SPIP 95 le 02/09/04 1

Munca in Folosul Comunitatii

SPIP 95 le 02/09/04 2

Inspirata de exterienta «community service» din Marea Britanie pedeapsa muncii infolosul comunitatii a suscitat un viu interes in intreaga Europa in anii 1970. In Franta,aceasta pedeapsa a fost introdusa, in unanimitate, prin adoptarea Legii din 10 Iunie 1983.

« Evitarea pedepsei cu inchisoarea si facilitarea reintegrarii»: aceste obiective,enuntate la vremea respectiva in textul acestei Legi, s-au concretizat in juristprudenta,care a permis muncii in folosul comunitatii sa fie utilizata. In fapt aceasta masura acunoscut o crestere rapida in primi 15 ani.

Astazi, Munca in Folosul Comunitatii cunoaste o scadere, acest fenomen nu este unulizolat se incadreaza in tendintele de la nivel global, alternativele la pedeapsa cu inchisoareacunosc o stagnare, chiar o scadere.

Inainte de a trece la definirea si la punerea in executare a Munca in FolosulComunitatii, vom prezenta, pe scurt, serviciul insarcinat cu punerea in practica a Muncain Folosul Comunitatii: serviciul penitenciar de reintegrare si probatiune.

SPIP 95 le 02/09/04 3

Serviciul penitenciar de reintegrare si probatiune a fost creat prin decretul din13/04/1999.

S-a produs o reforma de anvergura prin desprinderea acesteia din cadrul uneistructuri organizationale vechi de 41 de ani.

A reunit in cadrul aceleiasi entitati administrative la nivel departamental:

- vechile servicii socio-educative din cadrul institutiilor penitenciare (185)

- vechile comitete de probatiune si de aasistenta a persoanelor liberate (183)

care constituie structuri de interventie in domeniul asistentei sociale in cadruladministratiei penitenciare.

Fiecare dintre serviciile penitenciare de reintegrare si probatiune este un organism separatde administratia penitenciara, fiind condus de un Director aflat in subordinea Directoruluiregional al serviciilor penitenciare.

SPIP 95 le 02/09/04 4

Decretul din 13/04/02 a creat 101 servicii penitenciare de reinte, care un serviciu infiecare departament.

DE CE O ASTFEL DE REFORMA?I - Reforma serviciilor penitenciare de reintegrare si deprobatiune vizeaza trei obiective

1-O organizare coerentaCrearea unui serviciu de reintegrare si probatiune de catre departament

permite o mai buna intelegere a modului de organizare a administratieipenitenciare mai ales a activitatii sale de reintegrare: numirea unui referentadministrativ pe langa institutiile departamentale permite administratieipenitenciare o mai buna coordonare a actiunilor de reintegrare cu politicilepublice dirijate in directia asistentei sociale.

SPIP 95 le 02/09/04 5

2-Imbunatatirea asistarea persoanelor aflate in cadrul sistemuluipenal de justitie

- Interventia in fazele premergatoare pronuntarii hotarariijudecatoresti

- Asistarea detinutilor pe perioada detentiei in vederea pregatiriiliberarii acestoara si prevenirea recidivei

Pentru cele doua categorii de public tinta asistate: detinuti si persoane care auprimit pedeapsa muncii in folosul comunitatii

SPIP 95 le 02/09/04 6

3-Dezvoltarea parteneriatuluiPentru imbunatati preluarea acestor persoane trebuie dezvoltat un

parteneriat in diferite domenii:

In penitenciar:

- Activitatile culturale si de dezvoltarea a lecturii- Pregatirea pentru eliberare- Accesul la drepturile sociale- Pregatirea profesionala- Saracia- Lupta impotriva analfabetismului- Invatanatul- Munca- Serviciile medicale- Activitatile sportive- Lupta impotriva toxicomaniilor- Educatia pentru sanatate

SPIP 95 le 02/09/04 7

In libertate:

- Dezvoltarea muncii in folosul comunitatii;

- Sporirea locurilor de plasament in exterior

- Facilitarea reintegrarii condamnarilor sustinand-i in a-si gasi unloc de munca si a beneficia de pregatire profesionala

- Stabilirea de relatii cu structurii de ingrijire care se adreseazatoxicimanilor, alcoolicilor si persoamelor cu probleme de naturapsihiatrica

SPIP 95 le 02/09/04 8

II – Misiunile serviciilor penitenciare de reintegrare siprobatiune

1- Punerea in practica a masurilor penale: suspendareaconditionata, munca in folosul comunitatii, libertateaconditionata.

