieli
4. toate categoriile de operaţiuni
vânzări: 32 000
operaţiuni scutite fără drept de deducere: 4 000
export: 9 000
47
achiziţii: 11 500
TVA colectată = 7 680 (24%*32 000)
TVA colectată aferentă exportului = 0
TVA colectată aferentă operaţiunilor scutite = 0
TVA deductibilă = 2 760 (24%*11 500)
PRO – RATA TVA = Operaţiuni cu drept de deducere : Total operaţiuni = (9 000 + 32 000) / (32
000 + 9 000 + 11 500) = 0,78
TVA de dedus = PRO-RATA TVA * TVA deductibilă = 0,78 * 2 760 = 2 152.8
TVA de plată = TVA colectată - TVA de dedus = 7 680 – 2 152.8= 5 527.2
TVA deductibilă – TVA de dedus = 2 760– 2 152.8 = 607.2 (se trec la cheltuieli)
2.1.4 Taxele vamale
Taxele vamale percepute de autoritatea vamala se pot clasifică în:
- taxe vamale de bază; - taxe vamale preferentiale.
Taxele vamale de baza sunt stabilite potrivit politicii comerciale ale Romaniei si/sau
acordurilor internationale la care Romania este parte semnatara (Acordul privind aplicarea
art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT), parte integranta a Acordului de la
Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care Romania il aplica
fara rezerve, ratificat prin Legea nr.133/1994).
Taxele vamale preferentiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb incheiate de
Romania cu tari(Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea Europeana - UE,
Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.) pentru unele marfuri sau
categorii de marfuri.
48
Pentru a se putea aplica o taxa preferentiala este necesara prezentarea si depunerea unui
certificat de circulatie a marfurilor valid (de exemplu de tip EUR 1) impreuna cu
declaratia vamala de import si a celorlalte documente prevazute de art. 45 din Regulamentul de
aplicare a Codului Vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001.
Atât taxele vamale de baza cat si taxele vamale preferentiale sunt stabilite pe fel de marfa
a carei clasificare se face in functie de regulile generale si notele explicative de interpretare a
nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei, specifice Conventiei
Internationale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la
Bruxelles la 14-06-1983, la care Romania este parte.
Potrivit art. 68 din Codul Vamal al Romaniei, adoptat prin Legea nr. 141/1997, unele
categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau
de destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor
internationale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere
sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar.
Deasemenea art. 69 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca prin lege se stabilesc
cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de
marfuri (conform prevederilor O.G. nr. 26/31.08.1993 privind Tariful Vamal de Import al
Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993,
aprobata prin Legea nr. 102/1994).
Comision vamal - reprezinta, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001 privind
reglementarea unor probleme financiare, comisionul perceput pentru prestarea
serviciilor vamale si care constituie venit cu destinatie speciala al bugetului de stat, potrivit
prevederilor Legii nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru
dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a
celorlalte unitati vamale, cu modificarile si completarile ulterioare. In conformitate cu
prevederile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special
pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a
celorlalte unitati vamale se excepteaza de la plata comisionului bunurile care fac obiectul
importului in baza acordurilor de credit extern, a acordurilor privind programe de asistenta
49
economica nerambursabila acordata Romaniei de catre tarile membre ale Grupului "Celor 24" si
organismele economice internationale, inclusiv ajutoare umanitare, incheiate intre Guvernul
Romaniei si guvernele altor tari.
Exemplu de calcul:Se înregistrează achiziţia unui bun care va fi folosit de întreprindere ca mijloc fix. Cunoaştem
următoarele informaţii:
preţ extern (care include şi transportul) 15.000 EUR;
asigurarea pe parcursul extern: 200 EUR (plătită din avansuri de trezorerie în
devize);
taxa vamală 22%;
comisionul vamal 0,5%;
acciza 9%;
TVA 19%;
cursul de schimb de pe declaraţia vamală este de 4.2 lei/EUR.
Pe declaraţia vamală de import avem :
1. preţ din factura furnizorului: 15.000 EUR x 4.2 lei/EUR = 63 000 lei
2. asigurare pe parcursul extern: 200 x 4.2 lei/EUR = 840 lei
3. valoare în vamă (1+2): 63 840 lei
4. taxa vamală : 22% x (63 000 + 840)= 14 044.8 lei
5. comision vamal: 0,5% x 63 840 = 319.2 lei
6. baza de calcul pentru accize (rd.3 + rd.4+ rd.5) = 78 204 lei
7. acciza (9 % x rd.6) = 7 038.36 lei
8. baza calcul TVA (rd.6 + rd.7) = 85 242.36 lei
9. TVA 24% x rd.8 = 20 458.17 lei
10. cost de achiziţie (rd.3 + rd.4 + rd.5 + rd.7) = 85 242.36 lei
50
11. obligaţii fiscale în vamă (rd.4 + rd.5 + rd.7 + rd.9) = 41 860.53 le
2.2 Calculul de fundamentare privind veniturile bugetare
Veniturile către bugetele locale sunt reglementate de titlul IX al codului Fiscal al
României şi cuprind: impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor, autorizatiilor, taxa pentru folosirea
mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, taxe speciale şi alte
itaxe locale.
