finante si bugete publice 4

Unitatea de invaţare nr. 4. Finante si Bugete Publice

Unitatea de învăţare Nr. 4

INSTITUTIILE PUBLICE SI BUGETUL PUBLIC NATIONAL

Cuprins

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4

4.1. Institutiile publice, definire, rol si organizare

4.2. Structura orgabizatorica a bugetului de stat

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4

1


OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4

Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 4 sunt:

Definirea institutilor publice si clasificare lor dupa modul de subordaonare

Clasificarea institutiilor publice

Bugetul public national si structura sa organizatorica

4.1. INSTITUŢIILE PUBLICE ŞI BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL

Institutiile publice reprezintă acele unitati economice institutionalizate, a

caror functie principala consta in redistribuirea veniturilor si a avutiei pe seama

serviciilor prestate populatiei, in cazurile in care intreprinderile, firmele nu ofera

astfel de servicii pe piata sau le ofera in cantitati insuficiente.

Institutiile publice mai sunt numite si administratii publice si sunt formate

din administratia centrala, administratii sociale si administratii locale.

In conformitate cu Legea nr.500/13.08.2002 privind finantele publice,

institutiile publice cuprind: Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele,

celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, alte

autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din

subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.

La nivel local, conform reglementarilor legislative privind finantele publice

locale, institutiile publice locale reprezinta”denumirea generic, incluzind comunele,

orasele ,municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul

Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate

juridical, indifferent de modul de finnatare a activitatii acestora”

De ce sunt atit de importante institutiile publice si cum se poate define

acest concept?

Legea finantelor publice si respective, legea finantelor publice locale,

2


defines notiunea de institutie publica enumerind exemple in acest sens, fara a fi

surprinse cu exactitate caracteristicile esentiale care ar tebui indeplinite de acestea.

De asemenea nu se face o distinctive exacta intre autoritate publica si institutie

publica.

Conform viziunii Fondului Monetar International, sectorul public cuprinde,

pe de-o parte entitatile ce apartin Administratiei guvernamentale centrale si

locale, iar pe de alta parte cuprind entitatile cu scop productive, angrenate in

mecanismul pietei si care urmaresc obtinerea de profit.

Resursele financiare publice provin din impozite ,taxe, contributii si

venituri nefiscale, preluate de la personae juridice si fizice, cu luarea in

consideratie a potentialului lor economic si a altor criterii stabilite de lege.

Dimensionarea cheltuielilor publice si repartizarea acestora pe destinatii si

ordonatori de credite se efectueaza in concordanta cu obiectivele srategiei de

dezvoltare economica si sociala a tarii si cu prioritatile immediate stabilite de

autoritatile publice competente.

Contabilitatea bugetara trebuie sa asigure reflectarea întregului proces al

executării bugetului de stat pe feluri de venituri si cheltuieli pe verigile sistemului

bugetar, precum si pe fiecare organ financiar si instituţie bugetara in parte.

De asemeni, contabilitatea bugetara trebuie sa furnizeze datele necesare

cunoaşterii mijloacelor materiale si băneşti aflate in folosinţa instituţiilor bugetare,

permiţând in acest fel exercitarea controlului asupra utilizării acestora.

Contabilitatea bugetara se tine la nivelul tuturor componentelor sistemului

bugetar. Aceste componente pot fi grupate dupa mai multe criterii, astfel:

1. Din punct de vedere al subordonarii:

instituţii ale administratiei publice centrale, cuprind: Presedentia Romaniei,

Parlamentul, Guvernul, ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate si

institutiile teritoriale din subordinea lor;

instituţii ale administratiei publice locale, cuprind: autoritatile administratiei publice

locale, formate din consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale,

institutiile publice si serviciile publice cu personalitatee juridica, indiferent de

modul de finantare a actvitatii lor.