2- Dezvoltarea unor pedepse alternative la detentie

3- Favorizarea reintegrarii acestor persoane cu participareaorganizatiilor publice sau a celor private

SPIP 95 le 02/09/04 9

1 – Punerea in prectica a executarii masurilor penale : suspendarea conditionata, muncain folosul comunitatii, libertatea conditionata, control judiciar

Serviciul penitenciar de reintegrare si probatiune poate fi sesizat de maimulti magistrati mandatati:

- Procurorul republicii in cazul anchetelor rapide, care permiteaplicarea prevederilor privind arestul preventiv;

- Un judecator de instructie sau presedintele camerei corectionale incadrul unui control judiciar

- Judecatorul insarcinat cu aplicarea pedepselor in cazul pedepselorpronuntate de catre jurisdiciile corectionale, in cea mai mare parte,si care sunt executate in general in afara institutiilor de detentie (enmilieu ouvert). Judecatorul insarcinat cu aplicarea pedepselorpoate sesiza unul dintre serviciile de reintegrare si probatiunepentru a solicita o ancheta in cadrul procesului de executare apedepsei unui detinut.

SPIP 95 le 02/09/04 10

In data de 1/01/2004, 124 492 de persoane se aflau in supraveghereaSPIP pentru un numar de 135 721 hotarari (masuri):

a) Printre aceste hotarari (masuri), conduce eliberarea conditionatapronuntata pentru un numar de 105 247 hotarari, 77.8% dintrehotararile (masurile) pronuntate.

Aceasta se inspira din <<probatiunea engleza>>. Insa persoanarespectiva este declarata vinovata si condamnata. Durata eliberariiconditionate nu poate fi mai mica de 18 luni si nu poate depasi 3 ani.

Persoanei condamnate ii sunt impuse obligatii generale cum ar fiobligatia de a raspunde la convocarile asistentul social sau de a primivizitele acestuia la domiciliu, dar si la obligatii specifice infractiuniicomise.

Exemplu: o persoana condamnata pentru comiterea unei infractiunireglementata in cadrul legislatiei privind substantele stupefiante saupentru o infractiune comisa sub influenta alcoolului vba trebui sa facadovada tratamentului primit pentru aceste prrmit fie de la un medicales de el fie in cadrul unui serviciu specializat.

SPIP 95 le 02/09/04 11

b) Munca in folosul comunitatii

Ne vom intoarce la acest subiect mai tarziu.

c) Eliberarea conditionata reprezinta 4.7% dintre masuri, cu un numarde 6 428 hotarari (masuri) incredintate SPIP.

Este de nota faptul ca aceasta masura redevine una dintre masurile alternative lamasurile privative de libertate prin adoptarea LEGII privind prezumtia de nevinovatie.Aceasta lege permite o mai judicioasa aplicare a pedepselor si confera judecatoruluiinsarcinat cu aplicarea pedepselor aplicarea un rol esential.

d) anchetele din cadrul D 49 1(23 957 de anchete in 2003)

Articolul D 49 1 permite jucetorului insarcinat cu aplicarea pedepselor sa hotarascaasupra unor pedepse mai putin severe decat accea cu inchisoarea. Anchetele suntincredintate serviciului penitenciar de reintegrare si probatiune care inainteaza oporpunere judecatorului insarcinat cu aplicarea pedepselor. Legea din 15/06/2000 a redusin mod simtitor intarzieriea in primirea unui raspuns (mai putin de 3 luni).

SPIP 95 le 02/09/04 12

2 – Dezvoltarea pedepselor alternative la detentie

Una dintre cele mai importante misiunii ale serviciului penitenciar de reintegrare siprobatiune in preschimbarea pedepsei consta in a pregati detinutii pentru eliberar.

Preschimbarea sentintei constituie o parghie interesanta care permite in acelasi timpgarantarea unui cadru penal cu un nivel suficient de canstrangere favorizand, in acelasi timp,reintegrarea detinutului.

Organizarea sentintei:

- Semi-libertatea- Eliberarea conditionata- Plasamentul in exterior- Supreveghere electronica (bracelet électronique (PSE))

SPIP 95 le 02/09/04 13

Statistici nationale din anul 2003- Semi-libertate = 6 261 detinuti- Plasamentul in exterior = 2733 detinuti- Atasarea unui dispoizitiv electronic de urmarire = 800 detinuti

Statistici din Val d’Oise din anul 2003397 cereri pentru preschimbare au fost examinate de catre judedatorul insarcinat cuaplicarea sentintelor in 2003 :

- 63 au fost respinse de catre JAP (16%)- 44 au facut obiectul unui proces varbal in lipsa (11%)- 290 adica 73%

Preschimbarile sunt repartizate dupa cum urmeaza:

- Plasamentul in exterior = 49. 3%- Libertatea conditionata = 24.8 %- Supreveghere electronica = 22%- Semi-libertate = 3.7%

SPIP 95 le 02/09/04 14

3 - Favorizarea reintegrarii condamnatilor cu participarea institutiilor publice sauprivate

Durata detentiei su a pedepsei poate permite reintegrareadetinutilor/condamnatilor.