2.2.1. Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri este datorat de orice persoană care are în proprietate o clădire situată
în România, fiind destinat bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care este
amplasată clădirea.
Exemplu de calcul pt impozitul pe clădiri:
S.C.”Antibiotice”S.A are dată în folosinţă la data de 1 ianuarie 2009 o clădire în valoare
de 1.300.000. lei
Impozitul pe clădire datorat pentru 1 an: 1,5% * 1.300.000 = 19.500. lei
Impozitul pe cladire datorat pentru un trimestru: 19.500/4 = 4.875 lei
Flux informaţional:
În cadrul biroului financiar se întocmeste declaraţia de patrimoniu, în care sunt trecute
toate clădirile, proprietate a contribuabilului. Acesta se întocmeste pe baza documentelor care
justifică achiziţia imobilului, respectiv documentele care justifică darea în funcţiune a clădirii.
Declaraţia de patrimoniu este trimisă biroului specializat de impozite şi taxe din cadrul
Consiliului Local unde se stabileşte impozitul pe clădiri, potrivit cotelor de impozitare stabilite.
Consiliul Local trimite Biroului financiar înstiintarea cu suma datorată, reprezentând impozitul
pe clădiri.
2. 2.2 Impozitul pe terenuriImpozitul pe teren este datorat de orice persoană care are în proprietate teren situat în
România, fiind destinat bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în raza căreia este
51
situat terenul.
Exemplu de calcul pt. impozul pe teren:
S.C.”Antibiotice”S.A deţine în proprietate un teren cu o suprafaţă de 500 m²
Conform art. 258 al. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 44 pentru aprobarea nirmelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal se percepe un impozit de
2.500lei/ m²
Impozit pe teren pentru 1 an: 2.500lei/ m² * 500 m² = 6.250.000 lei/an
Impozit pe teren pentru 1 trimestru: 6.250.000/4 = 1.562.500 lei
Flux informaţional:
În cadrul biroului financiar se întocmeste declaraţia de patrimoniu, în care sunt trecute
toate terenurile, proprietate a contribuabilului. Declaraţia de patrimoniu este trimisă biroului
specializat de impozite şi taxe din cadrul Consiliului Local unde se stabileşte impozitul pe teren,
potrivit cotelor de impozitare stabilite, şi în funcţie de zona în care se situează terenul. Consiliul
Local trimite Biroului financiar înstiintarea cu suma datorată, reprezentând impozitul pe terenuri.
2. 2. 3. Taxa asupra mijloacelor de transportTaxa asupra mijloacelor de transport este datorată de orice persoană care are în prorietate
un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România. Această taxă se plăteşte la bugetul
local al unităţii administrativ teritoriale unde persoana îsi are domiciliul, sediul sau punctul de
lucru, după caz.
Scutiri:
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:
Autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aprţin persoanelor cu
handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
Navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrile folosite pentru transportul persoanelor
fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;
Mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
Mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de
52
transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri
în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este folosit în condiţii de transport public.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de
transport. în cazul oricaruia din mijloacele de transport cu tracţiune mecanică, taxa asupra
mijlocului de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestora. Capacitatea
cilindrică se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziţie
sau alt document similar.
Exemplu de calcul pt. taxa asupra mijloacelor de transport:
S.C.”Antibiotice”S.A. deţine un camion cu o capacitate cilindrică de 3.900 cm³
Astfel 3.900 cm³/500 cm³ = 7,8 ≈ 8 fracţiuni
Taxa pentru camion: 8 fracţiuni * 72.000 = 576.000 lei/an
Taxa pentru camion pentru 1 trimestru: 576.000/4 = 144.000 lei
Flux informaţional:
În cadrul biroului financiar se întocmeste declaraţia de patrimoniu, în care sunt trecute
autoturismele, proprietate a contribuabilului. Declaraţia de patrimoniu este trimisă biroului
specializat de impozite şi taxe din cadrul Consiliului Local unde se stabileşte impozitul asupra
mijloacelor de transport, potrivit cotelor de impozitare stabilite. Consiliul Local trimite Biroului
financiar înstiintarea cu suma datorată, reprezentând impozitul asupra mijloacelor de transport.
2. 2.4 Contribuții agent economic
Taxele salariale datorate de angajat
Pentru munca prestată angajatul are obligaţia, potrivit legii, să plătească unele
contribuţii, cum ar fi: impozitul pe venit, contribuţia la asigurările sociale, asigurările sociale de
sănătate şi fondul de şomaj
Contribuţia de asigurări sociale (CAS)
53
Începând cu luna aprilie 2001 se aplică un nou sistem de determinare a contribuţiilor de
asigurări sociale de către agenţii economici, reglementat prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Aceasta a fost modificată şi completată de
numeroase acte normative.
Datorează integral cota de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor de muncă în care îşi desfăşoară activitatea persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute.
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie:
Salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile
reglementate prin lege şi contractul individual de muncă;
Venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare, care nu
poate fi mai mic de o pătrime din salariul brut lunar pe economie.
Această bază de calcul nu poate depăşi plafonul de trei salarii medii brute lunare pe
economie.
