figuri 1- mielu zlate

7/24/2019 Figuri 1- Mielu Zlate

1/8

100

CADRUL

EORETICO-METODOLOGIC

TIPDE

PUTERE

TIP

DE MPLICARE

Alienanttr

Calculativtr

fi utilizate

n

clasificarea

rganizaliilor.

El

desprinde

rei

tipuri

de mijloace

de

control

al

participantilor:

lzice

(for1a

izicd.,

arma),

materiale biiii1,

simUolice

prestigiul,

iima,

acceptarea).

Prima

categorie

este

d,efrnlti

cz

putere

coercitivd,

a doiuf.,

z

putere

utilitard,

a treia, caputere normativd. Aranjdnd organizaliile in ordineadescrescrtoare

gradului

lor

de coercitj,e_,

om gisi

: cdmpurile

de concentrare,

asele

de corectie,

spitalele

psihiatrice

de

detenlie.

agdreleprizonierilor

de

rEzboi.

Dupi gradul

descrescItor

l

pu*jliJlililare

intdlnim

uzinele,

blncile,

organizaliile

militare

n timp

de

pace.

puterea

rgT3tt]3 predomintr

n organiza(iile

eligioase,

deologice

$i

politice,

colegii

9i

uni_

versitili,

$coli,

spitalepsihiatrice

u scop

erapeuric.

L4lgreg

se referd

la gradul

de ddruire

a

membrilor

fap

de

organizalie

qi

imbraci

prin

inchisori);

afaceri)

;

tipul

celelalte

tiPuri

organiza(iile

co

i*_

in&hlruelite'

iu

"---

-

---.:'

aceea,

mai

Put

Distinclia

in

frcut5

de

Etzio

rernarcat

ca

pu

"o-pond"ia's

c5,

intr-o

organ

nu

este

o cons

4,2.

Tipolog

Blau

$i

Scott

1

nwnesc

Primu

proprietarii

sa

care,

deqi

se

a

publicul

larg,

Pornind

de

la

urmdtoarele

r

-

organiulii

organizal

religioase,

-

organizal

ca

exemP

pentru

Pro

-

organiulii

$colile,

ag

-

organiza

foarte

larg

Fiecare

di

$i

Scott

suge

a

asiguririi

P

meniinerii

de

stituie

maxim

problema

ca

serviciile

Pr

fine,

problem

procedurlle

d

pentru

ac(iu

:

implicare

aLienantd

cdnd

scopurile

organizaliei

unr

contrare

acesria

iind

implicali

coiiffi

doiinfi

tor, fapt

care

genereazil

orientare

negativa

aF

de organizatie

acesta

ste

cazul

prizonierilor

ntr-un

lagir,

al

delinugilor

nei nchisori)

implicarea

calculativd

ce presupune

n

oarecare rad

de

c-o}v:1g91,1

-i-n1-r9gSpPrilg

individuale gi

cele ale

orginiruJi.i

i ea este regandite $i

reevaluate

onstant

e membrii

organizatiei

are

se asociazd

u o orientare

ambivalentr,

fie negativi,

fie slab

pozitivi

fali

de organizalie

este

azul ntreprinderilor)

implicare

^::ld

:.\-uD-

mare

grad

e

cgnverygntd

ntre

scopurile

organizaliei

9i

scopuriL

ind

vizjlor.,

bazatd e

credingandiviz

or in

scopur

e organizatiei

i

pe

valorizarea

cestora,

fapt

care

genereazr

o orientare puternic

pozitivi

fati

de

organizatie

este

cazul

bisericilor,

partidelor

politice

etc.

.

Din combinarea

cestor

oue

categorii

de variabile

ezulti

noub ipuri

de

organizalii

(vezi

frgtra 2.2).

j

I

Coercitivtr

Utilitard

I

8

I

- I P . l a r i i

i consrueffe

Figura

2.2.

