p r o g r a m - penalreform.ro · sub forma a două module: unul psihoterapeutic şi altul de...

DEZVOLTAREA ASISTENŢEI COMUNITARE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII MINTALE

PENTRU PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE

ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ ÎN PENITENCIARE

P R O G R A M specific de asistenţă psihosocială şi de

PREVENŢIE A RISCULUI SUICIDAR

dr. Cristina PRIPPSorina ŢOGOIE

BUCUREŞTI2009

2

Autorii şi coordonatorii lucrării:psiholog dr. Cristina PRIPP - Administraţia Naţională a Penitenciarelorpsiholog Sorina ŢOGOIE - Penitenciarul Arad

Colectivul de pilotare:

Penitenciarul AradOvidiu ARON - personal de supraveghere Adrian CANDREA - personal de supraveghere Cristian CRIŞAN - personal de supraveghere Anca GLIGOR - medicAnca Liliana HUREZAN - psiholog Ionel IOVESCU - educatorMonica SUSAN - asistent social Ramona ŞERBAN - şef secţieGheorghe ŞICLOVAN - personal de supraveghere

Penitenciarul Baia MareAngela KOZMA - psihologIoana LAZĂR - psiholog Mihaela PINTEA-TRAIAN - psiholog

Penitenciarul OradeaAlexandru CIRAP - agent educatorFloarea DUDAŞ - asistent socialDan LELE - preotAndreea Lini - psiholog Lacrima MĂRGINEANU - psiholog Ioan SIM - monitor sportiv

I S B N 978-973-0-06938-9

Tipărit de

B-dul N. Bălcescu nr. 15,Râmnicu Sărat

3

CUPRINS

I. JUSTIFICARE 7II. DELIMITĂRI CONCEPTUALE 9III. SCOPUL PROGRAMULUI 12IV. OBIECTIVELE PROGRAMULUI 12V. GRUPUL ŢINTĂ 13VI. PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR 13VII. RESURSELE IMPLICATE 14VIII. METODOLOGIA INTERVENŢIEI 15

A. Prevenţia primară 16B. Intervenţia în criză 30C. Postvenţia 38

IX. FUNCŢIONAREA ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE 39

X. EVALUAREA PROGRAMULUI 42XI. REGULILE DE UTILIZARE A

PROGRAMULUI 43

BIBLIOGRAFIE 47

ANEXE 49

MAPA PROGRAMULUI 49Anexe metodologice 51Anexe diagnostice 71

- Anexe orientative de decelare a riscului suicidar 73

- Instrumente psihodiagnostice specifice 79Fişele modulului de informare-prevenţie 104

5

CUVÂNT ÎNAINTE

În comparaţie cu alte fenomene larg răspândite la populaţia penitenciară, suicidul nu constituie un reper cantitativ, dar dramatismul actului şi al consecinţelor este foarte mare. De altfel, aceasta a fost şi motivaţia care ne-a determinat să depăşim abordarea iniţială de studiu conceptualizat la nivel teoretic şi să structurăm o procedură standardizată de lucru, sub forma Programului specific de asistenţă psihosocială şi prevenţie a riscului suicidar.

După elaborare, pilotarea programului ne-a oferit un plus de informaţii cu privire la eficienţa principiilor de lucru, precum şi la adecvarea metodologiei de lucru.

Tot în această etapă, echipa constituită în Penitenciarul Baia Mare a schematizat tematica instruirii personalului în vederea prevenirii riscului de suicid, precum şi tematica formării persoanelor private de libertate de sprijin.

Pornind de la experienţa eficientă a intervenţiilor multidisciplinare, după îndelungi discuţii şi … opinii, am finalizat structura modulară a programului, cu două paliere: cel psihoterapeutic şi cel de informare - prevenţie.

Evaluarea programului la finalul primului an de funcţionare va fi în măsură să măsoare eficienţa acestuia şi să ne indice valoarea aplicativă a demersurilor structurate.

Nu în ultimul rând, acum avem ocazia de a mulţumi tuturor celor care, sub orice formă (fie că a fost vorba de opinii ori de documente), au sprijinit construirea programului şi, în special, membrilor echipelor multidisciplinare care au contribuit nu numai la aplicarea practică dar şi la menţinerea unui schimb informaţional care ne-a fost de mare ajutor.

AUTORII LUCRĂRII

7

I. JUSTIFICARE

Într-o măsură mai mare decât orice alt fenomen al existenţei, datorită caracterului său dramatic şi aparent deliberat, suicidul necesită studierea cauzelor care l-au determinat sau l-au favorizat, încercând astfel, prin cunoaşterea motivelor, dacă nu să înlăturăm şi să prevenim în totalitate, cel puţin să limităm efectele.

La nivelul societăţii, specialiştii din mai multe domenii (medici, psihologi, asistenţi sociali, sociologi, psihiatri, preoţi) colaborează în aplicarea măsurilor profilactice ale fenomenului alături de familiile şi reţelele de suport social ale principalilor actori într-o astfel de dramă existenţială. În penitenciar, devine important orice context care ne poate permite o evaluare a fenomenului sinuciderii în condiţiile specifice de viaţă ale privării de libertate şi care, în acelaşi timp, ne oferă explicaţii cu valoare cel puţin practic-aplicativă cu privire la cauzele particulare ale fenomenului.

În structura populaţiei penitenciare, tentativele suicidare cât şi actele finalizate se regăsesc în număr scăzut, dar importante sunt: semnificaţia fenomenului şi impactul asupra celorlalte persoane private de libertate, a familiilor acestora şi a societăţii în general.

8

Spre deosebire de perioada anterioară, caracterizată de o diminuare a tentativelor suicidare (de la 22, în anul 2005, la 17, în 2006), în 2007, s-a înregistrat o evoluţie îngrijorătoare a acestor acte, respectiv, 73, după care a urmat o diminuare progresivă, la 43.

În ceea ce priveşte sinuciderile finalizate, acestea au urmat o curbă ascendentă îngrijorătoare, dublându-se de la 6, în 2005, la 13, în anul 2006, diminuându-se la 9, în 2007, crescând la 13, în anul 2008 şi scăzând semnificativ la 7 acte finalizate, până la 15 noiembrie 2009.

Factorii generaţi de privarea de libertate afectează în mai mică sau mai mare măsură dezvoltarea indivizilor, configurând în anumite momente un plus de risc pentru viaţa persoanelor private de libertate. Cu toate acestea, penitenciarul trebuie privit nu numai ca un spaţiu plin de riscuri, ci şi ca locul unde se mobilizează mecanisme umane specializate şi materiale pentru a anula sau cel puţin a atenua efectele negative ale privării de libertate.

Pornind de la experienţa acumulată în ultimii ani, prin utilizarea intervenţiilor multidisciplinare, am considerat benefică elaborarea unui program modern de organizare şi îndrumare a activităţilor specializate sub forma a două module: unul psihoterapeutic şi altul de informare-prevenţie, care să permită revizuirea şi evaluarea intervenţiilor. Avem în vedere punerea în aplicare, în mod absolut practic, a acestui program de prevenţie şi intervenţie specifică, astfel încât, să devină un instrument de acţiune util atât specialiştilor, cât şi întregului personal care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate.

9

II. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

În definiţia adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, suicidul este văzut ca actul prin care „un individ caută să se autodistrugă fizic, cu intenţia, mai mult sau mai puţin autentică, de a-şi pierde viaţa, fiind conştient mai mult sau mai puţin de motivele sale”.

Pentru problematica suicidului în penitenciar sunt importante trei forme de manifestare a autoagresivităţii1:

- suicidul emotiv, ca mijloc de rezolvare a unei emoţii puternice (teamă, mânie, tristeţe);

- suicidul pasional, o conduită de disperare a individului care încearcă astfel să se elibereze de o durere morală insuportabilă;

- echivalenţele suicidare - autorăniri, simularea unei boli, refuzul îngrijirii medicale etc.

De asemenea, trebuie făcută o distincţie între „şantajul cu sinuciderea” şi „sinuciderea şantaj”: în primul caz, individul scontează că va obţine un beneficiu înainte de trecerea la act, iar în cel de-al doilea caz, după ce va muri2.

Definită3 ca o „acţiune prin care cineva imită sau îşi provoacă în mod conştient diferite modificări corporale ori psihice, cu scopul de a obţine anumite avantaje”, simularea este motivată de factori externi. În practică, întâlnim persoane private de libertate care simulează că intenţionează să se sinucidă, când, de fapt, nu au această intenţie. Prin astfel de acţiuni, încearcă să obţină de la administraţia penitenciarului, prin constrângere, anumite „beneficii” în situaţii care îi dezavantajează. Motivaţia unui atare comportament nu depăşeşte însă instinctul de conservare, de aceea este puţin probabil ca aceştia să se sinucidă.

De cele mai multe ori, în penitenciar, autoagresiunile au un caracter reactiv, formele lor de manifestare având o intensitate disproporţionată în raport cu motivaţia care, în condiţiile date, nu ar justifica actul: secţiuni venoase, plăgi abdominale sau toracice (ne)penetrante, plăgi ale membrelor, autoînsămânţări cu produse biologice, înghiţire de obiecte dure sau tăioase etc.

1 Gheorghe F., Psihologie penitenciară, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1996, p. 76.2 Gheorghe F., op. cit., p. 77.3 Popescu-Neveanu P., „Dicţionar de psihologie”, Editura Albatros, Bucureşti, 1978, p. 665.

10

Adesea, autoagresiunea este folosită ca mijloc de şantaj, încercându-se obţinerea unor avantaje cu valoare subiectivă. În unele cazuri, însă, caracterul demonstrativ al actului autoagresiv este depăşit involuntar, rezultând o finalitate nedorită probabil nici de cel în cauză4, de altfel, situaţii care nu pot fi asimilate suicidului.

Delimitarea conceptuală a acestor forme de manifestare a autoagresivităţii este absolut necesară în identificarea suicidului care se distinge de echivalenţele suicidare prin acţiunea săvârşită de individ în mod conştient cu intenţia de suprimare a propriei vieţi.

În consecinţă, la stabilirea riscului de suicid, nu vom avea în vedere automutilările şi celelalte forme de şantaj ale echivalenţelor suicidare.

Cercetările de suicidologie efectuate în mediul penitenciar au evidenţiat faptul că numărul deceselor prin sinucidere este net inferior numărului persoanelor care sunt considerate capabile să se sinucidă. Aceste studii s-au dovedit utile şi la schiţarea profilului de risc sucidar al persoanelor private de libertate.

Sexul - procentul de suicid este mai mare în cazul bărbaţilor decât al femeilor.

Vârsta - incidenţa suicidului este scăzută printre tineri.

Starea civilă - procentul de suicid este crescut în cazul celibatarilor.

Categoria juridică - risc suicidar crescut prezintă cei aflaţi în faza de arest preventiv.

Durata pedepsei - persoanele care execută pedepse privative de libertate de lungă durată sau pe viaţă prezintă un risc suicidar mai mare decât cele cu pedepse mici.

Natura infracţiunii - în eşantioanele sinucigaşilor, majoritatea este acuzată de omoruri sau de alte delicte violente.

Metoda - cea mai folosită este spânzurarea.

Momentul ales - deşi despre moment se credea că este aleatoriu, un studiu britanic a constatat însă o creştere marcantă a numărului de sinucideri comise sâmbăta.

4 Nistea H., Simionovici O., Revista de ştiinţă penitenciară, nr. 2/1996.

11

Timpul scurs de la intrarea în penitenciar - cea mai mare parte a sinuciderilor a avut loc la puţin timp de la încarcerare, adesea în timpul primelor două săptămâni.

Amplasarea - persoanele care se sinucid se găsesc adesea în spital sau la izolator.

Factori asociaţi - momentele premergătoare prezentării în instanţa de judecată, perspectiva de a ispăşi o pedeapsă prea lungă ori apropierea liberării din penitenciar la persoanele private de libertate care au ispăşit o pedeapsă mare.

Tulburările mentale - după studiile britanice, o treime din persoanele care s-au sinucis a primit tratament medicamentos înainte de a executa pedeapsa şi prezenta simptome de anxietate, depresie, angoasă etc.

Tentativele anterioare de suicid - jumătate dintre persoanele private de libertate care s-au sinucis avuseseră tentative suicidare.

La definirea profilului trebuie să avem în vedere analiza factorilor care pot genera comportamente sau tentative suicidare.

Factori ambientali

- Contactul cu mediul carceral pentru persoanele aflate la prima condamnare, în special la cei cu toleranţă scăzută la frustrare.

- Rupturi sau neînţelegeri familiale cu efecte asupra componentei afective.

- Evenimente negative (moartea unor rude sau prieteni) pe care individul şi le reprezintă în mod catastrofal.

Factori personali

- Genetici: depresie, tulburări de personalitate, boli mentale, predispoziţia spre toxicomanie (alcool, drog etc.).

- Ereditari: boli mentale, depresii diagnosticate la părinţi sau rude apropiate, antecedente familiale în ceea ce priveşte sinuciderea.

Oricare dintre factorii menţionaţi poate interveni, sporind astfel riscul de suicid al individului.

12

III. SCOPUL PROGRAMULUIProgramul depăşeşte abordarea iniţială de studiu conceptualizat

la nivel teoretic şi structurează un ghid practic de evaluare a riscului suicidar, de prevenţie şi intervenţie în criză, astfel încât să constituie un instrument de acţiune util atât specialiştilor, cât şi întregului personal care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate.

IV. OBIECTIVELE PROGRAMULUI Obiectivul general este cel de reducere a comportamentelor

de risc suicidar ale persoanelor private de libertate, prin diminuarea depresiei.

Obiectivele specifice urmăresc:- identificarea persoanelor cu tulburări depresive,- evaluarea specializată a simptomatologiei,- depistarea persoanelor private de libertate cu potenţial

crescut de suicid,- aplicarea sistematică a unor norme de prevenţie la grupurile

de risc,- utilizarea intervenţiei specializate în situaţiile de criză,- evitarea, pe cât este posibil, a deznodământului în cazurile

de suicid luate în evidenţă.Obiectivele operaţionale fac referire la activităţile

specializate:- combaterea ideilor iraţionale, modificarea percepţiilor şi a

reprezentărilor negative,- analizarea raţională a problemelor fiecărui beneficiar, a

locului şi a rolului său în împrejurările specifice de viaţă,- dezvoltarea unei imagini realiste despre sine, despre viaţă,

despre mediul în care persoana privată de libertate se află,- dezvoltarea de abilităţi pentru a putea lupta împotriva stărilor

depresive,- creşterea posibilităţilor de rezistenţă în faţa greutăţilor,- sprijinirea persoanei în descoperirea strategiilor de rezolvare

a propriilor probleme,- încurajarea şi sprijinirea persoanei pentru a găsi noi sensuri

ale existenţei sale, atât în perioada detenţiei cât şi după liberare,

- prevenirea decompensărilor.

13

V. GRUPUL ŢINTĂ a) Pentru modulul psihoterapeutic se va avea în vedere

persoana privată de libertate cu vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulburărilor depresive, cu potenţial crescut de suicid, la care se regăsesc factorii individuali de risc şi care, fiind expusă cauzelor care provoacă declanşarea crizei, recurge la actul suicidar.

Modulul se adresează persoanelor:- cu vulnerabilitate crescută pentru dezvoltarea tulburărilor

depresive,- cu risc de suicid - identificate prin aplicarea instrumentelor

de evaluare, cu respectarea exigenţelor psihoterapeutice,- cu tentative de suicid în antecedente, - eligibile pentru includerea în program, în urma solicitării

acestora,- aflate în situaţii de criză.

b) În cadrul modulului educaţional de informare-prevenţie, activităţile de grup sunt obligatorii şi constituie premisa selecţiei persoanelor private de libertate cu abilităţi de relaţionare şi suport, în măsură a oferi sprijinul necesar în cazurile identificate ca fiind cu risc crescut de suicid.

VI. PLANIFICAREA ŞEDINŢELORa) Persoanele cu vulnerabilitate crescută pentru dezvoltarea

tulburărilor depresive, cu risc de suicid, cu tentative de suicid în antecedente sau eligibile pentru includerea în program în urma solicitării acestora vor fi incluse în componenta psihoterapeutică a programului, până la remiterea simptomatologiei şi echilibrarea emoţională - dar nu mai puţin de 3 luni de zile - în cadrul şedinţelor de consiliere individuală cu durata de 50’ şi frecvenţă bisăptămânală.

Componenta educaţională, la persoanele a căror sănătate permite, prin activităţile de grup recomandate, de tip formativ-educaţionale – hobby, culturale, sportive, de susţinere moral-religioasă, recreative etc. – însoţeşte intervenţia de tip psihoterapeutic, conform metodologiei standard, pornind de la minimum trei luni de zile ca durată şi frecvenţa săptămânală. Foarte importantă această componentă, cu atât mai mult cu cât oferă posibilitatea integrării persoanei vulnerabile în grupuri cu simptomatologie nondepresivă care desfăşoară activităţi

14

educaţionale şi constituie o modalitate detensionantă şi aparent non-formală de monitorizare a acesteia.

b) Pentru persoanele private de libertate aflate în situaţii de criză, programul psihoterapeutic începe imediat după identificarea cazului şi este recomandat ca psihologul să îl desfăşoare zilnic, în cadrul şedinţelor de consiliere individuală, iar după echilibrare, la nevoie.

c) Modulul de informare-prevenţie este utilizat pentru selecţia şi formarea persoanelor private de libertate de sprijin (încredere) în scopul identificării situaţiilor de risc suicidar (3 luni de zile, în cadrul şedinţelor cu durata de o oră şi frecvenţă săptămânală).

VII. RESURSELE IMPLICATE a. Resurse materialePuţin numeroase, aceste resurse fac referire la:- camera de deţinere în care persoana se va afla în compania

unei persoane de sprijin,- instrumentele necesare evaluării psihologice (menţionate în

Anexe),- logistica necesară intervenţiilor medicale de urgenţă,- produsele farmacologice specifice tratamentului psihiatric – în

cazul persoanelor alfate în evidenţa specializată a unui medic psihiatru.

b. Resurse umane

Echipa multidisciplinară este constituită din totalitatea profesioniştilor, după cum urmează:

- personal specializat în asistenţă psihosocială şi educaţie - psiholog, asistent social, educator, preot, monitor sportiv,

- personal medical specializat - medic psihiatru, medic generalist, asistent medical,

- personal care asigură siguranţa deţinerii - şef secţie, personal de supraveghere.

Participarea specialiştilor la funcţionarea echipei multidisciplinare se realizează diferit, în funcţie de necesităţile fiecărei etape a programului.

15

Coordonatorul programului şi al echipei multidisicplinare este psihologul, specialist care asigură constituirea echipei şi organizarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul programului.

Este necesar ca echipei să i se adauge reprezentanţi ai altor instituţii publice (servicii locale de sănătate mentală) şi voluntari ai organizaţiilor neguvernamentale, specializaţi în problematica suicidului. De asemenea, foarte importantă este şi implicarea persoanelor private de libertate de sprijin (încredere).

În cazul în care unitatea nu dispune de specialiştii necesari, se va încerca, pe cât posibil, ca activităţile specifice să fie susţinute de către parteneri care deja desfăşoară activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială – reprezentanţi ai instituţiilor publice sau ai organizaţiilor neguvernamentale (asociaţii şi fundaţii) cu atribuţii în asistenţă psihosocială.

VIII. METODOLOGIA INTERVENŢIEI Prevenţia riscului suicidar este o etapă complexă care comportă

multiple aspecte. Unul dintre factorii care acţionează frenator este acela că majoritatea persoanelor depresive cu idei suicidare nu realizează iraţionalitatea ideilor şi, din acest motiv, că nu ar avea nevoie de asistenţă specializată. De cele mai multe ori, persoanele depresive nu solicită voluntar asistenţă psihologică, acestea fiind aduse în atenţia personalului specializat de către supraveghetor sau specialiştii în intervenţie psihosocială ori de către colegi sau de către reprezentanţi de cameră etc.

În realitate, majoritatea persoanelor cu idei sau tentative suicidare nu vor să moară sau sunt ambivalente în acest sens şi transmit semnale de avertizare asupra intenţiilor lor. Dacă acest „strigăt de ajutor” al individului este auzit la timp, cresc sensibil şansele de a interveni eficient pentru prevenirea suicidului.

Conceput prin analogie cu modelul medical de profilaxie a stărilor patologice, Programul specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a riscului suicidar cuprinde trei etape distincte:

- prevenţia primară, - intervenţia în criză şi - postvenţia.

16

A. PREVENŢIA PRIMARĂModulul de prevenţie a suicidului în mediul penitenciar cuprinde

ansamblul de măsuri ce se cer a fi luate în scopul asigurării condiţiilor optime în vederea reducerii numărului de tentative suicidare, după cum urmează:

- optimizarea personalităţii,

- constituirea şi funcţionarea echipei multidisciplinare,

- instruirea în domeniul suicidologiei a personalului care relaţionează cu persoanele private de libertate,

- formarea persoanelor private de libertate de sprijin în scopul identificării unor astfel de situaţii,

- adoptarea unui model de identificare a cazurilor şi de evaluare a riscului suicidar.

1. Optimizarea personalităţii şi adoptarea unor măsuri generale în scopul prevenirii apariţiei comportamentelor suicidare, prin:

- dezvoltarea unui climat psihosocial favorabil în camerele de deţinere,

- generalizarea asistării şi sprijinirii persoanelor, în eforturile lor de adaptare la circumstanţele privării de libertate, cu utilizarea preponderentă a psihoterapiilor de suport destinate noilor-depuşi,

- implicarea persoanelor private de libertate la activităţile specifice programului de observare - carantinare,

- derularea activităţilor de consiliere şi sprijinire a persoanelor private de libertate la rezolvarea problemelor cu care se confruntă pe perioada executării pedepselor privative de libertate.

2. Echipa multidisciplinară, constituită la nivelul fiecărui penitenciar, este alcătuită din specialişti care desfăşoară etapele propriu-zise ale intervenţiei psihoterapeutice şi ale modulului educaţional.

Competenţele şi răspunderea profesională ce revin fiecărui specialist se completează, acoperind toate nevoile de asistenţă specializată.

Coordonatorul programului şi al echipei multidisicplinare este psihologul, specialist care asigură constituirea echipei şi organizarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul programului.

17

Psihologul identifică persoanele cu risc crescut de suicid şi intervine în mod specific la diagnosticarea şi urmărirea evoluţiei acestora, aşa cum este precizat în metodologia programului.

Psihologul se va implica direct în evaluarea cazurilor identificate, în colaborare cu psihiatrul / medicul generalist din penitenciar.

Psihologul va avea la dispoziţie următoarele anexe orientative de decelare a riscului suicidar:

- Indicatori demografici ai riscului suicidar - Anexa A,- Factorii istorico-situaţionali de risc suicidar – Anexa B,- Chestionarul pentru evaluarea riscului de sinucidere la

persoanele private de libertate - Anexa C,- Indicatori ai riscului suicidar la persoanele private de

libertate - Anexa D.La definitivarea tabloului simptomatologic, specialiştii au la

dispoziţie următoarele instrumente psihodiagnostice specifice:- Interviul structurat - Anexa I,- Scala de evaluare a riscului de suicid – Anexa II,- Chestionar pentru identificarea ideaţiei depresive

suicidare - Anexa III,- Simptome care indică riscul accentuat de sinucidere -

Anexa IV,- Scala Holmes&Rahe - Anexa V,- Explorare psihologică în vederea evaluării riscului de

suicid - Anexa VI,- Scala de intenţie suicidară BECK - Anexa VII şi Scala

de depresie Hamilton - Anexa VIII, în cazul în care este detectată o stare gravă de depresie,

- Chestionarele din Interviul Clinic structurat pentru tulburările clinice de pe axa I a DSM (SCID I), de exemplu: Scala de Evaluare Globală a Funcţionării etc.

Odată diagnosticat riscul de suicid, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială / şeful serviciului asistenţă psihosocială va fi informat pentru a lua măsurile corespunzătoare.

După această primă evaluare se va stabili numărul şedinţelor necesare pentru a oferi sprijinul adecvat, încă din prima săptămână (pe cât posibil, întâlnirile vor avea loc zilnic, în cazul situaţiilor de criză).

18

În cadrul fiecărei şedinţe de consiliere, se va completa Fişa individuală, care se regăseşte ca şi anexă metodologică în Mapa programului. Se vor menţiona aspectele din perspectiva intervenţiei psihologice precum şi cei mai relevanţi indicatori de evaluare ai comunicării non-verbale. Dintre aceşti indicatori vom avea în vedere următorii factori ce reflectă starea persoanei: privirea, vocea, distanţa fizică, gesturile, postura (poziţia corpului, mersul). Vom urmări şi:

- ţinuta – ex: neîngrijită, nepotrivită situaţiei / adecvată, îngrijită etc.,

- atitudinea şi comportamentul – ex.: defensiv (absent, evaziv, ezitant, lipsit de energie, temător); nestăpânit (agitat, se mişcă încontinuu, ticuri); trist, demoralizat; / cele pozitive, exprimate prin manifestări opuse (irascibil, iritabil) etc.,

- limbajul – ex: intensitatea vocii creşte sau scade deoarece îşi pierde controlul; nu este fluent (discursiv); incoerent; prezintă stereotipii (cuvinte, expresii repetate des / posibilităţi limitate de exprimare); ilogic (răspunde inadecvat); foloseşte greşit cuvintele (nu le cunoaşte sensul); / elemente pozitive opuse celor menţionate etc.

Vom avea grijă să nu omitem niciun aspect relevant al indicatorilor menţionaţi, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să menţionăm elemente care nu ne oferă nicio informaţie în plus faţă de ceea ce ne era cunoscut din şedinţele anterioare.

Toate anexele metodologice vor fi stocate în Mapa programului şi vor putea fi accesate de coordonatorul activităţilor de asistenţă psihosocială.

Documentaţia completată prin aplicarea instrumentelor psihologice (interviuri, scale, chestionare etc.) se va păstra în fondul documentar, în aceeaşi Mapă a programului, alături de concluziile evaluărilor psihologice ale participanţilor.

Transferul persoanei private de libertate va fi precedat de anunţarea telefonică a coordonatorului echipei cu privire la sosirea acesteia şi, bineînţeles, de transmiterea în condiţii de confidenţialitate a fondului documentar care reflectă evoluţia subiectului. În cazul în care, coordonatorul apreciază că anumite documente din Mapa programului sunt în măsură să ateste progresul persoanei, va transmite copii după acestea omologului din unitatea de transfer, respectând condiţiile confidenţialităţii.

19

Modelul terapeutic ce urmează a se acorda persoanei se decide în funcţie de particularităţile individuale ale acesteia. Atunci când se consideră necesar, beneficiarului i se vor aplica din nou chestionarele menţionate cu scopul de a urmări evoluţia acestuia.

În cazul în care sunt identificate mai mult de 5 persoane cu vulnerabilitate la riscul de suicid sau 3 aflate în situaţe de criză, atribuţiile coordonatorului cresc proporţional şi venim cu recomandarea ca activităţile specializate ale psihologului-coordonator de program să fie suplinite de un co-terapeut (psiholog).

Asistentul social are rolul de mediator între individ şi mediul său de suport social (familia sa, instituţiile sociale care îi pot oferi sprijin) sau alte persoane din exterior care îl susţin, încurajând sau împiedicând contactele şi oferindu-le acestora informaţiile şi sprijinul necesar.

Educatorul are rolul fundamental de a facilita integrarea persoanei vulnerabile în activităţile educative, de formare profesională, sportive, de ocupare a timpului, productive etc. atunci când starea emoţională a acesteia îi permite.

Personalul medical (medic, asistent medical) va fi informat de urgenţă despre simptomele depresive ale unui posibil nou caz, anunţat de persoane private de libertate sau personal. Persoanele private de libertate ce prezintă aceste manifestări morbide au prioritate la consultaţii, tratament şi includerea lor în program.

