p r o g r a m - penalreform.ro · - psihodrama (jocuri de rol); - dezbaterea pe temă. 12 3) în...

DEZVOLTAREA ASISTENŢEI COMUNITARE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII MINTALE

PENTRU PERSOANELE PRIVATE dE lIbERTATE

ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ ÎN PENITENCIARE

P R O G R A M specific de asistenţă psihosocială

destinat persoanelor cuCONDUITĂ AGRESIVĂ

Loredana CORDUNEANU

BUCUREŞTI2009

2

Autor şi coordonator al programului:psiholog Loredana CORDUNEANUDirecţia Reintegrare Socială – Serviciul Asistenţă Psihosocială

Colectiv de pilotare

Penitenciarul TimişoaraAndreea SZASZ - psihologDaniela CRINGUS - educatorCristina BUSUIOC - asistent social

Penitenciarul BISTRIŢAMihaela NEGRU - psihologAdriana GEORGESCU - educatorEmil RUSZ - monitor sportiv

Penitenciarul Satu MarePaul MĂRGINEAN - educatorDiana BALAZS - psihologMarcela BALAZS - asistent socialSimona GALIS - educatorCătălin PINTEA - şef secţieAlexandru SAVA - monitor sportiv

Colaborator: Szasz Andreea – psiholog, Penitenciarul Timişoara

I S b N 978-973-0-06940-2

Tipărit de

B-dul N. Bălcescu nr. 15,Râmnicu Sărat

3

CUPRINS

I. JUSTIFICARE 7

II. SCOP ŞI OBIECTIVE 8

III. METODOLOGIE 9

IV. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI. ETAPE 13

V. MODUL TERAPEUTIC – PREZENTARE GENERALĂ 19

VI. MODULUL TERAPEUTIC 28

BIBLIOGRAFIE 89

ANEXE 91

MAPA PROGRAMULUI 91

Anexe metodologice 93

Fişe de lucru 121

5

„Cel mai mare lucru pe care-l poţi face pentru un om nu este să-i dai din bogăţiile tale, ci să i le scoţi la iveală pe cele care sunt ascunse în el însuşi.”

Benjamin Disraeli

7

I. JUSTIFICARE

De ce este necesar derularea unui program destinat persoanelor private de libertate cu comportament agresiv?

Programul integrat de intervenţie specifică adresat persoanelor private de libertate care au o conduită agresivă „CONTROLUL AGRESIVITĂŢII” se constituie ca suport al activităţilor desfăşurate de echipele pluridisciplinare alcătuite la nivelul unităţilor penitenciare, şi orientează demersurile recuperative adresate acestei categorii de persoane private de libertate.

Comportamentele agresive în rândul persoanelor private de libertate influenţează în sens negativ climatul penitenciar şi îşi pun amprenta asupra calităţii vieţii celor care trăiesc sau îşi desfăşoară activitatea în aşezământul de detenţie. Desfăşurarea unui program care îşi propune îmbunătăţirea climatului dintr-o instituţie penitenciară este justificată în măsura în care comportamentele agresive se regăsesc într-o pondere de natură să impieteze asupra atingerii scopului general al pedepsei privative de libertate, şi anume reinserţia socială a persoanelor private de libertate.

Programul se justifică şi porneşte de la realizarea unei evaluări iniţiale, prin inventarierea şi stabilirea distribuţiei deţinuţilor cu comportamente violente, în populaţia generală a unităţii penitenciare care îşi propune derularea acestui program (date obţinute în colaborare cu Serviciul Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar) precum şi pe stabilirea ponderii incidentelor negative provocate sau în care au fost implicaţi deţinuţii violenţi /din categoria cu grad sporit de risc).

Situaţia comportamentelor agresive la nivelul sistemului penitenciar:

1 Tipuri de agresiuni 2007 2008 trimestrul I 2009

2 Agresiuni ale persoanelor private de libertate îndreptate asupra membrilor personalului

54 cazuri 24 cazuri 6 cazuri

3 Altercaţii între deţinuţi (inclusiv cele soldate cu vătămări corporale)

276 cazuri 321 cazuri 50 cazuri

8

În anul 2008, au fost aplicate 17 433 sancţiuni disciplinare în sistemul penitenciar pentru diverse abateri săvârşite de persoanele private de libertate.

În primul semestru al anului 2009 s-au înregistrat 156 de cazuri de altercaţii între deţinuţi (fără vătămări corporale).

În anul 2009, trimestrul I, s-au înregistrat 23 de situaţii în care, datorită escaladării violenţei, a fost necesară intervenţia în forţă asupra persoanelor private de libertate (comparativ cu 32 de cazuri în aceeaşi perioadă a anului 2008).

CADRUL LEGISLATIV- lEgEA 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor

dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;- Regulamentul de aplicare a Legii 275/2006 privind

executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

- decizia nr. 478/2006 referitoare la aprobarea metodologiei privind deţinuţii cu grad sporit de risc.

II. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROGRAMULUI

(Care sunt rezultatele scontate ca urmare a derulării programului?)

SCOPUL PROGRAMULUI:

a) Să diminueze ponderea consecinţelor negative a comportamentelor cu risc individual, pentru persoanele aflate în detenţie.

b) Să diminueze numărului de acte de agresiune în penitenciare.

OBIECTIVE gENERAlE

1. Prevenirea şi scăderea prejudiciilor asociate comporta-mentului agresiv prin derularea de activităţi destinate reducerii conflictualităţii, îmbunătăţirii nivelului de adaptare socială şi profesională, modificării deprinderilor de rezolvare de probleme.

9

2. Formarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de autocunoaştere (prin stabilirea identităţii personale; definirea propriului sistem motivaţional şi aptitudinal; realizarea (conştientizarea) diferenţelor ideal – real, posibilităţi – aspiraţii; recunoaşterea necesităţii schimbării comportamentale şi identificarea trăsăturilor asupra cărora e necesară intervenţia.

3. Obţinerea unui nivel de autocontrol care să permită reorientarea impulsurilor agresive, cu îmbunătăţirea calităţii relaţiilor în plan personal şi social.

4. Formarea şi exersarea de abilităţi prosociale pentru a putea face faţă cu succes, în libertate, integrării în societate.

OBIECTIVE SPECIFICE

O.1. Să îmbunătăţească climatul carceral prin diminuarea ponderii comportamentelor agresive (încălcări ale ROI care presupun agresiuni fizice faţă de alţi deţinuţi sau faţă de cadre) în rândul populaţiei penitenciare cu:

• 15 % (standard minimal);• 51% (standard dezirabil).

O.2. Să producă schimbarea comportamentală în direcţia dezvoltării unor comportamente dezirabile social (particularizarea/ evaluarea schimbărilor comportamentale se va face în funcţie de particularităţile de personalitate ale fiecărui participant).

O3. Să ofere informaţii cu privire la diferitele chestiuni legate de ceea ce se întâmplă atunci când o persoană comite un act agresiv.

O4. Să invite la reflecţie asupra gradului de responsabilitate al participantului la programul despre propriile acte agresive.

10

III. METODOLOGIE DE LUCRU(Cum se va realiza programul?)

RESURSE IMPLICATE (cine va derula programul? Ce materiale sunt necesare?)

Resurse umane:

Echipa multidisciplinară formată din:

- coordonatorul programului,

- psihologi,

- asistenţi sociali,

- educator,

- medic (dacă e cazul),

- monitor sportiv.

Resursele materiale: creioane, coli, creta, tabla, flip-chart, caiete.

GRUPUL ŢINTĂ (cui se adresează programul?)

Programul se adresează în principal persoanelor private de libertate:

- condamnate definitiv, repartizate în regim închis sau de maximă siguranţă (inclusiv cei cu grad sporit de risc);

- vârsta peste 21 de ani;

- dificultăţi adaptative concretizate în comportamente violente faţă de cadre, faţă de alte persoane, sau faţă de obiecte (distrugeri, spargeri geamuri etc.);

- sancţionaţi disciplinar pentru comportamente agresive.

În funcţie de evoluţia programului, beneficiari pot fi şi deţinuţi cu un profil diferit de cel prezentat. Niciun deţinut nu poate fi obligat să intre în program şi nici nu poate fi ţinut împotriva voinţei sale atunci când solicită să iasă.

Activitatea de grup se va desfăşura cu un număr mic de subiecţi datorita dificultăţilor impuse de gestionarea unui grup mare cu trăsăturile de personalitate ale membrilor vizaţi.

11

Se pot constitui mai multe grupe (2 sau 3) astfel încât la program pot să participe simultan un număr de 10-15 persoane (2-3 grupe având 5-8 participanţi/grup). Pentru situaţia în care subiecţii incluşi în program sunt repartizaţi pentru executarea pedepsei în regim de maximă siguranţă, la şedinţele desfăşurate în grup nu vor participa mai mult de 5 persoane private de libertate.

BENEFICIARII PROGRAMULUI (cine va beneficia, direct şi indirect, de rezultatele programului?)

- Persoanele private de libertate incluse în program;- Populaţia penitenciară generală;- Personalul de penitenciar care desfăşoară activităţi directe cu

deţinuţii (şef secţie, - Agent supraveghetor, medic, specialişti educaţie şi asistenţă

psihosocială etc.);- Societatea civilă. DURATA DE DESFĂŞURARE A PROGRAMULUI (cât va dura programul?): - 3 luni (standard minimal); - 6 luni (dezirabil). LOCUL DE DESFĂŞURARE (unde se va desfăşura programul?)- clubul secţiei (pentru activităţile de grup);- cabinetul de psihologie (pentru activităţile de consiliere

individuală din cadrul modulului terapeutic);- terenul de sport (activităţile sportive).METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU1) pentru activitatea de psihodiagnoză (evaluare iniţială/

periodică/finală) - interviul semistructurat, metoda biografică, analiza produselor activităţii, chestionare, teste de personalitate;

2) în cadrul consilierii individuale, se utilizează metode specifice ale mai multor şcoli de psihoterapie:

- metode cognitiv-comportamentale;- analiza existenţială;- analiza tranzacţională;- psihodrama (jocuri de rol);- dezbaterea pe temă.

12

3) în cadrul activităţilor de grup ale modului terapeutic se pot utiliza aceleaşi metode ca şi în cazul consilierii individuale, cu respectarea obiectivelor stabilite pentru fiecare secvenţă a modulului terapeutic;

- întâlnirea de grup din cadrul modulului terapeutic va dura în medie 50-60 minute.

4) activităţile educaţionale, de ocupare a timpului liber şi recreaţionale fiind în principal activităţi practice, vor utiliza metode şi tehnici de lucru interactive, care stimulează participativitatea şi implicarea.

- durata activităţilor educaţionale, de timp liber, ocupaţionale, recreaţionale şi sportive va fi stabilită de către echipa multidisciplinară, dar recomandabil este ca, săptămânal, să fie programate pentru participanţii la program cel puţin 3 astfel de activităţi, cu durata variabilă, dar care să ocupe cât mai mult din timpul liber al participanţilor.

EVALUAREA PROGRAMULUI (ce am obţinut derulând acest program?)

A) Evaluările periodice se realizează prin analiza fişelor individuale şi a protocoalelor de activitate (atât pentru fiecare subiect cât şi la nivelul grupurilor) şi vor deveni puncte de sprijin în vederea (re)orientării şi focalizării intervenţiei.

B) Evaluarea finală (cantitativ) se va face prin raportul între numărul de abateri constând în comportamente violente/agresive ale participanţilor la începutul programului şi monitorizarea acestora o perioadă de trei luni, după finalizarea programului, cu înregistrarea comportamentelor agresive/violente în această perioadă.

C) Evaluarea calitativă se referă la diminuarea frecvenţei/intensităţii comportamentelor agresive/violente la deţinuţii incluşi în program, concomitent cu formarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de autocunoaştere şi schimbarea comportamentală în direcţia dezvoltării unor comportamente dezirabile social.

Notă: Se va face o monitorizare permanentă a progreselor/ dificultăţilor înregistrate, fiecare etapă fiind analizată, iar consecutiv concluziilor desprinse, vor fi identificate direcţiile optime de acţiune, pentru fiecare subiect sau pentru întregul grup.

13

IV. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI DE DIMINUARE A AGRESIVITĂŢII

(detalierea fiecărei etape şi a metodelor de lucru – informaţii utile pentru echipa multidisciplinară)

Etapa I - Iniţierea programului

Durata: o săptămână.

Activităţi:

1. identificarea membrilor echipei multidisciplinare (psiholog, asistent social, educator, reprezentanţi din partea serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar),

2. stabilirea responsabilităţilor şi a direcţiilor specifice de acţiune pentru fiecare membru al echipei multidisciplinare.

Atribuţiile echipei multidisciplinare pe parcursul derulării programului:

1. Să stabilească liniile generale de acţiune.

2. Să planifice activităţile care urmează să se desfăşoare zilnic

3. Să identifice soluţii la diferitele schimbări/probleme care apar.

4. Să propună intrările şi ieşirile din program ale participanţilor.

5. Să facă sugestii şefului secţiei în legătură cu recompensarea participanţilor.

(Atribuţiile fiecărui membru al echipei multidisciplinare sunt prezentate în Anexa X, iar Fişa de lucru a echipei multidisciplinare se regăseşte în Anexa XI).

Fiecare specialist, membru al echipei, va desfăşura activităţi legate de domeniul său de competenţă: educativ, ocupaţional, sportiv sau terapeutic. Recomandabil este ca membrii echipei să se întâlnească săptămânal, dar nu mai puţin de o dată pe lună.

Pentru derularea programului pot fi atraşi colaboratori din interiorul sau exteriorul penitenciarului care pot contribui la atingerea obiectivelor stabilite, completând şi îmbogăţind oferta activităţilor.

14

În situaţia în care, din motive obiective (lipsa personalului, supraîncărcarea de sarcini) echipa pluridisciplinară nu se poate constitui sau nu se poate întâlni periodic, performanţele acestui program pot fi semnificativ diminuate, putându-se transforma în activităţi de diminuare a agresivităţii, pierzându-şi astfel caracteristicile de program structurat şi orientat spre scop.

Etapa a II-a – Identificarea beneficiarilor direcţi

Durata: 2–4 săptămâni.

Activităţi:

1) Informarea persoanelor private de libertate cu privire la iniţierea programului – (educatorii de pe secţiile unde se preconizează derularea programului).

Informarea poate fi realizata prin postarea, pe secţia de deţinere, a unui afiş care cuprinde detalii despre program (durata, scop, mijloace de realizare). De asemenea, la una din unităţile unde programul a fost pilotat s-au distribuit astfel de afişe la fiecare cameră de deţinere de pe secţia unde s-a derulat programul. În anexele programului veţi găsi un exemplu de afiş care a fost utilizat în cadrul pilotării (Anexa XII şi Exemplu de afiş).

2) Stabilirea termenului (data limită) de depunere a cererilor în vederea participării. Deţinuţii interesaţi vor trebui să prezinte cererile de participare la program educatorului de pe secţia respectivă (timp de 15 zile deţinuţii vor putea solicita includerea lor în program, după care echipa care conduce programul va face o selecţie).

În general, când un deţinut solicită, în scris, intrarea în acest program, un membru al echipei se va întâlni cu el şi îi va explica în detaliu care sunt caracteristicile şi obiectivele programului. În cazul în care deţinutul este inclus în categoria celor cu grad sporit de risc, în prealabil este util să se obţină recomandarea şi acceptul şefului secţiei unde este cazat deţinutul respectiv.

3) Selecţionarea participanţilor. Baza de selecţie o reprezintă deţinuţii care au depus cereri de înscriere, sau deţinuţii recomandaţi de personal.

Activitatea de evaluare psihologică (psihodiagnoză – evaluare psihologică iniţială) prin convorbiri individuale de evaluare în vederea obţinerii acordului de participare, susţinerea interviului clinic semistructurat (SCID I – dacă este cazul), aplicare de teste şi

15

chestionare de personalitate (dacă este cazul). Informaţii suplimentare, referitoare la selecţia beneficiarilor se regăsesc în Anexa VIII.

4) Prezentarea, discutarea şi semnarea contractului terapeutic (Anexa II) pentru fiecare participant care a fost selecţionat spre a fi inclus în program; Informarea participanţilor cu privire la criteriile de excludere din grup (Anexa III).

În funcţie de omogenitatea grupului, semnarea contractului terapeutic poate fi realizată şi la prima întâlnire a grupului. Contractul terapeutic poate fi particularizat pentru fiecare participant, putându-se stabili obligaţii suplimentare şi diferenţiate.

5) După parcurgerea acestei etape se întocmeşte tabelul nominal (Anexa IV) cu deţinuţii care sunt incluşi în program; tabel care va fi înaintat, împreună cu orarul de desfăşurare al programului, spre aprobare, conducerii unităţii.

6) Echipa pluridisciplinară va propune orarul activităţilor terapeutice, educaţionale şi de timp liber care va fi înaintat spre avizare directorului adj. pt. educaţie şi asistenţă psihosocială (exemplu de completare a acestui orar – Anexa V). În funcţie de specificul grupului (grupurilor) se va avea în vedere frecvenţa întâlnirilor de grup şi individuale, numărul activităţilor educative/sportive în fiecare săptămână

Directorul adj/Şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială va avea în vedere acest orar al programului în întocmirea Orarului activităţilor sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială, pentru a exista aprobarea conducerii unităţii pentru aceste activităţi.

Etapa a III-a – Desfăşurarea propriu-zisă a programului

Durata: Este perioada cea mai lungă (3-6 luni) şi presupune desfăşurarea activităţilor terapeutice, educaţionale, sportive, stabilite pentru acest program.

Activităţi:

1.) Lucrul cu grupul prin care se urmăreşte:

- autocunoaşterea prin interrelaţionare cu ceilalţi,

- dezvoltarea şi schimbarea atitudinilor şi comportamentului membrilor grupului în sens adaptativ pentru a deveni comportamente dezirabile social,

16

- exersarea deprinderilor nou-formate de rezolvare a conflictelor în manieră nonviolentă.

1.) Activităţi în regim individual:

Intervenţia este completată de activitatea în regim individual:

a) Asistarea psihologică (consiliere, evaluare periodică).

b) Asistare socială (consiliere, demersuri către instituţiile abilitate.

