figuri retorice
DESCRIPTION
figurileTRANSCRIPT
Figuri retorice
A. Figuri de repetiţii melodiceanadiplosis: repetiţia unui sfârşit de frază la începutul frazei următoare anaphora, repetitio: (1) o linie de bas repetat; repetiţia unei fraze sau unui motiv de început într-un număr de pasaje succesive; (3) o repetiţie generalăauxesis, incrementum: repetiţii succesive în ascensiune treptată a unui pasaj muzicalclimax, gradatio: (1) un şir de sunete în aceeaşi voce, repetate la o înălţime mai mare sau mai joasă; (2) două voci care se mişcă în paralel. ascendent sau descendent; (3) o creştere gradată sau o ridicare în sonoritate şi înălţime, determinând o creştere a intensităţiicomplexio, complexus, symploce: un pasaj muzical în care fraza de debut se repetă la sfârşitul acestuiaepanadiplosis, reduplicatio: o reluare a începutului unui pasaj sau frază la sfârşitul acestuiaepanalepsis, resumptio: (1) repetare frecventă a unei expresii (afect); (2) reluarea începutului unui pasaj la sfârşitul acestuiaepanodos, regressio, reditus: repetarea retrogradă a unei frazeepiphora, epistrophe, homoioptoton: repetiţia secţiunii conclusive a unui pasaj la sfârşitul pasajelor ulterioareepizeuxis: repetarea imediată şi emfatică a unui cuvânt, sunet, motiv sau frazămimesis, ethoponia, imitatio: o imitaţie mai degrabă liberă decât strictă a unui subiect (material motivic, tematic) la diferite înălţimipalilogia: repetiţia unei teme, chiar la înălţimi şi voci diferite, sau pe acelaşi înălţime şi aceeaşi vocepolyptoton: repetiţia unui pasaj melodic pe înălţimi diferitepolysyndeton: o repetiţie imediată a unui emphasis (accentus) în aceeaşi vocesynonimia: repetiţia unei idei muzicale într-o formă alterată, modificată
B. Figuri de repetiţii armonice. Figuri de fugato
anadiplosis: repetiţia unui mimesisanalepsis: repetiţia unei noema pe aceeaşi înălţimeanaploce: repetiţia unei noema, în special între coruri, în cazul lucrărilor pentru mai multe corurifuga: un mijloc de compoziţie în care o voce principală este imitată în celelalte vocihypallage, antimetabole, antistrophe: inversarea temei de fugămetalepsis, transumptio: o fuga cu temă de două secţiuni, care alternează în discursul muzicalmimesis: repetiţia unui noema la o altă înălţimeparembole, interjectio: o voce suplimentară a unei fugi, care în mişcarea sa paralelă cu o voce „normală”, contribuie la îmbogăţirea armonică a acestuiaparonomasia: repetiţia unui pasaj muzical cu adăugări sau alteraţii în vederea obţinerii unui efect mărit repercussio: (1) modificarea unui interval într-un răspuns tonal al unei fugi; (2) un răspuns modificat tonal, inversat sau într-un alt mod al unei fugi
C. Figuri de reprezentare şi descriptive
anabasis, ascensus: un pasaj muzical ascendent care exprimă imagini sau afecte în ridicare sau exaltateantithesis, antitheton, contrapositum: expresia muzicală a unor afecte, armonii sau materiale tematice opuseassimilatio, homoiosis: reprezentarea muzicală a imaginilor poeticecatabasis, descensus: un pasaj muzical descendent, exprimând imagini sau afecte negativecirculatio, circulo, kyklosis: o serie – de obicei – de opt sunete într-o linie circulară sau sinusoidalădubitatio: o progresie ritmică sau armonică intenţional ambiguă, exprimând incertitudinea, îndoialaemphasis: un pasaj muzical care ridică sau accentuează sensul unui text cu mai multe sensuriexclamatio, ecphonesis: o exclamaţie muzicală, asociat în mod frecvent cu exclamaţia poeticăfuga in alio sensu: un pasaj muzical, care angajează fuga într-o expresie vioaie a alergării, năvăliriihypotyposis, prosopopoeia: o reprezentare muzicală vioaie a imaginilor din textul însoţitorinterrogatio: o întrebare muzicală interpretat în mod variat, cu pauze, ridicarea spre sfârşit a frazei sau melodiei, cu cadenţe imperfecte sau frigicemetabasis, transgressio: intersectarea unei voci cu cealaltănoema: un pasaj omofonic fără textură contrapunctică, folosit pentru a scoate în evidenţă cevaparenthesis: reprezentarea muzicală a parantezelor existente în textul însoţitorpathopoeia: un pasaj muzical, care caută să stârnească un afect pasionat prin cromatisme sau în alte moduri
D. Figuri de disonanţe şi de abatere
antistaechon: schimb de disonanţă în aşteptarea unei consonanţe, rezultând de obicei din faptul, că melodia rămâne pe aceeaşi înălţime în vreme ce basul implică schimburi de armonie1 apocope: un sunet final omis sau scurtat dintr-o voce a unei compoziţiiapotomia: reluarea enarmonică a unui semitonasyndeton: omisiunea unei conjuncţii apropiate din textul însoţitorcadentia duriuscula: o disonanţă aflată pe penultima armonie a unei cadenţecongeries, synathroismus: o acumulare rezultată din alternanţa consonanţelor perfecte şi imperfecte, cum este starea directă şi trisonurile în prima inversareconsonantiae impropriae: consonanţe false, cum ar fi cvarta perfectă, cvinta micşorată şi mărită, secunda mărită şi septima micşorată