Psihiatrul stabileşte diagnosticul, tratamentul şi durata acestuia, după caz. Psihiatrul sau personalul medical decide cu privire la internarea persoanei depistate cu risc suicidar crescut, în situaţia în care necesită asistenţă şi control specializat. Colaborarea psihiatrului cu psihologul coordonator de caz este esenţială pentru evoluţia pacientului.

Supraveghetorul are misiunea fundamentală de a asigura monitorizarea specială a persoanei incluse în program, acordându-i o atenţie sporită în timpul orelor nocturne. Pe lângă aceasta, asigură schimbul de date cu ceilalţi membri ai echipei.

Şeful secţiei unde este cazată persoana vulnerabilă analizează toate datele referitoare la starea zilnică a acesteia, menţinând deschis canalul de informare cu personalul echipei.

Este necesar ca echipei să i se adauge reprezentanţi ai altor instituţii publice (de exemplu: servicii locale de sănătate mentală) şi voluntari ai organizaţiilor neguvernamentale, specializaţi în domeniul asistenţei psihosociale.

20

În cazul în care unitatea nu dispune de specialiştii necesari, se va încerca, pe cât posibil, ca activităţile specifice să fie susţinute de către parteneri care deja desfăşoară activităţi în unitatea penitenciară – reprezentanţi ai instituţiilor publice sau ai organizaţiilor neguvernamentale (asociaţii şi fundaţii) cu atribuţii în domeniul sănătăţii mentale.

3. Personalul de penitenciar va fi instruit asupra simptomatologiei depresive, a comportamentului suicidar, a modalităţilor de relaţionare şi a tehnicilor de comunicare cu aceste persoane, precum şi despre măsurile speciale de supraveghere a acestora (consemnarea nominală în carnetul postului, instruirea reprezentanţilor de cameră). Aceste informaţii generale vor fi furnizate personalului de penitenciar în cadrul sesiunilor anuale de perfecţionare profesională continuă.

4. În afara echipei multidisciplinare, constituită administrativ, apreciem ca fiind foarte importantă implicarea persoanelor private de libertate de sprijin (încredere).

Alcătuirea unui grup de sprijin format din persoane private de libertate, oficializează şi eficientizează, de fapt, asistenţa pe care, oricum, aceştia şi-o acordă unii altora.

Modalitatea de realizare este cea de instruire adecvată a celor care au dovedit calităţile relaţionale şi de suport necesare, precum şi de motivare şi de abilitare a acestora în vederea asigurării unei asistenţe calificate persoanelor cu risc crescut de suicid.

Îi putem descrie ca fiind caracterizaţi printr-un înalt grad de maturitate şi cunoştinţe, dar mai ales, animaţi de dorinţa de a-i ajuta pe cei mai puţin dotaţi în a face faţă vieţii private de libertate.

Comisia multidisciplinară se implică şi în modulul de informare-prevenţie prin selecţionarea viitoarelor persoane de „sprijin”. Acestea vor fi selectate dintre persoanele private de libertate care au fost recompensate prin încredinţarea unei responsabilităţi în cadrul activităţilor şi a programelor de asistenţă psihosocială. De asemenea, va fisolicitată şi opinia lucrătorilor din secţia de deţinere din care provine persoana care doreşte să acorde sprijin.

Persoanele private de libertate vor beneficia de pregătire în cadrul Modulului de informare-prevenţie, structurat în două etape. Persoanele selecţionate pentru desfăşurarea atribuţiilor de sprijin şi însoţire vor beneficia de instruire pe parcursul primei etape.

21

În funcţie de punctajul obţinut la finalul acesteia, participanţii vor fi admişi / nu în etapa următoare, cea de formare specializată în ceea ce priveşte simptomatologia presuicidară.

Formată în urma unui program de selecţie şi pregătire adecvată, persoana de sprijin va fi în măsură să se implice în susţinerea colegului de cameră şi să informeze specialiştii implicaţi în program despre starea acestuia.

Se vor lua în considerare două situaţii:

a. în cazul persoanelor cu risc de heteroagresiune, incluse în program, se poate substitui măsura de desemnare a persoanei de sprijin cu cea de supraveghere specială şi strictă.

b. în cazul persoanelor fără risc de heteroagresiune, incluse în program, va fi desemnată, în urma unei selecţii, o persoană de sprijin pentru exercitarea acestei funcţii - în special, un coleg de cameră sau reprezentantul camerei.

5. Dezvoltarea unui model de identificare a cazurilor şi de evaluare a riscului suicidar

Din punctul de vedere al intenţiei sau motivaţiei, suicidul pare a fi o metodă sigură de ieşire dintr-o situaţie ostilă de viaţă. Constatarea că majoritatea oamenilor care au idei suicidare nu traduc în fapt intenţiile lor, ridică problema estimării intensităţii dorinţei de a muri, asociată comportamentului suicidar.

Viaţa în condiţiile privării de libertate ca urmare a executării unei pedepse penale constituie o situaţie limită pentru om, în măsură a genera „momente de exteriorizare a infirmităţilor sale sufleteşti”. În acest context, menţionăm două situaţii de alarmă pentru producerea actelor suicidare în funcţie de momentul executării pedepsei privative de libertate.

1. „Şocul depunerii”, considerat primul moment de alarmă, este puternic resimţit de cel care execută pentru prima dată o pedeapsă privativă de libertate. Tensiunile legate de comunicarea faptei, contactul cu organele de ordine, procesul, remuşcările, ruşinea, despărţirea de familie îl afectează profund.

2. La finalizarea procedurilor juridice de care poate beneficia, apare un alt moment de alarmă, delimitat în jurul celui de-al cincelea an de privare de libertate pentru pedepsele de lungă durată (de la 10 ani în sus).

22

Definită prin vulnerabilitate crescută, această perioadă se acutizează în apropierea zilelor aniversare (naştere, căsătorie etc.) ori a evenimentelor despre care persoana află că vor avea loc. Este momentul „bilanţului negativ”, în care, lipsit de orice posibilitate de a mai schimba ceva, persoana privată de libertate devine vulnerabilă şi poate fi identificată prin dezinteresul faţă de tot ce o înconjoară.

Recomandăm ca identificarea persoanelor cu risc de suicid să aibă loc:

- în primele zile, în perioada de observare, evaluare şi carantinare, şi

- în orice moment al perioadei de detenţie, dar în special, la încheierea procedurilor juridice de care beneficiază.

I) Perioada de observare - carantinareObservarea şi cunoaşterea constituie activitatea prin care

psihologul ia contact şi realizează, din perspectiva profesiunii sale, evaluarea iniţială a persoanelor nou depuse în penitenciar, cu excepţia celor venite prin transfer, cărora le-a fost completată documentaţia specifică şi trebuie să se regăsească în: Fişa psihologului, Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, Desfăşurarea intervenţiei specifice, file ale Dosarului de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială. Alături de celelalte beneficii, activitatea de cunoaştere are meritul de a decela potenţialul şi riscul suicidar al persoanei nou depuse.

În cazurile susceptibile a fi incluse în program, potenţialul de risc suicidar poate fi observat şi semnalat de către psiholog, chiar de persoana privată de libertate sau de către personal (educator, asistent social, agent supraveghetor, şef de secţie, personal medical) ori de persoane private de libertate, colegi de cameră.

Indiferent de contextul în care au fost depistate aceste cazuri se va ţine cont de toţi factorii de risc (inclusiv antecedentele suicidare) identificaţi prin utilizarea instrumentelor diagnostice (interviuri, scale de evaluare) şi a documentaţiei specifice (Fişa psihologică, de asistenţă socială şi educaţională din Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială).

Evaluarea iniţială a riscului suicidar va cuprinde atât informaţii demografice cât şi indicatori clinici.

Informaţiile demografice marchează doar în termeni generali dacă persoana se încadrează într-o grupă cu risc suicidar scăzut sau crescut (Anexele orientative A şi D).

23

Indicatorii clinici sunt selecţionaţi în cursul convorbirii, prin aplicarea unei matrice de întrebări care investighează:

a. factorii istorico-situaţionali de risc suicidar (Anexa orientativă B)

• funcţionarea zilnică - un individ cu activităţile zilnice bine organizate, capabil să menţină relaţii adecvate (inclusiv familiale) prezintă un risc suicidar scăzut în comparaţie cu o altă persoană care are resurse diminuate în ceea ce priveşte integrarea socială,

• stilul de viaţă - un stil de viaţă stabil presupune relaţii constante cu un grup de prieteni, scopuri şi sensuri personale bine conturate,

• abilităţile şi resursele de adaptare - dacă persoana poate să depăşească dificultăţile şi dramele situaţiei existenţiale (privarea de libertate),

• istoricul medical - persoanele sănătoase prezintă un risc suicidar scăzut,

• istoricul psihiatric - încărcat cu tulburări psihiatrice, în special tulburări afective, schizofrenie, alcoolism, tulburări de personalitate,

• istoricul suicidar în familie,

• tentativa de sinucidere anterioară - persoana care a prezentat cel puţin o dată un comportament suicidar, riscul de deces prin suicid se situează la 10-15% pentru toată durata vieţii5.

b. Indicatorii psihologici (Anexa orientativă C)

Aceşti indicatori sunt prezentaţi într-o ordine crescătoare a riscului suicidar sau a importanţei pentru un comportament autoagresiv iminent, astfel că prezenţa unui cumul de 2-3 factori de la începutul listei este mai puţin importantă decât prezenţa unei scrisori sau a unor aranjamente finale în vederea decesului.

• Pierderi recente - moartea soţului / soţiei, a copilului, divorţ, pierderea statutului profesional etc. determină o criză situaţională care schimbă sau diminuează resursele de apărare ale persoanei.

• Depresie-anxietate.• Izolare - absenţa suportului social în situaţia de criză.

5 Cosman Doina, „Sinuciderea. Studiu în perspectivă biopsihosocială”, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 1999, p. 170.

24

• Ostilitate - persoanele cu un istoric anterior de ură şi ostilitate faţă de alte persoane, de mediul familial, profesional sau social sunt considerate ca persoane cu risc suicidar sever, conform experienţei Centrului de Prevenţie din Los Angeles6.

• Disperare - persoanele care îşi exprimă lipsa de speranţă în legătură cu viitorul, au o percepţie pesimistă asupra viitorului şi o lipsă de încredere pentru posibilitatea ca evenimentele viitoare să aducă schimbări benefice pentru propria existenţă.

• Dezorientare – dezorganizare - risc suicidar crescut îl au persoanele cu dificultăţi de a menţine contactul cu realitatea şi prezintă tulburări psihotice.

• Abuzul de alcool sau de substanţe psihoactive - adicţia de alcool sau de alte droguri diminuează controlul emoţional şi comportamental, ceea ce creează posibilităţi sporite de propensiune spre un act autolitic.

• Modificări în evoluţia clinică - numeroşi autori au descris uimitoare îmbunătăţiri în starea clinică a depresivilor, cu puţine zile sau ore înainte de comiterea actului fatal, schimbare pozitivă ce poate fi explicată ulterior ca fiind datorată calmului sufletesc în momentul suicidului - decizia luată rezolvă ambivalenţa şi neliniştea care există în stările de criză sau în tulburările depresive şi anxioase. De asemenea, un risc suicidar crescut se întâlneşte în faza de debut şi la ieşirea dintr-un episod depresiv major.

• Planificarea comportamentului suicidar - include decizia în ceea ce priveşte alegerea metodei, posibilitatea de aplicare a acesteia, alegerea timpului şi a spaţiului pentru punerea în practică şi letalitatea generală a planului; cu cât planul este mai specific, riguros pregătit, iar metoda este la îndemâna subiectului, cu atât acea persoană are posibilitatea să realizeze suicidul.

• Aranjamentele finale, formularea dorinţelor ultime, a explicaţiilor, în scrisori, note, înscrisuri.

Dacă prin profilul demografic, prin simptomele clinice şi istoricul de viaţă se identifică riscul suicidar, atunci se va proceda la evaluarea directă a riscului suicidar, utilizând două metode: interviul direct şi scalele de evaluare.

6 Cosman Doina, op. cit., p. 172.

25

a. Interviul directDiscutarea posibilităţii existenţei unui comportament suicidar

nu înseamnă neapărat că subiectul va recurge la act. Dimpotrivă, de multe ori persoanele cu ideaţie suicidară se simt extrem de uşurate dacă au ocazia să îşi împărtăşească gândurile disperate unei persoane specializate. Psihologul trebuie să abordeze aceste probleme delicate într-o manieră empatică şi neincriminatorie.

Problema intenţionalităţii suicidului se pune cu tact, în mod progresiv, de la întrebări generale până la probleme specifice.

Interviul clinic aplicat de specialist investighează câmpul gândirii, obţinând informaţii despre ideaţia şi intenţionalitatea suicidară, precum şi despre planurile specifice de punere în practică, inclusiv timpul şi spaţiul preconizat. Pe de altă parte, unele întrebări din interviu relevă raţiunea pacientului de a rămâne în viaţă, precum şi atitudinea acestuia în momentul în care i se oferă sprijin şi ajutor. Ca instrument diagnostic de evaluare a riscului suicidar se va utiliza Interviul structurat (Anexa I), completat de Scala de evaluare Globală a Funcţionării - SCID I.

Interviul trebuie completat cu alte instrumente de evaluare, în special atunci când informaţiile obţinute sunt ambigue sau încadrează subiectul într-o grupă cu risc scăzut sau moderat, dar psihologul suspectează posibilitatea încadrării într-o grupă cu risc suicidar crescut.

b. Scalele de evaluare

În ultimii ani a apărut tendinţa tot mai pronunţată de a se pune accentul pe scalele de observaţie în defavoarea scalelor de autoevaluare în aprecierea severităţii stărilor depresive. Astfel, scalele de observaţie, cum este cazul Scalei de evaluare a riscului de suicid (instrument utilizat cu succes în sistemul penitenciar spaniol, adaptat rigorilor metodologiei locale - Anexa II) acoperă toate aspectele depresiei, în timp ce chestionarele sunt deficitare în a măsura lentoarea motorie la depresivii fără conştiinţa bolii (psihotici) sau la nevrotici (care ar putea exagera simptomele lor).

Pe parcursul investigaţiilor, pentru o completă evaluare a situaţiei persoanei cu risc de suicid, examinatorul poate utiliza Chestionarul pentru identificarea ideaţiei depresive suicidare (Anexa III) şi, de asemenea, are la dispoziţie o altă schemă care face referire la Simptome care indică riscul accentuat de sinucidere (Anexa IV) ai cărei itemi sunt corelabili cu indicatorii Chestionarului pentru evaluarea riscului de sinucidere la persoanele private de libertate (Anexa C).

26

Un alt instrument a cărui utilitate a fost verificată, este Scala Holmes - Rahe (Anexa V) ce ierarhizează valorile factorilor sociali de risc. Fişa de explorare psihologică în vederea evaluării riscului de suicid (Anexa VI) însumează sub forma unei evaluări, concluziile observaţiilor cu privire atât la simptomele psihologice cât şi la cele fizice.

Unul dintre cele mai bune instrumente de depistare a intenţiei, posibilităţii şi letalităţii comportamentului autoagresiv este Scala de intenţie suicidară construită de A. Beck şi colaboratorii acestuia (Anexa VII).

La această ultimă metodă precizată, se poate adăuga una dintre cele mai larg utilizate scale de evaluare, obiectivă pentru aprecierea severităţii stărilor depresive, aceasta fiind Scala de depresie Hamilton (Anexa VIII). De asemenea, pentru depresivii vârstnici sau cei care au asociată o morbiditate somatică, este recomandat să se utilizeze o asemenea scală de evaluare sau cu validitate de construcţie pentru vârstă şi sex.

Evaluarea nivelului de risc suicidar

Există posibilitatea clasificării riscului suicidar identificat în următoarele categorii:

• absenţa riscului / risc foarte scăzut,

• risc scăzut,

• risc moderat,

• risc crescut.

Dacă persoana se încadrează în primele două categorii (absenţa riscului / risc foarte scăzut şi risc scăzut), psihologul continuă să îl observe periodic, administrându-i şi chestionare de evaluare a depresiei.

Dacă subiectul este inclus în ultimele două categorii (risc moderat şi risc crescut), etapa imediat următoare este determinarea iminenţei producerii comportamentului autolitic.

Ca predictori pe termen scurt ai iminenţei producerii sinuciderii se pot utiliza nouă variabile (identificate de cercetătorul Motto7):


27

• spitalizarea anterioară pentru o afecţiune psihiatrică,• asistarea la decesul unei persoane prin spânzurare,• impulsuri suicidare severe, moderate sau exprimate verbal,• stare civilă - divorţaţi,• pierdere materială recentă,• concepţia de a fi o povară pentru ceilalţi,• contratransferul negativ al terapeutului faţă de pacient,• plâns intempestiv sau imposibilitatea de a plânge,• idei delirante de persecuţie sau referinţă.Din experienţa cercetării autorului menţionat, Motto, se

confirmă că prezenţa a 4 sau mai mulţi factori din cei descrişi a dus la o identificare corectă a sinuciderii consecutive în 71 % din cazuri.

Persistă, încă, o serie de prejudecăţi referitoare la persoanele care comit acte suicidare, idei bazate mai mult pe cutume decât pe realităţile psihologice şi psihopatologice. Cunoaşterea şi eliminarea prejudecăţilor de către persoanele care se relaţionează direct cu cei care prezintă risc de suicid nu poate decât să favorizeze procesului de identificare şi prevenţie a comportamentului suicidar8.

1. Persoana care vrea să se sinucidă nu vorbeşte despre aceasta. Actul suicidar nu se produce imprevizibil. Numeroase studii au evidenţiat că, în medie, 8 din 10 sinucigaşi şi-au anunţat intenţia suicidară.

2. Ameliorarea simptomatologiei după trecerea „crizei” semnifică anularea riscului suicidar. Constatarea faptică a creşterii dramatice a proporţiei sinuciderilor după terminarea curei de psihotrope şi / sau a intervenţiei psihoterapeutice impune o atitudine de maximă circumspecţie chiar şi atunci când pericolul pare a fi trecut.

3. Sinuciderea este un act datorat tulburărilor psihice; persoanele care se sinucid au acelaşi nivel de stress în viaţă ca şi non-sinucigaşii. Studii recente au evidenţiat prezenţa stresorilor severi, ca fiind mai frecvenţi în viaţa persoanelor cu comportament suicidar. Îndeosebi pierderile parentale precoce generează trăsături de vulnerabilitate persistente pe toată durata vieţii.

4. Sinuciderea este o trăsătură moştenită. Cercetările genetice nu confirmă această ipoteză. Comportamentul suicidar este rezultatul unei mixări între procesele de identificare şi învăţare.


28

5. Dacă cineva a supravieţuit tentativei suicidare, semnificaţia acesteia a fost consecinţa manipulării anturajului. Este o reacţie des întâlnită faţă de parasuicid, care are la bază ideea că persoana care doreşte cu adevărat să se sinucidă găseşte calea adecvată să o şi facă. În realitate, în spatele comportamentului suicidar se ascund o multitudine de motivaţii: autopedepsirea, strigătul după ajutor, manifestarea durerii sau ostilităţii.

6. Nu este bine să i se amintească despre problema sinuciderii celui ce a avut o tentativă. Datorită ambivalenţei persoanei cu intenţii suicidare, oscilând între ascunderea intenţiei şi dorinţa de a fi salvată, abordarea directă a acestui subiect în cursul psihoterapiei este benefică.

7. Persoana care a uzat de o metodă „blândă” în parasuicid nu are risc suicidar crescut. Este eronat a se confunda letalitatea cu intenţionalitatea suicidului, deoarece o leziune fizică minoră nu este identică cu lipsa dorinţei de a muri. Intenţia persoanei interferează cu o serie de variabile aleatorii.

8. Împărţirea strictă a celor ce au avut un parasuicid în două categorii: persoane cu intenţie serioasă de a muri şi persoane manipulatoare. Cel ce a avut una sau mai multe tentative prezintă dorinţe contradictorii referitoare la viitorul său.

9. Majoritatea celor ce se sinucid aparţin unui grup cu nivel socio-economic precar; grupa de vârstă cu cel mai înalt risc suicidar este reprezentată de tineri. Vârsta cu cel mai mare potenţial suicidogen continuă să fie vârsta a treia. În ceea ce priveşte clasele sociale, studiile de specialitate au evidenţiat rata mortalităţii mai mare la clasele cu standard socio-economic ridicat.

Măsuri de urgenţă

În cazul în care sunt identificate manifestări cu risc crescut de suicid, atât în primele momente ale depunerii, cât şi în orice alt moment al executării pedepsei, se pot adopta direct măsurile preventive considerate necesare, până la luarea unei decizii formale, cum ar fi retragerea obiectelor care pot atenta la integritatea sa. Specialistul care a depistat cazul va înştiinţa imediat coordonatorul echipei multidisciplinare care va lua măsurile oportune.

29

În cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri coercitive, restricţii de regim sau alte măsuri care trebuie să urmeze o procedură stabilită în acest sens, se va interveni în conformitate cu dispoziţiile regulamentelor.

La adoptarea şi aplicarea acestor măsuri în cadrul programului, se va respecta persoana privată de libertate şi particularităţile pe care situaţia acesteia le recomandă.

Propunerea de includere în Programul specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a riscului suicidar

Identificarea riscului de suicid la o persoană privată de libertate va duce, în toate cazurile, la formalizarea evaluării sale de către psiholog care, în urma identificării riscului de suicid şi, după discutarea cu membri echipei, va propune includerea acesteia în program, menţionându-se acest lucru în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.

Persoanei privată de libertate, care urmează să fie inclusă în program, i se vor furniza toate informaţiile necesare. Datele îi vor fi transmise chiar înainte de demararea programului. Informaţiile trebuie să fie concise, clare, simple, accesibile oricărui nivel educaţional şi, pe cât posibil, să precizeze următoarele aspecte:

• cui se adresează programul,• care este scopul acestuia,• care sunt exigenţele minimale pentru participarea la grup,• care sunt demersurile necesare înainte de începerea

programului: evaluarea iniţială, semnarea unui contract terapeutic prin care este informat asupra condiţiilor de participare, cât şi despre criteriile de excludere din program,

• informaţii logistice: frecvenţa şedinţelor, locul de desfăşurare, numărul minim şi maxim de participanţi etc.,

• utilitatea demonstrată a programului.

II) Perioada de detenţieCând orice angajat din sectorul operativ, prin observare directă

a comportamentului sau orice altă modalitate cunoscută, identifică o persoană privată de libertate cu vulnerabilitate crescută pentru dezvoltarea tulburărilor depresive şi a riscului de suicid (prezintă caracteristicile specifice riscului de suicid), va informa superiorul său ierarhic care, la rândul său, îl va înştiinţa pe directorul adjunct / şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială.

30

Acesta va transfera cazul psihologului în calitate de coordonator al echipei multidisciplinare şi / sau medicului, pentru ca în cel mai scurt timp posibil, persoana să fie evaluată.

B. INTERVENŢIA ÎN CRIZĂIntervenţia în criză cuprinde ansamblul de măsuri întreprinse

în scopul îndepărtării riscului suicidar. Pentru ca intervenţia să fie eficientă este necesară aplicarea mijloacelor terapeutice adecvate.

În vederea adecvării între intensitatea tulburării emoţionale şi riscul suicidar, pe de o parte, şi măsurile alese, pe de altă parte, se va lua în calcul gradul de risc al suicidului (moderat sau ridicat).

a) Măsuri minime aplicabile în cazul unui grad moderat de risc

- supravegherea de către personalul din secţia de deţinere, în funcţie de cerinţele stabilite de psiholog,

- supravegherea de către personalul serviciului medical,

- realizarea unui interviu de către asistentul social, în vederea analizării legăturilor cu membrii familiei, dar şi a evaluării oportunităţii de a încuraja sau nu contactele cu aceste persoane.

b) Măsuri minime aplicabile în cazul unui grad crescut de risc

- includerea în programul psihoterapeutic începe imediat după identificarea situaţiei şi este recomandat ca psihologul să îl desfăşoare zilnic, în cadrul şedinţelor de consiliere individuală, iar după echilibrare, la nevoie,

- vizitarea zilnică a medicului / sau a asistentului medical, în funcţie de posibilităţi,

- realizarea unui interviu cu asistentul social, în vederea analizării relaţiilor cu familia, dar şi a evaluării oportunităţii de a încuraja sau nu contactele cu exteriorul,

- desemnarea unei persoane private de libertate de sprijin (încredere) care să se afle în preajma acestuia, să-l însoţească, pe cât posibil, chiar în tot timpul - de preferat un coleg din grupul de cameră,

- supravegherea specială din partea personalului de siguranţă din secţia în care se află persoana vulnerabilă, în special în timpul turelor de seară şi noapte.

31

c) Alte măsuri

Fără a avea pretenţie de exhaustivitate, ci cu caracter orientativ, ţinând cont de analiza orientărilor stabilite în fiecare caz în parte, se specifică alte măsuri care pot fi aplicate:

- cazarea la infirmerie, ca prescriere facultativă,

- atenţie la acordarea vizitelor familiale.

d) Componenta psihoterapeutică a programului

Evaluarea şi stabilirea cauzelor ce au determinat starea actuală a persoanei private de libertate, constituie demersuri esenţiale, ce se realizează cu sprijinul membrilor echipei multidisciplinare. De asemenea, va fi informat directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială / şeful serviciului asistenţă psihosocială

În cazul situaţiilor de criză, psihologul are la dispoziţie aceleaşi anexe orientative de decelare a riscului suicidar şi probe psihodiagnostice specifice. De asemenea, se vor completa Anexele metodologice care se regăsesc în Mapa programului, Fişa individuală fiind un document esenţial care reflectă starea subiectului la fiecare şedinţă de consiliere.

În funcţie de diagnostic şi, o dată sintetizate toate datele despre persoana privată de libertate, în urma discuţiilor purtate cu membri echipei multidisciplinare, psihologul va face recomandări în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică din DEAP. Componenta psihoterapeutică a Programului specific de prevenţie şi intervenţie terapeutică va avea durata pe care specialistul o va considera necesară, până la remiterea simptomatologiei şi echilibrarea emoţională. Este recomandat ca psihologul să desfăşoare zilnic programul, în cadrul şedinţelor de consiliere individuală, iar după echilibrarea emoţională, la nevoie.

Reacţii depresive. Frecvent, persoana privată de libertate reacţionează în mod depresiv în faţa detenţiei, ceea ce dă naştere sentimentelor de inutilitate, disperare şi culpabilitate.

În aceste cazuri, intervenţia, în principal, se bazează pe susţinerea emoţională.

32

Pentru un model de intervenţie rapidă şi eficientă, propunem următoarele recomandări:

- să existe un spaţiu adecvat,

- să i se dedice persoanei timp suficient,

- să i se creeze condiţiile necesare exprimării emoţiilor,

- să i se faciliteze posibilitatea de a comunica,

- să i se ofere informaţii despre situaţia sa,

- să i se ofere ajutor în procesul de adaptare la situaţie şi în relaţiile sociale şi familiale,

- specialistul să menţină o atitudine empatică.

Intervenţia psihoterapeutică destinată persoanei private de libertate cu risc suicidar va fi individualizată şi diferenţiată în funcţie de caracteristicile acesteia:

- severitatea depresiei (la depresivii psihotici, este indicat ca psihoterapia să fie asociată cu medicaţia psihiatrică),

- potenţialul cognitiv (în cazul persoanelor depresive cu un potenţial cognitiv liminar sau cu întârziere mintală se va opta pentru terapii ocupaţionale, jocuri sportive, consiliere),

- dorinţa de cooperare a persoanei şi capacitatea acesteia de a intra în relaţie de colaborare cu terapeutul – apar dificultăţi în situaţia celor care se tem să-şi dezvăluie gândurile şi sentimentele, care insistă asupra faptului că se pot descurca singure sau care, dimpotrivă, consideră că terapeutul trebuie să facă totul singur (în astfel de cazuri psihoterapia nu este contraindicată, dar demersul terapeutic va fi de durată, impunând construirea relaţiei terapeutice),

- nivelul ansamblului de abilităţi şi deprinderi ale persoanei private de libertate de a face faţă stresului.

