�

PROTECŢIA DREPTURILOR DEŢINUŢILOR CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ

Evaluare Standarde

Ghid de lucru Instrumente

Bucureşti, 2007

2

�

PROTECŢIA DREPTURILOR DEŢINUŢILOR CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ

I.Raport de evaluare

a serviciilor de sănătate mintală disponibile în sistemul penitenciar românesc

în perioada 2006-2007

�

�

INTRODUCERE

Evaluarea de faţă se bazează pe patru tipuri de investigaţii dife-rite:

a. un chestionar aplicat de Administraţia Naţională a Peniten­ciarelor în toate unităţile penitenciare din sistem cu excepţia spitalelor penitenciar;

b. interviuri cu deţinuţii şi focus grupuri cu membri ai personalului cu specializările: personal de supraveghere, psihologi reali-zate de doi experţi independenţi în 3 unităţi penitenciare;

c. un colocviu cu profesionişti din 8 penitenciare din sistem şi cu 6 psihiatri angajaţi în penitenciare cît şi în spitalele peniten­ciare, colocviu în cadrul căruia s­au realizat două focus grupuri pe profil profesional;

d. un chestionar aplicat grupului de personal pază şi suprave-ghere participanţi la colocviu.

Cele patru investigaţii nu sunt realizate cu aplicarea riguroasă în toate situaţiile a instrumentelor utilizate. În acelaşi timp putem spune că, dacă grupul evaluat este considerat a fi „deţinuţii cu probleme de sănătate mintală“, atunci nu fiecare instrument acoperă întregul grup. Şi anume:

a. chestionarul ANP a fost trimis către toate unităţile;b. focus grupurile realizate în penitenciare de experţii indepen-

denţi au fost realizate doar cu personalul de supraveghere;c. la colocviu au participat reprezentanţi a doar 8 penitenciare

care sunt reprezentative din punctul de vedere al organizato­rilor dar nu şi din punctul de vedere al unui studiu sociologic;

d. în privinţa chestionarului aplicat la colocviu putem spune ace-laşi lucru despre grupul de personal care a răspuns la între-bări.

Au mai existat diferenţe cu privire la nivelul de explicitare a instru-mentelor faţă de respondenţi. Evident în cazul interviurilor şi a focus

6

grupurilor participanţii au fost foarte bine informaţi cu privire la infor-maţiile solicitate pe cînd în cazul chestionarului ANP explicitarea a fost redusă.

Ca urmare putem considera că rezultatul evaluării furnizează două categorii de informaţii:

A. Ipoteze asupra problemelor majore ale serviciilor medicale existente pentru deţinuţii cu probleme de sănătate mintală şi gradul de severitate al acestor probleme;

B. Pre­testare.Ţinînd seama de aceste limitări ale demersului partenerilor în

proiect trebuie să menţionăm că efortul făcut de toţi participanţii şi în primul rînd de ANP a fost remarcabil şi că rezultatul reprezintă un pas extrem de important pe calea creării unui sistem de evaluare continuă a eficienţei şi calităţii serviciilor penitenciare.

1. DESCRIEREA ACTIvITĂŢII DIN PROIECT

Activitatea de evaluare este a doua activitate a proiectului.În această etapă sunt colectate şi analizate informaţiile disponi-

bile în prezent la nivelul sistemului penitenciar cu privire la situaţia persoanelor cu probleme de sănătate mintală aflate în detenţie: tipuri de afecţiuni, distribuţia pe penitenciare, transferuri în spitale peniten-ciare/capacitatea spitalelor penitenciare, acces la tratament/personal medical şi psihologi etc.

Se va evalua în ce măsură condiţiile de detenţie, managementul şi expertiza personalului din penitenciare asigură depistarea timpurie a deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală, gestionarea crizelor respectînd drepturilor omului, precum şi prevenirea abuzurilor fizice, emoţionale şi sexuale asupra acestora.

Evaluarea iniţială va fi efectuată de 2 experţi care vor colecta şi analiza datele statistice existente, vor vizita 2 penitenciare, vor susţine interviuri cu deţinuţi care au probleme de sănătate mintală şi vor organiza 3 focus­grupuri: cu personalul de specialitate care lucrează direct cu persoanele private de libertate care prezintă tulbu-rări psihice (agenţi de pază şi personalul serviciilor de reeducare) şi reprezentanţi la nivel de management al penitenciarului.

De asemenea, experţii vor organiza un colocviu la care vor fi invitaţi 30 de reprezentanţi cu experienţă relevantă ai sistemului

7

penitenciar (5 reprezentanţi ai ANP, 5 psihiatrii, 5 psihologi, 5 şefi de tură, 5 agenţi de pază şi 5 şefi de secţie). Scopul colocviului este acela de a identifica problemele care apar la nivel de penitenciar legat de lucrul cu deţinuţii cu probleme de sănătate mintală. Colocviul se va desfăşura pe parcursul a 3 zile.

Accesul în penitenciare şi colectarea datelor existente deja va fi facilitată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor ca partener în proiect.

Identificarea experţilor se va face de către PRI România împreună cu ANP.

Rezultatul activităţii de evaluare iniţială este un raport care cuprinde şi o hartă a nevoilor legate de această categorie vulnera-bilă şi recomandări pentru a răspunde acestor cerinţe. De asemenea, raportul va include şi un material care prezintă problemele care apar în lucrul cu deţinuţii cu probleme de sănătate mintală. Raportul va fi distribuit în 1000 de exemplare către ONG şi instituţii de sănătate publică ce desfăşoară activităţi relevante în domeniul vizat de proiect, către personalul de penitenciar care lucrează direct cu deţinuţii cu probleme de sănătate mintală şi către personalul relevant la nivel de management al penitenciarelor.

Durata: 3 luni

2. TERMENI DE REfERINŢĂ

2.1. TermenidereferinţăpentruevaluareadinActivitatea2definiţiîncadrulîntîlniriidelucruapartenerilordin 8noiembrie2006

Scopul evaluării: fundamentarea propunerii de instrumente de evaluare a nevoilor deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală şi de standarde de lucru

Parametrii cercetării: Accesul la servicii

Cine distribuie medicamentele Cîte ore de cabinet/număr de deţinuţi

Care sunt problemele care apar frecvent în lucrul cu ei

8

Cîţi din deţinuţii care vin la medic s­ar putea să nu aibă pro-bleme medicale serioase

Cum funcţionează asistenţa medicală după ora 18.00 Unde poate fi dus un deţinut pentru servicii adecvate problemei

sale de sănătate mintală (în comunitate) Co­morbidităţi (toxicomania, alcoolismul)

Cîte cazuri Ce asocieri

Confidenţialitatea diagnosticului Cîte situaţii de refuz de preluare de cazuri de către serviciile

medicale din comunitate Actualizarea diagnosticului (de cît timp deţinutul cu PSM nu

a mai avut o decompensare şi dacă în prezent i se adminis-trează tratamentul)

Date cantitative obţinute centralizat, responsabil ANP Raportul cadre/deţinuţi real în fiecare penitenciar Cîţi psihiatri lucrează în penitenciare, cîţi în spitalele penitenciare Cîţi psihologi sunt în penitenciare Care este protocolul de acces la serviciile din comunitate Cîte colaborări cu ONG­urile se fac pe această problemă Cîţi deţinuţi sunt în tratament Cîţi deţinuţi au diagnostic Ce servicii există în sistemul penitenciar Ce tratamente sunt disponibile în penitenciare Numărul rapoartelor de incident/de pedepsire la grupul spe­

cific de deţinuţi din penitenciarul respectiv Numărul rapoartelor de evidenţiere la grupul specific de deţi-

nuţi din penitenciarul respectiv Cazurile de ingestie de pastile Co­morbidităţi (toxicomania, alcoolismul) – Cîte cazuri Numărul de autorăniri Cîte situaţii de refuz de preluare de cazuri de către serviciile

medicale din comunitate Ce programe pentru acest grup vulnerabil există în penitenciare

În concluzie cercetarea va cuprinde: Date cantitative obţinute la nivel de sistem Date cantitative obţinute la nivel de penitenciar

�

Interviuri cu deţinuţi cu PSM Focus­grupuri cu membri ai personalului

2.2. Scopulşiobiectiveleevaluării

Scopul: Fundamentarea propunerii de instrumente de evaluare a

nevoilor deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală şi de stan-darde de lucru

Obiectivele: evaluarea modului de lucru actual cu grupul de deţinuţi cu pro-

bleme de sănătate mintală depistarea timpurie gestionarea crizelor cu respectarea drepturilor omului accesul la îngrijiri medicale şi psihosociale evaluarea gradului şi modului de prevenire a abuzurilor fizice,

sexuale şi emoţionale evaluarea nevoilor de îngrijiri medicale şi psihosociale ale deţi-

nuţilor cu probleme de sănătate mintală evaluarea percepţiei deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală

de către personalul de penitenciar şi de către ceilalţi deţinuţi

3. INfORMAŢII GENERALE DESPRE ORGANIzAREA SISTEMULUI PENITENCIAR

În prezent în sistemul penitenciar românesc funcţionează: 34 penitenciare pentru adulţi 3 centre de reeducare 2 penitenciare pentru minori şi tineri 6 spitale penitenciarDatele privind capacitatea de cazare şi gradul de ocupare al uni-

tăţilor sunt luate de pe site­ul ANP unde au data 23 ianuarie 2007.Total persoane aflate în detenţie 33927.18 penitenciare dintre cele 34 au un indice de ocupare între 101%

şi 213%.Paturi instalate în infirmerii 864.În cele 6 spitale sunt instalate 1710 paturi, din care la 23 ianuarie

2007 erau ocupate 1066.

10

Conform raportului anual pe 2006 al ANP la 31.12.2005 în sis-temul penitenciar erau angajaţi 12343, dintre care 228 angajaţi ai Administraţiei.

Începînd cu toamna anului 2006 se implementează legea 275/2006.Începînd cu 2007 există cel puţin un psiholog angajat în fiecare

penitenciar. Raportul personal de specialitate/deţinuţi este de 1/200 în medie. Conform noii legi de executare a pedepselor toţi deţinuţii trebuie evaluaţi o dată la şase luni.

În sistemul penitenciar sunt angajaţi 8 medici psihiatri. Un medic psihiatru este angajat în penitenciar, 7 sunt angajaţi în spitalele peni-tenciar.

Deţinuţii sunt cazaţi în camere de detenţie cu 4 pînă la 70 de paturi. Penitenciarul este organizat în secţii, fiecare secţie putînd avea de la 2 la 14 camere de detenţie. Pe o secţie supravegherea şi toate activităţile legate de derularea activităţii zilnice cu deţinuţii sunt efectuate de agenţi. Există numeroase situaţii în care raportul per-sonal/deţinuţi este de 1/300. Conform legii de executare din 2006 în regimurile de maximă siguranţă şi închis uşile camerelor de detenţie stau închise 24/7.

Art. 20 (4) Persoanelor private de libertate care, din diferite motive, nu participă la activităţi productive, de educaţie şi intervenţie psihoso­cială sau de altă natură în afara camerelor de deţinere li se asigură zilnic cel puţin două ore, timp destinat exerciţiilor fizice şi plimbării. Pentru minori şi tineri, timpul destinat plimbării este de minimum 3 ore.

Există situaţii în care: 1 comandant de secţie are răspunderea a pînă la 700 de deţinuţi 1 subofiţer lucrează cu pînă la 400 de deţinuţi 1 psiholog lucrează cu pînă la 500 de deţinuţiNu există spaţii adecvate pentru activităţile serviciului de inter-

venţie psihosocială în toate penitenciarele.Informaţiile privind serviciul medical se regăsesc mai jos la punctul

�.�.

LegislaţiaCodul Penal al RomânieiCodul de Procedură PenalăLegea nr. 275 / 2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor

dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

��

Hotărărea Guvernului nr. 1897 din 21.12.2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul pro-cesului penal

Legea 487/2002, legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoa­nelor cu tulburări psihice

În Anexa 1 sunt reproduse extrasele din ultimele două texte de lege cu texte relevante pentru problema de care ne ocupăm în această evaluare.

Programe de educaţie şi asistenţă psihosocială derulate în pre-zent în penitenciarele din sistem:

Şcolarizarea persoanelor private de libertate Activitatea de calificare a persoanelor private de libertate Activitatea de recuperare a persoanelor private de libertate Activităţi de exprimare artistică Activităţi de difuzare a culturii Activităţi de pregătire şi motivare culturală Programul de intervenţie socială Programul terapeutic Programul sportiv Asistenţă religioasă(Conform raportului ANP „Activitatea de educaţie şi asistenţă psi­

hosocială a persoanelor private de libertate în perioada ianuarie – iunie 2006“)

4. DESCRIEREA ORGANIzĂRII EvALUĂRII

Primul instrument şi cel mai important, deoarece furnizează infor-maţia generală despre grupul deţinuţilor cu probleme de sănătate min­tală şi despre serviciile existente pentru aceştia, a fost chestionarul aplicat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor în noiembrie 2006.

Date cantitative şi calitative privind grupul ţintă la nivelul întregului sistem penitenciar au fost centralizate de ANP şi au acoperit aproape toţi parametrii prevăzuţi în Termenii de referinţă.

Au fost furnizate date privind Cîţi psihiatri lucrează în penitenciare, cîţi în spitalele penitenciare Cîţi psihologi sunt în penitenciare

12

Care este protocolul de acces la serviciile din comunitate Cîte colaborări cu ONG­urile se fac pe această problemă Cîţi deţinuţi sunt în tratament Cîţi deţinuţi au diagnostic Ce servicii există în sistemul penitenciar Ce tratamente sunt disponibile în penitenciare Cazurile de ingestie de pastile Co­morbidităţi (toxicomania, alcoolismul) – Cîte cazuri Numărul de autorăniri Ce programe pentru acest grup vulnerabil există în penitenciareNu au fost furnizate date privind: Raportul cadre/deţinuţi real în fiecare penitenciar Numărul rapoartelor de incident/de pedepsire la grupul spe­

cific de deţinuţi din penitenciarul respectiv Numărul rapoartelor de evidenţiere la grupul specific de deţi-

nuţi din penitenciarul respectiv Cîte situaţii de refuz de preluare de cazuri de către serviciile

medicale din comunitateCulegerea acestor date este foarte laborioasă (rapoarte de inci-

dent, de evidenţiere) şi nu au existat în momentul respectiv resurse umane disponibile sau datele nu sunt înregistrate la nivelul unităţilor.

Pentru realizarea interviurilor cu deţinuţii cu probleme de sănă-tate mintală şi a focus grupurilor cu membri ai personalului realizate de doi experţi independenţi în trei penitenciare activitatea a fost orga-nizată astfel:

a. selectarea penitenciarelorAu fost alese trei penitenciare după următoarele criterii:

să fie din trei regiuni diferite să fie penitenciare cu medic psihiatru, fără medic psihiatru

şi cu acces la un medica psihiatru din afara unităţii să fie de dimensiuni diferite

b. criterii de selecţie pentru grupul de deţinuţi, membri ai personalului care vor răspunde la interviuri şi vor participa la focus­grupuri deţinuţi: fiecare expert să realizeze în fiecare penitenciar

4­6 interviuri, 2­3 cu deţinuţi cu diagnostice din axa I să se realizeze două focus grupuri, unul cu personalul de

la intervenţie psiho­socială şi medical, unul cu personalul de supraveghere

��

Activitatea a fost realizată astfel:a. Au fost alese 3 penitenciare: Rahova, Craiova şi Bistriţa.b. A fost stabilită o grilă de evaluare.c. Au fost contactate conducerile penitenciarelor şi au fost comu-

nicate criteriile pentru preselecţia deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală cu care urma să aibă loc interviuri individuale

d. Au fost definite focus grupuri: personal medical şi de reeducare supraveghetori şefi de secţii

e. Discuţiile în fiecare focus grup au durat 60­90 minutef. Au fost efectuate 31 de interviuri cu deţinuţi: 11 la Rahova, 10

la Craiova, 10 la Bistriţa

Instrumentele de lucru au fost:a. Interviuri cu deţinuţii cu probleme de sănătate mintalăStructura interviurilor:

introducere – cine suntem, ce dorim – prezentarea obiec-tivelor proiectului pe înţelesul subiecţilor/cu grijă pentru a nu stîrni suspiciuni suplimentare

trecere în revistă a problemelor de sănătate şi sănătate mintală

informaţii în legătură cu istoricul problemelor de sănătate mintală – debutul tulburărilor, evoluţie

ce fel de asistenţă medicală generală şi de specialitate au primit – ce medici i­au consultat, ce tratament le­a fost reco-mandat, ce tratament au primit, cine administrează medicaţia

alte forme de asistenţă de care au beneficiat – asistenţă socială, psihologică – individual şi/sau de grup

cum înţeleg, ce cunosc şi ce nevoi au în legătură cu starea lor/problemele de sănătate mintală

atitudinea şi comportamentul celor din jur faţă de deţinuţii cu probleme de sănătate mintală

b. Focus grupuriDirecţiile/temele de explorat pe care le­am propus participanţilor

au fost: probleme pe care le ridică deţinuţii cu tulburări psihice modalităţi de intervenţie – programe specifice, mod de

implementare, rolurile profesioniştilor

��

evenimente înregistrate cu legătură cu deţinuţii cu pro-bleme de sănătate mintală

experienţe pozitive

Pentru organizarea colocviului s­au întreprins următoarele:a. stabilirea criteriilor de selecţie pentru participarea la colocviul

de la AmaraCriteriile de selecţie au fost modificate la propunerea partenerului

ANP avînd ca justificarea dificultatea de a aduce cîte un angajat din fiecare penitenciar din sistemul penitenciar cu excepţia penitencia­relor în care s­au făcut vizitele de evaluare. Ca urmare au fost invi-taţi membri ai personalului din şapte penitenciare din ţară în echipe alcătuite din: un psiholog, un şef de secţie sau şef de tură, un supra-veghetor. Au participat toţi medicii psihiatri din sistem. Penitenciarele au fost: Timişoara, Craiova, Rahova, Botoşani, Satu­Mare, Codlea, Poarta Albă, Colibaşi.

b. s­au conceput instrumentele de lucru instrumentul de lucru, respectiv temele şi ordinea grupurilor de lucru şi ghidul cu teme de discuţii în cadrul focus grupurilor

Discuţiile fiecărui grup de lucru au fost înregistrate în scris. S­a lucrat în ateliere în grupuri de 12­15 participanţi alcătuite în prima zi pe criteriu profesional apoi în grupuri eterogene. Rezultatele discu-ţiilor au fost organizate pe itemii prezentaţi în temele atelierelor de lucru şi pe itemi care au fost acoperiţi şi în focus­grupurile realizate în vizitele de evaluare din cele trei penitenciare.

La colocviu au participat 28 de membri ai personalului din 8 penitenciare, 4 spitale penitenciar şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Dintre aceştia 2 sunt personal din ANP, 6 sunt medici psihiatri, 5 sunt psihologi, 10 şefi de tură sau comandanţi de secţie şi 5 supraveghetori. Colocviul s­a desfăşurat pe parcursul a 3 zile în patru sesiuni în fiecare zi a 1 oră şi 15 min.

4.1. ChestionaraplicatlaAmaragrupuluidepersonal desupraveghere

Chestionarul a fost conceput pentru a răspunde Obiectivului (4) „evaluarea percepţiei DPSM de către personalul penitenciar“ şi pentru a obţine informaţii orientative pentru organizarea cursului de formare pentru personalul de supraveghere.

��

Descrierea chestionaruluiChestionarul a cuprins următorii itemi:1. Grupul ţintă al acestui proiect este alcătuit din deţinuţii cu pro-

bleme de sănătate mintală. În experienţa dumneavoastră, care sunt manifestările acestor deţinuţi în penitenciar?

2. Puteţi spune că manifestările acestor deţinuţi se împart în cîteva tipuri de comportamente? Dacă da, care ar fi acestea?

3. Credeţi că această categorie de deţinuţi are nevoi specifice? Dacă da, vă rugăm să daţi cîteva exemple.

4. Credeţi că este nevoie de un anumit comportament în relaţia cu aceşti deţinuţi? Dacă da, puteţi să ne daţi exemple de astfel de comportamente eficiente?

5. ANALIzA DATELOR OBŢINUTE

5.1. Rezultateobţinute

Am organizat datele obţinute cu ajutorul celor 4 instrumente de lucru într­un continuum.

Dimensiunea grupului şi subgrupurilorGrupul DPSM (deţinuţi cu probleme de sănătate mintală) repre-

zintă 12,11% din efectivul de deţinuţi. Repartizarea deţinuţilor pe peni-tenciare se face pe criteriul geografic: o persoană execută pedeapsa cu închisoarea în unitatea cea mai apropiată de adresa de domiciliu. Cel mai mare procent: 30,7% la CRGăieşti, cel mai mic procent 2% PRMSTgMureş. În singurul penitenciar cu medic psihiatru angajat PRMSCraiova 24,2%.

Total deţinuţi care au recomandare pentru tratament – 63,6% din total deţinuţi

Total deţinuţi care primesc în prezent tratament – 43,8% din total deţinuţi

Total deţinuţi internaţi în spitalele penitenciar – 1,1% din total deţi-nuţi

Comorbiditate droguri – 7,5% din total deţinuţiComorbiditate alcool – 10,3% din total deţinuţi

16

Servicii disponibile. Servicii existente în sistemul penitenciarConsultaţii la cabinet medical penitenciar de către medic specia-

list cu programareConsultaţii la cabinet medical penitenciar de către medic gene­

ralist cu programareConsultaţii la cabinet medical penitenciar de către medic specia-

list în regim de urgenţăConsultaţii la cabinet medical penitenciar de către medic genera-

list în regim de urgenţăAsistent/ă medical/ă permanent pentru triajAsistent/ă medical/ă permanent pentru tratamente şi acordarea

primului ajutorTratament medicamentos gratuitConsiliere psihologicăPrograme educative, culturale şi sportiveMuncăIntervenţie în situaţii de crizăInternare pentru 14 zile

Funcţionarea/calitatea serviciilorConsultaţii la cabinet medical penitenciar de către medic specia-

list cu programare.Medic specialist angajat este existent în 1 penitenciar. 4 peni-

tenciare se află în aceeaşi locaţie cu Spitalul penitenciar care are medic psihiatru, ca urmare accesul la medicul psihiatru este mai uşor. Trebuie să specificăm că, deşi spitalele sunt în aceeaşi curte cu penitenciarul, procedura de deplasare a bolnavului din penitenciar în spital este la fel ca pentru deplasarea bolnavului în altă localitate sau la medicul specialist din comunitate. Facilitatea constă în faptul că nu mai trebuie folosit şi un vehicul pentru transport.

În aceste condiţii din răspunsurile la chestionarul aplicat de ANP constatăm că:

16 unităţi din 33 au capacitatea de a asigura consult periodic, la nevoie şi în perioadele de decompensare

un număr de 5 unităţi pot asigura consultaţii săptămînal, lunar, la 3­6 luni, 1 dată pe an sau 1 dată la 2 ani

7 unităţi răspuns la întrebare doar „conform recomandărilor medicului de specialitate şi conform legii“ fără alte precizări

17

restul de 5 unităţi nu dau nici o informaţie privind frecvenţa consultaţiilor medicale

Răspunsurile DPSM intervievaţi sunt:Intervievaţii fac referiri la problemele lor de sănătate fără a dis-

tinge între cele psihice­de sănătate mintală şi celelalte, iar atunci cînd exprimă nemulţumiri faţă de tratament şi îngrijire acestea nu sunt legate de afecţiunile psihice doar – doi deţinuţi sunt nemulţumiţi că li se refuză tomografia, altul că nu primeşte tratament bun pentru dure-rile de spate, un altul are peste 25 de solicitări să iasă la medic dar e scos doar la psihiatru, un altul doreşte ca doctorul să fie mai prezent „doctorul să fie mai atent... mai prezent“, „nu­şi iau munca în serios“

Cele mai puţine nemulţumiri în legătură cu tratamentul au fost la PRMS Craiova, faptul că există psihiatru angajat al unităţii faci-litează accesul la consult şi diminuează nemulţumirile, deţinuţii avînd posibilitatea să discute cu psihiatrul problemele lor

Din focus­grupul personalului de pază şi supraveghere avem exprimată o nevoie care dă o informaţie cu privire la regularitatea consultului periodic:

Programarea la tratament o are serviciul medical. În unele cazuri detinuţii ţin minte că trebuie să facă un tratament şi cer să­l facă, însă corect ar fi ca asistentul medical să întocmească lista zilnic sau săp-tămînal cu DPSM care trebuie să se prezinte la cabinetul medical.

În focus­grupul medicilor psihiatri apare: „Dificultatea de a asigura consultaţii periodice pentru DPSM din penitenciare care nu au psi-hiatru accesibil face ca nici diagnosticul/starea deţinutului să nu fie revizuit în termenul recomandat (Legea SM prevede revizuire pînă la 6 luni), nici medicaţia, astfel că există deţinuţi are ani de zile iau aceleaşi medicamente – unele dau sau alimentează farmaco­depen-denţa“. În focus­grupul medicilor psihiatri apare de asemenea la capi-tolul „nevoi“: „Respectarea programărilor (consulturilor programate la medicul psihiatru). În focus­grupul personal de pază şi supraveghere

Consultaţii la cabinet medical penitenciar de către medic generalist cu programareToate penitenciarele au cel puţin un medic generalist. Doar în

situaţii excepţionale care ţin de managementul personalului şi pentru o perioadă scurtă de timp este posibil să nu existe medic în penitenciar.

18

Consultaţii la cabinet medical penitenciar de către medic specialist în regim de urgenţăSunt posibile numai acolo unde există medic angajat, adică într­un

singur penitenciar şi numai în orele în care medicul este în peniten-ciar.

În rezultatele focus­grupurilor grupul de medici psihiatri şi psiho-logi apare:

Se apelează la unităţile de profil din comunitate – exterioare, însă înainte de organizarea transportului se încearcă toate posibilităţile din interior – este dificil de organizat însoţirea – pază, un singur asistent medical în turele de noapte

Cel mai frecvent asistentul medical de serviciu încearcă inter­venţie din resurse proprii

Consultaţii la cabinet medical penitenciar de către medic generalist în regim de urgenţăSunt posibile în toate penitenciarele pe perioada prezenţei medi-

cului în penitenciar.În legătura cu acest item avem informaţie din răspunsurile la

chestionarul aplicat de ANP:La întrebarea „Asistenţa medicală după ora 15.00“ rata de non­

răspuns este de 24,2%. În 4 unităţi nu există asistenţă medicală în penitenciar noaptea. Asistenţa medicală se asigură prin gardă la domiciliu.

Asistenţa medicală existentă este:Medic pînă la ora 19.00 sau 20.00 sau 22.00 – 16 răspunsuriAsistent/ă medical/ă permanent – 21 de răspunsuriPermanenţă la domiciliu cu orare diferite, în general seara şi în

zilele libere – 5 răspunsuriMedic plătit cu ora – 1 răspuns

Asistent/ă medical/ă permanent pentru triaj4 dintre cele 25 de unităţi care au răspuns la întrebarea „Asistenţa

medicală după ora 15.00“ nu menţionează existenţa unui asistent/ă medical/ă permanent. Din rezultatele de la focus grup rezultă că parti-ciparea asistentului/ei medical/e la apelul de dimineaţa – cînd deţinuţii se înscriu la cabinetul medical – în scopul de a tria solicitările, este o practică întîlnită sporadic.

��

Asistent/ă medical/ă permanent pentru tratamente şi acordarea primului ajutor4 dintre cele 25 de unităţi care au răspuns la întrebarea „Asistenţa

medicală după ora 15.00“ nu menţionează existenţa unui asistent/ă medical/ă permanent. Ca urmare, în special administrarea tratamen-tului de seara este delegată supraveghetorilor. În plus pentru admi-nistrarea tratamentelor medicamentoase este relevant numărul mic de asistenţi/te medicali/e. Din focus grupuri rezultă că pentru 25 de beneficiari pe 7 secţii administrarea supravegheată a medicamentelor durează 30 – 40 min, pentru 40 de beneficiari pe 9 secţii durează 1 oră, pentru 100 de deţinuţi pe 7 secţii durează 1 oră 30 min. Participanţii au subliniat că nu există o procedură standard la nivel naţional.

Tratament medicamentos gratuitÎn chestionarul aplicat de ANP la întrebarea „Administrarea tra-

tamentului „10 unităţi din 33 răspund „Tratament zilnic sub suprave­ghere“ şi 1 unitate „tratament la nevoie“.

Este impresionant în acelaşi chestionar răspunsul la întrebarea „Probleme întîlnite la cabinetul medical“:

Refuz înghiţire tratament sub supraveghere – 19 răspunsuriSolicitări de suplimentare tratament – 16 răspunsuriÎn schimb la întrebarea „Probleme întîlnite la cabinetul medical“

doar 3 răspunsuri menţionează lipsa medicamentelor.În rezultatele interviului realizat de experţii independenţi în 3 peni-

tenciare DPSM avem: „Cîţiva intervievaţi spun că nu primesc medica-mentele potrivite ori cele care sunt prescrise de un medic“.

Şi:„Tratamentele sunt prescrise de către medicul psihiatru acolo

unde este accesibil – Rahova şi Craiova, la Bistriţa medicul unităţii continuă tratamentul cu care vine deţinutul de la unitatea unde a fost consultat­diagnosticat şi tratat deţinutul de către specialist (cel mai frecvent, spitalul Jilava). Colaborarea cu psihiatri externi în Bistriţa este redusă.

În perioadele după terminarea programului la cabinet, există un asistent medical de serviciu, el fiind responsabil cu administrarea medicaţiei, am întîlnit şi situaţia în care tratamentul de seară este înmînat deţinutului şi de către personalul de supraveghere“.

În rezultatele focus grupurilor la grupul de medici psihiatri şi psi-holog apare:

20

„În prezent, reţetele cu medicaţie psihiatrică sunt scrise de medicul generalist“

Medicul de cabinet – trebuie să fie responsabil pentru revizuirea tratamentului, important rolul supraveghetorului.

Printre nevoile exprimate de grupul medicilor psihiatri se numără şi aceea de a putea prescrie medicamente de ultimă generaţie.

În chestionarul de la pct 4.5.3 la „nevoi specifice DPSM“ apare răs-punsul „nevoia de a asigura tratamentul medicamentos – 4 răspunsuri şi ca acest tratament să fie administrat de specialist – 5 răspunsuri.

Consiliere psihologicăÎn datele culese nu apare nici o referire la existenţa (frecvenţă,

calitate) consilierii psihologice. În schimb consilierea psihologică apare la nevoi, exprimată de grupul pază şi supraveghere (în răspunsurile la chestionarul vezi supra la pct. 4.5.3 nevoie de consiliere psihologică apare de 9 ori ) şi de grupul intervievat de DPSM sub forma de „discuţii cu psiholog“. De asemenea reflectă nevoia de consilierea psihologică răspunsul la chestionarul aplicat de ANP: lipsă psihologi – 3 răspunsuri, la întrebarea „probleme întîlnite la cabinetul medical“. În rezultatele focus grupului de medici psihiatri şi psiholog este enunţată nevoia:

Realizarea de programe specifice pe particularităţi de comportamentPrograme educative, culturale şi sportiveÎn răspunsurile date de DPSM intervievaţi în cele 3 penitenciare

au fost înregistrate „puţine răspunsuri pozitive“. În privinţa progra­melor este semnificativ faptul că nevoia de programe apare frecvent la toate grupele de participanţi la evaluare:

DPSM intervievaţi: nevoia „de activitate, de a face ceva să „treacă timpul“, „să facă ceva util“„

Focus­grup personal pază şi supraveghere: Să se implice mai mult în lucrul cu grupul ţintă, prin elaborarea de programe noi şi utile (psihologi, psihiatri, asistenţi sociali);

Chestionar personal de pază şi supraveghere (vezi supra 4.5.3): nevoia de programe socio­educative, de programe ocu­paţionale şi specifice pentru DPSM – 13 răspunsuri, ocupînd primul loc pe scala frecvenţelor nevoilor

Focus­grup medici psihiatri: „realizarea de programe specifice pe particularităţile de comportament“

21

MuncăDeţinuţii cu probleme de sănătate mintală nu sunt scoşi la muncă.