Contribuţia pentru asigurări sociale nu se datorează pentru:
Prestaţii de asigurări sociale suportate din fondul asigurărilor sociale sau din
fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de acesta;
Drepturile plătite în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă;
Diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi
transfer plătite în limita dispoziţiilor legale, precum şi drepturile de autor
Sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
Premii şi alte drepturi exceptate prin lege.
Angajatorul are următoarele obligaţii:
să depună, în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declaraţia privind
evidenţa nominală a asiguraţilor şi obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor
sociale de stat. Declaraţia se depune la Casa teritorială de pensii, în raza căreia se
află sediul angajatorului până la data de 25 pentru luna anterioară;
54
să calculeze şi să achite lunar contribuţia la bugetul asigurărilor sociale;
să reţină integral din salariul, după caz, din venitul brut lunar al asiguratului
contribuţia individuală de asigurări sociale, datorată de acesta şi să o vireze la
Trezoreria în raza căreia se află sediul acesteia;
Angajatul datorează o cotă de 9, 5% calculată la salariul brut.
Termenele de plată de către angajatori a contribuţiei de asigurări sociale sunt:
a. data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care
efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se datorează plata;
b. data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor ce efectuează plata
drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează plata.
Asigurările sociale de sănătate
Baza legală:
Ordinul Casei Naţionale a asigurărilor de Sănătate nr 74/2000 pentru aprobarea Normelor
privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate;
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea
sistemului de asigurări sociale de sănătate;
Legea nr. 583/2004 privind aprobarea Ordonanţeo Guvernului nr. 93/2004 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind
organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.
În temeiul actelor normative mai sus menţionate, angajaţii cu contract individual de
muncă datorează o cotă de 6,5%, reprezentând Contribuţia la fondul de asigurări sociale de
sănătate, aplicată lunar asupra veniturilor salariale.
Prin venituri salariale se înţeleg orice drepturi şi indemnizaţii de natură salarială acordate
în bani sau natură. Persoanele aflate în concedii medicale sunt scutite de contribuţie, urmând ca
55
aceasta să fie suportată de către angajator, prin aplicarea cotei de 6,5 % asupra sumei
reprezenând valoarea a două salarii minime brute pe economie. Suma astfel rezultată se achită în
contul asigurărilor de sănătate, urmând însă a fi scăzută din suma datorată de angajator la fondul
asigurărilor sociale de stat.
Termenul de plată este de 25 ale lunii pentru luna anterioară. Angajatorii care au
obligaţia plăţii contribuţiei pentru asigurările de sănătate şi care nu o respectă datotează majorări
pentru perioada de întârziere, egale cu majorările aferente, pentru întârzierea achitării
impozitelor.
Contribuţia la fondul de şomaj
Baza legală:
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei
de muncă
Legea nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă;
Legea nr. 580/ 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate persoanele fizice, care pot fi:
cetăţeni români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri în România,
în condiţiile legii;
cetăţeni români care lucrează în străinatate, în condiţiile legii;
străini care, în perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România, sunt
încadraţi în muncă sau realizează venituri, în condiţiile legii.
Angajatorii la care îşi desfaşoară activitatea asiguraţii sunt obligaţi să depună, în termen
de 25 de zile calendaristice de la exprimarea lunii pentru care se datorează contribuţiile, la
agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază işi au sediul sau domiciliul, declaraţia
56
lunară privind obligaţiile de plată către bugetul asigurărilor pentru şomaj şi dovada efectuării
acestei plăţi. Anagajatorii depun/transmit în mod obligatoriu această declaraţie în format
electronic şi suport hârtie.
Exemplu de calcul:
Angajat: 6.150.000 lei x 11,67% = 717.705 lei
Angajator: FTS = 3.654.641. – 43.625.000 (fond pentru concedii) = 3.611.016 lei
3.611.016.400 x 23,33% = 842.450 lei
CAS total: 489624800+ 842.450.127 = 1.332.07 le
Exemplu de calcul
Salariu de bază: 6.154.000 lei
Contribuţia la fondul de şomaj: 1% x 6.154.000 = 61.540 lei
Flux informaţional:
Flux informaţional:
57
Departament financiar
Contribuţia unităţii
Contribuţia salariaţilor
Trezoreria Iaşi
OP
Declaraţie de impunere
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
OP
Fond de salarii
2.3 Fluxuri informaționale generate de fundamentarea veniturilor bugetare
58
Departament Financiar=Calculează impozitul pe
profitDeclaraţie de
impunere
Administraţia financiară
OP
Trezoreria Iaşi
2.3.1 Fluxul informațional generat de fundamentarea impozitului pe profit
2.3.2 Fluxul informațional generat de fundamentarea impozitului pe salarii
59
Sefi secţii Serviciul resurse umane
Fişă de pontajFoi colective de prezenţă
Concedii medicaleListă concedii odihnă
Departament financiar-contabil
State de salarii Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat
general consolidat Ordin de plată
Trezoreria Finanţelor Publice Iaşi
Salariaţi
Declaraţii pe propria răspundereContract individual de
muncă
Reţineri din salarii
Administraţia financiarăImpozit pe salarii
60
Furnizori Clienţi
Facturi trimiseAviz de expediere a mărfii
Departament desfacere
Transmite facturile fiscale
Departament financiar contabil
Jurnal de cumpărăriJurnal centralizator de cumpărări
Jurnal de vânzăriJurnal centralizator de vânzări