În raport cu aceste caracteristici individuale se stabilesc obiectivele specifice urmărite pentru fiecare caz în parte. Astfel, intervenţia de tip psihoterapeutic vizează:

- combaterea ideilor iraţionale, modificarea percepţiilor şi a reprezentărilor de tip depresiv, pentru ca persoana să aibă o imagine mai realistă despre sine, despre viaţă, despre mediul în care se află şi în ce scop,

33

- dezvoltarea de abilităţi pentru a putea lupta împotriva stărilor depresive,

- analizarea raţională a problemelor sale, a locului şi a rolului său în împrejurările specifice de viaţă,

- creşterea posibilităţilor de rezistenţă în faţa greutăţilor,

- asistarea şi sprijinirea persoanei în descoperirea strategiilor de rezolvare a problemelor acestuia,

- încurajarea şi sprijinirea persoanei pentru a găsi noi sensuri ale existenţei sale, atât pe perioada detenţiei cât şi după liberare.

În funcţie de obiectivele specifice şi de competenţele psihoterapeutice ale psihologului sunt selectate strategiile psihoterapeutice adecvate pe care le recomandăm în lucrul cu persoanele vulnerabile la depresie şi risc de suicid:

- psihoterapii cognitiv-comportamentale – psihoterapie raţional-emotivă şi comportamentală, psihoterapie cognitivă, psihoterapie comportamentală,

- psihoterapii scurte – terapia non-directivă, terapia scurtă focalizată pe soluţie, orientarea pe competenţe şi resurse.Eforturile specializate ale echipei multidisciplinare vizează

următoarele componente: • asistenţa şi consilierea psihologică (realizată de psiholog),

• optimizarea şi dezvoltarea personală, autocunoaşterea (realizată de psiholog),

• terapiile ocupaţionale - ergoterapia (prestarea unor munci uşoare, realizarea unor activităţi manuale simple), ludoterapia, artterapia (realizată de psiholog),

• asistenţa şi consilierea socială (realizată de asistentul social),

• dezvoltarea mediului de suport (realizată de asistentul social),

• intervenţia educaţională - activităţi de tip formativ-educaţionale - hobby, culturale, sportive, de susţinere moral-religioasă (în funcţie de specific, realizată de educator / preot / monitor sportiv),

• asistenţa medicală - tratament medicamentos de suport, consult periodic (realizată de personalul medical specializat),

34

• educaţia pentru sănătate - promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos (realizată de personalul medical specializat şi de personalul de educaţie).

Foarte importantă în managementul crizei suicidare este modalitatea de derulare a intervenţiilor.

• Activismul terapeutic

În timpul crizei suicidare a persoanei private de libertate, psihologul trebuie să-şi mărească doza de efort comparativ cu terapia din perioadele din afara crizei. Psihoterapia de susţinere este directivă, centrându-se pe rezolvarea problemelor stringente ale subiectului. Posibilitatea accesului persoanei la psihoterapie trebuie să fie maximă. Este cunoscut faptul că persoana aflată în criză suicidară are o toleranţă foarte scăzută la frustrare. Efortul zadarnic de a obţine ajutor, pe moment, poate fi interpretat ca o rejecţie din partea celorlalţi sau ca o situaţie fără ieşire.

În fazele iniţiale ale procedurii sunt necesare multe întâlniri pe săptămână (pe cât posibil zilnice). Persoanele private de libertate depresive care manifestă anxietate puternică, retragere şi pasivitate marcată necesită asistenţă terapeutică zilnică pe parcursul primelor săptămâni de tratament. Opţiunea pentru această frecvenţă a întâlnirilor la începutul terapiei este motivată de necesitatea de a contracara riscul pasivităţii crescânde şi de a distrage, pe cât posibil, persoana depresivă de la ruminaţiile de autoacuzare. Mai târziu, pe parcursul tratamentului (la finalul primei luni), frecvenţa şedinţelor se reduce, iar ultimele pot fi distanţate la mai mult de o săptămână.

• Amânarea impulsurilor

Comunicarea ideilor suicidare implică dorinţa de a fi salvat. Bazându-se pe acest principiu, terapeutul poate stabili ca o regulă generală de psihoterapie, amânarea impulsului imediat de sinucidere, reamintind persoanei că nu va avea nimic de pierdut dacă îşi amână această opţiune pentru mai târziu, chiar şi pentru o durată determinată, adică pe durata terapiei de rezolvare a problemelor imediate. În acest sens, cei mai mulţi psihoterapeuţi stabilesc cu pacienţii aşa-numitele „contracte antisuicid”, întocmite în scris, pe termen scurt şi reînnoite la timp.

O altă temă de discuţie este cea care abordează autocontrolul. În lipsa acestuia se impune imobilizarea ca o decizie responsabilă a terapeutului.

35

• Renaşterea speranţei

Persoanele cu idei suicidare manifestă rezistenţă faţă de amânarea impulsurilor suicidare, deoarece nu găsesc nicio cale de a-şi îmbunătăţi situaţia prezentă.

O cale eficientă de a combate disperarea este psihoterapia de susţinere prin care subiecţii sunt convinşi că problemele lor au şanse de rezolvare. Subiecţii care au mai multe probleme de rezolvat pot fi ajutaţi să le identifice şi să le clasifice în ordinea gravităţii. Psihoterapia de tip „problem-solving” face parte din grupul de orientare cognitivă care poate fi continuată şi după depăşirea momentului de criză suicidară.

Complicaţii apărute pe parcursul intervenţiei psihoterapeutice

Răspunsurile autolezante apar datorită capacităţilor reduse de coping - lipsa resurselor de înfruntare a problemelor, vulnerabilitate, frustrare etc. În aceste situaţii se vor utiliza procedee de restructurare cognitivă care au o durată mai mare în timp.

Intervenţia are ca scop modificarea tiparelor obişnuite de comportament violent utilizând învăţarea unor modalităţi adaptative prin prezentarea unor răspunsuri reactive adecvate.

Se pot utiliza încurajări pozitive şi negative. Foarte important este să nu existe încurajări pozitive pentru autoagresiune. În acest sens, nu trebuie să obţină avantaje, nici privilegii ca urmare a manifestărilor autolitice.

Robert Liberman şi Stephan Wong (1984) descriu următoarele caracteristici ale intervenţiei în gestionarea comportamentelor autoagresive de către subiecţi:

- selecţionarea comportamentelor „ţintă” asupra cărora trebuie să se intervină,

- instruirea prin folosirea mijloacelor adecvate de comunicare interpersonală şi socială, de control emoţional, de stimulare a gândirii autocritice, de identificare a gândurilor iraţionale şi substituirea acestora cu altele prin respingere raţională,

- implicarea în activităţi de formare educaţională, profesională, sportivă, care să ajute la descărcarea emoţională şi la eliminarea agresivităţii,

- încurajarea comportamentelor adecvate şi adaptate din punct de vedere social.

36

Bolile mentale sunt responsabile de caracterul imprevizibil al comportamentelor persoanelor cu patologie psihică şi al complexităţii manifestărilor, sens în care intervenţia psihologică trebuie să fie susţinută în principal de cea a medicului psihiatru, urmată de a celorlalţi specialişti ai echipei multidisciplinare.

Timpul de intervenţie în aceste cazuri nu se poate delimita, este posibil să fie nevoie de urmărire pe toată perioada executării pedepsei.

e) Componenta educaţională a programului

Imediat ce starea persoanei cu risc de suicid va permite, se va încuraja participarea acesteia la componenta educaţională propusă în cadrul programului, stabilindu-se contacte cu specialiştii care le derulează: educatori, preot, monitor sportiv etc.

Includerea persoanei vulnerabile la programe de tip formativ-educaţionale - hobby, recreative, ergoterapii, cultural, sportive etc. - recomandate de către specialişti în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică din Dosarul de Educaţie şi de Asistenţă Psihosocială - este considerată o măsură fundamentală pentru normalizarea şi stabilizarea acesteia.

Este foarte important ca persoana cu risc de suicid să fie inclusă în grupuri constituite din persoane cu simptomatologie nondepresivă care desfăşoară activităţi de tipul celor enumerate. Aceasta constituie o modalitate detensionantă şi aparent non-formală de monitorizare a persoanei cu risc de suicid. Foarte importantă este monitorizarea prezenţei acesteia în cadrul grupului (Anexa care face referire la Prezenţa persoanelor private de libertate la componenta educaţională).

f) Concomitent, măsurile terapeutice trebuie să vizeze şi mediul în care se află persoana cu risc suicidar, şi anume:

•optimizarea relaţiilor în colectivul din care face parte persoana cu risc crescut de suicid (eventual transferul într-o altă cameră), •întărirea reţelei de suport social, a relaţiilor persoanei private de libertate cu alţi colegi în măsură a-i asigura un sprijin continuu sau în situaţii de criză, în perspectivă afectivă, instrumentală şi materială – prezenţa unui confident, posibilitatea comunicării cu celălalt, manifestarea încrederii în alt coleg, apariţia sentimentului că celălalt îl poate sprijini, faptul de a avea cu cine

37

să se sfătuiască, de a se simţi apreciat, sunt factori care induc o stare de confort psihic şi afectiv, cresc stima de sine, dezvoltă sentimentul de securitate personală şi capacitatea de a suporta experienţele stresante, •încurajarea şi sprijinirea legăturii persoanei private de libertate cu membri familiei sale, implicarea acestora în relaţia terapeutică, trezirea interesului rudelor sale pentru problemele cu care se confruntă subiectul,•menţinerea constantă a fluxului informaţional cu toţi membri echipei multidisciplinare, dar în special cu medicul unităţii, pentru a-l avertiza de pericolul folosirii de către subiect a unor supradoze pe baza prescripţiilor medicale,•localizarea zonei în care ar urma să se producă actul suicidar urmată de mobilizarea celorlalte persoane private de libertate şi a personalului penitenciar,•medierea conflictelor apărute între persoanele private de libertate, respectiv, între persoanele private de libertate şi personalul unităţii, realizarea comunicării şi a dialogului între părţile aflate în conflict,•implicarea reţelei de suport comunitar, respectiv, voluntarii, organizaţiile neguvernamentale (şi cele de caritate, religioase etc.), specialiştii instituţiilor publice partenere.

În general, se poate aprecia că intervenţia în criză este considerată reuşită atunci când se obţin următoarele beneficii:

- facilitarea comunicării, - definirea corectă a problemei, - exprimarea adecvată a sentimentelor, - creşterea stimei de sine, - rezolvarea efectivă a problemei.

g) Modulul de informare-prevenţie, prin cele două componente este utilizat pentru formarea personalului cât şi pentru selecţia şi formarea persoanelor private de libertate de sprijin (încredere).

Coordonatorul programului va organiza acest modul, iar membri echipei, în funcţie de specificul temelor, se vor implica în desfăşurarea acestora.

Toate materialele corespondente acestui modul se regăsesc în capitolul Anexe, sub numele de Fişe.

Înainte de a participa la program, membri echipei (al căror domeniu de specializare nu este apropiat tematicii suicidului) sunt

38

instruiţi de coordonator. Temele sunt prezentate schematic în Modulul de informare-prevenţie – Componenta: instruirea personalului în vederea prevenirii riscului de suicid din Fişa 1.

Persoanele private de libertate vor fi pregătite în cadrul Modulului de informare-prevenţie - Componenta: selecţia şi formarea persoanelor private de libertate, ETAPA I (Fişa 2).

Participarea la cursul de formare, a persoanele private de libertate selecţionate, este condiţionată de asumarea, chiar înainte de începerea programului, a Contractului terapeutic (Anexa 3), precum şi a Criteriilor de excludere din program (Anexa 4), în deplină informare prealabilă asupra condiţiilor pe care trebuie să le respecte.

În completarea datelor de înregistrare se utilizează ca document conclusiv Fişa protocol de şedinţă (Fişa 3).

La finalul primei etape, participanţii la program vor fi informaţi în legătură cu punctajul obţinut, de „promovare” în etapa a II-a a programului sau de „eliminare” şi vor semna Grila de evaluare (Fişa 4). De menţionat, că punctajul standard (de acumulare şi de eliminare) din grilă va fi făcut cunoscut participanţilor încă din momentul obţinerii consimţământului scris al acestora de a participa la Modulul de informare-prevenţie.

Pentru fiecare cursant se deschide o Fişă de observaţie (Fişa 5), prin intermediul căreia este cotată participarea acestuia la fiecare şedinţă.

Pentru cei care au promovat, urmează etapa a doua a Modulului de informare-prevenţie – Componenta: formarea persoanelor private de libertate - ETAPA a II-a (Fişa 6).

De adăugat că toate fişele completate în cadrul acestui modul de informare-prevenţie vor fi stocate în Mapa programului.

Procedura de organizare a modulului de informare-prevenţie şi cea de cuantificare a punctajelor vor fi utilizate în fază experimentală pentru ca, la sfârşitul primului an de funcţionare, rezultatele primite de la specialiştii din unităţi, precum şi concluziile evaluării, să determine structurarea formei finale a unui program distinct.

C. POSTVENŢIAAceastă etapă a strategiei de prevenire a comportamentelor

suicidare vizează menţinerea pentru o perioadă cât mai îndelungată a echilibrului psihic al persoanei private de libertate şi prevenirea apariţiei altor episoade depresive.

39

Măsurile de intervenţie preconizate pentru atingerea acestor obiective sunt:

- menţinerea legăturii psihologului cu persoana cu risc de suicid pe întreaga durată a executării pedepsei privative de libertate,

- consilierea persoanei private de libertate în rezolvarea problemelor întâmpinate,

- încurajarea beneficiarului de a se implica activ în programele educaţionale corespunzătoare cerinţelor şi nevoilor sale cultural-educative,

- implicarea acestuia în activităţi productive,- menţinerea legăturii cu familia şi comunitatea,- întărirea reţelei de suport social.

IX. FUNCŢIONAREA ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE

Coordonatorul programului şi, implicit, al echipei multi-disciplinare este psihologul. Dar, la eficienţa realizării programului vor contribui, în egală măsură, toţi membri echipei.

Derularea etapelor Programului specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a riscului suicidar va respecta utilizarea principiilor de bază ale componentelor unui proces de consiliere individuală, după cum urmează:

- evaluarea nevoilor / problemelor persoanei private de libertate vulnerabilă,

- conceptualizarea psihologică şi medicală a problemelor beneficiarului,

- relaţia de consiliere,- intervenţia psihologică individuală,- intervenţia socială individuală,- intervenţia medicală individuală,- intervenţia educaţională în grup,- evaluarea procesului de consiliere psihologică şi a rezultatelor

acestuia.

Datele despre evoluţia persoanelor private de libertate cu risc de suicid, incluse în programul specific, vor fi menţionate în Fişa VII - Desfăşurarea intervenţiei specifice din Dosarul de Educaţie

40

şi Asistenţă Psihosocială, de către coordonatorul echipei sau co-terapeutul implicat în activitate. Documentele de evaluare (iniţială, de parcurs şi finală) se vor ataşa la Mapa programului.

Directorul adjunct / şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială va strânge rapoartele specialiştilor care au realizat programul, în vederea evaluării oportunităţii de a prelungi sau nu aplicarea acestuia şi a posibilităţii de a menţine sau de a modifica măsurile, în funcţie de evoluţia persoanei private de libertate.

Propunerea de prelungire a termenului de participare la program, împreună cu măsurile aplicabile pe durata prelungirii, va fi înaintată conducerii penitenciarului şi, în caz de aprobare, se va concretiza. Propunerea se face în termen de maximum zece zile de la finalizarea celei anterioare.

În Mapa programului vor fi colectate toate documentele completate pe parcursul derulării activităţilor, prin aplicarea:

- anexelor metodologice,

- anexelor diagnostice (anexe orientative de decelare a riscului suicidar şi a instrumentelor psihodiagnostice specifice),

- fişelor modulului de informare-prevenţie.

Mapa programului se păstrează într-un loc stabilit de directorul adjunct / şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială, atâta timp cât persoana participă la program. Odată cu ieşirea din program a persoanei private de libertate, mapa se va păstra în locul stabilit de regulamentele în vigoare.

Atât în Mapa programului, cât şi în Fişa VII - Desfăşurarea intervenţiei specifice, din Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială, se va menţiona motivul întreruperii participării acestuia la program - la solicitarea subiectului, datorită neprezentării ori excluderii. În cazul transferului persoanei, în perioada în care aceasta participă la program (deşi nu se recomandă, este posibilă această variantă), se vor consemna în Fişa VII - Desfăşurarea intervenţiei specifice datele relevante ale ultimei şedinţe (tematica) la care a participat şi câteva observaţii semnificative ca o evaluare globală a aşteptărilor şi a rezultatelor (în rubrica Observaţii).

Intervenţia echipei multidisciplinare se concretizează prin participarea fiecărui specialist care aplică metode specifice şi, în acelaşi timp îşi asumă sarcinile şi responsabilităţile în domeniul său de activitate. În acet sens, devin absolut necesare stabilirea şi menţinerea fluxului informaţional între membri echipei (ai serviciilor de specialitate implicate).

41

Durata intervenţiei nu este mai mică de trei luni de zile, dar dependentă de nivelul riscului de suicid, de patologia psihiatrică asociată şi de capacitatea intelectuală a persoanei private de libertate.

- În cazul persoanelor fără probleme psihice, cu manifestări depresive la stimulii ambientali adverşi, intervenţia va dura atâta timp cât este necesar ca aceştia să fie pregătiţi să facă faţă şi să se adapteze situaţional, precum şi să găsească soluţiile optime - în general, durata intervenţiei variază la un minim de trei luni.

- Pentru persoanele cu diagnostic medico-psihiatric, psihiatrul este cel care va determina perioada de intervenţie. În unele cazuri, durata intervenţiei poate fi prelungită şi chiar să nu aibă o dată limită de încetare, datorită comportamentului imprevizibil al beneficiarilor.

Având în vedere că programul este multidisciplinar şi solicită intervenţia multor specialişti (din serviciile de asistenţă psihosocială şi educaţie, medical, siguranţă) este necesară o bună coordonare realizată de psiholog şi o implicare eficientă a întregului grup. În cadrul echipei multidisciplinare se discută evoluţia persoanei, rapoartele de urmărire şi evaluare completate de fiecare specialist implicat, toate consemnările existente, dar şi aspectele mai puţin formale.

În scopul monitorizării evoluţiei persoanelor cu risc de suicid, membri echipei multidisciplinare se vor întruni o dată pe lună, iar în cazul situaţiilor de criză săptămânal. Excepţii în acest sens vor constitui următoarele situaţii care pot necesita modificarea numărului de întâlniri, în special suplimentarea:

- apariţia unor elemente de risc care afectează evoluţia persoanei,

- imposibilitatea desfăşurării activităţilor în locurile stabilite,

- identificarea propunerilor de excludere din grup şi / sau de recompensare a membrilor.

Periodicitatea acestor întâlniri nu elimină discuţiile ce se impun între specialişti şi chiar „îndesirea” atunci când situaţia o impune.

Fiecare întâlnire necesită completarea Fişei de lucru a echipei multidisciplinare, document metodologic specific, care se va anexa la Mapa programului.

Odată ce persoana privată de libertate a fost inclusă în Programul specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a

42

riscului de suicid, se consemnează acest aspect în Fişa V - Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, din DEAP, precum şi în toate celelalte documente care impun, cu scopul de a facilita transmiterea informaţiilor legate de evoluţia persoanei, în special, pentru eventualele cazuri de transfer în alte unităţi.

X. EVALUAREA PROGRAMULUIPentru o evaluare corectă, se va urmări, în detaliu, fiecare

obiectiv în parte. Este necesară întâlnirea anuală a specialiştilor implicaţi, pentru a analiza rezultatele programului. Totodată, se va stabili baza de optimizare a resurselor şi îmbunătăţirile necesare, în funcţie de rezultatele obţinute.

Se consideră eşecuri:- neidentificarea persoanelor cu risc de suicid şi care ajung

să înfăptuiască actul sinucigaş - este posibilă doar dacă nici unul dintre specialişti nu a sesizat o modificare substanţială a stării de spirit şi a circumstanţelor personale,

- cazurile în care persoanele private de libertate, incluse în program, încearcă autolezarea sau chiar o repetă,

- blocarea canalului de informare stabilit de specialiştii care intervin în program - va produce daune serioase persoanei şi procesului său de reabilitare.

Obiectivul programului este atins atunci când se reduce numărul actelor suicidare – indiferent că este vorba despre tentative repetate sau nu, ori sinucideri finalizate – situaţie în care persoana este scoasă din program.

Evaluarea cantitativă va utiliza ca repere următoarele procente:

- 1% cazuri detectate şi asistate,- 2% finalizări de programe fără evoluţii negative,- 3% finalizări de programe, persoane care nu recidivează într-

un comportament de autolezare timp de un an.

Indicatori de evoluţie negativă:

- numărul persoanelor private de libertate care nu au fost identificate şi incluse în program,

- numărul celor care, fiind incluşi în program, repetă actele suicidare.

43

Indicatori de evoluţie pozitivă:

- numărul persoanelor private de libertate care au finalizat programul fără evoluţii negative,

- numărul persoanelor (cifră în creştere, menţinere, scădere) care nu recidivează prin comportament de autolezare timp de un an.

Pentru evaluarea calitativă se iau în considerare mai mulţi factori:

- coordonarea între specialiştii implicaţi, - fluenţa canalelor de informare, - calitatea intervenţiilor, - timpul acordat intervenţiei.

XI. REGULILE DE UTILIZARE A MAPEI PROGRAMULUI

Mapa programului va conţine:

• justificarea iniţierii programului, material care, bine fundamentat, constituie motivaţia procedurii de demarare a programului; va sintetiza, într-o pagină, maximum două, toate datele care argumentează existenţa problematicii de suicid în unitatea penitenciară, ca o consecinţă firească a identificării persoanelor cu vulnerabilitate crescută pentru dezvoltarea tulburărilor depresive, cu risc de suicid, cu tentative de suicid în antecedente, eligibile pentru includerea în program în urma solicitării acestora ori a celor aflate în situaţii de criză,

• anexe metodologice

- Coperta mapei programului – Anexa 1,

- Anunţul programului – Anexa 2,

- Contractul terapeutic – Anexa 3,

- Criteriile de excludere din modulul de informare-prevenţie – Anexa 4,

- Atribuţiile echipei multidisciplinare – Anexa 5,

44

- Orarul programului – Anexa 6,

- Tabelul nominal – Anexa 7,

- Fişa de lucru a echipei multidisciplinare – Anexa 8,

- Fişa individuală pentru consiliere – Anexa 9,

- Prezenţa persoanelor private de libertate la componenta educaţională a programului – Anexa 10,

- Prezenţa persoanelor private de libertate la modulul de informare-prevenţie – Anexa 11.

• anexe diagnostice care solicită completare / aplicare:

- anexe orientative de decelare a riscului suicidar - Anexele A, B, C, D,

- instrumente psihodiagnostice specifice - Anexele I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII.

• fişele modulului de informare-prevenţie:

- Fişa 1 – Componenta: instruirea personalului în vederea prevenirii riscului de suicid,

- Fişa 2 - Componenta: selecţia şi formarea persoanelor private de libertate - ETAPA I,

- Fişa 3 - Fişa protocol de şedinţă,

- Fişa 4 - Grila de evaluare,

- Fişa 5 - Fişa de observaţie,

- Fişa 6 - Componenta: formarea persoanelor private de libertate - ETAPA a II-a.

Metodologia întocmirii şi completării Mapei programului

Procedura de demarare a programului necesită completarea mapei cu următoarele materiale documentare şi înaintarea spre aprobare directorului unităţii:

- Coperta mapei programului – Anexa 1,

- Justificarea programului

- Instruirea personalului – Fişa 1,

- Selecţia şi formarea persoanelor private de libertate – Fişa 2,

45

- Formarea persoanelor private de libertate – Fişa 6.

După aprobarea derulării programului, se vor completa sau utiliza următoarele documente necesare constituirii echipei multidisciplinare, selecţionării persoanelor vulnerabile sau grupurilor de sprijin:

- Anexele orientative de decelare a riscului suicidar - Anexele A, B, C, D,

- Instrumentele psihodiagnostice specifice - Anexele de la I la VIII,

- Anunţul programului – Anexa 2,


- Criteriile de excludere din modulul de informare-prevenţie

– Anexa 4,




- Grila de evaluare – Fişa 4.

* Documentele se vor completa în etapa de selecţie.

Desfăşurarea propiru-zisă a programului impune utilizarea, completarea şi monitorizarea următoarelor documente:


- Criteriile de excludere din modulul de informare-prevenţie

– Anexa 4,




- Fişa de lucru a echipei multidisciplinare – Anexa 8,

- Fişa individuală pentru consiliere – Anexa 9,

- Prezenţa persoanelor private de libertate la componenta

46

educaţională a programului – Anexa 10,

- Prezenţa persoanelor private de libertate la modulul de informare-prevenţie – Anexa 11,

- Fişa protocol de şedinţă – Fişa 3,

- Grila de evaluare – Fişa 4,

- Fişa de observaţie – Fişa 5.

* Unele documente, şi anume: Contractul terapeutic, Criteriile de excludere din program, Grila de evaluare, Atribuţiile echipei multidisciplinare produc efecte pe parcursul desfăşurării programului, chiar dacă nu necesită deloc sau doar completarea iniţială.

* Celelalte documente impun completări periodice:

- Orarul programului (atât pentru modulul terapeutic, cât şi pentru modulul informare-prevenţie) se realizează lunar sau ori de câte ori apar modificări în planificarea activităţilor,

- Tabelul nominal se reface de câte ori se schimbă componenţa grupului în sensul adăugării de participanţi, iar în cazul diminuării (prin transfer, excludere, abandon) modificarea se realizează doar în tabelul iniţial, consemnându-se motivul,

- Fişa de lucru a echipei multidisciplinare se completează la fiecare întrunire a grupului,

- Fişa individuală pentru consiliere se completează pentru fiecare persoană care beneficiază de consiliere psihologică şi/sau socială.

- Prezenţa persoanelor private de libertate (la componenta educaţională şi la modulul de informare-prevenţie) se completează similar - rubricile referitoare la prezenţa şi absenţa participanţilor vor fi completate în cadrul fiecărei întâlniri, iar la finalul programului, cele două rubrici, numărul orelor de prezenţă şi numărul orelor prevăzute,

- Fişa de observaţie (aferentă modulului informare-prevenţie) se completează la finalul programului şi implică însumarea punctelor obţinute în prima etapă a cursului de formare, evaluare care constituie o modalitate de selecţie cuantificată a participanţilor pentru a doua fază a programului.