Tipuri

de

oryanizpfii

Nu toate

coreladile

dintre

.tipul

puterii"

9i

,,gradul

de mplicare"

sunt nse

congruente

sut

compliante, pentru

a folosi

termenul

lui Etzioni.

Autorul

american

sugereazi

ci un

anumit

tip de

putere

se

asociazd

de

obicei

cu un

anumit grad

de implicare.

cele mai

congruente

orelafii

sunt

cele

de: tipul

1

(organizalii

oercitiv-alienante

exemnlificate

Normativi

'7


2/8

GRUPULN ORGANIZATIE

De

exemplu,

ntr-o lucrare ecenti

de

aproximativ1.000

de

pagini

(The

NewHandbook

of OrganizationalCommunication,200l),editatdde FredericM. Jablin

qi

Linda L. Putnam,

sunt tratate

probleme

de mare

generalitate:

dentitatea

rganizalionaltr

globalizarea

comunicdrii rganizalionaleputere$ipolitici; invilarea n organiza(ii tc. Numaicd n

felul acesta

roblematica

mai reald, mai concretda comunicdrii

organizalionalerece

intr-un

plan

secund.Noi

credemctr

psihologia

organizalional-manageriald,egi aspird

spresfere naltede abstractizare

i

generalizare,

u trebuie d

piardd

din vedere spectele

particular-ameliorative

le

comunicirii organizalionale, ai ales

pe

cele care apar a

nivelul

grupurilor

gi

echipelor de munci

unde realmentese construieqte

ficienta

organizationaH.

2, Etape n

studiul

comunicirii organizationale

intr-o acceptiune o arelar9i, pirn

comunicare nTelegem

chimbuld nformalii,

mesajg,,

semnificaliidintre doui sau mai multe surse psihologice

Ei

nepsihologice) 3 scopul

influenllrii

uneia dintre ele. in

studiul comunicdrii,

in

general,

9i

al comunicdrii

organizalionale,n

special,du fost

parcurse,

updopinia

noastri, trei etape

distincte.

gtt-_.eSJ

AggB&

comunicarea r4

conceputid,upd.

schemd inptirtcafi

de tip

cjQgrnelic.

ceastE chemd

onlinecafeva lemente

emi(dtor,

eceptor,

mesaj,canal

de

comunicare,

ursd e zgomote)

i

relaliile

dintre

ele

(esentiald

iind relatia

de feedback)

(vezi

igura10.1).

in cadru

(Jakobs

SURSA

un CAN

interven

restituin

1999,

unor

as

comuni

comunic

Se

pare

psiholo

bruia

p

feedbac

satisflce

ticianul

incapa

mai flag

p.

157)

modelu

.-""i"icis

rezerva

reversib

fapt ine

ci in co

supugi

u

a sistem

in cons

la cel a

intr-

la o sch

naturi

p

contacl

atitudin

diverge

conttiin

Se renu

emitee

rolurile

prefera

masivtr

1962,E

1-""-_l

I

y t \_

I

er'rrtlron

I l-------

-,-l-

\ |

*rcrrro*

|

I

codare

l l

l ran5mis ie

/ l

decodare

I

Figura10.1.

Schemaimp

tcatd

a comunicdrii

$ ema

ciberneticd

comunicirii

a fost formulati,

intr-o maniera

aualta,

prin

anii

[48;19

de cntr_e orbert

Wiener,HaroldLaswell,

ClaudeShan-non

i

Weawel.Wiener

(1948),creatorul iberneticii,a insistatmai alesperetaqia e feedback intreemilStorqi

receptor.Laswell

(1948)

a

propus

cateva

ntrebdri ce

pot

fi formulate

n lege$r6

cu

comunicarea:

cine comunicd

;

ce anume

;

cui ?

;

prin

ce mijloace

?

;

cu ce rezul-

tate?,

care

rezume

oartebine modalitatea

ibernetici

de interpretare

comunicIrii.