3.) Întocmirea şi completarea fişelor individuale (Anexa VI), a fişelor de observaţie (protocoalele activităţilor – Anexa VII) precum şi tabelul cu prezenţa persoanelor private de libertate la modulul terapeutic/educaţional (Anexa IX). Acestea vor fi completate pe parcursul derulării programului.

Prin desfăşurarea activităţilor de grup (atât în modulul terapeutic cât şi în grupurile de lucru organizate pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale, ocupaţionale sau sportive) se are în vedere:

1) Să se creeze atmosfera propice împărtăşirii experienţelor şi să se profite de ideile transmise de ceilalţi.

2) Să se declanşeze discutarea pe larg a problemelor deţinuţilor şi a familiilor lor.

3) Să se înlesnească comparaţia socială între membrii grupului.

4) Să se stimuleze coeziunea între participanţi.

5) Să se încurajeze autocunoaşterea prin exprimarea gândurilor, sentimentelor şi emoţiilor.

6) Să intensifice asumarea responsabilităţilor şi să îmbunătăţească autocritica.

7) Să se îmbunătăţească abilităţile de comunicare şi ascultare activă.

8) Să motiveze sinceritatea.

9) Controlul conduitei prin recompense şi pedepse.

10) Să înlesnească confruntarea între membrii grupului pentru ca astfel să se îmbunătăţească relaţiile personale între deţinuţi şi să ajute la identificarea greşelilor comise.

17

11) Să creeze o atmosferă adecvată realizării procesului terapeutic.

Activităţile educative derulate în paralel cu modulul terapeutic urmăresc:

- sprijinirea comunicării verbale şi scrise;

- îmbunătăţirea capacităţii de înţelegere a lecturii;

- dobândirea şi dezvoltarea unei serii de cunoştinţe generale care să faciliteze o mai bună adaptare la mediul socio-cultural;

- dobândirea competenţelor şi cunoştinţelor care să faciliteze derularea diferitelor activităţi de formare.

La nivelul secţiei se vor organiza pentru participanţii la programul „controlul agresivităţii” activităţi educaţionale de tipul: atelier de încurajare a lecturii (cerc literar) concursuri tematice, rebus, cercuri de dezbateri pe diverse teme (tehnice, istorie, geografie etc.).

Sugestii de activităţi educative care pot stimula empatia şi exprimarea emoţiilor:

- Vizionarea de filme, citirea de povestiri sau romane şi analizarea emoţiilor personajelor.

- Biblioterapie legată de expresia şi comunicarea non-verbală.

- Organizarea unui „atelier de teatru” în care se practică exprimarea diferitelor emoţii prin interpretarea de diverse personaje. Fiecare participant trebuie să încerce să simuleze cât mai bine posibil emoţiile personajelor pe care le interpretează.

- Discutarea în public a emoţiilor prin comentarea unor întâmplări foarte relevante din viaţa participanţilor.

- Antrenarea pentru a fi un ascultător activ.

- Să se facă ceva ce participantul urăşte (vizionarea unei emisiuni pe care o urăşte) şi enumerarea în continuare a motivelor pentru poate să le placă altora.

- Vizionarea unor casete video/citirea unor articole cu mărturii ale victimelor violenţei. Participanţii văd o casetă video/citesc articole în care persoane ce au fost victime ale unor acte de violenţă îşi relatează experienţa. Se analizează emoţiile victimelor.

- Crearea unor situaţii de violenţă imaginară. Participanţii îşi imaginează că o persoană iubită este maltratată de nişte necunoscuţi.

18

Trebuie să-şi imagineze sentimentele pe care acest lucru i le produce. Apoi trebuie să-şi imagineze cum s-ar simţi dacă ar fi chiar el agresorul acelei persoane iubite. Obiectivul este acela de a înţelege că violenţa pe care o suferă o persoană este întotdeauna negativă şi dureroasă pentru victimă.

- Redactarea unui rezumat al efectelor violenţei la o victimă agresată. Pornind de la exerciţiile anterioare, participantul sintetizează toate efectele agresiunii într-un singur document.

- Redactarea unei scrisori fictive adresată victimei sale. Se exprimă faptul că se înţelege ce a suferit aceasta, precum şi consecinţele negative ale violenţei sale. Se asumă partea de responsabilitate a agresiunii şi faptul că face tot posibilul ca aceasta să nu se mai repete pe viitor.

Activităţile de timp liber şi de recreere urmăresc:

- Să mărească posibilităţile de ocupare a timpului liber prin activităţi atractive în care să poată fi canalizată energia;

- Să fie pregătiţi pentru a realiza anumite activităţi din viaţa de zi cu zi.

- Să li se transmită capacităţi de interrelaţionare eficientă, psihomotorii şi de exprimare, prin dobândirea unor obiceiuri precum capacitatea de a se organiza, punctualitatea, etc.

La nivelul secţiei se pot organiza ateliere ocupaţionale de tipul: atelier de puzzle, origami, pictură, desen, etc.

Activităţile sportive, ca şi în cazul activităţilor de timp liber, se organizează în scopul consumului de energie, descărcării tensiunii într-o manieră acceptată social, valorificării tendinţelor competitive prin organizarea de activităţi ca:

- fitness, culturism, jocuri sportive şi de echipă (tenis de masă, fotbal-tenis, fotbal, baschet);

- competiţii sportive (atletism, tenis de masă, fotbal, fotbal-tenis etc.).

Acestea se organizează în funcţie de numărul deţinuţilor şi disponibilităţile penitenciarului, iar includerea în activităţile care presupun efort fizic mare se face doar cu acordul medicului. Pentru cei cărora starea de sănătate nu le permite desfăşurarea activităţilor fizice menţionate se pot organiza competiţii de rummy, table, şah.

19

Etapa a IV-a – Încheierea programului

Încheierea programului – evaluarea finală

Este important să aibă loc şi o marcare a acestei ultime etape, şi anume încheierea programului, iar această se poate desfăşura ca o întâlnire festivă, participanţilor şi se pot înmâna participanţilor diplome de participare (în anexe găsiţi un model).

După încheierea programului, şi în completarea acestuia, unii participanţi (în funcţie de nevoile identificate şi recomandările psihologului care a susţinut modulul terapeutic) pot continua să beneficieze de consiliere psihologică în regim individual.

Alte aspecte legate de derularea programului

Măsuri impuse de excluderea din program

Excluderea din program şi motivele care au dus la această situaţie (inclusiv ca urmare a abandonului) vor fi consemnate imediat în Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială – Fişa VII – Desfăşurarea intervenţiei specifice. Motivele excluderii vor fi consemnate în rubrica Observaţii.

În situaţia abandonului se va anexa la mapa programului solicitarea persoanei private de libertate de părăsire a grupului.

Măsuri impuse de situaţia transferului

În cazul transferului deţinutului în perioada în care acesta participă la program (deşi nu se recomandă, acest lucru este totuşi posibil) se va consemna ultima şedinţă (tematica ultimei şedinţei) la care a participat, precum şi câteva observaţii semnificative referitoare la participarea la întâlnirile grupului în Fişa VII – Desfăşurarea intervenţiei specifice (în rubrica Observaţii).

V. MODULUL TERAPEUTIC - PREZENTARE GENERALĂ

Axul intervenţiei îl constituie grupul terapeutic şi ambianţa în grup, pentru stimularea şi recompensarea progreselor care se reflectă în dobândirea unui nivel mai mare de responsabilitate şi autocontrol.

20

Grupul terapeutic este un puternic factor de schimbare a stilului de viaţă şi favorizează într-un mod impersonal, normalizarea relaţiilor. În grup se stabilesc sarcinile pentru fiecare participant şi se programează obiectivele. Prin grup trec toate speranţele şi modificările motivaţiei, sunt controlate atitudinile şi comportamentele, persoana privată de libertate poate câştiga recunoaşterea colegilor şi se consolidează progresul. Se aşteaptă ca deţinutul să adopte un rol din ce în ce mai activ în momentul păstrării ambianţei create, în ceea ce se referă la comportament şi acţiunea deţinuţilor şi să aibă un comportament modificat şi mai matur.

Obiectivele specifice ale modulului terapeutic sunt:

- Să favorizeze identificarea şi rezolvarea conflictelor interpersonale;

- Să identifice principalele probleme apărute în relaţionarea cu ceilalţi;

- Să-şi poată identifica propriile puncte vulnerabile la nivelul relaţiilor interpersonale, nedezvoltate sau neexersate;

- Să dezvolte capacitatea de ascultare şi înţelegere a mesajelor transmise de ceilalţi, şi de a-şi exprima eficient propriile mesaje (prin dezvoltarea autocontrolului);

- Să-şi însuşească strategii de control în situaţii de conflict (frustrări, furie, stres, nelinişte);

- Să favorizeze şi să dezvolte autocunoaşterea individuală şi de grup;

- Să stimuleze aspectele referitoare la dezvoltarea personală precum autocontrolul, stima de sine, sinceritatea, responsabilitatea, etc.

INFORMAŢII PENTRU MODERATORUL GRUPULUI

Etape şi dificultăţi

Atunci când se formează un grup, atât moderatorul cât şi membrii grupului este posibil să se simtă inconfortabil. Pe măsură ce persoanele se familiarizează cu metodele de lucru în grup şi cu ceilalţi participanţi sentimentele şi comportamentele încep să se schimbe. Aceste schimbări urmează modele previzibile. Pe măsură ce coordonatorul grupului câştigă experienţă învaţă să anticipeze aceste schimbări şi să lucreze cu ele.

21

În etapa de pre-afiliere participanţii se pot simţi inconfortabil, anxioşi faţă de noutatea experienţei. În această etapă membrii aşteaptă îndrumare din partea moderatorului. La început, grupul se concentrează în jurul conducătorului, iar acesta îi va ajuta pe membri să se adapteze la noua situaţie.

În etapa „putere şi control” membrii grupului se simt mai în largul lor şi este de aşteptat ca ei să pună sub semnul întrebării autoritatea conducătorului şi să dorească să obţină puterea şi controlul. Este important ca moderatorul grupului să ştie că acest lucru este normal în evoluţia grupului. Este o etapă ce ar putea fi neplăcută, membrii grupului se pot simţi supăraţi sau frustraţi. Important de ştiut pentru moderator să nu răspundă agresiv sau printr-un exces de autoritate la aceste tentative de preluare a controlului de către participanţi. Este important să fie consecvent, ferm (prin raportare constantă la regulile stabilite în perioada iniţială) să evite conflictele cu grupul şi să permită grupului să câştige autonomie fără a-şi sacrifica poziţia de autoritate.

!!! Atenţie: este posibil ca aceste momente, cu tentative de preluare a controlului şi încălcare a limitelor să apară încă de la primele întâlniri de grup, dar şi periodic pe perioada desfăşurării programului.

În următoarea etapă se stabileşte un anumit nivel de intimitate. Este important ca moderatorul să aducă participanţii la un nivel comun de intimitate înainte de a le permite (sau solicită) să dezvăluie prea multe despre ei. În general tipul grupului va stabili nivelul general de intimitate. Dacă membrii se simt confortabil în grup, ei se pot implica mai bine în activităţi şi îşi pot asuma riscul necesar pentru schimbare.

Următoarea etapă este diferenţierea în care membrii au un sentiment puternic de identificare cu grupul şi simt încredere. Este etapa cea mai productivă a evoluţiei grupului.

La final, membrii au o serie de sentimente şi dezvoltă o gamă de comportamente care anticipează părăsirea grupului, este ultima fază a grupului - separarea. Coordonatorul de grup se poate aştepta ca unii membri să nu reuşească schimbarea sau să manifeste în continuare comportamentele agresive. Este important să anticipeze aceste comportamente şi să le identifice pe măsură ce apar.

Aceste etape ale evoluţiei grupului sunt previzibile şi, cel puţin teoretic, toate grupurile trec prin ele. În funcţie de context un grup poate regresa mai devreme sau mai târziu – ex.: la intrarea unui nou

22

membru în grup e posibil ca nivelul de intimitate să scadă. Nu se pot face predicţii cu privire la perioada de timp în care un grup va rămâne sau va depăşi o anumită etapă. Prin experienţă, moderatorul grupului va dezvolta abilitatea de a stimula sau întârzia procesul de evoluţie.

În paralel cu modulul terapeutic, pentru persoanele private de libertate incluse în program se recomandă implicarea în activităţi sportive, educaţionale, recreative şi de ocupare a timpului liber. Acestea se vor regăsi în orarul programului.

ATENŢIE!

Pilotarea programul a indicat următoarele aspecte semnificative, care pot sprijini coordonatorii de grup în susţinerea demersurilor:

- Iniţial, participanţii pot avea dificultăţi în respectarea sau acceptarea regulilor de grup (nu se vor face derogări referitoare la reguli, toţi cei care participă la aceste grupuri trebuie să îşi asume regulile şi să le şi respecte).

- Exemplu: la una din unităţi a fost o persoană privată de libertate care a refuzat să îşi asume regula referitoare la interzicerea fumatului în timpul şedinţelor exercitând presiune atât asupra coordonatorului cât şi asupra celorlalţi participanţi. A fost eliminat din grup. Astfel de comportamente din partea participanţilor încearcă să verifice şi să forţeze limitele stabilite şi, totodată, reprezintă jocuri de putere prin care se pune sub semnul întrebării autoritatea conducătorului şi încearcă să obţină puterea şi controlul. Este important ca de fiecare dată când apar astfel de situaţii coordonatorul să dea dovada de tact, dar şi de fermitate.

- Pe parcursul derulării programului sau a modulului terapeutic este posibil ca interesul pentru activitate să scadă. Acest efect poate fi contracarat prin introducerea de noi sarcini de grup care să implice cât mai mulţi participanţi, să îşi îmbunătăţească imaginea de sine şi să se simtă valorizaţi.

- În funcţie de structura grupului şi de dificultatea conceptelor vehiculate în cadrul modulului terapeutic se pot introduce exerciţii sau întâlniri suplimentare, până la înţelegerea şi asimilarea conceptelor de către fiecare participant.

23

Organizare spaţială• Pentru desfăşurarea activităţilor de grup scaunele vor fi

aşezate în cerc destul de aproape unul de altul pentru ca membrii grupului să se poată atinge, dar nu atât de aproape încât să creeze disconfort.

• ATENŢIE: coordonatorul grupului se va poziţiona în grup astfel încât să aibă acces nestânjenit la uşă, dar fără a fi situat în afara grupului.

Este un aspect important, de care trebuie să ţinem cont, având în vedere caracteristicile de personalitate ale membrilor grupului dar şi pentru evitarea situaţiilor în care între participanţi apar conflicte spontane sau cu coordonatorul, fiind necesar să se solicite intervenţia membrilor personalului de supraveghere.

De această recomandare se va ţine cont şi la întâlnirile individuale (evaluare, consiliere).

Deschiderea întâlnirii• La începutul fiecărei întâlniri (în faza iniţială, premergătoare

desfăşurării activităţilor propriu-zise) moderatorul intră în contact vizual cu fiecare participant şi încearcă să-şi formeze o părere despre atitudinea şi dispoziţia fiecărui participant înainte de a continua.

• La începutul fiecărei şedinţe (excepţie prima şedinţă), înainte de verificarea temei, se solicită un feed-back faţă de ultima şedinţă. Feed-back-ul nu implică opinii greşite, bune sau rele. Ceilalţi membri ai grupului nu au voie să comenteze aceste feed-back-uri. Conţinutul feed-back-ului solicitat participanţilor:

a) la ce s-a gândit în ultima şedinţă de grup

b) cum s-a simţit în ultima şedinţă de grup

c) să numească trei persoane pe care le-a remarcat în ultima şedinţă de grup.

Probleme care apar frecvent în formularea feed-back-ului

Membri vor spune ce au gândit sau simţit despre ultima şedinţă în loc de ceea ce au gândit sau simţit în timpul ultimei şedinţe (a), vor face confuzii între gânduri şi sentimente (b), vor vorbi despre un membru al grupului în loc să vorbească despre ei înşişi (în legătură cu motivul pentru care i-au atras atenţia cei trei membri – (c).

24

Moderatorul îi va ajuta pe participanţi să formuleze corect feed-back-ul.

Finalul întâlnirii:

• La finalul fiecărei şedinţe cereţi-le participanţilor să vă comunice dacă vor lipsi de la următoarea întâlnire de grup.

• Comunicaţi-le ziua şi ora la care este planificată următoarea întâlnire.

TEHNICI GENERALE CARE POT FI UTILIZATE ÎN CADRUL MODULULUI TERAPEUTIC

• Una din problemele constante care apar la persoanele cu comportament agresiv este dificultatea de a rezolva problemele. Chiar şi persoanele inteligente pot pune în aplicare soluţii total inadaptate din cauza unei proaste gestionări a realităţii şi a absenţei gândirii logice sau operaţionale. Rezolvarea problemelor concrete se va efectua în timpul şedinţelor putând fi extinsă în viaţa curentă conform Fişei de lucru 2-7 etape de rezolvare a problemei);

• Comunicările agresive, negative sau persecutante vor fi modificate prin jocul de rol cu rol de feed-back, urmate de aplicarea în viaţa cotidiană a exerciţiilor practice

• Gândurile negative vor fi evidenţiate, conştientizate şi apoi modificate prin discuţie şi prin exerciţiile progresive de control, efectuate în viaţa de zi cu. Ca instrumente de lucru pentru auto-observaţie (după parcurgerea temelor corespunzătoare din cadrul modulului terapeutic pot fi utilizate Fişa de lucru nr. 1 – Plan săptă-mânal de activitate şi Fişa de lucru nr. 3 – Fişa de autoobservaţie.

• Pentru scoaterea la lumină şi modificarea schemelor, coordonatorul de grup se va folosi de metode cognitive, emoţionale, interpersonale şi comportamentale. El va menţine rezultatele obţinute cu ajutorul tehnicilor de continuare. Pentru atingerea acestor obiective pot fi utilizate tehnici de tip terapeutic aparţinând diverselor şcoli de psihoterapie: întrebări de autocunoaştere, analiza tranzacţională, joc de rol, discuţia liberă, discuţia postulatelor, rezolvare de probleme, utilizarea metaforelor, exerciţii concrete de îndeplinit în realitate etc.