47

BIBLIOGRAFIE

*** Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România şi American Psychiatric Association, (2003), Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale, Ediţia a IV-a revizuită, DSM – IV – TR, Bucureşti, Editura Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România.*** Interviu clinic structurat pentru tulburările clinice de pe axa I a DSM, editura RTS Cluj Napoca, 2007.*** Marele dicţionar al psihologiei, editura Trei, Bucureşti, 2006 Biggar, Kathz – „Caring for the Suicidal in Custody. The Samaritans Role” în „Buletine Europe”, Ed. Association Europeenne Pour le Travail Social dans la Justice, nr. 23/2000, pag.15-17.Coleman, J.C., Buther, J.N., Carson, R.C. - „Suicide” în „Abnormal Psychology and Modern Life”, 6th Edition, Scott, Foresman and Company, pag. 575-598.Cosman, Doina – „Sinuciderea. Studiu în perspectivă biopsihosocială”, Ed. RISOPRINT, Cluj Napoca, 1999.Deri, Susan, – „Introducere în testul Szondi”, Ed. Paidea, Bucureşti, 2000.Gheorghe, F. - „Psihologie penitenciară”, Ed. OSCAR PRINT, Bucureşti, 1996.Holdevici, Irina - „Gândirea pozitivă – ghid practic de psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală”, Ed. Ştiinţifică şi Tehnică, Bucureşti, 1999.Ionescu, G. – „Psihiatrie clinică standardizată şi codificată”, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000.Ionescu, G. – „Psihiatria extra muros: Tulburările personalităţii”, Ed. Asklepios, Bucureşti, 1997.Ionescu, G. – „Psihologie şi suicidologie”în „Psihologie clinică”, coord. G. Ionescu, Ed. Academiei, Bucureşti, 1985, pag. 224-250.Kilp, Maria-Anna – „Fatal desperation” în „Buletine Europe”, Ed. Association Europeenne Pour le Travail Social dans la Justice, nr. 23 / 2000, pag. 22.Lăzărescu, M. - „Psihopatologie clinică”, Ed. HELICON, Timişoara, 1994.Minulescu, Mihaela - „Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică”, Ed. Garell Publishing House, Bucureşti, 1996.Nistea, H., Simionavici, O. - „Autoagresiunea în penitenciar între interpretare şi realitate”, în Revista de Ştiinţă Penitenciară, DGP, Bucureşti, 1996, nr. 2 (25).Sonbeyrand, P. - „Du Scandal du Suicide en Prison” în „Buletine Europe”, Ed. Association Europeenne Pour le Travail Social dans la Justice, nr.23 / 2000, pag. 23-26.Vraşti, R., Eisemann, M. - „Depresii – noi perspective”, Ed. ALL, Bucureşti, 1996.

49

ANEXE

MAPA PROGRAMULUI

51

Anexe metodologice

53

Anexa 1

PENITENCIARUL _____________________________

Aprobat,

Director unitate

Avizat, Director adjunct / Şef ServiciuEducaţie şi Asistenţă Psihosocială

M A P APROGRAMULUI SPECIFIC DE ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ

ŞI DE PREVENŢIE A RISCULUI SUICIDAR

Coordonatorul programului

________________________________________

Avizat, Şef Serviciu Asistenţă Psihosocială

54

Anexa 2

Avizat,Director adjunct / Şef Serviciu

Educaţie şi Asistenţă Psihosocială

ANUNŢ

În Penitenciarul / secţia (numele unităţii / numărul secţiei, după caz)

_______________________________________________ începe Programul specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a riscului suicidar - modulul de informare-prevenţie pentru selecţia şi formarea persoanelor de sprijin ________________. Şedinţele vor avea loc în (locul desfăşurării) ___________________, în perioada _______________.

Persoanele private de libertate care doresc să se înscrie la acest program se vor adresa educatorului/psihologului secţiei.

Întocmit,Coordonatorul programului

____________________________________

Data afişării anunţului ____________

55

Anexa 3CONTRACTUL TERAPEUTIC9∗

de participare laProgramul specific de intervenţie psihoterapeutică şi de prevenţie a

riscului de suicid

Nume: _______________________ Prenume: __________________Data naşterii __________ Părinţii ______________ / _____________

Prin prezentul document, declar că am fost informat despre

caracteristicile, obiectivele, regulile şi criteriile de participare / excludere din program şi sunt de acord cu respectarea acestora.

Concret, accept voluntar următoarele reguli:1. să particip la activităţile programului, la toate şi fiecare din domeniile

de intervenţie şi să realizez temele stabilite de specialişti,Activităţi:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. să nu provoc niciun fel de incident care ar putea afecta buna derulare a activităţilor,

3. să fiu de acord ca, în perioada includerii în program, specialiştii care intervin în procesul meu terapeutic să aibă acces la datele personale cuprinse în Fişa medicală, Dosarul individual, Dosarul de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, cele privind regimul penitenciar şi orice alte informaţii de interes pentru desfăşurarea activităţilor specifice,

4. să respect regulile de desfăşurare a programului, iar în cazul în care le încalc voi fi exclus temporar / definitiv din program şi sancţionat conform reglementărilor în vigoare.

După ce am primit aceste informaţii, am avut posibilitatea de a lămuri orice neclaritate despre drepturile şi obligaţiile legate de program şi de aceea accept voluntar regulile.

Data şi locul: __________________

Semnătura beneficiarului Semnătura coordonatorului de program____________ __________________

9∗ Modelul poate fi particularizat în funcţie de necesităţile identificate.Se va semna la sfârşitul primei întâlniri din program, de către fiecare participant.

56

Anexa 4

CRITERIILE DE EXCLUDEREdin

Modulul de informare-prevenţie al

Programului RISC SUICIDAR

1. Vor fi eliminate obligatoriu din program persoanele private de libertate care, în perioada derulării acestuia, au săvârşit următoarele abateri foarte grave:

• atac cadre, tentativă de evadare, agresarea sexuală a altei persoane private de libertate, agresarea fizică a altei persoane private de libertate cu consecinţe grave.

2. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care săvârşesc o singură dată, una dintre următoarele abateri:

• lovituri violente cu obiecte dure, înjunghieri, tăieturi (asupra altor persoane private de libertate).

3. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care săvârşesc de două ori, abateri de tipul:

• loviri (cu palma, pumnul, piciorul), acţiuni cu rol de provocare care duc la violenţă (piedică, scuipat, înjurături, îmbrâncire).

4. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care ameninţă sau îi intimidează pe membrii echipei multidisciplinare.

5. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care nu manifestă interes faţă de temele cursului sau încalcă regulile de grup şi se măsoară prin:

- acumularea a trei absenţe nemotivate de la întâlniri, - neefectuarea temelor de trei ori la rând, - neimplicarea în activităţile desfăşurate individual sau în

grup, - ironizarea colegilor / participanţilor la activităţi, - descurajarea schimbărilor pe care membri grupului

încearcă să le facă.Aceste reguli vor fi discutate cu fiecare participant (atât

individual cât şi în grup) şi vor fi incluse în contractul terapeutic pe care acesta îl va semna. Regulile nu vor mai fi negociate după intrarea în grup, ci vor fi periodic reamintite, iar la fiecare încălcare a acestora vor fi luate măsurile corespunzătoare.

Membri echipei multidisciplinare

57

Anexa 5

La prima întâlnire a echipei multidisciplinare sunt prezentate atribuţiile şi responsabilităţile membrilor.

Acestea pot suferi modificări şi pot fi particularizate ţinând cont de condiţiile de personal din fiecare penitenciar

Atribuţiile echipei multidisciplinaredin

Programul RISC SUICIDAR

- identifică / diagnostichează, monitorizează şi evaluează persoanele vulnerabile la suicid care vor fi incluse în program,

- stabileşte activităţile educaţionale şi terapeutice în care vor fi incluse persoanele vulnerabile,

- planifică periodicitatea întâlnirilor şi respectă orarul stabilit,- asigură cadrul general pentru derularea optimă a activităţilor

programului (identifică şi stabileşte spaţii, resurse umane şi materiale),

- stabileşte numărul persoanelor care vor fi formate în grupul de sprijin,

- stabileşte numărul grupurilor de sprijin (dacă există resurse umane şi logistice pentru ca programul să se poată desfăşura simultan în mai multe secţii, cu mai multe grupe),

- completează documentele necesare constituirii mapei programului (fişe de lucru, documente diagnostice, anexe metodologice etc.), fişele Dosarului de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială (care impun acest lucru), precum şi cele specifice celorlalte servicii de specialitate,

- menţine imparţialitatea în raport cu persoanele private de libertate şi aplicarea unitară a criteriilor de excludere, în cazul în care acest lucru se impune,

- analizează propunerile de intrare / excludere formulate de oricare dintre membri grupului şi decide includerea de noi participanţi sau excluderea celor care nu respectă obligaţiile stabilite prin Contractul terapeutic,

- sprijină persoanele private de libertate beneficiare ale intervenţiei şi le oferă susţinerea necesară atunci când este cazul,

- asigură buna desfăşurare a activităţilor şi încurajează participanţii la un comportament corespunzător,

- identifică soluţii la diferitele schimbări / probleme care apar,- respectă principiile confidenţialităţii.

58

Responsabilităţile coordonatorului de program (psihologul):- gestionează desfăşurarea activităţilor programului,- monitorizează aspectele legate de calitatea serviciilor oferite

prin programul Risc suicidar,- evaluează rezultatele obţinute în Componenta terapeutică,

Componenta educaţională, în Modulul de informare-prevenţie,

- organizează întâlnirile echipei multidisciplinare, atunci când acest lucru se impune şi completează Procesul verbal al şedinţei,

- asigură managementul administrativ al materialelor şi al consumabilelor necesare,

- planifică şi întocmeşte Orarul activităţilor programului,- colaborează cu toţi membri echipei multidisciplinare prin

oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare(ceilalţi psihologi implicaţi în psiholog)

- realizează evaluări (iniţială, de parcurs, finală) şi participă la selecţia persoanelor private de libertate în vederea includerii în program,

- stabileşte obligaţiile din Contractul terapeutic şi le aduce la cunoştinţa fiecărui participant, spre a fi semnate,

- organizează activităţile modulului terapeutic, - planifică şi asigură consilierea individuală a participanţilor la

program, - planifică şi susţine parte din activităţile Modulului de informare-

prevenţie, - completează documentele din mapa program care îi revin

(Fişele modulului de informare-prevenţie, Tabelul nominal al participanţilor, Fişa individuală, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie),

- colaborează cu toţi membri echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.

Responsabilităţile asistentului social:- planifică şi asigură consilierea socială individuală a persoanelor

vulnerabile care necesită acest tip de intervenţie,- completează documentele din mapa program care îi revin

(Fişa individuală, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),

- colaborează cu toţi membri echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului

59

programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.

Responsabilităţile educatorului:- planifică şi susţine activităţile educaţionale în care sunt incluse

şi persoanele vulnerabile selecţionate în cadrul programului Risc suicidar,

- completează documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la modulul educaţional, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),


Responsabilităţile preotului:- planifică şi susţine activităţile moral-spirituale cu persoanele

vulnerabile incluse în program,- completează documentele din mapa program care îi revin

(Prezenţa participanţilor la modulul educaţional, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),


Responsabilităţile monitorului sportiv:- planifică şi susţine activităţile sportive cu participanţii din

program care sunt apţi pentru a fi incluşi în acest tip de activităţi,

- completează documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la modulul educaţional, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),

- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.

Responsabilităţile personalului medical (medic psihiatru, medic generalist, asistent medical):

- identifică, monitorizează, evaluează persoanele cu afecţiuni psihice - cu precizarea că psihiatrul stabileşte diagnosticul, tratamentul şi durata acestuia,

60

- completează documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),


Responsabilităţile personalului din cadrul serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar

- completează toate documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),

- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.

Am fost informaţi,Semnături:

Coordonator program ___________________________

Am fost informaţi,Semnături:

Coordonator program ___________________________Asistent social ___________________________Educator ___________________________Preot ___________________________Monitor sportiv ___________________________Medic psihiatru ___________________________ Medic generalist ___________________________ Asistent medical ___________________________ Personal administrativ şi de supraveghere___________________________ ___________________________ ___________________________

61

Ane

xa 6

Aviz

at10

,D

irect

or a

djun

ct /

Şef S

ervi

ciu

Educ

aţie

şi A

sist

enţă

psi

hoso

cial

ă

O R

A R

U L

Pro

gram

ului

risc

de

suic

id d

esfă

şura

t cu

grup

ul d

e lu

cru

____

__ în

per

ioad

a __

____

____

la _

____

____

indi

vidu

al _

___

în p

erio

ada

____

____

____

____

____

la _

____

____

____

____

____

___

ASI

STEN

ŢĂ P

SIH

OSO

CIA

LĂ d

e gr

upPa

rtic

ipan

ţiZi

uaO

raSp

aţiu

l de

desf

ăşur

are

Susţ

ine

Gru

p 3

Luni

9.00

-10.

00C

lub

secţ

ia …

.P

siho

log

Vine

riM

arţi

Joi

CO

NSI

LIER

E PS

IHO

LOG

ICĂ

Indi

vidu

al

Mar

ţi10

.00-

11.0

0C

abin

et p

siho

logi

cP

siho

log

CO

NSI

LIER

E SO

CIA

LĂ

Indi

vidu

alM

arţi

11.0

0-12

.00

Cab

inet

psi

holo

gic

Asi

sten

t soc

ial

AC

TIVI

TĂŢI

ED

UC

AŢI

ON

ALE

Gru

p 1

conf

ecţio

nare

orig

ami

Mie

rcur

i 13

.00

- 14.

00C

lub

Sec

ţia …

Edu

cato

rG

rup

2 Vi

neri

Edu

cato

r A

CTI

VITĂ

ŢI M

OR

AL-

REL

IGIO

ASE

Indi

vidu

al

Vine

ri 10

.00-

11.0

0C

lub

Sec

ţia …

Pre

ot

AC

TIVI

TĂŢI

SPO

RTI

VE

Gru

p 1

Mar

ţi15

.00

- 16.

00C

urte

de

plim

bare

Mon

itor s

porti

vJo

i

Gru

p 2

Luni

Mon

itor s

porti

vVi

neri

ALT

E A

CTI

VITĂ

ŢI R

EALI

ZATE

DE

CO

LAB

OR

ATO

RI I

NTE

RN

I / E

XTER

NI

Gru

p 4

Mie

rcur

i14

.00

- 15.

00S

ala

…Vi

neri

Înto

cmit:

Coo

rdon

ator

pro

gram

___

____

____

____

____

__10

Avi

zul d

irect

orul

ui a

djun

ct e

ste

nece

sar p

entru

a in

clud

e ac

tivită

ţile

prog

ram

ului

în O

raru

l act

ivită

ţilor

şi n

u va

mai

fi n

eces

ară

apro

bare

a co

nduc

erii

unită

ţii.

Ora

rul s

e va

înto

cmi l

unar

(şi c

hiar

săp

tăm

ânal

cân

d co

ndiţi

ile im

pun)

în fu

ncţie

de

posi

bilit

ăţile

de

plan

ifica

re /a

ntic

ipar

e al

e co

ordo

nato

rulu

i de

prog

ram

.

62

Ane

xa 7

Apr

ob,

Dire

ctor

uni

tate

TAB

ELU

L N

OM

INA

L11

cu p

artic

ipan

ţii la

Pro

gram

ul R

ISC

SU

ICID

AR

– M

odul

de

info

rmar

e-pr

even

ţie /

Com

pone

nta

educ

aţio

nală

, în

per

ioad

a __

____

____

____

____

____

____

____

____

Gru

pul d

e lu

cru

____

____

____

Nr.

crt

Num

e şi

pre

num

eD

ata

naşt

erii

Con

dam

nare

şi f

aptă

Cam

era

- reg

imul

- se

cţia

Obs

erva

ţii

Înto

cmit,

Coo

rdon

ator

pro

gram

Avi

zat,

A

viza

t,

Verifi

cat,

Dire

ctor

adj

unct

D

irect

or a

djun

ct

Şef

Ser

vici

uSi

gura

nţa

Deţ

iner

ii şi

Reg

im P

enite

ncia

r

Educ

aţie

şi A

sist

enţă

Psi

hoso

cial

ă

A

sist

enţă

Psi

hoso

cial

ă

11 T

abel

ul v

a av

ea v

alab

ilita

te p

ână

la fi

nalu

l pro

gram

ului

, cu

exce

pţia

situ

aţie

i în

care

în g

rup

vor fi

incl

use

noi p

erso

ane,

cee

a ce

impl

ică

refa

cere

a ac

estu

ia, î

n se

nsul

adă

ugăr

ii no

ilor p

artic

ipan

ţi. D

imin

uare

a gr

upul

ui (e

xclu

dere

/tran

sfer

/aba

ndon

)nec

esită

mod

ifică

ri în

tabe

lul i

niţia

l.

63

Anexa 8

FIŞA DE LUCRU A ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE

Data_____________________

Componenţa echipei multidisciplinare:

● psiholog, coordonatorul programului - Nume ________ Prenume __________

● asistent social Nume __________ Prenume ____________

● educator Nume __________ Prenume ____________

● preot Nume __________ Prenume ____________

● monitor sportiv Nume __________ Prenume ____________

● medic specialist psihiatru Nume __________ Prenume ____________

● medic specialist generalist Nume __________ Prenume ____________

● asistent medical Nume __________ Prenume ____________

● personal administrativ şi de supraveghere - Nume _________________ Prenume ______________ - Nume _________________ Prenume ______________ - Nume _________________ Prenume ______________

Perioada de desfăşurare a activităţilor programului ___________

64

Locul de desfăşurare a activităţilor Activităţi de grup ________________________________________ _______________________________________________________Activităţi individuale______________________________________________________________________________________________

Numărul participanţilor identificaţi:_____

Probleme discutate12

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Soluţii identificate: ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

12 cu privire la includerea / excluderea membrilor din grup, schimbarea locului de desfăşurare a activităţilor, modificări în structura echipei, evaluarea rezultatelor, alte probleme apărute pe parcur-sul derulării programului care necesită analiza şi decizia echipei etc.

65

Echipa multidisciplinară:

● psiholog, coordonatorul programuluisemnătura___________________________________

● asistent social semnătura___________________________________

● educator semnătura___________________________________

● preot semnătura___________________________________

● monitor sportiv semnătura___________________________________

● medic specialist psihiatru semnătura___________________________________

● medic specialist generalist semnătura_____________________________________

● asistent medical semnătura_____________________________________

● personal administrativ şi de supraveghere semnătura_____________________________________semnătura_____________________________________semnătura_____________________________________

În scopul monitorizării evoluţiei persoanelor cu risc de suicid, membri echipei multidisciplinare se vor întruni o dată pe lună. Excepţii în acest sens vor constitui următoarele situaţii care pot interveni şi implică diminuarea numărului de întâlniri (imposibilitatea desfăşurării activităţilor în locurile stabilite) sau, în cele mai multe cazuri, suplimentarea numărului de întâlniri:

- apariţia unor elemente de risc în măsură a afecta evoluţia persoanei private de libertate,

- identificarea propunerilor de excludere din grup şi / sau de recompensare a membrilor.

66

Anexa 9

FIŞA INDIVIDUALĂ13

CONSILIERE INDIVIDUALĂProgramul RISC SUICIDAR

Nume _________________________ Prenume _______________Data intrării în program ____________Data consilierii: __________________Motivaţia întâlnirii:________________________________________

A. Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei sociale:

B. Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice:

indicatori de suport la evaluarea comunicării non-verbale:

- privirea -

- vocea -

- distanţa fizică -

- gesturile -

- postura (poziţia corpului, mersul) -

- ţinuta -

- atitudinea şi comportamentul -

- limbajul -

- etc.

Nume Prenume Semnătura asistent social__________________________________Semnătura psiholog (coordonatorul de program) __________________________________

13 Se completează pentru persoanele incluse în program care beneficiază de consiliere psihologică sau socială.

67

Data consilierii: ____________________Motivaţia întâlnirii:________________________________________



indicatori de suport la evaluarea comunicării non-verbale:

- privirea -

- vocea -

- distanţa fizică -

- gesturile -

- postura (poziţia corpului, mersul) -

- ţinuta -

- atitudinea şi comportamentul -

- limbajul -

- etc.

Nume Prenume Semnătura asistent social__________________________________

Semnătura psiholog (coordonatorul de program) ________________________________

68

Data consilierii: ____________________Motivaţia întâlnirii:________________________________________

Nume Prenume Semnătura asistent social__________________________________

Semnătura psiholog (coordonatorul de program)__________________________________



cu / fără indicatori de suport la evaluarea comunicării non-verbale:

69

Ane

xa 1

0

Prez

enţa

par

ticip

anţil

or la

C

ompo

nent

a ed

ucaţ

iona

lă d

in P

rogr

amul

RIS

C S

UIC

IDA

R

Nr.

crt

Num

ele

şi

pren

umel

e

Perio

ada

desf

ăşur

ării

activ

ităţil

or e

duca

ţiona

le d

e gr

up(_

____

____

____

___-

___

____

____

___)

Nr. ore prezenţă

Nr. ore prevăzute

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …

Înto

cmit:

Edu

cato

r___

____

____

____

___

NO

TĂ:

Rub

rica

Per

ioad

a de

sfăş

urăr

ii ac

tivită

ţilor

pro

gram

ului

va

conţ

ine

un n

umăr

de

spaţ

ii ec

hiva

lent

num

ărul

ui d

e în

tâln

iri c

uprin

se în

pro

gram

. La

fieca

re în

tâln

ire

educ

ator

ul v

a m

enţio

na d

ata

şi v

a bi

fa, î

n dr

eptu

l fiec

ărui

par

ticip

ant,

prez

enţa

(P) s

au a

bsen

ţa (A

) la

activ

itate

. Abs

enţa

mot

ivat

ă se

va

nota

AM

. În

cazu

l în

care

un

parti

cipa

nt n

u m

ai fa

ce p

arte

din

gru

pul d

e lu

cru,

se

va n

ota

mot

ivul

pe

rând

ul c

ores

punz

ător

num

elui

său

.La

sfâ

rşitu

l pro

gram

ului

se

vor c

ompl

eta

colo

anel

e: N

r. or

e pr

ezen

ţă –

num

ărân

d da

tele

la c

are

fieca

re p

erso

ană

a fo

st p

reze

ntă

la p

rogr

am -

şi N

r. or

e pr

evăz

ute

– nu

măr

ul ş

edin

ţelo

r pre

văzu

te în

pro

gram

.

70

Ane

xa 1

1

Prez

enţa

par

ticip

anţil

or la

M

odul

ul d

e in

form

are-

prev

enţie

din

Pro

gram

ul R

ISC

SU

ICID

AR

Nr.

crt

Num

ele

şi

pren

umel

e

Perio

ada

desf

ăşur

ării

activ

ităţil

or d

e gr

up(_

____

____

____

___-

___

____

____

___)

Nr. ore prezenţă

Nr. ore prevăzute

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …

Înto

cmit:

Lec

tor_

____

____

____

____

_N

OTĂ

:R

ubric

a P

erio

ada

desf

ăşur

ării

activ

ităţil

or p

rogr

amul

ui v

a co

nţin

e un

num

ăr d

e sp

aţii

echi

vale

nt n

umăr

ului

de

şedi

nţe

cupr

inse

în p

rogr

am. L

a fie

care

întâ

lnire

, le

ctor

ul v

a m

enţio

na d

ata

şi v

a bi

fa, î

n dr

eptu

l fiec

ărui

par

ticip

ant,

prez

enţa

(P) s

au a

bsen

ţa (A

) la

activ

itate

. Abs

enţa

mot

ivat

ă se

va

nota

AM

. În

cazu

l în

care

un

parti

cipa

nt n

u m

ai fa

ce p

arte

din

gru

pul d

e lu

cru,

se

va n

ota

mot

ivul

pe

rând

ul c

ores

punz

ător

num

elui

său

.La

sfâ

rşitu

l pro

gram

ului

se

vor c

ompl

eta

colo

anel

e: N

r. or

e pr

ezen

ţă –

num

ărân

d da

tele

la c

are

fieca

re p

erso

ană

a fo

st p

reze

ntă

la p

rogr

am -

şi N

r. or

e pr

evăz

ute

– nu

măr

ul ş

edin

ţelo

r pre

văzu

te în

pro

gram

.

71

Anexe diagnostice

73

- Anexe orientative de decelare a riscului suicidar

75

Anexa A

INDICATORI DEMOGRAFICI AI RISCULUI SUICIDAR

Indicatori Nivel de riscScăzut Crescut

SexBărbaţi +Femei +

Vârsta

Bărbaţi 0-45 +>45 +

Femei 0-34 +>66 +

35-45 +

Stare civilăCăsătoriţi +

Celibatari, divorţaţi, văduvi +

Mediul de viaţă

Deschis (cu familie şi prieteni) +

Izolat +

Mediul de provenienţă

Rural +

Urban +

Încadrarea înainte de depunerea în

penitenciar

Angajat +

Şomer +

Posibilităţi concrete de

angajare după liberare

Mari +

Scăzute +

76

Anexa B

FACTORII ISTORICO-SITUAŢIONALI DE RISC SUICIDAR

Factori Scăzut Moderat Crescut

Funcţionarea zilnică

În general bună în toate

activităţileDestul de bună Inconstanţa

randamentului

Stilul de viaţă Stabil CâtevaSchimbări Instabil

Stilul de„coping”

Resurse adecvate Resurse medii Modalităţi

inadecvate

Suportsocial

Multiple relaţii cu persoanele

din jurPuţine relaţii

Relaţie singulară sau

izolare

Istoricmedical Sănătos Probleme

Moderate Boala cronică

Istoricpsihiatric Absent Tratament

AnteriorNecooperantla tratament

Istoricfamilial

de sinucidereAbsent Comportament

parasuicidarComportament

suicidar

Parasuicidanterior Absent Una / mai multe

tentativeParasuicid cu

letalitate

77

Anexa C

CHESTIONARUL pentru

EVALUAREA RISCULUI DE SINUCIDERE LA PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE

Indicatorii sunt corelabili cu itemii prevăzuţi în Anexa 4

• Depresie cu sentimente de vinovăţie, autoacuzare, autodepreciere, idei nihiliste şi o accentuată inhibiţie psihomotorie.

• Insomnie severă.

• Preocupări ipohondriace severe, asociate cu convingerea delirantă a existenţei unor afecţiuni somatice (neoplasm, boală venerică, boală cardiacă).

• Tentativă de sinucidere anterioară.

• Sexul masculin şi vârsta peste 35 ani.

• Alcoolismul sau toxicomania.

• Prezenţa unei infirmităţi, a unei afecţiuni dureroase sau grave (la o persoană robustă care anterior fusese activă, energică).

• Izolarea socială şi atitudinea lipsită de înţelegere a rudelor şi/sau a prietenilor (reală sau exagerată către individ).

• Preocupările suicidare.

• Antecedentele suicidare în familie.

• Lipsa unui serviciu şi existenţa dificultăţilor financiare (în sensul unui declin, al decăderii bruşte) după liberare.

• Faza finală a depresiei, când starea depresivă persistă, dar individul şi-a redobândit iniţiativa şi capacitatea de decizie.

78

Anexa D

INDICATORI AI RISCULUI SUICIDAR LA PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE

IndicatoriNivel de risc

Scăzut Crescut

SexBărbaţi +Femei +

VârstaBărbaţi 0-45 +

>45 +

Stare civilăCăsătoriţi +

Celibatari, divorţaţi, văduvi +

Starea de recidivă

Arestaţi preventiv +Recidivişti +

Durata pedepseiCondamnat pe viaţă/

pedeapsă mare +

Pedeapsă mică +Factori asociaţi Prezenţi +Momentul ales Week-end +

Timpul scurs de la depunere Carantină/ 5 ani +

Amplasarea Spital/izolator +Tulburări mentale +

Tentative anterioare +

Natura infracţiunii

Delicte violente +Delincvenţi sexuali +

79

- Instrumente psihodiagnostice specifice

81

ANEXA I

INTERVIUL STRUCTURAT

1. Te-ai simţit vreodată depresiv mai multe zile în şir?2. În acel interval, te-ai gândit că ai vrea să mori?3. Când au apărut aceste gânduri?4. Ce te-ai gândit să-ţi provoci? 5. Ai acţionat potrivit propriilor gânduri?6. Cât de frecvent apar aceste gânduri? 7. Când ai avut ultima dată aceste gânduri?8. Te-ai gândit să agresionezi şi pe altcineva?9. Cât de des au apărut astfel de gânduri?10. Ce te-ai gândit să-i faci celeilalte persoane?11. Care ar fi beneficiul acţiunii tale pentru cealaltă persoană?12. Când apar astfel de gânduri?13. Mai recent, ce te-ai gândit să faci cu propria persoană ?14. Ai făcut ceva paşi pe calea procurării de pastile, armă sau altele

de acest fel?15. Te-ai gândit când ai dori să o faci?16. Te-ai gândit unde ai dori să o faci?17. Te-ai gândit la efectul pe care l-ar produce moartea ta asupra

familiei?18. Te-ai gândit la efectul pe care l-ar produce moartea ta asupra

prietenilor?19. Eşti ambivalent în legătură cu acest plan. Care au fost gândurile

care te-au reţinut să-ţi îndeplineşti planul?20. În câteva cuvinte, care sunt concepţiile tale despre responsabilitatea

faţă de familie – părinţi, partener, copii etc.?21. Care este motivaţia ta pentru a rămâne în viaţă?22. Ce fel de ajutor te-ar sprijini cel mai mult să faci faţă gândurilor şi

planurilor tale?23. Ţi-ai făcut planuri în legătură cu împărţirea bunurilor sau ai lăsat

vreo notiţă în legătură cu aceste probleme?24. Cum te simţi acum discutând aceste probleme?