Poate nsdci modelul

cel mai nfluent

a

fost propus

de Shannon

i

Weawer

1949,

1952)


3/8

498 GRUPULN

ORCANIZATIE

declangareanor

procese sihologice,

um ax i: filtrarea

mesajuluide cltre emitdtor;

crearea elatiei de dependenF aude

coordonarentre emildtor

qi

receptor;

punerea

n

joc

a atitudinilor eciproce

le

emiltrtorului

Ei

eceptorului toateca

urmarea existenlei

unui obiectival comunicirii,

a unui ansamblu e reguli etc.

Ca$tigurileeoretice

i

metodologice

lenoii etape eabordare

comunicdrii ranspar

din schema

ropusi

de Anzieu

gi

Martin

(1969,

p.

1,36 2001,

p.

157)

vezi

igura 10.2).

Rispuns

ildirect,

pril

exerutarea

oeiacliuni)

Rispuns

dircct,

rin

aceleagi

ijloace)

Figura

10.2.Modelul

sihosocial

l comunicdrii

Se remarci,

in

primul

rdnd, inlocuirea

semandce ropusd

de

autori: locutor

-

interlocutor

n loc de

emilator receptor.

n al doilea

dnd,seobservd

I,

pentru

Anzieu

SiMartin, locutorulgi nterlocutorul onstituie,domeniul on$tiintei".n al treilea dnd,

apar ca extrem

de transparente

serie

de fenomene sihologice,

um ar fi atitudinile

intenlionale,

stirile de receptivitate,precum gi

efectele

produse

de intrarea or

in

funcliune:

seleclia nformatiilor,pierderea

emnificaliilor.

Cei doi autori

atmg atentia

c6, oricetde

sugestivd r fi

o asemeneachemd.,

a

estedeparte e a fi

completd.Astfel,

ea nu

poate

eda

o seie de

caracteristici le

personqlitdlii

celor mplicati

n comunicare

(istoria

personald,

istemul

de motivalii,

st5rile afective

rdite, nivelul

intelectual

gi

cultural, statutul

gi

rolurile sociale)

are nfluenleazd

miterea

i

receptarea esajelor.

Apoi, ea

nu

precizeazd.

itualia

comund n

carese afli

cei ce comunici

(situatia

nitiali,

de bazi, de a care

se

porne$te

i

modul

de evolulie

a acesteia).

ituatiade comunicare,

prin

naturaei,

poate

antrenaacceptarea

i

continuarea

omunicdrii

sau, dimpotrivtr,

abandonarea

i. La fel, schema rezentag

u spune imic

despre copurile

comunicdrii

(simple nformare,convingere, eterminareacliunii, impunereaecerii, nstruire,eli-

berarea entimentelor

tc.),

scopurile iind

cele care inJluenfeazd

ontinutul

Si

stilul

comunicirii. Cu

toate acestea, chema

bordirii

psihosociale

comunictrrii

a avut un

mare mpact

asupra ercetitorilor

din mediileorganizalionale.

omyqiq4lg4-oJgll+i.:eJignale,

fiind ab

*p".t.G

(locutor

zational

linuturi

prim-pla

de alte

ffifroin

zational

organiz

nevoiac

nicirii o

Qg1

noastrd

propriei

anilor

'8

model ?

servare

comuni

Psihoo

context

pfinii

i

determi

cheia ex

pare

la

comDet

F * : - = ' : = - - -

legaE o

Litdejob

ponibilit

mod inc

a se nrp

grupulu

a mesa

apar, du

procesu

Stan

extiast

i4 e p{9

legdtud

un com

cel al m

ecologi

Mijloace de

Starc

de

tmnsmiterc

ll | |

rccePtivitate


4/8

5OO

GRUPUL

N

ORGANIZATIE

I

evaludrii

competenlei

resurse

cognitive;

resurse-

ompofiamentale;

performanta);

\

nivelurtle

ompetrnl,i

1pr""o

p"ti;

liminar/pragal

expert;

supracompetent

cu

doui

/;#i;#

ilriour",

ti-iou,

si

experr).