Activitatea serviciilor penitenciare de reintegrarea si probatiune converg spredezfasurarea de activitati manite a facilita sau a initia reintegrarea pesoaneloraflate in cadrul sistemului de justitie penala:

Aceste actiuni sunt desfasurate in colaborare cu parteneri cu formatieprofesionala corespunzatoare:

- profesionisti din teatru (muzicieni, artisti)

dar si cu participarea in detentie a institutiilor publice:

- ANPE- Misiuni locale- Asociatii de prevedire a toxicomaniilor

SPIP 95 le 02/09/04 15

III – Mijloacele

Membri personalului serviciului de reintegrare sociala si probatiune sunt innumar de 2500 pentru o populatie de 60 000 de detinuti si 135 000 persoane inprobatiune.

In cadrul serviciului de reintegrare sociala si probatiune isi desfasoaraactivitatea doua categori progesionale:

- Consilierii de reintegrare sociala si probatiune- Asistentii sociali

SPIP 95 le 02/09/04 16

IV - Munca in folosul comunitatii

In ce consta pedeapsa muncii in folosul comunitatii (MFC)?Munca in folosul comunitatii este o pedeapsa preonuntata de catre Tribunalul Corectional

pentru comiterea unei infractiuni care se pedepseste cu inchisoarea. Consta in obligativitatea minciineremunerate in folosul comunitatii.

Are un obiectiv dublu:- constitue o alternativa la o pedeapsa scurta cu inchisoarea,- faciliteaza reintegrarea persoamelor majore (peste 18 ani) sau monore (de la 16 la 18 ani).

Pedespsa, pronuntata cel mai adesea de catre un Tribunal Corectional, se calculeaza in ore. Este adoua alternativa la pedeapsa cu inchisoarea, din punct de vedere al importantei..

17 990 de pedepse cu munca in folosul comunitatii au fost incheiarte pana la 1 ianuarie 2004 incadrul serviciilor penitenciare de reintegrare si probatiune 13.2% din totalul de pedepse.

SPIP 95 le 02/09/04 17

A – Putina Istorie:

Pedeapsa muncii in folosul comunitatii a fost votata in contextual guvernarii liberare. Stangacastigase alegerile legislative si pe cele prezidentiale in 1981. reforma penala a fost realizata de catre ofigura emblematica, Robert BADINTER, fost avocet, proapat numit Ministru de Justitie care aobtinut de la Parlament un an inainte de abolirea pedepsei cu moartea.

Pedeapsa muncii in folosul comunitatii a aparut in urma unei discutii in cadrul adunariinationale pe tema abrogarii dispozitiilor legii « securitate-libertate » (« sécurité-liberté ») elaborata cucativa ani inainte de catre o majoritate parlamentara de dreapta. Acelei legi i s-a opus opozitia de lavremea respectiva care o considera a avea un caracter prea represiv.

Pedeapsa muncii in folosul comunitatii a fost votata in unanimitate parlamentara. Aceastaintroducea in conceptia sa un amendament prin care persoana condamnata isi « castiga » reabilitareasociala oferind munca prestata in mod gratuit in beneficiul Societatii.

Aceasta noua pedeapsa introducea o noua politica penala liberala si umanista. Ea intarea unprincipiu apreciat in Dreptul Francez aparut dupa razboiul dintre anii 39/45 : individualizareapedepselor. Acest concept da posibilitatea judecatorului de drept penal sa evalueze posibilitatile dereabilitare ale condamnatului si sa impuna o pedeapsa menita a-i facilita reintegrarea, asa cum estemunca in folosul comunitatii.

SPIP 95 le 02/09/04 18

B – Cadrul juridic:

Persoana pentru care s-a cerut preschimbarea poate primi pedeapsa munciiin folosul comunitatii in trei situatii:

1- Cu titlu de pedeapsa principala2- In cadrul unei obligatii particulare in cazul suspendari conditionate3- Cu titlul de pedeapsa complementara in cazul comiterii anumitor

delicte rutiere sau anumiroe contraventii.

In cadrul aparitiei in fata tribunalului, Presedintele intreaba persoana pentru care s-acerut preschimbarea daca accepta sa primeasca o pedeapsa cu munca in folosulcomunitatii. Aceasta dispozitie este obligatore, si este pentru prima data in CodulPenal Francez cand se cere opinia persoanei arestate preventiv.

Apoi, Presedintele decide cuantumul pedepsei:

- Maximum 240 de ore- Minimum 40 de ore

si fixeaza data limita pana la care trebuie executata pedeapsa. Aceasta perioada este demaximum 18 luni, insa poate fi mai scurta.

SPIP 95 le 02/09/04 19

Cui se adreseaza munca in folosul comunitatii si in ce caz?

Pedeapsa muncii in folosul comunitatii se adreseaza persoanelor pentru care s-acerut preschimbarea majori si minori cu o varsta mai mare de 16 ani indiferent detrecutul lor sin punct de vedere penal.