82

ANEXA IINUME __________________________PRENUME ______________________

SCALA DE EVALUARE A RISCULUI DE SUICID

1. Se află în perioada de carantină 2. Infracţiunea pentru care este depus: viol, paricid, omucidere 3. Simptome ale depresiei (trebuie să prezinte cel puţin două dintre

următoarele): - disforie (apatie, dezinteres, lipsa motivaţiei, deznădejde, lipsa

apărării, iritabilitate);- tulburări ale apetitului;- tulburări ale somnului;- agitaţie / încetinire motorie sau încetinirea gândirii- sentimente de culpabilitate;- idei de suicid.

4. Incertitudine cu privire la durata pedepsei:5. Tentative de suicid:

5.1. În ultimele 3 luni O5.2. Între 3 luni şi 1 an O5.3. Mai vechi de 1 an O

6. Determinare specifică şi concretă a planului suicidar şi disponibilitate de resurse pentru finalizarea acestuia

7. Consum: 7.1. Alcool O7.2. Alte droguri O

8. Antecedente de boli psihice: 9. Antecedente de epilepsie: 10. Tulburare psihotică actuală: 11. Pierderi recente:

11.1. O fiinţă dragă O11.2. Divorţ/separare O11.3. Loc de muncă O11.4. Sănătate O

12. A aflat recent (mai puţin de 6 luni) că suferă de o boală gravă, în stadiu avansat:

13. Sprijin familial / social în exterior / lipsa sprijinului

14. Conflicte conjugale / familiale: 15. Situaţia profesională după liberare: lipsa locului de muncă/condiţii

inadecvate de muncă 16. Antecedente suicidare în familie:

83

TABEL DE EVALUARE A RISCULUI SUICIDAR

Întrebarea nr. Grilă de evaluare Punctaj obţinut1 32 33 44 2

5.1 45.2 35.3 26 4

7.1 37.2 28 29 2

10 311.1 211.2 211.3 211.4 212 313 114 115 116 1

TOTAL (52)

* Sunt considerate semnificative:- punctajul mai mare sau egal cu 17 puncte- următoarele combinaţii, independent de punctajul final:

întrebarea 1 + 2 întrebarea 1 + 3întrebarea 1 + 5.1 şi 5.2

Data evaluării: ____________________

Psiholog,

Nume ______________Prenume ___________Semnătura _____________________________

84

ANEXA III

CHESTIONAR pentru

IDENTIFICAREA IDEAŢIEI DEPRESIVE SUICIDARE

1. Viaţa mea cotidiană este plină de lucruri care mă interesează.

2. Avem perioade de zile, săptămâni sau luni, în care nu facem nimic, pentru că nu putem “porni treaba” (lucrul).

3. De obicei sunt abătut.

4. În ziua de azi cred că este mai greu să nu renunţi la speranţa de a realiza ceva.

5. În general simt că viaţa merită trăită.

6. Nu-mi pasă de ceea ce mi se întâmplă.

7. Sunt fericit în cea mai mare parte a timpului.

8. Uneori mă simt cu adevărat nefolositor.

9. Plâng uşor.

10. Gândesc mult.

11. Mă apuc greu de treabă.

12. Viaţa este un efort pentru mine în cea mai mare parte a timpului.

13. În cea mai mare parte a timpului mi-aş dori să fiu mort.

14. Nimănui nu-i pasă prea mult de ceea ce se întâmplă cu mine.

15. Am foarte rar stări de tristeţe.

16. Uneori mă gândesc că nu sunt bun de nimic.

17. Viitorul pare fără speranţă pentru mine.

18. Adesea simt că nu sunt la fel de bun ca ceilalţi oameni.

19. De curând m-am gândit să mă sinucid.

20. În viaţă am făcut o mulţime de greşeli.

21. În ultima vreme m-am gândit mult să mă sinucid.

22. Nimeni nu ştie, însă am încercat să mă sinucid.

85

ANEXA IV

SIMPTOME CARE INDICĂ RISCUL ACCENTUAT DE SINUCIDERE

- insomnia de lungă durată;

- insomnia, mai ales în a două parte a nopţii;

- somnul populat de vise autodistructive şi allodistructive;

- agitaţia anxioasă intensă;

- rigiditatea afectivă;

- depresia accentuată dimineaţa;

- scăderea marcată în greutate;

- ideile de inutilitate, sentimentul de a nu mai fi de folos la nimic şi nimănui;

- ideile de vinovăţie, autoreproşurile;

- sentimentele grave de autodepreciere, de inferioritate;

- sentimentele grave de autoacuzare;

- ipohondria accentuată, delirul somatic;

- teama obsedantă de a nu înnebuni, de a nu se da în spectacol, de a nu face rău cuiva;

- inhibiţia psihomotorie, pierderea iniţiativei şi a interesului pentru activitate;

- inhibiţia sexuală;

- sila de a vorbi de simptomele sale;

- insensibilitatea la influenţa mediului;

- halucinaţiile.

86

ANEXA V

SCALA HOLMES & RAHESocial Readjustement Rating Scale

Evenimentul de viaţă Valoarea convenţională

1. Moartea partenerului 100

2. Divorţul 73

3. Separarea conjugală 65

4. Detenţia 63

5. Moartea unui membru de familie 63

6. Afectarea personală/boală 53

7. Căsătoria 50

8. Concedierea de la locul de muncă 47

9. Reconcilierea conjugală 45

10. Pensionarea 45

11. Schimbarea sănătăţii unui membru al familiei 44

12. Sarcina 40

13. Dificultăţi sexuale 39

14. Apariţia unui nou membru în familie 39

15. Schimbări în afaceri 39

16. Schimbare în statusul financiar 38

17. Moartea unui prieten apropiat 37

18. Schimbarea locului de muncă 36

19. Frecvente contradicţii cu partenerul 35

20. Datorii mari (peste 10.000 USD) 31

87

21. Schimbarea responsabilităţilor la serviciu 30

22. Părăsirea căminului de către unul din copii 29

23. Probleme cu familia partenerului 29

24. Împlinire personală deosebită 28

25. Intrarea sau ieşirea din serviciu a soţiei/soţului 26

26. Începutul sau terminarea şcolii 26

27. Schimbări în condiţiile de viaţă 25

28. Revizuirea obiceiurilor personale 24

29. Probleme cu şeful 23

30. Schimbări în orarul sau condiţiile de lucru 20

31. Schimbarea reşedinţei 20

32. Schimbarea şcolii 20

33. Schimbări în modul de recreere 19

34. Schimbări în cadrul activităţilor religioase 19

35. Schimbări în cadrul activităţilor sociale 18

36. Datorii sub 10.000 USD 17

37. Schimbări în ritmul somn-veghe 16

38. Schimbări în numărul membrilor menajului 15

39. Schimbări în obiceiurile alimentare 15

40. Vacanţă 13

41. Crăciunul 12

42. Violări minore ale legii 11

88

ANEXA VI

ŢINEREA SUB OBSERVAŢIE A COMPORTAMENTULUI

1. Cazul necesită ţinere sub observaţie?

2. Ce se va ţine sub observaţie?

3. Cum vom măsura? Cu ce?

4. Când vom observa?

5. Unde vom observa?

6. Pe cine vom observa?

7. Cât timp vom observa?

8. Cine va realiza observarea?

9. Observarea pe care o realizăm este corespunzătoare?

10. Ce am aflat?

89

PENITENCIARUL ...............................................

EXPLORARE PSIHOLOGICĂ ÎN VEDEREAEVALUĂRII RISCULUI DE SUICID

Nume ......................................... Prenume........................................

SIMPTOME PSIHOLOGICE1) Dispoziţie depresivă

Aspect exterior:• Expresia feţei• Postura• Plâns

2) Evenimentul care a declanşat criza:3) Pierderea plăcerii sau a interesului pentru activităţi care

aduc satisfacţie:4) Sentimentul inutilităţii sau sentimente de culpabilitate:5) Autoapreciere scăzută:6) Incapacitate:7) Idei sinucigaşe:8) Dificultate în gândire:9) Stil cognitiv:10) Obsesii:11) Perturbarea percepţiei despre timp:12) Depersonalizare (distanţare emoţională de realitate)13) Izolare socială:SIMPTOME FIZICE1) Pierderea energiei:2) Reacţii lente sau agitaţie:3) Tulburări gastrointestinale:4) Tulburări respiratorii sau cardiovasculare:5) Dureri de cap:6) Tulburări ale somnului:7) Tulburări ale percepţiei vizuale sau auditive:EVALUARE

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Data evaluării: ________________ Psiholog,Nume ______________Prenume ___________Semnătura _____________________________

90

ANEXA VII

SCALA DE INTENŢIE SUICIDARĂ BECKChestionar

1. Aştept viitorul cu bucurie şi speranţă…………………… A/F2. Ar trebui să renunţ, pentru că nu pot să mai continui… A/F3. Atunci când lucrurile merg prost, mă ajută să ştiu că nici

un rău nu durează prea mult ………………………A/F

4. Nu îmi pot imagina că viaţa mea poate să continue încă 10 ani cum este acum ……………………………..

A/F

5. Am timp suficient pentru a face lucrurile pe care vreau să le fac…………………………………………………….

A/F

6. În ceea ce mă priveşte, aştept mai multe succese în viitor………………………………………….……………..

A/F

7. Viitorul meu îmi pare întunecat………………………….. A/F8. Sper să obţin mai multe lucruri bune de la viaţă decât

majoritatea oamenilor…………………………………….A/F

9. Acum nu obţin ceea ce caut şi nu am motive să cred că voi obţine în viitor……………………………………...

A/F

10. Experienţele mele trecute m-au pregătit bine pentru viitor

A/F

11. Tot ceea ce văd în faţa mea este mai mult neplăcut decât plăcut………………………………………………..

A/F

12. Nu cred să ajung să obţin ceea ce vreau cu adevărat. A/F13. Când privesc înainte, spre viitor, sper că voi fi mai fericit

decât sunt acum……………………………………A/F

14. Lucrurile nu se rezolvă cum vreau eu…………………. A/F15. Am mare încredere în viitor……………………………… A/F16. Cum niciodată nu obţin ce vreau, e o prostie să-mi

doresc orice………………………………………………..A/F

17. Este foarte probabil să obţin o satisfacţie reală în viitor A/F18. Viitorul meu mi se pare vag şi nesigur…………………. A/F19. Cred că vor veni mai multe perioade bune decât rele... A/F20. Nu are rost să încerc să obţin lucrurile pe care le doresc,

deoarece nu le voi obţine……………………….A/F

91

PUNCTAJCircumstanţele corelate cu tentativa de sinucidere

1. Izolarea 0. Cineva a fost prezent1. Cineva a fost în apropiere sau a comunicat (ex: la telefon).2. Nici o persoană în apropiere.

2. Programarea0. Programarea a făcut posibilă intervenţia.1. Programarea a făcut intervenţia improbabilă.2. Programarea a făcut intervenţia extrem de improbabilă.

3. Precauţii împotriva descoperirii şi/sau intervenţiei0. Fără precauţii.1. Precauţii pasive, ca de ex. evitarea celorlalţi, dar fără a încerca să

prevină în vreun fel intervenţia acestora (singur în cameră dar cu uşa neîncuiată).

2. Precauţii active (uşa închisă).

4. Cerere de a primi ajutor în timpul/după tentativă 0. Nu este cazul.0. A informat pe cineva, cerând ajutor în legătură cu tentativa.1. A contactat pe cineva, dar nu a specificat că este vorba de o

tentativă.2. Nu a contactat/specificat pe nimeni pentru a primi ajutor.

5. Acte finale anticipate morţii0. Nici unul.1. Pacientul se gândeşte să facă anumite aranjamente, care

anticipează moartea.2. Planuri definitive (schimbări în testament, oferire de cadouri,

retragerea din cont a depunerilor).

6. Grade de pregătire a tentativei0. Fără pregătire.1. Pregătire minimă sau moderată.2. Pregătire intensivă.

92

7. Anunţarea sinuciderii.0. Absenţa anunţului.1. Anunţul scris, dar s-a răzgândit ulterior.2. Prezenţa anunţului.

8. Comunicarea intenţiei anterioară comiterii actului.0. Fără.1. Comunicare echivocă.2. Comunicare clară.

9. Scopul tentativei.0. Mai ales ca să schimbe sau să manipuleze anturajul.1. Componente ale “0” şi “2”.2. În principal pentru a scăpa de situaţie.

Autoapreciere

10. Expectanţa privitoare la fatalitatea actului.0. Pacientul credea că moartea nu era posibilă sau s-a gândit la

această posibilitate.1. Pacientul se gândea că moartea era posibilă dar nu probabilă.2. Pacientul se gândea că moartea era probabilă sau sigură.

11. Concepţiile despre letalitatea metodei0. Pacientul s-a gândit că metoda nu este letală, sau nu s-a gândit

deloc la acest lucru.1. Pacientul nu era sigur că ceea ce face poate fi letal.2. Actul a fost considerat ca fiind letal.

12. Seriozitatea tentativei0. Pacientul nu consideră că acţiunea poate să-i dăuneze veţii.1. Pacientul era nesigur în privinţa punerii în pericol a vieţii sale.2. Pacientul era sigur că acţiunea se va pune capăt vieţii sale.

13. Ambivalenţa privitoare la supravieţuire0. Pacientul nu a dorit să moară.1. Pacientului nu i-a păsat dacă moare sau trăieşte.2. Pacientul a dorit să moară.

14. Concepţia privitoare la reversibilitate.0. Pacientul s-a gândit că moartea nu se poate produce, dacă primeşte

îngrijiri medicale.

93

1. Pacientul nu era sigur că poate fi salvat prin intervenţie medicală.2. Pacientul era sigur că moartea se va produce chiar şi în cazul

intervenţiei medicale.

15. Gradele de premeditate0. Nici unul – impulsiv 1. Suicidul gândit cu mai puţin de 3 ore înainte de tentativă.2. Suicidul gândit cu mai mult de 3 ore înainte de tentativă.

Fără scor

16. Reacţia după tentativăa. Regretă tentativa.b. Acceptă faptul că a rămas în viaţă.c. Regretă că încă mai este în viaţă.

17. Vizualizarea morţiia. Moartea concepută ca o altă viaţă după moarte, sau ca o reuniune

cu cei decedaţi.b. Moartea concepută ca un somn fără sfârşit sau ca un întuneric.c. Nici o concepţie despre moarte.

18. Numărul tentativelor anterioarea. Nici una b. Una sau douăc. Trei sau mai multe

19. Consumul de alcool în timpul tentativeia. Pacientul a ingerat suficient alcool, încât era confuz şi nu ştia ce

face în momentul tentativei.b. A consumat alcool pentru a-şi face curaj să facă tentativa.c. A consumat alcool pentru a potenţa efectul altor medicamente sau

metode folosite.

20. Consumul de droguri în timpul tentativeia. Pacientul se afla sub efectul unui drog, astfel că nu a ştiut ceea ce

face în momentul tentativei sau nu a putut realiza consecinţa.b. Pacientul a folosit drogul pentru a-l dezinhiba.c. Pacientul a folosit drogul pentru a potenţa efectul metodei folosite.

94

ANEXA VIII

SCALA DE DEPRESIE HAMILTON VĂ ROG SCRIEŢI CITEŢ.

BIFAŢI TOATE RĂSPUNSURILE POTRIVITE

NUME ŞI PRENUME…………………………………………………….

DATA EVALUĂRII…………..…….

1. Dispoziţie depresivăAcest item acoperă atât comunicarea verbală cât şi cea nonverbală privind tristeţea, pierderea speranţei, disperarea şi neajutorarea.

0. Dispoziţie neutră.

1. Atunci când nu e sigur dacă subiectul este mai nenorocit sau depresiv decât de obicei.

Ex: subiectul indică vag ca este mai depresiv ca de obicei.

2. Atunci când subiectul este preocupat în mod mai pregnant de experienţe neplăcute deşi nu se simte deznădăjduit sau neajutorat.

Subiectul arată în mod evident semne nonverbale de depresie şi/sau în anumite momente este copleşit de neajutorare şi deznădejde.

3. Interviul este dominat de remarcile subiectului privind nenorocirea şi neajutorarea sa sau semne nonverbale dovedind aceasta, fără a i se putea distrage atenţia de la acestea.

2. Autodepreciere şi sentiment de culpăAcest item acoperă scăderea stimei de sine şi sentimentul de vinovăţie.

0. Nu există autodepreciere şi sentiment de culpă.

1. Nu se poate preciza dacă sunt prezente sentimente de culpă din cauză că subiectul este preocupat doar de faptul că în cursul actualului episod a fost o povară pentru familie şi colegi.

95

2. Autodepreciere şi sentiment de culpă ce sunt prezente în mod mai pregnant pentru că subiectul este preocupat de evenimente ce au avut loc în trecut.

3. Subiectul suferă de sentimente de culpă mai pronunţate. Poate exprima sentimentul că suferinţa actuală este în oarecare măsură o pedeapsă. Se poate cota 3 atâta timp cât subiectul poate conştientiza faptul că opinia sa este nefondată.

4. Sentimentele de culpă sunt susţinute cu fermitate şi rezistă la orice contraargumente astfel încât au devenit idei paranoide.

3. Impulsuri suicidare0. Nu există impulsuri suicidare.

1. Subiectul consideră că viaţa sa nu are nici o valoare, însă nu exprimă dorinţa de a muri.

2. Subiectul îşi doreşte să moară, dar nu are planuri să-şi ia viaţa.

3. Este probabil că subiectul meditează să-şi ia viaţa.

4. Dacă pe parcursul zilei de dinaintea interviului, subiectul a încercat să comită suicidul sau dacă subiectul este internat şi în supraveghere din cauza riscului suicidar.

4-6 Notă: Administrarea sedativelor sau a altor substanţe va fi ignorată

4. Insomnia de adormire0. Absentă.1. Când subiectul a fost nevoit să stea de 1-2 ori în ultimele

3 nopţi mai mult de 30 minute culcat în pat ca să poată să adoarmă.

2. Când subiectul a stat toate cele trei nopţi mai mult de 30 de minte în pat ca să adoarmă.

5. Treziri nocturneSubiectul se trezeşte o dată sau de mai multe ori în timpul nopţii

0. Absente.1. O dată sau de două ori în ultimele trei nopţi.2. Cel puţin în fiecare noapte.

6. Insomnie de trezire – trezire prematură

96

Subiectul se trezeşte înainte de ora planificată sau de cea obişnuită0. Absente.1. Cel puţin cu o oră înainte şi nu poate readormi.2. Constant cu mai mult de o oră înainte în fiecare dimineaţă.

7. Muncă şi intereseAcest item include atât munca prestată cât şi motivaţia. A se nota că evaluarea oboselii, a fatigabilităţii şi a manifestărilor lor psihice sunt incluse în itemul 13 (simptome somatice generale) şi în itemul 23 (oboseală şi durere).

A. La prima evaluare a subiectului.0. Activitate normală de muncă.1. Atunci când subiectul exprimă insuficienţă din cauza absenţei

motivaţiei şi/sau tulburări în îndeplinirea uzuală a muncii cotidiene pe care subiectul o îndeplineşte de altfel fără a o reduce.

2. O pronunţată insuficienţă datorată lipsei de motivaţie şi/sau deficit în îndeplinirea muncii uzuale. Aici subiectul şi-a redus capacitatea de muncă, nu mai poate susţine ritmul normal, se descurcă mai puţin bine la serviciu şi în restul timpului. În timpul serviciului se întâmplă ca subiectul să rămână în cameră sau vrea să plece mai devreme la cameră.

3. Atunci când subiectul a fost catalogat drept „bolnav” sau dacă a fost spitalizat, dar poate participa câteva ore pe zi la activităţi.

4. Atunci când subiectul este complet spitalizat (la infirmerie) şi, în general, nu participă (la nici un fel de) activităţi.

B. La evaluările săptămânale0. Activităţi normale de muncă.

a) Subiectul se rezumă la nivelul său normal de activitate.b) Când subiectul nu are probleme în a se rezuma la munca sa

obişnuită.1. a) Subiectul lucrează la un nivel redus de activitate, fie din lipsă

de motivaţie, fie din incapacitatea de a-şi atinge nivelul normal de funcţionare în activitate.

b) Subiectul nu lucrează şi este dificil de apreciat dacă poate face munca fără dificultate.

97

2. a) Subiectul lucrează dar la un nivel evident scăzut din cauza unor episoade datorate lipsei de concentrare, fie din cauza reducerii timpului de lucru.

b) Subiectul este încă spitalizat (la infirmerie) sau considerat bolnav, participă mai mult de 3-4 ore pe zi la diferite activităţi şi poate să îndeplinească munca dar la un nivel redus.

3. Subiectul este incapabil să îndeplinească o activitate normală dar participă pentru 3-4 ore la activităţile care se desfăşoară în cameră. Se poate schimba statutul de internat dar externarea (scoaterea de sub observaţie) nu este recomandată.

4. Subiectul este complet spitalizat şi incapabil să participe la orice gen de activităţi.

8. Lentoare (generală)0. Activitate motorie şi verbală normale cu expresie facială

adecvată.1. Viteza conversaţională îndoielnic sau uşor redusă la expresia

facială uşor imobilă.2. Viteza conversaţională clar redusă cu intermitenţă; reducere a

gesturilor şi a mişcărilor.3. Interviul este clar prelungit datorită latenţei lungi şi a răspunsurilor

scurte, toate mişcările sunt foarte lente.4. Interviul nu poate fi completat, încetinirea este aproape de

stupor.9. Agitaţie0. Activitate motorie normală cu expresie facială adecvată.1. Agitaţie îndoielnică sau uşoară (ex.: tendinţa de schimbare a

poziţiei în scaun sau scărpinare din când în când a capului).2. Frământarea mâinilor şi picioarelor; îşi schimbă permanent poziţia

în scaun; în cameră nu este liniştit, se plimbă uneori.3. Subiectul nu poate sta pe scaun în timpul interviului şi/sau se

plimbă în cameră (secţie).4. Interviul trebuie făcut „din mers”, merge aproape continuu, îşi

trage hainele şi părul.

10. Anxietate (psihică)Acest item include tensiune, iritabilitate, îngrijorare, insecuritate, teamă şi aprehensiune anticipatorie depăşind teama. Deseori este dificil să distingem între experienţa de anxietate a subiectului („psihică” sau

98

„centrală”) şi anxietatea fiziologică („periferică”) ce poate fi observată (ex: tremorul mâinilor sau transpiraţi)i. Cea mai importantă este afirmaţia subiectului despre îngrijorare, insecuritate, nesiguranţă sau spaimă, de ex anxietatea psihică („centrală”).0. Subiectul nu este nici mai iritabil nici mai în nesiguranţă ca de

obicei.1. Este îndoielnic dacă subiectul se simte în nesiguranţă sau mai

iritabil mai mult ca de obicei.2. Subiectul exprimă mai explicit că se află într-o stare de anxietate,

aprehensiune sau iritabilitate, care este dificil de controlat. Aceasta nu are influenţă asupra vieţii de zi cu zi a subiectului deoarece îngrijorarea sa se referă la probleme minore ale vieţii.

3. Anxietatea sau insecuritatea este uneori mai dificil de controlat, deoarece îngrijorarea se referă la injurii majore sau la răpiri ce ar putea surveni în viitor (ex: anxietatea care poate fi trăită ca panică, precum şi o copleşitoare spaimă). Aceasta poate interfera ocazional cu viaţa de zi cu zi a pacientului.

4. Sentimentul de spaimă este prezent atât de des încât interferează semnificativ cu viaţa cotidiană a subiectului.

11. Anxietate (somatică)Acest item include concomitenţele fiziologice ale anxietăţii:Toate sentimentele trebuie să fie cotate în itemul 10 şi nu aici.0. Când subiectul este fie mai mult, fie mai puţin înclinat decât de

obicei să simtă corporal stările emoţionale ale anxietăţii.1. Când subiectul experimentează ocazional uşoare manifestări,

precum simptome abdominale, transpiraţii sau tremurături. Totuşi, descrierea lor este vagă şi dubioasă (neclară).

2. Când subiectul trăieşte din timp în timp dureri abdominale, tremor etc. Simptomele şi semnele sunt clar descrise, dar nu sunt clar marcate sau incapacitante (ex: nu influenţează viaţa de zi cu zi a subiectului).

3. Concomitenţele fiziologice ale anxietăţii psihice sunt marcate şi adesea foarte îngrijorătoare interferând cu viaţa de zi cu zi a subiectului.

4. Concomitenţele fiziologice ale anxietăţii psihice sunt numeroase, persistente şi adesea incapacitante. Interferă marcat cu viaţa de zi cu zi a pacientului.

99

12. Simptome gastro-intestinaleSimptomele pot apărea în întregul tract gastrointestinal. Gura uscată, pierderea apetitului şi constipaţia sunt mai frecvente decât crampele intestinale şi durerea. Trebuie făcută distincţia dintre simptomele gastrointestinale ale anxietăţii (mişcări de evacuare a intestinului, fâlfâiri ale stomacului) şi la fel şi ideile nihiliste (nici o mişcare intestinală de săptămâni şi luni, intestinele i-au fost scoase) care trebuie cotate la punctul 15 (hipocondria).0. Fără acuză gastro-intestinală (sau simptome neschimbate de la

debutul depresiei).1. Mănâncă fără încurajări din partea personalului şi ingestia

alimentelor este aproape normală, dar fără plăcere (nici mâncarea nu mai are gust, nici ţigările aromă). Uneori este constipat.

2. Ingestia de alimente este redusă, subiectul trebuie îndemnat să mănânce. De regulă este constipat. Laxativele sunt deseori încercate, dar fără efect.

13. Simptome somatice generaleSimptomele centrale sunt oboseala şi extenuarea, pierderea energiei. Dar, de asemenea apar dureri musculare difuze şi dureri în ceafă, spate sau membre.0. Subiectul nu este mai obosit sau deranjat de tulburări corporale

mai mult ca de obicei.1. Sentimente foarte vagi sau îndoielnice de fatigabilitate sau alt

disconfort somatic.2. Oboseala şi extenuarea clară şi constantă şi/sau tulburări

corporale (ex.: dureri musculare).

14. Interes sexual (libidou)Acest subiect este dificil de abordat, mai ales la subiecţii mai în vârstă. La bărbaţi încearcă să întrebi despre preocupările şi impulsurile sexuale, la femei despre responsivitatea la chestiunile sexuale (atât despre angajarea sexuală cât şi despre satisfacţia obţinută în actul sexual).0. Activitatea şi interesul sexual este ca de obicei.1. Reducerea uşoară sau îndoielnică a interesului sau plăcerii

sexuale.2. Pierderea clară a apetitului sexual. Deseori, impotenţa. funcţională

la bărbaţi sau lipsa libidoului sau dezgust complet la femei.