Toare

aceste

ontributii

gi

gSsesc

xpresta

deplind n modelulcomuniciri'

J'e";^ii*"rt

conceput

e

Pamela

Shocklev-Zalabak

iziiozl.

p.

care

l

reproducem

n

figura

03

coNrEX?

3.

TiP

in

med

formald

comun

comu

modul

extrem

urmea

3,1.

EIE

c

pe_iq

reFle

parcu

nizal

porta

de fa

struc

rilor

aces

com

igura

0

3

Modelul

comunicdrii

rganizalionale

DupA

cum

se

poate observa,

autoarea

conservd

elementele

de

baz|

ale

comunicf,rii

t"tlii-,-r"""p,*

mesaj,

canal,

sursd

de

zgomot)'

procesele-acesteia

codarea'

eco-

darea,

feedback-ul),

in

schimb

oi"uga

in*iottion"a-

campurilor

experienlei

specifice

emitatorului$i

receptorului,cont""ttil otguni'utionalal comunicAriiqi' in sflrqit'

ca

"i".""i

J"n*ati",

competenlele

de

comunicare

Autoarea

se

opre$te

asupra

a

Pafi:u

asemenea

ompetente

compercnla

unoa'jterii

abilitatea

de

a

inlelege

mediul

comu-

ffiffi;

;;;li;#'e

ar);

'conpuenta

sinzitivitdlii

abilitatea

e

a

simli/intui

corect

inlelesurile

qi

sentimentele

etortatli

nemtri

ai

organizatiei);

competenla

eprinder

or

(abilitatea

e

a

analiza

orect

srtuuiiitt

o'guni'uti*tle..1i

oe

a

i{si

consuma

ficient

mesajele

organizal

onllt"l:

co^piio

ialoritir

(abilitatea

asumirii

responsabiliEtii

pentru

comunicarea

eficientd)

Ideea

competenlelor

necesare

penru

a

realiza

procesul

tomuniclrii

organizalionale

n"tp"

'e

t"

i'tponi

tot

mai

insistent

Boyatzis

1982)'

cel

care

se

pare

cA

a utilizat

pe ru

p;a

datd

conceptul

de

co

mpetenle

manageriale

al{rrJrr

de

alti

autori

(Wood,Paine,

19lli'

plaseaze

ompetenlele

entru

comunicare

e primul

loc intr-un

top

al

celor

rnal

utliizaie

competenle

manageriale

"Adt

pentru societatea

indusuiald

a

trecutului,

cat

qi pen; socieiateanformatizatla prezentului i viitorului'

existA

n

consens

eplin

n

ceea

e

privegte

entralitatea

omlnicf,rii

organizationale'

ar

comunicarea

rganizalionali

oac6

un

rol

semnificativ

n cre$terea

au

scdderea

xcelenlei

organizalionale;

Shockley-Zalabak'

002'

p'

5)'

'o

. t

cana l

o

'..\-E

/,"

...:f:..

Feedback

a

a

a

a

a

a

a


5/8

;Hitf,lfl"rc#

xdvNocuooJ

aa

{a.IAOdd

Y'rvJNOZruo

suvcrNn/{oJ

YJNSQNSJSV

VEUVJINN]

IOJ

alourot

.tp) unwo)

alrn&J

.b.oI

etrftrd

:i,H::ff

il:;:H;il1:"'::::l

:::_'

["'JJ,T:"ffii'pruozlro

oru

runuoc

rmn::;llntl#"iy,,ti;,31':::xr,i"#*ilH

t::il#,"lfr

',""il

I

1,11111"'

um;;:,'J,",iL-,i,';,"n*:':llit',',4['i,;::#r

#:#i:H#x',*;

:*,q:ry;,

T'['J:]i':f

ff

":ffi

i

1;r#i.*#ir'l"..l,;*;"#*it#tff":,;".l;#

.aleuo&zu?aro

rugcrunuroc

ror

plouto{

oatoclunwoJ 'r'E

sr

eleJ

ur

ueJJJ

uo^

JN

.(er;auuoj

5

o1rjndp

p

IorlsuerJer?J:

,iTl;ft*irui#'ffi.'

fi

i

:iiili:il'fi

'::ii

'Jn:fr

rs.