Totuşi cînd unii au fost scoşi s­au observat rezultate pozitive. Din rezultatele obţinute în această evaluare referirile la acest item sunt următoarele:

Focus grup personal de pază şi supraveghere: „Să iasă la muncă a constituit o modalitate bună de a con-

trola/ţine în frîu energia deţinuţilor – „le ocupa timpul“, „veneau obosiţi... nu mai aveau putere să facă scandal..., erau şi moti-vaţi – adunau un ban pentru cînd vor ieşi...“

Focus grup medici psihiatri şi psihologi: Dacă în fişa de cameră a deţinutului este înregistrat „psihic“

pentru supraveghere înseamnă şi „inapt muncă“, chiar dacă în dosarul medical psihiatrul a specificat că nu are contraindicaţii pentru activităţi, muncă

Baremul pentru încadrare apt/inapt muncă prevede 3 categorii de diagnostic pentru încadrare ca inapt muncă: schizofrenia, oligofrenia grad III şi demenţa.

Intervenţie în situaţii de crizăFocus­grupul medicilor psihiatri şi psihologilor se referă la inter­

venţia în situaţia de criză:Asigurarea intervenţiei în urgenţeSe apelează la unităţile de profil din comunitate – exterioare, însă

înainte de organizarea transportului se încearcă toate posibilităţile din interior – este dificil de organizat însoţirea – pază, un singur asistent medical în turele de noapte

Cel mai frecvent asistentul medical de serviciu încearcă inter­venţie din resurse proprii

Evenimente critice – violenţă asupra altor persoane­deţinuţi, per-sonal penitenciar

Situaţia actuală:Medicul unităţii acordă asistenţă deţinutului agresatMedicul are obligaţia de a sesiza procurorul militarDeţinutul victimă are dreptul de a solicita examinare medico­

legală; costul evaluării ML este suportat de către cel care solicită ser-viciul

22

Răspuns prompt la solicităriSituaţia în prezent: există cîteva variante prin care se operează

selecţiaPaza – apreciază după semne exterioare, vizibile, manifestările

deţinuţilor – crize, semnalările celor din cameră,Medicul unităţii după informaţiile pe care le are despre persoana

în cauză – antecedente,Aleator – cîţi poate consulta medicul pînă la terminarea pro­

gramului, criteriile de programare fiind la latitudinea supraveghetorilor, asistenţilor medicali, altora

Consecinţa este că deţinuţii creează incidente/evenimente, forţează notaCererea nejustificată – se sancţionează rar prin rapoarte de inci-

denţă – puţine astfel de cazuri, eventual se consemnează în fişa medicală „simulare“ dar nu este urmat de o măsură de sancţionare concretă; motive puse în discuţie – lipsă de timp pentru întocmirea documentaţiei, dificultatea de a reveni asupra diagnosticului

În chestionarul aplicat grupului de personal de pază şi supra­veghere item (4) se referă la modalităţi de relaţionare cu DPSM. Răs­punsurile sunt variate şi au în vedere în primul rînd scoaterea deţinu-tului din situaţia de criză sau relaţionarea cu deţinutul pentru a preveni intrarea în situaţia de criză.

InternareDPSM sunt internaţi cu prioritate în spitalele din sistemul peni-

tenciar. Din rezultatele chestionarului aplicat de ANP rezultă că la momentul efectuării evaluării doar 1,1% din totalul DPSM din sistem erau internaţi. De asemenea se menţionează la itemul „Modul de dis-pensarizare“:

Internare periodică – 9 răspunsuriAmbulatoriu în comunitate – 2 răspunsuriDispensarizaţi la 10 zile cînd poate fi prelungit tratamentul – 1 răs­

punsMai apar menţionate în rezultatele focus­grupului de personal de

pază şi supraveghere şi în rezultatele chestionarului (vezi supra pct. 4.5.3) nevoia de internare în instituţii de specialitate, de externare pe caz de boală sau pe perioadă mai îndelungată.

23

Servicii sau componente ale serviciilor destinate DPSM recomandate de Standard Minimum Rules şi inexistente în sistemul penitenciarMedic specialist în fiecare penitenciarPosibilitatea de a chema de urgenţă un medic specialist din exte-

riorConsultarea DPSM de către medic în ziua solicităriiExamene medicale „cît de des este necesar“Medicul implicat în decizii privind securitatea şi disciplina DPSMStilul de relaţionare al medicului şi asistentului/ei medical/e cu DPSMSupravegherea practicii medicale de către organisme indepen­

dente specializateEvaluarea problemelor de sănătate mintală la internare în peni­

tenciarReevaluare periodicăAccesul la tratamentul medical prescris de specialist

Accesibilitatea serviciilor disponibileAccesibilitatea la servicii este definită de următorii trei parametri:1. Prezenţa personalului la post în timpul programului şi efec­

tuarea sarcinilor prevăzute în fişa postului2. Existenţa unui număr suficient de mare de membri ai perso­

nalului de specialitate, corespunzător numărului de deţinuţi3. Existenţa unui număr suficient de mare de membri ai perso­

nalului de pază şi supraveghere pentru escortarea şi supra­vegherea deţinuţilor care solicită servicii.

În legătură cu parametrul „prezenţa personalului“ nu avem date. În legătură cu următorii doi parametri, datele sunt în schimbare de la momentul culegerii lor în această evaluare pînă la scrierea conclu­ziilor. S­au făcut angajări de personal dar noii angajaţi nu au fost încă instruiţi. Alte angajări vor fi făcute pe parcursul anului 2007.

Colaborarea cu MSPÎn privinţa colaborării cu MPS rezultatele sunt următoarele: În chestionarul aplicat de ANP: La întrebarea „Modul de dispensarizare“ 45,4% au răspuns

„Conform recomandărilor medicului de specialitate“ sau „Con­form legii“. Celelalte răspunsuri dau exemple de 15 tipuri de situaţii diferite ca fiind componente ale dispensarizării.

24

La întrebarea „Modul de dispensarizare“ 11 unităţi din cele 33 respondente au menţionat colaborarea cu serviciile din comunitate. La întrebarea „Colaborarea cu MSP“ au dat răs­punsuri 24 de unităţi (27,2% non­răspuns). Dintre acestea, 11 unităţi răspund la întrebarea „Colaborarea cu MPS“ fără să menţioneze colaborarea cu serviciile din comunitate în „Modul de dispensarizare“

Nu există nici un răspuns negativ referitor la colaborarea cu MSP.

În interviurile cu DPSM avem: „Un exemplu pozitiv am întîlnit la Bistriţa, unde un deţinut cu epilepsie – după mai multe inter-nări la clinici de specialitate, a ajuns la un tratament cu care îi merge bine, crizele s­au rărit la una la 3­4 luni, atît el cît şi personalul sunt mulţumiţi cu această situaţie“

Protecţie În rezultatele interviului cu DPSM este semnalată nevoia de

protecţie: „Există cîteva situaţii în care intervievaţii au relatat că sunt

agresaţi verbal, fizic şi într­un caz şi sexual, de ceilalţi deţinuţi din cameră“.

„Cîţiva respondenţi au afirmat că se simt în nesiguranţă, ameninţaţi de alţi deţinuţi (3 deţinuţi intervievaţi au relatat că sunt agresaţi, cel puţin unul inclusiv sexual, de deţinuţi din cameră)“

În rezultatele focus grupului cu personalul de pază şi suprave-ghere apare:

Au loc tentative suicidare (personalul penitenciarului Bistriţa este în mod particular marcat de un asemenea eveniment petrecut cu cîţiva ani în urmă, menţin preocuparea pentru a recunoaşte semnele pregăti­toare, au formulat nevoie de a fi instruiţi pentru a face faţă unor asemenea situaţii)

În rezultatele focus grupului medicilor psihiatri apare: Dreptul la protejarea imaginii persoanei Confidenţialitate – nu sunt cunoscute prevederile legale speci-

fice profesiilor, e nevoie de instruirea personalului În rezultatele la chestionarul aplicat grupului de personal de

pază şi supraveghere apare amănunţit descrisă nevoia de pro-tecţie:

25

Nevoia unui mediu securizant – 1 Comunicare – 5 răspunsuri Rezolvarea problemelor – 1 Care îi frămîntă – 1 răspuns Cu prioritate – 1 răspuns Protecţie – 3 răspunsuri Infrastructură separată – 2 răspunsuri Să stea în colective adecvate – 2 răspunsuri

Prevenire În rezultatele focus grupului cu personalul de pază şi suprave-

ghere apare: Această categorie de personal are atribuţii în special pentru

menţinerea ordinei­disciplinei, pentru securitate în interior şi în raport cu exteriorul, iar DPSM – cei cu tulburări de persona-litate antisocială, comportament dificil, sunt o ameninţare din această perspectivă, mai ales că depăşesc competenţele „noi avem de­a face cu tot felul de deţinuţi... aceştia nu au ce să caute pe o secţie obişnuită, au nevoi speciale... e dificil pentru ceilalţi să facă efort să îi suporte, să îi înţeleagă...“

Consideră că beneficiază de un tratament diferenţiat „sunt trataţi mai cu grijă“. personalul este mai atent pentru că au avut experienţe negative/evenimente provocate de acest grup: „se taie“, „dacă îi trebuie acum ceva, acum trebuie să­i dai, altfel...“, „nici nu ştii cum să­i vorbeşti ca să nu amplifici lucru-rile“; nu tolerează întîrzierile în administrarea medicaţiei... sunt pastilomani, dependenţi de medicamente“

În rezultatele la chestionarul aplicat grupului de personal de pază şi supraveghere este descris comportamentul eficient în relaţia cu DPSM pentru prevenirea situaţiilor de criză:

Recomandări privind comunicarea General

Dialog, comunicare – 7 răspunsuri Conţinut

Limbaj adecvat – 1 răspuns Încurajaţi în ceea ce fac bine – 1 răspuns Explicarea legii – 5 răspunsuri Ascultare activă – 2 răspunsuri

26

Comportament non­verbal General

Să nu provoace stări de nesiguranţă, teamă, nelinişte – 2 răspunsuri

Atenţie sporită – 3 răspunsuri Voce

Ton în funcţie de persoană – 1 răspuns Blînd – 1 răspuns Dur (singura modalitate prin care te faci înţeles şi ascul-

tat) – 1 răspuns Atitudine

Conciliantă – 1 răspuns Deschisă – 1 răspuns Înţelegere faţă de probleme – 2 răspunsuri Tolerantă – 1 răspuns Blîndeţe – 1 răspuns

Autocontrol Răbdare – 4 răspunsuri Calm – 3 răspunsuri

Acţiuni Rezolvarea rapidă a cererilor – 3 răspunsuri A nu­i pedepsi imediat – 1 răspuns

Răspunsuri care nu a fost incluse în enumerarea de mai sus:

În situaţia apariţiei unei crize, încercarea de a fi scos din acea stare, distrăgîndu­i­se atenţia cu alte probleme

O descongestionare în prima fază a situaţiei prin încerca-rea de a­i da dreptate

Să i se dea impresia că problema lui este o preocupare pentru personal, că are o importanţă deosebită şi că per-sonalul încearcă să o rezolve cît mai repede

Dacă rezolvarea problemei se prelungeşte, să i se comu-nice, înainte de a solicita el, motivele pentru că astfel i se cîştigă încrederea.

…să îl faci… dacă se poate să ajungă el la concluzia la care doreşti

27

Percepţia DPSM de către personal Percepţia DPSM este reflectată de răspunsurile la itemul „Pro­

bleme întîlnite la cabinetul medical“ din chestionarul aplicat de ANP

Refuz înghiţire tratament sub supraveghere – 19 răspun-suri

Solicitări de suplimentare tratament – 16 răspunsuri Suprasolicitare cabinet medical – 5 răspunsuri Revendicări – 5 răspunsuri Ameninţări – 5 răspunsuri Comportament agresiv – 5 răspunsuri Lipsă personal medical – 4 răspunsuri Acuze somatice polimorfe – 4 răspunsuri Recalcitranţi – 4 răspunsuri Lipsă medicamente – 3 răspunsuri Petiţionări – 3 răspunsuri Lipsă psihologi – 3 răspunsuri Lipsă personal pentru strictă supraveghere – 2 răspunsuri Simulare înghiţire – 2 răspunsuri Autoagresiuni – 2 răspunsuri Acţiuni în instanţă – 2 răspunsuri Abuzuri în solicitări – 2 răspunsuri Lipsă personal de pază şi escortă pentru DPSM – 2 răs­

punsuri Internare dificilă – 2 răspunsuri Solicitări internare – 2 răspunsuri 98% tulburări de comportament şi de personalitate – 1

răspuns Agitaţie extremă – 1 răspuns Diagnostic eronat – 1 răspuns Conflicte cu colegii de cameră – 1 răspuns

Răspunsurile din focus­grupul personalului de pază şi supra­veghere

Probleme pe care le generează DPSM – dificultăţi în munca cu acest grup

­ beneficii secundare – mai ales cei cu tulburări de comportament profită de condiţia lor, sunt reven-dicativi, recalcitranţi;

28

- probleme de comunicare şi negociere/acord „crezi că au înţeles. că s­au liniştit, şi o iau de la

capăt...“ „sub perdeaua că sunt bolnavi vor să­şi facă de

cap... fac tot felul de nebunii“, „sunt indivizi puşi numai pe conflicte, sunt în permanent conflict cu oamenii“

­ creează probleme de integrare în camere – trebuie să convieţuiască cu un număr mare de oameni (mai ales în penitenciare unde mai există supraa-glomerare), în special DPSM prezintă o toleranţă mai scăzută la frestrări, în relaţiile interpersonale, astfel încît generează discomfort în cameră

­ necunoaşterea unor aspecte legate de tulburările psihice şi manifestările lor, cu relevanţă pentru munca acestui grup profesional

­ Cei cu tulburări mai serioase sunt imprevizibili (lipsă cunoştinţe despre modul cum apar şi se ma-nifestă crizele, despre modalităţile de intervenţie în astfel de situaţii)

„au lumea lor, degeaba încercăm să le explicăm ceva“

„sunt foarte dificili... ne pierdem timpul degeaba cu ei... nu ştim ce metodă să aplicăm, nu am făcut cursuri în sensul acesta,... poate cei cu halate albe îi acceptă mai mult“, „ar trebui să existe secţii speciale numai pentru ei, cu personal specializat“

­ deţinuţii cu probleme de sănătate mintală mai sunt folosiţi şi ca „săgeţi“ de către ceilalţi deţinuţi, care vor să profite şi ei de atenţia specială pe care percep că o primesc aceştia.

­ autoagresiuni – ingestie medicamente, rănire, in-gestie obiecte

Răspunsurile obţinute în focus grupul medicilor psihiatri şi psi-hologilor

Evenimente critice – violenţă asupra altor persoane­deţi-nuţi, personal penitenciar

Situaţia actuală:

29

Medicul unităţii acordă asistenţă deţinutului agresat Medicul are obligaţia de a sesiza procurorul militar Deţinutul victimă are dreptul de a solicita examinare

medico­legală; costul evaluării ML este suportat de către cel care solicită serviciul

Cererea nejustificată – se sancţionează rar prin rapoarte de incidenţă – puţine astfel de cazuri, eventual se con-semnează în fişa medicală „simulare“ dar nu este urmat de o măsură de sancţionare concretă; motive puse în discuţie – lipsă de timp pentru întocmirea documentaţiei, dificultatea de a reveni asupra diagnosticului.

Răspunsurile la itemul (1) din chestionarul de la punctul 4.5.3 Comportamente agresive

Autorăniri – 12 răspunsuri Recalcitranţi – 8 răspunsuri Escaladează clădiri – 2 răspunsuri Nu se poate negocia, comunica în timpul crizei – 7 răs-

punsuri Revendicativi – 5 răspunsuri Violenţă extremă – 5 răspunsuri Agresivi – 9 răspunsuri Irascibili – 1 răspuns Cer rezolvare pe loc – 2 răspunsuri Distrugere de bunuri – 5 răspunsuri Tendinţă de suicid – 3 răspunsuri Ingerare substanţe – 1 răspuns

Non­comunicare, izolare Refractari la orice intervenţie – 2 răspunsuri Retraşi în colectiv – 7 răspunsuri Instinct de autoconservare diminuat sau lipsă – 1 răspuns Uneori par complet normali – 1 răspuns Apatic – 1 răspuns Refuz de hrană neoficial – 1 răspuns Nerespectarea regulilor de igienă – 1 răspuns

Comportamente oscilante Comportament oscilant – 8 răspunsuri Imprevizibili – 2 răspunsuri Incoerenţi – 2 răspunsuri

30

Comportamente de adaptare Folosiţi de alţi deţinuţi pentru a obţine facilităţi – 3 răspun-

suri Uşor influenţabili – 7 răspunsuri Folosiţi de alţi deţinuţi la munci peste rînd sau divertis-

ment – 1 răspuns Atitudine

Lipsă de încredere în instituţie – 3 răspunsuri Răspunsuri care nu a fost incluse în enumerarea de mai sus: Majoritatea acţiunilor acestora sunt nejustificate şi nu sunt

raţionale, fără o bază concretă, acţionează instinctual şi dau dovadă că nu discernămînt.

Sparg geamul sau orice alt obiect din cameră, dar nu şi obiec-tele personale.

În momentul în care au o problemă, după ce li se explică dau dovadă că au înţeles că nu poate fi rezolvată, dar odată întorşi la cameră fac evenimente.

În momentul în care asupra unui deţinut bolnav psihic se găsesc un anumit număr de medicamente rezultă că acesta nu le­a ingerat o perioadă de timp şi este dus la medic care îl întreabă dacă se simte bine fără să le ia, acesta spune că nu se simte bine fără ele şi deci să nu i se suspende tratamentul.

5.2. Analizadatelor

Procentul de deţinuţi cu probleme de sănătate mintală în populaţia penitenciară este mic faţă de cel din Suedia – aprox. 70% şi Anglia – aprox. 50%, ţări din care provin cei doi experţi străini care au lucrat în proiect.

Nu se poate face o corelare a procentelor de DPSM în fiecare unitate penitenciară cu condiţiile din fiecare unitate. Putem spune că managementul grupului DPSM este incomplet cunoscut, în conse-cinţă nu sunt cunoscuţi parametrii care influenţează dimensiunea gru-pului în fiecare unitate.

Procentul de deţinuţi care primesc tratament faţă de cei care au recomandare pentru tratament este mic: 68,9%. Pentru a găsi o explicaţie corelăm acest rezultat cu răspunsurile la întrebarea

��

„Probleme la cabinetul medical“ – 3 răspunsuri „lipsa medicamen-telor“. De asemenea cu răspunsul „nevoia de a asigura tratamentul medicamentos – 4 răspunsuri din chestionarul de la pct 4.5.3 la itemul „nevoi specifice DPSM“.

Răspunsurile „Refuz înghiţire medicamente“ – 19 răspunsuri şi „Solicitări de suplimentare tratament“ – 16 răspunsuri se referă la cei care primesc tratament, deci nu pot fi luate în considerare aici.

Putem însă corela acest parametru cu rezultatele privind con­sultaţiile periodice (vezi supra pp. 27­28) şi cu cele privind existenţa asistentului/ei medical/e în ture.

Cifra persoanelor internate la momentul aplicării chestionarului – 1% din totalul DPSM – este extrem de mică faţă de numărul de paturi disponibile şi faţă de numărul de cadre medicale. Practic toţi medicii psihiatri angajaţi în sistem funcţionează în spitalele penitenciar. Acest parametru nu poate fi corelat cu nici unul din răspunsurile din pre­zentul material pentru a trage o concluzie cu privire la cauze.

Co­morbidităţile apar în procente foarte mici. Este posibil ca acestea să fie sub­evaluate din două motive: consumatorii de droguri nu declară că au consumat dacă nu au fost prinşi iar alcoolismul este definit cultural diferit faţă de majoritatea ţărilor vest­europene cu care am putea face o comparaţie.

În privinţa consultaţiilor la medicul specialist rezultatele ne­au determinat să luăm în considerare în mai mare măsură servi ciile medicale generale. Ceea ce înseamnă că pentru DPSM nivelul de funcţionare a serviciilor medicale generale reprezintă nivelul de satisfacere a nevoilor de îngrijire ale acestui grup.

Funcţionarea serviciilor de consultaţie medicală, în special a celor de psihiatrie, se corelează cu răspunsul ambiguu privind colaborarea cu serviciile medicale din comunitate. Deşi toate răspunsurile privind calitatea colaborării sunt pozitive, rata de non­răspuns şi absenţa men­ţionării serviciilor din comunitate la descrierea dispensarizării chiar şi la cei care au calificat aceste servicii „bune“ sugerează concluzia că serviciile din comunitate nu asigură nevoia de specialişti pe care o are sistemul. Aceasta în condiţiile în care există un protocol de colaborare între ANP şi MSP a cărui existenţă însă nu este cunoscută tuturor specialiştilor angajaţi ai ANP.

Pentru urgenţele de după ora 15.00 şi în special pentru cele după ora 20.00 absenţa asistentului/ei medical/e face ca decizia cu privire

32

la cursul de urmat pentru soluţionarea cazului să fie luată de perso-nalul non­medical.

În privinţa administrării tratamentului medicamentos corelăm următoarele rezultate:

10 unităţi din 33 se referă la administrarea tratamentului în răspunsul la întrebarea „Mod de dispensarizare“, respectiv „Tratament zilnic sub supraveghere“

la întrebarea „Probleme întîlnite la cabinetul medical“ în schimb, cu cea mai mare frecvenţă apar „Refuz înghiţire tratament sub supraveghere“ – 19 răspunsuri şi „Solicitări de suplimentare tratament“ – 16 răspunsuri

doar 3 răspunsuri în acelaşi chestionar indică lipsa medi­camentelor

„nevoia de a asigura tratamentul medicamentos“ indicată ca nevoie specifică

DPSM – 4 răspunsuri din 16 la chestionarul de la pct 4.5.3. dificultatea de a asigura administrarea tratamentului de către

personal de specialitateConsilierea psihologică este un serviciu descris doar ca nevoie şi

doar de către alte grupuri profesionale decît cel al psihologilor. Pe lista de nevoi a psihologilor apare: „specializări – individuale / echipe – munca cu deţinuţi cu diferite tulburări“.

Am corelat rezultatele privind funcţionarea serviciilor cu lista de „Servicii sau componente ale serviciilor destinate DPSM recomandate de Standard Minimum Rules şi inexistente în sistemul penitenciar“ indicate de participanţii la colocviul de la Amara.

Am corelat stările critice rezultate din răspunsuri cu lista nevoilor exprimate de cele 4 grupuri profesionale participante la evaluare.

6. CONCLUzII

La începutul acestui capitol trecem în revistă activităţile care pri-vesc gestionarea grupului de deţinuţi cu probleme de sănătate min-tală aşa cum au rezultat din evaluare:

Depistare1. deţinutul vine cu un diagnostic pus anterior încarcerării; este

luat în evidenţă

��

2. în timpul detenţiei se face prima consultaţiea. la solicitarea deţinutuluib. poate fi semnalat un comportament neobişnuit de per-

sonalul de supraveghere sau medical sau colegii de cameră

Diagnosticare1. de către medicul specialist din penitenciar2. de către medicul specialist de la spitalul penitenciar3. de către medicul specialist din comunitate4. biletul de trimitere la consultaţie este făcut de medicul gene­

ralistConsultaţii de urgenţă1. posibile în timpul orelor de consultaţie ale medicului specialist

sau generalist2. în afara orelor de consultaţie DPSM este imobilizat regula­

mentar şi izolat pînă în momentul în care poate ajunge la medic; perioada maximă de izolare 24 h

Tratament medicamentos1. administrarea medicamentelor se face sub supraveghere de

către aistentul/a medical/ă şi agent pentru fiecare priză2. deplasarea deţinuţilor în interiorul penitenciarului şi accesul la

camerele de deţinere se face numai cu ajutorul agenţilor de supraveghere

3. reţetele sunt scrise de către medicul generalistPsihoterapie1. consiliere psihologică individualăConsultaţii periodice1. conform recomandărilor medicului specialist2. la nevoie3. la cererea deţinutului cu programare4. nu există un sistem de selectare a deţinuţilor care solicită con-

sultaţie la cabinet5. pentru situaţiile de urgenţă în afara orelor de consultaţii DPSM

este dus la asistentul/a medical/ă în primă instanţăDPSM de regulă nu sunt scoşi la muncăDPSM nu beneficiază de programe speciale sau acces preferenţial la programele culturale, sportive sau de educaţieProtecţie

��

1. DPSM nu sunt repartizaţi în camere separate2. diagnosticul este confidenţial; pe fişa de cameră care se află

la personalul de supraveghere de pe secţie este scrisă, unde este cazul, menţiunea „psihic“

Acestea sunt practicile cele mai frecvent întîlnite. Trebuie să men­ţionăm că, aşa cum a specificat unul dintre participanţii la colocviul de la Amara, nu există un standard de lucru cu DPSM. Există regu-lament şi reguli dar diferenţele foarte mari de condiţii materiale dintre penitenciare fac ca în practică diferenţele de operaţionalizare a regu-lamentului să fie şi ele foarte mari.

În continuare prezentăm concluziile la care am ajuns şi care com-pletează tabloul de mai sus, tablou care descrie cum se desfăşoară în principiu serviciile medicale pentru DPSM.

Trebuie să nu uităm că atunci cînd facem comparaţia cu serviciile medicale din libertate, nivelul de servicii medicale la care ne referim este cel mediu la nivel naţional. Un exemplu grăitor pentru acest nivel mediu: în 5 municipii reşedinţă de judeţ nu există medic psihiatru.

Observaţii:1. Este posibil ca procentajul mic de deţinuţi cu probleme de

sănătate mintală să fie datorat faptului că nu există o formă de examinare sau testare pentru identificarea riscului prezenţei unor probleme de sănătate mintală la intrarea în penitenciar.

2. Din toate rezultatele se deduce faptul că personalul de specia­litate este insuficient. Dacă s­ar respecta procentul de medici specialişti în penitenciare pentru procentul de DPSM ar trebui să avem un minim de 4 psihiatri, or, în prezent este unul singur.

3. Nu rezultă că resursele de specialitate sunt bine utilizate. Sec­ţiile de psihiatrie din spitalele penitenciar sunt destinate să răspundă nevoilor de îngrijire ale DPSM. Procentul de 1,1% deţinuţi spitalizaţi este foarte mic.

4. Comorbiditatea alcoolism este probabil să fie sub evaluată dacă comparăm procentul rezultat din datele ANP – 10,3% cu datele naţionale: 18% din populaţie consumă zilnic alcool

5. Colaborarea cu serviciile din comunitate este foarte redusă. Internarea este foarte rar acceptată. Nici un medic psihiatru din comunitate nu se deplasează în penitenciar pentru consul-taţii. Explicaţie a fost nivelul foarte mic al onorariilor.

6. Este probabil ca resursele pentru asigurarea tratamentului medicamentos gratuit să fie mult prea mici.

��

7. Serviciile medicale de specialitate sunt suplinite de serviciile medicale generale. Astfel pentru îngrijirea DPSM devine sem-nificativ modul de funcţionare al acestor servicii.

8. Asistenţii medicali sunt insuficienţi. Este probabil că aceştia nu pot asigura în prezent toate serviciile aşteptate. Solicitările pentru cabinetul medical sunt numeroase şi depăşesc capa-citatea de absorbţie a cabinetului. O soluţie este triajul reali-zat de asistenţii medicali, pe care aceştia nu­l pot asigura. Tot asistentul medical ar trebui să administreze medicamentele direct şi sub supraveghere, lucru pentru care nu are timpul fizic necesar în condiţiile actuale de personal. De asemenea trebuie să răspundă la urgenţe, lucru evident imposibil cel puţin în penitenciarele care nu au asistent medical permanent.

9. Accesul la serviciile medicale nu se poate face fără personalul de pază şi supraveghere. În situaţiile în care 1 agent supra-veghetor lucrează singur pe o secţie cu 300 de deţinuţi şi pentru a ajunge la medic deţinutul trebuie scos din cameră şi însoţit devine clar cît scad şansele deţinuţilor să ajungă la medic în cel mai scurt timp. Accesibilitatea serviciilor aşa cum rezultă din datele culese la momentul decembrie 2006 este redusă. Probabil situaţia se va îmbunătăţi odată cu angajă-rile. În privinţa raportului optim personal de supraveghere/deţi-nuţi, din experienţa unui proiect derulat timp de 7 ani de un ONG într­un penitenciar de maximă siguranţă, raportul de 4 supraveghetori la 120 de deţinuţi este un raport care asigură un climat de echilibru şi un bun management al problemelor ridicate zilnic de deţinuţi.

10. Este probabil ca accesul la spitalizare să fie limitat tot de difi-cultatea organizării escortării, în plus şi de resursele limitate de mijloace de transport.

11. Nu există un standard de lucru cu grupul de deţinuţi cu pro-bleme de sănătate mintală.

12. Există un mod de răspuns la urgenţele medicale şi la situaţiile de criză, care este elaborat din punctul de vedere al pazei şi supravegherii.

13. Nu se pot asigura:­ Consultaţie în ziua în care s­a făcut solicitarea­ Triajul corect al urgenţelor

36

­ Consultaţia la un medic psihiatru într­un timp rezonabil de scurt

­ Consultaţia periodică la un medic specialist14. Tratamentul medicamentos este singura formă de tratament

realizabilă în penitenciar dar cu medicamente din generaţii mai vechi.

15. Este probabil ca nivelul redus de tratamente administrate faţă de cele recomandate să se datoreze monitorizării slabe şi a reevaluărilor la intervale neregulate sau deloc a DPSM.

16. Fenomenele simulării bolii şi a traficului de medicamente sunt reale dar este probabil să fie supra­evaluate.

17. Nu sunt disponibile programe specifice şi psihoterapie.18. DPSM nu sunt informaţi cu privire la boala lor.19. Diagnosticul este confidenţial pentru ceilalţi deţinuţi, cu ex­

cepţia situaţiilor cînd un deţinut este „opisar“20. Din păcate pe baza datelor culese nu se poate stabili în ce pro-

cent se prestează serviciile enumerate şi la ce nivel de calitate. Dar pe baza rezultatelor actuale se poate concepe un studiu, realizabil de ANP, care să determine cu precizie problemele serviciilor şi măsurile care trebuie luate.

21. Prevenirea crizelor este exclusiv responsabilitatea persona­lului de pază şi supraveghere. Aceştia au cunoştinţe cu privire la tehnicile de relaţionare optimă cu DPSM dar au nevoie de cunoştinţe specifice cu privire la bolile de care suferă DPSM şi manifestările specifice acestora (foarte des apare aprecierea comportamentului ca fiind oscilant, imprevizibil).

22. Nu este definit modul în care DPSM sunt victimizaţi. Mediul de viaţă nu este descris, ca şi cum nu ar fi cunoscut. DPSM sunt văzuţi în mod egal ca victime şi ca agresori. Creează probleme, sunt o sursă de disconfort şi dezordine. O formă specială de statut este acela în care sunt manipulaţi şi sunt victime faţă de ceilalţi deţinuţi şi „agresori“ faţă de personal, întrucît sunt puşi să solicite avantaje pentru grup şi dacă nu să ameninţe şi să şantajeze. Acest mod de a­i privi este în sine o formă de discriminare.

23. Singura formă de a le asigura protecţia menţionată de perso-nalul participant la evaluare a fost separarea lor în secţii de infirmerie speciale sau în unităţi speciale.