100

15. HipocondriaPreocupări faţă de simptome sau funcţii corporale în absenţa bolilor organice

0. Subiectul nu se preocupă mai mult ca de obicei cu uşoarele simptome somatice şi cu funcţiile corporale.

1. Uşor sau incert preocupat cu uzuale simptome somatice sau funcţii.

2. Aproape îngrijorat de sănătatea fizică: subiectul înfăţişează gânduri cu privire la boli organice cu o tendinţă de „somatizare” a prezentării clinice.

3. Subiectul este convins că suferă de o boală fizică ce poate explica toate simptomele sale (tumoră cerebrală, cancer abdominal etc.) dar poate fi convins pentru scurt timp că nu este cazul.

4. Preocuparea pentru disfuncţiile corporale ating dimensiuni paranoide. Delirul hipocondriac are adesea o calitate nihilistă sau asociaţii de culpabilitate: că este ros pe dinăuntru, insecte îi macerează carnea, intestinele îi sunt blocate, alţi subiecţi (deţinuţi) sunt infectaţi de sifilisul sau de mirosul său oribil. Contraargumentele nu au efect.

16. Pierderea conştiinţei boliiItemul are înţeles numai dacă observatorul este convins că subiectul se află încă în stare depresivă în perioada interviului.

0. Subiectul acceptă că are simptome depresive sau o boală „nervoasă”.

1. Subiectul acceptă că este bolnav, dar consideră că acesta este secundar unei situaţii necorelate cu boala, cum ar fi malnutriţia, climatul, suprasolicitarea.

2. Neagă că ar fi bolnav. Subiecţii deliranţi sunt prin definiţie fără conştiinţa bolii. Interviul trebuie, totuşi, direcţionat pe atitudinea subiectului asupra simptomelor lui de vinovăţie (itemul 2) sau hipocondrie (itemul 15) dar alte simptome delirante trebuie la fel luate în considerare.

17. Scădere ponderalăÎncercaţi să obţineţi informaţii obiective. Dacă acest lucru nu este posibil fiţi conservativi în estimare.A. La primul interviu acest item acoperă întreaga perioadă

actuală de boală.

101

0. Fără pierdere ponderală.1. 1-2,5 kg pierdere ponderală.2. Pierdere ponderală peste 3 kg.

B. La interviurile săptămânale.0. Fără pierdere ponderală.1. 0,5 kg slăbire pe săptămână.2. 1 kg sau mai mult slăbire pe săptămână.

18. Insomnia (în general)Acest item acoperă doar trăirea subiectivă privind durata somnului (ore de somn pentru 24h) şi profunzimea somnului (somn superficial şi întrerupt de somn constant profund). Evaluarea se bazează pe trei nopţi precedente, independente de administrarea de hipnotice şi sedative.0. Somn de profunzime şi durată obişnuită.1. Durata somnului este îndoielnică sau puţin redusă (ex: dificultatea

de a adormi, dar nu este afectată profunzimea somnului).2. Profunzimea somnului este, de asemenea redusă, somnul fiind

mai superficial. În totalitate, somnul este perturbat.3. Durata somnului precum şi profunzimea lui este evident schimbată

semnificativ. Perioadele de insomnie durează în totalitate doar câteva ore pe 24h.

4. Este dificil de stabilit durata somnului în privinţa profunzimii, pacientul vorbind doar de scurte aţipiri, dar nu somn efectiv.

19. Lentoare (motorie)0. Activitate motorie normală, expresie facială adecvată.1. Activitate motorie probabil scăzută (ex.: expresia facială uşor sau

îndoielnic redusă).2. Retardare motorie mai evidentă (ex.: gesturi încetinite).3. Toate mişcările sunt foarte încete.4. Retardare motorie sau chiar stupor.

20. Lentoare (verbală)Acest item include schimbări în fluxul vorbirii şi a capacităţii de a

102

verbaliza gândurile şi emoţiile.0. Vorbire şi ideaţie normală.1. Uşoară sau incertă lentoare în cursul dialogului.2. Mai clară inhibiţie în cursul dialogului.3. Dialog dificil, vorbire foarte lentă.4. Inhibiţia vorbirii sau stupor.

21. Lentoare (intelectuală)Acest item acoperă dificultăţile de concentrare, în luarea deciziilor despre problemele curente şi memorie, de ex. afectarea intelectuală.0. Subiectul nu prezintă dificultăţi mai mici sau mai mari ca de obicei

în concentrare şi/sau memorie.1. Este îndoielnic dacă subiectul are dificultăţi în concentrare şi/sau

memorie.2. Chiar cu un efort major este dificil pentru subiectul să se

concentreze asupra muncii lui, dar încă fără influenţă asupra vieţii cotidiene a lui.

3. Dificultate mai pronunţată de concentrare, memorie sau decizie (ex: are dificultăţi de a citi un articol de ziar sau a urmări emisiunile la televizor). Scorează 3 atâta timp cât pierderea concentrării sau tulburarea memoriei nu au fost clar influenţate de interviu.

4. Când subiectul, pe parcursul interviului, dovedeşte dificultăţi de concentrare şi/sau memorie şi/sau când deciziile sunt luate cu o considerabilă întârziere.

22. Lentoare (emoţională)Acest item acoperă reducerea interesului şi contactului emoţional cu ceilalţi oameni. Reducerea dorinţei sau a abilităţii de a comunica propriile sentimente şi opinii, şi de a împărtăşi durerile şi bucuriile este trăită de către pacient ca dureroasă şi străină.0. Subiectul nu este mai mult sau mai puţin interesat emoţional în

contactul cu alte persoane.1. Subiectul este mai introvertit emoţional ca de obicei.2. Subiectul şi-a pierdut în mod evident dorinţa sau abilitatea de a fi

împreună cu cunoscuţi sau persoane noi.3. Subiectul se izolează în anume grad. Nu are abilitatea de a stabili

contacte strânse cu oamenii pe care-i întâlneşte în afara camerei de deţinere, colegi de cameră, personal, prieteni.

103

4. Subiectul se izolează şi în relaţia cu familia sa. Se simte indiferent chiar lângă prietenii apropiaţi şi familie.

23. Oboseală şi dureriAcest item include slăbiciune, tendinţa de a leşina, oboseala, dureri mai mult sau mai puţin difuze localizate în muşchi sau organe interne. Oboseala musculară este obişnuit localizată în extremităţi. Subiectul poate găsi acest motiv pentru dificultăţile sale de muncă pe măsură ce are sentimentul de oboseală şi greutate în membre.Durerile musculare sunt adesea localizate în spate, ceafă sau umeri şi sunt percepute ca tensiune sau durere. Sentimentul de plinătate sau greutate creşte până la senzaţia reală de durere ce este larg localizată ca „disconfort toracic” (diferit de durerile cardiace), dureri abdominale sau durerile de cap.Este dificil de a discerne între durerile „psihice” şi „fizice”. O notă specială trebuie dată durerilor „psihice” vagi.0. Subiectul nu este mai mult sau mai puţin obosit sau deranjat de

disconfortul corporal decât de obicei.1. Sentiment vag sau incert de oboseală musculară sau disconfort

somatic.2. Sentimente de oboseală musculară sau disconfort somatic sunt

mai pronunţate. Senzaţiile dureroase survin, uneori (ex: migrena, dar nu influenţează viaţa de zi cu zi a subiectului).

3. Fatigabilitatea musculară sau durerea difuză este prezentă în mod evident interferând viaţa de zi cu zi a subiectului.

4. Oboseala musculară şi durerile difuze sunt constante şi determină o suferinţă severă, astfel încât interferă marcant cu viaţa cotidiană a subiectului.

SCORUL TOTAL /___/____/

Data……………

Psiholog,

Nume ______________Prenume ___________Semnătura _____________________________

104

Fişele modulului de informare-prevenţie

105

Fişa

1M

odul

ul d

e in

form

are-

prev

enţie

Com

pone

nta:

inst

ruire

a pe

rson

alul

ui în

ved

erea

pre

veni

rii ri

scul

ui d

e su

icid

Act

ivita

tea

1D

urat

a: 9

0 m

inut

eN

r.cr

t.SU

BIE

CT

Min

ute

DES

FĂŞU

RA

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.1.

Prez

enta

rea

activ

ităţii

Obi

ectiv

: rea

lizar

ea c

onta

ctul

ui c

u gr

upul

5’A

ctiv

itate

a 1.

1.1:

se

prez

intă

pro

gram

ul (o

biec

tive,

sco

p).

Pre

zent

are

Flip

char

t, co

li,

mar

kere

5’A

ctiv

itate

a 1.

1.2:

form

ator

ul p

rezi

ntă

agen

da în

tâln

irii.

Pre

zent

are

Flip

char

t, co

li,

mar

kere

1.2.

Noţ

iuni

gen

eral

e de

spre

st

area

psi

hică

Obi

ectiv

e: fa

mili

ariz

area

cu

conc

epte

le d

e să

năta

te, s

ănăt

ate

min

tală

, boa

lă p

sihi

că20

’A

ctiv

itate

a 1.

2.1:

se

împa

rte g

rupu

l m

are

în g

rupu

ri de

cât

e 3

pers

oane

si

prim

esc

sarc

ina

de a

con

stru

i o d

efini

ţie d

espr

e să

năta

te, s

ănăt

ate

men

tală

şi

boal

ă ps

ihic

ă. L

a în

toar

cere

a în

gru

pul m

are

se p

rezi

ntă

cele

3 d

efini

ţii ş

i se

form

ulea

ză c

âte

o de

finiţi

e pe

ntru

fiec

are

din

cele

3 c

once

pte.

Gru

p m

icD

iscu

ţie d

irija

tăFl

ipch

art,

coli,

m

arke

reH

ando

ut

1.3.

Noţ

iuni

gen

eral

e de

spre

pe

rsoa

nele

car

e pr

ezin

tă ri

sc

de s

uici

d

Obi

ectiv

e: fa

mili

ariz

area

cu

conc

epte

le im

plic

ate

în în

ţele

gere

a ris

culu

i de

suic

id

5’A

ctiv

itate

a 1.

3.1:

form

ator

ul p

rezi

ntă

defin

iţia

suic

idul

ui.

Exp

uner

eFl

ipch

art,

coli,

m

arke

re5’

Act

ivita

tea

1.3.

2: p

rin d

iscu

ţie d

irija

tă s

e id

entifi

că f

orm

ele

de m

anife

star

e (e

mot

iv, p

asio

nal,

echi

vale

nţel

e)D

iscu

ţie d

irija

tăfli

pcha

rt, c

oli,

mar

kere

10’

Act

ivita

tea

1.3.

3: f

orm

ator

ul p

rezi

ntă

„pro

filul

de

risc

suic

idal

al

pers

oane

lor

priv

ate

de li

berta

te”-

con

form

pro

gram

ului

ela

bora

t.E

xpun

ere

flipc

hart,

col

i, m

arke

re5’

Act

ivita

tea

1.3.

4: s

e id

entifi

că p

rin d

iscu

tare

a ex

perie

nţei

per

sona

le f

acto

rii

ambi

enta

li şi

pe

rson

ali

impl

icaţ

i în

cr

eşte

rea

riscu

lui

suic

idal

-

conf

orm

pr

ogra

mul

ui e

labo

rat.

Dis

cuţie

diri

jată

flipc

hart,

col

i, m

arke

re

5’A

ctiv

itate

a 1.

3.5:

form

ator

ul p

rezi

ntă

date

le d

emog

rafic

e - c

onfo

rm

prog

ram

ului

ela

bora

t.E

xpun

ere

flipc

hart,

col

i, m

arke

re10

’A

ctiv

itate

a 1.

3.6:

fo

rmat

orul

pr

ezin

tă

indi

cato

rii

clin

ici

(isto

rico-

situ

aţio

nali,

ps

ihol

ogic

i)- c

onfo

rm p

rogr

amul

ui e

labo

rat.

Dis

cuţie

diri

jată

flipc

hart,

col

i, m

arke

re5’

Act

ivita

tea

1.3.

7: s

e id

entifi

că c

are

sunt

gra

dele

de

risc-

con

form

pro

gram

ului

el

abor

at.

Dis

cuţie

diri

jată

flipc

hart,

col

i, m

arke

re10

’A

ctiv

itate

a 1.

3.8:

se

disc

ută/

com

bat p

reju

decă

ţile

ce fu

ncţio

neaz

ă în

înţe

lege

rea

riscu

lui d

e su

icid

.D

iscu

ţie d

irija

tăfli

pcha

rt, c

oli,

mar

kere

1.4.

Brie

fing

Obi

ectiv

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

5’A

ctiv

itate

a 1.

4.1:

for

mat

orul

exp

rimă

o co

nclu

zie

a în

tâln

irii ş

i îi î

ntre

abă

pe

rând

, în

grup

ul m

are,

car

e es

te p

ărer

ea lo

r (ex

prim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

.

Act

ivita

te g

rup

mar

eM

ater

iale

pr

egăt

ite c

u te

mel

e ex

puse

.

106

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: in

stru

irea

pers

onal

ului

în v

eder

ea p

reve

nirii

risc

ului

de

suic

idA

ctiv

itate

a 2

Dur

ata:

90

min

ute

Nr.

crt.

SUB

IEC

TM

inut

eD

ESFĂ

ŞUR

AR

EM

ETO

DE

MIJ

LOA

CE

2.1.

Prez

enta

rea

activ

ităţii

Obi

ectiv

: rea

lizar

ea c

onta

ctul

ui c

u gr

upul

5’A

ctiv

itate

a 2.

1.1:

se

obţin

e fe

ed-b

ack

de la

mod

ulul

I G

rup

mar

e-

5’A

ctiv

itate

a 2.

1.2:

form

ator

ul p

rezi

ntă

agen

da în

tâln

irii.

Pre

zent

are

Flip

char

t, co

li,

mar

kere

2.2.

Noţ

iuni

gen

eral

e de

spre

dep

resi

e şi

m

omen

tul d

e cr

iză

Obi

ectiv

: fam

iliar

izar

ea c

u pr

inci

pale

le c

arac

teris

tici a

le d

epre

siei

5’A

ctiv

itate

a 2.

2.1:

se

cons

truie

şte

o de

finiţi

e a

stăr

ii de

pres

ive

şi a

st

ării

de c

riză

Dis

cuţie

diri

jată

flipc

hart,

col

i, m

arke

re15

’A

ctiv

itate

a 2.

2.2:

în

lu

crul

în

gr

up

mic

se

id

entifi

că

„fact

orii

decl

anşa

tori”

ai

situ

aţie

i de

criz

ă, s

e pr

ezin

tă î

n gr

upul

mar

e şi

re

aliz

ează

o li

stă

a lo

r.

Gru

p m

ic

Dis

cuţie

diri

jată

flipc

hart,

col

i, m

arke

re

2.3.

Met

ode

sprij

in

Obi

ectiv

e: id

entifi

care

a m

etod

elor

de

sprij

in20

’A

ctiv

itate

a 2.

3.1:

se

împa

rte g

rupu

l m

are

în g

rupu

ri de

cât

e 3

pers

oane

si

prim

esc

sarc

ina

de a

ide

ntifi

ca m

etod

e de

a a

juta

o

pers

oană

priv

ată

de li

berta

te c

e se

află

într-

o si

tuaţ

ie d

e cr

iză.

Înto

rşi

în g

rupu

l mar

e îş

i pre

zint

ă id

eile

de

inte

rven

ţie.

Gru

p m

icD

iscu

ţie d

irija

tăFl

ipch

art,

coli,

m

arke

reH

ando

ut

2.4.

Inte

rven

ţia în

criz

ă

Obi

ectiv

: dob

ândi

rea

cuno

ştin

ţelo

r nec

esar

e în

rela

ţiona

rea

cu o

per

soan

ă afl

ată

în s

ituaţ

ie d

e cr

iză

5’A

ctiv

itate

2.4

.1: f

orm

ator

ul p

rezi

ntă

tehn

icile

de

inte

rven

ţie în

criz

ă/ne

goci

ere,

eta

pele

şi e

lem

ente

le im

porta

nte

de u

rmăr

it.E

xpun

ere

flipc

hart,

col

i, m

arke

re25

’A

ctiv

itate

a 2.

4.2:

se

împa

rte în

gru

puri

mic

i şi fi

ecar

e gr

up p

rimeş

te

câte

un

caz

(cu

situ

aţie

de

criz

ă) d

e pr

ezen

tat.

Se

preg

ăteş

te

activ

itate

a şi

apo

i se

prez

intă

în g

rupu

l mar

e.

Joc

de ro

l-

5’A

ctiv

itate

a 2.

4.3:

form

ator

ul p

rezi

ntă

cond

iţiile

une

i asc

ultă

ri efi

cien

te

(asc

ulta

re a

ctiv

ă).

Gru

p m

ic

Dis

cuţie

diri

jată

flipc

hart,

col

i, m

arke

re

2.5.

Brie

fing

Obi

ectiv

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

5’A

ctiv

itate

a 2.

5.1:

form

ator

ul in

vită

pe

fieca

re p

artic

ipan

t să

form

ulez

e o

frază

scu

rtă în

car

e să

spu

nă c

um i

s-a

păru

t act

ivita

tea.

Act

ivita

te g

rup

mar

eM

ater

iale

pre

gătit

e cu

tem

ele

expu

se

107

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: in

stru

irea

pers

onal

ului

în v

eder

ea p

reve

nirii

risc

ului

de

suic

idA

ctiv

itate

a 3

Dur

ata:

90

min

ute

Nr.

crt.

SUB

IEC

TM

inut

eD

ESFĂ

ŞUR

AR

EM

ETO

DE

MIJ

LOA

CE

3.1.

Prez

enta

rea

activ

ităţii

Obi

ectiv

: rea

lizar

ea c

onta

ctul

ui c

u gr

upul

5’A

ctiv

itate

a 3.

1.1:

se

obţin

e fe

ed-b

ack

de la

mod

ulel

e 1

şi 2

G

rup

mar

e-

5’A

ctiv

itate

a 3.

1.2:

form

ator

ul p

rezi

ntă

agen

da în

tâln

irii.

Pre

zent

are

Flip

char

t, co

li,

mar

kere

3.2.

Echi

pa- d

efini

re ş

i ob

iect

ive

Obi

ectiv

e: c

unoa

şter

ea n

oţiu

nii d

e ec

hipă

şi o

biec

tivel

e lu

crul

ui în

ech

ipă

10’

Act

ivita

tea

3.2.

1: f

orm

ator

ul p

oartă

o d

iscu

ţie c

u gr

upul

prin

car

e se

obţ

in

prin

cipa

lii f

acto

ri ca

re f

ac c

a un

gru

p să

dev

ină

o ec

hipă

. S

e ur

măr

eşte

de

finire

a şi

pun

ctar

ea o

biec

tivel

or e

chip

ei.

Dis

cuţie

diri

jată

Flip

char

t, co

li,

mar

kere

3.3.

Rol

uri î

n ec

hipă

Obi

ectiv

: ide

ntifi

care

a ro

luril

or c

are

apar

în c

adru

l une

i ech

ipe

30’

Act

ivita

tea

3.3.

1: „C

opac

ul”-

se

împa

rte g

rupu

l mar

e în

4 s

ubgr

upur

i, pr

imin

d sa

rcin

a de

a d

esen

a un

cop

ac p

e ca

re s

ă re

prez

inte

ele

men

tele

nec

esar

e fu

ncţio

nării

une

i ech

ipe

şi fi

ecar

e pa

rtici

pant

să

se id

entifi

ce c

u ro

luril

e pe

car

e cr

ede

că le

poa

te ju

ca în

cad

rul e

chip

ei. R

even

iţi în

gru

pul m

are,

fiec

are

îşi

prez

intă

cop

acul

real

izat

.

Gru

p m

icfli

pcha

rt, c

oli,

mar

kere

5’A

ctiv

itate

a 3.

3.2:

ca

urm

are

a ac

tivită

ţii a

nter

ioar

e se

pun

ctea

ză p

rinci

pale

le

rolu

ri di

ntr-

o ec

hipă

.D

iscu

ţie d

irija

tăfli

pcha

rt, c

oli,

mar

kere

3.4.

Echi

pa m

ultid

isci

plin

ară

Obi

ectiv

: fam

iliar

izar

ea c

u m

odul

de

lucr

u în

ech

ipa

mul

tidis

cipl

inar

ă5’

Act

ivita

tea

3.4.

1: în

cad

rul u

nei d

iscu

ţii c

u to

t gru

pul,

form

ator

ul u

rmăr

eşte

să

form

ulez

e de

finiţi

a, o

biec

tivel

e şi

prin

cipi

ile u

nei e

chip

e m

ultid

isci

plin

are.

Dis

cuţie

diri

jată

flipc

hart,

col

i, m

arke

re5’

Act

ivita

tea

3.4.

2: fo

rmat

orul

pre

zint

ă co

mpo

nenţ

a ec

hipe

i mul

tidis

cipl

inar

e şi

ro

luril

e pr

ofes

iona

le a

le m

embr

ilor e

chip

eiE

xpun

ere

flipc

hart,

col

i, m

arke

re20

’A

ctiv

itate

a 3.

4.3:

În

gr

upur

i m

ici

se

sim

ulea

ză

o şe

dinţ

ă a

echi

pei

mul

tidis

cipl

inar

e.Jo

c de

rol

flipc

hart,

col

i, m

arke

re

3.5.

Eval

uare

Obi

ectiv

: eva

luar

ea a

ctiv

ităţii

5’A

ctiv

itate

a 3.

5.1:

fiec

are

parti

cipa

nt p

rimeş

te c

âte

2 ca

rtona

şe p

rin c

are

vor

eval

ua c

alita

tea/

utili

tate

a in

form

aţiil

or ş

i pre

staţ

ia fo

rmat

orul

uiA

ctiv

itate

gru

p m

are

Mat

eria

le

preg

ătite

cu

tem

ele

expu

se.

Î

ntoc

mit,

C

oord

onat

or p

rogr

am D

irect

or a

djun

ct

D

irect

or a

djun

ct

Ş

ef s

ervi

ciu

Sigu

ranţ

a D

eţin

erii

şi R

egim

Pen

itenc

iar

Ed

ucaţ

ie ş

i Asi

sten

ţă P

siho

soci

ală

Asi

sten

ţă P

siho

soci

ală

108

Fişa

2M

odul

ul d

e in

form

are-

prev

enţie

Com

pone

nta:

sel

ecţia

şi f

orm

area

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

de s

priji

n - E

TAPA

IA

ctiv

itate

a 1

Dur

ata:

90

min

ute

Nr.

crt.

SAR

CIN

Ădu

rata

DES

CR

IER

EM

ETO

DE

MIJ

LOA

CE

1.In

trod

ucer

ea a

ctiv

ităţii

nr.1

10’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

obi

ectiv

elor

act

ivită

ţii, a

mod

ului

de

desf

ăşur

are

Scop

: cre

area

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re:

vor

fi pr

ezen

tate

obi

ectiv

ele,

stru

ctur

a pr

ogra

mul

ui,

mod

ul d

e de

sfăş

urar

e a

şedi

nţel

or

Exp

uner

e-

2.C

unoa

şter

ea g

rupu

lui ş

i in

trod

ucer

ea în

tem

ă

10’

40’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

mem

brilo

r gru

pulu

i Sc

op: c

rear

ea c

ompl

ianţ

ei la

act

ivita

teD

escr

iere

: în

gru

p de

2 (

num

ărăt

oare

1..n

/2),

să s

e pr

ezin

te u

nul

celu

ilalt

(num

ele,

pre

num

ele,

vâr

sta,

sta

rea

civi

lă, d

acă

au c

opii,

de

când

sun

t aic

i, de

ca

re c

alita

te e

ste

cel m

ai m

ândr

u, c

e îl

ajut

a câ

nd e

ste

trist

). S

e în

torc

în g

rupu

l m

are

şi u

nul î

l pre

zint

ă pe

cel

ălal

t. S

e lis

teaz

ă m

etod

ele

iden

tifica

te d

e a

face

fa

ţă la

sup

ărar

e şi

se

disc

ută

efica

cita

tea

fiecă

reia

.

Act

ivita

te g

rup

mic

Act

ivita

te g

rup

mar

e

Foai

e al

bă, c

reio

n

PAU

ZĂ

3.St

abili

rea

regu

lilor

gru

pulu

i

10’

Obi

ectiv

: con

stru

irea

prop

riilo

r reg

uli a

le g

rupu

lui

Scop

: cre

area

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re:

psih

olog

ul î

mpr

eună

cu

mem

brii

grup

ului

ide

ntifi

că ş

i tre

c pe

co

ală

mar

e re

gulil

e de

gru

p, a

poi s

e pr

ezin

tă r

egul

amen

tul p

entru

obţ

iner

ea

reco

mpe

nsei

şi fi

şa d

e ob

serv

are.

Act

ivita

te g

rup

mar

eE

xpun

ere

Exp

licaţ

ie

Foai

e A

3M

arke

reFi

şă d

e ob

serv

are

4.În

chei

ere

10’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re:

psih

olog

ul î

ntre

abă

pe r

ând,

în

grup

ul m

are,

car

e es

te p

ărer

ea

fiecă

ruia

(ex

prim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

şi

desp

re

prog

ram

ul n

ou în

cepu

t, ce

aşt

eptă

ri au

- se

list

ează

pe

o co

ală.

Act

ivita

te g

rup

mar

eFo

aie

A3

Mar

kere

109

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: s

elec

ţia ş

i for

mar

ea p

erso

anel

or p

rivat

e de

libe

rtat

e de

spr

ijin

- ETA

PA I

Act

ivita

tea

2D

urat

a: 9

0 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

dura

taD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea a

ctiv

ităţii

nr

. 2

15’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re:

pe s

curt,

se

cere

mem

brilo

r gr

upul

ui s

ă sp

ună

cum

se

sim

t în

ace

l m

omen

t şi î

n ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n”.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

2.C

um e

ste

depr

esia

15’

25’

Obi

ectiv

: să

fie c

apab

ili s

ă re

dea

trăiri

le u

nei p

erso

ane

depr

esiv

eSc

op: s

ă re

cuno

ască

în m

ediu

l său

per

soan

ele

depr

esiv

eD

escr

iere

: se

împa

rte g

rupu

l mar

e în

gru

puri

mic

i de

câte

2 p

erso

ane

prin

ale

gere

a de

car

tona

şe c

u im

agin

i (pe

prin

cipi

ul id

entit

ăţii

imag

inii)

. Fie

care

gru

p pr

imeş

te c

âte

o sa

rcin

a / t

emă

urm

ând

să s

chim

be ro

luril

e du

pă o

anu

mită

per

ioad

ă:

•G

rup

1: p

relu

area

pro

gres

ivă

de g

reut

ăţi;

•G

rup

2: a

ltern

are

oche

lari

cu le

ntile

înch

ise

la c

uloa

re ş

i len

tile

desc

hise

la

cul

oare

;•

Gru

p 3:

pah

arul

pe

jum

ătat

e pl

in s

au p

e ju

măt

ate

gol;

•G

rup

4: e

xper

imen

tare

a op

ţiuni

lor d

in fa

ţa u

nui z

id (c

a m

etaf

oră

a lip

sei

solu

ţiilo

r);

•G

rup

5: le

gaţi

la o

chi -

cu

şi fă

ră s

priji

n;•

Gru

p 6:

lega

t la

ochi

cu

mai

mul

te e

şarfe

sem

itran

spar

ente

să

mea

rgă

pe

o ba

ncă

(se

dezl

eagă

pe

rând

cât

e o

eşar

fă).

Dup

ă ex

perim

enta

re s

e în

torc

în

grup

ul m

are

şi î

şi d

escr

iu e

xper

ienţ

ele

şi

sent

imen

tele

.