25

METODE UTILIZATE ÎN CADRUL MODULULUI TERAPEUTIC

• Studierea scenariilor de viaţă constituie un element fundamental. Aici vor trebui precizate scenariile vizând istoria personală a fiecărui participant (relaţiile cu familia, prietenii, partenerii sexuali, colegii, educaţia, serviciul) şi eventual puse în relaţie cu evenimentele traumatice. Metoda poate fi utilizată atât individual în etapa de psihodiagnoză cât şi în grup, în partea de autocunoaştere.

• Coordonatorul de grup va căuta să arate fiecărui participant cum i-au modelat experienţele personale convingerile despre el însuşi, despre ceilalţi sau despre viitor. De asemenea, i se poate cere ca în prima parte a activităţii de grup din modulul terapeutic, fiecare participant să realizeze o scrisoare de prezentare în care să-şi scrie povestea propriei vieţi ca pe o nuvelă sau ca pe o poveste (poate face referire la filme, poveşti, cărţi, personaje consacrate care sunt emblematice pentru problema lui)

• Modificarea gândurilor automate - coordonatorul grupului va începe prin stabilirea legăturilor între cogniţii, emoţii, acţiuni, evenimente iar subiectul va fi îndemnat să folosească o emoţie negativă ca pe un semnal pentru a deveni conştient de gândurile sale automate sau de comportamentul său disfuncţional. Amintirile, imaginile mentale, jocurile de rol, autoînregistrarea evenimentelor emoţionale zilnice, sau alte situaţii care provoacă emoţii neplăcute vor permite identificarea schemelor neadaptate precoce.

• Identificarea şi modificarea distorsiunilor cognitive - regulile personale trebuie identificate concret, apropiindu-le de relaţiile pe care le are cu coordonatorul de grup (psihologul) şi cu ceilalţi. Sistemul central de credinţe fiind bine stabilit, va trebui să-i identificăm caracterul abuziv. În general fiecare subiect are un sistem de reguli inflexibile.

26

METODE DE LUCRU UTILIZABILE ÎN VEDEREA MODIFICĂRII SCHEMELOR COGNITIVE DISTRORSIONATE

(atât în abordarea individuală a subiectului cât şi în lucrul cu grupul)

Pentru modificarea schemelor cognitive identificate se va avea în vedere:

1. Atitudinea - O modalitate prin care se poate evita lezarea subiectului şi activarea rezistenţelor este aceea de a compara utilitatea trecută a convingerilor (postulatelor) cu gradul lor actual de nocivitate. Psihologul se va abţine de la orice comentariu privind veridicitatea şi utilitatea schemelor, adresând cu prudenţă întrebări inductive.

2. Definirea schemei negative - se va încerca scoaterea la lumină a conceptelor globale de agresivitate şi de absenţă a controlului şi se va sublinia dihotomia care duce la judecăţi de sine negative, în alb şi negru (ex. „dacă nu ripostez sunt fraier”) După ce se obţin definiţiile detaliate este mai uşor să arătăm modul în care aceste scheme filtrează percepţiile.

3. Stabilirea argumentelor pentru şi împotriva – psihologul şi subiectul (individual, dar şi în grupul de lucru) trec în revistă toate faptele care, acumulate în timp, susţin această percepţie de sine, până atunci nepusă în discuţie. Uneori pacienţii prezintă o lungă listă de fapte, dar, de cele mai multe ori, e clar că există doar câteva incidente sau situaţii de la care porneşte credinţa.

4. Luarea în considerare a argumentaţiei contrare – se atrage atenţia asupra faptului că nu a fost luată în considerare argumentaţia contrară; se va evalua schema şi argumentele pro şi contra ei. După ce s-a produs argumentaţia în favoarea schemei, se va trece la cătarea probelor care sunt împotriva ei. Odată probele determinate, discuţia va sublinia că această evidenţă nu a fost luată în considerare sau că a fost filtrată, conform unei prejudecăţi.

5. Continuumul – După ce a fost definit conceptul de persoană agresivă sau persoană impulsivă , stabilim un continuum de la 0 la 100 (definim cei 2 poli) iar subiectului i se cere să se evalueze pe acest continuum şi să pună în discuţie o percepţie pe care o are despre sine. Această activitate poate fi realizată periodic pentru ca persoana să îşi poată evalua progresele şi evoluţia.

27

6. Reinterpretarea experienţelor – metodă utilă, dar dificil de pus în practică, care presupune identificarea percepţiei pe care o are persoana despre viaţa sa de familie, despre fiecare membru al familiei, dar şi despre rolul pe care subiectul l-a jucat în propria familie. Scopul acestei metode nu este invalidarea percepţiilor pe care subiectul le are, ci de degajare de sub spectrul traumelor în viaţa sa actuală (metodă recomandabilă pentru activitatea în regim individual).

7. Dezvoltarea memo-flash-urilor – este vorba de simple fraze, construite de către subiect, care evocă dovezile contrare schemei şi care pot fi utilizate atunci când totul merge rău şi când un punct de vedere echilibrat pare imposibil.

8. Jocul de rol despre trecut – psihologul poate juca rolul unuia dintre părinţi iar subiectul pe cel al copilului. Deseori rolurile pot fi inversate deoarece subiectul nu este în măsură să adopte rolul de copil-adult cu suficientă convingere sau siguranţă. Această inversare de roluri poate continua până în momentul în care subiectul va fi mulţumit că şi-a prezentat propriul punct de vedere, făcându-se înţeles. Exerciţiul se încheie întotdeauna cu psihologul în rolul unuia din părinţi, subiectul jucând propriul său rol.

9. Discutarea responsabilităţii personale – deseori va fi necesar să operăm o reatribuire a responsabilităţii pentru dificultăţile întâlnite. Subiectului i se poate cere să stabilească procentaje reprezentate sub forma unui cadran statistic. De asemenea, mai pot fi folosite jocurile de rol sau întrebările iar responsabilitatea personală se poate relativiza.

10. Empatie şi limite – empatia psihologului este esenţială, dar este importantă şi stabilirea limitelor profesionale. Deseori psihologul poate fi încercat de sentimente de exasperare, furie sau de agresivitate în funcţie de interacţiunea propriei sale personalităţi cu cea a subiectului sau cu întreg grupul. Relaţia poate, şi chiar trebuie să trezească cogniţii negative, iar psihologul trebuie să fie capabil să se extragă din acest raport pentru a face din el un obiect de comunicare. În egală măsură, trebuie fixate limitele de intervenţie şi disponibilitatea psihologului, intervenţiile terapeutice fiind clar explicate.

28

VI. MODULUL TERAPEUTIC

ÎNTâlNIREA NR. 1

Obiectiv

• Să se realizeze familiarizarea membrilor grupului unii cu ceilalţi participanţi şi cu psihologul,

• Să se definească/identifice cadrul de cooperare.

Scopul întâlnirii:

• Să se creeze un spaţiu în care membrii grupului să se simtă în siguranţă.

• Fiecare participant să reţină numele tuturor.

• Să se discute regulile de lucru în vederea asumării de către toţi membrii grupului.

Activităţi

Activitatea 1 (5 -10 minute) – Informare:

• Se reamintesc informaţiile oferite în cadrul întâlnirilor individuale preliminare: prezentarea programului, a orarului de desfăşurare, şi a scopurilor acestuia.

Activitatea 2 (15 minute) – expunere şi dezbatere:

PREZENTAREA ŞI DISCUTAREA REGULILOR DE LUCRU ÎN CADRUL GRUPULUI

Un voluntar din grup va citi următoarele reguli:

1. Respectarea celorlalţi participanţi la grup (nu se ironizează, nu se iau în râs răspunsurile celorlalţi, nu se dau sfaturi).

2. Este exclusă orice formă de agresivitate (verbală sau fizică) în interiorul grupului şi în timpul desfăşurării fiecărei întâlniri.

3. Respectarea limitelor şi a pudorii (Nimeni nu poate fi forţat să spună ceea ce nu vrea să spună).

29

4. Ne vom referi doar la experienţa personală (se evită exprimările impersonale şi ascunderea în categorii – «noi deţinuţii» sau « toate cadrele» etc.).

5. Vorbim pe rând şi avem răbdare cu cel care vorbeşte şi cu ceilalţi - putem să punem în discuţie ceea ce ne deranjează sau ne preocupă dar nu punem în discuţie persoana.

6. Nu emitem judecăţi de valoare cu privire la persoanele care fac parte din grup.

7. Confidenţialitate - membrii grupului nu au voie să vorbească despre ceilalţi membrii ai grupului în afara grupului. (Discuţiile rămân confidenţiale, adică în interiorul grupului).

8. Participare – la activităţile din grup membrii grupului sunt participanţi şi nu observatori.

9. Oricine decide să părăsească grupul trebuie să informeze grupul înainte de a o face.

10. Participanţii trebuie să fie pregătiţi pentru a se prezenta la întâlnirile de grup. Să nu se întârzie nejustificat

11. Nu se permite mâncatul sau fumatul în timpul şedinţelor de grup.Recomandări pentru moderatorul grupului:1. Regulile sunt puse în discuţie (din perspectiva avantajelor şi

dezavantajelor) şi se scriu pe tablă pentru a fi vizualizate. 2. După această etapă regulile stabilite devin obligatorii pentru toţi

participanţii.3. Pe parcursul desfăşurării programului regulile vor fi periodic

reamintite, se vor face referiri la ele de fiecare dată când există încălcări ale acestora şi pot fi afişate la vedere în spaţiul de desfăşurare a activităţii.

ATENŢIE! În urma pilotării programului a rezultat că această primă întâlnire poate fi dificilă, au fost situaţii în care unul din membri grupului a refuzat să îşi asume o regulă. Deşi e important să daţi dovada de flexibilitate, în acest caz este absolut necesar să fiţi ferm în ceea ce priveşte obligativitatea respectării acestor reguli. Dacă un deţinut nu vrea să îşi asume regulile poate fi exclus. Pentru verificarea motivaţiei care stă la baza refuzului de asumare a regulilor deţinutul poate fi ulterior şedinţei invitat la o consiliere individuală. Persoanele private de libertate rămân în program DOAR DACĂ ÎŞI ASUMĂ ŞI OBLIGAŢII!

30

Activitatea 3 (10-15 minute) - Exerciţiu

• Prezentarea pe scurt a fiecărui participant

Pentru activitatea de prezentare poate fi utilizat următorul exerciţiu:

Pe tablă fiecare participant îşi va scrie numele şi îşi va alege un animal despre care consideră că îi exprimă cel mai bine personalitatea, după care va spune grupului de ce a ales respectivul animal.

Tema (5 minute)

Prima temă de realizat pentru participanţii la program constă în redactarea unei scrisori de prezentare în intervalul dintre întâlniri, care va fi citită la a 2-a întâlnire de grup.

Recomandări:

• fiecare participant va lucra individual în camera de deţinere, (daca nu se pot da participanţilor caiete pentru această activitate, se vor da coli);

• doar dacă sunt persoane care au dificultăţi majore (de scris) în redactarea scrisorii, acestea pot fi ajutate de alţi participanţi la grup.

ÎNTâlNIREA NR. 2

Obiectiv: • Să se realizeze familiarizarea membrilor grupului unii cu

ceilalţi participanţi şi cu psihologul.

Scop: • să creeze un spaţiu în care membrii grupului să se cunoască

şi să relaţioneze eficient;

• să identifice ceea ce au în comun participanţii la program (accentuarea elementelor comune şi nu a diferenţelor).

ActivităţiActivitatea 1 (5 minute)

Feed-back referitor la şedinţa anterioară. Se reamintesc pe scurt regulile de lucru în grup - dacă e posibil

acestea vor fi şi afişate permanent în club în timpul desfăşurării activităţilor.

31

Activitatea 2 (5-10 minute)

Participanţii sunt întrebaţi dacă s-a petrecut ceva semnificativ în intervalul dintre cele 2 întâlniri (vizite, instanţe, scrisori de la familie etc.).

Activitatea 3 – Exerciţiu (30 - 35 minute)

• Fiecare participant va citi scrisoarea sa de prezentare şi vor putea fi puse în discuţie anumite aspecte legate de biografia persoanei prin întrebări suplimentare, pe care le poate adresa atât psihologul cât şi ceilalţi participanţi.

Este posibil ca timpul să fie insuficient pentru acest exerciţiu, fapt care poate duce la modificarea activităţilor propuse. Datorită importanţei acestei prime etape, este posibil, cu acordul tuturor participanţilor ca această întâlnire să aibă o durată mai mare (până la 90 de minute).

Activitatea 4 – Exerciţiu (10 minute)

Fiecare participant va trebui să identifice cel puţin un element comun la ceilalţi din grup (valori, convingeri, trăsătură de personalitate, experienţă de viaţă, întâmplări).

(Exemplu: Eu, Vasile, am în comun cu X faptul că şi eu cred ca puterea e cel mai important lucru; în comun cu Y am faptul că şi eu am abandonat şcoala; la fel ca Z, şi eu am un copil)

Activitatea 5 - Feed-back (5 minute)1

• Ce anume au învăţat despre ei înşişi?

• S-au simţit ca făcând parte din grup sau au găsit ca este dificil de lucrat împreună?

Informaţii pentru moderatorul grupului:Scopul temei de mai jos este de a evidenţia tipul de motivaţie

a fiecărui participant (extrinsecă – obţinerea de recompense, trecerea timpului sau intrinsecă – autocunoaştere, ajutor), clarificarea aşteptărilor raportate la posibilităţi, clarificarea poziţiei moderatorului.

1 Pe lângă feed– back- ul de la începutul fiecărei şedinţe moderatorul poate solicita feed-back fie la finalul fiecărei întâlniri, fie după finalizarea unei activităţi cu impact asupra participanţilor. Această activitate nu va mai apărea explicit în descrierea întâlnirilor viitoare, moderatorii având libertatea de a decide când este nevoie de feed-back în cadrul grupului.

32

Tema (5 min)

Fiecare participant va trebui să formuleze în scris pentru următoarea întâlnire răspunsurile la următoarele întrebări:

1. Ce aşteptări aveţi de la acest program?

2. Ce doriţi să schimbaţi la dvs. prin parcurgerea acestui program?

3. Ce aşteptări aveţi de la mine (moderatorul grupului)?

4. Completaţi următoarea fişă:

33

Fişa de lucru - Tema

Schimbările pe care vreau să le fac sunt:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cele mai importante motive pentru care vreau să fac aceste schimbări sunt:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Paşii pe care vreau să-i fac pentru a obţine schimbarea sunt:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Modul în care mă pot ajuta alte persoane:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Unele lucruri care pot împiedica planurile mele de schimbare sunt:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

34

ÎNTâlNIREA NR. 3

Obiectiv:

• Să se realizeze familiarizarea membrilor grupului unii cu ceilalţi şi cu psihologul, precum şi definirea cadrului de cooperare.

Scop:

• Să se creeze un spaţiu în care membrii grupului să se cunoască şi să relaţioneze eficient;

• Să se identifice ceea ce au în comun participanţii la program (accentuarea elementelor comune şi nu a diferenţelor).

Activităţi

Feed-back referitor la şedinţa anterioară.

Activitatea 1 (5-10 min)

Participanţii sunt întrebaţi dacă s-a petrecut ceva semnificativ în intervalul dintre cele 2 întâlniri (vizite, instanţe, scrisori de la familie etc.).

Discuţie asupra temei (15 minute)

Fiecare participant va citi răspunsurile la întrebările din temă, clarificându-se situaţiile în care aşteptările participanţilor sunt nerealiste, iar rolul moderatorului este supraestimat/subestimat. Este momentul în care psihologul poate clarifica limitele programului dar şi ale sale în procesul de schimbare al fiecărui participant.

Activitatea 2 (20 minute)

Întrebare de autocunoaştere, vor răspunde TOŢI participanţii:

Pot accepta ajutorul pe care mi-l oferă ceilalţi?

Cum mă simt atunci când mă las ajutat?

Ce experienţe am în acest sens?

35

Informaţii doar pentru moderator:

Întrebarea vizează conştientizarea trăirii interioare vis-a-vis de acceptarea ajutorului, a motivaţiilor care stau la baza oferirii/primirii ajutorului. În urma discuţiilor/ răspunsurilor oferite de participanţi se face distincţia între: ajutorul egoist/ ajutorul autentic/ajutorul profesionist (fapt care poate clarifica şi modul în care poate ajuta un profesionist persoana care solicită ajutor

Ajutorul egoist: induce în cel ajutat dependenţă, îi creează celui ajutat un sentiment de neputinţă, îl pune într-o poziţie de inferioritate, îl face „dator”, poate descuraja, demobiliza. (Exemplificare: părinţii care îşi ajută copiii, şi care fac în locul lor tot ceea ce ar trebui să facă cei mici, care îndepărtează toate obstacolele lăsând în acest fel copiii descoperiţi în faţa greutăţilor şi totodată dependenţi de părinţi (uneori în ciuda vârstei mari la care ajung copiii), este acel ajutor care se oferă fără a fi cerut, care se prelungeşte mult după ieşirea din situaţia dificilă a persoanei). Este ajutor egoist pentru că este oferit doar pentru ca cel care ajută să se simtă bine, superior, dezirabil, şi nu pentru celălalt. Ajutorul autentic: îl întăreşte, îl fortifică şi îl face pe cel ajutat să nu se simtă singur în faţa problemei, dă încredere. Ajutorul autentic este menit să scoată dintr-o criză persoana şi să restabilească un echilibru.


Întrebări de autocunoaştere, la care vor răspunde TOŢI participanţii:

Cum mă simt atunci când ceilalţi au nevoie de ajutorul meu?

Când sunt dispus să îi ajut pe ceilalţi?

Ce mă face să îi ajut pe ceilalţi?

Scop: să se clarifice motivele care stau la baza acordării/primirii de ajutor. În acest moment moderatorul grupului poate clarifica rolul psihologului în grup dar şi limitele de acordare a ajutorului profesionist – ca însoţire a persoanei care doreşte să îşi schimbe comportamentul (agresiv).

Activitatea 4 – Comunicarea temei

De răspuns (exemplificat) la următoarele întrebări:

36

Fişa de lucru - Tema

Când am regretat că m-am lăsat ajutat?

Când am regretat că am ajutat?

Când am simţit că am fost ajutat cu adevărat?

Când am simţit că am ajutat cu adevărat pe cineva?

* * *

37

ÎNTâlNIREA NR. 4

Obiectiv:

• Să ofere sprijin membrilor grupului pentru ca începerea procesului de identificare/recunoaştere a agresivităţii/violenţei (la sine şi la ceilalţi).