1 n.n. în exemplul dat de autor, nu reiese în mod clar funcţia acestei figuri, putând fi interpretat ca un discurs armonic cu frecvente acorduri (armonii) de cvartsext purtătoare de treaptă
ellipsis, synecdoche: (1) omiterea rezolvării unei disonanţe; (2) o oprire abruptă a discursului muzicalextensio: o prelungire a disonanţeifaux bourdon, catachresis, simul procedentia: un pasaj muzical, caracterizat prin progresii succesive de acorduri de sextăheterolepsis: intrarea unei voci în registrul celuilalt hyperbaton: mutarea unor sunete sau fraze de la locul lor obişnuit la un alt lochyperbole/hypobole: depăşirea cadrului sau sau ambitusului unui modusinchoatio imperfecta: omiterea consonanţei de deschidere în melodie, care este completat de basso continuolonginqua distantia: distanţa dintre două voci alăturate care depăşeşte intervalul de duodecimămora: o continuare ascendentă a unei syncopatio, care iniţial impunea una descendentămultiplicatio: divizarea unui sunet disonant lung în două sau mai multe sunetemutatio toni: o alterare neregulată a unui modparrhesia, licentia: intercalarea unei disonanţe, cum ar fi falsa relaţie sau tritonul, pe timp slabpassus duriusculus: o linie melodică ascendentă sau descendentă, alterată cromaticpleonasmus: (1) prelungirea unei disonanţe de pasaj prin întârzieri; (2) melodie armonizat la patru voci (coral); falso bordoneprolongatio: o disonanţă de pasaj sau întârziere de o durată mai mare, decât sunetul consonant precedentretardatio: (1) o disonanţă de întârziere ale cărei rezolvare este prelungită, sau este rezolvată ascendent; (2) o întârziere mai degrabă decalată, decât una anticipată saltus duriusculus: un salt disonantsynaeresis: (1) întârziere sau sincopă; (2) o plasare a două silabe pe un sunet, sau inverssyncopatio, ligatura: o întârziere, producând sau nu disonanţătransitus, celeritas, commisura, deminutio, symblema: un sunet disonant sau de pasaj între două sunete consonante, chiar şi pe timp tare sau slab
E. Figuri de întrerupere şi pauză
abruptio: o pauză bruscă într-o lucrareaposiopesis, reticentia: o pauză generalăellipsis, synecdoche: (1) o omitere a rezolvării unei disonanţe; (2) o întrerupere bruscă a muzicii homoioptoton, homoioteleuton: o pauză generală în toate vocile (aposiopesis), ori cu întreruperea lucrării (homoioptoton) după cadenţă (homoioteleuton)pausa: un repaus sau pauzăsuspiratio, stenasmus: expresia muzicală a suspinului realizat cu pauzătmesis, sectio: o întrerupere bruscă sau fragmentarea melodiei cu pauze
F. Figuri de ornamente melodice şi armonice
accentus, superjectio: un sunet vecin, precedent sau următor, ascendent sau descendent, adăugat de obicei de interpretacciaccatura: un sunet disonant, străin de acord, rezolvat imediat după execuţia acestuia anticipatio, praesumptio, prolepsis: un sunet alăturat, mai înalt sau mai grav, aflat după o notă principală, introducând prematur un sunet aparţinând acordului următorbombus, bombi, bombilans: patru sunete identice într-o succesiune rapidăcorta: o figură de trei sunete, în care durata uneia subsumează durata celorlalte douăgroppo: un motiv de patru sunete sub forma unui arc, cu prima şi a treia notă identicămessanza, misticanza: o serie de patru sunete scurte, care se mişcă prin pasaj sau prin saltribatutta, tenuta: un tril accelerat în ritm punctat, utilizat pentru a ornamenta un tenuta sau un sunet cu durată extinsăsalti composti: o figură de patru sunete, care conţine trei salturi consonantesalto semplice: un salt consonantsubsumptio, quaesitio notae (cercar della nota): adăugări variate de subtontirata: o gamă (pasaj) rapidă, extinzând cvarta până peste octavătremolo, trillo: (1) un tremur vocal sau instrumental pe un sunet, rezultând o înălţime instabilă sau vibrată; (2) repetiţia rapidă a unui sunet; (3) alternarea a două sunete adiacente; un trilvariatio, coloratura, diminutio, passaggio: ornamentarea unui pasaj melodic cu diferite „podoabe”
G. Figuri mixte
diminutio, meiosis: (1) elaborarea variată a unor sunete mai lungi prin divizarea lor în durate mai mici; (2) reluarea unui material tematic în valori proporţional mai micidistributio: un proces muzical-retoric în care motive, fraze, teme sau secţiuni de sine stătătoare sunt dezvoltate înainta apariţiei materialului nouparagoge, manubrium, supplementum: adăugarea unei cadenţe sau coda, peste o pedală la sfârşitul lucrăriischematoides: o figură, care restructurează un pasaj precedent, chiar dacă textul însoţitor sau duratele (augmentatio şi diminutio) s-au schimbat suspensio: o introducere întârziată (decalată) a principalului material tematic dintr-o lucrare
Compendiu, după tratatul lui Bartel, Dietrich, Dietrich Bartel, Musica poetica, Musical-retorical figures in German Baroque music, University of Nebraska Press, Lincoln and London, 1997.