37

7. HARTA NEvOILOR

Nevoi exprimate de medicii psihiatri1. Suplimentare a numărului de psihiatri care să deservească

penitenciareleDe avut în vedere aspecte specifice sistemului penitenciar: DPSM

solicită atenţie/îngrijiri medicale mai intens şi frecvent (în medie mai multe consultaţii) decît persoanele cu PSM din comunităţi, din motive diverse – vor să iasă din camere, nevoie de socializare, mişcare, umplerea timpului, dezvoltă somatizări frecvent, solicită medicamente şi ca substitut pentru substanţa faţă de care e dependent (alcool, dro-guri) şi pentru că se practică negoţul/trocul cu medicamente

2. Creşterea accesului la examene psihiatrice a tuturor deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală (interval de timp);

3. Respectarea schemei terapeutice prescrise/supravegherea administrării tratamentului;

4. Consulturi multidisciplinare pentru depistarea de eventuale comorbidităţi sau pentru diagnostic diferenţial;

5. Posibilităţi mai mari de evaluare (investigare) paraclinică la deţinuţii cu antecedente sau manifestări clinice psihice;

6. Colaborarea cu medicii psihiatri din afara ANP, în unităţile unde nu sunt angajaţi psihiatri;

7. Îmbunătăţirea colaborării cu medicii de medicină generală pentru depistare, evaluări periodice, prevenţie

8. Angajare de personal medical – medici, asistenţi medicali etc.;9. Respectarea programărilor (consulturilor programate de spe-

cialistul psihiatru);10. Posibilitatea de a prescrie direct medicamentele de specia­

litate, inclusiv din cele de ultimă generaţie;11. Pentru depistarea precoce a deţinuţilor cu probleme de sănă-

tate mintală elaborarea de instrumente/tehnici şi proceduri.12. Drepturile psihiatrului – îmbunătăţirea recompenselor finan­

ciare;13. Sprijin în vederea perfecţionării profesionale continue (con-

grese, conferinţe, publicaţii etc.);14. Instruirea personalului sanitar mediu privind DPSM.15. Protocol de colaborare cu MSP16. Implicarea medicului în luarea deciziilor referitoare la măsuri

disciplinare

38

Nevoie exprimate de psihologi1. Stabilirea unei baterii de teste – nivel naţional/tehnică unitară;2. Teste validate şi etalonate pe populaţia penitenciară;3. Spaţii pentru activităţi (cabinete, ateliere, cluburi);4. Psihiatru angajat pentru fiecare unitate/stabilirea colaborării cu

psihiatri din exterior;5. Resurse materiale;6. Specializări – individuale / echipe – munca cu deţinuţi cu dife-

rite tulburări;7. Echipe multidisciplinare la nivel de unităţi;8. Sprijinul ONG­ urilor pe problematica deţinuţilor cu tulburări

psihice;9. Credite pentru participare la formări – necesare în raport cu

colegiul psihologilor;10. Schimburi de experienţă;11. Revistă de psihologie – pentru specialiştii din cadrul ANP;12. Întîlniri periodice – psihologi / echipe pluridisciplinare (şcoala

de vară a psihologilor ANP);13. Angajare personal din toate domeniile;

Nevoi exprimate de personalul de pază şi supraveghere1. Colaborarea cu specialiştii în domeniu – de exemplu, pro­

gramarea la tratament o are serviciul medical. În unele cazuri deţinuţii ţin minte că trebuie să facă un tratament şi cer să­l facă, însă corect ar fi ca asistentul medical să întocmească lista zilnic sau săptămînal cu DPSM care trebuie să se pre-zinte la cabinetul medical.

2. Informarea personalului în legătură cu problemele pe care le ridică deţinutul cu PSM: în fişa sa fie trecut: «predispus la următoarele comportamente»

3. Formarea personalului; este inclusă în pregătirea personalului de pază, dar acum nu se mai face (cursurile nu se mai fac). Pregătirea – generalităţi, ar putea fi un curs susţinut de un psi-holog.

4. Asigurarea necesarului de personal;5. Spaţii adecvate;6. Mijloace de imobilizare;7. Proceduri standard de intervenţie / specific unităţii;

��

8. Mijloace tehnice de supraveghere;9. Motivarea personalului implicat.

Nevoi exprimate de deţinuţi(Răspunsuri la întrebarea: „Ce aţi avea nevoie pentru a vă merge

bine psihic?“)1. de mişcare2. de activitate, de a face ceva să „treacă timpul“, „să facă ceva

util“3. de discuţii cu psiholog4. rezolvarea unor probleme administrative – pensie, legătura cu

membri ai familiei (copii, în special), îmbrăcăminte, cartele tele­fonice etc; cîţiva au făcut referire la condiţii actuale sau de perspectivă (efecte ale reformei administrative – stau în camere prea mari ori prea mici în raport cu ce consideră că le­ar prinde bine – un intervievat se plînge de programul haotic – se urmă-resc emisiunile tv pînă tîrziu noaptea)

5. legate de relaţiile cu colegii de cameră – vizînd nevoia de comunicare, siguranţă; cîţiva respondenţi au afirmat că se simt în nesiguranţă, ameninţaţi de alţi deţinuţi (3 deţinuţi intervievaţi au relatat că sunt agresaţi, cel puţin unul inclusiv sexual, de deţinuţi din cameră)

Nevoi ale deţinuţilor în percepţia personalului de pază şi supraveghere1. Nevoia de supraveghere mai atentă de personal specializat2. Nevoia ca tratamentul medicamentos să fie asigurat şi dat de

specialist şi să existe consiliere psihologică3. Nevoia de monitorizare de personal de specialitate4. Nevoia de programe socio­educative, ocupaţionale şi spe­

cifice5. Nevoia unui mediu securizant

Nevoi exprimate de experţi pe baza datelor1. Nevoia de a măsura riguros deficienţele serviciilor acordate2. Nevoia de a manageria mai eficient resursa existentă: secţiile

de psihiatrie din spitalele penitenciar şi medicii psihiatri pentru penitenciarele aflate în acelaşi perimetru cu spitalul

40

3. Nevoia de a angaja mai mulţi asistenţi medicali4. Nevoia de a realiza contracte cu psihiatri din comunitate5. Nevoia de a suplimenta finanţarea pentru medicamente6. Nevoia de a introduce programe de psihoterapie pentru grupul

DPSM7. Nevoia de a înregistra activităţile referitoare la DPSM8. Nevoia de a introduce o metodă de sceening al deţinuţilor

pentru depistarea timpurie a afecţiunilor9. Nevoia de a suplimenta cadrele de supraveghere sau de a

modifica metodologia de însoţire a deţinuţilor10. Nevoia de a forma personalul de supraveghere pe probleme

specifice11. Nevoia de a creşte numărul psihologilor peste raportul de 1

psiholog la 200 de deţinuţi12. Nevoia de a stabili protocoale de colaborare şi proceduri între

personalul de diverse specialităţi13. Nevoia de a îmbunătăţi stilul de relaţionare cu DPSM14. Nevoia de a stabili un standard privind confidenţialitatea

8. RECOMANDĂRI

Soluţii propuse de grupul medicilor psihiatri1. Asigurarea accesului la consulturi medicale de specialitate

prin contracte cu psihiatri din comunitate: psihiatrul colabo­rator/extern să fie angajat la plata cu ora, tarif motivant, pentru 4­6 ore săptămînal ori la două săptămîni – după o analiză a nevoilor realizată în prealabil şi ajustată pe parcurs.

2. Depistarea precoce a deţinuţilor cu probleme de sănătate min-tală

3. Colaborarea în cadrul echipei multidisciplinare (psihiatru­psi-holog­supraveghetor­asistent social­educator)

4. Realizarea şi respectarea programărilor (consulturilor progra-mate de specialistul psihiatru);

5. Asistentul medical să fie prezent la apelul de dimineaţă pentru a vedea–înregistra problemele deţinuţilor legate de starea de sănătate

6. Motivarea detinuţilor prin diverse beneficii în cadrul legal exis-tent pentru a participa la programe;

��

7. Realizarea de programe specifice pe particularităţi de com­portament;

8. Acordarea dreptului de a munci la cei cu tulburări de persona-litate sau dependenţe de substanţe (criterii, refacere bareme), individualizare; ocuparea timpului liber (ateliere, etc.);

9. Instruirea personalului sanitar mediu privind DPSM.10. Respectarea recomandărilor medicului/medicului specialist în

luarea deciziilor referitoare la măsuri disciplinare

Soluţii propuse de grupul psihologilor1. Recomandări pentru psihologul din unităţile fără psihiatru, din

partea psihiatrului din spitalul penitenciar sau a psihiatrului colaborator/extern;

2. Negociere cu furnizorii de teste – oferte de teste etalonate pe populaţia penitenciară (romînească);

3. Scriere de proiecte de finanţare pentru etalonarea testelor;4. Obţinerea dreptului de practică în afara sistemului – creşte

motivaţia privind formarea în terapii psihologice (consiliere, formări acreditate FRP);

5. Posibilitatea participarii la formarea psihoterapeutică în timpul serviciului / stabilirea unui număr de ore în vederea formării

6. Identificare de spaţii care pot fi transformate în ateliere, cabinete;7. Obţinere de sponsorizări / donaţii;8. Plata psihiatrilor colaboratori din alte fonduri (ONG);9. Atragerea de voluntari (studenţi, masteranzi, doctoranzi în psi-

hiatrie);10. Căutarea unor psihiatri în comunitate care au deschidere

pentru problematica deţinuţilor cu probleme psihice;11. Organizarea de seminarii / formări pentru personalul din servi-

ciul de pază (în număr cît mai mare) şi membri echipei multi-disciplinare;

12. Atragerea de ONG­uri care să se implice în activităţi pentru timpul liber al deţinuţilor;

13. Protocol de colaborare ANP – APR – MEC în vederea stabilirii unei strategii de lucru şi acordării de credite în cadrul muncii prestate inclusiv participare la seminarii;

14. Evaluare în cadrul ANP – Direcţia de Intervenţie Psihosocială, a posibilităţii de a organiza schimburi de experienţă între uni-tăţi – realizarea lor ulterior;

42

15. Revista psihologică – format CD – colectiv de redacţie;16. Forum on­line = psihologii ANP;17. Acces la internet;18. Preluarea deţinuţilor la punerea în libertate de către serviciile

sociale.

Recomandări ale personalul de pază şi supraveghere pentru celelalte grupuri1. Cadrele medicale să participe la apelul deţinuţilor (de dimi-

neaţa) pentru a tria solicitările apărute;2. Să se implice mai mult în lucrul cu grupul ţintă, prin elaborarea

de programe noi şi utile (psihologi, psihiatri, asistenţi sociali);3. Mai multă solicitudine în rezolvarea problemelor;4. Să existe un psiholog, asistent social, educator, psihiatru în

penitenciar (serv. de permanenţă sau măcar pînă la apelul de seara)

5. Medicul (psihiatru) unităţii să facă propuneri (referat medical, documentaţie) pentru internarea într­un institut specializat sau întreruperea executării pedepsei.

Recomandări ale grupului de experţi1. Eficientizarea utilizării resursei existente: secţiile de psihiatrie

din spitalele penitenciar2. Contractarea unor servicii din comunitate3. Realizarea unui studiu detaliat privind problemele asistenţei

medicale a DPSM4. Angajarea de personal în ordinea de prioritate: asistenţi medi-

cali, agenţi de supraveghere, psihologi, medici generalişti5. Formarea adecvată a personalului6. Evaluarea deţinuţilor la intrarea în penitenciar şi cu privire la

riscul existenţei unor probleme de sănătate mintală7. Introducerea unor forme de psihoterapie specifice8. Realizarea unei strategii de lucru cu DPSM pe baza rezulta­

telor studiului detaliat

Punctul de vedere al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor1. Este necesar un demers managerial de implementare a abor­

dării transdisciplinare a problematicii persoanelor private de

��

libertate cu probleme de sănătate mintală (Direcţia Medicală, Direcţia Intervenţie Psihosocială, Direcţia Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar)

2. Este necesară instituirea unui sistem comun de raportare aEste necesară instituirea unui sistem comun de raportare a datelor privind persoanele private de libertate cu probleme de sănătate mintală, şi a unui sistem semestrial de centralizare statistică a datelor (număr, diagnostic, tratament, internări, participări programe, incidente negative etc.)

3. Este necesară dezvoltarea unui sistem iniţial (în carantină) de evaluare a persoanelor semnalate ca avînd probleme de sănătate mintală, pentru a identifica riscuri, comorbidităţi etc.

4. Este necesară dezvoltarea unui sistem de evaluare lacerere(sau a unuia de screening periodic) care să permită identifi-carea problemelor de sănătate mintală apărute pe parcursul pedepsei privative de libertate

5. Este necesară dezvoltarea unei proceduri care să permită orien­tarea persoanelor private de libertate către serviciile medicale de specialitate (trimitere) şi eventual expertizarea medico­psihiatrică

6. Este necesară generalizarea Plan­uluidetratamen­tca instru-ment integrat de lucru care să garanteze aplicarea unui sistem de măsuri (recomandarea aplicabilă de tratament, manage-mentul de caz, psihoterapia, activităţi educaţionale şi asimilate celor psihoterapeutice, muncă..)

7. Este necesară evaluarea posibilităţilor de implementare a unor modele terapeutice de tipul comunităţilorterapeuticeîn penitenciarele spital în care există spaţiul necesar şi personal calificat, cu experienţă

8. Este necesară elaborarea unui standard (a unei decizii) privind recomandarea de tratament medico­psihiatric în cazul persoa­nelor diagnosticate cu tulburare de personalitate/compor­tamen­t

9. Este necesară dezvoltarea unui instrument de monitorizare a consumului de medicamente

10. Este necesară evaluarea posibilităţilor de compatibilizare a standardelor privind aptitudinea de muncă între sistemul medi-cal şi sistemul penitenciar (criterii diagnostice medicale/ criterii de siguranţă a deţinerii)

��

11. Este necesară formarea personalului pentru activitatea în echipa pluridisciplinară, formarea de specialitate în aplicarea instrumentelor de lucru, formare pentru intervenţia în criză etc.

12. Este necesară dezvoltarea unui sistem de măsuri de permea-bilizare a spaţiului penitenciar la colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale sau voluntari preocupaţi de asistarea per-soanelor private de libertate cu probleme de sănătate mintală

��

ANEXA 1

LEGISLAŢIA PREvEDERILE DE BAzĂ REfERITOARE LA GRUPUL ŢINTĂ

Legislaţia care reglementează tratamentul grupului ţintă în sis­temul penitenciar este următoarea:

Codul Penal al României

Codul de Procedură Penală

Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsu-rilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Hotărîrea Guvernului nr. 1897 din 21.12.2006 pentru apro-barea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judi-ciare în cursul procesului penal – extrase

Art. 6 (2)(2) Executarea pedepselor privative de libertate se face în condiţii

care să asigure respectul demnităţii umane, în conformitate cu pre­vederile Codului penal, republicat, cu modificările şi completările ulte-rioare, ale Codului de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii şi ale prezentului regulament.

Art. 7 (4), (5)(4) În raport de prevederile legale, se pot înfiinţa penitenciare

speciale sau secţii pentru minori şi tineri, femei ori alte categorii de persoane private de libertate, care necesită regim penitenciar specia­lizat.

46

(5) În cadrul locurilor de detenţie pot fi delimitate, pentru motive temeinic justificate, spaţii funcţionale în scopul protejării persoanelor private de libertate care aparţin unor grupuri vulnerabile, cum ar fi minorităţile sexuale, persoanele care suferă de HIV/SIDA sau orice alte categorii de persoane protejate de legislaţia antidiscriminare. Cazarea în aceste spaţii se poate face numai la cererea persoanelor în cauză şi numai pe durata pentru care este necesară protecţia.

Art. 15Inspecţiile şi controalele locurilor de deţinere(1) Pentru asigurarea bunei organizări şi funcţionări a fiecărui loc

de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, acestea sunt supuse inspecţiilor şi controalelor curente, ocazionale, inopinate, tematice şi specializate. Acestea se realizează fie din oficiu, fie pe baza unor sesizări sau plîngeri şi evaluează, verifică şi contro-lează modul de îndeplinire a dispoziţiilor legale şi a normelor interne, aplicarea regimului de executare a pedepselor şi a măsurilor preven-tive, activitatea de educaţie şi intervenţie psihosocială, respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, situaţia şi respectarea drepturilor persoanelor care aparţin unor grupuri vulnerabile, folosirea resurselor umane, materiale, financiare, modul în care se realizează paza şi siguranţa obiectivelor, prevenirea unor ilegalităţi, abuzuri şi situaţii de risc, precum şi alte aspecte cu privire la organizarea şi func-ţionarea locurilor de deţinere.

(2) Inspecţiile şi controalele sunt realizate de către membrii Corpului de inspecţie al ministrului justiţiei sau de alte persoane desemnate de acesta, de către inspectori sau de persoane anume desemnate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Art. 20 (2) Pentru persoanele private de libertate bolnave, inter-nate în spitale sau infirmerii, precum şi pentru femeile gravide, pro-gramul zilnic este stabilit de medicul curant.

Art. 23 (2) Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat prin sume cu destinaţie specială, prin bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(3) Persoanele private de libertate beneficiază gratuit de servicii de asistenţă medicală şi de medicamente din Fondul naţional unic de

47

asigurări sociale de sănătate, din bugetul locului de deţinere şi din alte surse, potrivit legii.

Art. 24Spaţii şi dotări necesare asigurării asistenţei medicale(1) Pentru asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de

libertate, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţio-nează o reţea sanitară proprie, care cuprinde: cabinete de medicină primară, cabinete de medicină dentară, farmacii, puncte farmaceu-tice, infirmerii, cabinete şi ambulatorii de specialitate, penitenciare­spital şi mijloace de transport medical.

(2) Sectorul medical din cadrul unui loc de deţinere cuprinde cel puţin următoarele spaţii şi echipamente:

a) camere de infirmerie pentru bolnavi cu afecţiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos, per-soane aflate în refuz de hrană;

b) camere pentru izolare respiratorie;c) camere pentru recoltarea sputei;d) cabinete de consultaţii medicale şi stomatologice;e) săli de tratament;f) punct farmaceutic;g) laborator de tehnică dentară;h) mijloace de transport adecvate.Art. 25Asistenţa medicală primară(1) La nivelul fiecărui sector medical al unui loc de deţinere se

asigură cel puţin un medic de medicină generală – medic cu speciali­tatea medicină de familie, precum şi un număr corespunzător de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale.

(2) Serviciile de asistenţă medicală primară sunt acordate de către medici, fie în cabinetele medicale din locurile de deţinere, fie în infirmerii, dacă pacientul necesită supraveghere medicală perma-nentă, dar nu se impune internarea în spital.

Art. 26Asistenţa medicală ambulatorie(1) Asistenţa medicală ambulatorie se realizează la nivelul cabi-

netelor de specialitate din locurile de deţinere şi în ambulatoriile din structura penitenciarelor­spital. La nivelul fiecărui sector medical al unui loc de deţinere se asigură, după caz, un medic psihiatru, un

48

medic dentist sau un medic ginecolog. Asistenţa medicală ambu-latorie poate fi acordată şi în ambulatoriile din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice sau ministerelor cu reţea sanitară proprie, aflate în relaţii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.

(2) Asistenţa medicală ambulatorie se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Art. 27Internarea şi externarea persoanelor private de libertate(1) Serviciile medicale spitalicesti se realizează prin internare în

penitenciarele­spital, precum şi în alte unităţi sanitare de profil, aflate în relaţii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.

(2) Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de trimitere eliberat de către medicul curant sau de către medicul de specialitate.

(3) La externare, persoanele private de libertate se transferă la locurile de deţinere de unde au fost internate.

(4) În situaţii justificate, după externare, persoanele private de libertate pot fi transferate şi în alte locuri de deţinere, cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(5) Serviciile medicale spitalicesti se acordă în conformitate cu prevederile Contractului­cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Art. 29Asigurarea medicamentelor(1) Persoanele private de libertate beneficiază gratuit de medica-

mentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agenţia Naţională a Medicamentului.

(2) Prescrierea medicamentelor se face numai de către medicul curant, în urma consultaţiilor acordate sau la recomandarea medicilor de specialitate.

(3) Modul de acordare a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală decontate din Fondul naţional de asigurări sociale de sănă-tate este stabilit prin Contractul­cadru privind condiţiile acordării asis-tenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

��

Art. 30Examenul medicalExamenul medical al persoanelor private de libertate se realizează

la primirea în locul de deţinere, în mod periodic în timpul executării pedepsei, la transfer, la punerea în libertate, la solicitarea persoanelor private de libertate, precum şi ori de cîte ori este necesar.

Art. 31Confidenţialitatea datelor privind starea de sănătate a persoa­

nelor private de libertate(1) Examenul medical se realizează cu respectarea confidenţiali-

tăţii acestuia şi a intimităţii persoanei în cauză.(2) Informaţiile cu privire la starea de sănătate pot fi furnizate

numai în cazul în care persoanele private de libertate îşi dau consim-ţămîntul explicit sau în cauzele expres prevăzute de lege.

(3) Informaţiile rezultate din examenul medical vor fi arhivate în dosarul medical al persoanei private de libertate, aceasta avînd dreptul să îşi consulte dosarul medical sau să primească, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispoziţiilor art. 42 din Lege, precum şi să solicite şi să primească, la externarea din spital, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acor-date pe perioada spitalizării, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Art. 32Măsuri ocazionate de constatarea urmelor de violenţă(1) În cazul în care la examenul medical se constată că persoana

privată de libertate prezintă semne de violenţă, medicul are obligaţia de a consemna cele constatate în dosarul medical al persoanei pri-vate de libertate şi de a înştiinţa imediat directorul locului de deţinere. În cazul în care medicul constată că persoana condamnată a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, acesta va proceda potrivit prevederilor art. 51 alin. (3) din Lege.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate are dreptul de a cere, în scris, să fie examinată, la locul de deţinere, de către un medic legist sau de către un medic din afara sistemului penitenciar.

(3) Constatările medicului din afara locului de deţinere sunt consemnate în dosarul medical al persoanei private de libertate,

50

iar certificatul medico­legal se anexează la fişa medicală, după ce pacientul a luat cunoştinţă de conţinutul său, sub semnătură.

(4) Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevăzute la alin. (2) se suportă de către solicitant, cu excepţia cazurilor în care se constată că acesta nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contribuţiei personale, caz în care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unităţii.

Art. 33Măsuri în caz de autoagresiune(1) În cazul în care medicul locului de deţinere constată că per-

soana privată de libertate a recurs la acţiuni de autoagresiune, întoc-meşte un proces­verbal care, după ce este avizat de către directorul unităţii, se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, sub sem­nătură, şi se ataşează la dosarul individual. O copie a procesului­verbal se transmite instanţei de executare.

(2) Durata internării în spital se menţionează în procesul­verbal care se comunică de către administraţia locului de deţinere instanţei de executare, pentru a proceda conform dispoziţiilor legale.

(3) Cheltuielile ocazionate de îngrijirile medicale şi tratamentul aplicat persoanelor private de libertate în situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt imputabile celor în cauză.

Art. 34Informarea persoanelor private de libertate despre evoluţia stării

de sănătate(1) Cu prilejul consultaţiei, persoanele private de libertate sunt infor-

mate cu privire la starea personală de sănătate, despre prognosticul evolutiv, investigaţiile necesare, precum şi despre condiţiile terapeutice.

(2) Persoanele private de libertate au dreptul să refuze o inter-venţie medicală, asumîndu­şi în scris răspunderea pentru această decizie. Pacientul este informat despre consecinţele medicale ale refuzului sau întreruperii actelor medicale.

(3) Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei intervenţii medicale sau întreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident şi nu constituie abatere disciplinară.

Art. 35Interzicerea experimentelor ştiinţifice Persoanele private de liber-

tate nu pot fi supuse, nici chiar cu consimţămîntul lor, experimentelor ştiinţifice.

��

Art. 67 (4) Persoana condamnată sau oricare altă persoană, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical şi la rapoartele de incident şi poate obţine, la cerere, fotocopii ale acestora. Consultarea documentelor prevăzute în alin. (1) se face în prezenţa unei persoane desemnate de directorul peniten­ciarului, în conformitate cu dispoziţiile art. 42 din Lege.

Art. 68Protecţia datelor cu caracter personal(1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în exercitarea atri-

buţiilor care îi revin, utilizează şi poate crea, în condiţiile legii, aplicaţii informatizate de gestiune a datelor referitoare la realizarea scopului pedepsei, precum şi a datelor referitoare la activităţi conexe şi auxi­liare acesteia.

(2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor adoptă măsurile teh-nice şi organizatorice necesare protejării datelor cu caracter personal ale persoanelor private de libertate împotriva oricăror distrugeri, pier-deri, modificări, dezvăluiri sau acces neautorizat.

Art. 71Măsuri igienico­sanitare(1) La primirea în locurile de deţinere, persoanele private de liber-

tate sunt supuse îmbăierii, vizitei medicale sumare, iar, după caz, unor măsuri igienico­sanitare adecvate pentru intrarea în colectivitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice. Persoanele private de libertate poartă ţinută civilă, indiferent de regimul de exe­cutare a pedepselor privative de libertate, în conformitate cu dispozi-ţiile art. 34 din Lege.

Art. 74Evaluarea medicalăDupă primire, în termen de 72 de ore, medicul locului de deţinere

efectuează examenul clinic complet, putînd fi solicitate investigaţii paraclinice, astfel încît în cel mult 21 de zile să se stabilească starea de sănătate şi cerinţele de asistenţă medicală ori de hrană suplimen-tare, precum şi capacitatea de muncă, consemnînd constatările în dosarul medical. Menţiunile privind capacitatea de muncă se consem-nează şi în documentele de evidenţă operativă.

Art. 77Activităţi de evaluare şi intervenţie iniţială(1) În perioada de carantină şi observare se studiază com­

portamentul şi personalitatea persoanelor private de libertate, se

52

efectuează examene medicale, activităţi de educaţie sanitară, exa-mene psihologice, se evaluează necesităţile educaţionale, mediul sociocultural de provenienţă, în scopul formulării diagnosticului şi prognozei criminologice, precum şi gradul de adaptabilitate la pri­varea de libertate.

(2) Serviciul de educaţie şi intervenţie psihosocială întocmeşte şi urmăreşte punerea în aplicare, pentru fiecare persoană privată de libertate nou­primită, planul de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, prin care se precizează activităţile şi programele în care aceasta urmează a fi inclusă pe perioada deţinerii, document care se completează şi se modifică ori de cîte ori este necesar.

Art. 78Măsuri de informare şi documentare(1) La nivelul fiecărei camere pentru carantină şi observare, al

secţiilor de deţinere, al cluburilor sau în alte locuri accesibile persoa-nelor private de libertate sunt disponibile mape documentare, care cuprind dispoziţiile legale şi documentele prevăzute la art. 43 alin. (1) din Lege şi regulile de comportament igienicosanitar.

(2) La încheierea perioadei de carantină şi observare, persoana privată de libertate semnează procesul­verbal prevăzut în art. 43 alin. (4) din Lege, document care se depune la dosarul individual.

Art. 80Repartizarea categoriilor speciale de persoane private de libertate(1) La repartizarea pe secţii şi camere de deţinere se ţine seama

de asigurarea unei protecţii corespunzătoare a minorilor şi tinerilor, a celor cu afecţiuni psihice sau dizabilităţi, a persoanelor vulnerabile, a nefumătorilor, a persoanelor prevăzute de art. 17 din Lege, precum şi a celor care din motive obiective trebuie protejate de celelalte cate­gorii de persoane private de libertate.

Art. 137Internarea şi separarea în spitale şi infirmerii(1) Persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza

internarea într­un penitenciar­spital sau infirmerii din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Regimul aplicat persoanelor private de libertate internate în penitenciarele­spital sau infirmerii se subordonează nevoilor de tra-tament medical, potrivit normelor prevăzute de Ministerul Sănătăţii Publice şi a caselor de asigurări de sănătate. Separarea se realizează după criterii medicale şi după sexul persoanelor private de libertate.

��

Art. 138Măsuri de siguranţă şi supraveghere în spitale şi infirmerii(1) Măsurile de siguranţă şi supraveghere care se aplică persoa-

nelor private de libertate internate în penitenciarele­spital şi infirmerii se adoptă fără a împiedica desfăşurarea programelor terapeutice. Mijloacele de imobilizare, prevăzute la art. 37 din Lege, se aplică numai cu avizul medicului curant, cu respectarea prevederilor art. 159 alin. (2) din prezentul regulament.

(2) Măsurile de siguranţă pentru persoanele internate sunt cele specifice cel puţin regimului închis.

Art. 139Măsuri de siguranţă în cazul persoanelor private de libertate cu

tulburări psihice grave(1) Persoanele private de libertate cu tulburări psihice grave, de

natură a pune în pericol siguranţa proprie sau a altor persoane private de libertate, sunt internate în secţiile de profil din unităţile spitaliceşti, pentru tratament medical şi asistenţă psihosocială specifice.

(2) În momentele de criză pot fi utilizate, în condiţiile prevăzute la art. 37 din Lege, cu acordul medicului, mijloacele de imobilizare, pentru a evita autorănirea, rănirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Persoana privată de libertate care face obiectul imobilizării este pusă sub observaţie continuă. Mijloacele de imobilizare sunt îndepărtate la încetarea stării care a impus această măsură.

(3) Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se evaluează în mod constant de personalul medical şi de psiholog.

(4) Punerea în libertate a persoanelor private de libertate cu afec-ţiuni psihice se comunică serviciului de sănătate din localitatea în raza căreia se stabilesc ele, în vederea continuării tratamentului medical.

Art. 140Vizitarea persoanelor internate în spitale sau infirmerii(1) Persoanele private de libertate internate în penitenciarele­spital,

care sunt netransportabile, pot fi vizitate de soţ sau soţie ori de rude pînă la gradul IV inclusiv în camere, cu avizul medicului curant şi cu aprobarea directorului locului de deţinere.

(2) Persoanele private de libertate internate în unităţi spitaliceşti din afara locului de deţinere pot fi vizitate, cu avizul medicului curant al respectivei unităţi spitaliceşti şi cu aprobarea directorului locului de deţinere.

��

Art. 159Interdicţii referitoare la aplicarea unor măsuri coercitive asimilate

sancţiunilor disciplinare(1) Sancţiunile colective, pedepsele corporale, izolarea în încă-

peri fără lumină şi ventilaţie şi orice tratament inuman sau degradant sunt interzise.

(2) Este interzisă folosirea ca sancţiune a mijloacelor de constrîngere sau imobilizare. Folosirea acestor mijloace este posibilă atunci cînd persoana privată de libertate se află într­o stare de criză sau există riscul iminent de autorănire ori de violenţă asupra altor persoane sau ca măsură de siguranţă pe timpul escortării la organele judiciare, la unităţi sanitare sau în alte locuri, fiind însă înlăturate cînd autoritatea judiciară sau administrativă dispune în acest sens.

(3) Pentru imobilizarea persoanelor private de libertate care se află într­o unitate sanitară nu se pot utiliza cătuşe metalice. Modelul şi modul de utilizare ale mijloacelor de imobilizare utilizate în unităţi sanitare se stabilesc prin decizie a directorului general al Adminis­traţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(4) Este interzisă utilizarea forţei fizice ca sancţiune împotriva persoanelor private de libertate. Forţa fizică poate fi folosită în cazu-rile de autoapărare, de evadare sau rezistenţă fizică activă ori pasivă la o dispoziţie bazată pe Lege sau pe prezentul regulament.

Art. 160 (6) În cazul în care, pentru motive de siguranţă, se impune separarea preventivă a persoanei private de libertate, directorul locului de deţinere poate dispune această măsură pe timpul cercetărilor.

Art. 174Conţinutul activităţilor de educaţie şi intervenţie psihosocială(1) Activitatea de educaţie şi intervenţie psihosocială se face în

baza planificării executării pedepsei şi are drept scop asistenţa în vederea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate. Aceasta cuprinde următoarele arii de intervenţie:

a) adaptarea la condiţiile privării de libertate;b) instruire şcolară şi formare profesională;c) activităţi educative şi recreative;d) asistenţa socială;e) asistenţa psihologică;f) asistenţa religioasă;g) pregătirea pentru liberare.

��

(2) Comisia prevăzută în art. 14 din Lege elaborează şi aprobă, pe baza ofertei de activităţi, planul individualizat de evaluare şi inter-venţie educativă.

(3) Aceste activităţi se desfăşoară individual sau în grup, în inte-riorul sau în exteriorul locului de deţinere, în condiţii cît mai apropiate de viaţa din comunitate.

Art. 175Planul de evaluare şi intervenţie educativă(1) Administraţia locului de deţinere, în urma evaluării şi identi-

ficării necesităţilor individuale ale persoanei private de libertate şi în funcţie de posibilităţile instituţiei, este obligată să organizeze activităţi de educaţie şi intervenţie psihosocială, ţinînd cont de natura infrac­ţiunii comise, durata privării de libertate, regimul de executare, gradul de risc, vîrstă, stare de sănătate fizică şi mintală.

(2) Pentru fiecare persoană privată de libertate se întocmeşte un plan de evaluare şi intervenţie educativă, care este adus la cunoş-tinţă, sub semnătură, persoanei private de libertate.