Scop:

• Fiecare subiect să poată face distincţia între posibilităţile de gestionare a agresivităţii.

Activităţi



Se reamintesc pe scurt regulile de lucru în grup. În situaţia în care au existat încălcări ale regulilor acestea sunt menţionate şi notate în fişa de observaţie a celui care le comite.

Participanţii sunt întrebaţi dacă s-a petrecut ceva semnificativ în intervalul dintre cele 2 întâlniri (vizite, instanţe, scrisori de la familie, conflicte cu alte persoane private de libertate, cu cadrele, etc.)2

Activitatea 2 (15–20 minute)

Întrebare de autocunoaştere, vor răspunde TOŢI participanţii Ce înseamnă agresivitatea?

Informaţii pentru moderator:Se vor scrie pe tablă răspunsurile participanţilor cu privire la semnificaţia agresivităţii. Din răspunsurile oferite de participanţi se va extrage o definiţie a agresivităţii din perspectiva lor. Important: agresivitatea este o forţă care poate avea efecte negative dar şi pozitive, în funcţie de modul în care este gestionată. Deşi e posibil ca la întrebarea de mai sus participanţii să facă referire exclusiv la semnificaţiile negative ale agresivităţii, e important să fie identificate comportamentele agresive sancţionate social, pentru aceasta utilizându-se următoarea întrebare:

2 Valabil pentru toate întâlnirile.

38

Activitatea 3 – Dezbatere (15 minute)

Care sunt comportamentele agresive sancţionate social (modurile ineficiente de gestionare a agresivităţii)?

Informaţii pentru moderator: În urma răspunsurilor oferite de participanţi se pot desprinde exemplele de mai jos. În caz că nu sunt evidenţiate toate tipurile de agresivitate, vor fi puse în discuţie de către psiholog.

Exemple:

Agresiune fizică: lovire, omor, automutilare, scuipat, otrăvire, electrocutare, piedici, şuturi, viol, atingeri nedorite.

Agresiune verbală: înjurături, ţipete, calomnie, jignire, insultă, bârfa, umilire, hărţuire, avansuri verbale, apropouri, glume cu subiecte obscene.

Informaţii pentru moderator: E posibil ca subiecţii să conteste o parte din exemplele care vor fi scrise ulterior (în completarea celor propuse de ei), de regulă sunt contestate acele comportamente care deşi sunt sancţionate social sunt acceptate de grupurile de deţinuţi (e vorba de şuturi, „capace” atingeri nedorite, avansuri, apropouri, bârfe, piedici etc.).Nu intrăm în polemici, dar menţionăm că din perspectiva victimelor aceste comportamente sunt percepute ca fiind agresive. Pentru pregătirea întâlnirii putem identifica articole, eseuri care ilustrează acest gen de agresiune.

39

Activitatea 5 (se completează fişa de mai jos)

EU DEVIN FURIOS CÂND:

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

40

Anexa la Întâlnirea nr. 4

Exerciţiu opţional

Nume şi prenume:____________________________________

Ce obţii prin violenţă?Câştiguri Pierderi

1. Este violenţa/agresivitatea întotdeauna greşită? Da/Nu2. Este bine să foloseşti violenţa atunci când:

¾ Eşti băut Da/Nu ¾ Pentru a-ţi proteja prietena Da/Nu ¾ Pentru a-ţi proteja colegii Da/Nu ¾ Când cineva te insultă Da/Nu ¾ Împotriva prietenei/soţiei tale? Da/Nu ¾ Împotriva animalelor? Da/Nu ¾ Pentru a pedepsi copiii când greşesc? Da/Nu

3. Ştii când îţi pierzi controlul? Da/Nu4. Poţi să recunoşti semnele furiei? Da/Nu5. Consideri că ar fi o slăbiciune, dacă ai da înapoi

şi nu ai folosi violenţa? Da/Nu

41



Aspectele pozitive (+) şi negative (-) ale reacţiei de furie.

Situaţie: Simţi furie şi o exprimi atunci când supraveghetorul îţi dă un ordin

+ aspecte pozitive - aspecte negative

Situaţie: Unul din vizitatori întârzie şi când vine „iei foc”+ -

Situaţie: Te enervează rău când şeful îţi spune că nu ţi-ai făcut treaba cum trebuie

+ -

Situaţie: Te enervezi când cineva îţi pune piedică din greşeală.+ -

Situaţie: Te înfurii când Directorul nu îţi aprobă o cerere.+ -

Situaţie:+ -

Situaţie:+ -

Situaţie:+ -

42



Nume şi prenume_______________________________________

1. Eşti într-un bar aglomerat. Cineva din cealaltă parte a sălii se uită fix la tine.

• La ce te-ai gândi? Ce convingere ai cu privire la această situaţie?

• Ce ţi-ai spune?

• Ce acţiune ai întreprinde?

• Care ar fi consecinţele acestei acţiuni?

2. Ai stat toată dimineaţa în casă şi ai aşteptat un prieten să îţi aducă o datorie. S-a făcut ora 13.00 şi încă nu a ajuns, iar la telefon nu răspunde.





3. Gândeşte-te la un moment din viaţa ta când te-ai enervat şi ai spus sau ai făcut ceva care îţi doreşti să nu fi făcut. Ce s-a întâmplat de s-a declanşat rezultatul nedorit?

• La ce te gândeai atunci? Ce convingere aveai cu privire la situaţia respectivă?

• Cum te-ai simţit?

• Ce ai făcut?

• Ce ai fi putut gândi altfel?

• Cum crezi că te-ai fi simţit dacă ţi-ai fi schimbat gândurile în modul prezentat mai sus?

• Ce ai fi făcut diferit dacă te-ai fi gândit astfel?

43

Tema (5 minute)

Până la următoarea întâlnire participanţii vor răspunde în scris la următoarele întrebări: Care din agresiunile descrise mai sus (discutate la întâlnirea de azi) le-aţi întâlnit cel mai des? Cu care din aceste forme de agresivitate v-aţi confruntat cel mai des?

ÎNTâlNIREA NR. 5

Obiectiv:

• Să sprijine membrii grupului astfel încât aceştia să înceapă să identifice agresivitatea (la sine şi la ceilalţi).

Scop:

• Să permită identificarea şi recunoaşterea stărilor emoţionale care determină conduite agresive.

• Să se identifice consecinţele negative ale manifestărilor agresive.

Activităţi

Activitatea 1 (10 min)


Verificarea şi discutarea temei – „Care din agresiunile descrise mai sus le-aţi întâlnit cel mai des? Cu care din aceste forme de agresivitate v-aţi confruntat cel mai des?”.

Răspunsurile se notează pe tablă/flip-chart.


Ce emoţii (stări) se asociază cu violenţa? Cum se simte un om care devine agresiv?

Informaţii pentru moderator: despre emoţiile asociate cu violenţa se vorbeşte foarte greu pentru că sunt incomode şi pot da o imagine proastă despre sine. Este important ca fiecare participant să reuşească să identifice aceste sentimente.

44

• Exemplu: De ce l-ai lovit?

„Pentru că m-a înjurat, m-a jignit.” (am simţit că mi-a pus în discuţie prestigiul, imaginea).

„Pentru că altfel mă lovea pe mine. (m-am simţit ameninţat).


Ce rol au sentimentele (stările) asociate cu agresiunea? La ce folosesc ele? Ce ne determină să facem? Ne pun ele în mişcare (acţiune)?

Activitatea 4 (10 -15 minute)

Care sunt consecinţele acţiunilor agresive (violente)?

Activitatea 5 (10 minute) - Tabelul emoţiilor primare – se lucrează în grupuri mici.

Fiecare grup/participant va trebui să aleagă o emoţie şi să o exemplifice făcând referire la un eveniment din cadrul activităţii anterioare.

Temă:

Gândiţi-vă şi daţi exemple de trei sentimente/stări/emoţii asociate cu violenţa, pe care le-aţi avut într-o situaţie conflictuală.

45


Activitatea 5TABELUL CELOR OPT EMOŢII PRIMARE AL LUI PLUTCHIK

(după Dworetzky, 1988)Emoţiaprimară Funcţia Comportamente

specifice1. FRICA Apărare Comportamente orientate spre evitarea

pericolului: fuga, evitare sau orice modalitate de a se îndeparta de sursa pericolului.

2. FURIA Distrugere Comportamente destinate să elimine o bariera în calea satisfacerii unei trebuinţe esenţiale: revendicări verbale, lovire, acte simbolice de distrugere – ameninţări, injurii etc.

3. VESElIA Integrare Comportamente care presupun acceptarea unui stimul benefic din exterior: hrănirea, întâlnirea cu o persoană dragă sau afilierea la un grup. Acest tip de acţiuni „hrănesc” individul.

4. DEZGUSTUL Respingere Comportamente destinate să elimine tot ceea ce este dureros, neplăcut: reacţii fiziologice – greţuri, vărsături – sau psihologice – dispret, sarcasm, ostilitate ca expresie a respingerii unei persoane sau a ideilor acesteia.

5. ACCEPTARE Plăcere Comportamente destinate să duca la contactul cu fiinte de sex opus: curtarea, flirtul.

6. TRISTETEA Reintegrare Comportamente asociate cu pierderea a ceva sau a cuiva ce a constituit pentru individ o sursă de sprijin; în general este vorba de semnale ce reclamă revenirea persoanei sau obiectului sau unui substitut pentru acestea: plâns, semnale de stres, comportament infantil etc.

7. SURPRIZA Orientare Reacţii comportamentale de a lua contact cu ceva nou, nefamiliar: un zgomot puternic, un teritoriu necunoscut etc; organismul trebuie să se orienteze rapid şi să se oprească din acţiune astfel încât organele de simţ să poată primi informaţii despre noul stimul.

8. PREVEdERE Explorare Comportamente destinate să pună organismul în contact cu aspecte multiple ale mediului: căutare, descoperire, adaptare, anticipare a eventualelor provocări din partea mediului etc.

46

ÎNTâlNIREA NR. 6

Obiectiv:

• Să înţeleagă conceptele de convingeri/reguli proprii.

Scop:

• Să permită identificarea şi recunoaşterea agresivităţii, distincţia între posibilităţile de gestionare a agresivităţii.

• Să observe şi să înţeleagă mecanismul de declanşare a agresivităţii, să recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.

Activităţi



Verificarea şi discutarea temei: „Exemplificaţi trei sentimente/ stări/emoţii asociate cu violenţa, pe care le-aţi avut într-o situaţie conflictuală”.


Rezumatul vieţii - faceţi un inventar cuprinzând cele mai importante evenimente din viaţă, momente importante care credeţi că v-au influenţat comportamentul şi deciziile pe care le-aţi luat sau lucruri care au o influenţă puternică asupra situaţiei dvs. de azi.


Discuţii / dezbatere pe marginea completării fişelor.

Temă (5 min)

Fiecărui participant i se va înmâna foaia de lucru Ce ştim despre agresivitate, cu solicitarea de a completa până la următoarea întâlnire.

47


Foaie de lucru pentru activitatea 3

Rezumatul vieţii - faceţi un inventar cuprinzând cele mai importante evenimente din viaţă, momente importante care credeţi că v-au influenţat comportamentul şi deciziile pe care le-aţi luat sau lucruri care au o influenţă puternică asupra situaţiei dvs. de azi.

Copilărie (înainte de şcoală)

Şcoala

Munca

Relaţii sociale (prieteni, familie)

48

Foaie de lucru – Tema

CE ŞTIM DESPRE AGRESIVITATE ?

NUME________________________PRENUME________________

1. Notaţi primul cuvânt care vă vine în minte atunci când auziţi „agresivitate”._______________________________________________________

2. Ce aţi simţit în momentul în care aţi văzut că cineva a fost lovit?_______________________________________________________

3. Ce credeţi ca aţi fi simţit dacă în locul colegului se află fratele sau sora dumneavoastră._______________________________________________________

4. Ce ai simţit atunci când tu însuţi ai fost lovit?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Notează un exemplu de agresiune psihică pe care ai întâlnit-o în penitenciar sau într-un film._______________________________________________________

6. Care credeţi că este diferenţa între violenţa psihică şi cea fizică?______________________________________________________________________________________________________________

7. Care dintre ele credeţi că este mai dăunătoare şi de ce?______________________________________________________________________________________________________________

8. Credeţi că folosirea violenţei poate pune capăt unui conflict? De ce?______________________________________________________________________________________________________________

49

9. Credeţi ca există şi alte moduri de a pune capăt unui conflict? Exemplificaţi._____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Cum credeţi că ar arăta societatea dacă oamenii nu ar recurge la violenţă?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

11. De ce credeţi că este atât de multă violenţă în jurul nostru?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

12. Ce dificultăţi întâmpinăm atunci când vrem să rezolvăm un conflict fără a recurge la violenţă?______________________________________________________________________________________________________________

13. Comentaţi în scris: «Un om inteligent nu este agresiv fizic. El rezolvă conflictele vorbind, nu lovind » (folosiţi o altă pagină dacă este necesar).__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

50

ÎNTâlNIREA NR. 7

Obiectiv

• Să înţeleagă conceptul de convingere/regulă proprie.

Scop:

• Să identifice şi să recunoască agresivitatea, distincţia între posibilităţile de gestionare a agresivităţii.

• Să observe şi să înţeleagă mecanismul de declanşare a agresivităţii, să recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.

Activităţi



Verificarea temei şi dezbateri pe marginea răspunsurilor oferite de participanţi pe foaia de lucru CE ŞTIM DESPRE AGRESIVITATE?


Exerciţiu: În viaţă, care sunt lucrurile care ne influenţează gândurile / sentimentele / deciziile / acţiunile?

Informaţii pentru moderator:

se va face o listă cu ajutorul participanţilor, ca în exemplul de mai jos:

prietenii, mass-media,

amintirile, religia,

educaţia, certurile / discuţiile / conflictele,

alcoolul, experienţele anterioare,

familia, drogul,

medicamentele, relaţiile din familie şi cu prietenii,

legea, etnia.

51

Lista va fi completată şi cu alte lucruri pe care participanţii le consideră implicate în influenţarea gândurilor/sentimentelor/ deciziilor/acţiunilor.


Individual, conform tabelului de mai jos, fiecare participant va completa următorul tabel:

Tabelul pentru activitatea 3

Lucrurile care mă influenţează şi pe care le pot controla

Lucrurile care mă influenţează şi pe care nu le pot controla

CUM le pot controla ? DE CE nu le pot controla?

52


Pe tabelul de mai sus, fiecare încearcă să identifice „Cum controlează ceea ce au afirmat că poate controla?”

Sunt anumite lucruri care nu pot fi controlate. (De ce? „Pentru că nu ţin de posibilităţile mele de control - ex.: vârsta, mass-media, legile etc.).

Temă (5 minute)

• Identificaţi un lucru pe care vă e cel mai uşor să îl controlaţi, şi descrieţi cum realizaţi acest control.

ÎNTâlNIREA NR. 8

Atenţie - Activităţile şi exerciţiile din cadrul întâlnirilor următoare pot ridica dificultăţi participanţilor legate de înţelegerea conceputului de convingere. Este foarte important să fie clarificată această noţiune, în funcţie de structura grupului coordonatorul poate utiliza metode şi exerciţii diferite de cele prezentate mai jos.

Obiectiv


Scop:

• Să identifice/recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.

• Să înţeleagă rolul convingerilor personale/regulilor personale în comportamentul agresiv/violent.

ActivităţiActivitatea 1 (5 min):


Verificarea şi discutarea temei: „Identificaţi un lucru pe care vă e cel mai uşor să îl controlaţi, şi descrieţi cum realizaţi acest control”.


Ce este o convingere? Daţi exemple de convingeri care vă influenţează deciziile.

53

Informaţii pentru moderator: Convingerea este un gând puternic, permanent, o regulă personală care determină acţiunile noastre. Convingerea este însoţită de sentimentul de certitudine absolută cu privire la o idee sau fenomen, nu este un adevăr, ci se referă la ceea ce persoana are convingerea că este adevărat. Pe noi ne vor interesa convingerile care pot determina comportamente agresive/violente.


Discuţie: Cum apar convingerile? De unde provin convingerile voastre? Cum s-au format ele?

Informaţii pentru moderator: Convingerile se formează pe parcursul vieţii ca urmare a educaţiei şi experienţei. O convingere nu va reflecta realitatea ci este rezultatul, concluzia, interpretarea realităţii pe baza experienţei, etniei, rasei, poziţiei sociale şi a momentului cultural istoric pe care îl trăieşte persoana.

Exemple de convingeri:

Convingere culturală: Femeile cresc copiii / Bărbaţii se ocupă de afaceri.

Convingere infracţională: Hoţii cei mari scapă nepedepsiţi. Convingere etnică: Minorităţile nu sunt discriminate.Convingere bazată pe experienţa personală: „Ghinionul m-a

adus la puşcărie” (nu alegerile personale legate de săvârşirea infracţiunii)

Se pot da şi exemple de convingeri existente la un moment dat în istorie şi invalidate pe parcursul timpului (Ex.: la un moment dat, oamenii aveau convingerea că pământul este plat).


Dezbatere: Ce rol au convingerile în viaţa noastră? Cât de importante sunt ele pentru noi? Cum ne determină anumite acţiuni?

Informaţii pentru moderator: Prin răspunsurile date de participanţi vom sublinia aspectele referitoare la convingere ca element care ne determină acţiunile, ca regulă personală care ne determină să facem anumite lucruri, ca cel mai puternic gând care ne controlează acţiunile.

Temă (5 min): Daţi exemple de patru convingeri despre alcool, bani, tovarăşi, familie.

54

ÎNTâlNIREA NR. 9

Obiectiv


Scop:

• Să identifice/recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.

• Să înţeleagă rolul convingerilor personale/regulilor personale în comportamentul agresiv/violent.

Activităţi

Activitatea 1 (5 min):


Verificarea şi discutarea temei: „Daţi exemple de patru convingeri despre alcool, bani, tovarăşi, familie.”


Actualizarea informaţiilor obţinute la întâlnirea anterioară cu privire la convingerile personale.


(Exerciţii)

Se lucrează pe următoarele situaţii:

1. Eşti într-un bar aglomerat. Cineva din cealaltă parte a sălii se uită fix la tine.





55

2. Ai stat toată dimineaţa în casă şi ai aşteptat un prieten să îţi aducă o datorie. S-a făcut ora 13.00 şi încă nu a ajuns, iar la telefon nu răspunde.