Pedeapsa muncii in folosul comunitatii se aplica faptelor mai putin grave, furturiminore, aducerea de daune in mod voluntar, vatamarea corporala care nu a atras nici odespagubire, ultraj la adresa unui politist sau a altei autoritati publice.

In cadrul unei pedepse complementare munca in folosul comunitatii pedepseste inmare parte delicate rutiere: conducerea unui autovehicul sub influenta alcoolului, fugade la locul accidentului, insa, in general, decizia presedintelui camerelei corectionaledupa o matura chibzuinta in ceea ce priveste parcursul pe care il va urma infractorul.

Daca infractorul este tanar, daca, cazierul sau judiciar nu este prea incarcat, daca esteelev sau student sau daca isi cauta un loc de munca, judecatorul va tinde spre a-l« ajuta » prin pronuntarea unei pedepse cu munca in folosul comunitatii. In acest caz seaplica, cu adevarat, individualizarea pedepsei.

SPIP 95 le 02/09/04 20

C – Executarea pedeapsei muncii in folosul

Este partea cea mai complicat in aplicare. In cadrul acestui process intervin patruactori:

- Judecatorul delegat pentru execuarea pedepselor- Asistentul social din cadrul SPIP- Condamnatul- Organizatia gazda

1) Judecatorul delegat pentru execuarea pedepselor

Judecatorul delegat pentru execuarea pedepselor primeste sentinta de laTribunal. Convoaca condamnatul prin intermediul unui document numit« notificare ». Acest document precizeaza obiectivul pedepsei si obligatiilecondamnatului:

- sa raspunda la convocarile asistentului social din cadrul SPIP- sa se supuna unui examen medical- sa informeze pe judecator de toate schimbarile care au loc in

viata sa (loc de munca, adresa, ….)

SPIP 95 le 02/09/04 21

Judecatorul delegat pentru execuarea pedepselor poate, de asemenea, saimpuna obligatii in functie de infractiune:

- platirea de daune catre victima- tratament- etc…

Apoi judecatorul delegat pentru execuarea pedepselor transmite dosarul maideparte catre SPIP.

2) Asistentul social din cadrul SPIP

Il primeste pe condamnat la serviciul penitenciar de reintegrare si probatiune sauintr-o alta locatie aproape de locuinta acestuia. El indeplineste mai multe sarcini :

- Solicita certificatul medical care apreciaza starea de sanatate acondamnatului

- Evalueaza situatia sa sociala (loc de munca, situatia scolara, somaj, …)- Estimeaza capacitatile condamnatului si discuta despre interese le

acestuia- Ii propune o activitate care se va desfasura in cadrul unei institutii:

SPIP 95 le 02/09/04 22

►publice (primarie, spital, asezaminte sociale,transport…)

►private (asociatii de cartier, asociatii culturale,asociatii umanitare cum este crucea rosie)

- Atunci cand a obtunut acordul persoanei condamnate, transmiteaceasta propunere judecatorul delegat pentru execuarea pedepselorcare emite un act juridic: ordonanta de efectuare semnata decatreJudecator si de catre condamnat.

Ordonanta de efectuare markeaza inceputul executarii pedepsei muncii infolosul comunitatii

Document : Ordonanta de efectuare

Document : certificat medical

SPIP 95 le 02/09/04 23

3) Organizatia gazda:

- Aceasta primeste condamnatul in prezenta asistentului sicial din cadrul SPIP

Fiecare organizatie publica functioneaza in mod diferit, in functie dedumensiuni.Anumite persoane considera ca, condamnatul este primit ca unsalariat normal. Altii, dinmpotriva , au tendinta de a proteja persoanacondamnata sau de a evita sa se afle de condamnare.Dupa accea, persona condamnata este primita de catre Directorul deResurse Umane sau de catre seful de echipa sau, uneori de catre unsimplu angajat.Asociatiile functioneza mult mai simplu cu mai putin protocol.

- El precizeaza natura muncii, programul de lucru, haile de lucru, pauza de pranz …Unele organizatii imprumuta haine de lucru, ofera condamnatului masade pranz… altele cere SPIP sa furnizeze incaltaminte de protectie, saachite masa de pranz…

SPIP 95 le 02/09/04 24

- asistentul social din cadrul SPIP, inmaneaza responsabilului din partea institutieiordonanta judecatorului si programarea orelor de lucru. Acest ultim document esteimportant, este cel care atesta faprul ca persoana condamnata s-a prezentat in toatejileleprogramate. Este semnat in fiecare zi de catre persoana condamnata si de catreresponsabilul institutiei;

- asistentul social din cadrul SPIP, in prezenta persoanei condamnate, precizeaza persoaneiresponsabile din partea institutiei ca trebuie sa il anunte in situatiile in care persoanacondamnata absenteaza, intarzie, in privinta comportamentului acestuia..