Det TVA colectată
Administraţia Financiară
TVA ded < TVA colTVA de plată
OP
Trezorerie
Extras de cont
Facturi primiteAviz de însoţire a mărfii
Departament aprovizionare
Transmite facturile fiscale
Departament financiar contabil
Det TVA deductibilă
Departament financiar contabil
Decont TVA (2 exemplare)
TVA ded > TVA colTVA de recuperat
Cerere de rambursare
2.3.3 Fluxul informațional generat de fundamentarea TVA-ului
61
ImportatorPlata taxei
OP
RBS BANK
Bugetul statului
Vamă
Declaraţie vamală
Valoarea mărfurilor
Coeficient tarifar
2.3.4 Fluxul informațional generat de fundamentarea impozitului pe salarii
62
Dovada Platii taxei
Departament financiar
Contribuţia unităţii
Contribuţia salariaţilor
Trezoreria Iaşi
OP
Declaraţie de impunere
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
OP
Fond de salarii
2.3.5 Fluxul informațional generat de fundamentarea contribuțiilor la asigurările sociale de stat, asigurările sociale de sănătate și fondul de șomaj
63
Capitolul 3 . Realizarea veniturilor bugetare
3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare
Cadrul juridic folosit în aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare îl reprezintă actele
normative aprobate cu privire la instituirea lor, precum şi cele metodologice de aplicare, emise
de regulă, de către Ministerul Finanţelor Publice. Reprezentativ pentru cadrul juridic de acţiune
în această direcţie este Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/3/2003, modificat printr-o
ordonanţă a Guvernului din 2004. Codul Fiscal acoperă în plan juridic problematica veniturilor
bugetare prezente în bugetele cu adresare generală. Alte documente utilizate în fundamentarea şi
realizarea veniturilor bugetare sunt:
Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial
nr.456/27.06.2002 corelată cu H.G. nr. 859/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind
metodologia de calcul a impozitului pe profit publicată în Monitorul Oficial nr 640 din
28.08.2002;
Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal publicată în Monitorul Oficial
nr. 927 din 23 decembrie 2003;
Ordonanţa Guvernului nr. 183/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr
571/2003 privind Codul fiscal;
Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 24/2005 privind modificarea şi completarea Legii
nr. 571 pe 2003 privind Codul fiscal;
Hotarârea Guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului
fiscal;
Ordonanta Guvernului 92/2003 privind codul de procedura fiscala; Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
codului fiscal; Ordonanta Guvernului nr. 83/19.08.2004 pentru modificarea si completarea Legii
571/2003 privind Codul fiscal; Legea nr. 494/12.11.2004 de aprobare si modificare a Ordonantei de Guvern nr.
83/19.08.2004.
64
Persoanele juridice folosesc la plata veniturilor bugetare următoarele modalităţi:
Depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar;
Dispoziţii de plată prin care băncile comerciale virează sumele datorate în conturile
bugetare.
Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugeate există mai multe procedee. Astfel se
deosebesc mai multe modalităţi de vărsare şi plată unde iniţiativa revine societăţii comerciale şi
organelor fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate:
a) calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit bugetar
care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi
vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative
ale Trezoreriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se încadrează: TVA,
impozitul pe profit.
b) metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare,
fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de la
subiect la o terţă persoană, plătitorul
c)impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea dispun,
mai sigur şi ma economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea în cadrul
exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în momentul
încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe locale)
d) anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii de calcul
şi plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care acţionează în
numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzite de lege. Folosirea de
timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii prestate, prin fixarea lor pe
documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul anulării obligaţiei de plată (ca urmare
a serviciilor prestate).
65
Plata obligaţiilor bugetare, atât cele către bugetul de stat, cât şi cele către bugetele locale,
se face în perioade diferite, în funcţie de fiecare impozit, taxă sau contribuţie pe care persoana
fizică sau juridică este obligată să o plătească către buget.
Pentru plata impozitului pe profit contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul
semestrial. Contribuabilii care au definitivat până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului
financiar anterior depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul aferent anului
fiscal încheiat până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la
termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. În cursul anului fiscal, contribuabilii
au obliţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată a impozitului pe profit,
inclusiv.
Încasarea obligaţiilor bugetare se face prin unităţile operative ale Trezoreriei finanţelor
publice.
Impozitul pe venit din salarii se calculează şi se reţine de plătitorii de salarii la data
efectuării plăţii salariilor. Plătitorii de salarii au obligaţia de a vira impozitul pe salarii la bugetul
de stat pănă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Impozitul pe venit din salarii este un impozit ce se datorează către bugetul de stat de către
plătitorii de salarii, dar este suportat de către salariaţi.