3. Gândeşte-te la un moment din viaţa ta când te-ai enervat şi ai spus sau ai făcut ceva care îţi doreşti să nu fi făcut. Ce s-a întâmplat de s-a declanşat rezultatul nedorit?

• La ce te gândeai atunci? Ce convingere aveai cu privire la situaţia respectivă?

• Cum te-ai simţit?

• Ce ai făcut?

• Ce ai fi putut gândi altfel?

• Cum crezi că te-ai fi simţit dacă ţi-ai fi schimbat gândurile în modul prezentat mai sus?

• Ce ai fi făcut diferit dacă te-ai fi gândit astfel?


Se analizează răspunsurile de la exerciţiul de mai sus. Se va evidenţia faptul că sunt convingeri şi gânduri care determină anumite acţiuni generatoare de probleme. Prin schimbarea a ceea ce gândim despre un lucru, schimbăm şi comportamentul nostru faţă de acesta.

Tema (5 minute)

Din exemplele cu care am lucrat, dar şi gândindu-vă la experienţa personală, identificaţi câteva convingeri personale care v-au creat până acum probleme în viaţă.

56

ÎNTâlNIREA NR. 10

Obiectiv


Scop:

• Să conştientizeze posibilitatea de modificare a comporta-mentului prin schimbarea convingerilor/regulilor proprii.

Activităţi



Verificarea şi discutarea temei: „identificaţi câteva convingeri personale care v-au creat până acum probleme în viaţă”


Din răspunsurile oferite de participanţi încercăm să facem o listă din care să reiasă care sunt convingerile care generează probleme (comportamente agresive/violente).

Se scrie pe tablă lista convingerilor generatoare de probleme şi se analizează conform tabelului de mai jos.

Convingere actuală Acţiune (comportamentul

dictat de convingerea existentă)

Consecinţe ale comportamentului

57

Depinde doar de noi să ne schimbăm gândurile şi convingerile. Putem face un exerciţiu de schimbare a acestora pentru a observa mai bine cum funcţionează.


Dacă ne schimbăm felul de a gândi se va schimba comportamentul? Cum se va schimba acesta dacă se schimbă convingerea ? Ce consecinţe ar fi ? Ce avantaje?

Pentru a analiza această situaţie, utilizaţi tabelul de mai jos.

Convingere nouă

Acţiune (comportamentul dictat

de noua convingere)

Consecinţe ale noului

comportament

Care sunt avantajele

acestei noi idei

(convingeri)

58

Activitatea 4 (10-15 minute) Se va utiliza următoarea fişă de lucru

Nume şi prenume:_______________________________

„O dorinţă poate determina adevărul”

Ordonează cele 12 enunţuri în funcţie de preferinţele personale astfel încât în capătul listei să apară”ce vă doriţi cel mai mult”.

1. a primi 1000 ron fără impozite;_______

2. a trăi fericit şi sănătos până la 85 de ani; _______

3. a trăi într-o lume fără războaie cel puţin 25 de ani; _______

4. reducerea treptată a crimei cu eliminarea în anul 2050; _____

5. o viaţă cu prietenii şi oamenii pe care-i iubiţi; _______

6. a deveni faimos şi cunoscut în domeniul profesional; _______

7. a trăi într-o lume eliberată de poluarea mediului; _______

8. a vă schimba ocupaţia şi a deveni renumit şi plin de succes; ____

9. a descoperi terapiile pentru toate formele de cancer; _______

10. eliminarea rapidă a sărăciei până în 2015; _______

11. continuarea infinită a vieţii voastre aşa cum este ea în prezent; _

12. a vă realiza visul vostru secret. _______

Temă (5 min)

Identificaţi, prin observarea activităţilor zilnice - şi notaţi-vă convingerile care se dovedesc foarte puternice şi vă fac să reacţionaţi agresiv/violent.

59

ÎNTâlNIREA NR. 11

Obiectiv

• Să se familiarizeze cu conceptul de „gând periculos”.

Scop

• Să înţeleagă ce este un gând, să observe gândurile din mintea sa.

• Definirea şi identificarea gândurilor periculoase.

Activităţi



Verificarea şi discutarea temei „Identificaţi, prin observarea activităţilor zilnice - şi notaţi-vă convingerile care se dovedesc foarte puternice şi vă fac să reacţionaţi agresiv/violent”.


Daţi exemple de gânduri. Descrieţi un gând – cum arată şi din ce sunt formate. Definiţi gândul.

Premise: Există gânduri formate din cuvinte şi gânduri din imagini.

Funcţia gândului: oferă explicaţii cu privire la realitate, o integrează, dă sens stimulilor din jur, pune în relaţie cu realitatea. Gândul şi imaginea produc o rezonanţă internă şi generează anumite acţiuni.

Definiţie utilă pentru participanţi: Gândurile sunt cuvintele sau imaginile din mintea mea despre lucruri din realitate sau despre lucruri din mintea mea care mă determină să acţionez.

60

Informaţii pentru moderator În multe cazuri participanţilor le este dificil să exprime un gând aşa cum este el sau cum ne aşteptăm noi. Este nevoie de exerciţiu pentru a dobândi deprinderea de observare a propriilor gânduri. E posibil să primim răspunsuri de tipul: „m-am gândit să-l bat”. Întrebări care pot fi utilizate pentru clarificare: „Cum arăta ceea ce era în mintea ta atunci?”, „A fost un cuvânt, ai văzut ceva?”. Ar fi foarte util să se lucreze pe exemple reale. Nu se lucrează pe gânduri indecente sau gânduri despre care deţinutul nu vrea să vorbească.


Exemplificaţi câteva gânduri periculoase, şi consecinţele care acestea le-au avut asupra comportamentului vostru.

Premise: Gând periculos - gândul care te determină să faci lucruri periculoase. În acest context, lucrul periculos este comportamentul agresiv sau comportamentul care pune în pericol siguranţa ta sau a altor persoane. Identificarea gândurilor periculoase este unul din paşii cei mai importanţi pentru schimbarea comportamentală.

Nu poţi schimba ceea ce nu cunoşti. Pentru a elimina efectul (acţiunea periculoasă) trebuie eliminată/modificată cauza (gândul periculos).

Informaţii pentru moderator: A nu se confunda gândul periculos cu acţiunea periculoasă. Confuzia cea mai frecventă apare între gândul periculos şi acţiunea periculoasă.

Exemplu:

Situaţia: o persoană participă la o întâlnire cu prietenii unde se consumă alcool.

Gândul periculos: „Dacă beau 2-3 beri nu mi se poate întâmpla nimic” sau „Am mai condus după ce am băut şi nu s-a întâmplat nimic”, „Sunt un bun şofer, nu o să se întâmple nimic de la câteva beri”.

Acţiune periculoasă: Şoferul se urcă băut la volan.

Consecinţe: Şoferul face un accident.

Discuţii şi clarificări pe marginea exemplelor oferite de participanţi.

Temă (5 minute)

Identificaţi şi descrieţi câte trei gânduri periculoase care apar în zilele/ziua următoare.

61

ÎNTâlNIREA NR. 12

Obiectiv

• Să se familiarizeze cu conceptul de „gând periculos”.

Scop:

• Să înţeleagă ce este un gând periculos şi legătura dintre acesta şi acţiune sau nonacţiune.

ActivităţiActivitatea 1 (10 min):


Verificarea şi discutarea temei „Identificaţi şi descrieţi câte trei gânduri periculoase care apar în zilele/ziua următoare”.


Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI participanţii: Cum mă comport cu agresivitatea mea atunci când apare? Mi-o pot permite (să o manifest)?

Informaţii pentru moderator: posibilă reformulare dacă nu se înţelege sensul întrebării de mai sus - Ce simt (în mine) atunci când apare agresivitatea? O manifest? Cum? Când nu o manifest, ce se întâmplă cu ea (agresivitatea)?

Activitatea 3 (10–15 min)

Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI participanţii: Cum recunosc un comportament agresiv faţă de mine? Prin CE anume devine ceva o agresiune asupra mea?


Joc de rol:

Se formează un cuplu agresor-victimă, într-o situaţie posibil reală (furtul unui portmoneu/geantă/telefon/ceas, concomitent cu lovirea/ îmbrâncirea victimei). Are un impact emoţional mai mare dacă cel care joacă rolul victimei este scos pe hol până i se dă instructajul „agresorului” astfel încât să nu ştie ce urmează.

După jucarea rolurilor fiecare va povesti ce a simţit în situaţia respectivă şi cum l-a perceput pe celălalt. Ceilalţi participanţi vor oferi de asemenea un feed-back cu privire la cele văzute.

62

Informaţii doar pentru moderator: Pe lângă o recunoaştere a semnelor exterioare ale comportamentelor agresive (la agresor), este important să fie identificate şi punctate acele semnale interioare, care ne certifică faptul că ceva ne agresează (resimt o tensiune, o acumulare de forţă clocotindă – se poate folosi şi metafora pentru a putea descrie semnele interioare ale faptului că suntem supuşi unei agresiuni). Ca variantă poate fi utilizat jocul de rol, formând un cuplu agresor-agresat într-un scenariu vizând o situaţie comună (o ceartă, o discuţie în care unul din participanţi este agresat verbal) fiecare descriind ulterior ce simte/vede. Se va începe cu persoana agresata în exprimarea stărilor asociate. Acest joc de rol are ca neajuns faptul că nu îi implică pe toţi participanţii. Atenţie, în urma răspunsurilor primite de la participanţi vom observa că dacă interior este (resimt) frică, durere, tulburare, stânjeneală, nesiguranţă, atunci acolo este ceva care mă agresează. Este important să fie subliniat faptul că sunt situaţii în care ne simţim agresaţi, FĂRĂ CA ACEASTA SĂ FIE INTENŢIA CELUILALT. Este posibil ca întâmplător (e valabil în principal în discuţii) să fie atins un punct sensibil, situaţie în care resimţim comportamentul/vorbele celuilalt ca fiind agresive.

Temă (5 min)

Ce apără agresivitatea mea?

ÎNTâlNIREA NR. 13

Obiectiv

• Să înţeleagă şi să opereze cu conceptul de „gând periculos”.

Scop:


Activităţi



Verificarea şi discutarea temei „Ce apără agresivitatea mea?”

63


Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI participanţii: Cum mă simt atunci când agresez pe cineva? Îmi place de mine atunci când agresez? Cum arăt atunci când sunt agresiv?

Informaţii pentru moderator: întotdeauna agresivitatea apără ceva, ex: propria siguranţă (fizică), imaginea de sine, valoarea personală. Este important ca fiecare participant să poată VEDEA ce anume apără propria-i agresivitate, atunci când este resimţită interior, ca răspuns la un anumit comportament (perceput ca agresiv).Nu forţaţi răspunsurile!


Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI participanţii: „La care comportamente ale altora am resimţit că sunt agresat, dar nu mi-am permis să mă manifest şi eu agresiv? De ce? Ce m-a împiedicat?”

Informaţii pentru moderator Se vor evidenţia frânele care au stat în calea manifestării agresivităţii şi modul de acţiune al acestora. Fiecare răspuns se poate nuanţa cu o întrebare de tipul – „ce gânduri te-au făcut să te opreşti”?

Temă (5 min)

Ce fac cu agresivitatea mea atunci când nu o pot manifesta faţă de cel care mă agresează?

Suplimentar, pentru o mai bună înţelegere, se poate folosi ca temă Jurnalul furiei. Acest instrument va putea fi folosit pe tot parcursul programului, de fiecare dată când participanţii sunt implicaţi în conflicte.

64

Anexă la Întâlnirea nr. 13

TEMA:

JURNALUL FURIEIDATA: ORA:LOCUL: CU CINE:

Ce a determinat episodul ?

La ce te gândeai ?

Ce s-a întâmplat cu corpul tău ?

Ce ai făcut tu?

Cât de nervos erai atunci ? DESTUL DE SUPĂRAT / SUPĂRAT / FURIOS / FOARTE FURIOS/ EXPLODAM

Care au fost consecinţele negative (dacă au fost), ale episodului?

Care au fost consecinţele pozitive (dacă au fost), ale episodului?

Cum ai fi putut rezolva episodul respectiv altfel?

65

ÎNTâlNIREA NR. 14

Obiectiv


Scop:


Activităţi



Verificarea şi discutarea temei „Ce fac cu agresivitatea mea (pe care o resimt), atunci când nu o pot manifesta faţă de cel care mă agresează?”

Informaţii pentru moderator: în situaţiile în care subiecţii nu pot manifesta agresivitate faţă de sursa agresivităţii poate apărea o DEPLASARE a agresivităţii asupra altora (asupra cărora se produce descărcarea), fie o descărcare prin IMPLICAREA în anumite activităţi utile (se vor exemplifica).


Se porneşte de la un exemplu concret din viaţa fiecărui participant şi fiecare va completa schema:

1) Situaţia________________________________________

2) Cine loveşte? (identificarea agresorului) ______________

3) Ce loveşte? Ce a fost atins? ______________________

4) Reacţia mea ____________________________________

5) Reacţia posibilă ________________________________

66

Informaţii pentru moderator: • La punctul 1 se va avea în vedere o situaţie în care s-a manifestat

agresivitate, nu în mod obligatoriu şi implicit agresiune fizică (deşi e mai uşor de lucrat pe agresiunea fizică, frecvent o agresiune verbală poate genera agresiune fizică din partea subiectului, situaţie mai ilustrativă din perspectiva scopului programului).

• La punctul 2 se va sublinia faptul că nu e vorba exclusiv de lovitură în sensul fizic al actului, ci de agresiune în general.

• La punctul 3 se va avea în vedere ce a fost ÎN FAPT lovit (siguranţa fizică, stima de sine, valoarea personală, imaginea de sine) urmărindu-se conştientizarea şi identificarea sursei de durere, a locului dureros care a fost atins.

• La punctul 4 şi 5 se poate face distincţia între reacţia spontană (agresivitatea destructivă) şi reacţia posibilă dorită (agresivitatea ca forţă controlată), prin care agresivitatea poate fi utilizată într-o manieră utilă sau acceptabilă).

Tema (5 min)Pentru întâlnirea următoare participanţii vor răspunde la

următoarele întrebări Ce pot face EU pentru a-mi controla agresivitatea? Ce am făcut

atunci când am reuşit să o controlez? Cum m-am simţit când am reuşit să nu las agresivitatea să mă controleze, ci am controlat-o eu?

ÎNTâlNIREA NR. 15

Obiectiv


Scop:


ActivităţiActivitatea 1 (15 min)


Verificarea şi discutarea temei „Ce pot face EU pentru a-mi controla agresivitatea? Ce am făcut atunci când am reuşit să o controlez? Cum m-am simţit când am reuşit să nu las agresivitatea să mă controleze, ci am controlat-o eu?”

67

Activitatea 2 (25-30 min):

Întrebare de autocunoaştere la care vor răspunde, pe rând, TOŢI participanţii:

Există lucruri pe care nu le fac cu plăcere, situaţii care nu îmi plac?

Care sunt acestea, de ce nu îmi plac? (3 exemple pentru fiecare participant).

Informaţii pentru moderator: Scopul acestei întrebări este de obiectivare (a învăţa să recunoască ce nu ii place fiecăruia, precum şi sentimentele de acompaniament ale acestei stări de „nu-mi place”) de ascuţire a atenţiei ( pentru ceea ce nu place şi luare în calcul a lui „nu-mi place” în deciziile luate) de identificare a categoriilor de situaţii care produc neplăcere (când fac ceva de teama, când fac ceva pentru alţii, când fac ceva care consider că este pierdere de vreme, când fac ceva cu care nu sunt de acord, deşi mi-am expus punctul de vedere).DUPĂ ce răspund toţi participanţii şi se notează pe tablă răspunsurile lor privind SITUAŢIILE care produc neplăcere, se vor identifica şi discuta pe următoarele teme principale.


Discuţie pe marginea răspunsurilor oferite de participanţi şi gruparea acestora în principale TEME:

Principalele situaţii în care fac ceva, deşi nu îmi place:

a. când există unele constrângeri (forţat) - „trebuie”;

b. când nefăcând aş pierde anumite RELAŢII (mi-aş îndepărta prietenii, familia etc.) oameni (dacă nu fac, nu voi mai fi plăcut, acceptat);

c. când nefăcând asta, pierd ceva mult mai important (pentru mine).

Informaţii pentru moderator: După discuţie se poate ilustra şi cu următorul exemplu: Nu-mi place că nu îl pot pune la punct pe X, dar mă abţin pentru a nu-mi pierde dreptul la vizită (care este/poate fi mult mai important decât să-i aplic o corecţie lui X).

68

Activitatea 4 – Exerciţiu

Radu a fost foarte încântat când, împreună cu alte două persoane de aceeaşi calificare, a obţinut un post la Instituţia X, unde a fost repartizat la un departament recunoscut pentru colectivul său remarcabil. Şeful lui Radu i-a spus că este foarte norocos să lucreze în acel colectiv şi i-a sugerat, în trecere, să facă eforturi deosebite pentru a se înţelege bine cu toţi colegii.

Radu muncea conştiincios şi cu bune rezultate la acest nou loc de muncă, dar a făcut câteva greşeli în relaţiile cu noii săi colegi. De exemplu, a fost nepoliticos cu un coleg care a întârziat puţin cu înapoierea unor dosare. Altădată el s-a plâns că a trebuit să întârzie finalizarea unei lucrări din cauza unui coleg pe care a trebuit să-l aştepte. În fine, cu altă ocazie el a fost vizibil supărat când norma lui de muncă a crescut temporar datorită plecarii acasă a unei colege bolnave.

După câteva săptamâni, şeful lui Radu l-a invitat în birou şi, în două cuvinte, l-a atenţionat serios asupra importanţei de a se înţelege bine cu colegii. La sfârşitul convorbirii Radu l-a întrebat dacă munca lui este satisfăcătoare. Şeful i-a răspuns că aceasta este mult peste nivelul mediu, dar că abilităţile sale de relaţionare umană ar putea fi întrucâtva îmbunătăţite. Câteva luni mai târziu Radu a aflat că celelalte două persoane, care se angajaseră odată cu el, au fost promovate. Auzind aceasta, el a exclamat: “Aici nu contează ce faci, ci contează cine te evaluează”.