- daca persoana condamnata nu se prezinta la locul de executare a muncii in folosulcomunitatii, se cade de acord ca responsabilul din cadrul institutiei sa informezeasistentul social din cadrul SPIP si, in functie de situatie, sa trimita programarea orelorde lucru la SPIP;

Aceste elemente sunt importante pentru ca por fi utilizate in caz de revocare

Document : formular de programarea orelor de lucru

SPIP 95 le 02/09/04 25

Cel din urma actor in scenariul pedepsei, condamnatul …

4) condamnatul :

Este un personaj complex. Atunci cand Presedintele Tribunalului il intreaba dacaaccepta sa presteze o munca in folosul comunitatii, in 99% din cazuri, raspunsul este «da».

Atunci cand este convocat de Judecatorul pentru aplicarea pedepsei, atitudinea saeste mai nuantata. Astfel, avem de-a face cu mai multe scenarii:

- nu-si mai poate executa pedeapsa, deoarece si-a gasit de lucru- ori, se prezinta cu un certificat medical de la medicul care-l trateaza,

precizand ca are alergii, sau ca nu poate sa ridice nimic, pentru ca areprobleme cu spatele….

in apararea condamnatului, trebuie precizat ca in Franta, termenul deexecutare a pedepsei poate sa fie extrem de lung;intre pronuntarea sentintei si intalnirea cu Judecatorul pentru aplicareapedepsei pot trece mai multe luni. De multe ori, situatia sociala acondamnatului se schimba, si astfel devine mai complicata executareamuncii in folosul comunitatii.

SPIP 95 le 02/09/04 26

( In Franta tocmai a fost dezbatuta problema termenelor de executare apedepsei si s-a votat o lege in acest sens. In viitor, vom vedea cum se varezolva aceasta problema.)

Confruntat cu o problema medicala, singura posibilitate pe care o areun judecator pentru aplicarea pedepselor este sa-i solicite unui medicautorizat efectuarea unei expertize medicale. Dar termenele sunt lungi siacest sistem este costisitor.

In fata lucratorului social de la SPIP, condamnatul va avea o altaatitudine. Isi va prezenta situatia ca fiind catastrofala. Va spune ca arenevoie sa lucreze pentru a-si hrani familia si ca nu are timp sa prestezeMFC, care nu este platita...

O alta atitudine posibila din partea condamnatului este sa acceptesarcina care i se propune, sa se prezinte in prima zi, si apoi sadispara….Sau vine, dar soseste foarte tarziu, sau o zi da, una nu, etc.… Lucratorulsocial, ca si organizatia gazda, trebuie sa fie foarte vigilenti si saintervina foarte repede, pentru ca situatia sa nu degenereze.

SPIP 95 le 02/09/04 27

Lucratorul social are mai multe posibilitati:

- sa-l convoace pe condamnat, pentru ca acesta din urma sa-i deaexplicatii

- de asemenea, se poate prezenta la domiciliul condamnatului, pentru avedea ce face acesta, si a se lamuri care este situatia la fata locului…

- ultima solutie ramane Judecatorul pentru aplicarea pedepselor, care ilameninta pe condamnat cu revocarea pedepsei.

D – Sfarsitul pedepsei

Si aici sunt posibile mai multe scenarii:

1) condamnatul a fost « amabil», si si-a executat pedeapsa faraprobleme. Este scenariul cel mai simplu, si cel mai laudabil, atatpentru institutie, cat si pentru condamnat. Acesta este scenariul carese desfasoara, cel putin acolo unde lucrez, in 70% din cazuri.

In acest caz, organizatia gazda transmite fisa cu orele de lucruServiciului Penitenciar pentru Integrare si Suspendare Conditionata.Directorul SPIP ii transmite Judecatorului pentru aplicarea pedepselorun formular numit «sfarsitul MFC». Iar Judecatorul pentru aplicarea

SPIP 95 le 02/09/04 28

pedepselor il trimite Procurorului Republicii, care il transmiteServiciului national al cazierului judiciar.Acest parcurs birocratic este greoi, dar important, deoarece astfel sepoate inscrie in cazier ca respectivul condamnat si-a executat pedeapsa.Daca, intr-o zi, acesta este citat sa se prezinte in fata unui Tribunal,mentiunea « pedeapsa cu MFC executata» va constitui un elementpozitiv pentru condamnat.