3


2. Dupa modul de finanţare:

a) instituţii finanţate integral de la buget - situatie in care veniturile pe care le

realizeaza au obligatia sa le verse in totalitate, la bugetul din care sunt finantate;

b) instituţii cu finanţare mixta, obtin venituri proprii care sunt completate din fonduri

bugetare, sub forma subventiilor sau transferurilor bugetare; in aceasta situatie,

veniturile proprii pe care le realizeaza institutiile in cauza se retin pentru

autofinantare, iar cele nefolosite la sfirsitul anului se reporteaza pentru anul

urmator;

c) instituţii finantate integral din fonduri speciale.

3. Dupa domeniul in care isi manifesta autoritatea

a) Institute de cercetare stiintifica

b) Institutii din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale

c) Institutii de invatamint

d) Unitati sanitare

e) Institutii de cultura si recreere

f) Unitati agricole si silvice

Activitatea finantelor publice cuprinde:

a) elaboraea si executia ugetului public national pe toate structurile acestuia:bugetul

de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor

speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul institutiilor publice autonome;

b) incasarea impozitelor, taxelor si celorlalte venituri ale statului stabilite prin lege;

c) utilizarea mijloacelor financiare aflate la dispozitia institutiilor publice, indiferent

de nivelul de subordonare al acestora;

d) controlul modului in care au fost utilizate mijloacele materiale si banesti apartinind

institutiilor publice.

4


Test de autoevaluare 4.1.

Ce sunt institutiiile publice si ce cuprind acestea?

Dupa modul de finantare institutiiile publice se clasifica

Răspunsul la test se găseşte la pagina7 .

4.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SISTEMULUI BUGETAR

In ţara noastră sistemul bugetar cuprinde următoarele domenii: învăţământul,

sănătatea, cultura, apărarea ţării, autoritatea publică, justiţia, asistenţa şi protecţia

socială, protecţia mediului înconjurător, transporturile şi telecomunicaţiile,

cercetarea ştiinţifică precum şi alte activităţi de interes naţional.

Organizarea sistemului bugetar are la bază structura de organizare a statului

român. Astfel se întâlneşte aceeaşi divizare administrativ-teritorială, în judeţe,

municipii, oraşe şi comune. Conform Constitutiei Romaniei, art.137, Bugetul

public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi

bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor.

Bugetul public naţional are următoarea componenţă:

a) bugetul de stat

b) bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) bugetele fondurilor speciale;

d) bugetul trezoreriei statului;

e) bugetele locale;

f) bugetele instituţiilor publice autonome;

a) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de

stat;

h) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

5


i) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate său

garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri sc

asigură din fonduri publice;

j) bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Guvernul elaborează proiectul bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale

de stat, precum şi proiectele bugetelor fondurilor speciale, ale conturilor generale

anuale de execuţie ale acestora şi le supune spre aprobare Parlamentului. După

aprobare Guvernul răspunde de realizarea prevederilor bugetare. Guvernul asigură,

de asemenea, conducerea generala a activităţii executive în domeniul finanţelor

publice, scop în care examinează periodic situaţia financiară pe economie, execuţia

bugetulu public naţional şi a bugetelor fondurilor speciale, stabilind măsuri pentru

menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului, după caz.

De asemenea, Guvernul asigură elaborarea raportului privind situaţia

macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia în următorii 3

ani.

Ministerul Finanţelor Publice adoptă măsurile necesare pentru asigurarea

echilibrului bugetar, aplicarea politicii financiare a statului precum şi cheltuirea cu

eficienţă a resurselor financiare.

Bugetele Preşedinţiei României, Guvernului şi ale altor institutii publice care

nu au organe ierarhic superioare se prevăd distinct în bugetul de stat şi se aprobă de

către Parlament.

Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aproba bugetele

proprii înaintea dezbaterii bugetului de stat şi le înainteaza Guvernului în vederea

includerii lor în bugetul de stat.