Răspundeţi la întrebările de mai jos, notând pe o foaie separată argumentele dv. pro şi contra:

1. Avea dreptate Radu să gândească aşa? 2. Cum ar fi putut să-l ajute şeful său în aceasta situaţie?

Răspunsul echipei:

1. Avea dreptate Radu să gândească aşa?

Argumente Pro Argumente Contra

69

2. Cum ar fi putut să-l ajute şeful său în această situaţie?

Argumente Pro Argumente Contra

Tema (5 min)

Cum resimt / ce simt în momentul în care fac ceva ce nu îmi place?

ÎNTâlNIREA NR. 16

Obiectiv

• Evaluarea cunoştinţelor şi autocunoaştere.

Scop:

• Să îşi observe gândurile şi emoţiile.

Activităţi



Verificarea şi discutarea temei „Cum resimt / ce simt în momentul în care fac ceva ce nu îmi place?”



Cum mă comport în mod spontan cu ceea ce nu-mi place? (fiind într-o situaţie care nu-mi place)

70



Dacă ar fi după mine, cum aş trăi? Ce resimt dacă totul ar fi aşa cum vreau eu?

Suplimentar se poate prezenta tema referitoare la Comunicare, realizată în PowerPoint.

Tema (5 min)

Cât din ceea ce mi se întâmplă acum (şi nu este cum îmi place) a depins de mine?

Informaţii pentru moderator: Este o nuanţare şi stabilirea unei corelaţii cu rezultatele obţinute la activitatea 2 de la Întâlnirea nr. 6.

ÎNTâlNIREA NR. 17

Obiectiv


Scop:

• Să conştientizeze care sunt aspectele existenţei care nu ţin de propria persoană, dar îi direcţionează comportamentul.

Activităţi



Verificarea şi discutarea temei „Cât din ceea ce mi se întâmplă acum (şi nu este cum îmi place) a depins de mine?”


Fiecărui participant i se va oferi o foaie de lucru cuprinzând următorul tabel, şi va completa cu un exemplu fiecare lege enunţată:

71

Legităţile dezvoltării personalităţiiLegea internalizării: „aşa cum s-a purtat cineva cu mine aşa mă port şi eu cu mine”

Legea externalizării: „aşa cum mă port EU cu MINE, aşa mă port şi cu ceilalţi”

Legea aşteptării: „aşa cum mă port eu cu mine MĂ AŞTEPT să se poarte şi ceilalţi cu ei înşişi şi cu mine”

Legea simetriei exterioare: „aşa cum s-a purtat celălalt cu mine, aşa mă port şi eu cu el”


Dezbatere.

72

Activitatea 4 (10 minute) - pentru un impact vizual crescut puteţi utiliza ilustrarea în Power Point a exerciţiului.

„Hârtia mototolită”

„Caracterul meu impulsiv mă făcea să explodez la cea mai mică provocare. De cele mai multe ori, după unul din aceste “evenimente”, mă simţeam vinovat şi ruşinat şi încercam să-l consolez pe cel care rămăsese rănit de cuvintele mele.

Într-o zi, un prieten care m-a văzut prezentând scuze, după o asemenea explozie de furie, mi-a înmânat o coală de hârtie şi mi-a spus: MOTOTOLEŞTE - O! Mirat, l-am ascultat şi am făcut o minge din acea coală de hârtie.

Apoi mi-a spus: Acum las-o aşa cum era înainte.

N-am reuşit, fireşte! Am încercat s-o întind cât mai bine, dar hârtia rămânea şifonată.

Atunci prietenul a adăugat:

“Inima oamenilor este ca această coală de hârtie. Impresia pe care o laşi în acea inimă pe care ai rănit-o va fi la fel de greu de şters precum “ridurile” de pe această hârtie. Chiar dacă vom încerca să corectăm greşeala, “semnele” vor rămâne. Uneori acţionăm din instinct şi, fără să ne gândim, aruncăm cuvinte pline de ură şi ranchiună. Mai târziu, când revenim asupra celor spuse, ne pare rău. Dar nu putem da înapoi, nu putem şterge cea ce a rămas înregistrat. Şi lucrul cel mai trist este că lăsăm răni şi urme în multe inimi.

Începând de astăzi, începând chiar din această clipă, fii mai înţelegător şi răbdător.

Când simţi că vei exploda aminteşte-ţi de HÂRTIA MOTOTOLITĂ.

Dezbatere

Temă (5 min)

Eseu: care sunt cele mai importante relaţii pe care le-am avut în viaţa mea. Cum s-au purtat cu mine oamenii care au fost/sunt importanţi pentru mine? Cum m-am purtat eu cu ei? Cum s-au sfârşit/încheiat relaţiile pentru mine (pentru cele încheiate).

73

ÎNTâlNIREA NR. 18

Obiectiv


Scop:

Să conştientizeze care sunt aspectele existenţei care nu ţin de propria persoană, dar îi direcţionează comportamentul.

Activităţi



Verificarea temei - Fiecare participant citeşte eseul scris por-nind de la întrebarea „Care sunt cele mai importante relaţii pe care le-am avut în viaţa mea. Cum s-au purtat cu mine oamenii care au fost/sunt importanţi pentru mine? Cum m-am purtat eu cu ei? Cum s-au sfârşit/încheiat relaţiile pentru mine (pentru cele încheiate)”.



Ce aş schimba în felul în care m-am comportat cu ceilalţi?

Am vreo răspundere faţă de ce nu a mers bine în relaţiile mele?

Agresivitatea mea a jucat un rol negativ în felul în care mi-a mers în viaţă?

Informaţii pentru moderator: este o întrebare dificilă, fiind posibile activări de rezistenţe foarte puternice, proiecţii, justificări şi devalorizarea importanţei propriei agresivităţi. În funcţie de gradul de maturitate al grupului/persoanelor se va verifica în acest fel gradul de conştientizare la care a ajuns fiecare membru faţă de problema propriei agresivităţi. Nu se insistă. Nu este atât de important ca fiecare membru să recunoască verbal, în grup responsabilitatea personală, este important ce îşi răspunde fiecare.

Tema (5 min)

Fiecare participant primeşte următoarea foaie de lucru, care o va completa până la întâlnirea următoare.

74

Anexa la Întâlnirea nr. 18Foaie de lucru

(pentru tema)1. Gândeşte-te la un moment/situaţie din viaţa ta când te-ai

enervat, supărat, înfuriat, ai spus sau ai făcut ceva pe care ai fi dorit să nu-l faci. Ce s-a întâmplat de s-a declanşat lanţul (ce a declanşat rezultatul nefericit).

2. La ce te gândeai atunci?

3. Cum te-ai simţit?

4. Ce ai făcut? Cum ai acţionat? (ce s-a terminat prost?)

5. Ce/Cum ai fi putut gândi altfel?

6. Cum crezi că te-ai fi simţit dacă ţi-ai fi schimbat gândurile în modul prezentat mai sus?

7. Ce ai fi făcut diferit dacă gândeai altfel?

75

ÎNTâlNIREA NR. 19

Obiectiv

• Dezvoltarea empatiei.

Scop:

• Să conştientizeze consecinţele acţiunilor agresive/violente.

Activităţi



Verificarea temei (completarea foii de lucru primite).


Fiecare participant va primi o foaie de lucru, după modelul prezentat.


În ultima săptămână/lună ce acţiuni/comportamente agresive am avut faţă de ceilalţi? Identificaţi una, şi, pornind de la această situaţie lucraţi după următorul model, completând spaţiile din tabel.

Ce efect a avut comportamentul agresiv asupra

victimei?

Ce efect a avut asupra mea?

Ce efect a avut asupra altora (celor care au

fost/nu au fost de faţă)?

Tema (5 min)

Enumeraţi câştigurile şi pierderile rezultate ca urmare a comportamentului agresiv. Câştigurile sunt mai mari decât pierderile (pe termen lung)?

76


FOAIE DE LUCRUActivitatea 2

Enumeraţi toate lucrurile care v-ar spune faptul că aţi agresat/rănit/supărat pe cineva:

Gândeşte-te la o situaţie când ai fost agresiv faţă de cineva. Cum crezi ca a fost afectată victima de agresiunea ta?

Cum crezi că se simte o persoană agresată?

77

ÎNTâlNIREA NR. 20Obiectiv • Dezvoltarea empatiei.

Scop: • Să conştientizeze consecinţele acţiunilor agresive/violente.

ActivităţiActivitatea 1 (5-10 min)Feed-back referitor la şedinţa anterioară. Verificarea temei „Enumeraţi câştigurile şi pierderile rezultate ca

urmare a comportamentului agresiv. Câştigurile sunt mai mari decât pierderile (pe termen lung)?”

Activitatea 2 (20-25 min)Scenariul:Mihai pleacă de la serviciu şi pe drum se întâlneşte cu 2 prieteni,

Ion şi Vasile. Aceştia îl invită să bea o bere la un bar departe de casă, unde lucrează prietena lui Vasile. Acolo, Vasile îşi vede prietena stând de vorbă cu un alt bărbat. Se enervează şi sare la bătaie. Mihai încearcă să îi despartă dar până la urmă îl bate şi el pe bărbatul respectiv.

Răspundeţi la următoarele întrebări – conform Foii de lucru.Dezbatere ca urmare a răspunsurilor oferite de participanţi. Activitatea 3 (20 min)Fiecare participant va răspunde la următoarele întrebări1. Cum recunoaştem o situaţie care poate genera comportamente

agresive?2. Care sunt semnele externe şi interne care ne transmit că ne

aflăm în situaţii de risc (situaţii în care putem deveni agresivi)? 3. Există alternative convenabile?4. Care sunt acele alternative care aduc câştiguri pe termen

lung?Temă (5 min)Gândiţi-vă la o situaţie în care aţi avut un comportament agresiv

şi identificaţi toate alternativele posibile, bune sau rele, precum şi consecinţele care ar fi apărut. Identificaţi apoi cea mai bună soluţie pentru voi.

78


FOAIE DE LUCRU

1 Care a fost acţiunea negativă?

2 Care au fost consecinţele negative?

3 Cum s-a simţit victima?

4 Cum ar fi putut proceda (altfel) Mihai?

79

ÎNTâlNIREA NR. 21

Obiectiv

• Dezvoltarea empatiei.

• Identificarea de alternative la comportamentul agresiv.

Scop:

• Să conştientizeze consecinţele acţiunilor agresive/violente.

• Să identifice şi să exerseze comportamente (asertive).

Activităţi



Verificarea şi discutarea temei „Gândiţi-vă la o situaţie în care aţi avut un comportament agresiv şi identificaţi toate alternativele posibile, bune sau rele, precum şi consecinţele care ar fi apărut. Identificaţi apoi cea mai bună soluţie pentru voi”.


Informaţii pentru moderator:Este un exerciţiu care permite identificarea paşilor necesari pentru a rezolva o situaţie percepută ca deranjantă într-o manieră neagresivă (asertivă)

Expunere:

Ce înseamnă formula DESC şi utilitatea ei în a rezolva o situaţie care ne deranjează:

DESC: descrie (a descrie obiectiv comportamentul care te deranjează)Exprimă (cum te simţi faţă de ceea ce te deranjează)Specifică (ce aştepţi de la celălalt)Consecinţe (care sunt consecinţele comportamentului pe care îl dorim)

Exemplu neutru de utilizare a formulei DESC – „Părintele încearcă să îşi trimită copilul la culcare”:

80

DESCRIEŢI obiectiv comportamentul:

a) este ora 10.30 şi e timpul să dormi.

Observaţii: Comportamentul se descrie în termeni neutri. Se va evita utilizarea cuvintelor categorice de tipul „întotdeauna”, „niciodată”.

EXPRIMAŢI cum vă simţiţi:

b) Mă deranjează/sunt supărat că încă te joci pe calculator deşi te-am rugat să te culci acum jumătate de oră.

Observaţii: Sentimentele se vor exprima întotdeauna la persoana întâi, în propoziţii simple.

SPECIFICAŢI care este comportamentul dorit/aşteptat:

c) Vreau să opreşti calculatorul şi să te culci acum.

Observaţii: Specificaţi ce aşteptaţi, nu concluzii şi generalizări de tipul „Nu mă asculţi niciodată” ci „Vreau ca tu…”

Prezentaţi CONSECINŢELE:

d) Dacă te culci acum, mâine te vei trezi mai uşor.

Observaţii: Consecinţele pot fi exprimate pozitiv sau negativ . De câte ori e posibil exprimaţi-le pozitiv. Consecinţele negative pot suna ca ameninţări. Când vă referiţi la consecinţe, e necesar să aveţi în vedere şi să vă concentraţi pe avantajele pentru persoană dacă face ce îi spuneţi.


Folosiţi următoarele situaţii pentru a le permite participanţilor să exerseze formula DESC şi să folosească afirmaţii la persoana I şi comunicarea asertivă.

Joc de rol - Pornind de la situaţiile de mai jos, rezolvaţi-le utilizând formula DESC.

1. Nu sunteţi mulţumit de ceva ce aţi cumpărat de la magazin şi vă vreţi banii înapoi.

2. Un prieten a împrumutat nişte ţigări de la voi şi acum vreţi să vi le dea înapoi.

Participanţii vor transmite cum s-a văzut din exterior rezolvarea situaţiei prin utilizarea formulei DESC.

81

Protagoniştii („cumpărătorul”, „vânzătorul”, „datornicul”, „cel care a împrumutat” vor spune ce au simţit/gândit abordând problema în modul prezentat prin formula DESC).

Temă (5 min)

Rememoraţi o situaţie în care aţi acţionat agresiv şi folosiţi formula DESC pentru a vedea cum aţi fi putut acţiona altfel.

ÎNTâlNIREA NR. 22Obiective: • Conştientizarea progreselor înregistrate în dobândirea

autocontrolului• Identificarea de resurse interne care să ofere alternative la

comportamentul agresivScop: • Să exerseze comportamentelor nonagresive (asertive).Activităţi:Activitatea 1 (5-10 min):Feed-back referitor la şedinţa anterioară. Verificarea şi discutarea temei „ Rememoraţi o situaţie în care

aţi acţionat agresiv şi folosiţi formula DESC pentru a vedea cum aţi fi putut acţiona altfel”.

Activitatea 2 (20 min)Se va identifica o situaţie în care persoana a reacţionat agresiv

- şi se va completa următoarea foaia de lucru prezentată în Anexa 1 de la întâlnirea nr. 22).

Discuţii pe marginea răspunsurilor oferite.Activitatea 3 (20 min)

Este posibil ca un comportament agresiv să se repete, acest fapt scăpând uneori controlului conştient. Completaţi următoarea foaie de lucru (prezentată în Anexa 2 la întâlnirea nr. 22).

Discuţii pe marginea răspunsurilor oferite.Tema (5 min) Întrebare de autocunoaştere, la care vor răspunde, în scris

pentru următoarea întâlnire: Am reuşit până la acest moment (de când am intrat în program) să rezolv o situaţie (reală) fără să-l agresez pe celălalt (deşi înainte o rezolvam altfel – agresând, ameninţând)?

82

Anexa 1 la Întâlnirea nr. 22

FOAIE DE LUCRU

Agresiunea (în ce a constat agresiunea) _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Renunţarea – în ce moment te-ai gândit ca ai mers prea departe:_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care a fost situaţia anterioară, periculoasă care a generat comportamentul tău agresiv?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce decizii ai luat anterior, care păreau potrivite momentului, dar care te-au pus în situaţia periculoasă?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce ai făcut pentru a scăpa din situaţia periculoasă?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce ai fi putut face (altfel) pentru a scăpa din situaţia care a generat comportamentul tău agresiv?___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

83

Anexa 2 la Întâlnirea nr. 22

FOAIE DE LUCRU

Care comportament agresiv e posibil să îl manifeşti mai frecvent?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce ar putea declanşa acest comportament al meu?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt semnele de avertizare care îmi spun că s-ar putea să repet acest comportament?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce decizii pe care le iau ar putea să mă ducă în situaţia de a repeta acest comportament?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce decizii aş putea să iau, ce gânduri aş putea avea pentru a NU ajunge în aceste situaţii?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum te-ai simţi dacă ai reuşi să-ţi controlezi gândurile şi deciziile, astfel încât să nu mai manifeşti comportamentul agresiv?__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

84


autocontrolului.Scop: • Pregătire pentru finalizarea programului.

ActivităţiActivitatea 1 (15–20 min)Feed-back referitor la şedinţa anterioară. Verificarea şi discutarea temei „Am reuşit până la acest moment

(de când am intrat în program) să rezolv o situaţie (reală) fără să-l agresez pe celălalt (deşi înainte o rezolvam altfel – agresând, ameninţând)?”

Dezbatere şi analiza unei situaţii reale prezentate de un participant.

Activitatea 2 (15–20 min)Întrebări de autocunoaştere la care răspund pe rând TOŢI

participanţii:

1) Ce îmi este cel mai greu să schimb la mine?______________________________________________________________________________________________________________

2) Ce îmi este cel mai greu să controlez?______________________________________________________________________________________________________________

Activitatea 3Dezbatere (discuţie liberă):Ce efect au avut întâlnirile asupra stării de spirit şi a modului de

a percepe şi înţelege propriile decizii de a dobândi autocontrol asupra impulsurilor agresive ?

Care sunt concluziile grupului – se notează concluziile pe tablăTema (5 min) Fiecare participant va răspunde în scris, printr-un eseu, la

întrebările: Ce mi-a oferit mie acest grup ? Ce ofer/am oferit eu acestui grup ?

85

Anexa Întâlnirea nr. 23 (pentru Tema)

Ce mi-a oferit mie acest grup? ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce ofer/am oferit eu acestui grup?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

86


autocontrolului.Scop: • Pregătire pentru finalizarea programului.

Activităţi



Verificarea temei - Fiecare participant va citi eseul său „Ce mi-a oferit mie acest grup?

Ce ofer/am oferit eu acestui grup?”


Ce am învăţat prin parcurgerea acestui program?

Ce mi-a plăcut? Ce nu mi-a plăcut? Ce mi-a fost util ? (Anexa la întâlnirea nr. 24).

Activitatea 3 – Discuţii/ Dezbatere

Un om avea un diamant, despre care îşi amintea că odată a fost foarte frumos, dar care de-a lungul anilor s-a acoperit de atâta praf şi mizerie încat acum arăta ca o piatră oarecare. Şi atât de urât i se părea, că nu-l mai arătă nimănui.