(3) Planul de evaluare şi intervenţie educativă cuprinde date bio-grafice, informaţii despre mediul de provenienţă, istoricul infracţional, date despre nivelul de instruire şcolară şi profesională, date psiholo-gice de interes general sau profilul psihologic. În funcţie de acestea se stabilesc ariile de intervenţie individualizată.

(4) Planul se adaptează la regimul de executare a pedepselor, acordîndu­se o atenţie specială categoriilor vulnerabile.

(5) La activităţi pot participa, în calitate de colaboratori, consilieri de probaţiune, voluntari şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Art. 183Modul de desfăşurare a activităţii de educaţie şi intervenţie psihoso-

cială se desfăşoară individual sau colectiv, pe module educaţionale, fiind structurate de regulă în programe de tip obligatoriu, opţional sau facul-tativ. Programele de tip obligatoriu desfăşurate cu persoanele private de libertate se stabilesc de către comisia prevăzută la art. 14 din Lege.

Legea 487/2002, legea sănătăţii mintale şi a protecţiei per-soanelor cu tulburări psihice – extrase

Art. 8(1) Prevenirea îmbolnăvirilor psihice se realizează prin programe

ştiinţifice, medicale, educaţionale şi sociale, destinate:

56

a) întregii populaţii – prevenire generală;b) grupurilor de populaţie cu risc semnificativ mai mare decît

restul populaţiei de a dezvolta tulburări psihice – prevenire selectivă;

c) grupurilor de populaţie cu risc înalt de îmbolnăvire psihică – prevenire focalizată.

(2) Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Academia de Ştiinţe Medicale şi institutele de sănătate publică stabilesc măsuri specifice de identi-ficare a factorilor de risc biologic, psihologic şi social la nivelul întregii populaţii şi al diverselor grupuri de populaţie.

(3) Ministerul Sănătăţii şi Familiei elaborează norme pentru depis-tarea precoce a tulburărilor psihice şi de restabilire cît mai rapidă a sănătăţii mintale, exercitînd totodată şi controlul respectării acestora.

Art. 9Măsurile privind promovarea şi apărarea sănătăţii mintale, precum

şi prevenirea îmbolnăvirilor psihice sunt active, integrate, multidisci­plinare, implicînd şi participarea individului, a familiei şi a comunităţii.

Art. 14(1) În evaluarea sănătăţii mintale medicul psihiatru nu ia în consi-

derare criteriile neclinice, cum sunt: cele politice, economice, sociale, rasiale şi religioase, conflictele familiale sau profesionale ori noncon-formismul faţă de valorile morale, sociale, culturale, politice sau reli­gioase, dominante în societate.

(2) Faptul că o persoană a fost îngrijită ori spitalizată în trecut nu justifică un diagnostic prezent sau viitor de tulburare psihică.

Art. 16(1) Persoana care este evaluată din punct de vedere al sănătăţii

mintale are dreptul la confidenţialitatea informaţiilor, cu excepţia situa­ţiilor prevăzute de lege.

(2) Persoana în cauză sau reprezentantul său legal are dreptul să conteste rezultatul evaluării, să solicite şi să obţină repetarea aces-teia.

Art. 18(1) Serviciile medicale şi de îngrijiri de psihiatrie sunt acordate în

cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate prin:a) reţeaua serviciilor de sănătate, predominant prin intermediul

medicului de familie;b) structuri specializate de sănătate mintală.

57

Obs.: în cadrul sistemului penitenciar consultaţia se decontează de la asigurările de sănătate doar dacă se face pe baza unei trimiteri de la medicul generalist

Art. 24Persoanele cu tulburări psihice beneficiază de asistenţă medi-

cală, îngrijiri şi protecţie socială de aceeaşi calitate cu cele aplicate altor categorii de bolnavi şi adaptate cerinţelor lor de sănătate.

Art. 25Pentru asigurarea calităţii îngrijirilor serviciile de sănătate mintală

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să fie accesibile din punct de vedere geografic, prin reparti­

zarea judicioasă în teritoriu a unităţilor din sectorul public;b) să asigure continuitatea îngrijirilor şi acoperirea diversităţii

nevoilor de evaluare, tratament, reabilitare şi reintegrare a per-soanelor cu tulburări psihice;

c) să asigure şi să dezvolte modele de îngrijire comunitară;d) să dispună, după caz, de personal medical, paramedical şi

auxiliar calificat, în număr suficient şi supus unui proces con­tinuu de formare profesională;

e) să dispună de spaţii, amenajări şi echipamente care să per-mită proceduri de evaluare şi terapie adecvate şi active pentru asigurarea de îngrijiri complete, în conformitate cu normele internaţionale;

f) să asigure folosirea unor metode terapeutice şi a unor mij-loace care să restabilească, să menţină şi să dezvolte capa-citatea persoanelor cu tulburări psihice de a face faţă singure propriilor inabilităţi şi handicapuri şi de a se autoadministra;

g) să permită exercitarea drepturilor cetăţeneşti şi a celor ce derivă din calitatea de pacient, cu excepţia situaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare;

h) să respecte şi să asigure condiţii pentru viaţa particulară a per-soanei cu tulburări psihice;

i) să respecte şi să fie adaptate convingerilor religioase şi cul­turale ale persoanelor cu tulburări psihice;

j) să asigure accesul pacienţilor la procesul de evaluare a îngri-jirilor.

Art. 26(1) Orice persoană cu tulburări psihice trebuie apărată de dau-

nele pe care ar putea să i le producă administrarea nejustificată a

58

unui medicament sau a unor proceduri de diagnostic şi tratament, de maltratările din partea altor pacienţi, ale personalului de serviciu sau ale altor persoane ori de alte acte de natură să antreneze o suferinţă fizică sau psihică.

(2) Îngrijirile oricărei persoane cu tulburări psihice se acordă în mediul cel mai puţin restrictiv, prin proceduri cît mai puţin restrictive, care să respecte pe cît posibil integritatea sa fizică şi psihică şi să răs-pundă în acelaşi timp nevoilor sale de sănătate, precum şi necesităţii de a asigura securitatea fizică a celorlalţi.

Art. 27Scopul îngrijirilor acordate oricărei persoane cu tulburări psihice

este apărarea şi întărirea autonomiei personale.Art. 28Tratamentul şi îngrijirile acordate persoanei cu tulburări psihice

se bazează pe un program terapeutic individualizat, discutat cu pacientul, revizuit periodic, modificat atunci cînd este nevoie şi aplicat de către personal calificat.

Art. 29(1) În alcătuirea şi în punerea în aplicare a programului terapeutic

medicul psihiatru este obligat să obţină consimţămîntul pacientului şi să respecte dreptul acestuia de a fi asistat în acordarea consimţă-mîntului.

(2) Medicul psihiatru poate institui tratamentul fără obţinerea con-simţămîntului pacientului în următoarele situaţii:

a) comportamentul pacientului reprezintă un pericol iminent de vătămare pentru el însuşi sau pentru alte persoane;

b) pacientul nu are capacitatea psihică de a înţelege starea de boală şi necesitatea instituirii tratamentului medical;

c) pacientul a fost pus sub interdicţie în urma unei proceduri juri-dice anterioare şi s­a instituit tutela;

d) pacientul este minor, medicul psihiatru fiind obligat să solicite şi să obţină consimţămîntul reprezentantului personal sau legal al pacientului.

(3) În situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), în care nu se obţine sau nu se poate obţine consimţămîntul reprezentantului per-sonal ori legal al pacientului, medicul psihiatru acţionează pe propria răspundere, instituind procedurile de diagnostic şi tratament pe care le consideră necesare pe perioada strict necesară atingerii scopului

��

urmărit. Aceste cazuri vor fi notificate şi supuse analizei comisiei de revizie a procedurii, în conformitate cu prevederile art. 52.

Art. 30Consimţămîntul poate fi retras în orice moment de către pacient

sau de reprezentantul său personal ori legal, medicul psihiatru avînd obligaţia să informeze pacientul sau reprezentantul său personal ori legal asupra urmărilor întreruperii tratamentului. Medicul psihiatru are dreptul de a continua aplicarea măsurilor terapeutice pe perioada strict necesară în cazul în care apreciază că întreruperea tratamen­tului are drept consecinţă apariţia periculozităţii pentru sine sau pentru alte persoane, din cauza bolii. Aceste cazuri vor fi notificate şi supuse analizei comisiei de revizie a procedurii, în conformitate cu prevede-rile art. 52.

Art. 31În situaţiile în care medicul psihiatru suspectează existenţa unui

conflict de interese între pacient şi reprezentantul său personal sesi-zează parchetul pentru desemnarea unui reprezentant legal.

Art. 32Toate deciziile terapeutice se comunică imediat pacientului şi se

consemnează în dosarul medical al acestuia în cel mai scurt termen.Art. 33(1) Întreaga echipă terapeutică este obligată să păstreze confi-

denţialitatea informaţiilor, cu excepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege.

(2) Situaţiile în care pot fi dezvăluite informaţii referitoare la o per-soană cu tulburare psihică sunt următoarele:

a) există o dispoziţie legală în acest sens;b) stabilirea vinovăţiei în cazul unei infracţiuni prevăzute de lege;c) acordul persoanei în cauză;d) este necesară în exercitarea profesiunii, cu condiţia respectării

anonimatului persoanei în cauză(3) Pot fi transmise dosare şi informaţii medicale între diferite

unităţi sanitare, la cerere sau cu ocazia transferului, dacă pacientul acceptă transferul.

(4) Cînd anumite informaţii referitoare la un tratament actual sau trecut privind un pacient sunt necesare unei instanţe de judecată sau Colegiului Medicilor din România, care judecă în legătură cu o cauză, medicul curant este autorizat să aducă dovezi de orice fel privind

60

pacientul şi comunicări ale informaţiilor aflate sub semnul confiden­ţialităţii.

(5) Orice pacient sau fost pacient are acces la toată documen­taţia medicală din serviciile unde a fost îngrijit, cu excepţia cazurilor în care:

a) dezvăluirea unor asemenea documente medicale ar putea să fie în detrimentul sănătăţii sale fizice şi mintale, acest fapt fiind stabilit de către medicul­şef sau de către medicul curant;

b) a fost efectuată o specificaţie scrisă asupra riscului acestui efect pe dosarul pacientului, aplicată numai persoanelor care sunt pacienţi în prezent, nu şi foştilor pacienţi.

Art. 35(1) Orice persoană cu tulburări psihice are dreptul la cele mai

bune servicii medicale şi îngrijiri de sănătate mintală disponibile.(2) Orice persoană care suferă de tulburări psihice sau care este

îngrijită ca atare trebuie tratată cu omenie şi în respectul demnităţii umane şi să fie apărată împotriva oricărei forme de exploatare eco-nomică, sexuală sau de altă natură, împotriva tratamentelor vătămă-toare şi degradante.

(3) Nu este admisă nici o discriminare bazată pe o tulburare psi-hică.

(4) Orice persoană care suferă de o tulburare psihică are dreptul să exercite toate drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale recunoscute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi în alte convenţii şi tratate internaţionale în materie, la care România a aderat sau este parte, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

(5) Orice persoană care suferă de o tulburare psihică are dreptul, în măsura posibilului, să traiască şi să lucreze în mijlocul societăţii. Administraţia publică locală, prin organismele competente, asigură integrarea sau reintegrarea în activităţi profesionale corespunzătoare stării de sănătate şi capacităţii de reinserţie socială şi profesională a persoanelor cu tulburări psihice.

(6) Orice persoană cu tulburare psihică are dreptul să primească îngrijiri comunitare, în sensul definit de prezenta lege.

Art. 36(1) Orice pacient cu tulburări psihice are dreptul la:a) recunoaşterea de drept ca persoană;b) viaţă particulară;

61

c) libertatea de comunicare, în special cu alte persoane din uni-tatea de îngrijire, libertatea de a trimite şi de a primi comunicări particulare fără nici un fel de cenzură, libertatea de a primi vizite particulare ale unui consilier ori ale unui reprezentant personal sau legal şi, ori de cîte ori este posibil, şi ale altor vizitatori, libertatea de acces la serviciile poştale şi telefonice, precum şi la ziare, la radio şi la televiziune;

d) libertatea religioasă sau de convingere.(2) Mediul şi condiţiile de viaţă în serviciile de sănătate mintală

trebuie să fie pe cît posibil cît mai apropiate de viaţa normală a per-soanelor de vîrstă corespunzătoare.

(3) Pentru petrecerea timpului liber orice pacient cu tulburări psi-hice are dreptul la:

a) mijloace de educaţie;b) posibilităţi de a cumpăra sau de a primi articolele necesare

vieţii zilnice, distracţiilor sau comunicării;c) mijloace care să permită pacientului să se consacre unor ocu-

paţii active, adaptate mediului său social şi cultural, încurajări pentru folosirea acestor mijloace şi măsuri de readaptare pro-fesională de natură să îi uşureze reinserţia în societate.

(4) Pacientul nu poate fi obligat să presteze o muncă forţată.(5) Activitatea efectuată de către un pacient într­un serviciu de

sănătate mintală nu trebuie să permită exploatarea fizică sau psihică a acestuia.

Art. 39Persoanele care execută pedepse cu închisoarea sau care sunt

deţinute în cadrul unei urmăriri sau al unei anchete penale şi despre care s­a stabilit că au o tulburare psihică, precum şi persoanele inter-nate în spitalul de psihiatrie ca urmare a aplicării măsurilor medicale de siguranţă prevăzute de Codul penal primesc asistenţă medicală şi îngrijirile de sănătate mintală disponibile, conform prevederilor legii.

Art. 59(1) Restricţiile privind libertăţile individuale ale pacientului internat

nevoluntar sunt limitate de starea sa de sănătate şi de eficienţa trata-mentului. Nu pot fi limitate drepturile pacientului privind:

a) comunicarea, conform dorinţei sale, cu orice autoritate cu atri-buţii în domeniul de competenţă legat de situaţia sa, cu mem-brii familiei sau cu avocatul;

62

b) accesul la corespondenţa personală şi utilizarea telefonului în scop privat;

c) accesul la presă sau la publicaţii;d) dreptul la vot, dacă nu se află într­o situaţie de restrîngere a

drepturilor cetăţeneşti;e) exercitarea liberă a credinţei religioase.(2) Pacientul internat nevoluntar are dreptul de a fi informat asupra

regulamentului de funcţionare a unităţii spitaliceşti.(3) Internarea nevoluntară nu constituie o cauză de restrîngere a

capacităţii juridice a pacientului.

63

ANEXA 2

REzULTATELE CHESTIONARULUI APLICAT DE ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A

PENITENCIARELOR îN 38 DE UNITĂŢI DE DETENŢIE

Centralizarea datelor a fost făcută în noiembrie 2006. Au fost soli-citate date din 38 de unităţi de detenţie. Au răspuns 33 de unităţi peni-tenciare. Rezultatele sunt următoarele:

Răspunsuri cantitative

Total deţinuţi diagnosticaţi cu probleme de sănătate mintală

3.254

Total deţinuţi care au recomandare pentru tratament 2.070 – 63,6% din totalul DPSMTotal deţinuţi care primesc în prezent tratament 1.428 – 43,8% din totalul DPSMTotal deţinuţi internaţi în spitalele penitenciar 36 – 1,1% din totalul DPSMComorbiditate droguri 246 – 7,5% din totalul DPSMComorbiditate alcool 337 – 10,3% din totalul DPSMTotal autoagresiuni înregistrate în 10 luni 1470Total situaţii ingerinţe pastile în afara tratamentului 165

Răspunsuri calitativeModul de dispensarizare Răspunsuri generale

Conform legii – 1 răspuns Conform recomandărilor medicului de specialitate – 14

răspunsuri Administrarea tratamentului

Tratament zilnic sub supraveghere – 10 răspunsuri Tratament la nevoie – 1 răspuns

Cazare în penitenciar Cazaţi în camere separate – 1 răspuns

64

Monitorizare Consultaţi periodic – 8 răspunsuri Consultaţi săptămînal – 1 răspuns Consultaţi lunar – 2 răspunsuri Consultaţi 3­6 luni – 2 răspunsuri Consultaţi 1 an – 1 răspuns Consultaţi 2 ani – 1 răspuns Consultaţi la nevoie –6 răspunsuri Consultaţi în perioadele de decompensare – 2 răspun-

suri Consultaţi cîte 4 deţinuţi pe săptămînă în comunitate – 1

răspuns Internare

Internare periodică – 9 răspunsuri Ambulatoriu în comunitate – 2 răspunsuri Dispensarizaţi la 10 zile cînd poate fi prelungit trata­

mentul – 1 răspuns Colaborarea cu serviciile din comunitate 11 unităţi penitenciare din 33 au menţionat la această între-

bare colaborarea cu serviciile de specialitate din comunitate. Colaborarea cu MSP La această întrebare nu au răspuns 9 unităţi:

Foarte bună – 4 răspunsuri Bună – 14 răspunsuri Fără probleme – 1 răspuns Bună, dar… Doar pentru situaţii de urgenţă – 2 răspunsuri Refuză internarea pe plan local – 1 răspuns Doar cu programare, nu pentru urgenţe – 2 răspunsuri

Asistenţa medicală după ora 15.00La această întrebare nu au răspuns 8 unităţi. Medic pînă la ora 19.00 sau 20.00 sau 22.00 – 16 răspunsuri Asistent/ă medical/ă permanent – 21 de răspunsuri Permanenţă la domiciliu cu orare diferite, în general seara şi în

zilele libere – 5 răspunsuri Medic plătit cu ora – 1 răspuns

65

Problemele întîlnite la cabinetul medical Refuz înghiţire tratament sub supraveghere – 19 răspunsuri Solicitări de suplimentare tratament – 16 răspunsuri Suprasolicitare cabinet medical – 5 răspunsuri Revendicări – 5 răspunsuri Ameninţări – 5 răspunsuri Comportament agresiv – 5 răspunsuri Lipsă personal medical – 4 răspunsuri Acuze somatice polimorfe – 4 răspunsuri Recalcitranţi – 4 răspunsuri Lipsă medicamente – 3 răspunsuri Petiţionări – 3 răspunsuri Lipsă psihologi – 3 răspunsuri Lipsă personal pentru strictă supraveghere – 2 răspunsuri Simulare înghiţire – 2 răspunsuri Autoagresiuni – 2 răspunsuri Acţiuni în instanţă – 2 răspunsuri Abuzuri în solicitări – 2 răspunsuri Lipsă personal de pază şi escortă pentru DPSM – 2 răspun-

suri Internare dificilă – 2 răspunsuri Solicitări internare – 2 răspunsuri 98% tulburări de comportament şi de personalitate – 1 răspuns Agitaţie extremă – 1 răspuns Diagnostic eronat – 1 răspuns Conflicte cu colegii de cameră – 1 răspuns

Analiza rezultatelorAm raportat cifrele din materialul centralizat de ANP la datele pri-

vind efectivele unităţilor din 23.01.2007, date prezente pe site­ul ANP. Au rezultat următoarele:

Procentul de deţinuţi cu probleme de sănătate mintală este de 12,11% (am luat în calcul efectivele din cele 33 de penitenciare care au trimis informaţia solicitată). Cel mai mare procent este de 30,7% la CRGăieşti, iar cel mai mic la PRMSTgMureş, 2%. Dintre penitenciarele pentru adulţi, cel mai mare procent se este la PRMSCraiova – 24,2%. La PRITîrgşor, singurul peni-tenciar pentru femei din ţară, procentul este de 12,5%.

66

Pentru a putea aprecia numărul autoagresiunilor (mare, mic, mediu) am folosit o informaţie existentă într­un proiect al orga-nizaţiei non­guvernamentale GRADO din anul 2000.

Pentru grupul nostru ţintă la 100 de deţinuţi s­au înregistrat în medie 44 de acte de autoagresiune în 10 luni. Din datele GRADO în 10 luni în anul 2000 la un grup de 100 de deţinuţi bărbaţi adulţi din PRMSRahova s­au înregistrat 2 autoagresiuni.

La întrebarea „Modul de dispensarizare“ 45,4% au răspuns „Conform recomandărilor medicului de specialitate“ sau „Con­form legii“. Celelalte răspunsuri dau exemple de 15 tipuri de situaţii diferite ca fiind componente ale dispensarizării.

La întrebarea „Modul de dispensarizare“ 11 unităţi din cele 33 respondente au menţionat colaborarea cu serviciile din comu-nitate. La întrebarea „Colaborarea cu MSP“ au dat răspunsuri 24 de unităţi (27,2% non­răspuns). Dintre acestea, 11 unităţi răspund la întrebarea „Colaborarea cu MPS“ fără să menţio­neze colaborarea cu serviciile din comunitate în „Modul de dis-pensarizare“

Nu există nici un răspuns negativ referitor la colaborarea cu MSP.

La întrebarea „Asistenţa medicală după ora 15.00“ rata de non­răspuns este de 24,2%. În 4 unităţi nu există asistenţă medicală în penitenciar noaptea. Asistenţa medicală se asi-gură prin gardă la domiciliu.

La întrebarea „Probleme întîlnite la cabinetul medical“ obser-văm următoarele:

Numărul de probleme semnalate este foarte mare: 24Diferenţa de frecvenţă între locurile 1 şi 2 şi următoarele pro-

bleme e foarte mare (19 şi 16 faţă de 5)2 probleme se leagă de administrarea tratamentului şi sunt pe

locul 1 ca frecvenţă8 probleme acoperă comportamentele agresivePetiţionările şi acţiunile în instanţă sunt percepute ca pro-

bleme4 probleme se leagă de lipsa de personal medical şi suprave-

ghere

67

ANEXA 3

REzULTATELE vIzITELOR DE EvALUARE îN PENITENCIARELE CRAIOvA, RAHOvA şI BISTRIŢA

Prezentăm aici doar rezultatele interviurilor cu deţinuţii. S­au rea-lizat în timpul vizitelor focus­grupuri doar cu personalul de pază şi supraveghere, cu medicul şi/sau psihologul au avut loc discuţii indivi-duale. Rezultatele focus­grupurilor realizate cu grupuri pe profil profe-sional sunt prezentate în rezultatele colocviului de la Amara în grupul personalului de pază şi supraveghere şi grupul personalului medical şi psiho­social.

Informaţii obţinute pe baza interviurilor cu deţinuţii cu probleme de sănătate mintală1. Probleme de sănătate – în generalAm folosit această introducere doar la PRMS Rahova – la Craiova

şi Bistriţa nu a fost nevoie deaorece subiecţii erau la curent cu tema specifică pentru care doream să stăm de vorbă cu ei şi intrau direct în subiect – starea de sănătate mintală

2. Probleme de sănătate mintalăAm intervievat deţinuţi care prezentau una sau mai multe dintre

următoarele categorii de probleme de sănătate mintală Tulburare de personalitate antisocială Dependenta de substante psihoactive Tulburări somatoforme (simptome fizice fără o cauză orga-

nică) Tulburări depresive Tulburări psihotice

68

3. Debut, frecvenţă episoade, nevoi îngrijire şi tratamentUnii accentuează că îmbolnăvirea s­a produs în penitenciar – din

cauza condiţiilor, ori din suferinţă cauzată de nedreptate/victimizare. Alţii insistă că sunt bolnavi dinainte (cîţiva chiar din copilărie, altii au acte care să dovedească că sunt cunoscuţi ca avînd afecţiuni psihice) şi că mediul penitenciar este contraindicat stării lor, agravîndu­le situaţia.

Cu puţine excepţii – cînd istoricul afecţiunii este înregistrat în documente medicale, relatările pot fi privite ca subiective şi susţinute de diverse interese – beneficii reale sau scontate, de pe urma faptului că ar avea vreo afecţiune psihică.

4. Nivelul de informare/cunoaştere a afecţiunii(Ce ştiţi despre afecţiunea Dvs. ­­­ ce credeţi în legătură cu afec­

ţiunea Dvs., ce probleme vă face?)Nivel foarte redus de informaţii în legătură cu propria boală

5. Consecinţe ale tulburării psihice în planul relaţiilor cu anturajul(Credeţi că afecţiunile Dvs. psihice afectează relaţia cu ceilalţi?

Cine le cunoaşte/cine mai ştie despre problemele Dvs. psihice? Ce cred aceştia? Sunteţi tratat altfel din această cauză?)

în relaţie cu personalulRăspunsurile se întind pe o paletă largă, de la afirmaţia că sunt

trataţi cu respect, pînă la cea că „fac glume pe socoteala mea“ în relaţie cu ceilalţi deţinuţi, în special colegii de camerăMajoritatea răspunsurilor au fost că primesc „înţelegere din

partea colegilor de cameră“ Există cîteva situaţii în care intervievaţii au relatat că sunt agresaţi verbal, fizic şi într­un caz şi sexual, de cei-lalţi deţinuţi din cameră.

6. Acces la consultaţie medicală şi la tratament de specialitateDestul de frecvent intervievaţii fac referiri la problemele lor de

sănătate fără a distinge între cele psihice­de sănătate mintală şi cele-lalte, iar atunci cînd exprimă nemulţumiri faţă de tratament şi îngrijire acestea nu sunt legate de afecţiunile psihice doar – doi deţinuţi sunt nemulţumiţi că li se refuză tomografia, altul că nu primeşte tratament bun pentru durerile de spate, un altul are peste 25 de solicitări să iasă la medic dar e scos doar la psihiatru, un altul doreşte ca doctorul să fie mai prezent

69

Cîţiva intervievaţi spun că nu primesc medicamentele potrivite ori cele care sunt prescrise de un medic: „doctorul să fie mai atent... mai prezent“, „nu­şi iau munca în serios“

Un exemplu de nemulţumire extremă am întîlnit în cazul unui deţinut care, „în semn de protest faţă de domnii doctori“ a înghiţit o coadă de lingură

Un exemplu pozitiv am întîlnit la Bistriţa, unde un deţinut cu epi-lepsie – după mai multe internări la clinici de specialitate, a ajuns la un tratament cu care îi merge bine, crizele s­au rărit la una la 3­4 luni, atît el cît şi personalul sunt mulţumiţi cu această situaţie,

Cele mai puţine nemulţumiri în legătură cu tratamentul au fost la PRMS Craiova, faptul că există psihiatru angajat al unităţii facilitează accesul la consult şi diminuează nemulţumirile, deţinuţii avînd posibi-litatea să discute cu psihiatrul problemele lor

7. Administrarea tratamentuluiTratamentele sunt prescrise de către medicul psihiatru acolo

unde este accesibil – Rahova şi Craiova, la Bistriţa medicul unităţii continuă tratamentul cu care vine deţinutul de la unitatea unde a fost consultat­diagnosticat şi tratat deţinutul de către specialist (cel mai frecvent, spitalul Jilava). Colaborarea cu psihiatri externi în Bistriţa este redusă.

În perioadele după terminarea programului la cabinet, există un asistent medical de serviciu, el fiind responsabil cu administrarea medicaţiei, am întîlnit şi situaţia în care tratamentul de seară este înmînat deţinutului şi de către personalul de supraveghere.

8. Alte forme de terapie pe lîngă cea medicală – programe de recuperare

La acest item au fost înregistrate puţine răspunsuri pozitive

9. Nevoile de îngrijire pentru afecţiuni psihice(Ce aţi avea nevoie pentru a vă merge bine psihic?) de mişcare de activitate, de a face ceva să „treacă timpul“, „să facă ceva

util“ discuţii cu psiholog

70

rezolvarea unor probleme administrative – pensie, legătura cu membri ai familiei (copii, în special), îmbrăcăminte, cartele telefonice etc; cîţiva au făcut referire la condiţii actuale sau de perspectivă (efecte ale reformei administrative – stau în camere prea mari ori prea mici în raport cu ce consideră că le­ar prinde bine – un intervievat se plînge de programul haotic – se urmăresc emisiunile tv pînă tîrziu noaptea)

legate de relaţiile cu colegii de cameră – vizînd nevoia de comunicare, siguranţă; cîţiva respondenţi au afirmat că se simt în nesiguranţă, ameninţaţi de alţi deţinuţi (3 deţinuţi intervievaţi au relatat că sunt agresaţi, cel puţin unul inclusiv sexual, de deţinuţi din cameră)

71

ANEXA 4

REzULTATELE COLOCvIULUI DE LA AMARA

Ghidul de discuţie

Grup ţintă – deţinuţi cu probleme de sănătate mintală – DPSMÎn funcţie de momentul debutului tulburării: dinainte de detenţie; în timpul detenţiei.Categorii diagnostice:Psihoze – schizofrenie; tulburare afectivă (monopolară, depresie,

bipolară); tulburare delirantăTulburări de personalitate: antisocială, paranoid, narcisist, orga-

nică, polimorf, histrionic.Dependente de substanţe: alcool, medicamente, droguri.Tulburări nevrotice: anxioase, somatoforme, de conversie.Retard mintal.

Comparaţia dintre prevederile Standardului de Reguli Minime cu privire la grupul DPSM şi realitatea din penitenciar

Reguli implementate medicul vede zilnic persoanele care solicită şi care atrag

atenţia (medic calificat / cabinet); prescriere doar la indicaţia psihiatrului; simularea – de observat; examenul medical se face la incarcerare; tratament gratuit (limite);

72

personalul medical este informat cu privire la actele de vio-lenţă, deţinuţii primesc ajutor medical de urgenţă, se infor-mează directorul;

idem suicid (tentativa, automutilare, greva foamei, abuz sexual);

încalcare drepturi – raport superiori suicid, izolare, prevenire automutilare; posibilitatea reevaluarii – medic exterior conflicte medic­director – negociere, organism independent

(instanţa).

Reguli de implementat lipseşte psihiatrul; unde există psihiatru nu există ...de întocmire Rp.; disponibilitate / accesibilitate asistenţă medicală calificată; posibilitatea – medic din exterior în urgenţă să fie chemat; foarte greu se face al doilea examen medical (există posibili-

tate legală); semne de violenţă examinate de medic independent (se per-

mite a doua părere, responsabilitatea medicului să sesizeze instanţa);

deţinutul trebuie văzut în ziua solicitării; medicul să îi explice poziţia faţă de deţinut; explicarea confidenţialităţii; examene «cît de des este necesar»; raport către director – detenţia afectează sănătatea; raport medical cu privire la situaţia deţinutului – schimbarea

regimului; implicarea medicului în problema de securitate şi disciplină medicul – procedura de arbitraj în diverse litigii organisme independente specializate – supraveghere practică

medicală atenţie specială:

femeilor, consumatorilor de droguri, dezechilibraţi, bolnavilor mintal – transfer în aşezăminte pentru bol­

navii mintal, observaţii/ tratament în instituţii specializate. În detenţie – supraveghere medic psihiatru; tratament

73

continuat la punerea în libertate; atitudine primitoare din partea personalului de supreveghere.

Încredinţare instituţii psihiatrie, asistenţă adecvată. Medic / psiho-log – instruire personal.

Evaluare iniţială / psihologică / contextul examinării medicale (med.gen.) – să cuprindă un set de întrebări.