Plata taxei pe valoarea adaugată la buget se face de către persoanele obligate la plata
taxei care trebuie să achite taxa datorată. Taxa datorată este stabilită prin decontul întocmit
pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul special, până la data la care au obligaţia
depunerii acestora. Persoanele înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adaugată trebuie să
întocmească și să depună la organul fiscal competent pentru fiecare perioadă fiscală, până la data
de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv decontul de taxa pe valoarea adăugată, potrivit
modului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice .
Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată poartă răspunderea pentru
calcularea corectă şi plata la termenul legal a taxei pe valoarea adăugată către bugetul de stat şi
66
pentru depunerea la termenul legal a decontului de taxa pe valoarea adăugată la organul fiscal
competent.
Impozitul pe clădiri se plătește anual de către proprietarul clădirii care poate fi persoana
fizică sau persoana juridică. Impozitul pe clădiri se plătește în două rate egale, până la datele de
30 martie şi 30 septembrie către bugetul local. Societatea comercială întocmeşte ordinul de plată,
în vederea achitării obligaţiilor către bugetul local, pe care îl depun la Trezorerie. La Trezorerie,
această operaţiune apare reflectată în extrasul de cont, o copie a extrasului de cont ajunge la
Primărie, la Serviciul Financiar-Contabil.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri datorat pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 30 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10% .
Plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj se face, după caz, de cel mult
cinci zile de la: data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul
angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură dată pe lună; data stabilită pentru
plata chenzinei a doua; data stabilită prin contractul de asigurare.
Pentru neplata contribuţiilor la termenele prevăzute se aplică majorări de întârziere.
Termenele de plată a contribuţiei la asigurările sociale de stat sunt: data stabilită pentru
plata drepturilor salariale pe luna în curs; data stabilită pentru plata chenzinei a doua, până la
sfârşitul lunii pentru luna în curs, cel mai târziu până la datele fixate prin declaraţia sau prin
contractul de asigurare; până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata
drepturilor ce se suportă din fondul de şomaj .
Platitorul obligatiei bugetare este debitorul sau o alta persoana care in numele debitorului
are obligatia sa platesca sau sa retina si sa vireze dupa caz taxe, contributii, amenzi şi alte
venituri bugetare.
Obligaţiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute de reglementările în vigoare. În
cazul achitării cu întârziere a obligaţiilor bugetare, debitorii datorează majorări calculate pentru
67
fiecare zi de întârziere începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare şi până
la data achitării sumei datorate inclusiv.
Nu se datorează şi nu se calculează majorări de întarziere pentru: sumele reprezentând
majorări de întârziere calculate conform reglementărilor legale nevărsate la termenul stabilit de
către organele abilitate potrivit legii; sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, prevăzute în
reglementările legale; sumele încasate efectiv prin poprire pe salariu şi pe pensii de la persoanele
fizice, în cazul executării silite a unor debite.
Nevirarea sumelor calculate şi reţinute la sursă potrivit legii de către plătitorii obligaţiilor
bugetare, cărora le revin astfel de obligaţii, se sanctionează cu o penalitate de 10% din suma
reţinută şi nevirată într-un termen mai mare de 30 de zile.
Plata cu întarziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare, cu
excepţia majorărilor de întârziere a amenzilor şi a penalitaţilor se sanctionează, începând cu o
penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de
întârziere, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care acesta avea termen de plată.
Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a majorărilor de întârziere sau a
penalităţilor. Penalitatea se aplică de către organele competente o singură dată pentru impozitele,
taxele şi contribuţiile reţinute şi nevirate.
3.2. Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare
Răspunderea realizării efective a veniturilor bugetare revine, în principal, instituţiilor desemnate
cu administrarea bugetelor publice, dintre care se detaşează, prin volumul de lucrări şi operaţiuni,
Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile sale din teritoriu. În structura organizatorică a acestui
minister se găseşte şi instituţia financiar bancară, la care se conemnează efectiv încasarea
veniturilo pentru toate bugetele publice şi anume Trezoreria Publică.
Impozitul pe salarii
68
Impozitul pe salarii se calculează lunar, de către plătitorii acestuia, pentru fiecare
salariat, asupra întregului venit salarial realizat de aceştia în luna anterioară, utilizând cota unică
de impozitare.
Caracteristic acestui impozit este modul de percepere, adică prin metoda “stopajului la
sursa”, respectiv prin reţinerea de la salariat de către persoana fizică sau juridică plătitoare a
salariului sau a altor drepturi salariale, precum şi a veniturilor asimilate acestora.
Impozitul pe salarii se calculează, se reţine şi se varsă lunar de plătitorii salariilor din
sumele cuvenite la a doua chenzină, prin stopajul la sursă. În situaţia în care în contul plătitorului
de impozit nu există suficiente disponibilităţi pentru acoperirea integrală a salariilor şi a
impozitelor asupra acestora, băncile nu execută documentele de plată pentru ridicarea sumelor în
numerar necesare plăţii salariilor (cu excepţia chenzinei întâi), decât condiţionat de virarea în
aceeaşi proporţie a impozitului.
Dacă salariile se achită lunar calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului se face o dată
cu ridicarea de la bancă a sumelor pentru plata salariilor aferente lunii respective.