^eruopuacsap

,i

;il#;?],

,:,;;;:":,,;i:ii;::,i i,:':i::::::'::::,t;T:

t,Mtiji,ff

##i'ii;l,.ll#Jlr,:l,:ii;i*;iiii.:i :,:;)i::,il

apuoJfezJuei.ro

lrrFJrunuo, a1;rndg .g

ros

y.IvNollvzlNvcuo

yauvJlNn^oc

ldurlaxa

ra

'aJmoll

'rnlruotlr^

EetaerJos

Jnu4rd ad a

Vnlgle

'alD

1ar

'17961

psacold

ez

ltlplllrqesuo

luelJga

eul

rquapuudap

lJsloJ lruul

-nuror

Jnlp

nIEd

?

udn

er

'lls4Js

u

a3gtrods

a

-ocep 'BaJe

rrJpcrun{rjo

{?q?lez-.{aplco

?rsoJdxasesP

Rnop

nc

-

luola

:(uluPuuoJra


6/8

Berfd

GRUPUL

N

ORGANIZATIE

Probabilitate

Ciorchine

Linie

unictr

( M )

(P'

l

(c )

A

( B )

l

/a\

( A '

4. Canal

4,-1,.

Cana

in

procesul

opera(iile

le

mesajului

e

ajungem

a a

sau

prin

e-m

distincte

$i,

numim prin

co_

llgSLe

Aerul, firul

relatiile

$i

c

Canalel

-

canale

ba

-

canale

n

-

canale

sb

-

canale

st

Q444e_

transmiterii

o

ctimparafl

de

felul

$i

ca

fizice aleca

putea

i

trdns

gp.{Daldem

2)

abilitarea

mai buD.tr

oc

vedere,

arat

abundente

S

vom

constat

cu multe

ofe

dreapta

cont

rinlele

multip

ele

asigurtr.

s

a situaliei.

n

abse4ei pers

lipse$te

eed

O

problem

in scopul

de

de

canalede

Figura

10.5.

Tipuri

de comunicdi

nformale

Atitudinea

ercetitorilorgi,

mai

ales,

a managerilor

ald

de

grapevine

fost

exfiem

e

contradictorie.Keith Davis (1976), unul dintre primii

autori

care

s-au preocupat

de

studiul

comunicerii

informare,

sublinia

beneficiile

ei

:

mijloc

de nformare

asupra

situa(i

lor;

protejarea

oamenilor

de

necunoscut;

modalitate

de rezolvare

a confrictelor

cu

superiorii

;

oferirea prilejur

or

pentru

descircdri

tensionale

prin

rispindirea

zvonur

or.

Sl3 i

altol

insrstl

qsgpla

gfeqtglolpozitive

pro.tlse

de

I

rapevine:

-

poate

ajuta

a

consolidarea

oralului,

Unend

ont

de

comentariile

avorabile

e

care

.

angajatii

le fac

despre

organizalie

-

poate

urniza

satisfac[ie

$i

stabilitate

grupurilor

de munc6

prin

oferrrea

unui

sentiment

al

securit5.tii

i

al

apartenenlei

-

fumizeazi

angajalilor

posibilitatea

e

descercare

motionale:

-

incurajeaztr

anagerii

r

planifice

si

sd acrioneze

mulr

mai atent

decat

ar face-o

n

alte condilii ;

-

este

surstr

e

feedback

entru

manageri

Alfinan,

Valenzi,

Hodgetts,

19g5,p.