Accesul medicului (general, psihiatru)Medicaţie – acces la tratament prescris de specialist.Reevaluare periodică

Informaţii obţinute în focus grupuri

Grupul supraveghetori–pază

Probleme pe care le generează DPSM – dificultăţi în munca cu acest grup

beneficii secundare – mai ales cei cu tulburări de comporta-ment profită de condiţia lor, sunt revendicativi, recalcitranţi;

probleme de comunicare şi negociere/acord„crezi că au înţeles. că s­au liniştit, şi o iau de la capăt...“„sub perdeaua că sunt bolnavi vor să­şi facă de cap... fac tot felul

de nebunii“, „sunt indivizi puşi numai pe conflicte, sunt în per-manent conflict cu oamenii“

creează probleme de integrare în camere – trebuie să convie­ţuiască cu un număr mare de oameni (mai ales în penitenciare unde mai există supraaglomerare), în special DPSM prezintă o toleranţă mai scăzută la frustrări, în relaţiile interpersonale, astfel încît generează disconfort în cameră

necunoaşterea unor aspecte legate de tulburările psihice şi manifestările lor, cu relevanţă pentru munca acestui grup pro­fesionalcei cu tulburări mai serioase sunt imprevizibili (lipsă

cunoştinţe despre modul cum apar şi se manifestă crizele, despre modalităţile de intervenţie în astfel de si tuaţii), „au lumea lor, degeaba încercăm să le explicăm ceva“

74

această categorie de personal are atribuţii în special pentru menţinerea ordinei­disciplinei, pentru securitate în interior şi în raport cu exteriorul, iar DPSM – cei cu tul-burări de personalitate antisocială, comportament dificil, sunt o ameninţare din această perspectivă, mai ales că depăşesc competenţele „noi avem de­a face cu tot felul de deţinuţi... aceştia nu au ce să caute pe o secţie obiş-nuită, au nevoi speciale... e dificil pentru ceilalţi să facă efort să îi suporte, să îi înţeleagă...“

atitudine şi comportament al personalului faţă de DPSM„sunt foarte dificili... ne pierdem timpul degeaba cu ei... nu ştim ce

metodă să aplicăm, nu am făcut cursuri în sensul acesta,... poate cei cu halate albe îi acceptă mai mult“, „ar trebui să existe secţii speciale numai pentru ei, cu personal specializat“

consideră că beneficiază de un tratament diferenţiat „sunt tra-taţi mai cu grijă“. personalul este mai atent pentru că au avut expe­rienţe negative/evenimente provocate de acest grup: „se taie“, „dacă îi trebuie acum ceva, acum trebuie să­i dai, altfel...“, „nici nu ştii cum să­i vorbeşti ca să nu amplifici lucrurile“; nu tolerează întîrzierile în administrarea medicaţiei... sunt pastilomani, dependenţi de medica-mente“

deţinuţii cu probleme de sănătate mintală mai sunt folosiţi şi ca „săgeţi“ de către ceilalţi deţinuţi, care vor să profite şi ei de atenţia specială pe care percep că o primesc aceştia.

In­ciden­te autoagresiuni – ingestie medicamente, rănire, ingestie obiecte tentative suicidare (personalul penitenciarului Bistriţa este în

mod particular marcat de un asemenea eveniment petrecut cu cîţiva ani în urmă, menţin preocuparea pentru a recunoaşte semnele pregătitoare, au formulat nevoie de a fi instruiţi pentru a face faţă unor asemenea situaţii)

Experienţe pozitive structurarea timpului – să iasă la muncă a constituit o moda-

litate bună de a controla/ţine în frîu energia deţinuţilor – „le ocupa timpul“, „veneau obosiţi... nu mai aveau putere să facă scandal..., erau şi motivaţi – adunau un ban pentru cînd vor ieşi...

75

rapoartele de evidenţiere responsabilizarea deţinuţilor – problema e că sunt tot mai

puţine posibilităţi de a­i scoate la muncă, că nu există baza materială sau resurse materiale şi financiare pentru activităţi ocupaţionale/ergoterapie

Nevoi ale personalului P­S în munca cu DPSM; solicitări­soluţii Colaborarea cu specialiştii în domeniu – de exemplu, progra-

marea la tratament o are serviciul medical. În unele cazuri deţi-nuţii ţin minte că trebuie să faca un tratament şi cer să­l facă, însă corect ar fi ca asistentul medical să întocmească lista zilnic sau săptămînal cu DPSM care trebuie să se prezinte la cabinetul medical.

Informarea personalului în legatură cu problemele pe care le ridică deţinutul cu PSM: în fişă să fie trecut: « predispus la următoarele comportamente: »

Formarea personalului; este inclusă în pregătirea personalului de pază, dar acum nu se mai face (cursurile nu se mai fac). Pregătirea – generalităţi, ar putea fi un curs susţinut de un psi-holog.

Asigurarea necesarului de personal; Spaţii adecvate; Mijloace de imobilizare; Proceduri standard de intervenţie / specific unităţii; Mijloace tehnice de supraveghere; Motivarea personalului implicat.

Propuneri pentru celelalte grupuriCadrele medicale să participe la apelul deţinuţilor (de dimi­

neaţă) pentru a tria solicitările apărute;Să se implice mai mult în lucrul cu grupul ţintă, prin elaborarea

de programe noi şi utile (psihologi, psihiatri, asistenţi sociali);Mai multă solicitudine în rezolvarea problemelor;Să existe un psiholog, asistent social, educator, psihistru în

penitenciar (serv. de permanenţă sau măcar pînă la apelul de seară)

Medicul (psihiatru) unităţii să facă propuneri (referat medical, documentaţie) pentru internarea într­un institut specializat sau întreruperea executării pedepsei.

76

Grupul personal medical şi personal de reeducare/psiho­social

Situaţia actuală – pe categorii de nevoi specifice ale deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală:

Asigurarea asistenţei medicale de specialitate – accesul la medic psihiatru

Resurse existente: 1 psihiatru în cadrul unui penitenciar – Craiova 6 psihiatri în unităţi spitaliceşti

Asigurarea îngrijirilor medicale şi tratamentului de specialitate În prezent, reţetele cu medicaţie psihiatrică sunt scrise

de medicul generalist Dificultatea de a asigura consultaţii periodice pentru

DPSM din penitenciare care nu au psihiatru accesibil face ca nici diagnosticul/starea deţinutului să nu fie revizuit în termenul recomandat (Legea SM prevede revizuire pînă la 6 luni), nici medicaţia, astfel că există deţinuţi are ani de zile iau aceleaşi medicamente – unele dau sau ali-mentează farmaco­dependenţa

Asigurarea intervenţiei în urgenţe Se apelează la unităţile de profil din comunitate – exte-

rioare, însă înainte de organizarea transportului se încearcă toate posibilităţile din interior – este dificil de organizat însoţirea – pază, un singur asistent medical în turele de noapte

Cel mai frecvent asistentul medical de serviciu încearcă intervenţie din resurse proprii

Accesul la o a doua opinie de specialitate Este posibil contra cost, se practică foarte rar

Evenimente critice – violenţă asupra altor persoane­deţinuţi, personal penitenciar

Situaţia actuală: Medicul unităţii acordă asistenţă deţinutului agresat Medicul are obligaţia de a sesiza procurorul militar Deţinutul victimă are dreptul de a solicita examinare

medico­legală; costul evaluării ML este suportat de către cel care solicită serviciul

77

Răspuns prompt la solicitări Situaţia în prezent: Există cîteva variante prin care se operează selecţia

­ Paza – apreciază după semne exterioare, vizibile, manifestările deţinuţilor – crize, semnalările celor din cameră,

­ Medicul unităţii după informaţiile pe care le are despre persoana în cauză – antecedente,

­ Aleator – cîţi poate consulta medicul pînă la termi-narea programului, criteriile de programare fiind la latitudinea supraveghetorilor, asistenţilor medicali, altora

Consecinţa este că deţinuţii crează incidente/evenimente, forţează nota

Cererea nejustificată – se sancţionează rar prin rapoarte de incidenţă – puţine astfel de cazuri, eventual se con-semnează în fişa medicală „simulare“ dar nu este urmat de o măsură de sancţionare concretă; motive puse în discuţie – lipsă de timp pentru întocmirea documentaţiei, dificultatea de a reveni asupra diagnosticului

Aprecierea/evaluarea periculozităţii Situaţia actuală: se realizează în comisiile existente (dis-

ciplină, stabilire regim…); este asociat cu diagnosticul psihiatric – dacă în fişa de cameră a deţinutului este înre-gistrat.

„psihic“ pentru supraveghere înseamnă şi „inapt muncă“, chiar dacă în dosarul medical psihiatrul a specificat că nu are contraindicaţii pentru activităţi, muncă

Baremul pentru încadrare apt/inapt muncă prevede 3 categorii de diagnostic pentru încadrare ca inapt muncă: schizofrenia, oligofrenia grad III şi demenţa.

Dreptul la protejarea imaginii persoanei Confidenţialitate – nu sunt cunoscute prevederile legale

specifice profesiilor, e nevoie de instruirea persona­lului

Medicul de cabinet – trebuie să fie responsabil pentru revizui-rea tratamentului, important rolul supraveghetorului.

78

Nevoi – şi posibilităţi de soluţionare a problemelor – semnalate de medicii psihiatri

Suplimentare a numărului de psihiatri care să deservească penitenciarele

Psihiatrul colaborator/extern să fie angajat la plata cu ora, tarif motivant, pentru 4­6 ore săptămînal ori la două săptămîni – după o analiză a nevoilor realizată în prealabil şi ajustată pe parcurs. de avut în vedere aspecte specifice sistemului peniten-

ciar: DPSM solicită atenţie/îngrijiri medicale mai intens şi frecvent (în medie mai multe consultaţii) decît persoanele cu PSM din comunităţi, din motive diverse – vor să iasă din camere, nevoie de socializare, mişcare, umplerea tim-pului, dezvoltă somatizări frecvent, solicită medicamente şi ca substitut pentru substanţa faţă de care e dependent (alcool, droguri) şi pentru că se practică negoţul/trocul cu medicamente

Creşterea accesului la examene psihiatrice a tuturor deţinutilor cu probleme de sănătate mintală (interval de timp);

Respectarea schemei terapeutice prescrise/ supravegherea administrării tratamentului;

Colaborarea în cadrul echipei multidisciplinare (psihiatru­psi-holog­supraveghetor­asistent social­educator) întîlniri planificate ale echipei multidisciplinare instruirea personalului de supraveghere

Consulturi multidisciplinare pentru depistarea de eventuale comorbidităţi sau pentru diagnostic diferenţial;

Posibilităţi mai mari de evaluare (investigare) paraclinică la detinuţii cu antecedente sau manifestări clinice psihice;

Colaborarea cu medicii psihiatri din afara ANP, în unităţile unde nu sunt angajaţi psihiatri;

Imbunătăţirea colaborării cu medicii de medicină generală pentru depistare, evaluări periodice, prevenţie

Angajare de personal medical – medici, asistenţi medicali etc.; Respectarea programărilor (consulturilor programate de spe-

cialistul psihiatru); Posibilitatea de a prescrie direct medicamentele de specia­

litate, inclusiv din cele de ultimă generaţie;

79

Depistarea precoce a detinuţilor cu probleme de sănătate min-tală instrumente/tehnici proceduri.

Drepturile psihiatrului – sporuri; Sprijin în vederea perfecţionării profesionale continue (con-

grese, conferinţe, publicaţii etc.); Instruirea personalului sanitar mediu privind DPSM. Realizarea de programe specifice pe particularităţi de compor-

tament; Acordarea dreptului de a munci la cei cu tulburări de persona-

litate sau dependenţe de substanţe (criterii, refacere bareme), individualizare; ocuparea timpului liber (ateliere, etc.);

Motivarea detinuţilor prin diverse beneficii în cadrul legal exis-tent pentru a participa la programe;

Protocol de colaborare cu Ministerul Sănătăţii Publice Asistentul medical să fie prezent la apelul de dimineaţă pentru

a vedea­înregistra problemele deţinuţilor legate de starea de sănătate

Implicarea medicului în luarea deciziilor referitoare la măsuri disciplinare

Nevoi formulate de psihologi Stabilirea unei baterii de teste – nivel naţional/tehnică unitară; Teste validate şi etalonate pe populaţia penitenciară;Spaţii pentru activităţi (cabinete, ateliere, cluburi); Psihiatru angajat pentru fiecare unitate/stabilirea colaborării cu

psihiatri din exterior;Resurse materiale; Specializări – individuale / echipe – munca cu deţinuţi cu dife-

rite tulburări; Echipe multidisciplinare la nivel de unităţi; Sprijinul ONG­ urilor pe problematica deţinuţilor cu tulburări

psihice;Credite pentru participare la formări – necesare în raport cu

colegiul psihologilor;Schimburi de experienţă;Revistă de psihologie – pentru specialiştii din cadrul ANP;

80

Întîlniri periodice – psihologi / echipe pluridisciplinare (şcoala de vară a psihologilor ANP);

Angajare personal din toate domeniile;

Soluţii propuse de grupul psihologilor Recomandări pentru psihologul din unităţile fără psihiatru, din

partea psihiatrului din spitalul penitenciar sau a psihiatrului colaborator/extern;

Negociere cu furnizorii de teste – oferte de teste etalonate pe populaţia penitenciară (romînească);

Scriere de proiecte de finanţare pentru etalonarea testelor; Obţinerea dreptului de practică în afara sistemului – creşte

motivaţia privind formarea în terapii psihologice (consiliere, formări acreditate FRP);

Posibilitatea participarii la formarea psihoterapeutică în timpul serviciului / stabilirea unui număr de ore în vederea formării

Identificare de spaţii care pot fi transformate în ateliere, cabinete; Obţinere de sponsorizări / donaţii; Plata psihiatrilor colaboratori din alte fonduri (ONG); Atragerea de voluntari (studenţi, masteranzi, doctoranzi în psi-

hiatrie); Căutarea unor psihiatri iîn comunitate care au deschidere

pentru problematica detinuţilor cu probleme psihice; Organizarea de seminarii / formări pentru personalul din servi-

ciul de pază (în număr cît mai mare) şi membri echipei multi-disciplinare;

Atragerea de ONG – uri care să se implice în activităţi de ocu-pare a timpului liber al deţinuţilor;

Protocol de colaborare ANP – APR – MEC în vederea stabilirii unei strategii de lucru şi acordării de credite în cadrul muncii prestate inclusiv participare la seminarii;

Evaluare în cadrul ANP – Direcţia de Intervenţie Psihosocială, a posibilităţii de a organiza schimburi de experienţă între uni-tăţi – realizarea lor ulterior;

Revista psihologică – format CD – colectiv de redacţie; Forum on – line = psihologii ANP; Acces la internet; Preluarea detinuţilor la punerea în libertate de către serviciile

sociale.

81

ANEXA 5

REzULTATELE CHESTIONARULUI AMARA

La întrebarea (1) am înregistrat următoarele răspunsuri:

Comportamente agresive Autorăniri – 12 răspunsuri Recalcitranţi – 8 răspunsuri Escaladează clădiri – 2 răspunsuri Nu se poate negocia, comunica în timpul crizei – 7 răspunsuri Revendicativi – 5 răspunsuri Violenţă extremă – 5 răspunsuri Agresivi – 9 răspunsuri Irascibili – 1 răspuns Cer rezolvare pe loc – 2 răspunsuri Distrugere de bunuri – 5 răspunsuri Tendinţă de suicid – 3 răspunsuri Ingerare substanţe – 1 răspuns

Non­comunicare, izolare Refractari la orice intervenţie – 2 răspunsuri Retraşi în colectiv – 7 răspunsuri Instinct de autoconservare diminuat sau lipsă – 1 răspuns Uneori par complet normali – 1 răspuns Apatic – 1 răspuns Refuz de hrană neoficial – 1 răspuns Nerespectarea regulilor de igienă – 1 răspuns

Comportamente oscilante Comportament oscilant – 8 răspunsuri

82

Imprevizibili – 2 răspunsuri Incoerenţi – 2 răspunsuri

Comportamente de adaptare Folosiţi de alţi deţinuţi pentru a obţine facilităţi – 3 răspunsuri Uşor influenţabili – 7 răspunsuri Folosiţi de alţi deţinuţi la munci peste rînd sau divertisment – 1

răspuns

Atitudine Lipsă de încredere în instituţie – 3 răspunsuri

Răspunsuri care nu a fost incluse în enumerarea de mai sus: Majoritatea acţiunilor acestora sunt nejustificate şi nu sunt

raţionale, fără o bază concretă, acţionează instinctual şi dau dovadă că nu discernămînt.

Sparg geamul sau orice alt obiect din cameră, dar nu şi obiec-tele personale.

În momentul în care au o problemă, după ce li se explică dau dovadă că au înţeles că nu poate fi rezolvată, dar odată întorşi la cameră fac evenimente.

În momentul în care asupra unui deţinut bolnav psihic se găsesc un anumit număr de medicamente rezultă că acesta nu le­a ingerat o perioadă de timp şi este dus la medic care îl întreabă dacă se simte bine fără să le ia, acesta spune că nu se simte bine fără ele şi deci să nu i se suspende tratamentul.

La întrebarea (2) am înregistrat următoarele răspunsuri: Agresiv Agresivi – 10 răspunsuri Suicid – 2 răspunsuri Manifestări zgomotoase – răspuns Cei care distrug obiecte din cameră 1 – răspuns Cei care se droghează cu pastile – 1 răspuns Cei care preferă să se urce pe clădiri 1 – răspuns Cei care se autorănesc – 1 răspunsÎşi arată capacităţile individuale în permanenţă şi sunt folosiţi

în funcţie de nevoia de moment a celorlalţi deţinuţi

83

Oscilant Oscilant – 3 răspunsuri Imprevizibil – 2 răspunsuri

Liniştit, pare normal Distonici 1 – răspuns Introvertiţi – 1 răspuns Stări îndelungate de apatie – 4 răspunsuri Liniştit, pare normal 1 – răspuns

Non­comunicare Nu cooperează, sunt indiferenţi – 2 răspunsuri

Comportamente asociate cu boala Comportament corespunzător diagnosticului – 2 răspun-

suri Comportament ca urmare a medicaţiei – 3 răspunsuri Atacuri de panică – 1 răspuns Depresivi – 2 răspunsuri

Altele Comportament simulat – 4 răspunsuri Comportament defensiv – 2 răspunsuri

Răspunsuri care nu a fost incluse în enumerarea de mai sus: Cei care au legătură cu familia se poată mai bine În timpul crizei provoacă tulburări ale activităţilor la care

participă După rezolvarea problemelor pe care le ridică, aceştia se

liniştesc Comportament mai blînd dacă au ei probleme perso-

nale de rezolva. Comportament mai agresiv dacă ies la raport cu probleme care de fapt sunt ale altor deţinuţi din cameră iar el este trimis „în faţă“.

La întrebarea (3) am înregistrat următoarele răspunsuri:

Nevoia de supraveghere Supraveghere

Mai atent – 3 răspunsuri Mai aproape – 1 răspuns Strictă – 2 răspunsuri

Supraveghere de personal specializat – 5 răspunsuri

84

Nevoia de tratament Tratament medicamentos

Să fie asigurat – 4 răspunsuri Să fie dat de specialist – 5 răspunsuri

Consiliere psihologică – 9 răspunsuri Internare

Internare – 1 răspuns Internare pe o perioadă mai lungă – 1 răspuns

Nevoia de monitorizare Cunoaştere în permanenţă a stării lor – 5 răspunsuri Consult

Periodic – 3 răspunsuri Mai des – 2 răspunsuri Cu prioritate – 1 răspuns

Mereu în atenţia Medicului – 2 răspunsuri Psihologului – 1 răspuns

Nevoia de activităţi Programe socio­educative – 7 răspunsuri Programe ocupaţionale – 3 răspunsuri Specifice – 2 răspunsuri

Nevoia unui mediu securizant Comunicare – 5 răspunsuri Rezolvarea problemelor

Care îi frămîntă – 1 răspuns Cu prioritate – 1 răspuns

Protecţie – 3 răspunsuri Infrastructură separată – 2 răspunsuri Să stea în colective adecvate – 2 răspunsuri

Răspunsuri care nu a fost incluse în enumerarea de mai sus: Au nevoie de linişte, pentru cei liniştiţi

La întrebarea (4) am înregistrat următoarele răspunsuri:

85

Recomandări privind comunicarea General

Dialog, comunicare – 7 răspunsuri Conţinut

Limbaj adecvat – 1 răspuns Încurajaţi în ceea ce fac bine – 1 răspuns Explicarea legii – 5 răspunsuri

Ascultare activă – 2 răspunsuri

Comportament non­verbal General

Să nu provoace stări de nesiguranţă, teamă, nelinişte – 2 răspunsuri

Atenţie sporită – 3 răspunsuri Voce

Ton în funcţie de persoană – 1 răspuns Blînd – 1 răspuns Dur (singura modalitate prin care te faci înţeles şi ascul-

tat) – 1 răspuns

Atitudine Conciliantă – 1 răspuns Deschisă – 1 răspuns Înţelegere faţă de probleme – 2 răspunsuri Tolerantă – 1 răspuns Blîndeţe – 1 răspuns

Autocontrol Răbdare – 4 răspunsuri Calm – 3 răspunsuri

Acţiuni Rezolvarea rapidă a cererilor – 3 răspunsuri A nu­i pedepsi imediat – 1 răspuns

Răspunsuri care nu a fost incluse în enumerarea de mai sus: În situaţia apariţiei unei crize, încercarea de a fi scos din acea

stare, distrăgîndu­i­se atenţia cu alte probleme

86

Descongestionare în prima fază a situaţiei prin încercarea de a­i da dreptate

Să i se dea impresia că problema lui este o preocupare pentru personal, că are o importanţă deosebită şi că personalul încearcă să o rezolve cît mai repede

Dacă rezolvarea problemei se prelungeşte, să i se comunice, înainte de a solicita el, motivele pentru că astfel i se cîştigă încrederea.

…să îl faci….dacă se poate să ajungă el la concluzia la care doreşti

87

PROTECŢIA DREPTURILOR DEŢINUŢILOR CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ

II.Standardele minime

privind serviciile medicale de specialitate şi asistenţa asigurate în penitenciare

deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală

Schiţa

Grup de lucru: Crearea standardelor de lucru cu deţinuţiicu probleme de sănătate mintală

88

89

ARGUMENT

Grupul de experţi al proiectului recunoaşte realitatea că deţinuţii cu probleme de sănătate mintală, denumiţi în continuare DPSM, reprezintă un grup vulnerabil în accepţiunea dată de manualul Penal Reform International „Drepturile omului şi deţinuţii vulnerabili“, unde această categorie este definită astfel: „Deţinuţii vulnerabili sunt aceia care, din cauza vîrstei, a sexului, a etniei, a stării de sănătate, a sta-tutului legal sau politic, se confruntă cu un risc crescut în ceea ce priveşte starea lor de siguranţă, securitate şi bunăstare ca urmare a încarcerării.“

DPSM reprezintă un grup vulnerabil din punctul de vedere al sigu-ranţei detenţiei – atît pentru ei înşişi cît şi pentru personal şi pentru ceilalţi deţinuţi.

factorii care influenţează sănătatea mintală a deţinuţilor grupaţi în non-specifici şi specifici mediului penitenciar

Culturali, nonspecifici mediului penitenciar: Expunere la stigmatizare, discriminare şi marginalizare, dato-

rită stereotipiilor de gîndire legate de boala psihică şi persoana cu tulburare mintală, atitudini şi comportamente care se regă-sesc şi în mediul penitenciar.

Insuficienţa resurselor pentru acordarea îngrijirii specifice în comunităţi – exemplu: judeţe care nu au nici măcar un medic psihiatru!!

Specifici mediului penitenciar: Supraaglomerarea în camerele de detenţie – camerele sunt

în medie de 20­25 paturi ceea ce are drept consecinţă lipsa intimităţii;

90

Lipsa unei activităţi structurate, adecvate şi compatibile cu sta-rea DPSM – deţinuţii petrec prea puţin timp înafara camerei – majoritatea au drept la plimbarea de o oră în curţi prea mici iar activităţile educative ori recreative sunt puţine

Insecuritate legată de viitor – perspectiva dificultăţilor traiului după liberare (absenţa resurselor financiare şi materiale pentru asigurarea traiului – locuinţă, loc de muncă, etc.)

Izolare de reţeaua socială – familie Traiul în grupuri de populaţie penitenciară nediferenţiate Perpetuarea subculturii infracţionale – diverse modalităţi: trafic

de medicamente, pachete în schimbul unor servicii, şantaj, manipulare, violenţă...

Gestionarea problemelor DPSM este problematică din motive ce ţin de: insuficienţa personalului în general – personalul de pază –

siguranţă care asigură deplasarea DPSM în vederea acor-dării îngrijirilor necesare,

insuficienţa pregătirii personalului pentru a face faţă pro-blemelor DPSM, pregătire privind:

­ caracteristicile tulburărilor psihice şi efectele pe care le pot avea asupra funcţionării persoanei/ deţinutului;

­ disponibilitatea serviciilor de sănătate mintală în comunitate şi cum pot fi accesate;

­ aspecte ce ţin de confidenţialitate şi gestionarea ei;­ scopurile şi rezultatele dorite ale tratamentului­

planului terapeutic resurse de specialitate insuficiente pentru a răspunde

nevoilor multiple, complexe, ale DPSM lipsa datelor despre incidenţa tulburărilor mintale în rîn-

dul deţinuţilor – absenţa screening­ului sau unor studii de prevalenţă a tulburărilor mintale în rîndul deţinuţilor, datele existente în sistem sunt neconcludente (peniten-ciare precum Craiova raportează 24% DPSM din totalul deţinuţilor, iar altele precum Slobozia, Aiud, raportează 4­5%

lipsa unui sistem de evaluare a nevoilor DPSM în vede-rea dimensionării adecvate a resurselor

��

Pentru a ne adresa problemei şi pentru a preveni victimizarea DPSM, în aceste sandarde trebuie să luăm în considerare factorii de prognostic pozitiv pentru ameliorare­tratament, şi anume:

furnizarea unor servicii de calitate de îngrijire medicală şi psiho­socială cît mai rapid după apariţia simptomelor bolii psihice; cu cît mai repede se prescrie şi administrează tratamentul cu atît cresc şansele recuperării

nivelul ridicat de informare şi educaţie a DPSM cu privire la afecţiune, la îngrijirea necesară, şi la prevenirea recăderilor;

complianţa la tratamentul prescris de medicul specialist şi urmărirea răspunsului iniţial la medicaţie sunt factori de pre-dicţie pozitivă

relaţia cu specialiştii implicaţi în planul terapeutic – psihiatru, generalist, asistent medical, psiholog, alţii – sunt de asemenea factori cheie pentru recuperare

mediul de viaţă, în special relaţii pozitive cu familia şi persoane din anturajul imediat, sprijinul emoţional şi educaţional furnizat de cei din jur

abstinenţa de la consum de alcool, droguri ori medicamente, altele decît cele prescrise de medic este vitală, astfel încît este important ca planul terapeutic să includă programe specifice pentru a ajuta DPSM să rămînă abstinent

Recomandările din Standard Minimum Rules

Referitor la standardele privind serviciile medicale şi sistenţa asi-gurate DPSM, Standard Minimum Rules recomandă:

SMR recunoaşte necesitate să asigure cazare, supervizare şi îngrijire medicală DPSM în conformitate cu severitatea afecţiunii lor: psihoticii sau bolnavii acuţi să fie plasaţi în instituţii de sănătate min-tală, cei care suferă de alte tulburări sau disfuncţii mintale să fie ţinuţi sub observaţie şi trataţi în instituţii specializate sub supraveghere medicală;în penitenciar asemenea deţinuţi se vor afla sub suprave-gherea specială a medicului de penitenciar. Personalul penitenciarului cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii mintale trebuie să asigure tra-tamentul psihiatric pentru toţi deţinuţii care au o asemenea nevoie.

SMR, paragraful 82. Comitetul pentru Prevenirea Torturii, un organism care monitorizează penitenciarele din ţările semnatare ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, recunoaşte de asemenea

92

că deţinuţii a căror afecţiune impune nevoia spitalizării să fie transfe-raţi din penitenciar în spitale psihiatrice. Conform CPT un deţinut cu probleme de sănătate mintală trebuie internat într­o unitate medicală echipată adecvat şi cu personal pregătit corespunzător indiferent dacă este un spital civil sau un spital penitenciar. (CPT Standard, paragraful 43)

SMR afirmă că penitenciarele trebuie să aibă un număr suficient de cadre medicale şi de supraveghere calificate corespunzător pentru a­şi îndeplini obligaţiile privind respectarea drepturilor omului. Serviciile medicale includ un „serviciu psihiatric pentru diagnostic şi, în anumite cazuri, pentru tratamentul stărilor de tulburare mintală.“ În măsura posibilului personalul de penitenciar trebuie să includă de ase-menea şi alţi specialişti în afară de medici psihiatri, inclusiv psihologi şi asistenţi sociali. Standardele privind îngrijirea sănătăţii mintale nu trebuie să scadă pentru că cei care au nevoie de tratamentul medical sunt deţinuţi. „Personalul medical, în particular medicii, responsabil pentru îngrijirea medicală a deţinuţilor are datoria să asigure protecţia sănătăţii lor fizice şi mintale şi tratamentul bolii la aceleaşi standarde şi de aceeaşi calitate ca şi pentru persoanele aflate în libertate. Deciziile medicale clinice trebuie să fie dictate de criterii medicale. Principiile internaţionale de etică medicală impun personalului medical de peni-tenciar să asigure „cea mai bună îngrijire medicală posibilă celor care sunt încarceraţi“, deciziile medicale privind îngrijirea şi tratamentul să fie bazate pe nevoile de sănătate ale deţinuţilor, nevoi care ar trebui să aibă prioritate în faţa oricăror alte chestiuni non­medicale.

Tratamentul psihiatric adecvat în penitenciar ca şi în comunitate trebuie să fie bazat pe un plan individualizat. Planul trebuie să conţină mai mult decît doar medicaţia.

Planul terapeutic individualizat trebuie să includă o gamă largă de activităţi terapeutice şi de reabilitare, precum accesul la terapie ocupaţională, terapie de grup, psihoterapie individuală, artă, dramă, muzică, sport. Pacienţii trebuie să aibă acces regulat la încăperi pentru petrecerea timpului liber echipate adecvat şi să aibă posibili-tatea să facă exerciţii fizice zilnic. Este de asemenea de dorit să li se ofere educaţie şi o formă corespunzătoare de muncă.

Cerinţele minime pentru serviciile de sănătate mintală şi asistenţă în penitenciare trebuie să fie:

��

testare şi evaluare pentru identificarea nevoilor specifice de sănătate mintală

planul terapeutic individual pentru problemele identificate suficient personal calificat un sistem de înregistrare a datelor un program de prevenire a suicidului utilizarea adecvată a medicaţiei care afectează comportamentul

Rezultatele evaluării grupului DPSM

Pentru a determina măsura în care DPSM sunt victimele margi-nalizării şi care este nivelul actual de funcţionare a serviciilor medi-cale şi de asistenţă disponibile pentru DPSM s­a efectuat în cadrul proiectului o evaluare.

În urma evaluării s­au obţinut următoarele:Harta serviciilor medicale şi a programelor disponibile pentru DPSMa. depistare

1. deţinutul vine cu un diagnostic pus anterior încarcerării; este luat în evidenţă

2. în timpul detenţiei se face prima consultaţiea. la solicitarea deţinutuluib. ca urmare a semnalării unui comportament neo-

bişnuit de către personalul de supraveghere sau medical sau de către colegii de cameră

b. diagnosticare1. de către medicul specialist din penitenciar2. de către medicul specialist de la spitalul penitenciar3. de către medicul specialist din comunitateBiletul de trimitere la consultaţie este făcut de medicul gene-

ralistc. consultaţii de urgenţă

1. posibile în timpul orelor de consultaţie ale medicului spe-cialist sau generalist

2. în afara orelor de consultaţie DPSM este imobilizat regu-lamentar şi izolat pînă în momentul în care poate ajunge la medic; perioada maximă de izolare 24 h

d. tratament medicamentos1. administrarea medicamentelor se face sub supraveghere

de către asistentul/a medical/ă şi agent pentru fiecare priză

��

2. reţetele sunt scrise de către medicul generaliste. psihoterapie: 1. consiliere psihologică individualăf. consultaţii periodice

1. conform recomandărilor medicului specialist2. la nevoie3. la cererea deţinutului care are programare4. nu există un sistem de selectare a deţinuţilor care solicită

consultaţie la cabinet5. pentru situaţiile de urgenţă în afara orelor de consul-

taţii DPSM este dus la asistentul/a medical/ă în primă instanţă

g. DPSM de regulă nu sunt scoşi la muncăh. DPSM nu beneficiază de programe speciale sau acces prefe-

renţial la programele culturale, sportive sau de educaţiei. protecţie

1. DPSM nu sunt repartizaţi în camere separate2. diagnosticul este confidenţial; pe fişa de cameră care

se află la personalul de supraveghere de pe secţie este scrisă, unde este cazul, menţiunea „psihic“

j. acces1. deplasarea deţinuţilor în interiorul penitenciarului şi acce-

sul la camerele de deţinere se face numai cu ajutorul agenţilor de supraveghere

Concluziile evaluării privind modul în care se derulează serviciile medicale de specialitate şi asistenţa disponibile pentru DPSM1. Este posibil ca procentajul mic de deţinuţi cu probleme de

sănătate mintală să fie datorat faptului că nu există o formă de examinare sau testare pentru măsurarea riscului prezenţei unor probleme de sănătate mintală la intrarea în penitenciar.