Dacă plătitorul nu deţine cont bancar sau nu foloseşte plăţi de salarii prin virament,
calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul de stat a impozitului aferent se fac lunar, în ziua
lucrătoare imediat următoare celei în care s-a facut plata acestor drepturi.
Impozitul pe salarii se varsă la bugetul de stat în conturi diferite în funcţie de sediul
plătitorului sau de locul în care are deschis cont pentru administrarea acestui impozit. Dacă
persoanele juridice sau fizice au deschis cont curent la trezoreria finanţelor publice ele virează
sumele direct în contul de la trezorerie. Dacă plătitorii nu deţin conturi deschise la trezorerie,
atunci ele virează sumele de plată prin ordin de plată în contul curent deschis la banca comercială
cu care realizează operaţiuni curente, de aici sumele reprezentând impozitul transferându-se mai
departe la trezoreria finanţelor publice.
Angajatorul are obligaţia să vireze la bugetul de stat impozitul calculat şi reţinut lunar
salariaţilor săi odată cu plata drepturilor salariale pentru luna respectivă, dar nu mai târziu de 25
a lunii următoare lunii pentru care se acordă aceste drepturi salariale.
69
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele
fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga durată de
efectuare a plăţii salariilor, cu toate datele şi informaţiile necesare în vederea stabilirii
elementelor care conduc la fixarea venitului impozabil. Plătitorul este obligat să păstreze fişele
fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent şi angajatului,
sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent
pentru anul fiscal expirat.
În urma recalculării anuale, se va face regularizarea cu angajatul căruia fie i se va restitui
o anumită sumă de bani preluată cu titlu de impozit, fie i se vor reţine în plus sume datorate
pentru impozitul pe salarii anual.
Dacă recalcularea anuală a impozitului şi regularizarea acestuia nu se realizează de către
anagajator, acesta are obligaţia să depună până în ultima zi a lunii februarie fişele fiscale la
organele fiscale, care urmează să realizeze regularizarea.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit se calculează şi se plateşte semestrial, până la data de 25 inclusiv a
primei luni următoare semestrului pentru care se calculează impozitul. Banca Naţională a
României, societăţile comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România
ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozitul pe profit lunar, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoarele celei pentru care se calculează impozitul. Organizaţiile
nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a
anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere
până la termenul de plată al impozitului pe profit, inclusiv. La finele anului, în funcţie de datele
cuprinse în bilanţul anual şi definitivarea impozitului pe profit în funcţie de acestea,
contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la termenul
prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.
Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit şi depunerea
declaraţiilor fiscale de impunere.
70
Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează majorări şi penalităţi de
întârziere potrivit reglementărilor în vigoare.
Pentru determinarea obligaţiilor fiscale corecte, organele fiscale au dreptul să recalculeze
adecvat profitul impozabil şi impozitul de plată pentru:
operaţiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea impozitului de plătit;
operaţiuni efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea asociaţilor,
acţionarilor sau persoanelor ce acţionează în numele acestora;
distribuirea, împărţirea, alocarea veniturilor, deducerilor, creditelor sau
reducerilor între doi sau mai mulţi contribuabili ori acele operaţiuni controlate de
persoane care au interese comune în scopul prevenirii evaziunii fiscale şi pentru
reflectarea reală a operaţiunilor.
Contribuabilii care au definitivat până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului
financiar anterior depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit
aferent anului fiscal încheiat până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.
Regularizarea se înregistrează în declaraţia de impunere anuală. Diferenţa dintre sumele
înscrise în declaraţia de impunere anuală şi sumele înscrise în declaraţiile privind obligaţiile de
plată la bugetul statului poate fi pozitivă şi atunci apare impozit de plată sau poate fi negativă şi
atunci apare impozit de recuperat.
Plata efectivă a impozitului pe profit se realizează, ca şi în cazul majorităţii celorlalte
impozite, prin ordin de plată înaintat băncii comerciale şi de aici mai departe prin virament
bancar la trezoreria finanţelor publice.
Taxa pe valoarea adaugată
Taxa de plată stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adaugată se achită către bugetul
de stat la termenele prevăzute de lege.
71
Taxa pe valoarea adăugată se stabileşte lunar pe baza decontului privind taxa pe valoarea
adăugată ca diferenţă între taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată
deductibilă.
Astfel, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mare decât taxa pe
valoare adăugată deductibilă rezultă taxa pe valoarea adăugată de plătit. În situaţia inversă, când
taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mică decât taxa pe valoarea adăugată deductibilă
apare taxa pe valoarea adăugată de recuperat.
Taxa pe valoarea adăugată de plătit, potrivit decontului întocmit lunar, trebuie plătită
până la data de 25 a lunii următoare inclusiv.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor plasate în regiuni de import, se plăteşte la
organul vamal, cu excepţia operaţiunilor de import scutite de plata pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor de leasing se achită corespunzător
termenelor de plată şi sumelor prevăzute în contractele încheiate cu finanţatori din străinătate.
Taxa de recuperat pentru luna de raportare stabilită prin decontul de taxă pe valoarea
adăugată se regularizează astfel:
prin compensarea realizată de persoana impozabilă în limita taxei pe valoarea
adăugată rămasă de plată din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor
următoare, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe
valoarea adăugată;
prin compensarea cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de persoana
impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau la cererea expresă a
persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de
compensare;
rambursarea efectivă din partea organelor fiscale.