525).

Efectele

pozitive

sau

negative

le

comunicirii

informale

au fost

nse.

ontroversate.

Jex,

citindu-i

pe

R.

Henhey

(1966)

gi

B.

Smith

(1996),

arati

cI cele

doui

caregorii

de

efecte

sunt

dependente

e

acuratetea

nformaliilgl

comgrylat-e.

Cand

acestea

unt

acurate,

co-mlnlcarel

re

o inaltd

eficientf

-dimbohivd, cdnd

ele

sunr nr.u.ut.,

apar

probteme

amt

n lntenorul

grupurilor,

cdt

gi

n inrreaga

rganizatie

Jex.

2002.

p.

306).

n

schimb,

uffii

managei'iEaniiCr*

i-Ooar

rezerve,

i

pu--r

i

simplu

osriliiare

ale

de grapevine,

militAnd pentru

desfiinlarea

ei. Zvonurile

la

adresa

or

iunt

considerate

de

manageri

ca

fiind

neadevdrate,

malilioase (rtruticioase)

Ei

chiar periculoase.

CNar

daci

uneori

comunicarea

nformald

se asociazd

gi

cu

aparilia

unor

efecte

negative,

nu

trebuie

trecute

cu vedereapotenlialele Si realeleei beneficii.


7/8

s08

GRUqUL

N

OROq.NIZATIE

iffi***fi***ff

f#*fu,gg

I

rTtilJo

CANALE

,

rLLlcA

rmciieiT"rve

i

gff|S

cANALE

..,

fterpr^n,,r

I

pEnsijr,l'aiE

,r.

sTATtcE

(discutia

-fat, n

"".*;1'#i"

i

._lpfnsoN-er_E

trel

pe

posib

persoa

degra

cum

a

proba

recep{

Stu

gi

unel

contrin

parcurg

primii

a

fi

cond

satisfac

de modu

(1950),

compon

satisfac

grupulu

comunic

rezultate

grupurilo

caracteriz

.

Doud

t

egalih

tipul

,

accept

o

struc

interes

nu

doa

realizar

pracfti

grupulu

devin

m

q{.rreg _

'.td

I

mediare i (fi$iere,bulerine,

electrcnic)

i

(memorii,

scdsori)

-poun.

g.n"J";

cel

mai

bun

pentru

mesqJe

ilicile,

ambigug

"";;;il;

R

cel

mai

bun

Pentm

mcsqiele

simple,

c|are,

rutiniere

Fieura

10.6.

Canate

e

comunicare

_-

.Concluzia

ui

Datt

este

lara.

nr^,

;11;,':'"""n'c..o'un..-;#ff

;:ffiT*'iff

ff

'j.;:llT,t:1."T:.fi1i1

4,2, Relelede comunicare

illili: ::'::r

iixT,llLii'l;

'":

v

zi

se

aponeazd

i

ra

a,

.

s

ad

eseazd

i

'o'"u/rrlrrrtr*:t*ffi

';w":i

;.;tj#;Hi".ll,.,tffi

;i1;#tt***ffi

#.:,T,1'.':.i'

"T:..l;.:[f.;l*ffi,,i'..:;".1;ifl x,.,".g,:m;

.',r"'fl"#'.it#:#,it#*iff

i

ll'-,}'ffi

",ffi:t*Tt#,,l,

o

Doud

tip

reldii*ier

in

grupu

rn

acest

inchidi,

incep

si

c

sunt

exclu

pracfici

o


8/8

510

GRUPUL

N

ORGANIZATIE

$i

uneori

arbitrari,

dupl

bunut

pla",

doar

de

unul

dintre

membrii

grupului.

Sensul

de

ransmisie

mesajului

este

unic.

participantii

"o_uoi"f arraooO"ucatorul,ar nu $inre ei. cete paru tipuri de retele

de

"ornuoi""..