Act

ivita

te g

rup

mic

Sac

i cu

greu

tăţi

2 pe

rech

i oc

hela

ri1

paha

r cu

apă

eşar

fe

PAU

ZĂ3.

Ce

este

dep

resi

a

15’

Obi

ectiv

: să

fie

capa

bili

să r

edea

o d

efini

ţie a

dep

resi

ei p

rin e

num

erar

e de

ca

ract

eris

tici

Scop

: să

recu

noas

că în

med

iul s

ău p

erso

anel

e de

pres

ive

Des

crie

re: f

olos

indu

-se

rezu

ltate

le e

xerc

iţiul

ui a

nter

ior,

se li

stea

ză c

arac

teris

ticile

şi

se a

lcăt

uieş

te o

defi

niţie

.

Act

ivita

te g

rup

mar

eD

iscu

ţie d

irija

tă

Foai

e A

3M

arke

re

4.În

chei

ere

10’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

siho

logu

l exp

rimă

o co

nclu

zie

a în

tâln

irii ş

i înt

reab

ă pe

rând

, în

grup

ul

mar

e, c

are

este

păr

erea

lor (

expr

imat

ă în

tr-o

prop

oziţi

e) d

espr

e ac

east

ă în

tâln

ire ş

i de

spre

pro

gram

ul în

cepu

t.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

110

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: s

elec

ţia ş

i for

mar

ea p

erso

anel

or p

rivat

e de

libe

rtat

e de

spr

ijin

- ETA

PA I

Act

ivita

tea

3D

urat

a: 9

0 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

dura

taD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea

activ

ităţii

nr

.3

5’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re:

pe s

curt,

se

cere

mem

brilo

r gr

upul

ui s

ă sp

ună

cum

se

sim

t în

ace

l m

omen

t şi î

n ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n”.

Act

ivita

te

grup

m

are

-

2.Fo

rmel

e de

man

ifest

are

auto

agre

sive

30’

Obi

ectiv

: să

fie c

apab

ili s

ă re

cuno

ască

form

ele

de m

anife

star

e au

toag

resi

veSc

op: s

ă re

cuno

ască

în m

ediu

l său

per

soan

ele

cu ri

sc d

e su

icid

Des

crie

re:

în g

rupu

l m

are

prin

ext

rage

rea

expe

rienţ

ei p

erso

nale

(co

ntac

tul

cu

med

iul)

se id

entifi

că fo

rmel

e de

aut

oagr

esiu

ne ş

i se

iden

tifică

par

ticul

arită

ţile

fiecă

rei

man

ifest

ări (

suic

idul

em

otiv,

sui

cidu

l pas

iona

l, ec

hiva

lenţ

ele

suic

idar

e).

Act

ivita

te

grup

m

are

Dis

cuţie

diri

jată

Foai

e A

3M

arke

re

PAU

ZĂ3.

Prej

udec

ăţile

ex

iste

nţe

desp

re s

uici

d

35’

Obi

ectiv

: să

conş

tient

izez

e op

iniil

e ce

pot

dis

tors

iona

mod

ul d

e re

acţie

Scop

: dez

arm

area

acţ

iuni

pre

jude

căţil

orD

escr

iere

: în

grup

ul m

are

prin

dis

cuţie

diri

jată

se

iden

tifică

pre

jude

căţil

e le

gate

de

suic

id ş

i de

com

porta

rea

celo

r ca

re r

ecur

g la

sui

cid

(9 p

reju

decă

ţi) ş

i se

disc

ută

fieca

re în

par

te.

Act

ivita

te g

rup

mar

eD

iscu

ţie d

irija

tă

Foai

e A

3M

arke

re

4.Te

mă

de c

asă

5’

Obi

ectiv

: să

iden

tifice

influ

enţa

pre

jude

căţil

or d

iscu

tate

la n

ivel

ul c

olec

tivul

ui d

in

cam

eră

Scop

: dez

arm

area

acţ

iuni

pre

jude

căţil

orD

escr

iere

: fiec

are

prim

eşte

un

wor

kshe

et c

u ce

le 9

pre

jude

căţi

disc

utat

e, g

rada

te

de la

0 la

10,

sar

cina

est

e de

a d

iscu

ta c

u co

legi

i de

cam

eră

desp

re e

le, p

e hâ

rtia

prim

ită tr

ebui

nd s

ă fa

că o

eva

luar

e a

prez

enţe

i şi g

radu

lui d

e „p

uter

e” a

fiec

ărui

a. S

e va

spe

cific

a nu

măr

ul d

e pe

rsoa

ne c

u ca

re a

dis

cuta

t.

Act

ivita

te g

rup

mar

eE

xplic

aţie

Wor

kshe

et

5.În

chei

ere

5’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re:

psih

olog

ul,

prin

dis

cuţie

diri

jată

, su

mar

izea

ză i

nfor

maţ

iile

furn

izat

e în

ca

drul

întâ

lniri

lor 1

, 2 ş

i 3, a

poi î

ntre

abă

pe fi

ecar

e pa

rtici

pant

, în

grup

ul m

are,

car

e es

te p

ărer

ea lo

r (ex

prim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

111

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: s

elec

ţia ş

i for

mar

ea p

erso

anel

or p

rivat

e de

libe

rtat

e de

spr

ijin

- ETA

PA I

Act

ivita

tea

4D

urat

a: 9

0 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

dura

taD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea a

ctiv

ităţii

nr

.4

10’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

e sc

urt,

se c

ere

mem

brilo

r gru

pulu

i să

spun

ă cu

m s

e si

mt î

n ac

el m

omen

t şi î

n ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n” ş

i des

pre

cum

le-a

mer

s cu

„tem

a de

cas

ă”.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

2.Ev

alua

re te

mă

10’

Obi

ectiv

: să

se e

valu

eze

mod

ul d

e re

zolv

are

a te

mei

Scop

: exe

rsar

ea a

bilit

ăţilo

r de

pers

oană

de

sprij

in ş

i eva

luar

ea in

term

edia

ră a

pro

gram

ului

Des

crie

re: s

e ad

ună

form

ular

ele

şi s

e di

scut

ă ce

le n

otat

e.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

3.Fa

ctor

i „de

clan

şato

ri”

ai d

epre

siei

10’

20’

Obi

ectiv

: să

iden

tifice

eve

nim

ente

le d

in v

iaţa

car

e po

t dec

lanş

a st

ări d

epre

sive

şi t

ipur

ile d

e re

acţii

la a

cest

ea (a

dapt

ativ

e/ d

ezad

apta

tive)

Scop

: să

recu

noas

că în

med

iul s

ău p

erso

anel

e de

pres

ive

Des

crie

re: î

n gr

upul

mar

e se

list

ează

eve

nim

ente

le c

u po

tenţ

ial d

epre

siv,

şi a

poi s

e di

scut

ă îm

preu

nă, f

olos

indu

-se

tehn

ici R

EB

T, in

terp

retă

rile

ce a

limen

teaz

ă st

ările

şi c

are

influ

enţe

ază

trăiri

le.

Exe

mpl

u: în

100

de

pers

oane

car

e su

nt re

acţii

le la

div

orţ,

disc

utar

ea lu

i „tre

buie

”, se

dis

cută

afi

rmaţ

ia „e

ste

groa

znic

, de

nesu

porta

t”, d

ifere

nţa

între

„dep

resi

e” ş

i „su

păra

re”.

Act

ivita

te g

rup

mar

eD

iscu

ţie d

irija

tăE

xplic

aţie

Foai

e A

3M

arke

re

PAU

ZĂ4.

Info

rmaţ

iile

rele

vate

st

atis

tic

25’

Obi

ectiv

: să

fie c

apab

ili s

ă id

entifi

ce fa

ctor

ii de

mog

rafic

i şi i

stor

ico-

situ

aţio

nali.

Scop

: să

recu

noas

că în

med

iul s

ău p

erso

anel

e ce

pre

zint

ă po

tenţ

ial d

e su

icid

Des

crie

re:

- se

enu

mer

a şi

se

disc

ută

fact

orii

dem

ogra

fici;

- se

ide

ntifi

ca p

rin d

iscu

ţii d

irija

te f

acto

rii i

stor

ico-

situ

aţio

nali

de r

isc

suic

idar

, fa

ctor

ii id

entifi

caţi

la p

erso

anel

e pr

ivat

e de

libe

rtate

.

Act

ivita

te g

rup

mar

eD

iscu

ţie d

irija

tă

Foai

e A

3M

arke

re

5.În

chei

ere

5’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

siho

logu

l exp

rimă

o co

nclu

zie

a în

tâln

irii ş

i îi î

ntre

abă

pe râ

nd, î

n gr

upul

mar

e,

care

est

e pă

rere

a lo

r (ex

prim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

112

Mod

ulul

de

info

rmar

e - p

reve

nţie

Com

pone

nta:

sel

ecţia

şi f

orm

area

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

de s

priji

n - E

TAPA

IA

ctiv

itate

a 5

Dur

ata:

90

min

ute

Nr.

crt.

SAR

CIN

ĂD

urat

aD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea

activ

ităţii

nr.5

10’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

e sc

urt,

se c

ere

mem

brilo

r gru

pulu

i să

spun

ă cu

m s

e si

mt î

n ac

el m

omen

t şi î

n ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n”.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

2.In

dica

torii

psi

holo

gici

15’

25’

Obi

ectiv

: să

fie c

apab

ili s

ă re

dea

indi

cato

rii p

siho

logi

ci c

orel

aţi c

u ris

cul d

e su

icid

Scop

: să

recu

noas

că în

med

iul s

ău p

erso

anel

e cu

risc

sui

cida

rD

escr

iere

: se

împa

rte g

rupu

l mar

e fo

losi

ndu-

se c

arto

naşe

le id

entic

e în

gru

puri

de 2

pe

rsoa

ne, v

or tr

ebui

ca

împr

eună

să

iden

tifice

car

e su

nt s

emne

le d

e al

arm

are.

Înto

rşi î

n gr

upul

mar

e îş

i pre

zint

ă lis

tele

de

indi

cato

ri id

entifi

caţi

şi s

e al

cătu

ieşt

e o

listă

„gen

eral

ă”.

Act

ivita

te g

rup

mic

Foi

Mar

kere

PAU

ZĂ3.

Form

ele

de

com

unic

are

20’

Obi

ectiv

: să

fie c

apab

ili s

ă re

cuno

ască

car

acte

ristic

ile c

ompo

rtam

enta

le a

le u

nei p

erso

ane

depr

esiv

eSc

op: s

ă re

cuno

ască

în m

ediu

l său

per

soan

ele

depr

esiv

eD

escr

iere

: pr

in

disc

uţie

di

rijat

ă,

se

iden

tifică

ca

ract

eris

ticile

ve

rbal

e,

non-

verb

ale

şi

para

-ver

bale

din

com

porta

men

tul

unei

per

soan

e de

pres

ive,

se

solic

ită v

olun

tari

pent

ru

exem

plifi

care

.

Act

ivita

te g

rup

mar

eD

emon

stra

ţie

Foai

e A

3M

arke

re

4.Te

mă

de c

asă

5’

Obi

ectiv

: să-

şi e

xers

eze

abili

tăţil

e de

iden

tifica

re a

per

soan

elor

car

e au

nev

oie

de s

priji

nSc

op: s

ă re

cuno

ască

în m

ediu

l său

per

soan

ele

cu ri

sc d

e su

icid

Des

crie

re: v

or p

rimi u

n w

orks

heet

pe

care

vor

ave

a lis

taţi

indi

cato

rii d

emog

rafic

i, si

tuaţ

iona

li şi

psi

holo

gici

; pe

cam

era

vor

trebu

i să

ide

ntifi

ce o

per

soan

ă ca

re p

are

a se

înc

adra

în

cara

cter

istic

ile e

vide

nţia

te în

cur

s, s

ă st

ea d

e vo

rbă

cu e

a şi

să

iden

tifice

indi

cato

rii a

ctiv

i la

acea

per

soan

ă. U

ltim

ul it

em le

sol

icită

să

desc

rie ti

pul d

e co

mun

icar

e (v

erba

lă, n

onve

rbal

ă şi

pa

rave

rbal

ă) o

bser

vată

.

Act

ivita

te g

rup

mar

eE

xplic

aţie

Wor

kshe

et

5.În

chei

ere

5’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

siho

logu

l exp

rimă

o co

nclu

zie

a în

tâln

irii ş

i îi î

ntre

abă

pe r

ând,

în g

rupu

l mar

e,

care

est

e pă

rere

a lo

r (ex

prim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

113

Mod

ulul

de

info

rmar

e - p

reve

nţie

Com

pone

nta:

sel

ecţia

şi f

orm

area

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

de s

priji

n - E

TAPA

IA

ctiv

itate

a 6

Dur

ata:

90

min

ute

Nr.

crt.

SAR

CIN

ĂD

urat

aD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea a

ctiv

ităţii

nr

.6

5’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

e sc

urt,

se c

ere

mem

brilo

r gru

pulu

i să

spun

ă cu

m s

e si

mt î

n ac

el m

omen

t şi î

n ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n”.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

2.Ev

alua

re te

mă

10’

Obi

ectiv

: să

se e

valu

eze

mod

ul d

e re

zolv

are

a te

mei

Scop

: exe

rsar

ea a

bilit

ăţilo

r de

pers

oană

de

sprij

in ş

i eva

luar

ea in

term

edia

ră a

pro

gram

ului

Des

crie

re: s

e ad

ună

form

ular

ele

şi p

e râ

nd îş

i spu

n im

pres

iile.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

3.C

ompo

rtam

entu

l de

pres

ivE

xerc

iţiul

110

’- pr

egăt

ire

40’

Obi

ectiv

: să

fie c

apab

ili s

ă re

cuno

ască

car

acte

ristic

ile c

ompo

rtam

enta

le a

le u

nei p

erso

ane

depr

esiv

eSc

op: s

ă re

cuno

ască

în m

ediu

l său

per

soan

ele

depr

esiv

eD

escr

iere

: fo

losi

ndu-

se c

arto

naşe

le,

se î

mpa

rte g

rupu

l mar

e în

gru

puri

de 3

, fie

care

îşi

al

ege

o „c

auză

”, îş

i con

stru

iesc

jocu

l de

rol.

Se

înto

rc în

gru

pul m

are

şi p

un în

sce

nă s

ituaţ

ia.

Tera

peut

ul o

bţin

e fe

ed-b

ack-

ul d

in ro

luri.

Act

ivita

te g

rup

mic

Joc

de ro

lFe

ed-b

ack

-

PAU

ZĂ (5

min

ute)

4.C

ompo

rtam

entu

l de

pres

ivE

xerc

iţiul

2

15’

Obi

ectiv

: să

fie

capa

bili

să id

entifi

ce ti

puril

e de

inte

rven

ţie p

entru

per

soan

ele

iden

tifica

te

ca fi

ind

„dep

resi

ve”

Scop

: cun

oaşt

erea

mod

ului

de

inte

rven

ţie în

caz

ul ri

scul

ui d

e su

icid

D

escr

iere

: fo

losi

ndu-

se e

xper

ienţ

a ex

erci

ţiulu

i făc

ut, s

tabi

lesc

met

odel

e de

inte

rven

ţie c

a pe

rsoa

nă d

e sp

rijin

, îm

preu

nă c

u re

surs

ele

inst

ituţio

nale

(psi

holo

g, c

abin

et m

edic

al e

tc.).

Act

ivita

te g

rup

mar

eFo

aie

A3

Mar

kere

5.În

chei

ere

5’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

siho

logu

l exp

rimă

o co

nclu

zie

a în

tâln

irii ş

i îi î

ntre

abă

pe râ

nd, î

n gr

upul

mar

e,

care

est

e pă

rere

a lo

r (ex

prim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

114

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: s

elec

ţia ş

i for

mar

ea p

erso

anel

or p

rivat

e de

libe

rtat

e de

spr

ijin

- ETA

PA I

Act

ivita

tea

7D

urat

a: 9

0 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

Dur

ata

DES

CR

IER

EM

ETO

DE

MIJ

LOA

CE

1.In

trod

ucer

ea a

ctiv

ităţii

nr

.7

5’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

e sc

urt,

se c

ere

mem

brilo

r gru

pulu

i să

spun

ă cu

m s

e si

mt î

n ac

el m

omen

t şi î

n ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n”.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

2.M

etod

e sp

rijin

15’

40’

Obi

ectiv

: să

acu

mul

eze

info

rmaţ

ii de

spre

for

mel

e de

spr

ijin

pent

ru p

erso

anel

e cu

ris

c de

su

icid

Scop

: să

îmbu

nătă

ţeas

că s

tare

a de

spi

rit a

per

soan

elor

priv

ate

de li

berta

te c

e pr

ezin

tă r

isc

de s

uici

dD

escr

iere

: fo

losi

ndu-

se c

arto

naşe

le, s

e îm

parte

gru

pul m

are

în g

rupu

ri de

2 p

erso

ane,

se

trage

la s

ort t

ema

de lu

cru,

ast

fel:

- G

rup

1: d

eten

ţia/ş

ocul

dep

uner

ii - p

reze

ntat

ă ca

o p

erio

adă

din

viaţ

ă, c

u în

cepu

t şi s

fârş

it;-

Gru

p 2:

tem

eri /

pre

jude

căţi

/ per

icol

e an

ticip

ate

- com

bate

rea

lor;

- G

rup

3: p

ierd

erea

inte

resu

lui -

iden

tifica

rea

şi a

limen

tare

a lu

crur

ilor i

mpo

rtant

e;-

Gru

p 4:

lip

sa g

rupu

lui

de s

upor

t -

iden

tifica

rea

pote

nţia

lelo

r re

laţii

sau

a m

etod

elor

de

relu

are/

îmbu

nătă

ţire

a lo

r;-

Gru

p 5:

lips

a pe

rspe

ctiv

elor

- st

abili

re d

e sc

opur

i pen

tru v

iaţă

;-

Gru

p 6:

„si

tuaţ

ie fă

ră ie

şire

” în

med

iul p

enite

ncia

r -

căut

area

a c

el p

uţin

2 a

ltern

ativ

e de

re

zolv

are

a pr

oble

mel

or.

Se

revi

ne în

gru

pul m

are

şi s

e pr

ezin

tă fi

ecar

e si

tuaţ

ie, s

e di

scut

ă fie

care

situ

aţie

şi s

e ad

uc

adău

gări

dacă

sun

t.

Act

ivita

te g

rup

mic

Foi

Mar

kere

PAU

ZĂ3.

Tem

ă de

cas

ă

10’

Obi

ectiv

: să

exer

seze

inst

rum

ente

le p

reze

ntat

eSc

op: d

ezvo

ltare

a ab

ilită

ţilor

par

ticip

anţil

or c

a pe

rsoa

nă d

e sp

rijin

Des

crie

re: t

rebu

ie c

a pâ

nă la

întâ

lnire

a ur

măt

oare

să

iden

tifice

în c

amer

ă o

pers

oană

car

e pa

re a

fi în

una

din

situ

aţiil

e di

scut

ate

şi s

ă ex

erse

ze ti

puril

e de

abo

rdăr

i pre

lucr

ate.

Act

ivita

te g

rup

mar

eE

xplic

aţie

-

4.În

chei

ere

10’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

siho

logu

l exp

rimă

o co

nclu

zie

a în

tâln

irii ş

i îi î

ntre

abă

pe r

ând,

în g

rupu

l mar

e,

care

est

e pă

rere

a lo

r (ex

prim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

115

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: s

elec

ţia ş

i for

mar

ea p

erso

anel

or p

rivat

e de

libe

rtat

e de

spr

ijin

- ETA

PA I

Act

ivita

tea

8D

urat

a: 9

0 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

Dur

ata

DES

CR

IER

EM

ETO

DE

MIJ

LOA

CE

1.In

trod

ucer

ea a

ctiv

ităţii

nr.8

5’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

e sc

urt,

se c

ere

mem

brilo

r gru

pulu

i să

spun

ă cu

m s

e si

mt î

n ac

el m

omen

t şi

în ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n”.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

2.Ev

alua

re te

mă

20’

Obi

ectiv

: să

se e

valu

eze

mod

ul d

e re

zolv

are

a te

mei

Scop

: ex

ersa

rea

abili

tăţil

or

de

pers

oană

de

sp

rijin

şi

ev

alua

rea

inte

rmed

iară

a

prog

ram

ului

Des

crie

re:

fieca

re p

artic

ipan

t îş

i exp

une

pe s

curt

rezu

ltatu

l şi s

e ad

uc id

ei n

oi d

acă

este

caz

ul

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

3.Su

mar

izar

e

10’

Obi

ectiv

: să-

şi re

actu

aliz

eze

info

rmaţ

ii ac

umul

ate

în p

rogr

am d

espr

e ris

cul d

e su

icid

Scop

: înt

ărire

a in

form

aţiil

orD

escr

iere

: dis

cuţie

diri

jată

cu

tot g

rupu

l pe

fieca

re ş

edin

ţă p

arcu

rsă.

Act

ivita

te g

rup

mar

eFo

iM

arke

re

4.Ev

alua

rea

cuno

ştin

ţelo

r ac

umul

ate

15’

Obi

ectiv

: să

stab

ilim

niv

elul

de

acum

ulăr

i rea

lizat

de

către

par

ticip

anţi

Scop

: îm

bună

tăţir

ea p

rogr

amul

ui d

e fo

rmar

e a

pers

oane

lor d

e sp

rijin

Des

crie

re:

fieca

re p

artic

ipan

t pr

imeş

te u

n ch

estio

nar

de e

valu

are

(nom

inal

) pe

ntru

co

mpl

etat

.

Act

ivita

te

de

eval

uare

Ac

tiv

ita

te

indi

vidu

ală

Che

stio

nar

5.Ev

alua

rea

prog

ram

ului

5’

Obi

ectiv

: să

stab

ilim

util

itate

a pr

ogra

mul

ui şi

a m

etod

elor

folo

site

, niv

elul

de

acce

sabi

litat

e a

info

rmaţ

iilor

, niv

elul

cap

acită

ţii d

e sp

rijin

dez

volta

te.

Scop

: îm

bună

tăţir

ea p

rogr

amul

ui d

e fo

rmar

e a

pers

oane

lor d

e sp

rijin

Des

crie

re:

fieca

re p

artic

ipan

t pr

imeş

te u

n ch

estio

nar

de e

valu

are

a pr

ogra

mul

ui

(ano

nim

)

Act

ivita

te

de

eval

uare

Ac

tiv

ita

te

indi

vidu

ală

Che

stio

nar

PAU

ZĂ

116

6.Fe

ed-b

ack

pent

ru

part

icip

anţi

40’

Obi

ectiv

: să

conş

tient

izez

e pl

usur

ile ş

i min

usur

ile în

man

ifest

area

rol

ului

de

pers

oană

de

spr

ijin

Scop

: dez

volta

rea

abili

tăţil

or p

artic

ipan

ţilor

ca

pers

oană

de

sprij

inD

escr

iere

: se

înm

ânea

ză fi

ecăr

uia

pe r

ând

rezu

ltatu

l pr

imul

ui m

odul

şi

se p

rezi

ntă

eval

uare

a in

divi

dual

ă pe

pro

gram

(di

n ob

serv

aţiil

e ac

umul

ate

de-a

lung

ul p

rogr

amul

ui,

prot

ocol

ul d

e şe

dinţ

ă, te

mel

e re

zolv

ate,

eva

luar

ea fi

nală

a c

unoş

tinţe

lor)

, acc

entu

ându

-se

pe

calit

ăţi ş

i abi

lităţ

i, cu

reco

man

dări

de îm

bună

tăţir

e. F

ieca

re p

rimeş

te ş

i un

supo

rt de

cur

s cu

inf

orm

aţiil

e di

n pr

ogra

m,

pent

ru a

le

pute

a ut

iliza

în

timp

şi e

valu

area

pe

rson

ală.

Act

ivita

te g

rup

mar

eM

ater

iale

le

men

ţiona

te

7.În

chei

ere

15’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

siho

logu

l exp

rimă

o co

nclu

zie

prog

ram

ului

şi î

i înt

reab

ă pe

rând

, în

grup

ul

mar

e, c

are

este

păr

erea

lor d

espr

e pr

ogra

m, „

cu c

e pl

eacă

” din

pro

gram

.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

Î

ntoc

mit,

C

oord

onat

or p

rogr

am

Dire

ctor

adj

unct

Dire

ctor

adj

unct

Şef

ser

vici

uSi

gura

nţa

Deţ

iner

ii şi

Reg

im P

enite

ncia

r

Educ

aţie

şi A

sist

enţă

Psi

hoso

cial

ă

A

sist

enţă

Psi

hoso

cial

ă

117

Fişa 3

Modulul de informare-prevenţieComponenta: selecţia şi formarea persoanelor private de

libertate de sprijin - grup ETAPA I

Fişă protocol de şedinţăNume Prenume _____________________________

(persoana privată de libertate)

Prezenţa la şedinţa:1. Semnătura lector: _____________ 2. Semnătura lector: _____________ 3. Semnătura lector: _____________ 4. Semnătura lector: _____________ 5. Semnătura lector: _____________ 6. Semnătura lector: _____________ 7. Semnătura lector: _____________ 8. Semnătura lector: _____________

Puncte obţinute la sfârşitul fiecărei şedinţei:1. Semnătura lector: _____________ 2. Semnătura lector: _____________ 3. Semnătura lector: _____________ 4. Semnătura lector: _____________ 5. Semnătura lector: _____________ 6. Semnătura lector: _____________ 7. Semnătura lector: _____________ 8. Semnătura lector: _____________

Observaţii:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Numele şi semnăturile membrilor echipei multidisciplinare care au susţinut teme

_________________________________ Data ____________________________________________ Data ___________

Semnătura coordonatorului de program _________________________________ Data ___________

118

Fişa 4

Modulul de informare-prevenţieComponenta: selecţia şi formarea persoanelor private de

libertate de sprijin - grup ETAPA I

Grila de evaluare

Iată cum puteţi fi recompensaţi! Depinde doar de dumneavoastră!

Acumulaţi cat mai multe puncte:Fiecare membru de grup are din oficiu, la începutul programului, 10 puncte.În activităţile programului:1. pentru prezenţă: 2 puncte

- descriere: pregătit pentru ieşirea din cameră în momentul în care sunt anunţaţi, ajunge la timp, evită discuţiile şi întârzierile cu alte persoane din curtea de plimbare.

2. pentru implicare: 0, 2 sau 4 puncte- descriere:» 0 puncte/ fără implicare voluntară (răspunde scurt şi strict la întrebări, fără a se implica voluntar şi la nivel personal);» 2 puncte/ moderat în implicare (îşi expune punctele de vedere, se implică în discuţii uneori);» 4 puncte/ foarte implicat (foloseşte experienţa personală, îi ajută pe ceilalţi din grup).

3. pentru bună purtare la întâlnire: 2 puncte- descriere: respectuos, aşteaptă ca cel care vorbeşte să termine, nu

ironizează şi nu râde de opiniile celorlalţi.

Cele 3 teme pentru acasă vor fi evaluate cu note de la 0 la 10.Dacă la sfârşitul activităţii nu a fost retras nici un punct, se primeşte premiu 10 puncte.La sfârşitul etapei, la propunerea cadrelor de pe secţie (supraveghetor, comandant secţie), pentru bună purtare în perioada derulării programului, se pot primi 10 puncte.Evaluarea finală va aduce puncte între 0 şi 10, în funcţie de rezultatele obţinute.

La finalul Etapei I se poate obţine un număr maxim de: 134 puncte.Punctajul poate creşte astfel:

- bonus la început de program: 10 puncte;- în 8 şedinţe, pe 3 criterii: prezenţă, implicare, comportare:

64 puncte maxim;- prin 3 teme de casă: 30 puncte maxim;- premiu dacă nu s-a retras nici un punct: 10 puncte;- din partea personalului din secţia de deţinere: 10 puncte;- prin evaluarea finală: 10 puncte maxim.