2. Comorbiditatea alcoolism este probabil să fie sub evaluată dacă comparăm procentul rezultat din datele ANP – 10,3% cu datele naţionale: 18% din populaţie consumă zilnic alcool

3. Din toate rezultatele se deduce faptul că personalul de specia­litate cu pregătire superioară este insuficient.

4. Asistenţii medicali sunt insuficienţi. Deşi nu s­a putut stabili un procent în evaluare, este probabil că aceştia nu pot asigura în prezent toate serviciile aşteptate. Solicitările pentru cabinetul

��

medical sunt numeroase şi depăşesc capacitatea de absorbţie a cabinetului. O soluţie ar putea fi triajul realizat de asistenţii medicali, dar acesta pare dificil de asigurat. Tot asistentul medical ar trebui să administreze medicamentele direct şi sub supraveghere, lucru pentru care nu are timpul fizic necesar în condiţiile actuale de personal. De asemenea trebuie să răs-pundă la urgenţe, lucru evident imposibil cel puţin în peniten­ciarele care nu au asistent medical permanent.

5. Nu rezultă că resursele de specialitate sunt bine utilizate. Secţiile de psihiatrie din spitalele penitenciar sunt destinate să răspundă nevoilor de îngrijire ale DPSM. Procentul de 1,1% deţinuţi spitalizaţi este foarte mic. Nu s­a putut stabili gradul de ocupare al paturilor din secţiile de psihiatrei ale spitalelor penitenciar.

6. Din păcate pe baza datelor culese nu se poate stabili în ce procent se prestează serviciile enumerate şi la ce nivel de cali-tate. Dar pe baza rezultatelor actuale se poate concepe un studiu, realizabil de ANP, care să determine cu precizie şi în detaliu problemele serviciilor şi măsurile care trebuie luate.

7. Colaborarea cu serviciile din comunitate este foarte redusă. Internarea este foarte rar acceptată. Niciun medic psihiatru din comunitate nu se deplasează în penitenciar pentru consultaţii. Explicaţia a fost nivelul foarte mic al onorariilor.

8. Serviciile medicale de specialitate sunt suplinite de serviciile medicale generale. Astfel pentru îngrijirea DPSM devine semnificativ modul de funcţionare al acestor servicii. Serviciile medicale generale nu au făcut însă obiectul evaluării de faţă.

9. Tratamentul medicamentos este singura formă de tratament realizabilă în penitenciar dar cu medicamente din generaţii mai vechi.

10. Este probabil ca resursele pentru asigurarea tratamentului medicamentos gratuit să fie mult prea mici.

11. Este probabil ca nivelul redus de tratamente medicamentoase administrate faţă de cele recomandate să se datoreze moni-torizării slabe a şi a reevaluărilor la intervale neregulate sau deloc a DPSM.

12. Nu există un standard de lucru cu grupul de deţinuţi cu pro-bleme de sănătate mintală.

96

13. Accesul la serviciile medicale nu se poate face fără personalul de pază şi supraveghere. În situaţiile în care 1 agent suprave-ghetor lucrează singur pe o secţie cu 300 de deţinuţi şi pentru a ajunge la medic deţinutul trebuie scos din cameră şi însoţit, devine clar cît scad şansele deţinuţilor să ajungă la medic în cel mai scurt timp. Accesibilitatea serviciilor aşa cum rezultă din datele culese la momentul decembrie 2006 este redusă.

14. Este probabil ca accesul la spitalizare să fie limitat tot de difi-cultatea organizării escortării, în plus şi de resursele limitate de mijloace de transport.

15. Există o metodologie de rezolvare a urgenţelor medicale şi a situaţiilor de criză, în care prioritatea o au acţiunile pazei şi supravegherii.

16. Nu se pot asigura decît într­un procent care nu a putut fi deter-minat în evaluare, dar care pare a fi redus:

a. Consultaţie în ziua în care s­a făcut solicitareab. Triajul corect al urgenţelorc. Consultaţia la un medic psihiatru într­un timp rezonabil

de scurtd. Consultaţia periodică la un medic specialist

17. Nu sunt disponibile programe specifice şi psihoterapie.18. Prevenirea crizelor este exclusiv responsabilitatea persona­

lului de pază şi supraveghere. Aceştia au cunoştinţe cu privire la tehnicile de relaţionare optimă cu DPSM dar au nevoie de cunoştinţe specifice cu privire la bolile de care suferă DPSM şi la manifestările specifice acestora (foarte des apare aprecie-rea comportamentului DPSM ca fiind oscilant, imprevizibil).

19. DPSM nu sunt informaţi cu privire la boala lor.20. Diagnosticul este confidenţial pentru ceilalţi deţinuţi, cu excepţia

situaţiilor cînd un deţinut este „opisar“21. Nu este definit modul în care DPSM sunt victimizaţi. Mediul de

viaţă nu este descris de către respondenţi, ca şi cum nu ar fi cunoscut. DPSM sunt văzuţi în mod egal ca victime şi ca agre-sori. Creează probleme, sunt o sursă de disconfort şi dezor-dine. O formă specială de percepţie este aceea în care DPSM sunt manipulaţi şi sunt victime în raport cu ceilalţi deţinuţi şi „agresori“ în raport cu personalul, întrucît sunt puşi să solicite avantaje pentru grup şi, dacă nu le obţin, puşi să ameninţe şi

97

să şantajeze. Acest mod de a­i privi este în sine o formă de discriminare.

22. Fenomenele simulării bolii şi a traficului de medicamente sunt reale dar este probabil să fie supra­evaluate.

23. Singura formă de a le asigura protecţia menţionată de perso-nalul participant la evaluare a fost separarea lor în secţii de infirmerie speciale sau în unităţi speciale.

Acest document este complementar cu legile:Codul Penal al RomânieiCodul de Procedură PenalăLegea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor

dispuse de organele judiciare în cursul procesului penalHotărârea Guvernului nr. 1897 din 21.12.2006 pentru aprobarea

Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul pro-cesului penal

Legea 487/2002, legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoa­nelor cu tulburări psihice – extrase

De asemenea este complementar cu toate celelalte standarde minime obligatorii şi ghiduri metodologice pentru lucrul cu persoanele în detenţie care au afecţiuni psihice, respectiv.

Standardele prezente vor fi revizuite o dată la trei ani sau în cel mai scurt timp după apariţia de noi prevederi legislative şi/sau meto-dologice cu impact asupra conţinutului acestui document.

98

STANDARDUL 1 – funcţiile serviciilor medicale de specialitate şi de asistenţă pentru DPSM în penitenciar

ScopSERVICIILE MEDICALE DE SPECIALITATE ŞI ASISTENŢĂ tre-

buie să asigure pentru DPSM condiţiile pentru ca: Starea lor în detenţie să nu fie mai rea decît cea a populaţiei

generale ca urmare a faptului că au această suferinţă Boala să se amelioreze sau, în cel mai rău caz, să nu se agra-

veze Să se poată pregăti pentru liberare cu şanse egale cu cele ale

deţinuţilor din populaţia generalăPentru aceasta este necesar ca serviciile să asigure:

Depistarea timpurie Tratament şi programe Monitorizare şi re­evaluare periodică Comunicare adecvată Securitate

valoriValorile pe care se bazează serviciile medicale de specialitate şi

asistenţa sunt:Drepturile omului

Egalitatea în drepturi

Securitatea persoanei private de libertate

Bunăstarea persoanei private de libertate

Calitatea actului profesional

Etica profesională

PrincipiiPrincipiile pe care le respectă serviciile medicale de specialitate

şi asistenţa sunt: Singura formă de pedeapsă pentru fapta sancţionată de lege

este pierderea libertăţii

��

Respectarea drepturilor omului în instituţiile penitenciare în spiritul egalităţii indivizilor şi în spiritul accesului egal la resurse este obligatorie

Instituţiile penitenciare trebuie să asigure securitatea persoa-nelor private de libertate şi să asigure bunăstarea individului în condiţiile restrîngerii libertăţii acestora

DPSM reprezintă un grup de deţinuţi vulnerabili DPSM trebuie să primească asistenţă medicală psihiatrică cel

puţin la nivelul la care au acces persoanele cu probleme de sănătate mintală din comunitate

În fiecare instituţie trebuie să fie accesibile servicii medicale generale şi de specialitate – cel puţin un medic generalist/asis-tent medical cu cunoştinţe de psihiatrie, pentru a identifica, diagnostica şi asigura tratamentul adecvat DPSM

Instituţia penitenciară trebuie să asigure şi tratamente comple-mentare nu doar tratamentul medicamentos

Planul terapeutic pentru DPSM va fi elaborat şi implementat în echipă multidisciplinară – cel puţin un medic, un psiholog şi un ofiţer din personalul de siguranţă

Pentru a măsura gradul în care sunt realizate prevederile stan-dardului indicatorii sunt:

Tot personalul cunoaşte scopul, valorile şi principiile serviciilor Tot personalul are abilitatea de a lua decizii în activitatea zil-

nică pe baza acestor valori şi principii

100

STANDARDUL 2 – Servicii medicale de specialitate şi asistenţă

Standardul 2 este îndeplinit atunci cînd sitemul penitenciar din România asigură în toate unităţile de deţinere servicii medicale de specialitate şi asistenţă pentru DPSM constînd în:

Depistare timpurie Diagnostic Tratament mediamentos Monitorizare Servicii complementare în sensul din Legea sănătăţii mintale

487/2002, art.5, f)

2.1. Depistare timpurie

Depistarea timpurie se face prin screening al deţinuţilor după depu­nerea în penitenciar în perioada de carantină. Screeningul constă în aplicarea a 3 instrumente cu rol de filtru:

i. General Health Questionaireii. Symptom Check List – SCL – 90iii. Brief Psychiatric Rating Scale

Aplicarea lor se face de personal instruit, psiholog, asistent medical, supraveghetor în perioada de carantină.

Deţinuţii care au scoruri pozitive primesc recomandarea de la medicul generalist împreună cu psihologul pentru un examen psi­hiatric.

Copii ale rezultatelor se ataşează la dosarul medical al persoanei.

2.2. Diagnostic

Consultaţia al cărei scop este diagnosticarea se face de către medicul specialist în una dintre următoarele situaţii:

deţinutul a fost referit după screening la semnalarea de către membri ai personalului a unei suspi-

ciuni de debut al unei afecţiuni psihice la cererea deţinutului

101

Psihologul în scopul asigurării diagnosticului transmite medicului rezultatele sceeningului preia de la membri ai personalului suspiciunile privind debutul

unei afecţiuni psihice l

Medicul de unitate în scopul asigurării diagnosticului are urmă-toarele responsabilităţi:

preia rezultatele evaluării iniţiale preia de la personalul de supraveghere sau alţi membri ai per-

sonalului suspiciunile de debut ale unei afecţiuni psihice decide gradul de urgenţă al intervenţiei iniţiază procedura de urgenţă sau face evaluarea pe baza ace-

loraşi teste de evaluare iniţială face trimiterea cazului către specialistul psihiatru înregistrează cazurile în registrul pentru DPSM

Medicul specialist are următoarele responsabilităţi: să stabilească diagnosticul să propună planul terapeutic pentru echipa multidisciplinară să facă programarea pentru consultaţia periodică să ţină evidenţa DPSM contractul cu medicul specialist extern va prevedea obligaţia

acestuia de a consulta în cel mai scurt timp posibil urgenţele semnalate în scopul stabilirii diagnosticului

2.3. Tratament

Tratamentul se realizează pe baza Planului de Intervenţie Indivi­dualizat/PII (Planul Terapeutic Individualizat)

În urma analizei semnalării sau evaluării cazului, medicul psihia-tru, împreună cu psihologul şi alţi specialişti membri ai echipei multi-disciplinare, decid asupra Planului de Intervenţie Individualizat/PII pentru DPSM, concretizat în următorii paşi:

prescrierea medicaţiei supravegherea administrării stabilirea datei pentru control/revizuire plan terapeutic iniţierea sau continuarea consilierii psihologice cu stabilirea

obiectivelor specifice în funcţie de planul terapeutic recomandat

102

adaptarea planului de intervenţie individualizat la nevoile DPSM utilizînd următoarele instrumente: documentaţia medicală care conţine şi rezultatele evaluării

din perioada de carantină fişa de evaluare iniţială a nevoilor DPSM fişa de evaluare periodică a nevoilor DPSM dosarul de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică

2.3.1. Planuldeintervenţieindividualizat

Planul de Intervenţie Individualizat (PII) este specific DPSM şi este diferit de Planul de Intervenţie Psihosocială (PIP) pe care îl va avea orice deţinut.

Planul de Intervenţie Individualizat trebuie să conţină:

2.3.1.1. Evaluarea

Personalul de specialitate implicat în evaluare, indiferent de insti-tuţia din care provine, utilizează un set de instrumente de lucru, con-stituit în baza standardelor minime şi metodologiei existente în dome-niul protecţiei DPSM menţionate mai sus, respectiv

documentaţia medicală care conţine şi rezultatele evaluării din perioada de carantină

fişa de evaluare iniţială a nevoilor DPSM fişa de evaluare periodică a nevoilor DPSM dosarul de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeuticăSetul de instrumente poate fi îmbunătăţit şi dezvoltat pe baza

experienţei şi metodologiei existente în literatura de specialitate.Astfel, în vederea elaborării unui plan de intervenţie individualizat

(PII) managerul de caz desemnat va aplica în primul rînd instrumentul de evaluare a nevoilor DPSM în termen de 10 zile lucrătoare de la preluarea cazului.

Rezultatul evaluării va sintetiza: nevoile – constatate şi/sau exprimate de DPSM recomandările specialiştilor – medicului psihiatru, psihologului,

asistentului social resursele disponibileRezultatele evaluărilor vor fi colectate de către managerul de caz

în raportul de evaluare, care va fi prezentat în cadrul unei şedinţe

103

a echipei multidisciplinare în vederea planificării intervenţiei pentru fiecare caz în parte.

Rezultatele evaluărilor se comunică DPSM.

2.3.1.2. Formularea obiectivelor intervenţiei şi stabilirea planului de intervenţie individualizat:

a) se realizează în echipa multidisciplinară, în funcţie de nevoi, resurse, rezultate asteptate/metode de evaluare;

b) managerul de caz ori specialistul desemnat de echipa multi-disciplinară discută cu deţinutul PII propus;

c) PII va include:­ intervenţii sociale – care vizează identificarea şi menţi-

nerea reţelei de suport social şi programe care se adre-sează camerei,

­ strategii de gestionare a situaţiilor de criză,­ pregătire pentru liberare, cu scopul de a asigura conti­

nuarea tratamentului de care are nevoie DPSM.

2.3.1.3. Implementarea planului terapeutic individualizat:

Vor avea loc întîlniri periodice ale echipei multidisciplinare în care vor fi detaliate:

activităţile: resurse alocate, programare, durata, cine desfăşoară; tehnici/metode rolul managerului de caz termenele de realizare şi data următoarei întîlniri de monitori-

zare

2.3.1.4. Rolurile şi responsabilităţile

În cadrul echipei interdisciplinare se vor stabili responsabilităţile privind implementarea măsurilor prevăzute de PIP şi termenele la care vor avea loc întîlnirile de monitorizare.

2.3.1.5. Monitorizarea

Managerul de caz monitorizează intervenţia pe tot parcursul ei. DPSM vor participa la revizuirea planului lor terapeutic cel puţin o dată pe an. De asemenea, la revizuirea anuală a planului terapeutic individualizat va participa directorul unităţii/directorul adjunct/de pro-grame educative.

104

Satisfacţia beneficiarilor va fi urmărită cu ajutorul instrumentului evaluare 2 care va fi aplicat o dată la 12 luni – iar rezultatele vor fi utilizate pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor/programelor.

2.3.2. Medicaţie

se administrează după prescripţia specialistului cu respecta-rea indicaţiei de perioadă şi a indicaţiei privind timpul după care va fi revizuit tratamentul (conform normelor max. 6 luni)

tratamentul medicamentos se administrează sub suprave­gherea asistentului medical

2.3.3. Consilierepsihologică

planul de consiliere este discutat cu detinuţii şi se încheie un contract de consiliere

consilierea se desfăşoară în cadru adecvat (spaţiu, siguranţă) consilierea psihologică este desfăşurată de personal acreditat

2.3.4. Programeeducative

prezenţa unei tulburări psihice nu constituie criteriu de exclu-dere de la anumite activităţi educative;

programele educative nu sunt obligatorii, sunt doar recoman-date

PII va cuprinde recomandări pentru programele educative la care ar trebui să participe DPSM (durata, frecvenţa);

în PII va fi inlcusă şi evidenţa activităţilor recreative la care participă DPSM, cu rubricile: activitatea, frecvenţa participării, personalul responsabil de derularea activităţii, incidente

programele educative se realizează de către personalul specia­lizat sau sub coordonarea acestuia.

2.3.5. Terapieocupaţională

selecţia activităţilor se face pe baza opţiunilor individuale programele de terapie ocupaţională nu sunt obligatorii, sunt

doar recomandate baza materială (spatiu, materiale) va fi asigurată de unitate

105

activităţile recomandate, durata şi frecvenţa lor vor fi trecute în PIP

în PII va fi inlcusă şi evidenţa activităţilor recreative la care particpă DPSM, cu rubricile: activitatea, frecvenţa participării, personalul responsabil de derularea activităţii, incidente

terapia ocupaţională va fi realizată de persoanal calificat

2.3.6. Activităţirecreative

prezenta unei tulburari psihice nu constituie criteriu de exclu-dere de la anumite activitati educative;

activităţile recreative nu sunt obligatorii, sunt doar recoman-date

în PII va fi inlcusă şi evidenţa activităţilor recreative la care particpă DPSM, cu rubricile: activitatea, frecvenţa participării, personalul responsabil de derularea activităţii, incidente

2.3.7. Activităţilucrative

prezenţa unei tulburări psihice nu constituie un criteriu de excludere de la activităţile lucrative remunerate

recomandarea de participare la activităţile lucrative remunerate se face pe baza abilităţilor persoanei

2.3.8. Intervenţiaîncriză

Situaţia de criză în detenţie în care este implicat cel puţin un deţi-nut cu probleme de sănătate mintală:

1. Este acea situaţie care necesită o intervenţie rapidă de specia-litate (medicală, psihologică, alte categorii de personal instruit în acest sens)

2. Este de regulă caracterizată de pierderea autocontrolului; reprezintă o ameninţare la integritate/viaţa persoanei; necesită intervenţie rapidă de specialitate psihiatrică/psihologică

2.3.8.1. Tipuri de situaţii/comportamente

tentativa suicidară (a acţionat, a rămas în viaţă) intenţia suicidară (declaraţii şi pregătire pentru sinucidere) ameninţare cu suicid

106

autorănire, automutilare, ingerinţe de obiecte agresiune verbală la adresa altor deţinuţi sau a cadrelor agresiune fizică la adresa altor deţinuţi sau a cadrelor ingerinţă pastile în scopul de a se droga şi nu cu scopul de a

se sinucide

2.3.8.2. Modele de intervenţie

Intenţie de suicid orice tentativă / ameninţare / intenţie suicidară trebuie luată

în serios în situaţia – intenţie suicidară – deţinutul pregăteşte actul, adună, confecţionează materiale sau obiecte cu care să pună în aplicare intenţia suicidară / nota suicidară (bilete)

se realizează percheziţie şi se confiscă obiectele se anunţă / informează psihologul psihologul discută cu deţinutul, realizează o evaluare a situa-

ţiei şi propune PII

Ameninţare cu suicid în situaţia – ameninţare cu suicid: ameninţare verbală şi fap-

tică ameninţarea verbală – supraveghetorul anunţă şeful şi psiho-

logul se asigură supraveghere continuă de către personal şi colegii

de cameră. Nu va fi lăsat singur în cameră. discuţia cu psihologul

Ameninţarea cu suicidul – faptică în situaţia unei ameninţări faptice, agentul discută cu el şi află

care sunt motivele. Negociază să stea calm şi să aştepte. agentul nu trebuie sa facă niciun gest, să spună cuvinte care

să determine deţinutul să comita suicidul – amplificarea stării de tensiune.

agentul trebuie să anunţe şeful de tură, psihologul etc. în situaţia de tentativă agentul va întreprinde la măsuri minime

de prim ajutor; se anunţă cabinetul medical; asistentul medical acordă primul ajutor;

107

asistentul medical constată care este situaţia şi dacă este cazul întreprinde demersurile pentru a transporta deţinutul la un serviciu de urgenţă;

instituţia în care nu este nevoie de o intervenţie medicală spe-cializată la un spital, deţinutul este mutat pe infirmerie, unde va fi supravegheat permanent.

consultarea medicului psihiatru şi psiholog care decid PII

Tentativa de suicid în situaţia de tentativă agentul va întreprinde măsuri minime

de prim ajutor; se anunţă cabinetul medical; asistentul medical acordă primul ajutor; asistentul medical constată care este situaţia şi dacă este

cazul întreprinde demersurile pentru a transporta deţinutul la un serviciu de urgenţă;

în situaţia în care nu este nevoie de o intervenţie medicală specializată la un spital, deţinutul este mutat pe infirmerie, unde va fi supravegheat permanent.

consultarea medicului psihiatru şi psiholog care decid PII

Autorănire, automutilare, ingerinţe de obiecte deţinutul deja s­a automutilat cînd intervenim noi

folosim tonul de voce jos, calm, ne apropiem cu atenţie dacă are în continuare obiectul tăios în mînă

nu facem reproşuri, nu folosim tonul paternal Întrebăm care este problema şi îi explicăm că vom rezolva

problema după ce primeşte tratamentul de prim ajutor scopul nostru este să îl ducem la cabinetul medical şi să

primească îngrijiri. Vom insista ca deţinutul să meargă să primească asistenţă medicală. Dacă el refuză NU ÎI SATISFACEM REVENDICAREA CÎND ESTE ÎN ACEASTĂ STARE. Îl imobilizăm, îl ducem la cabinet şi după ce îşi revine ne ocupăm de rezolvarea problemei lui.

deţinutul se află în faţa ta cu obiectul tăios în mînă şi ameninţă că se va tăia

108

folosim tonul de voce jos, intonaţiile cu accente coborî-toare. În această situaţie sunt cele mai periculoase tonul de voce superior înţelegător.

ne apropiem fără nici un semnal de ameninţare la dis-tanţa de 1,5 m.

nu ne centrăm pe faptul de a­i lua obiectul din mînă pentru că acest obiect îl face să simtă că are un grad anume de control asupra situaţiei. Ne centrăm pe problema lui şi pe alternativele de acţiune pe care le are, altele decît auto-mutilarea.

Ingerinţă pastile în scopul de a se droga şi nu cu scopul de a se sinucide deţinutul este condus la cabinetul medical se investighează ce fel de pastile a luat asistentul medical acordă primul ajutor; asistentul medical constată care este situaţia şi dacă este

cazul întreprinde demersurile pentru a transporta deţinutul la un serviciu de urgenţă;

Agresiune verbală la adresa altor deţinuţi sau a cadrelor personalul se relaţionează cu deţinutul fără să folosească vio-

lenţa personalul se relaţionează cu deţinutul în aşa fel încît nimic

din comportamentul sau afirmaţiile membrilor personalului nu poate constitui o provocare pentru deţinut

pentru rezolvarea problemei ridicate de deţinut intervenţia este continuată de către psiholog sau comandantul de secţie

Agresiune fizică la adresa altor deţinuţi sau a cadrelor în cazul agresiunii fizice din partea unui deţinut cu probleme de

sănătate mintală intervenţia se face în acelaşi mod ca pentru orice alt deţinut

este chemat imediat psihologul şi se solicită o consultaţie în cel mai scurt timp posibil de către medicul specialist

Pentru a măsura gradul în care sunt realizate prevederile stan-dardului indicatorii sunt:

109

existenţa personalului specializat necesar angajat sau con-tractat

existenţa spaţiilor necesare amenajate corespunzător existenţa fişelor cu rezultatele screeningului în dosarul Planul

de Intervenţie Psihosocială şi în dosarul medical al deţinutului numărul mediu lunar şi anual de semnalări cu privire la suspi-

ciuni sau situaţii DPSM: numărul mediu lunar şi anual de consultaţii – iniţiale şi de

control – în registrul medical. Se va urmări inclusiv aspectul legat de urgenţa situaţiei, solicitarea – solicitările abuzive vor fi înregistrate şi ele, rezultatul, indicaţiile terapeutice – medi-caţia prescrisă, programările pentru control/revizuire plan tera­peutic, etc.

numărul de cazuri referite spre alte servicii – psihiatru, unităţi de specialitate psihiatrice/spital.

numărul mediu lunar şi anual de cazuri în care a fost necesară revizuirea planului terapeutic şi al celui de intervenţie (după caz)

monitorizarea se realizează conform recomandărilor din PII fiecare DPSM are un Plan de Intervenţie Individual pentru fiecare DPSM există un responsabil de caz iar în PII

sunt prevăzute responsabilii de acţiuni, termenele şi verifică-rile

există chestionarele de evaluare intermediară completate de DPSM

este înregistrat consumul de medicamente specifice sunt înregistrate participările DPSM la programe

110

STANDARDUL 3 – Accesul la servicii

Standardul 3 este îndeplinit atunci cînd fiecare deţinut are posibi-litatea de a beneficia de unul dintre serviciile existente de fiecare dată la cerere sau atunci cînd o altă persoană semnalează necesitatea ca un deţinut cu probleme de sănătate mintală să beneficiaeze de unul dintre serviciile existente în cel mai scurt timp posibil.

Pentru aceasta trebuie să fie respectate următoarele:

3.1. Acces pentru depistare

există instrumente de screening screeningul se realizează în perioada de carantină există personal pregătit pentru aplicarea instrumentului de

screening există personal suficient pentru aplicarea instrumentului de

screening există registrul de evidenţă a deţinuţilor cu probleme de sănă-

tate mintală personalul este pregătit pentru a observa comportamentele

neobişnuite ale deţinuţilor în perioada de carantină există personal de supraveghere şi pază suficient pentru a

asigura deplasarea deţinuţilor atunci cînd este nevoie la con-sultaţie la cabinetul medical sau în comunitate

3.2. Acces la consultaţia pentru diagnosticare

bolnavul poate ajunge la un medic specialist într­un timp rezo-nabil de lung după ce: a primit recomandarea de la medicul generalist în baza

rezultatelor screeningului sau a altor canale de referire, deţinutul cu probleme de sănătate mintală a solicitat, deţinutul cu probleme de sănătate mintală a venit în peni-

tenciar cu un diagnostic pus în comunitate sau în altă instituţie,

a fost implicat într­o situaţie de criză în care a avut com-portamente care să justifice o consultare de către un spe-cialist; nu are diagnostic de boală psihică

���

nici un deţinut cu probleme de sănătate mintală nu este în situaţia să nu poate ajunge la un medic specialist

3.3. Acces la consultaţii de urgenţă

bolnavul poate ajunge la un medic specialist într­un timp rezo-nabil de lung după ce: a solicitat a avut o criză

agentul de supraveghere solicită asistentul medical pentru sta-bilirea gradului de urgenţă;

agentul de supraveghere poate acorda minimum de prim ajutor pentru care are formare atunci cînd este cazul aşa cum se menţionează la pct. Intervenţia de urgenţă;

asistentul medical decide gradul de urgneţă şi cursul acţiunii care va fi urmat

există un protocol de intervenţie în situaţii de criză în afara orelor de consultaţie şi numai atunci cînd situaţia

o cere DPSM este imobilizat regulamentar şi izolat pînă în momentul în care poate ajunge la medic; perioada maximă de izolare 24 h

există personal de pază şi supraveghere suficient pentru a asigura deplasarea deţinutului la medic sau la asistentul medical şi accesul asistentului medical la deţinut

în cazul în care nu se poate asigura accesul deţinutului cu probleme de sănătate mintală la un specialist angajat al siste­mului, există un protocol de colaborare cu serviciile de spe-cialitate din comunitate care specifică modalitatea de acces la consultaţie cu DPSM în situaţiile considerate „Urgenţe“. În respectivul protocol „situaţiile de urgenţă“ sunt descrise detaliat.

3.4. Acces la tratament medicamentos

se respectă periodicitatea cu care sunt eliberate reţetele de către medicul generalist şi periodicitatea cu care este revizuit tratamentul bolnavului de către medicul specialist

112

tratamentul este administrat conform regulamentului sub supraveghere de către asistentul medical conform schemei de tratament 24 de ore din 24

deţinutul este deplasat la cabinetul medical unde se adminis-trează de către asistentul medical tratamentele corespunză-toare

3.5. Acces la psihoterapie

există în fiecare penitenciar cel puţin un program de psihotera-pie specific pentru deţinuţii cu probleme de sănătate mintală

în fiecare penitenciar bolnavul poate beneficia de consiliere psihologică

consilierea psihologică se face la recomandarea medicului specialist sau la solicitarea deţinutului; nu se poate face con-siliere psihologică atunci cînd există recomandarea medicului specialist dar deţinututl nu doreşte

3.6. Acces la consultaţii periodice – monitorizare şi reevaluare

bolnavul ajunge la un medic specialist conform programării pentru reevaluarea periodică

deţinutul cu probleme de sănătate mintală poate solicita o ree-valuare în afara celor prevăzute de schema de tratament; în acest caz solicitarea nu este considerată o urgenţă dar bolna-vul ajunge la medic într­un timp rezonabil de lung

evidenţa reevaluărilor şi programările pentru reevaluare se fac de către cabinetul medical şi nu sunt responsabilitatea deţinu-tului

nici un deţinut cu probleme de sănătate mintală nu este în situa-ţia să nu poate ajunge la un medic specialist pentru reevaluare

3.7. Acces la muncă

DPSM de regulă sunt scoşi la muncă dacă solicită, conform recomandării medicului specialist

���

3.8. Acces la programe de educaţie şi de petrecere a timpului liber

DPSM beneficiază de programe speciale şi au acces la pro-gramele culturale, sportive sau de educaţie atunci cînd soli-cită

Pentru a măsura gradul în care sunt realizate prevederile stan-dardului indicatorii sunt:

Numărul de plîngeri din partea DPSM cu privire la serviciile medicale

Timpul scurs între cererea de ieşire la canbinet şi consultaţie Numărul de consultaţii de monitorizare realizate la timp Conţinutul PII Rezultatele evaluării gradului de satisfacţie al DPSM din PII

���

STANDARDUL 4 – Protecţie

DPSM prezintă un grad crescut de risc de a fi agresaţi fizic, sexual, psihologic, de către alţi deţinuţi şi de către personal – funcţio­narea lor cognitivă, emoţională şi comportamentală poate fi afectată în cadrul tulburării psihice dar şi prin efectele medicaţiei pe care o urmează.