Bugetele proprii ale judeţelor, municipiului Bucureşti, muncipiilor, oraşelor şi

comunelor, precum şi bugetele fondurilor speciale constituite potrivit legii in afara

acestor bugete, se aproba de catre consiliile judetene sau locale ale acestora, dupa

caz.

Bugetele instituţiilor publice care au calitatea de ordonatori secundari sau

terţiari de credite, finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul

asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale se aprobă de către

6


ordonatorii principali de credite (organul ierarhic superior al acestora).

In bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetele locale şi

în bugetele fondurilor speciale nu se pot înscrie şi aproba cheltuieli fară stabilirea

resurselor din care urmează a fi efectuate.

Constituirea, repartizarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului, ale

unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice, se controlează de către

Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi alte organe împuternicite de

lege. Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului până la data de: 1 mai

obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se

elaborează proiectul de buget şi pe următorii 3 ani, împreună cu limitele de

cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmând ca acesta să le

aprobe până la data de 15 mai şi să informeze comisiile pentru buget, finanţe şi

bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale

macroeconomice şi ale finanţelor publice.

Ministerul Finanţelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite,

până la 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare cadru care va specifica contextul

macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget şi metodologiile

de elaborare a acestora.

Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca, până la data de 15 iulie a

fiecărui an, să depună la Ministerului Finanţelor Publice propunerile pentru

proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea

în limitele de cheltuieli şi estimările pe următorii 3 ani, isoţite de documentaţii şi

fundamentări detaliate.

Consiliile locale şi judeţene au aceleaşi obligaţii în cazul solicitării de

majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale

bugetului de stat faţă de anul în curs.

Ministerul Finanţelor Publice, pe baza acestor proiecte de buget şi a bugetului

propriu întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe care le

depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an.

După însuşirea proiectelor de buget de către Guvern, acesta le supune spre

aprobare Parlamentului, cel mai târziu până la data de 15 octombrie fiecărui an.

7


Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe

ordonatorii principali de credite.

Legislatia noastra prevede organizarea piramidala din punct de vedere al

subordonarii institutiilor publice. Numarul maxim de nivele este trei, afferent

categoriilor de ordonatori de credite bugetare: principali, secundari si tertiari.

Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă inforimaţii privind necesarul de

finanţare pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari

respectivi.

Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu

au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar,

Guvernul îndeplineşte sarcinile şi aplică în continuare prevederile bugetelor anului

precedent, până la aprobarea noilor bugete. Limitele lunare de cheltuieli nu pot

depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetului anului precedent, cu excepţia

cazurilor deosebite, temeinic justificate de ordonatorii principali de credite.

In cursul exerciţiului bugetar, legea bugetară anuală poate fi modificată prin

legi rectificative, care se prezintă Parlamentului cel mai târziu până la data de 30

noiembrie.

Prin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare

aprobate ordonatorilor principali de credite; în vederea menţinerii echilibrului

bugetar aprobat şi cheltuirii cu eficienţă şi eficacitate a fondurilor publice.

Test de autoevaluare 4.2.

Care este componenta bugetului public national?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 8 .

8


Răspunsurile testelor de autoevaluare

Răspuns 4.1.1.

Institutiile publice reprezintă acele unitati economice institutionalizate, a

caror functie principala consta in redistribuirea veniturilor si a avutiei pe seama

serviciilor prestate populatiei, in cazurile in care intreprinderile, firmele nu ofera

astfel de servicii pe piata sau le ofera in cantitati insuficiente.

Institutiile publice mai sunt numite si administratii publice si sunt formate

din administratia centrala, administratii sociale si administratii locale.

In conformitate cu Legea nr.500/13.08.2002 privind finantele publice,

institutiile publice cuprind: Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele,

celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, alte

autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea

acestora, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.

La nivel local, conform reglementarilor legislative privind finantele publice

locale, institutiile publice locale reprezinta”denumirea generic, incluzind comunele,

orasele ,municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul

Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate

juridical, indifferent de modul de finnatare a activitatii acestora”

Raspuns 4.1.2.