2) condamnatul nu este «amabil», nu merge la lucru, ori s-a batut cuseful de echipa, sau nu merge la intalnirile cu lucratorul social. Toateaceste excese il deranjeaza pe JAP, care, dupa mai multeavertismente, hotaraste sa-i solicite Tribunalului revocarea. In acestcaz, exista doua posibilitati:

►MFC a fost pronuntata ca pedeapsa principala, cazin care condamnatul risca cel mult 2 ani de inchisoaresi 30 000€►MFC este o obligatie prevazuta ca parte a uneisuspendari conditionate, si in acest caz, condamnatulrisca o revocare totala a suspendarii

Statisticile arata ca acest scenariu apare in 20% dintre dosareleprelucrate de SPIP 95

SPIP 95 le 02/09/04 29

3) cel de-al treilea si ultimul scenariu posibil este atunci cand SPIP nua fost «amabil» cu JAP si nu a putut sau nu a avut timp sa facademersurile necesare pentru executarea MFC in termenul fixat deTribunal. In acest caz, Directorul SPIP inainteaza un aviz de« finalizare a MFC» neexecutata. JAP ii trimite o notificareProcurorului Republicii, care trimite mentiunea respectiva cazieruluijudiciar national. Iar in cazierul judiciar al condamnatului se vapreciza ca nu si-a executat pedeapsa, ceea ce va fi un aspect negativpentru condamnat in fata Tribunalului. Aceasta situatie se intalnestein 10% din cazuri.

Document : aviz de finalizare a MFC

SPIP 95 le 02/09/04 30

As dori sa revin la organizatiile gazda, care constituie varful de lance al muncii infolosul comunitatii.

E – Organizatiile gazda

Am mai precizat ca MFC se poate executa fie in organizatii publice, fie inorganizatii private, in principal asociatii. In Franta, intreprinderile private nu potprimi condamnati la MFC, din motive evidente de concurenta neloiala pentrumunca platita.

Una dintre activitatile importante ale SPIP este cautarea organizatiilor.

1) Cautarea :

In 1984, cand a inceput sa se aplice Legea, a existat o perioada euforica, incare organizatiile publice s-au mobilizat pentru a crea posturi pentru munca in folosulcomunitatii. In acel moment, in Franta se dezvolta un dispozitiv numit «Politica orasului»,care trebuia sa asocieze cetateanul gestiunii spatiului sau urban. In acest context, MFC si-agasit repede un loc al sau. Lucratorii sociali ai Comitetelor pentru suspendare conditionata

SPIP 95 le 02/09/04 31

(nu existau inca SPIP-urile) aveau intalniri cu alesii oraselor pentru a crea posturi inserviciile municipale. Posturile erau in urmatoarele domenii:

► spatii verzi► colectarea gunoaielor► servicii tehnice► servicii sportive

mai rar in► bibliotecile municipale► serviciile culturale

In asociatii, activitatile sunt mai variate si condamnatii se simt mai motivati.In asociatiile umanitare, se simt folositori la ceva. In asociatiile culturale descoperacultura, la care in general nu au acces.

Din nefericire, majoritatea locurilor de munca sunt in primarii sau inorganizatiile publice, deoarece in asociatii nu exista personal de supraveghere.

Supravegherea este « calcaiul lui Ahile » in ceea ce priveste posturile deMFC. In prezent, dupa perioada de euforie a anilor 80, se constata ca este tot dificil sa segaseasca posturi noi. Serviciile publice solicita muncitori sezonieri. De exemplu, la malulmarii, primarii fac apel la SPIP inainte de inceputul sezonului turistic, pentru curatarea

SPIP 95 le 02/09/04 32

plajelor. Dar SPIP nu are intotdeauna o populatie de condamnati disponibili tocmai in acelmoment. Mai mult nu SPIP decide numarul de ore. Ori condamnarile variaza intre 40 si240 de ore. Este deci dificil ca un serviciu public sa aiba un efectiv precis de condamnati.

Aceasta situatie creeaza dificultati si multe servicii publice nu mai suntmotivate pentru a primi condamnati. Uneori, acolo unde au avut loc incidente cuangajatii, anumite organizatii publice refuza sa-i primeasca pe condamnati.

2) Un exemplu de MFC

In prezent, se constata dificultatea de a gasi organizatii publice sauasociatii pentru a primi condamnatii.

Pentru a face fata acestei dificultati, SPIP din Val d’Oise a creat, impreuna cupartenerii, un santier ecologic:

Munca in folosul comunitatii in Val d'Oise : santierul forestier

SPIP 95 le 02/09/04 33

Santierul forestier a luat nastere din dorinta a trei institutii:- Centrul protestant de pregatiri si intalniri internationale (CPCV)- Oficiul National al Padurilor (ONF)- Serviciile Penitenciare pentru Integrare si Suspendare Conditionata (SPIP).

Centrul de pregatiri si intalniri internationale, incurajat de o experienta anterioara reusita,dorea sa se implice din nou intr-un demers de integrare a persoanelor aflate in responsabilitateajustitiei.

Oficiul National al Padurilor avea nevoie de o echipa, cu sarcini mai ales de curatare, echipa caresa fie sensibilizata in sensul prezervarii parcului forestier.Serviciul Penitenciar pentru Integrare si Suspendare Conditionata era in cautare de noi posturipentru munca in folosul comunitatii, care sa insumeze executarea unei pedepse si descoperirea unuimediu de lucru, deci o sensibilizare fata de o activitate profesionala.