Standardul 4 este îndeplinit atunci cînd DPSM nu sunt victimi-zaţi, discriminaţi sau marginalizaţi de către membri ai personalului sau deţinuţi şi DPSM nu fac victime. Pentru aceasta trebuie să fie respectate următoarele:

diagnosticul este confidenţial; cunosc diagnosticul doar acei membri ai personalului care lucrează cu deţinutul cu probleme de sănătate mintală şi care au responsabilitatea de a­i asigura acestuia accesul la servicii şi protecţia

DPSM nu sunt repartizaţi în camere separate atunci cînd integritatea lor este în pericol în urma abuzurilor

sau atacurilor colegilor de cameră sunt cazaţi în aşa fel încît să poată fi protejaţi

responsabilitatea abuzurilor şi atacurilor asupra deţinutilor cu probleme de sănătate mintală este a agresorilor; aceştia tre-buie să treacă printr­un program de educaţie pentru prevenirea unor asemenea comportamente în viitor

DPSM sunt protejaţi contra oricăror forme de discriminare; în nici o situaţie starea lor de sănătate nu va constitui un motiv pentru ca aceştia să nu fie scoşi la consiliere, la programele de educaţie sau de petrecere a timpului liber, sau să nu li se rezolve la timp problemele şi solicitările de către membri ai personalului

totodată faptul că DPSM au o stare de sănătate deosebită nu va determina ca problemele lor care nu ţin de starea lor de sănătate să fie rezolvate cu prioritate

personalul care lucrează cu DPSM va beneficia de o formare specială privind modalităţile optime de relaţionare cu aceştia şi principiile care trebuie respectate în relaţionarea cu ei

personalul trebuie instruit pentru a face diferenţa între un deţi-nut care refuză autoritatea şi să urmeze indicaţiile/regulile/regulamentul şi un DPSM care prezintă o capacitate scăzută de înţelegere, de a răspunde la o instrucţie ori solicitare

���

personalul trebuie instruit pentru a evita etichetările şi discrimi-narea în relaţie cu orice deţinut, inclusiv DPSM

medicul trebuie să facă parte din comisia pentru disciplină în cazul în care se propun măsuri de sancţionare pentru un DPSM

Pentru a măsura gradul în care sunt realizate prevederile stan-dardului indicatorii sunt:

Numărul de plîngeri din partea DPSM cu privire la agresiunile suferite

Situaţiile de criză înregistrate de personalul de supraveghere în care au fost victime DPSM

Situaţiile de criză înregistrate de personalul de supraveghere în care au fost agresori DPSM

Rezultatele evaluării gradului de satisfacţie al DPSM din PII

Pentru ca standardele 2, 3 şi 4 să poate fi îndeplinite raportul optim persoanal medical/deţinuţi este următorul:

există un medic generalist la 500 de deţinuţi în fiecare peni-tenciar care asigură consultaţii la cabinet de la apelul de dimi-neaţă la apelul de seară

există un asistent/ă la 250 de deţinuţi care asigură tratamen-tele, triajul şi asistarea consultaţiilor 24 de ore din 24;

pentru situaţiile în care nu există medic specialist în peniten-ciar există un protocol de colaborare cu un medcic specialist din serviciile din comunitate; modalitatea de prestare a servi­ciilor recomandată este ca medicul specialist să facă vizitele în penitenciar

există în farmacia fiecărei unităţi de deţinere medicamentele prescrie în cantităţile necesare

există un psiholog angajat de sistem sau psihologi cu con-tracte de colaborare astfel încît să existe o normă întreagă de psiholog la 100 de deţinuţi

există un supraveghetor la 40 de deţinuţi există un educator la 200 de deţinuţi există un şef de secţie la 200 de deţinuţi

În privinţa personalului medical ACESTE NORMĂRI trebuie com-parate cu cele valabile la nivel naţional. Cele din penitenciar trebuie să fie cel puţin egale cu cele la nivel naţional.

116

STANDARDUL 5 – Abordări

Standardul 5 prevede ca modul de lucru cu DPSM să fie în echipa multidisciplinară. Pentru ca standardul 5 să poată fi îndeplinit, echipa multidisciplinară va fi organizată şi va funcţiona astfel:

5.1. Echipa multidisciplinară

5.1.1. Scop

să optimizeze utilizarea resurselor existente pentru a asigura îmbunătăţirea stării de sănătate mintală a deţinutului bolnav

5.1.2. Obiectivele

acurateţea diagnosticului prin abordarea multidiciplinară scăderea accentului pus pe medicaţie ridicarea nivelului de socializare a DPSM în vederea pregătirii

pentru liberare promovarea sănătăţii mintale şi prevenirea tulburărilor psihice.

Condiţiile din penitenciar nu trebuie să contribuie la înrăută­ţirea stării de sănătate mintală a deţinuţilor.

identificarea precoce a afecţiunilor psihice şi stabilirea inter-venţiei terapeutice;

asigurarea implementării planului terapeutic individual şi urmă-rirea evoluţiei DPSM;

5.1.3. Principiilecarecălăuzescmuncaînechipămultidisciplinarăsereferăla:

respect reciproc; obiective / scop comune; strategie de lucru elaborată şi agreată de echipă; colaborare; înţelegere comună şi limbaj comun; respectarea standardelor / procedurilor / regulilor; disponibilitate;

117

resurse: spaţiu, timp; stabilirea şi delimitarea responsabilităţilor; personalul – fiecare

membru al echipei – îşi cunoaşte bine rolurile şi responsabili-tăţile şi este susţinut şi încurajat în realizarea acestora.

5.1.4. Moduldefuncţionare

5.1.4.1. Componenţa echipei multidisciplinare

Principiul de alcătuire a echipei multidisciplinare urmăreşte să reunească toţi profesioniştii din unitate/secţie penitenciară care sunt implicaţi în planul terapeutic al unui DPSM.

Astfel, echipa va fi alcătuită cel puţin din medic psihiatru/genera-list, psiholog, asistent/ă medical/ă, comandant de secţie, agent supra-veghetor. Membrii vor fi nominalizaţi. În cazul în care un membru este înlocuit, cel care îl înlocuieşte preia responsabilităţile şi pregătirea.

Psihologul şi asistentul/a medical/ă vor putea îndeplini funcţia de manager de caz.

Comandantul de secţie va avea responsabilitatea de manager de servicii. În privinţa managementului acestor servicii comandantul de secţie va fi subordonat direct directorului adjunct pentru regim şi siguranţă penitenciară.

Vor fi stabilite responsabilităţile fiecărui membru al echipei pentru buna funcţionare a muncii cu DPSM. Membrii ehipei fac parte din servicii şi direcţii diferite.

Direcţia medicală – Serviciul asistenţă medicală şi Serviciul pro-grame medicină preventivă

Direcţia de educaţie şi intervenţie psihosocialăDirecţia siguranţa deţinerii şi regim penitenciar – Serviciul regim

penitenciar şi Serviciul siguranţă penitenciarăNici unul dintre servicii nu este subordonat ierarhic altui/altor ser-

vicii. Astfel profesioniştii au statut egal unii faţă de ceilalţi, relaţiile lor bazîndu­se pe respectul reciproc al fiecărei pregătiri profesionale şi fiecărui bagaj de experienţă la locul de muncă.

Fiecare membru al echipei are dreptul la opinie profesională. În echipa multidisciplinară în procesul de luare a deciziilor vor avea întîie­tate judecăţile profesionale ale specialistului în domeniul în care este luată decizia.

118

Fiecare dintre membrii echipei poate urmări aplicarea regulilor şi respectarea principiilor de lucru de către colegii săi.

Membrii echipei nu sunt subordonaţi ierarhic comandantului de secţie manager de echipă, acesta nu are dreptul de a da recompense şi sancţiuni pentru membrii echipei.

Din punct de vedere al îndeplinirii sarcinilor ce le revin în echipă membrii echipei sunt subordonaţi direct directorului adjunct pentru regim şi siguranţă penitenciară. Din punct de vedere profesional membrii echipei sunt subordonaţi echipei de management de la nivel central.

Evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale membrilor echipei se va face nu numai din punctul de vedere al şefului servi-ciului de care aparţin dar şi din punctul de vedere al muncii în echipa multidisciplinară. Evaluarea va fi realizată de către directorul adjunct pentru regim şi siguranţă penitenciară cu consultarea comandantului de secţie manager de echipă.

Toţi managerii de echipe din penitenciare sunt coordonaţi pro-fesional de echipa de management din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

5.1.4.2. Modul de comunicare în echipă

Obiective: informarea reciprocă armonizarea intervenţiilor propuneri privind managementul de cazEchipa se întîlneşte la interval fix (de exemplu la 2 săptămîni) şi

la oră precisă (de ex. în intervalul: 11.00–12.00 sau după caz). Crizele se rezolvă la cabinet.

Membrii echipei îşi vor comunica rezultatele obţinute pe sarcinile stabilite la şedinţa precedentă a echipei, pentru stabilirea conduitei în continuare (la nevoie, se decide revizuirea PII).

5.1.4.3. Supervizarea echipei şi a modului de lucru

Şeful unităţii are obligaţia de asigura supervizarea internă şi externă a personalului de specialitate.

Supervizarea presupune cel puţin reglementarea următoarelor aspecte, în mod periodic sau la cererea angajatului:

a) modul de lucru,b) rolul şi responsabilităţile în conformitate cu fişa de post,

���

c) gradul de implicare, emoţiile, stressul, preocupările,d) pregătirea şi dezvoltarea profesională,e) feed­back cu privire la performanţă, la rezultatele obţinute în

fiecare cazf) îndrumări şi recomandări cu privire la sarcini noi, proceduri şi

respectarea standardelor minime obligatorii.

5.1.4.4. Sprijinirea membrilor echipei pentru prevenirea epuizării

Atunci cînd au fost identificate de şeful serviciului, colegi, super-vizor sau de către specialistul însuşi, simptome ale stresului care afectează calitatea muncii în cadrul echipei multidisciplinare, se asi-gură condiţii pentru refacerea psihică şi pentru depăşirea momentului dificil; dacă acest lucru nu este posibil sau este insuficient, atunci se propune schimbarea responsabilităţilor de muncă în cadrul echipei.

5.2. Managementul de caz

Pentru a asigura consistenţa furnizării serviciilor acestea vor fi gestionate de către specialistul desemnat a se ocupa de DPSM după metodologia managementului de caz.

Managementul de caz este o metodă de furnizare a unor servicii prin care profesionistul desemnat ca manager de caz coordonează evaluarea nevoilor clientului, intervenţia, evoluţia cazului/stării clien-tului, face recomandări pentru completarea intervenţiei....astfel încît aceasta să răspundă nevoilor complexe ale clientului.

Scopul primar al managementului de caz este să optimizeze func-ţionarea clientului prin furnizarea efectivă şi eficientă a unor servicii de calitate unor indivizi cu nevoi complexe.

Manager de caz poate fi specialistul psiholog sau asistent social, cu formare specifică în managementul cazurilor de sănătate mintală; el este desemnat pentru fiecare caz/DPSM în parte,

Managerul de caz /specialistul desemnat/ are următoarele atri­buţii principale:

a) asigură legătura cu DPSM – prin contact periodic, cel puţin lunar – şi persoanele care răspund pentru DPSM (şeful sec-ţiei) pentru a verifica modul de realizare a obiectivelor cuprinse în PTI/PII;

120

b) se asigură că primeşte la termen toate fişele completate pentru semnalările obligatorii venite din partea personalului abilitat

c) contactează persoanele abilitate pentru evaluare iniţială, con-form metodologiei în domeniul protecţiei DPSM şi solicită efec-tuarea acestei evaluări;

d) efectuează el însuşi evaluarea iniţială în cazurile în care nu există persoane resursă în acest sens în comunitate;

e) solicită întrunirea specialiştilor implicaţi în planul terapeutic pentru DPSM, în vederea formării echipei multidisciplinare;

g) consemnează intervenţiile şi obiectivele care s­au stabilit în planul terapeutic şi planul de intervenţie, după caz, care sunt personalizate şi respectă un model avizat de ANP;

h) realizează evaluarea periodică a intervenţiei – cel puţin o dată la 3 luni sau de cîte ori este nevoie – cu întocmirea unor rapoarte de progres şi, după caz, revizuirea PTI/PI; se asigură că se respectă periodicitatea consultaţiilor medicale, revizuirea medicaţiei şi a diagnosticului după caz;

Pentru a măsura gradul în care sunt realizate prevederile stan-dardului indicatorii sunt:

1. Numărul cazurilor de DPSM repartizaţi săptămînal – prin veri-ficarea bazei de date/registrului medical, discuţii cu personalul de specialitate ş.a.

2. Verificarea încărcăturii de cazuri.3. Numărul mediu lunar şi anual de cazuri evaluate.4. Modalităţi de alcătuire şi numărul de întîlniri ale echipelor mul-

tidisciplinare.5. Numărul şi tipul de convenţii de colaborare cu instituţii sau pro-

fesionişti din afara penitenciarului.

121

STANDARDUL 6 – formarea de personal

Pentru ca Standardul 6 să fie îndeplinit trebuie ca formarea pro-fesională a personalului din echipa multidisciplinară să fie realizată astfel:

6.1. Pachetul de bază

Va cuprinde: noţiuni de bază referitoare la tulburările psihice, informaţii

despre manifestările psihice deviante; abilităţi de comunicare cu DPSM intervenţie în criză/situaţii critice – tehnici de primă intervenţieDe această formare vor beneficia personalul de pază – suprave-

ghetorii, şefii de tură şi şefii de secţie, precum şi cel de re­educare.La angajare, în lipsa unei formări iniţiale în domeniul protecţiei

DPSM, fiecare profesionist, inclusiv şeful unităţii, beneficiază de for-mare în acest domeniu, asigurată din bugetul ANP.

6.2. formarea continuă

standarde de securizare intervenţie non­violentă relaţionare non­violentă şi non­discriminatorie identificarea comportamentelor­efectelor dependenţei de sub-

stanţeFiecare specialist din domeniile medical­psihologic­asistenţă

socială­reeducare..., angajat, beneficiază de cel puţin 20 de ore pe an de formare continuă în domeniul protecţiei DPSM sau domenii conexe, asigurate din bugetul ANP.

Educaţia permanentă a personalului de specialitate, precum şi formarea profesională continuă pentru toţi angajaţii unităţii va fi pro-movată, sprijinită şi înregistrată de către şeful unităţii.

Voluntarii acţionează în baza unor contracte clare, în acord cu legislaţia în vigoare şi cu supervizare din partea personalului de spe-cialitate. Voluntarii trebuie să respecte aceleaşi condiţii ca şi perso­nalul de specialitate pentru a lucra pentru implementarea PII şi nu pot lucra ca manageri de caz.

122

6.3. formare de abilităţi pentru intervenţia în criză

intervenţie în suicid

6.4. formare în management de caz – în sănătatea mintală

In lipsa unei formări în domeniul managementului de caz, perso-nalul de specialitate angajat pe poziţie de/desemnat ca/ manager de caz beneficiază în cel mai scurt timp de la angajare de formare conti-nuă în acest domeniu, asigurată din bugetul ANP.

Pentru a măsura gradul în care sunt realizate prevederile stan-dardului indicatorii sunt:

Dosarul personal al fiecărui angajat şi fişa voluntarilor cuprind documentele prevăzute de legislaţia în vigoare, inclusiv certificatele de absolvire a cursurilor de formare iniţială şi continuă prevăzute de standardele minime

123

STANDARDUL 7 – Managementul serviciilor

Serviciile pentru deţinuţii cu probleme de sănătate mintală dispun de un management eficient care asigură funcţionarea optimă a aces-tora pentru a­şi atinge scopul declarat. Pentru ca managementul să fie eficient trebuie să fie îndeplinite următoarele:

I. Există un document care fundamentează funcţionarea serviciilor asigurate deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală. în acest document sunt exprimate clar scopul, obiectivele şi principiile care guvernează serviciile

II. Există descrierea serviciilor, a instrumentelor şi a resurselor umane necesare, a modului de colaborare între servicii şi a politicii de relaţionare cu clientul incluzînd informarea DPSM, confidenţialitatea şi asigurarea siguranţei fizice şi psihice a acestuia (siguranţa persoanei şi siguranţa imaginii persoanei)

Totalitatea serviciilor pentru DPSM se asigură de către grupuri profesionale diferite care conlucrează; membrii acestor grupuri profe-sionale diferite fac parte din departamente diferite ale penitenciarului şi ANP

Direcţia medicală – Serviciul asistenţă medicală şi Serviciul programe medicină preventivă

Direcţia de educaţie şi intervenţie psihosocială Direcţia siguranţa deţinerii şi regim penitenciar – Serviciul

regim penitenciar şi Serviciul siguranţă penitenciarăColaborarea între profesionişti se face pe baza unor protocoale

de lucru unde sunt definite responsabilităţile fiecărui departament şi relaţiile de colaborare şi ierarhice între membrii şi conducătorii diver-selor departamente.

echipa multidisciplinară managementul de caz

124

III. Există baza legală de funcţionare a acestor servicii în forma descrisă în documente. Serviciile pentru deţinuţii cu probleme de sănătate mintală, echipele multidisciplinare, managerii echipelor multidisciplinare şi echipa de management a acestor servicii există în baza unui Ordin emis de Directorul General ANP

Iv. Există la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor o echipă care realizează managementul serviciilor din toate penitenciarele în care funcţionează echipe multidisciplinare şi care este alcătuită din:

un reprezentant al Direcţiei medicale un reprezentant la Direcţiei educaţie şi intervenţie psihosocială un reprezentant al Direcţiei siguranţa deţinerii şi regim peni-

tenciarCoordonatorul echipei de management este stabilit de comun

acord între cei trei membri. Coordonatorul are sarcina de a corelarea funcţionarea serviciilor în scopul descris în documentul de bază al serviciilor pentru DPSM.

Echipa se întîlneşte periodic la un interval de timp stabilit dar nu mai rar decît o dată la 3 luni minimum 3 ore

Echipa are instrumente de audit intern. Acest instrument este alcătuit pe baza indicatorilor din standardele serviciilor pentru DPSM

Echipa are un sistem simplu şi clar de management al docu-mentelor

v. La nivelul fiecărui penitenciar managementul serviciilor este realizat de comandantul de secţie membru al echipei interdisciplinare

vI. Echipa de management şi managerii din echipa multidisciplinară au următoarele responsabilităţi

125

promovarea serviciilor promovarea serviciilor către clienţi promovarea serviciilor către celelalte departamente ale

instituţiei managementul informaţiei în echipa de profesionişti

există căi şi forme de comunicare formală care sunt obli-gatorii

echipa de management supervizează modul în care este transmisă informaţia de la echipă către clienţi

rezolvarea blocajelor intervenite în: asigurarea resurselor umane şi materiale, comunicarea între servicii, comunicarea cu directorii unităţilor penitenciare

formarea profesională şi supervizarea (coordonarea formării profesionale şi a supervizării)

asigurarea resurselor materiale (descrierea resurselor mate­riale/estimare şi alocare)

organizarea şedinţelor echipei multidisciplinare controlul raportarea activităţii către directorul unităţii penitenciare

vII. Echipa de management se subordonează în penitenciar directorului adjunct pentru regim şi siguranţa penitenciară

vIII. Există o fişă de post cu responsabilităţi pentru managerii de servicii din cadrul fiecărei echipe multidisciplinare din fiecare penitenciar şi o fişă de post pentru fiecare membru al echipei de management al serviciilor din ANP

IX. Există un plan de activităţi de management care reflectă responsabilităţile de la punctul (4.6). Acest plan de activităţi este elaborat de managerii de servicii din fiecare echipă multidisciplinară împreună cu echipa de management din ANP

126

Pentru a măsura gradul în care sunt realizate prevederile standardului indicatorii sunt:

1. toţi membri echipei interdisciplinare cunosc scopul şi obiecti-vele echipei

2. în fiecare unitate şi la nivelul ANP se cunosc scopul şi obiecti-vele echipelor multidisciplinare

3. registrul de întîlniri al echipei4. există dosare care conţin PTI/PII pentru fiecare deţinut cu pro-

vbleme de sănătate mintală5. conţinutul dosarelor6. se utilizează instrumentele de evaluare periodică a nevoilor

DPSM şi a nivelului de satisfacţie a acestora7. numărul de plîngeri privind funcţionarea serviciilor medicale de

specialitate8. numărul de plîngeri cu privire la siguranţa DPSM9. rapoartele de evaluare realizate anual

127

PROTECŢIA DREPTURILOR DEŢINUŢILOR CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ

III.Instrumente de evaluare

a nevoilor deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală

Grup de lucru: Crearea unui sistem de evaluare a nevoilor deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală

128

129

Tabel pentru elaborarea instrumentului de evaluare

Nevoi Indicatori urmăriţi Surse/instrumente

Acces la control de specialitate periodic

Acces la medic în situaţii de criză

Informarea pacientului DPSM în legătură cu diagnosticul, tratamentul şi efectele medicaţiei

Protecţie

Relaţionare adecvată – inclusiv personalul să fie pregătit să intervină în crizele bolnavilor psihici înainte de a apela la medicul psihiatru

Nevoia de acces la programe/activităţi specifice

Nevoia de valorizare prin participare la activităţi productive

Prezentăm în continuare cele două instrumente de evaluare ela-borate de grupul de lucru.

130

fIşĂ DE EvALUARE INIŢIALĂ a nevoilor deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală

A. Nevoi de asistenţă medicală generală1. Ce probleme de sănătate aveţi?............................................................................................................................................................................................................................................................................................................2. Vi s-a recomandat vreun tratament?

2a. Dacă da, urmaţi tratamentul aşa cum a fost prescris?DA NU

Comentarii .......................................................................................2b. Dacă nu, credeţi că ati avea nevoie de tratament?

DA NUComentarii .......................................................................................3. Cît de des aveţi nevoie de control medical sau de intervenţii medicale?

1- 4 ori pe lună 1 dată pe lună 2-11 ori pe an 1 dată pe anB. Nevoi de asistenţă psihiatrică

1. Consideraţi că aveţi probleme de sănătate mintală? DA NU2. Vi s-a comunicat vreun diagnostic psihiatric? DA NU3. Urmaţi un tratament psihiatric? DA NU4. Dacă da, credeţi că tratamentul vă ajută?5. Aţi avut în ultimii 2 ani probleme legate de consumul sau de abstinenţa de la consumul de

alcool sau de droguri?DA, alcool DA, droguri DA, ambele NU

…… (precizaţi) …… …… (precizaţi) ……6. Cît de des credeţi că ar fi bine să mergeţi la consultaţie periodică?7. Cum credeţi că ar fi mai bine: să cereţi Dvs. să ieşiţi la medic sau să vă programeze medicul?

C. Nevoi de informare1. Aţi primit suficiente informaţii despre afecţiunile dumneavoastră?2. Aţi primit suficiente informaţii despre tratament?3. Aţi primit informaţii despre confidenţialitate şi despre drepturile Dvs. ca bolnav?

D. Nevoi de sprijin psihologic şi de reabilitare psihosocială1. Doriţi să vă întîlniţi cu psihologul pentru consiliere? DA NU2. Care sunt cele mai importante doua teme pe care aţi dori să le discutaţi cu psihologul? 3. Cît de des aveţi nevoie să vă întîlniţi cu psihologul?4. Credeţi că aţi avea nevoie să discutaţi cu cineva despre perioada de detenţie care v-a mai

rămas?

���

E. Nevoi în legătură cu relaţia cu grupul de sprijin (familie, rude, prieteni)1. Cu cine ţineţi legătura?Familia Rude Prieteni2. Care este modul de comunicare cu ei?Vizită Telefon Scrisoare3. Cît de des?4. Aveţi nevoie să reluaţi legătura cu cineva? Cu cine?5. Doriţi să schimbaţi una dintre relaţiile pe care le aveţi deja? Precizaţi.

F. Nevoi educaţionale1. Doriţi să participaţi la activităţi/programe educaţionale? DA NU2. Care dintre activităţile/programele educaţionale din penitenciar credeţi că v-ar ajuta în îmbu-

nătăţirea stării Dvs?

G. Nevoi privind activităţile de muncă1. Doriţi să ieşiţi la muncă?2. Doriţi să participaţi la un program de formare profesională?

H. Nevoi de gospodărire şi convieţuire cu ceilalţi deţinuţi1. Cît de des primiţi prin pachetProduse igienico-sanitare Cafea şi ţigări îmbrăcăminte2. Ce altceva aţi mai avea nevoie?3. Vi s-a întîmplat să fiţi jignit, ironizat, înjurat de colegii de cameră?4. Cît de des?5. Cînd s-a întîmplat ultima dată?6. Aţi fost lovit?7. Aţi avut nevoie de îngrijire medicală?8. Cînd s-a întîmplat ultima dată?9. S-a întîmplat să loviţi pe unul dintre colegii de cameră?

I. Nevoi de protecţie împotriva stigmatizării1. Colegii de cameră ştiu că aveţi probleme de sănătate mintală? DA NU2. Vă simţiţi defavorizat din cauza problemelor de sănătate mintală? DA NU3. Sunteţi tratat diferit din cauza faptului că aveţi probleme de sănătate

mintală?DA NU

4. S-a întîmplat să nu solicitaţi sprijin medical sau psihologic de teamă că se va afla că aveţi probleme de sănătate mintală?

DA NU

132

fIşA DE EvALUARE INTERMEDIARĂ a nevoilor deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală

1. Cît de mulţumiţi sunteţi de asistenţa medicală

Foarte mult Mult Suficient Insuficient Deloc

2. Cît de mulţumit sunteţi de tratament

Foarte mult Mult Suficient Insuficient Deloc

3. Cît de mulţumit sunteţi de consiliere psihologică

Foarte mult Mult Suficient Insuficient Deloc

4. Cît de mulţumit sunteţi de programe

Foarte mult Mult Suficient Insuficient Deloc

5. Ce credeţi ar putea să îmbunătăţească

• consultaţiile periodice ......................................................................................................

• relaţia cu medicul ......................................................................................................

• tratamentul ......................................................................................................

• consilierea psihologică ......................................................................................................

���

6. Cîte consultaţii medicale aţi avut în ultimele 3 luni? ......................................................................................................

7. Cîte întîlniri de consiliere cu psihologul aţi avut în ultimele 3 luni?

......................................................................................................

8. De cîte ori aţi luat legătura cu familia, rudele, prietenii (vizite, telefon, scrisori) în ultimele 3 luni?

......................................................................................................

7. Aţi ieşit la muncă în ultimele 3 luni? Dacă da, la ce muncă? ......................................................................................................

9. Care dintre programele la care participaţi vă îmbunătăţeşte starea de sănătate

......................................................................................................

10. Aţi fost implicat în ultimele 3 luni într­un eveniment violent? Dacă da, aţi fost victimă sau agresor?

......................................................................................................

11. Aţi simţit că sunteţi tratat diferit în ultimele 3 luni din cauza faptului că aveţi probleme de sănătate mintală?

......................................................................................................

���

���

PROTECŢIA DREPTURILOR DEŢINUŢILOR CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ

Iv.Design instruire

pentru personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în lucrul cu deţinuţii cu

probleme de sănătate mintală

Suport de curs

136

137

zIU

A 1

Nr.

crt.

ORA

Minu

teSU

BIEC

TDE

SFĂŞ

URAR

EME

TODE

MIJL

OACE

1.9,0

0-10

,0010

’

30’

10’

8’ 2’

PREZ

ENTA

REOb

iectiv

: rea

lizar

ea co

ntac

tulu

i cu

grup

ulAc

tivita

te 1

: for

mator

ii se

pre

zintă

şi pr

ezint

ă pr

ogra

mul

(obie

ctive

, sco

p);

Activ

itate

2: p

entru

pre

zenta

rea

partic

ipanţi

lor s

e fol

oseş

te ex

erciţ

iul în

diad

ă, în

care

, tim

p de

2’ fi

ecar

e se

pre

zintă

par-

tener

ului d

esem

nat a

stfel:

nume

le, pr

enum

ele, u

nitate

a, o c

ali-

tate

perso

nală

şi ce

spor

t extr

em le

-ar p

lăcea

să p

racti

ce. S

e înt

orc î

n gr

upul

mare

şi fie

care

îşi r

epre

zintă

recip

roc p

arten

e-ru

l dup

ă mod

elul „E

u sun

t…“.

- pr

egăti

rea s

arcin

ii: 6’

- pr

ezen

tare r

ecipr

ocă:

4’-

prez

entar

ea pa

rtene

rului

1’Ac

tivita

te 3

: for

mator

ul dis

tribuie

carto

naşe

. Par

ticipa

nţii s

unt

invita

ţi să n

oteze

aştep

tările

pe ca

re le

au în

legă

tură c

u cele

3 zil

e de c

urs.

După

2 mi

nute

se ci

tesc c

arton

aşele

şi se

afişe

ază

la ve

dere

.-

expli

caţii

sarci

nă: 2

’-

listar

e aşte

ptări:

2’-

citire

a şi a

fişar

ea ca

rtona

şelor

: 6’

Activ

itate

a 4: g

rupu

l, împ

reun

ă cu f

orma

torul,

stab

ileşte

regu

-lile

de fu

ncţio

nare

pe du

rata

celor

3 zil

e.Ac

tivita

tea 5

: for

mator

ul pr

ezint

ă age

nda î

ntîlni

rii.

Prez

entar

e

Lucru

l în di

adă

Carto

naşe

Disc

uţie f

acilit

atăex

pune

re

Flipc

hart,

coli,

marke

re- Ca

rtona

şe, p

ixuri

Flipc

hart,

coli,

marke

reMa

terial

scris

2.10

,00-1

0,30

15’

15’

NOŢI

UNI

GENE

RALE

DE

SPRE

BOL

ILE

PSIH

ICE

Obiec

tiv: f

amilia

rizar

ea c

u co

ncep

tele

de s

ănăt

ate,

sănă

-ta

te m

inta

lă, b

oală

psih

icăAc

tivita

tea 1

: for

mator

ul pr

ezint

ă defi

niţiile

aces

tor co

ncep

te.Ac

tivita

tea 2

: for

mator

ul re

prez

intă o

clas

ificar

e inte

rnaţi

onală

a b

olilor

psihi

ce

Expu

nere

expu

nere

Flipc

hart,

coli,

marke

reHa

ndou

t

138

3.10

,30-1

0,45

15’

PAUZ

Ă CA

FEA

4.10

,45-1

3,00

60’

75’

BOLI

PSIH

ICE

CU IN

CIDE

NŢĂ

RIDI

CATĂ

ÎN

MED

IUL

PENI

TENC

IAR

Obiec

tiv: f

amilia

rizar

ea c

u pr

incip

alele

boli

psih

ice c

are

apar

cel m

ai de

s în

med

iul p

enite

nciar

Activ

itate

a 1:

form

atoru

l pre

zintă

6 stu

dii d

e ca

z în

care

apa

r ur

mătoa

rele

patol

ogii:

psiho

za, r

etard

ul, p

sihop

atia,

depr

esia,

ma

nia, n

evro

za. Î

mpre

ună

cu g

rupu

l se

evide

nţiaz

ă tră

sătur

ile

funda

menta

le ale

fiecă

rui c

az.

Activ

itate

a 2:

se îm

parte

gru

pul m

are

în 6

grup

uri m

ici, fi

ecă-

ruia

înmînî

ndu-

li-se

alte

cazu

ri, cu

ace

leaşi

patol

ogii,

cu s

ar-

cina

să re

gizez

e o

situa

ţie p

e ca

re o

vor

pun

e în

scen

ă. Se

înt

orc

în gr

upul

mare

, fiec

are

are

5 mi

nute

pentr

u joc

. Dup

ă fie

care

urme

ază d

iscuţi

i, com

entar

ii, co

mplet

ări.

- îm

părţir

ea gr

upulu

i şi e

xplic

area

sarci

nii: 1

0’-

preg

ătire

a joc

ului: 2

0’-

jocul

prop

riu-zi

s: 30

’-

discu

ţii//co

menta

rii: 15

’

studiu

de ca

z

joc de

rol

Mater

iale s

crise

, flip

char

t, coli

, ma

rkere

Mater

iale s

crise

5.13

,00-1

4,00

60’

PAUZ

Ă DE

MAS

Ă

6.14

,00-1

4,10

10’

EXER

CIŢI

UL D

E EN

ERGI

ZARE

Obiec

tiv: a

ctiva

rea g

rupu

lui

Grup

ul se

aşe

ază

în ce

rc, fo

rmato

rul fi

ind c

el ca

re s

tabile

şte

sarci

na (i

mpuls

ul) –

una

, dou

ă sa

u tre

i strî

nger

i de

mînă

care

se

tran

smit d

e la

un m

embr

u la

altul

pînă

ajung

din

nou

la for

-ma

tor.

Exer

ciţiu

colec

tiv

-

7.14

,10-1

5,20

20’

50’

TULB

URĂR

ILE D

E PE

RSON

ALITA

TEOb

iectiv

: să c

unoa

scă p

rincip

alele

tulbu

rări

de pe

rson

alitat

eAc

tivita

tea

1: fo

rmato

rul d

efine

şte n

oţiun

ea d

e tul

bura

re d

e pe

rsona

litate

şi pr

ezint

ă o cl

asific

are a

tulbu

rărilo

r.Ac

tivita

tea 2

: for

mator

ul pr

ezint

ă în

detal

iu 5

tulbu

rări

de p

er-

sona

litate

cu in

ciden

ţă rid

icată

în me

diul p

enite

nciar

(par

ano-

idă, a

ntiso

cială,

bord

erlin

e, his

trionic

ă, sc

hizoid

ă)

Expu

nere

Expu

nere

flipch

art, c

oli,

marke

reflip

char

t, coli

, ma

rkere

���

8.15

,20-1

5,30

10’

PAUZ

Ă CA

FEA

9.15

,30-1

6,50

80’

APRO

FUND

AREA

CU

NOŞT

INŢE

LOR

DESP

RE

TULB

URĂR

ILE D

E PE

RSON

ALITA

TE

Obiec

tiv: c

unoa

şter

ea p

rincip

alelo

r sim

ptom

e ca

re a

par

în tu

lbur

ările

de p

erso

nalit

ate f

recv

ente

în m

ediu

l pen

iten-

ciar

Activ

itate

1: gr

upul

mare

se îm

parte

în 5

grup

uri a

cîte

4 mem

-br

ii, fie

care

prim

ind un

stud

iu de

caz c

u o si

tuaţie

critic

ă în c

are

este

impli

cată

o pe

rsoan

ă ce

pre

zintă

o tul

bura

re d

e pe

rsona

-lita

te. S

arcin

a în

grup

ul mi

c este

să re

cuno

ască

tulbu

rare

a de

pe

rsona

litate

expu

să şi

să ca

ute so

luţii d

e re

laţion

are

pozit

ivă

în ac

el ca

z. Înt

orşi

în gr

upul

mare

îşi p

rezin

tă co

ncluz

iile şi

se

discu

tă as

upra

celor

prez

entat

e.-

preg

ătire

şi pr

ezen

tarea

sarci

nii: 1

0’-

lucru

l în gr

up m

ic: 25

’-

prez

entar

e de g

rup:

5’*5=

25’

- dis

cuţii:

20’

Stud

iul de

caz

Dezb

atere

aMa

terial

scris

,Fo

i, flipc

hart,

ma

rkere

10.