,";;p;;;;;;

in

figura

10.7.

Figura

10.7.

Tipuri

de

reSele

e

comunicare

xperimentale

i-. Simpla descrierea relelelor le indici deja

unele

efecte

pe

care

ele

le_ar

putea

avea

asupra

erari'or

dintre

membrii

grupurui,

a antren{rii

pleo-"'r",i

oou.

p".1iale

a

acestora

,

il#,"j::::

--"nicdrii'

asupra

reativistii

g-prr"i,

, p"Juilitisilor

de

stablire

a

Prin

ce

anume

se individualizeazl

ins6

aceste

etele

?

1)

in plmul

rend,Vnnforyl.lor.Ce1n-et:kd

esfectut

a fosr

analizat

mai

sus,

a$a

e

u

mai

stdruim

asupra

ui.

El

este,

de

altfel,

evident.

Soi^

f"g.,

*

el

este

um.drul

e

erigi

carc

exisrE

a

fiecare

rere,a

ntre

participql.

;;;;;..,

poare

observa,

penrru

erc

existi

cinci

astfel

de

verigr,

rar pentru

oate

celelalte

patru

verigi.

2)

in

al

doilea

rAnd,

ele

se

indivi

dualizeaz|

prin

gradul

mai

mare

sau

mai

mic

de

le4btlilatg

(vezi

Leavitt,

1965,

pp.

zs+

si ";li. nl"-;J;r", de vedere, oartelexibill sedovede$teR

rete.au'in

""r",

oro"..".1io

;;;;"",,

trece

cu

u$urinfe

ntr-o

alre

etea'

rin

simpla

nchidet"

uoo.

""nuiriJ;;;;;..

o

asemenea

recere

ste

osibilr

deoarece

u

este

absolut

ecesax

a

;;

";;;;

*

cornunicare

r

fie

tilizate

n

acela$i

imp.

Str

presupunem

i.

avem

relea

e

cinci

subiecti

u

opt

canale

e

comunicare,

a

n

figura

:j^11

Tr,

J"r..i"

;;;;;;,

.",

",n",

subiecfi

ot

omunica

e

toate

ele

opt

canale

are

e

stau

a

dispozilie.

l

mod

real

nstr,

ei pot

roceda

n

felul

urmtrtor:

4

si

e

rrimir-infor_"t,i

i"illf'a,

care,

a

randut

or,

nformeazd

e

c.

Acesta

in

urrntr.rupeaztr

oate

rfo.rEiif",'fJ_"rizeaztr,

gtrse$te

n

.spuns,

pe

care

l

trimite

atat

ui

,,

cdi

ei

ui

d

t*

;;;ffi;;;;ir

lui

d

$i

e. n

aceastl

itualie

concrettr,

atru

caDale

suprimate,ceeaceadusi""*

f"""#ffi

,Lr;;L;i;,:;;;^l;;l;1,.il,j1;{

tanD.

Darsepoare rocedasiin alt fer fi";-" ,J[;;;;;;; i.u^_it" nror.uli'.

."r"

oar

unui

singur

subiect

str

spunem/),-care

e

reg*pel;;;.;

un

raspuns,

e

care

poi

l

rrimite

iecirui

subiect

n parte.

neteaua

jfia'te,

"r,* "]*"

O"

comunicare,

fi:;:1":"

cu patru

dinrre

ele,

transformendu-#;;;;:"

,,rrr

"x,,,

ca

in

fisura

Mai

^ ; ; : : - j -

Trexlbl

inlorm

a

o

in

.4

ceilalti

3)

in

ind_iq

nu

vecinilo

Leavitt 1

accentue

al unei

re

anreneaz

1971,

.

pentru

a

conexlun

inchidem

singur,

af

lanl

sau

,

din

,,Y"),

figuri 1- mielu zlate

Documents