Acest proiect, derulat de cei trei parteneri, a fost finantat de Consiliul Regional, de misiunilemunicipale si de Directia regionala a serviciilor penitenciare din Paris. De asemenea, EDF-GDF adorit sa sustina aceasta initiativa, prin punerea la dispozitie a unui vehicul de transport.Supravegherea este asigurata de 3 salariati ai CPCV, care intervin alternativ asupra celor douasantiere, sub controlul tehnic al agentilor forestieri pe de o parte, si al lucratorilor sociali ai SPIP pe dealta parte.

In timpul perioadei de munca pe santier, condamnatii beneficiaza de o jumatate de zi pesaptamana pentru a participa la un atelier in vederea gasirii unui loc de munca. La sfarsitul MFC,condamnatii doritori pot merge la asociatie pentru a primi ajutor in gasirea unui loc de munca sauefectuarea unui curs de formare profesionala.

SPIP 95 le 02/09/04 34

Santier anti-graffiti :

In paralel cu santierul forestier, serviciul penitenciar pentru integrare si suspendare conditionatadin Val d'Oise a dezvoltat, din decembrie 2001, impreuna cu aceiasi parteneri, un santier anti-graffiti.Condamnatii lucreaza in weekend, deoarece majoritatea dintre ei presteaza o munca remunerata intimpul saptamanii. Acest dispozitiv a fost pus in aplicare, deoarece exista din ce in ce mai multicondamnati care muncesc in timpul saptamanii sau care urmeaza cursuri la liceu sau la facultate.Santierul de week-end le permite sa nu piarda locul de munca sau cursurile.In 2003, 36 de persoane si-au efectuat pedeapsa in santierul forestier; 27 de persoane in santierul anti-graffiti in weekend-uri. In total, condamnatii au prestat 6332 de ore de munca in folosul colectivitatii.

Persoane intre 18 si 24 ani = 71%Persoane intre 30 si 39 ani = 16%

Procentul reusitelor pe acest santier este de 90%.La 1 ianuarie 2004, SPIP dinVal d’Oise a avut de executat 243 de masuri. In prezent, acesta

dispune de 235 de posturi de munca in folosul comunitatii pentru condamnati, dintre care 203 incolectivitati teritoriale sau organizatii publice si 32 in asociatii.In totalitatea posturilor de MFC s-au prestat 17 149 de ore: 8827 de ore in primarii; 2090 in asociatii;6632 in dispozitivul «santiere».

SPIP 95 le 02/09/04 35

492210 140

34040 140 120

6232

320100 40

260 140 70100602202003401206080

240229100

560

100 270

790 676

20050

1500

20400

100120 80 150540610

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

mairie de

Asnières

surOise

mairie de

Arnouvi

lle

mairie de

Argente

uil

mairie de

Bessanc

ourt

mairie de

Cergy

mairie de

Ermont

mairie de

Fosses

mairie de

Garges

lesGone

sse

mairie de

Gonesse

mairie de

Goussai

nville

mairie de

Herblay

mairie de

Jouy Le

Moutier

mairie de

Louvre

s

mairie de

LaRoch

e-Guyo

n

mairie de

Mérysur

Oise

mairie de

Montign

y

mairie de

Montmagn

y

mairie de

Montmore

ncy

mairie de

Osny

mairie de

Persan

mairie de

Pierrela

ye

mairie de

Pontois

e

mairie de

Puiseux

enFran

ce

mairie de

Roissy

mairie de

St leu la Fore

t

mairie de

Sannois

mairie de

Sarcelle

s

mairie de

Vauréal

mairie de

Villiers-l

e-Bel

assoc.

Demain

, c'est A

ujourd

'hui

assoc.

Sésame Autis

me

assoc.

École du

chien

communa

utéde

commune

Roissy

hopital

deArge

nteuil

ONF-TAG

pompie

rs deEaub

onne

pompie

rs deCorm

eilles

préfec

turedu

Val d'Oise

pompie

rs deMont

igny

SAN deCerg

yuto

pia

ORGANISMES

Heur

es

SPIP 95 le 02/09/04 36

3) Certificarea organizatiilor pentru MFC:

Certificarea posturilor de MFC este o etapa indispensabila pentru executarea pedepsei cumunca in folosul comunitatii.

Posturile de MFC sunt certificate de adunarea generala a magistratilor Tribunalului. Dar,pentru a grabi lucrurile, Judecatorul pentru aplicarea pedepselor certifica provizoriu serviciul publicsau asociatia respectiva.

Certificarea serviciului public este mai simpla. Este nevoie de o scrisoare de la primar,incluzand definirea postului si numirea unei persoane pentru supraveghere.