119

☺ Totalul final de puncte se obţine din scăderea punctelor retrase din total de puncte obţinute pe parcursul derulării etapei (cu bonus şi premiu/calificativ cadre dacă este cazul).Puteţi obţine următoarele calificative: - nesatisfăcător între: 0 - 33

- insuficient între: 24 - 66 - bine între: 67 - 99- foarte bine între: 100 - 134

Recomandarea pentru continuarea formării cu Etapa II se face la obţinerea calificativului „foarte bine”.

Retragere puncte:1. pentru refuzul de a ieşi la grup (absenţe nemotivate): 5 punct;2. pentru atitudine necorespunzătoare în timpul activităţii (faţă de cadre

sau alţi deţinuţi): 5 puncte;3. pentru trădarea confidenţialităţii: 10 puncte;4. pentru avertisment pe durata grupului: 1 punct;5. pentru suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale

artistice si sportive pe durata grupului: 5 puncte;6. pentru suspendarea dreptului de a presta o munca pe durata

grupului: 10 puncte;7. pentru suspendarea dreptului de a primi şi cumpăra bunuri: 15

puncte;8. suspendarea dreptului de a primi vizită pe durata grupului: 20

puncte;9. pentru izolare pe durata grupului: 25 puncte.

Punctajul 0

Este urmat de eliminarea din program!

Director adjunctSiguranţa Deţinerii şi Regim

Penitenciar

Director adjunctEducaţie şi Asistenţă Psihosocială

Şef serviciuAsistenţă Psihosocială Coordonatorul programului

Data _____________

Am fost informat despre conţinutul acestui regulament, a modului în care pot fi admis în Etapa II, a condiţiilor de recompensare şi am primit un exemplar __________________________________

(semnătura)persoană de sprijin

120

Fişa

5

Apr

ob,

Dire

ctor

uni

tate

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: s

elec

ţia ş

i for

mar

ea p

erso

anel

or p

rivat

e de

libe

rtat

e de

spr

ijin

- gru

p ET

APA

IFI

ŞA D

E O

BSE

RVA

ŢIE

I. In

form

aţii

Dat

a na

şter

ii:

Dat

a de

pune

rii:

Infra

cţiu

nea:

Abs

olve

nt d

e:N

umăr

ul d

e in

trări:

Rap

oarte

de

inci

dent

(la

înce

pere

a gr

upul

ui):

Rec

ompe

nse

(la în

cepe

rea

grup

ului

):

Păr

inţi:

P

ropo

zabi

l:C

onda

mna

rea:

Reg

imul

:

Rap

oarte

de

inci

dent

(în

timpu

l gru

pulu

i):

Rec

ompe

nse

(în ti

mpu

l gru

pulu

i):II.

Si

tuaţ

ia fa

mili

ală

Vizi

tă: III

. O

bser

vaţii

din

tim

pul p

rogr

amul

uiS

ituaţ

ia p

unct

elor

Cat

egor

ieO

ficiu

Şedi

nţe

Etap

a I

Punc

te

cdt.

secţ

ie

Bon

us/

Prem

iuTo

tal

1.2.

3.4.

5.6.

7.8.

+

10

20

2 4 2

20

2 4 2

20

2 4 2

20

2 4 2

20

2 4 2

20

2 4 2

20

2 4 2

20

2 4 2

0 10

0

0

10

1

0Te

mă

Eval

uare

-To

tal

121

Asp

ecte

impo

rtant

e re

mar

cate

:

Cat

eg.

Ofic

iuŞe

dinţ

e Et

apa

IIPu

ncte

cdt

. se

cţie

Bon

us/

Prem

iuTo

tal

1.2.

3.4.

5.

+

10

20

2 4 2

20

2 4 2

0

0

10

10

20

2 4 2

20

2 4 2

0 10

0

0

10

1

0Te

mă

Eval

uare

-

Tota

l

IV.

Eval

uare

pro

gram

Eta

pa 1

CA

LIFI

CAT

IV□n

esat

isfă

căto

r

□s

atis

făcă

tor

□bi

ne

□f

oarte

bin

eE

tapa

2C

ALI

FIC

ATIV

□nes

atis

făcă

tor

□sat

isfă

căto

r

□

bine

□foa

rte b

ine

Con

cluz

ii:

Eta

pa 1

CO

NC

LUZI

I□

se re

com

andă

sco

ater

ea d

in p

rogr

am□

se re

com

andă

con

tinua

rea

prog

ram

ului

E

tapa

2C

ON

CLU

ZII

□

nu

obţin

e at

esta

t

□

obţin

e at

esta

tR

ecom

andă

ri:__

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

___

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

_S

emnă

tura

coo

rdon

ator

ului

de

prog

ram

Num

ele

şi s

emnă

turil

e m

embr

ilor e

chip

ei m

ultid

isci

plin

are

____

____

____

____

____

____

___

__

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

___

__

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

___

__

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

___

D

irect

or a

djun

ct

Dire

ctor

adj

unct

Şef s

ervi

ciu

Sig

uran

ţa D

eţin

erii

şi R

egim

Pen

itenc

iar

E

duca

ţie ş

i Asi

sten

ţă P

siho

soci

ală

Asi

sten

ţă P

siho

soci

ală

122

Fişa

6M

odul

ul d

e in

form

are

- pre

venţ

ieC

ompo

nent

a: f

orm

area

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

de s

priji

n - E

TAPA

a II

-a

Act

ivita

tea

1D

urat

a: 1

20 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

dura

taD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea

activ

ităţii

nr

.1

15’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

obi

ectiv

elor

eta

pei a

II-a

, Sc

op: c

rear

ea c

ompl

ianţ

ei la

act

ivita

teD

escr

iere

: vo

r fi

prez

enta

te o

biec

tivel

e, s

truct

ura

prog

ram

ului

, m

odul

de

desf

ăşur

are

a şe

dinţ

elor

Exp

uner

e-

2.Su

mar

izar

e et

apa

I

15’

20’

Obi

ectiv

: red

area

info

rmaţ

iilor

însu

şite

în p

rima

etap

ăSc

op: a

cum

ular

ea d

e in

form

aţii

nece

sare

act

ivită

ţii d

e pe

rsoa

nă d

e sp

rijin

.D

escr

iere

: se

fac

grup

uri d

e 3,

prin

ale

gere

a ac

elui

aşi s

imbo

l (se

tul d

e că

rţi d

e jo

c), fi

ecar

e gr

up tr

ebui

e să

list

eze

toat

e in

form

aţiil

e pe

car

e şi

le a

min

tesc

din

prim

ul m

odul

. Se

înto

rc în

gr

upul

mar

e şi

fiec

are

grup

şi p

rezi

ntă

ceea

ce

au n

otat

.

Gru

p m

icFo

iM

arke

re

PAU

ZĂ3.

Car

acte

ristic

ile d

epre

siei

5’ 25’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

car

acte

ristic

ilor d

epre

siei

Scop

: acu

mul

area

de

info

rmaţ

ii ne

cesa

re a

ctiv

ităţii

de

pers

oană

de

sprij

in.

Des

crie

re: s

e in

trodu

ce a

ctiv

itate

a cu

„Ce

ştim

des

pre

depr

esie

, cum

se

com

portă

per

soan

ele

depr

esiv

e?”

vor

fi pr

ezen

tate

urm

ătoa

rele

car

acte

ristic

i al

e de

pres

iei:

dim

inua

rea

inte

resu

lui/p

lăce

rii,

mod

ifică

ri al

e ap

etitu

lui

sau

greu

tăţii

, tu

lbur

ări

de

som

n,

agita

ţie-le

ntoa

re,

obos

eala

, se

ntim

ente

de

inut

ilita

te/c

ulpă

exc

esiv

ă.

Gru

p m

are

Exp

uner

eFo

iM

arke

re

4.G

ându

rile

unei

per

soan

e de

pres

ive

5’ 15’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

car

acte

ristic

ilor d

epre

siei

Scop

: acu

mul

area

de

info

rmaţ

ii ne

cesa

re a

ctiv

ităţii

de

pers

oană

de

sprij

in.

Des

crie

re: p

rimes

c in

divi

dual

cât

e 2

scal

e de

dep

resi

e pe

car

e le

vor

com

plet

a. S

e co

teaz

ă re

zulta

tele

, apo

i se

disc

ută

cum

ar fi

com

plet

ate

de c

ătre

o p

erso

ană

depr

esiv

ă.

Act

ivita

te

indi

vidu

ală

Dis

cuţie

di

rijat

ă.

Wor

kshe

et F

oiM

arke

re

5.În

chei

ere

10’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re:

psih

olog

ul î

i în

treab

ă pe

rân

d, î

n gr

upul

mar

e, c

are

este

păr

erea

fiec

ărui

a (e

xprim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

şi d

espr

e pr

ogra

mul

nou

înce

put,

ce

aşte

ptăr

i au

- se

liste

ază

pe o

coa

lă.

Act

ivita

te g

rup

mar

eFo

aie

A3

Mar

kere

123

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: f

orm

area

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

de s

priji

n - E

TAPA

a II

-a

Act

ivita

tea

2D

urat

a: 1

20 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

dura

taD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea a

ctiv

ităţii

nr.2

5’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

e sc

urt,

se c

ere

mem

brilo

r gru

pulu

i să

spun

ă cu

m s

e si

mt î

n ac

el m

omen

t şi

în ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n”.

Gru

p m

are

-

2.A

scul

tare

a ac

tivă/

pasi

vă

5’ 10’

15

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

car

acte

ristic

ilor a

scul

tării

act

ive/

pasi

veSc

op: a

cum

ular

ea d

e in

form

aţii

nece

sare

act

ivită

ţii d

e pe

rsoa

nă d

e sp

rijin

.D

escr

iere

: se

îm

parte

gru

pul

mar

e în

gru

puri

mic

i de

2 p

erso

ane,

prin

teh

nica

al

eger

ii ac

eeaş

i cu

lori.

Vor

tre

bui

ca î

n pe

rech

e să

dis

cute

pe

rând

des

pre

o te

mă

care

îi d

eran

jeaz

ă. S

e fa

ce in

stru

ctaj

ul în

gru

puri

sepa

rate

, făr

ă să

cun

oasc

ă re

cipr

oc

inst

ruct

ajul

, as

tfel:

unul

din

tre p

arte

neri

când

est

e în

rol

de

ascu

ltăto

r să

fol

osea

scă

ascu

ltare

a pa

sivă

, iar

cel

ălal

t asc

ulta

rea

activ

ă. S

e în

torc

în g

rupu

l mar

e şi

se

disc

ută

ce a

u si

mţit

.

Gru

p m

ic-

3.A

scul

tare

a ac

tivă/

pasi

vă

10’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

dife

renţ

ei în

tre a

scul

tare

a ac

tivă/

pasi

văSc

op: a

cum

ular

ea d

e in

form

aţii

nece

sare

act

ivită

ţii d

e pe

rsoa

nă d

e sp

rijin

.D

escr

iere

: fol

osin

du-s

e jo

cul a

nter

ior s

e ca

ută

cara

cter

istic

ile p

entru

asc

ulta

rea

activ

ă şi

asc

ulta

rea

pasi

vă,

se p

rezi

ntă

info

rmaţ

iile

preg

ătite

des

pre

ascu

ltare

act

ivă/

pasi

vă

(dife

renţ

a în

tre a

asc

ulta

şi a

auz

i).

Gru

p m

are

Dis

cuţie

di

rijat

ă

Foi

Mar

kere

4.A

scul

tare

a ac

tivă/

pasi

vă

5’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

dife

renţ

ei în

tre a

scul

tare

a ac

tivă/

pasi

văSc

op: a

cum

ular

ea d

e in

form

aţii

nece

sare

act

ivită

ţii d

e pe

rsoa

nă d

e sp

rijin

.D

escr

iere

: se

prez

intă

triu

nghi

ul c

omun

icăr

ii şi

se

iden

tifică

dife

renţ

ele

pe fi

ecar

e ni

vel

(non

-ver

bal/c

um s

pui/c

e sp

ui).

Dis

cuţie

di

rijat

ăFo

aie

A3

Mar

kere

PAU

ZĂ

124

5.A

scul

tare

a ac

tivă

15’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

con

diţii

lor a

scul

tării

act

ive

Scop

: dez

volta

rea

unor

abi

lităţ

i pen

tru a

ctiv

itate

a de

per

soan

ă de

spr

ijin

Des

crie

re:

în g

rupu

l m

are

se p

rezi

ntă

cond

iţiile

une

i as

cultă

ri efi

cien

te (

ascu

ltare

ac

tivă)

- să

priv

eşti,

să

fii e

mpa

tic, s

ă ad

opţi

o at

itudi

ne în

ţele

găto

are,

să

fii a

tent

la c

onot

aţia

af

ectiv

ă a

cuvi

ntel

or, g

estu

rilor

, priv

irii.

Exp

uner

eFo

aie

A3

Mar

kere

6.A

scul

tare

a ac

tivă

40’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

tehn

icilo

r asc

ultă

rii a

ctiv

eSc

op: d

ezvo

ltare

a un

or a

bilit

ăţi p

entru

act

ivita

tea

de p

erso

ană

de s

priji

nD

escr

iere

: se

împa

rte g

rupu

l mar

e în

gru

puri

mic

i de

2 pe

rsoa

ne, î

n gr

upul

mar

e se

pr

ezin

tă p

e râ

nd te

hnic

ile a

scul

tării

act

ive,

cu

exem

plu

în fi

ecar

e te

hnic

ă pe

car

e tre

buie

să

îl „p

ract

ice”

. (pr

ivire

a şi

lim

baju

l tru

pulu

i, re

form

ular

ea c

onţin

utul

ui, r

eflec

tare

a as

upra

se

ntim

ente

lor,

cere

rea

de d

ezvo

ltare

, con

cent

rare

a pe

ese

nţia

l)

Act

ivita

te g

rup

mic

Foai

e A

3M

arke

re

7.În

chei

ere

5’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re: s

e dă

tem

a de

cas

ă 1

(îşi a

leg

parte

ner

pent

ru te

mă,

vor

ave

a de

pre

gătit

un

joc

de ro

l în

care

pe

o an

umită

tem

ă tre

buie

să

folo

seas

că te

hnic

ile a

scul

tării

act

ive)

, ap

oi p

siho

logu

l îi î

ntre

abă

pe r

ând,

în

grup

ul m

are,

car

e es

te p

ărer

ea lo

r (e

xprim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

şi d

espr

e pr

ogra

mul

nou

înce

put.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

125

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: f

orm

area

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

de s

priji

n - E

TAPA

a II

-a

Act

ivita

tea

3D

urat

a: 1

20 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

dura

taD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea a

ctiv

ităţii

nr.

3

5’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re:

pe s

curt,

se

cere

mem

brilo

r gr

upul

ui s

ă sp

ună

cum

se

sim

t în

acel

m

omen

t şi î

n ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n”.

Gru

p m

are

-

2.A

scul

tare

a ac

tivă

10’

45’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

tehn

icilo

r asc

ultă

rii a

ctiv

eSc

op: d

ezvo

ltare

a un

or a

bilit

ăţi p

entru

act

ivita

tea

de p

erso

ană

de s

priji

nD

escr

iere

: se

împa

rte g

rupu

l mar

e în

gru

puri

mic

i de

2 pe

rsoa

ne, ş

i pe

situ

aţii

date

se

preg

ăteş

te c

âte

un jo

c de

rol f

olos

indu

-se

tehn

icile

asc

ultă

rii a

ctiv

e. V

or fi

prez

enta

te în

faţa

gru

pulu

i, şi

dup

ă fie

care

sce

netă

se

va d

iscu

ta în

gru

p.

Joc

de ro

l-

PAU

ZĂ

3.Te

ma

de c

asă

1A

scul

tare

a ac

tivă

35’

Obi

ectiv

: să

se e

valu

eze

mod

ul d

e re

zolv

are

a te

mei

Scop

: dez

volta

rea

unor

abi

lităţ

i pen

tru a

ctiv

itate

a de

per

soan

ă de

spr

ijin

Des

crie

re: s

e pr

ezin

tă s

cene

tele

pre

gătit

e ca

şi t

emă

de c

asă

în fa

ţa g

rupu

lui ş

i se

dis

cută

fiec

are

în p

arte

. Se

urm

ăreş

te p

reze

nţa

tehn

icilo

r asc

ultă

rii a

ctiv

e şi

se

fac

suge

stii

de îm

bună

tăţir

e a

supo

rtulu

i.

Joc

de ro

lG

rup

mar

e-

4.A

scul

tare

a ac

tivă

10’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

tehn

icilo

r asc

ultă

rii a

ctiv

eSc

op: d

ezvo

ltare

a un

or a

bilit

ăţi p

entru

act

ivita

tea

de p

erso

ană

de s

priji

nD

escr

iere

: fiec

are

prim

eşte

cât

e o

foai

e cu

un

ches

tiona

r (de

tip

mul

tiple

cho

ices

) în

car

e să

ale

agă

varia

nta

de a

scul

tare

act

ivă.

Se

core

ctea

ză ş

i se

disc

ută

scur

t va

riant

ele.

Act

ivita

te

indi

vidu

ală

Exp

licaţ

ie

Wor

kshe

et

5.În

chei

ere

5’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

siho

logu

l înt

reab

ă pe

rând

, în

grup

ul m

are,

car

e es

te p

ărer

ea fi

ecăr

uia

(exp

rimat

ă în

tr-o

prop

oziţi

e) d

espr

e ac

east

ă în

tâln

ire ş

i des

pre

prog

ram

ul n

ou

înce

put.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

126

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: f

orm

area

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

de s

priji

n - E

TAPA

a II

-a

Act

ivita

tea

4D

urat

a: 1

20 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

dura

taD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea

activ

ităţii

nr

.4

5’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

e sc

urt,

se c

ere

mem

brilo

r gru

pulu

i să

spun

ă cu

m s

e si

mt î

n ac

el m

omen

t şi î

n ro

lul d

e „p

erso

ana

de s

priji

n”.

Gru

p m

are

-

2.C

omba

tere

a gâ

ndur

ilor

iraţio

nale

cat

astr

ofar

ea10

’

40’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

uno

r teh

nici

de

ajut

or p

entru

cat

astro

fare

Scop

: dez

volta

rea

unor

abi

lităţ

i pen

tru a

ctiv

itate

a de

per

soan

ă de

spr

ijin

Des

crie

re: s

e ex

plic

ă di

fere

nţa

între

cat

astro

fă ş

i situ

aţie

difi

cilă

, se

folo

seşt

e su

gest

ia p

entru

a

iden

tifica

dife

renţ

a în

tre e

le;

se îm

parte

din

nou

gru

pul m

are

în g

rupu

ri de

2 p

erso

ane,

se

prez

intă

3 m

odur

i de

a ră

spun

de la

ace

asta

, dup

ă fie

care

mod

se

aplic

ă pr

actic

în g

rupu

l m

ic.

Exp

uner

eIm

ager

ie

dirij

ată

Gru

p m

ic

Foi

Mar

kere

PAU

ZĂ

3.C

omba

tere

a gâ

ndur

ilor

iraţio

nale

se

lf-do

wn

10’

40’

Obi

ectiv

: cun

oaşt

erea

uno

r teh

nici

de

ajut

or p

entru

sel

f-dow

nSc

op: d

ezvo

ltare

a un

or a

bilit

ăţi p

entru

act

ivita

tea

de p

erso

ană

de s

priji

nD

escr

iere

: în

grup

ul m

are

se c

larifi

că g

ându

l ira

ţiona

l, se

cau

tă c

ores

pond

enţa

raţ

iona

lă,

şi s

e pr

ezin

tă 2

stil

uri d

e co

mba

tere

. Se

împa

rte g

rupu

l în

diad

e, s

e pr

imes

c si

tuaţ

ii pe

ntru

fie

care

gru

p m

ic p

e ca

re s

e co

nstru

ieşt

e jo

c de

rol

, cu

sch

imb

între

par

tene

ri pe

ntru

a

surp

rinde

am

bele

stil

uri.

Se

prez

intă

în fa

ţa g

rupu

lui m

are

şi s

e di

scut

ă fie

care

în p

arte

.

Exp

uner

eG

rup

mic

Foi

Mar

kere

4.În

chei

ere

5’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re: s

e dă

tem

a de

cas

ă pe

ntru

2 p

erso

ane

(îşi a

leg

parte

ner p

entru

tem

ă, v

or a

vea

de p

regă

tit u

n jo

c de

rol

pen

tru c

atas

trofa

re s

au s

elf-d

own,

în

care

pe

o an

umită

tem

ă tre

buie

să

folo

seas

că te

hnic

ile p

reze

ntat

e), a

poi p

siho

logu

l înt

reab

ă pe

fiec

are,

în g

rupu

l m

are,

car

e es

te p

ărer

ea lo

r (ex

prim

ată

într-

o pr

opoz

iţie)

des

pre

acea

stă

întâ

lnire

şi d

espr

e pr

ogra

mul

nou

înce

put.

Act

ivita

te

grup

mar

e-

127

Mod

ulul

de

info

rmar

e-pr

even

ţieC

ompo

nent

a: f

orm

area

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

de s

priji

n - E

TAPA

a II

-a

Act

ivita

tea

5D

urat

a: 1

20 m

inut

eN

r.cr

t.SA

RC

INĂ

dura

taD

ESC

RIE

RE

MET

OD

EM

IJLO

AC

E

1.In

trod

ucer

ea a

ctiv

ităţii

nr.5

5’

Obi

ectiv

: să

se p

regă

teas

că p

entru

act

ivita

teSc

op: c

reşt

erea

com

plia

nţei

la a

ctiv

itate

Des

crie

re: p

e sc

urt,

se c

ere

mem

brilo

r gr

upul

ui s

ă sp

ună

cum

se

sim

t în

acel

mom

ent ş

i în

rolu

l de

„per

soan

a de

spr

ijin”

.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

2.Te

ma

de c

asă

2C

omba

tere

a gâ

ndur

ilor

iraţio

nale

.

35’

Obi

ectiv

: să

se e

valu

eze

mod

ul d

e re

zolv

are

a te

mei

Scop

: exe

rsar

ea a

bilit

ăţilo

r de

pers

oană

de

sprij

in ş

i eva

luar

ea in

term

edia

ră

a pr

ogra

mul

uiD

escr

iere

: se

pre

zint

ă sc

enet

ele

preg

ătite

ca

şi t

emă

de c

asă

în f

aţa

grup

ului

şi s

e di

scut

ă fie

care

în p

arte

. Se

urm

ăreş

te p

reze

nţa

tehn

icilo

r şi

se

fac

suge

stii

de îm

bună

tăţir

e a

supo

rtulu

i.

Joc

de ro

lG

rup

mar

e-

3.Su

mar

izar

e

5’

Obi

ectiv

: să-

şi re

actu

aliz

eze

info

rmaţ

ii ac

umul

ate

în p

rogr

am d

espr

e cu

m

pot s

priji

ni p

e ce

i din

jur.

Scop

: înt

ărire

a in

form

aţiil

orD

escr

iere

: dis

cuţie

diri

jată

cu

tot g

rupu

l pe

fieca

re ş

edin

ţă p

arcu

rsă.

Act

ivita

te g

rup

mar

eD

iscu

ţie d

irija

tă

Foi

Mar

kere

PAU

ZĂ

4.Ev

alua

rea

cuno

ştin

ţelo

r ac

umul

ate

10’

Obi

ectiv

: să

stab

ilim

niv

elul

de

acum

ulăr

i rea

lizat

de

către

par

ticip

anţi

Scop

: îm

bună

tăţir

ea p

rogr

amul

ui d

e fo

rmar

e a

pers

oane

lor d

e sp

rijin

Des

crie

re: fi

ecar

e par

ticip

ant p

rimeş

te u

n ch

estio

nar d

e eva

luar

e (no

min

al) p

entru

co

mpl

etat

.

Act

ivita

te d

e ev

alua

reA

ctiv

itate

in

divi

dual

ă

Che

stio

nar

5.Ev

alua

rea

prog

ram

ului

5’

Obi

ectiv

: să

stab

ilim

util

itate

a pr

ogra

mul

ui ş

i a m

etod

elor

folo

site

, niv

elul

de

acce

sabi

litat

e a

info

rmaţ

iilor

, niv

elul

cap

acită

ţii d

e sp

rijin

dez

volta

te, c

u ce

co

nsid

eră

„că

plea

că” d

in p

rogr

am.

Scop

: îm

bună

tăţir

ea p

rogr

amul

ui d

e fo

rmar

e a

pers

oane

lor d

e sp

rijin

Des

crie

re:

fieca

re

parti

cipa

nt

prim

eşte

un

ch

estio

nar

de

eval

uare

a

prog

ram

ului

(ano

nim

)

Act

ivita

te d

e ev

alua

reA

ctiv

itate

in

divi

dual

ă

Che

stio

nar

128

Nr.

crt.

SAR

CIN

Ădu

rata

DES

CR

IER

EM

ETO

DE

MIJ

LOA

CE

6.Fe

ed-b

ack

pent

ru p

artic

ipan

ţi

40’

Obi

ectiv

: să

con

ştie

ntiz

eze

plus

urile

şi m

inus

urile

în

man

ifest

area

rol

ului

de

per

soan

ă de

spr

ijin

Scop

: dez

volta

rea

abili

tăţil

or p

artic

ipan

ţilor

ca

pers

oană

de

sprij

inD

escr

iere

: se

înm

ânea

ză fi

ecăr

uia

pe r

ând

rezu

ltatu

l ce

lui

de a

l do

ilea

mod

ul ş

i se

pre

zint

ă ev

alua

rea

indi

vidu

ală

pe p

rogr

am (

din

obse

rvaţ

iile

acum

ulat

e de

-a lu

ngul

pro

gram

ului

, pro

toco

lul d

e şe

dinţ

ă, te

mel

e re

zolv

ate,

ev

alua

rea

final

ă a

cuno

ştin

ţelo

r),

acce

ntuâ

ndu-

se p

e ca

lităţ

i şi

abi

lităţ

i, cu

rec

oman

dări

de î

mbu

nătă

ţire.

Fie

care

prim

eşte

şi

un s

upor

t de

cur

s cu

inf

orm

aţiil

e di

n m

odul

, pe

ntru

a l

e pu

tea

utili

za î

n tim

p şi

eva

luar

ea

pers

onal

ă. C

ei c

are

au o

bţin

ut p

unct

ajul

min

im n

eces

ar p

rimeş

te a

test

atul

de

per

soan

ă de

spr

ijin.

Act

ivita

te g

rup

mar

eM

ater

iale

le

men

ţiona

teA

test

at

7.În

chei

ere

10’

Obi

ectiv

: să-

şi s

truct

urez

e şi

să

expr

ime

opin

iile

desp

re a

ctiv

itate

Scop

: eva

luar

ea in

tere

sulu

i pen

tru a

ctiv

itate

Des

crie

re:

trebu

ie s

ă „c

onst

ruia

scă”

o p

oză

de fi

nal,

care

să

expr

ime

acum

ulăr

ile d

in p

rogr

am, c

e a

înse

mna

t pro

gram

ul p

entru

ei,

după

car

e să

de

a m

âna

unii

cu a

lţii d

e „L

a re

vede

re”.

Act

ivita

te g

rup

mar

e-

Î

ntoc

mit,

Coo

rdon

ator

pro

gram

Dire

ctor

adj

unct

Dire

ctor

adj

unct

Şef s

ervi

ciu

Sigu

ranţ

a D

eţin

erii

şi R

egim

Pen

itenc

iar

Educ

aţie

şi A

sist

enţă

Psi

hoso

cial

ă

Asi

sten

ţă P

siho

soci

ală

p r o g r a m - penalreform.ro · sub forma a două module: unul psihoterapeutic şi altul de...

Documents