Dar într-o zi i-a venit o idee: a luat un pic de vopsea albastră şi a vopsit diamantul cu ea. Acum da, putea să-l arate în public! Bine, nu avea nici cea mai mică strălucire, dar cel puţin nu mai arăta aşa de urât…

Şi noi avem un diamant. E partea cea mai bună din noi, cea mai autentică liberă cea prin care putem accesa talentele, resursele, creativitatea, geniul, dragostea… Şi diamantul nostru este acoperit de îndoieli, frici, gelozii, credinţe greşite, comportamente impuse, şi când ne uităm la el nu ne place, şi ne e ruşine să-l arătăm.

87

Mai rău, îl acoperim cu o mască convenţională, care nu are nici o legătură cu noi şi nu are cea nici cea mai mică strălucire - dar ni se pare mai acceptabilă şi atrăgătoare. Iar după un timp chiar ne identificăm cu ea.

Găsirea diamantul interior e un proces alchimic care nu se termină niciodată, e un drum catre eul tău interior care poate fi uneori dureros şi greu, mai ales dacă - în afară de tot ce ne-a fost impus de către părinţi, societate, profesori, prieteni, media - trebuie şi să dărâmăm zidurile de protecţie pe care noi singuri ni le-am clădit.

Activitatea 3

Fiecare participant va adresa un feed-back de final.

88


Fişă de lucru pentru activitatea 2

NUME ŞI PRENUME:____________________________________

Ce mi-a plăcut la acest program? ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce nu mi-a plăcut?__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce mi-a fost util?___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Un mesaj pentru coordonatorul programului.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

89

BIBLIOGRAFIE

Jose Guimon, Betraice Weber-Rouget - Terapii scurte de grup – Comportamente şi ilustrări clinice, Ed. Polirom, 2006.

Jean Cottrax Terapiile cognitive - Cum să acţionăm asupra propriilor gânduri.

Document elaborat prin intermediul programului PHARE Twinning Light al Uniunii Europene, RO 2003/IB/JH13 Unul la unul – program pentru persoanele care au săvârşit infracţiuni.

Manual publicat în cadrul Parteneriatului Social pentru reintegrarea deţinuţilor - Manualul comunităţii terapeutice – ghidul pentru lucrul în grup cu infractorii recidivişti violenţi în procesul de schimbare cognitiv – comportamentală, Ed. Exclus, 2003.

Cristian Furnică, *** Caiete de curs Formare în analiză existenţială şi logoterapie, 2005.

91

A N E X E

MAPA PROGRAMULUI

93

Anexe metodologice

95

ANEXA I

PENITENCIARUL _____________________________

Aprobat, Director unitate

Avizat, Director adjunct / Şef Serviciu Educaţie şi Asistenţă Psihosocială

MAPAPROGRAMULUI SPECIFIC DE ASISTENŢĂ

PSIHOSOCIALĂ DESTINAT PERSOANELOR CU CONDUITĂ AGRESIVĂ*

Coordonatorul programului

________________________________________

Avizat, Şef Serviciu Asistenţă Psihosocială

_________________* Această copertă este înaintată spre aprobare împreună cu Justificarea programului.

96

ANEXA II

CONTRACT TERAPEUTIC

NUMELE ŞI PRENUMELE:_________________________________Data naşterii__________Părinţii____________/_________________

Prin prezentul document, declar că am fost informat despre caracteristicile, obiectivele, regulile şi criteriile de excludere din programul de control al agresivităţii şi sunt de acord cu respectarea acestora.

Concret, accept voluntar următoarele reguli:1. Să particip la activităţile programului, la toate şi fiecare din

domeniile de intervenţie.Activităţi:

__________________________________________________________________________________________________________________________

2. Să nu provoc sau agresez (fizic sau verbal) specialiştii care intervin în procesul meu terapeutic, nici personalul şi nici restul deţinuţilor.

3. Sunt de acord ca în perioada includerii în programul de CONTROL AL AGRESIVITĂŢII, specialiştii care intervin în procesul meu terapeutic să aibă acces la datele personale cuprinse în Fişa medicală, Dosarul individual, Dosarul de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, cele privind regimul penitenciar şi orice alte informaţii de interes pentru desfăşurarea activităţilor specifice.

4. Mă angajez ca în perioada includerii în programul de control al agresivităţii să particip la întâlnirile (individuale şi de grup) programate, să efectuez temele stabilite de specialişti şi să respect toate regulile de grup.

5. În perioada participării la programul de control al agresivităţii nu voi consuma droguri, medicamente sau alte substanţe psihoactive, cu excepţia celor recomandate de medic.

6. Sunt de acord ca nerespectarea acestor reguli să ducă la excluderea temporară sau definitivă din programul de activităţi terapeutice din programul de control al agresivităţii precum şi sancţionarea mea conform reglementărilor în vigoare.

Am luat la cunoştinţă care sunt CRITERIILE DE EXCLUDERE DIN PROGRAM.

În urma primirii acestor informaţii, am avut posibilitatea de a lămuri orice neclaritate sau primi mai multe informaţii despre drepturile şi obligaţiile legate de program şi de aceea accept voluntar regulile.

Data, locul:

Semnătura deţinutului/ei Semnătura psihologului ______________________ ______________________Notă: Modelul poate fi particularizat în funcţie de caracteristicile fiecărei

persoane private de libertate.

97

ANEXA III

CRITERIILE DE EXCLUDERE DIN PROGRAM:

1. Vor fi eliminate obligatoriu din program persoanele private de libertate care, în perioada în care au fost incluse în program au săvârşit următoarele abateri:

• atac cadre, tentativă de evadare, agresarea sexuală a unui alt deţinut, agresarea fizică a unui alt deţinut cu consecinţe grave.

2. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care, în perioada includerii în program, săvârşesc o singură dată, una din următoarele abateri:

• lovituri violente cu obiecte dure, înjunghieri, tăieturi (asupra altor deţinuţi)

3. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care, în perioada includerii în program, săvârşesc de două ori, abateri de tipul:

• loviri cu palma, pumnul, piciorul, acţiuni cu rol de provocare care duc la violenţă: piedică, scuipat, înjurături, îmbrâncire.

4. Ameninţarea verbală a personalului, tentativa de intimidare a cadrelor cu care desfăşoară activităţi în cadrul programului, sunt criterii care duc la excluderea din program.

5. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care nu manifestă interes faţă de propria schimbare comportamentală prin:

- mai mult de trei absenţe nemotivate de la întâlniri, - neefectuarea temelor de trei ori la rând, - lipsa de implicare în activităţile desfăşurate individual sau în grup

(neremediată nici ca urmare a şedinţelor individuale), - ironizarea celorlalţi deţinuţi care participă la activităţi, - descurajarea schimbărilor pe care ceilalţi încearcă să le facă.

Aceste reguli vor fi discutate cu fiecare participant (atât individual cât şi în grup) şi vor fi incluse în contractul terapeutic pe care acesta îl va semna. Aceste reguli nu vor mai fi negociate după intrarea în grup, ci vor fi periodic reamintite, iar de fiecare dată când există o încălcare vor fi luate măsurile corespunzătoare.

Excluderea din program şi motivele (inclusiv ca urmare a abandonului) vor fi consemnate imediat în Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială – Fişa VII – Desfăşurarea intervenţiei specifice. Motivele excluderii vor fi consemnate în rubrica Observaţii

În cazul producerii transferului deţinutului în perioada în care acesta participă la program (deşi nu se recomandă, acest lucru este totuşi posibil), se va consemna în Fişa VII – Desfăşurarea intervenţiei specifice ultima şedinţă (tematica ultimei şedinţei) la care a participat precum şi câteva observaţii semnificative referitoare la participarea la întâlnirile grupului (în rubrica Observaţii).

98

AN

EXA

IV

Apr

ob,

D

irect

or u

nita

teTA

BEL

NO

MIN

AL*

cu p

erso

anel

e pr

ivat

e de

libe

rtate

incl

use

în p

rogr

amul

Con

trolu

l agr

esiv

ităţii

în p

erio

ada

____

____

____

____

_ G

rupu

l de

lucr

u___

____

____

_

Nr.

crt

Num

e şi

pre

num

eD

ata

naşt

erii

Con

dam

nare

şi f

aptă

Cam

era

- reg

imul

- se

cţia

Obs

erva

ţii

În

tocm

it,

Coo

rdon

ator

pro

gram

Av

izat

, A

viza

t,

Verifi

cat,

D

irect

or a

djun

ct

Dire

ctor

adj

unct

Ş

ef S

ervi

ciu

Sigu

ranţ

a D

eţin

erii

şi R

egim

Pen

itenc

iar

Edu

caţie

şi A

sist

enţă

Psi

hoso

cial

ă A

sist

enţă

Psi

hoso

cial

ă

* Tab

elul

va

avea

val

abili

tate

pân

ă la

fina

lul p

rogr

amul

ui, c

u ex

cepţ

ia s

ituaţ

iei î

n ca

re în

gru

p vo

r fi in

cluş

i noi

deţ

inuţ

i.

99

AN

EXA

V

Aviz

at,

D

irect

or a

djun

ct E

duca

ţie ş

i Asi

sten

ţă p

siho

soci

ală

OR

AR

UL

AC

TIVI

TĂŢI

LOR

SĂ

PTĂ

MÂ

NA

LE D

IN C

AD

RU

L PR

OG

RA

MU

LUI C

ON

TRO

LUL

AG

RES

IVIT

ĂŢI

I LU

NA

*___

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

_

ASI

STEN

ŢĂ P

SIH

OSO

CIA

LĂ d

e gr

upPa

rtic

ipan

ţiZi

uaO

raSp

aţiu

l de

desf

ăşur

are

Susţ

ine

Gru

p 3

Luni

9.00

-10.

00C

lub

secţ

ia …

.P

siho

log

Vine

riM

arţi

Joi

CO

NSI

LIER

E PS

IHO

LOG

ICĂ

Indi

vidu

al

Mar

ţi10

.00-

11.0

0C

abin

et p

siho

logi

cP

siho

log

CO

NSI

LIER

E SO

CIA

LĂIn

divi

dual

Mar

ţi11

.00-

12.0

0C

abin

et p

siho

logi

cA

sist

ent s

ocia

lA

CTI

VITĂ

ŢI E

DU

CA

ŢIO

NA

LEG

rup

1 co

nfec

ţiona

re o

rigam

iM

ierc

uri

13.0

0 - 1

4.00

Clu

b S

ecţia

…E

duca

tor

Gru

p 2

Vine

riE

duca

tor

AC

TIVI

TĂŢI

MO

RA

L-R

ELIG

IOA

SEIn

divi

dual

Vi

neri

10.0

0-11

.00

Clu

b se

cţia

…P

reot

A

CTI

VITĂ

ŢI S

POR

TIVE

Gru

p 1

Mar

ţi15

.00

- 16.

00C

urte

de

plim

bare

Mon

itor s

porti

vJo

iG

rup

2Lu

niM

onito

r spo

rtiv

Vine

ri A

LTE

AC

TIVI

TĂŢI

REA

LIZA

TE D

E C

OLA

BO

RAT

OR

I IN

TER

NI /

EXT

ERN

IG

rup

4M

ierc

uri

14.0

0 - 1

5.00

Sal

a …

Vine

ri

Înto

cmit,

C

oord

onat

or p

rogr

am _

____

____

____

____

____

* Avi

zul d

irect

orul

ui a

djun

ct e

ste

nece

sar p

entru

a in

clud

e ac

tivită

ţile

prog

ram

ului

în O

raru

l act

ivită

ţilor

şi n

u va

mai

fi n

eces

ară

apro

bare

a co

nduc

erii

unită

ţii.

Ora

rul s

e va

înto

cmi l

unar

(şi c

hiar

săp

tăm

ânal

cân

d co

ndiţi

ile im

pun)

în fu

ncţie

de

posi

bilit

ăţile

de

plan

ifica

re /a

ntic

ipar

e al

e co

ordo

nato

rulu

i de

prog

ram

.

100

ANEXA VI

CONSILIERE INDIVIDUALĂ

FIŞA INDIVIDUALĂ*

NUME__________________PRENUME______________________DATA INTRĂRII ÎN PROGRAM_____________________

Data consilierii:Motivaţia întâlnirii:________________________________________

Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice/sociale:

Data consilierii:Motivaţia întâlnirii: ________________________________

Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice/sociale:

*Se completează pentru deţinuţii incluşi în program care beneficiază de consiliere psihologică sau socială , suplimentar intervenţiei de grup.

101

AN

EXA

VII

PRO

TOC

OLU

L D

E A

CTI

VITA

TE*

Dat

a __

____

____

____

gru

pul _

____

____

___

întâ

lnire

a nr

. ___

____

____

____

____

_

Part

icip

anţi

(se

trec,

nom

inal

, par

ticip

anţii

la în

tâln

ire):

Abs

enţi

(eve

ntua

l şi m

otiv

aţia

):

AC

TIVI

TATE

A(s

e vo

r con

sem

na ş

i ins

trum

ente

le u

tiliz

ate,

ex:

joc

de ro

l, fiş

a de

lucr

u __

__ )

ASP

ECTE

PSI

HO

LOG

ICE

REL

EVA

NTE

(efe

ctel

e di

n pe

rspe

ctiv

a at

inge

rii s

copu

lui p

ropu

s, re

zist

enţe

ac

tivat

e et

c.)

OB

SER

VAŢI

I

Act

ivita

tea

1

Act

ivita

tea

2

Act

ivita

tea

3

Act

ivita

tea

4

Con

cluz

iile

întâ

lniri

i (se

va

men

ţiona

şi d

ata

urm

ătoa

rei î

ntâl

niri,

pen

tru p

erso

anel

e ca

re p

artic

ipă

la c

onsi

liere

indi

vidu

ală)

Psih

olog

:(c

oord

onat

or e

chip

ă m

ultid

isci

plin

ară)

__

____

____

____

____

____

____

* se

va

com

plet

a la

fiec

are

întâ

lnire

de

grup

din

cad

rul p

rogr

amul

ui (fi

e în

tim

pul ş

edin

ţei,

fie im

edia

t dup

ă în

chei

erea

ace

stei

a, c

ât in

form

aţiil

e su

nt p

roas

pete

).

102

ANEXA VIII

INCLUDEREA ÎN GRUPUL TERAPEUTIC

Comportamentul agresiv se asociază frecvent cu diverse tulburări psihice, de la retardul mintal la tulburarea de adaptare, tulburările de personalitate de tip antisocial, narcisic sau histrionic. De asemenea, agresivitatea poate apare şi ca urmare a unei condiţii medicale generale (TCC, epilepsie, hipotiroidism, neoplasmele SNC, maladii cardiovasculare, HIV, etc.). Includerea într-un grup de tip terapeutic, pentru deţinuţii care manifestă agresivitate, presupune o evaluare iniţială judicioasă, în scopul identificării contextului general şi personal în care se manifestă acest comportament.

În urma evaluării psihologice este posibil să nu fie evidenţiat un diagnostic clinic, însă, este necesar să se identifice prezenţa, precum şi intensitatea anumitor manifestări comportamentale. Acest aspect va direcţiona şi particulariza intervenţia psihologică atât pentru fiecare persoană cât şi la nivelul întregului grup.

În situaţia în care, în urma evaluării psihologice, o persoană privată de libertate corespunde criteriilor de diagnostic care permit includerea într-o categorie clinică, medicul de penitenciar va fi anunţat şi, dacă e cazul, în urma evaluării de specialitate, deţinutul va putea beneficia şi de un tratament medicamentos corespunzător. Pacienţii cu agresivitate, care corespund uneia din categoriile menţionate, reprezintă o provocare pentru coordonatorii grupurilor datorită dificultăţii de gestionare a relaţiilor intergrupale şi a dinamicii de grup.

Cu toate că permanent au fost introduse mereu noi concepte care să permită rezolvarea directă şi facilă a problemelor legate de agresivitate, realitatea terapeutică arată că deseori comportamentul agresiv reprezintă o tulburarea stabilă care poate fi modificată extrem de greu.

Mai jos vom prezenta cele mai frecvente tulburări de personalitate care se asociază cu agresivitatea şi care, cu o frecvenţă mai mare, pot fi întâlnite în mediul penitenciar. Includerea într-una din categoriile diagnostice prezentate nu exclude persoana de la activităţile programului dar nici nu condiţionează includerea persoanei în grup, ci are doar scopul de a direcţiona şi nuanţa tipul de intervenţie.

103

În cadrul interviului se vor urmări:(I)- date de identificare (Nume, prenume, vârsta (peste 18 ani);- mediul de provenienţă (rural/urban);- aspecte legate de mediul familial (tip de familie, relaţii

intrafamiliale, existenţa unui model violent în familie, victimă a abuzului familial, istoric medical familial legat de aspectele medicale psihiatrice);

- aspecte legate de situaţia şcolară (performanţe şcolare, comportament şcolar, atitudine faţă de educaţie, şcoală, profesori);

- aspecte legate de istoricul medical (diagnostic psihiatric, internări, tratamente, condiţia medicală generală, boli cronice etc.);

- istoric personal cu evidenţierea aspectelor menţionate la litera B.

(II) Criterii de diagnostic pentru Tulburarea de Personalitate Antisocială (307.1 – DSM IV - revizuit)

A. Existenţa unui pattern pervasiv de desconsiderare şi violare a drepturilor altora (apărut de la vârsta de 15 ani). Acest pattern este evidenţiat de 3 (sau mai multe) din următoarele:

(1) Incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale, indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest (ex: recidive multiple).

(2) Incorectitudine, indicată de minţitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profit sau plăcere personală (înşeală şi manipulează frecvent pe alţii în scopul obţinerii un profit personal sau al plăcerii – de ex. sex, bani, putere.

(3) Impulsivitate sau incapacitate de a plănui dinainte (deciziile sunt luate sub imperiul momentului, fără un plan anume şi fără a lua în calcul eventualele consecinţe pentru sine sau pentru alţii).

(4) Iritabilitate şi agresivitate, indicate de lupte sau atacuri care pun în pericol integritatea fizică a altora (inclusiv baterea soţiei, copilului – în istoric).

(5) Neglijenţă nesăbuită pentru siguranţa sa sau a altora.(6) Iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitatea

repetată de a avea un comportament consecvent în muncă ori de a-şi onora obligaţiile financiare.