16,60

-17,0

0

10’

BRIE

FING

Obiec

tiv: e

valu

area

nive

lulu

i de

satis

facţ

ie al

parti

cipan

-ţil

orAc

tivita

te 1

: for

mator

ul inv

ită p

e fie

care

par

ticipa

nt să

form

u-lez

e o

frază

scu

rtă în

car

e să

spu

nă c

um i

s-a p

ărut

prim

a zi

de lu

cru.

Disc

uţie

-

140

zIU

A 2

Nr.

crt.

ORA

Minu

teSU

BIEC

TDE

SFĂŞ

URAR

EME

TODE

MIJL

OACE

1.9,0

0-10

,30

10’

20’

15’

15’

30’

COMU

NICA

REA

EFIC

IENT

ĂOb

iectiv

: cu

noaş

tere

a co

mpo

nent

elor

unei

com

unică

ri efi

cient

eAc

tivita

te 1

: for

mator

ul po

artă

o dis

cuţie

dirij

ată c

u gr

upul

mare

prin

car

e ur

măre

şte s

ă ob

ţină

detal

ii leg

ate d

e lim

bajul

ve

rbal

şi pa

rave

rbal.

Activ

itate

a 2:

se

împa

rte g

rupu

l în

diade

, fiec

are

partic

ipant

prim

ind c

îte o

listă

de s

tări e

moţio

nale.

Luc

rînd

în gr

up, u

nul

dintre

par

tener

i are

rolul

de

a ex

prim

a no

n-ve

rbal

stările

în

ordin

ea pr

imită

, iar p

arten

erul

lui tr

ebuie

să no

teze s

tările

emo-

ţiona

le ide

ntific

ate. D

upă c

e fiec

are d

in ce

i 2 fa

ce ex

erciţ

iul, s

e fac

e co

nfrun

tarea

rezu

ltatel

or. În

torşi

în gr

upul

mare

se p

oartă

dis

cuţii

cu pr

ivire

la nu

măru

l de r

euşit

e/ero

ri.-

preg

ătire

a acti

vităţi

i: 5’

- luc

rul în

diad

e: 10

’-

discu

ţii: 5’

Activ

itate

a 3:

se

aleg

5 vo

luntar

i din

cadr

ul gr

upulu

i pen

tru

exem

plific

area

comp

ortam

entel

or de

: igno

rare

, intru

ziune

, fixa

-re

a pr

ivirii,

ezit

are,

incon

grue

nţă ve

rbal/

nonv

erba

l. For

mator

ul se

adre

seaz

ă fiec

ăruia

dintr

e cei

5 volu

ntari a

doptî

nd cî

te un

ul din

tre c

ompo

rtame

ntele

enum

erate

. La

finalu

l dem

onstr

aţiei,

fie

care

dint

re ce

i 5 vo

luntar

i des

crie

felul

în ca

re s-

a sim

ţit pe

pa

rcursu

l exe

rciţiu

lui.

- pr

egăti

rea a

ctivit

ăţii: 3

’-

demo

nstra

ţia: 7

’-

feed-

back

din r

ol: 5’

Activ

itate

a 4: f

orma

torul

prez

intă c

ondiţ

iile un

ei as

cultă

ri efic

i-en

te (a

scult

are a

ctivă

)Ac

tivita

tea

5: fo

rmato

rul p

rezin

tă re

acţiil

e as

ertiv

ă, pa

sivă

şi ag

resiv

ă cu e

xemp

le şi

cele

5 prin

cipii d

e etic

ă

Disc

uţie d

irijată

Lucru

l în di

adă

Joc d

e rol

Demo

nstra

ţie

Expu

nere

Demo

nstra

ţieEx

pune

re

Flipc

hart,

coli,

marke

re

Mater

ial sc

ris

- Flipc

hart,

coli,

marke

re

���

2.10

,30-1

0,45

15’

PAUZ

Ă CA

FEA

3.10

,45-1

3,00

5’ 50’

40’

ABILI

TĂŢI

DE

COMU

NICA

REOb

iectiv

: dez

volta

rea u

nor a

bilită

ţi de c

omun

icare

eficie

ntă

Activ

itate

a 1:

se

împa

rte g

rupu

l în

diade

, şi p

rimes

c sa

rcina

ca

unu

l dint

re e

i să

spun

ă „d

a“ în

dife

rite m

odur

i, iar

celă

lalt

să ră

spun

dă c

u „n

u“. R

even

iţi în

grup

ul ma

re p

artic

ipanţi

i vor

sp

une c

um s-

au si

mţit î

n tim

pul e

xerci

ţiului

.-

preg

ătire

activ

ităţii:

1’-

lucru

l în di

ade:

2’-

discu

ţii: 2’

Activ

itate

a 2: s

e împ

arte

grup

ul în

5 gru

puri m

ai mi

ci (4

mem

-br

ii) şi

fieca

re g

rup

trebu

ie să

pun

ă în

scen

ă sit

uaţie

des

em-

nată

de fo

rmato

r, pe c

ele 3

tipur

i de r

eacţi

e (ag

resiv

ă, as

ertiv

ă, pa

sivă)

. Fiec

are

grup

, pe

rînd,

joacă

situa

ţia st

abilit

ă. La

final

au lo

c dis

cuţii

şi se

con

cluzio

neaz

ă cu

priv

ire la

ben

eficii

le re

acţie

i de t

ip as

ertiv

.-

enun

ţarea

activ

ităţii:

5’-

preg

ătire

a acti

vităţi

i: 10’

- joc

de ro

l: 5’*5

= 25

’-

discu

ţii: 10

’Ac

tivita

tea 3

: se

împa

rte g

rupu

l mar

e în

2, un

gru

p es

te sc

os

din în

căpe

re; c

elor r

ămaş

i li se

dă sa

rcina

ca aş

ezaţi

la o

masă

cu

o foa

ie A4

şi un

pix s

ă se p

regă

teasc

ă să d

esen

eze o

casă

. Ce

lor de

afar

ă li s

e dă s

arcin

a ca l

a intr

area

în sa

lă să

-şi al

eagă

un

parte

ner, s

ă se a

şeze

în fa

ţa lui

şi cu

acela

şi pix

, în ac

elaşi

timp,

să d

esen

eze

un e

lefan

t. Pa

rticipa

nţilor

li se

cer

e ca

pe

dura

ta ex

erciţ

iului

să nu

ridice

pixu

l de p

e hîrt

ie şi

să nu

comu

-nic

e ve

rbal

în nic

i un

caz c

u pa

rtene

rul. S

e afi

şeaz

ă de

sene

le re

aliza

te. L

a sfî

rşitul

exe

rciţiu

lui, p

artic

ipanţi

i disc

ută d

espr

e mo

dul în

care

au

reuş

it sau

nu

să re

alize

ze sa

rcina

, evid

enţi-

indu-

se m

odul

în ca

re au

reac

ţiona

t în ca

zul u

nui c

onflic

t-

enun

ţarea

activ

ităţii:

10’

- luc

rul în

diad

ă: 10

’-

afişa

re şi

disc

uţii: 2

0’

Activ

itate

grup

mi

c

Joc d

e rol

Exer

ciţiu

în dia

dă

- - coli,

pixur

i, ba

ndă a

deziv

ă

142

45’

Activ

itate

a 4:

form

atoru

l pre

zintă

tehnic

a ce

lor 3

paş

i în co

n-tro

lul fu

riei (

stop,

depă

rteaz

ă-te,

liniş

teşte-

te/gîn

deşte

) şi s

e se

lectea

ză 2

volun

tari p

entru

un jo

c de r

ol cu

privi

re la

o sit

uaţie

co

nflict

uală-

cu p

uner

ea în

pra

ctică

a ce

lor 3

paş

i. For

mator

ul va

inter

veni

în ev

idenţi

erea

celor

3 pa

şi. D

upă j

oc se

cere

feed

-ba

ck di

n rol

şi im

pres

ii din

parte

a celo

rlalţi

partic

ipanţi

.-

prez

entar

ea te

hnici

i: 10’

- pr

egăti

rea j

oculu

i de r

ol: 10

’-

jocul

de ro

l: 5’

- fee

d-ba

ck di

n rol,

disc

uţii: 2

0’

Prez

entar

eJo

c de r

olFli

pcha

rt, fo

i, ma

rkere

4.13

,00-1

4,00

60’

PAUZ

Ă DE

MAS

Ă5.

14,00

-14,1

010

’EX

ERCI

ŢIU

DE

ENER

GIZA

REOb

iectiv

: act

ivare

a gru

pulu

iAc

tivita

tea

1: f

orma

torul

împa

rte g

rupu

l fol

osind

crite

riul

3 tip

uri d

e fru

cte: m

ango

, ban

ană

şi po

rtoca

le. L

a co

mand

a for

mator

ului s

e vo

r fac

e co

mbina

ţii, p

artic

ipanţi

i tre

buind

să

schim

be sc

aunu

l în fu

ncţie

de so

licita

re.

Exer

ciţiu

colec

tiv

-

6.14

,10-1

5,20

50’

INTE

RVEN

ŢIE

Obiec

tiv:

dobî

ndire

a un

or a

bilit

ăţi

de l

ucru

cu

PPL

în

situa

ţii d

e criz

ăAc

tivita

tea

1: fo

rmato

rul î

mpar

te gr

upul

în 4,

fieca

re g

rup

prim

ind u

n ma

terial

scri

s în

care

este

des

crisă

o s

ituaţi

e de

cri

ză (a

menin

ţare c

u auto

agre

siune

, cu s

uicid,

cu in

tentar

ea de

pr

oces

e şi

cu re

fuzul

de h

rană

). Pa

rticipa

nţii tr

ebuie

să im

agi-

neze

şi să

joac

e un s

cena

riu în

care

să in

tervin

ă astf

el înc

ît să

deten

sione

ze si

tuaţia

.Înt

orşi

în gr

upul

mare

, fiec

are g

rup î

şi pr

ezint

ă sce

neta,

se di

s-cu

tă şi

se co

ncluz

ionea

ză.

- en

unţar

ea ac

tivită

ţii: 5’

- pr

egăti

re ac

tivită

ţii: 10

’-

jocul

de ro

l: 4*5

’= 20

’-

discu

ţii şi

conc

luzii:

15’

Jocu

l de r

olMa

terial

scris

���

7.15

,20-1

5,30

10’

PAUZ

Ă CA

FEA

8.15

,30-1

5,45

15’

NOŢI

UNI D

E IN

TERV

ENŢI

E ÎN

CR

IZĂ

Obiec

tiv: d

obîn

dire

a cu

noşt

inţe

lor n

eces

are

dete

nsio

nării

un

ei sit

uaţii

tens

iona

teAc

tivita

te 1

: for

mator

ul pr

ezint

ă teh

nicile

de

inter

venţi

e în

criză

, etap

ele şi

elem

entel

e imp

ortan

te de

urmă

rit.Pr

ezen

tarea

Fli

pcha

rt, co

li, ma

rkere

9.15

,45-1

6,50

10’

15’

40’

NEGO

CIER

EAOb

iectiv

: dob

îndi

rea d

e abi

lităţ

i în n

egoc

ierea

de c

onfli

cte

Activ

itate

1: fo

rmato

rul p

rezin

tă de

finiţii

le, el

emen

tele ş

i faze

le pr

oces

ului d

e neg

ocier

e în c

onflic

tAc

tivita

tea

2: p

rin d

iscuţi

a cu

gru

pul s

e for

mulea

ză te

hnici

le de

nego

ciere

, urm

înd să

fie în

tărite

de m

ateria

lul sc

ris p

regă

tit de

form

ator

Activ

itate

a 3:

se a

leg 5

volun

tari c

are

vor j

uca

rolul

uno

r PPL

afl

aţi în

tr-un

confl

ict da

torat

neînţ

elege

rii cu

privi

re la

postu

l TV

ce v

a fi

urmă

rit. U

n for

mator

are

rolul

de

nego

ciator

de

con-

flict p

entru

ca e

tapele

să fie

atin

se. R

estul

gru

pului

urm

ăreş

te de

sfăşu

rare

a neg

ocier

ii, no

tîndu

-şi fie

care

tehn

ică ap

licată

din

cele

prez

entat

e an

terior

. Înto

rşi în

gru

pul m

are

se d

iscută

cele

obse

rvate

şi se

obţin

e fee

d-ba

ck di

n rol.

- en

unţar

ea sa

rcinii

: 5’

- pr

egăti

rea a

ctivit

ăţii: 5

’-

jocul

de ro

l: 10’

- dis

cuţii,

feed

-bac

k din

rol: 2

0’

Prez

entar

ea

Disc

uţie d

irijată

Fish B

owl

Flipc

hart,

coli,

marke

reFli

pcha

rt, co

li, ma

rkere

Foi, p

ixuri

10.

16,50

-17,0

0

10’

BRIE

FING

Obiec

tiv: e

valu

area

nive

lulu

i de

satis

facţ

ie al

parti

cipan

-ţil

orAc

tivita

te 1

: for

mator

ul inv

ită p

e fie

care

par

ticipa

nt să

form

u-lez

e o

frază

scur

tă în

care

să sp

ună

cum

i s-a

păr

ut a

doua

zi

de lu

cru.

Disc

uţie

-

���

zIU

A 3

Nr.

crt.

ORA

Minu

teSU

BIEC

TDE

SFĂŞ

URAR

EME

TODE

MIJL

OACE

1.9,0

0-9,1

5

15’

ECHI

PA –

DEFI

NIRE

ŞI

OBIE

CTIV

E

Obiec

tiv:

cuno

aşte

rea

noţiu

nii d

e ec

hipă

şi o

biec

tivele

lu

crul

ui în

echi

păAc

tivita

te 1:

form

atoru

l poa

rtă o

discu

ţie cu

grup

ul pr

in ca

re se

ob

ţin p

rincip

alii fa

ctori

care

fac c

a un

gru

p să

dev

ină o

ech

ipă.

Se ur

măre

şte de

finire

a şi p

uncta

rea o

biecti

velor

echip

ei.

Disc

uţie d

irijată

Flipc

hart,

coli,

marke

re

2.9,1

5-9,5

0

35’

PRIN

CIPI

ILE D

E FU

NCŢI

ONAR

E AL

E EC

HIPE

I

Obiec

tiv: c

unoa

şter

ea p

rincip

iilor c

are

fac

ca o

ech

ipă

să

fie fu

ncţio

nală

Activ

itate

1: f

orma

torul

împa

rte g

rupu

l în

4 gr

upur

i a c

îte 5

pe

rsoan

e şi

le dă

sarci

na ca

pe

o foa

ie de

flipc

hart

să lis

teze

minim

10

regu

li dup

ă ca

re fu

ncţio

neaz

ă o

echip

ă. Re

veniţ

i în

grup

ul ma

re, fi

ecar

e îşi

exp

une

rezu

ltatel

e ac

tivită

ţii de

sfăşu

-ra

te în

grup

ul mi

c, se

conc

luzion

ează

şi se

expu

n prin

cipiile

de

funcţi

onar

e ale

echip

ei.-

expli

care

a sar

cinii:

2’-

lucru

l în gr

up m

ic: 10

’-

prez

entar

ea re

zulta

telor

: 2’*4

=8’

- co

ncluz

ii şi e

xpun

ere:

15’

Activ

itate

grup

mi

cCo

li, flip

char

t, ma

rkere

3.9,5

0-10

,30

40’

ECHI

PA

EFIC

IENT

Ă VS

. IN

EFIC

IENT

Ă

Obiec

tiv:

apro

fund

area

con

diţii

lor

nece

sare

fun

cţio

nării

efi

cient

e a ec

hipe

iAc

tivita

te 1:

form

atoru

l împa

rte gr

upul

în 4 g

rupu

ri mici

şi pe

n-tru

2 gr

upur

i dă s

arcin

a să l

istez

e pe c

oli m

ari e

lemen

tele c

are

fac ca

o e

chipă

să fie

efic

ientă,

iar c

elelal

te 2

echip

e pr

imes

c sa

rcina

să

listez

e ele

mente

le ca

re fa

c o

echip

ă să

fie

inefic

i-en

tă. R

even

iţi în

grup

ul ma

re s

e pr

ezint

ă ele

mente

le ide

ntifi-

cate.

Se d

iscută

şi se

conc

luzion

ează

.-

expli

care

a sar

cinii:

4’-

lucru

l în gr

up m

ic: 10

’-

prez

entar

ea ac

tivită

ţii: 4*

4’’=1

6’-

discu

ţii şi

conc

luzii:

10’

Activ

itate

grup

mi

cCo

li, flip

char

t, ma

rkere

���

4.10

,30-1

0,45

15’

PAUZ

Ă CA

FEA

5.10

,45-1

0,55

10’

ÎNCR

EDER

EA ÎN

EC

HIPĂ

Obiec

tiv: e

xers

area

lucr

ului

în ec

hipă

Activ

itate

a 1:

„Şar

pele“

- for

mator

ul aş

ează

par

ticipa

nţii î

n şir

, unu

l în

spate

le ce

luilal

t, cu

mîin

ile p

use

pe u

măru

l celu

i din

faţă,

prim

a pe

rsoan

ă din

şir ţ

ine o

chii d

esch

işi şi

cond

uce

grup

ul pr

in ca

meră

urm

ărind

să

nu îi

love

ască

de

obsta

cole,

ce

ilalţi

partic

ipanţi

avîn

d oc

hii în

chişi

. Dup

ă un

anu

mit t

imp,

o alt

ă per

soan

ă din

şir va

lua l

ocul

celui

din f

aţă.

- ex

plica

re sa

rcină

: 2’

- ex

ecuta

re: 8

’

Activ

itate

grup

ma

re-

6.10

,55-1

2,30

35’

50’

10’

ROLU

RI ÎN

EC

HIPĂ

Ob

iectiv

: iden

tifica

rea r

oluril

or ca

re ap

ar în

cadr

ul un

ei ec

hipe

Activ

itate

a 1: „

Statu

ia“- f

orma

torul

împa

rte gr

upul

în 4 g

rupu

ri ma

i mici

a c

îte 5

per

soan

e, fie

care

gru

p tra

ge c

îte u

n bil

eţel

pe ca

re e

ste n

otat u

n su

bstan

tiv (v

apor,

mac

ara,

elefan

t, tre

n, ca

raca

tiţă).

Partic

ipanţi

i au

sarci

na s

ă co

nstru

iască

o s

tatuie

ca

re s

ă re

prez

inte

subie

ctul p

rimit.

Reve

niţi î

n gr

upul

mare

fie

care

treb

uie s

ă pr

ezint

e sta

tuia

reali

zată.

Se

identi

fică

prin

discu

ţie ce

rolur

i au a

vut fi

ecar

e în î

ndep

linire

a sar

cinii.

- ex

plica

rea s

arcin

ii: 3’

- pr

egăti

rea s

arcin

ii: 10

’-

prez

entar

ea: 4

*3’=

12’

- dis

cuţii:

10’

Activ

itate

a 2:

„Cop

acul“

- se

împa

rte g

rupu

l mar

e în

4, pr

imind

sa

rcina

de

a de

sena

un

copa

c pe

car

e să

repr

ezint

e ele

men-

tele n

eces

are f

uncţi

onăr

ii une

i ech

ipe şi

fieca

re pa

rticipa

nt să

se

identi

fice c

u rolu

ri pe c

are c

red c

ă le p

oate

juca î

n cad

rul e

chipe

i. Re

veniţ

i în gr

upul

mare

, fiec

are î

şi pr

ezint

ă cop

acul

reali

zat.

- ex

plica

rea s

arcin

ii: 5’

- pr

egăti

rea s

arcin

ii: 25

’-

prez

entar

ea: 4

*5’=

20’

Activ

itate

a 3:

ca

urma

re a

celo

r 2 e

xerci

ţii de

sfăşu

rate

se

punc

tează

princ

ipalel

e rolu

ri ale

unei

echip

e.

Activ

itate

grup

mi

c

Activ

itate

grup

mi

c

Expu

nere

- Coli,

marke

re,

band

ă ade

zivă

Flipc

hart,

mar

-ke

re, c

oli

146

7.12

,30-1

3,00

30’

ECHI

PA M

ULTI

-DI

SCIP

LINAR

Ă –

DEFI

NIŢI

E,

OBIE

CTIV

E ŞI

PR

INCI

PII

Obiec

tiv: f

amilia

rizar

ea c

u no

ţiune

a de

ech

ipă

mul

tidis­

ciplin

ară

Activ

itate

1: î

n ca

drul

unei

discu

ţii cu

tot g

rupu

l, for

mator

ul ur

măre

şte să

form

uleze

defi

niţia,

obie

ctive

le şi

princ

ipiile

une

i ec

hipe m

ultidi

scipl

inare

.

Disc

uţie d

irijată

Flipc

hart,

coli,

marke

re

8.13

,00-1

4,00

60’

PAUZ

Ă DE

MAS

Ă9.

14,00

-14,1

010

’EX

ERCI

ŢIU

DE

ENER

GIZA

REOb

iectiv

: act

ivare

a gru

pulu

iAc

tivita

te 1

: for

mator

ul aş

ează

par

ticipa

nţii în

cerc,

se d

au 2

mi

ngi d

e culo

are d

iferită

, se c

ere p

artic

ipanţi

lor să

pase

ze m

in-gil

e de

la u

nii la

alţii

cum

vor e

i fără

ca m

ingea

să ca

dă (f

ără

regu

li); a

poi s

e da

u ur

mătoa

rele

indica

ţii: m

ingea

de

o cu

loare

va

fi pa

sată

spre

dre

apta,

iar m

ingea

de

ceala

ltă cu

loare

va fi

pasa

tă sp

re st

înga –

fără

să ca

dă. S

e va p

uncta

difer

enţa

între

gr

upul

cu re

guli ş

i gru

pul fă

ră re

guli.

Exer

ciţiu

colec

tiv

-

10.

14,10

-14,2

0

10’

COMP

ONEN

ŢA

ŞI R

OLUR

ILE

PROF

ESIO

NALE

ÎN

ECH

IPA

MULT

I-DI

SCIP

LINAR

E

Obiec

tiv:

fam

iliariz

area

cu

cara

cter

istici

le ec

hipe

i m

ul-

tidisc

iplin

are

din

peni

tenc

iar c

are

are

ca s

cop

mun

ca c

u PP

L cu

pro

blem

e psih

iceAc

tivita

tea

1: fo

rmato

rul p

rezin

tă co

mpon

enţa

echip

ei mu

lti-dis

ciplin

are ş

i rolur

ile pr

ofesio

nale

ale m

embr

ilor e

chipe

iEx

pune

re

Flipc

hart,

coli,

marke

re11

.14

,20-1

5,20

30’

FUNC

ŢION

AREA

EC

HIPE

I MUL

TI-

DISC

IPLIN

ARE

Obiec

tiv: f

amilia

rizar

ea cu

mod

ul d

e luc

ru în

echi

pa m

ulti­

disc

iplin

ară

Activ

itate

a 1:

se

aleg

3 vo

luntar

i din

cadr

ul gr

upulu

i car

e îm

preu

nă c

u 2

dintre

form

atori

alcătu

iesc

echip

a mu

ltidisc

ipli-

nară

; unu

l dint

re fo

rmato

ri ia

rolul

de

mana

ger d

e ca

z, iar

altu

l ro

lul d

e me

dic, r

ămîn

de d

istrib

uit în

tre vo

luntar

i rolu

rile: s

upra

-ve

gheto

r, şe

f sec

ţie şi

edu

cator

. Se

cons

truieş

te sc

enar

iul u

nei

şedin

ţe şi

se jo

acă î

n faţa

grup

ului. D

upă j

oc, s

e disc

ută ob

serva

-ţiil

e făc

ute de

partic

ipanţi

i obs

erva

tori ş

i se s

olicit

ă fee

d-ba

ck de

la

volun

tari. S

e pre

zintă

struc

tura p

roce

sului

verb

al de

şedin

ţă.-

selec

tarea

volun

tarilo

r: 2’

- pr

egăti

rea s

arcin

ii: 8’

- pr

ezen

tarea

: 10’

- dis

cuţii,

prez

entar

e pro

ces-v

erba

l: 10’

Joc d

e rol

cu

demo

nstra

ţieCo

li, pix

, flipc

hart

147

30’

FUNC

ŢION

AREA

EC

HIPE

I MUL

TI-

DISC

IPLIN

ARE

Activ

itate

a 2: fo

rmato

rul îm

parte

grup

ul ma

re în

4 gr

upur

i mici

, pr

imind

acela

şi stu

diu de

caz;

sarci

na es

te de

a ide

ntific

a rolu

l su

prav

eghe

torulu

i atît

în mu

nca d

irectă

cu P

PL, c

ît şi în

cadr

ul ec

hipei

multid

iscipl

inare

. Rev

eniţi

în gr

upul

mare

se

prez

intă

pe rî

nd e

lemen

tele

identi

ficate

. se

conc

luzion

ează

cu

privi

re

la im

porta

nţa p

reze

nţei s

upra

vegh

etoru

lui în

ech

ipa m

ultidi

s-cip

linar

ă.-

expli

care

a sar

cinii:

2’-

preg

ătire

a sar

cinii:

10’

- pr

ezen

tarea

: 4*2

’= 8’

- dis

cuţii:

10’

Activ

itate

în gr

up

mic

Flipc

hart,

ma

rkere

, coli

, ma

terial

scris

12.

15,20

-15,3

010

’PA

UZĂ

CAFE

A13

.15

,30-1

5,45

15’

SPRI

JINIR

EA

MEMB

RILO

R EC

HIPE

I

Obiec

tiv: c

onşt

ientiz

area

impo

rtanţ

ei co

labor

ării

şi co

mu-

nică

rii în

tre m

embr

ii ech

ipei

mul

tidisc

iplin

are

Activ

itate

1: fo

rmato

rul îm

parte

grup

ul ma

re în

grup

uri m

ici de

6

sau

7 pe

rsoan

e, ca

re p

rimes

c sar

cina

de a

se a

şeza

în ce

rc cu

mîin

ile în

faţa

pieptu

lui, fi

ind pr

egăti

ţi să-

l sus

ţină c

u palm

ele

pe un

ul din

tre ei

care

va st

a în m

ijloc,

care

va fi

mutat

de la

unul

la alt

ul. V

or fi

schim

bate

pe rî

nd pe

rsoan

ele di

n mijlo

c.Re

veniţ

i în

grup

ul ma

re s

e ce

re fe

ed-b

ack

de la

cei

din m

ij-loc

.-

expli

care

a sar

cinii:

2’-

lucru

l în gr

up m

ic: 8’

- fee

d-ba

ck: 5

’

Activ

itate

grup

mi

c-

14.

15,45

-15,5

510

’ST

ADII D

E DE

ZVOL

TARE

A EC

HIPE

I

Obiec

tiv: c

unoa

şter

ea st

adiilo

r prin

care

trec

e o ec

hipă

Activ

itate

1:

forma

torul

prez

intă

stadii

le de

dez

volta

re a

le ec

hipei.

Expu

nere

Flipc

hart,

coli,

marke

re

148

16.

15,55

-16,3

540

’DE

SFĂ

NODU

LOb

iectiv

: apr

ofun

dare

a noţ

iuni

lor p

relu

crat

eAc

tivita

te 1

: for

mator

ul îm

parte

gru

pul în

gru

puri

mai m

ici d

e cît

e 6,

un g

rup

are

obse

rvator

, altu

l o p

erso

ană

de s

prijin

din

exter

ior, ia

r al tr

eilea

gru

p luc

reaz

ă sin

gur;

aşez

aţi în

cerc,

fie-

care

partic

ipant

se pr

inde c

u mîna

drea

ptă de

partic

ipantu

l din

faţa

lui, ia

r cu

mîna

stîng

ă se

prin

de la

întîm

plare

de

alt m

em-

bru

al gr

upulu

i. Sar

cina

este

ca fă

ră să

îşi d

ea d

rumu

l la m

îini

să d

esfac

ă no

dul c

reat.

Fun

cţie

de d

urată

se p

ot cre

a gr

upur

i de

10 pe

rsoan

e, pe

ntru u

n nive

l sup

erior

de co

mplex

itate.

La s

fîrşit

, se

întor

c în

grup

ul ma

re ş

i se

discu

tă cu

priv

ire la

mo

dul în

care

au fu

ncţio

nat c

a gru

p şi ro

lurile

care

şi le

-au a

su-

mat în

timpu

l jocu

lui.

- ex

plica

rea s

arcin

ii: 3’

- ac

tivita

te gr

up m

ic: 22

’-

discu

ţii: 15

’

Activ

itate

grup

mi

c-

17.

16,35

-16,5

0

15’

CONC

LUZI

IOb

iectiv

: eva

luar

ea m

odul

ui d

e sa

tisfa

cere

a a

ştep

tăril

or

form

ulat

e de p

artic

ipan

ţi la

înce

putu

l pro

gram

ului

Activ

itate

1: în

grup

ul ma

re, s

e disc

ută fie

care

carto

naş s

cris î

n pr

ima z

i, iar

apoi

forma

torul

invită

pe fie

care

partic

ipant

să fo

rmu-

leze o

fraz

ă scu

rtă în

care

să sp

ună c

um i s

-a pă

rut p

rogr

amul.

Disc

uţie d

irijată

Carto

naşe

le

18.

16,50

-16,5

5

5’

EVAL

UARE

A FO

RMAT

ORILO

ROb

iectiv

: eva

luar

ea a

ctivi

tăţii

des

făşu

rate

de

form

ator

i pe

parc

ursu

l celo

r 3 zi

leAc

tivita

te 1:

se în

mîne

ază p

artic

ipanţi

lor ca

rtona

şe pe

care

tre-

buie

să no

teze d

e la 1

la 4,

unde

1 es

te ce

l mai

puţin

, iar 4

este

maxim

, eva

luînd

urmă

toare

le: A.

ating

erea

obiec

tivelo

r, B.efi

cienţa

ex

erciţ

iilor, C

.meto

dele

folos

ite, D

.pres

taţia

forma

torilo

r

Carto

naşe

Foi, p

ix

19.

16,55

-17,0

0

5’

POZA

DE

RĂMA

S BU

NOb

iectiv

: cre

area

une

i atm

osfe

re p

oziti

ve p

entru

fina

lul

curs

ului

Activ

itate

1: pa

rticipa

nţii îm

preu

nă cu

form

atorii

se aş

ează

într-

o „p

oză

de g

rup“

; fiec

are

dintre

ei v

ine în

faţa

grup

ului ş

i face

cît

e o po

ză im

agina

ră gr

upulu

i şi s

e aşe

ază l

a loc

în gr

up.

Activ

itate

grup

ma

re-

���

CUPRINS

Raport de evaluare a serviciilor de sănătate mintală disponibile în sistemul penitenciar românesc în perioada 2006­2007 .......................�

Standardele minime privind serviciile medicale de specialitate şi asistenţa asigurate în penitenciare deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală ...............................................................................87

Instrumente de evaluare a nevoilor deţinuţilor cu probleme de sănătate mintală .............................................................................127

Design instruire pentru personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în lucrul cu deţinuţii cu probleme de sănătate mintală ..................................................................................���

150