4. Dupa modul de finanţare:

d) instituţii finanţate integral de la buget - situatie in care veniturile pe care le

realizeaza au obligatia sa le verse in totalitate, la bugetul din care sunt finantate;

e) instituţii cu finanţare mixta, obtin venituri proprii care sunt completate din fonduri

bugetare, sub forma subventiilor sau transferurilor bugetare; in aceasta situatie,

veniturile proprii pe care le realizeaza institutiile in cauza se retin pentru

autofinantare, iar cele nefolosite la sfirsitul anului se reporteaza pentru anul urmator;

f) instituţii finantate integral din fonduri speciale.

9


Răspuns 4.2.

Bugetul public naţional are următoarea componenţă:

g) bugetul de stat

h) bugetul asigurărilor sociale de stat;

i) bugetele fondurilor speciale;

j) bugetul trezoreriei statului;

k) bugetele locale;

l) bugetele instituţiilor publice autonome;

m) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat;

h) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

i) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate său

garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri sc

asigură din fonduri publice;

j) bugetul fondurilor externe nerambursabile.

10


Bibliografie unitate de învăţare nr. 4

1. Belean Pavel, Anghelache Gabriela, Trezoreria statului, Organizarea, funcţionarea

şi sistemul contabil, Editura Economică, Bucureşti, 2004

2. Costea Margareta, Introducere în Administraţia Publică, Editura Economică,

Bucureşti, 2000

3. Gheorghe Filip şi alţii, Finanţe, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001

4. Gheorghe Voinea, Finanţe Publice Locale, Editura Junimea, Iaşi, 2002

5. Ionescu Luminiţa, Bugetul şi Contabilitatea Instituţiilor Publice, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2002

6. Iordan Nicola, Managementul Serviciilor Publice Locale, Editura All Beck, 2003

7. Lefter Chirică, Bănuţ Alexandru, Finanţe Publice, Contabilitate Bugetară şi de

Trezorerie, Vol.1, Editura Economică, 2002

8. Morariu Ana, Suciu Gheorghe, Contabilitatea Instituţiilor Publice, Editura

Universitară,Bucureşti, 2004

9. Mosteanu T. Buget si trezorerie. Studii de caz comentate, Ed. Universitara Buc,

2005

10. Moşteanu Tatiana şi alţii, Finanţe Buget, Sinteze teoretice şi aplicaţii practice,

Editura Economică, 2001

11. Moşteanu Tatiana, Attila György, Buget şi Trezorerie Publică – Studii de caz

comentate, Editura Universitară, Bucureşti, 2005

12. Moşteanu Tatiana, şi alţii, Buget şi Trezorerie publică, Editura Universitară,

Bucureşti, 2003

13. Mosteanu, T., coord Buget si trezorerie publica, Ed. Universitara, Buc. 2008

14. Parlagi Anton, Iftimoaie Cristian, Serviciile publice locale, Editura Economică,

11


Bucureşti,2001

15. Pop Luana, Dicţionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucureşti, 2002

16. Popeangă Gabriel, Managementul Finanţelor publice locale, Editura Expert,

Bucureşti, 2002

17. Popescu Nicolae, Finanţe Publice, Editura Economică, Bucureşti, 2002

18. Roman Constantin, Gestiunea Financiară a Instituţiilor Publice, Vol.2, Editura

Economică, Bucureşti, 2000

19. Tudorache Dumitru, Secăreanu Constantin, Finanţele Publice, Finanţele Firmei,

Editura Universitară, 2006

Legea nr. 500/2002 privind finantele publice MO. 597/2002 cu modificarile

ulterioare

Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale MO.618/2006 cu modificarile

ulterioare

OUG nr. 64/2007 privind datoria publica MO.439/2007 cu modificarile ulterioare

Legile bugetare anuale

www.insse.ro

www.mfinante.ro/legislaţie

12

http://www.insse.ro/

finante si bugete publice 4

Documents