Pentru asociatii, examenul este mai important. Se verifica situatia financiara a asociatiei,membrii ei responsabili, scopul declarat al asociatiei. Magistratii trebuie sa se asigure ca asociatia nudesfasoara pe ascuns, activitati sectare, de exemplu.

Documente : fise de creare a unui organism / post

SPIP 95 le 02/09/04 37

CONCLUZIE

Munca in folosul comunitatii a aparut in Franta acum 20 ani.Se constata o scadere a masurilor de munca in folosul comunitatii in Franta.La 1 ianuarie 2003 se adoptasera 19 106 de masuri de munca in folosul comunitatii,

fata de 17 990 la 1 ianuarie 2004, deci o scadere de 5.8%.

Exista mai multe explicatii pentru aceasta scadere : una dintre explicatiileavansate ar fi executarea mai rapida a pedepsei, de la 17,02 luni in 2001 la 14 luni in 2003.

Pe teren (in departamentul Val d’Oise), se constata o scadere a executarii masurilor.Serviciul penitenciar pentru integrare si suspendare conditionata din Val d'Oise a dispusexecutarea a 17 905 de ore de munca in folosul comunitatii in 2002, fata de 17 149 de orein 2003, adica o scadere de 4.2% . Aceste cifre se apropie uimitor de mult de scadereainregistrata pe plan national!

Cealalta explicatie este ca politica penala a devenit mai dura.La 1 ianuarie 2003, in Franta erau 55 407 de detinuti. Un an mai tarziu, numarul

detinutilor era de 59 246, deci o crestere cu 6.9%.

SPIP 95 le 02/09/04 38

In sfarsit, in prezent se discuta despre rapiditatea executarii pedepsei cu munca infolosul comunitatii. Termenele de executare sunt lungi, ceea ce atrage dupa sine o lipsa demotivare a condamnatilor si mai multe esecuri. de aceea Tribunalele pronunta mai putinepedepse cu MFC.

PERSPECTIVE

Un deputat francez a redactat in 2003 un raport despre lacunele executarii pedepselorin Franta. Printre masurile mentionate in raportul sau era si munca in folosul comunitatii,a carei executare a ramas tot lenta.

Activitatea acestui deputat a permis votarea Legii din 9 martie 2004, numita Perben 2,dupa numele Ministrului actual al Justitiei.

Prevederile acestei legi sunt numeroase si privesc politica penala in ansamblu, pentruo lupta mai eficace impotriva crimei organizate. Dar exista prevederi punctuale care serefera direct la munca in folosul comunitatii.

SPIP 95 le 02/09/04 39

� INCEPAND CU 1 IANUARIE 2005

- 1/ numarul maxim de ore de munca in folosul comunitatii va fi de 210 ore in loc de240 de ore;

- 2/ Judecatorul pentru aplicarea pedepselor va putea transforma munca in folosulcomunitatii in zile de amenda

- 3/ Judecatorul pentru aplicarea pedepselor va putea transforma o pedeapsa cuinchisoarea (maxim 6 luni de detentie) in pedeapsa cu munca in interesulcomunitatii;

- 4/ Judecatorul pentru aplicarea pedepselor va putea revoca direct pedeapsa cumunca in interesul comunitatii. In prezent, numai tribunalul poate face acest lucru;

SPIP 95 le 02/09/04 40

� INCEPAND CU 31/12/2006

- 1. termenul de executare a pedepsei cu munca in folosul comunitatii se va reduce dela 18 luni la 12 luni;

- 2. Judecatorul pentru aplicarea pedepselor nu va mai face notificari cu privire lapedeapsa cu munca in folosul comunitatii. Imediat ce va iesi din Tribunal,condamnatul se va prezenta direct la SPIP ;

In primul rand, constatam in aceasta lege rolul important pe care il are Judecatorulpentru aplicarea pedepselor. Acesta va putea revoca pedeapsa cu munca in folosulcomunitatii (in prezent, Tribunalul are aceste prerogative)

Astfel, acesta va putea sa transforme o pedeapsa cu inchisoarea in pedeapsa cu muncain folosul comunitatii.

In al doilea rand, legiuitorul doreste ca MFC sa fie executata rapid. Durata pedepseieste redusa la 210 ore. Termenul-limita pentru executarea MFC va fi mai scurt, de 12luni in loc de 18 luni. In sfarsit, condamnatul va merge direct la SPIP, fara a mai trece

SPIP 95 le 02/09/04 41

pe la Judecatorul pentru aplicarea pedepselor, pentru a se usura procedura si a secastiga timp.

Guvernul francez doreste ca pedepsele pronuntate de Tribunale sa fie executaterapid, si, in paralel, sa nu ingreuneze activitatea Tribunalelor, acordandu-iJudecatorului pentru aplicarea pedepselor puteri foarte importante.

Aceste prevederi au ca scop redefinirea pedepsei cu munca in folosul comunitatii.