72
Organele fiscale teritoriale au drept competenţă rambursarea diferenţei de taxă, rămasă
după compensare şi după scăderea taxei corespunzătoare sumelor neachitate din facturile
furnizorilor, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare.
Organele fiscale teritoriale pot efectua, la solicitarea persoanelor impozabile care se
încadrează în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, rambursări de taxă pe
valoarea adăugată, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare, cu verificarea
ulterioară a documentaţiei.
Pentru susţinerea cererilor de rambursare organele de control fiscal au obligaţia să
determine valoarea taxei deductibile corespunzătoare sumelor neachitate din facturile
furnizorilor din ţară, pentru care persoanele impozabile nu beneficiază de rambursare efectivă a
sumelor de la bugetul de stat.
Persoana impozabilă care beneficiază de rambursarea taxei pe valoarea adaugată are
obligaţia să determine şi să declare pe propria răspundere valoarea taxei deductibile
corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor din ţară, pentru care nu beneficiază
de rambursare efectivă a sumelor la bugetul de stat. Organele de control fiscal au obligaţia să
verifice exactitatea datelor din declaraţie pe propria răspundere.
Impozite şi taxe locale
Impozitele şi taxele locale analizate (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri şi taxa
asupra mijloacelor de transport) se calculează şi se plătesc anual, în două rate egale semestriale,
până la data de 15 inclusiv a ultimei luni a fiecărui semestru.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 30 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
73
Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către persoanele
fizice, până la data de 30 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%,
stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:
clădirile instituţiilor publice şi clădirile care fac parte din domeniul public şi privat al unei
unităţi administrativ-teritoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi
economice;
clădirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee
sau case memoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;
clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase
recunoscute de lege şi părţile lor componente locale, cu excepţia incintelor care sunt
folosite pentru activităţi economice;
clădirile instituţiilor de învăţământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu
sau acreditate, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice.
3.3. Regularizări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare
Modificările intervenite sau erorile constatate, pe parcursul execuţieie bugetare, în ceea ce
priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, societatea comercială are obligaţia să
informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie să procedeze la constatarea şi
la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea şi regularizarea plăţilor.
Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se
va cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.
În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, S.C. Antibiotice
S.A. poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate, procedeul
aici fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se poate practica, tot la cerere justificată, restituirea
74
pentru care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului.
Cererea justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin serviciul controlul
veniturilor) potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde
propunerea de restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei,
pentru S.C. Antibiotice S.A. se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de
venituri bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent
al trezireriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia.
În cazul contribuţiilor sociale, declaraţia 700 permite rectificarea declaraţiilor anterioare.
Impozitul pe profit
La sfârşitul anului se recalculează impozitul pe profit şi se completează declaraţia 101
(privind impozitul pe profit), se depune la Administraţia Financiară o dată cu bilanţul contabil.
Pentru întârzieri la plata impozitului pe profit se percep majorări de întârziere (dobânzi)
de 0,1% pe zi calendaristică.
Impozitul pe salarii
Regularizarea impozitului pe venit din salarii se face doar în situaţia în care angajatul
înregistrează venituri din mai multe surse, intocmindu-se delaraţia 200 ( privind impozitul pe
salarii). Pentru întârzieri la plata impozitului pe salarii se percep majorări de întârziere (dobânzi)
de 0,1% pe zi calendaristică.
Impozit pe cladiri
În cazul in care se fac modernizari, reparaţii, dotări la clădirile deţinute în patrimoniu şi
prin procesul verbal de recepţie definitivă a lucrărilor se stabileşte că se măreşte valoarea
clădirilor, atunci se depune o declaraţie de impunere rectificativă cu valoarea nouă a clădirilor.
Pentru întârzieri la plata impozitului pe clădiri se percep majorări de întârziere (dobânzi) de 0,1%
pe zi calendaristică.
Regularizarea si rambursarea taxei pe valoare adaugata
75
Regularizarea si rambursarea taxei pe valoare adaugata se produce astfel: dupa
determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoare adaugata pentru operatiunile
din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectuieze regularizarile
prevazute prin decontul de taxa pe valoare adaugata. In continuare se determina suma negativa a
taxei pe valoare adaugata cumulata,prin adaugare la suma negativa a taxei pe valoare adaugata,
rezultata in perioada de raportare a soldului sumei negative raportat din decontul perioadei
fiscale precedente(daca nu a fost solicitat a fi rambursat).
Taxa pe valoare adaugata cumulata se determina, in perioada fiscala de raportare, prin
aduagare la taxa de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat
pana la depunerea decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul celor de plata al perioadei
fiscale anterioare.
Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile trebuie sa
determinediferentele dintre sumeleprvazute mai sus care reprezinta regularizarile de taxa si
stabilirea soldului taxei pe valoare adaugata de plata sau a soldului sumei negative. Daca taxa pe
valoare adaugata de plata cumulata este mai mare decat suma negativa a taxei cumulate, rezulta
un sold de taxa de plata din perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa a taxei cumulata
este mai mare decat taxa de plata cumulata,rezulta un sold al sumei negative a taxei, in perioada
fiscala de raportare.
Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot solicita
rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscala de raportare prin bifarea casetei
corespunzatoare din decontul de taxa din aceeasi perioada, decontul fiind si cerere de rambursare
sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale urmatoare.
3.4. Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare
Impozitul pe profit, impozitul pe salarii, decontarea TVA se varsă la bugetul de stat în
conturi diferite în funcţie de sediul plătitorului sau de locul în care are deschis cont pentru
administrarea acestui impozit. Dacă persoanele juridice sau fizice au deschis cont curent la
trezoreria finanţelor publice ele virează sumele direct în contul de la trezorerie. Dacă plătitorii nu
deţin conturi deschise la trezorerie, atunci ele virează sumele de plată prin ordin de plată în
76
contul curent deschis la banca comercială cu care realizează operaţiuni curente, de aici sumele
reprezentând impozitul transferându-se mai departe la Trezoreria finanţelor publice.
Fluxul informaţional generat de realizarea impozitului pe profit, pe salarii şi deconatarea
TVA la S.C. Antibiotice S.A.este următorul:
-la nivelul departamentului financiar-contabil se calculează profitul impozabil (pe baza
balanţei, a informaţiilor despre veniturile neimpozabile şi cheltuielile nedeductibile), impozitul
pe profit şi se întocmeşte declaraţia de impunere care este trimisă către administrator ;
-administratorul verifică şi semnează declaraţia de impunere, după care o trimite înapoi la
departamentul financiar-contabil ;
- Declaraţia privind impozitul pe profit şi Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul
de stat sun depuse la Administraţia Financiară Locală;
- S.C. Antibiotice S.A.depune ordinul de plată pentru impozitul pe profit la BRD, iar
banca virează suma de bani la Trezorerie ; ulterior, BRD trimite către S.C. Antibiotice S.A.
extrasul de cont pentru a confirma virarea sumei reprezentând impozitul pe profit în contul
Trezoreriei. Sumele ajunse la Trezoreria Iaşi sunt înaintate către Fondul bugetului de stat.
77
CompartimentFINANCIARCONTABIL
FONDUL BUGETULUI DE STAT
TREZORERIE
BRD
Calculul impozitelor şi decontarea TVA
Ordin de plată
Extras de cont
Impozitul pe profit
Declaraţia impozitului pe profit
Administraţia Finanţelor Publice Locale
Fig. Fluxul informaţional generat de realizarea impozitului pe profit, pe salarii şi deconatarea
TVA la S.C. Antibiotice S.A.
Impozitele şi taxele locale (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pe
mijloacele de transport) prezintă aceleaşi fluxuri financiare generate de realizarea veniturilor
bugetare.
78
Ordin de plată
Virare sume impozit
Declaraţie de impunere
Extras de cont
Transfer sume impozit
Compart financiar-contabil
BRD
Trezorerie
Administratia finanţelor publice locale
Fig. Fluxul informaţional generat de realizarea impozitele şi taxele locale
În actul de vânzare-cumpărare, în Cartea de identitate a autovehiculului, este
consemnată proprietatea societăţii asupra terenului şi asupra clădirii şi respectiv
a mijlocului de transport;
Valoarea terenului, clădirii, mijlocului de transport este consemnată in fişa
mijlocului fix;
Se intocmeşte declaraţia de impunere;
Aceasta (două exemplare) se depune până la data de 31 ianuarie la Administraţia
Finanţelor Publice Locale.
Unul dintre exemplare se transmite compartimentului financiar-contabil;
Prin intermediul unui ordin de plată se plateşte impozitul către BRD;
BRD va transmite banii către trezorerie;
BRD transmite extras de cont societăţii Quartz Matrix pentru confirmarea virării
sumei datorate la bugetul local.
79
ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ
Compartiment FINANCIAR CONTABIL PERSONAL SALARIZARE
F.B.A.S.F.B.A.S.SF.A.SMJ.
ANGAJAŢI
BRDTREZORERIE
Plata salarii/avans
Fluturaşi Fişe fiscale
Stat de plată
Declaraţie participaţie CAS, CASS, FSMJ
Ordin de plată
Virare sume CAS, CASS, FSMJ
Virare efectivă
Extars de cont
Contribuţiile la asigurările sociale de stat, la asigurările sociale de sănătate, la
fondul de şomaj prezintă trăsături comune la realizarea fluxului financiar generat de realizarea
veniturilor bugetare.
Fig. Fluxul informaţional generat de realizarea contribuţiile la asigurările sociale de stat, la
asigurările sociale de sănătate, la fondul de şomaj
Bibliografie
80
1. Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moșteanu, Florin Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu- Finanțe publice, Ediția a III-a , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001;
2. Gabriel Ştefura – „Bugete publice şi fiscalitate”, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009;
3. Gabriel Ștefura, Ghe.Voinea – Impozite, taxe și contribuții, Editura Junimea, Iași, 2005
4.Codul Fiscal al României;
5.Documente interne ale societăţii S.C. Antibiotice S.A.
6. www.antibiotice.ro
81
82