(7) Lipsa de remuşcare, indicată prin a fi indiferent ori a justifica de ce a făcut să sufere ori a maltratat sau furat de la altul.

104

Pot chiar blama victimele, minimizează consecinţele dăunătoare ale acţiunilor lor sau chiar manifestă o indiferenţă totală.

b. Existenţa unei tulburări de conduită cu debut înainte de 15 ani, concretizată în existenţa a cel puţin unui comportament din următoarele: agresiune faţă de oameni şi animale (tiranizarea, ameninţarea, bătaia, vătămarea corporală a altora, cruzime faţă de oameni sau animale, a forţat pe cineva la o activitate sexuală) distrugerea proprietăţii (incendieri, distrugeri deliberate) fraudă sau furt (din locuinţe, magazine, din poşete, minciuni frecvente pentru a obţine bunuri sau favoruri), violări serioase ale regulilor (absenteism şcolar înainte de 13 ani, fuga de acasă de cel puţin 2 ori sau o singură dată, dar fără a reveni acasă o perioadă lungă de timp, lipsa de acasă noaptea în ciuda interdicţiei părinţilor – înainte de 13 ani).

C. Comportamentul antisocial nu survine ca urmare a schizofreniei sau a unui episod maniacal.

*** (III) Criterii de diagnostic pentru Tulburarea de Personalitate

Borderline (301.83 – DSM IV - revizuit)

d. Un pattern pervasiv de instabilitate a relaţiilor interpersonale, imaginii de sine şi afectelor, şi impulsivitate marcată, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte. Acest pattern este indicat de 5 (sau mai multe) dintre următoarele:

(1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar (fricile de abandon sunt în legătură cu intoleranţa de a fi singuri şi necesitatea de a avea alţi oameni cu ei, iar eforturile de a evita abandonul pot include acţiuni impulsive cum ar fi automutilarea sau comportamentele suicidare);

(2) relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizate printr-o alternare între extremele de idealizare şi devalorizare (pot trece de la idealizarea unor oameni la devalorizarea acestora dacă au impresia că aceştia nu se ocupă suficient de mult de ei, nu le oferă suficient, nu se află alături de ei destul);

(3) perturbare de identitate: imagine de sine sau conştiinţă de sine marcat şi persistent instabilă;

(4) impulsivitate în cel puţin 2 domenii care sunt potenţial autoprejudiciante (cheltuieli, sex, abuz de substanţă, condus imprudent, mâncat compulsiv);

105

(5) comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicid ori comportament automutilant;

(6) instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi marcate a dispoziţiei (de ex: disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate durând de regulă câteva ore şi numai rareori câteva zile);

(7) sentiment cronic de vid (se plictisesc uşor, sunt în mod constant în căutarea a ceva de făcut);

(8) mânie intensă, inadecvată ori dificultate de a controla mânia (bătăi repetate, manifestări frecvente de furie, stare coleroasă permanentă);

(9) ideaţie paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu stresul; (criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate borderline);

Strategiile supradezvolatete sunt atacul (violenţă sau furie) ori fuga de ceilalţi sau de sine. Studiile epidemiologice arată că mediile familiale şi sociale de unde provin persoanele afectate prezintă frecvente situaţii conflictuale (părinţi alcoolici, toxicomani, divorţ dificil etc.) iar în atecedentele acestora se găsesc cu frecvenţă crescută traumatisme sexuale (incest, viol, tentative de seducţie violente, violenţe sau neglijenţă majoră din partea părinţilor).

***

(IV) Criterii de diagnostic pentru Tulburarea Explozivă Intermitentă (312.34 – DSM IV - revizuit)

E. mai multe episoade distincte de incapacitate de a rezista impulsurilor agresive care duc la acte agresive severe sau la distrugerea proprietăţii (includ lovirea sau vătămarea în alt mod a altei persoane sau ameninţarea verbală cu agresivitate fizică; distrugerea proprietăţii include distrugerea intenţionată a unui obiect de valoare).

F. gradul de agresivitate manifestată în cursul episoadelor este disproporţionat în mod flagrant în raport cu orice stresori psihosociali precipitanţi.

g. episoadele agresive nu sunt explicate de o tulburare mentală şi nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (drog, medicament) sau unei condiţii medicale generale.

(criterii de diagnostic pentru tulburarea explozivă intermitentă)

106

• Individul poate descrie episoadele agresive ca „perioade” sau „atacuri” în care comportamentul exploziv este precedat de un sentiment de tensiune sau de excitaţie şi este urmat imediat de o senzaţie de uşurare. Mai târziu, individul se poate simţi tulburat, cu remuşcări, regrete sau jenat de comportamentul agresiv. Furia, ca reacţie normală la anumite evenimente de viaţă sau situaţi ambientale trebuie, de asemenea, distinsă de furia care apare ca parte a unui episod agresiv în tulburarea explozivă intermitentă, survenind cu foarte puţină sau fără nici un fel de provocare. Comportamentul intenţional se distinge de tulburarea explozivă intermitentă prin prezenţa motivaţiei şi beneficiului din actul agresiv.

Precizări suplimentare:

• Mai sus au fost prezentate criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate antisocială, tulburarea de personalitate de tip borderline, tulburarea explozivă intermitentă. Este recomandabil ca psihologul să aibă în vedere complementar elementele de diagnostic pentru tulburările menţionate, care prezentate pe larg în DSM IV – revizuit.

• În urma evaluării este foarte posibil să nu fie identificate criteriile necesare pentru ca subiectul să fie inclus într-o anumită categorie nosologică, însă, pentru adecvarea demersurilor de tip terapeutic ulterioare este necesar să fie identificate comportamentele specifice, cu atât mai mult cu cât în absenţa unui diagnostic clinic intervenţia va fi nuanţată.

• Comportamentul agresiv poate surveni, desigur, şi când nu este prezentă nicio tulburare mentală.

***

Personalitatea antisocială

Credinţe fundamentale (scheme necondiţionale).Am dreptul să obţin ceea ce doresc.Oamenii sunt făcuţi pentru a fi exploataţi de mine.

Atitudini de baza (scheme condiţionale) Dacă nu profit de ei, vor profita ei de mine. Dacă doresc ceva, voi obţine.

Inferenţe (Control) Doreşti acel lucru, obţine-l.

107

Dacă el te supăra, loveşte-l. Stări afective:irascibilitate; indiferenţa.

Gânduri automate „Sunt foarte abil, ei nu vor şti niciodată ce intenţii am”. „Îmi bat joc de ceea ce gândesc ei”. „O să vadă ei cine este mai puternic”. „Dacă sunt furios, trebuie să fac ceva”.

Personalitatea borderline Credinţe fundamentale (scheme necondiţionale). Nu deţin controlul asupra mea. Nimeni nu mă înţelege.

Atitudini de baza (scheme condiţionale). Dacă nu voi face ceea ce doresc ceilalţi de la mine, ei mă vor abandona. Nimeni nu va dori să fie cu mine daca mă va cunoaşte cu adevărat. Dacă nu îmi voi putea controla emoţiile, se va declanşa o catastrofă.

Inferenţe Fă-ţi un rău pentru a simţi ceva. Nu-ti face prieteni, ei te vor lovi. Eşti o persoană rea, pedepseşte-te.

Stări afective Anxietate; depresie; mândrie.

Gânduri automate„Voi fi totdeauna singur.” „Suferinţa pe care o resimt este intolerabilă.” „Am făcut rău ca m-am încrezut în aceasta persoană pentru că acum mă dispreţuieşte.”

108

Gânduri/postulate/convingeri care generează comportamentele prezentate la A

Se va urmări gradul de acord acord faţă de următoarele afirmaţii:

(Unde: 5 acord total; 4 de cele mai multe ori de acord; 3 nici acord nici dezacord; 2 de cele mai multe ori dezacord; 1 dezacord total)

Forţa sau comportamentul abuziv este cel mai bun mijloc de a reuşi

5 4 3 2 1

Funcţionează legea junglei şi numai cel puternic reuşeşte 5 4 3 2 1Nu-mi pasă de reacţiile celorlalţi 5 4 3 2 1Dacă nu mă folosesc eu de oameni, atunci se vor folosi ei de mine

5 4 3 2 1

Minciuna şi frauda (înşelăciunea) nu sunt ceva rău atât timp cât nu eşti descoperit

5 4 3 2 1

Este problema lor dacă alţii suferă din cauza mea 5 4 3 2 1Dacă oamenii sunt naivi (fraieri) atunci merită înşelaţi 5 4 3 2 1Pot să le fac celorlalţi orice, atât timp cât nu are consecinţe dureroase asupra mea

5 4 3 2 1

Dacă îmi doresc ceva, trebuie să obţin prin orice mijloace 5 4 3 2 1

Gânduri/postulate/convingeri care generează comportamentele prezentate la D

Se va urmări gradul de acord acord faţă de următoarele afirmaţii:

(Unde: 5 acord total; 4 de cele mai multe ori de acord; 3 nici acord nici dezacord; 2 de cele mai multe ori dezacord; 1 dezacord total)

Întotdeauna voi fi singur – (nu mă pot baza decât pe mine) 5 4 3 2 1Nu mă pot controla Nimeni nu este aici pentru mineNimeni nu mă va iubiTrebuie întotdeauna să mă bazez pe cineva mai puternicTrebuie să mă protejez Trebuie să îmi controlez toate emoţiileMerit să fiu pedepsit (să mă autopedepsesc) Trebuie să-i părăsesc pe alţii înainte de a mă părăsi ei

109

AN

EXA

IXPr

ezen

ţa p

erso

anel

or p

rivat

e de

libe

rtat

ela

mod

ulul

tera

peut

ic d

in c

adru

l pro

gram

ului

„C

ontr

olul

agr

esiv

ităţii

”

Nr.

crt

Num

ele

şi p

renu

mel

e

Perio

ada

desf

ăşur

ării

activ

ităţil

or d

e tip

tera

peut

ic d

e gr

up(_

____

____

____

___-

___

____

____

___)

Nr. ore prezenţăNr. ore

prevăzute

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …

În

tocm

it,

Psi

holo

g __

____

____

____

NO

TĂ:

Rub

rica

Per

ioad

a de

sfăş

urăr

ii pr

ogra

mul

ui v

a co

nţin

e un

num

ăr d

e sp

aţii

echi

vale

nt n

umăr

ului

de

şedi

nţe

cupr

inse

în p

rogr

am. L

a fie

care

întâ

lnire

psi

holo

gul

va tr

ece

data

şi v

a bi

fa în

dre

ptul

fiec

ărui

par

ticip

ant p

reze

nţa

(P) s

au a

bsen

ţa (A

) la

activ

itate

. Abs

enţa

mot

ivat

ă se

va

nota

AM

. În

cazu

l în

care

un

parti

cipa

nt n

u m

ai

face

par

te d

in g

rupu

l de

lucr

u, s

e va

not

a pe

rând

ul c

ores

punz

ător

num

elui

său

mot

ivul

.La

sfâ

rşitu

l pro

gram

ului

se

vor

com

plet

a co

loan

ele:

Nr.

ore

prez

enţă

– n

umăr

ând

date

le la

car

e fie

care

per

soan

ă a

fost

pre

zent

ă la

pro

gram

- ş

i Nr.

ore

prev

ăzut

e –

num

ărul

şed

inţe

lor p

revă

zute

în p

rogr

am.

110

Prez

enţa

per

soan

elor

priv

ate

de li

bert

ate

la m

odul

ul te

rape

utic

din

cad

rul p

rogr

amul

ui „

Con

trol

ul a

gres

ivită

ţii”

Nr.

crt

Num

ele

şi p

renu

mel

e

Perio

ada

desf

ăşur

ării

activ

ităţil

or d

e tip

tera

peut

ic d

e gr

up(_

____

____

____

___-

___

____

____

___)

Nr. ore prezenţăNr. ore

prevăzute

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

data

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …

În

tocm

it,

Edu

cato

r ___

____

____

___

NO

TĂ:

Rub

rica

Per

ioad

a de

sfăş

urăr

ii pr

ogra

mul

ui v

a co

nţin

e un

num

ăr d

e sp

aţii

echi

vale

nt n

umăr

ului

de

şedi

nţe

cupr

inse

în p

rogr

am. L

a fie

care

întâ

lnire

psi

holo

gul

va tr

ece

data

şi v

a bi

fa în

dre

ptul

fiec

ărui

par

ticip

ant p

reze

nţa

(P) s

au a

bsen

ţa (A

) la

activ

itate

. Abs

enţa

mot

ivat

ă se

va

nota

AM

. În

cazu

l în

care

un

parti

cipa

nt n

u m

ai

face

par

te d

in g

rupu

l de

lucr

u, s

e va

not

a pe

rând

ul c

ores

punz

ător

num

elui

său

mot

ivul

.La

sfâ

rşitu

l pro

gram

ului

se

vor

com

plet

a co

loan

ele:

Nr.

ore

prez

enţă

– n

umăr

ând

date

le la

car

e fie

care

per

soan

ă a

fost

pre

zent

ă la

pro

gram

- ş

i Nr.

ore

prev

ăzut

e –

num

ărul

şed

inţe

lor p

revă

zute

în p

rogr

am.

111

ANEXA X

La prima întâlnire a echipei multidisciplinare sunt prezentate atribuţiile membrilor.

Acestea pot suferi modificări şi pot fi particularizate ţinând cont de condiţiile de personal din fiecare penitenciar

FIŞA ATRIBUŢIILORECHIPEI MULTIDISCIPLINARE

Echipa multidisciplinară evaluează în permanenţă nevoile beneficiarilor şi capacitatea proprie de a răspunde acestor nevoi şi, pe baza acestei evaluări:

- stabileşte numărul persoanelor care participă în program;- stabileşte numărul de grupuri (dacă există resurse umane şi

logistice pentru ca programul să se poată desfăşura simultan pe mai multe secţii, cu mai multe grupe);

- identifică şi stabileşte locurile de desfăşurare a programului şi spaţiile necesare;

- analizează propunerile de intrare/excludere formulate de oricare dintre membri echipei şi decide includerea de noi participanţi sau excluderea participanţilor care nu respectă obligaţiile stabilite prin Contractul terapeutic;

- identifică soluţii la diferitele schimbări/probleme care apar

Responsabilităţile coordonatorului de program- monitorizează aspectele legate de calitatea serviciilor oferite

prin programul Controlul agresivităţii;- monitorizează desfăşurarea activităţilor programului; - evaluează rezultatele obţinute; - organizează întâlnirile echipei multidisciplinare, atunci când

acest lucru se impune şi completează Procesul verbal al şedinţei;- asigură managementul administrativ al materialelor şi

consumabilelor necesare; - planifică şi întocmeşte Orarul activităţilor programului;- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin

oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.

112

Responsabilităţile psihologului- realizează evaluarea psihologică iniţială şi selecţia

persoanelor private de libertate care au recomandare pentru înscriere în program, în vederea includerii în program;

- stabileşte obligaţiile din Contractul terapeutic şi le aduce la cunoştinţa fiecărui participant, spre a fi semnate;

- planifică şi susţine întâlnirile modulului terapeutic;

- planifică şi asigură consilierea individuală a participanţilor la program care necesită acest tip de intervenţie;

- completează toate documentele din mapa program care îi revin (Tabelul nominal al participanţilor, Protocolul de activitate, Fişa individuală, Prezenţa participanţilor la modulul terapeutic);

- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.

Responsabilităţile educatorului- planifică şi susţine activităţile educaţionale din cadrul

programului Controlul agresivităţii;

- completează toate documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la activităţile educaţionale planificate în cadrul programului Controlul agresivităţii);


Responsabilităţile asistentului social- planifică şi asigură consilierea socială individuală a

participanţilor la program care necesită acest tip de intervenţie;

- completează toate documentele din mapa program care îi revin (Fişa individuală);


113

Responsabilităţile monitorului sportiv- planifică şi susţine activităţile sportive cu participanţii din

program care sunt apţi pentru a fi incluşi în acest tip de activităţi;


Responsabilităţile personalului din cadrul serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar


Am luat la cunoştinţă:Coordonator program_________________

Psiholog___________________________

Educator___________________________

Asistent social_______________________

Monitor sportiv_______________________

Reprezentant siguranţa deţinerii şi regim penitenciar ____________

114

ANEXA XIPenitenciarul_________________________

Fişa de lucru aECHIPEI MULTIDISCIPLINARE

Data_____________________

Echipa multidisciplinară:● coordonatorul programului* Nume /prenume__________________________________________● Psiholog(i)Nume /prenume__________________________________________● educator (i)Nume /prenume__________________________________________● asistent (i) social(i) Nume /prenume__________________________________________● monitor sportivNume /prenume__________________________________________● Reprezentanţi ai serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (şef secţie) Nume /prenume__________________________________________Perioada de desfăşurare a activităţilor programului __________Locul de desfăşurare a activităţilor Activităţi de grup ________________________________________________________________________________________________Activităţi individuale _____________________________________________________________________________________________Nr. participanţi identificaţi:___ _________________________Probleme discutate **__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

* coordonatorul programului poate fi unul din specialiştii echipei sau şeful serviciului asistenţă psihosocială. În cazul în care unul dintre specialiştii echipei îndeplineşte şi atribuţii de coordonator de program va cumula responsabilităţile care îi revin.

**discutare includere/ excludere membri din grup, modificare loc de desfăşurare a activităţilor, modificare echipă multidisciplinară, evaluarea rezultatelor, alte probleme apărute pe parcursul derulării programului care necesită analiza şi decizia echipei etc.

115

Soluţii identificate: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Echipa multidisciplinară:● coordonatorul programului* semnătura_____________________________________________● Psiholog(i)semnătura______________________________________________● educator (i)semnătura______________________________________________● asistent (i) social(i) semnătura______________________________________________● monitor sportivsemnătura______________________________________________● Reprezentanţi ai serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (şef secţie, supraveghetori) semnătura______________________________________________

Situaţiile în care este necesară întâlnirea tuturor membrilor echipei multidisciplinare:

- când se stabilesc/schimbă locurile de desfăşurare a activităţilor,

- când se analizează propunerile de excludere din grup şi/sau de recompensării membrilor.

În cazul transferului unui participant nu este necesară întrunirea comisiei.

De obicei, în cursul derulării unui program nu este necesar ca echipa să se întrunească decât o dată pe lună (dacă sunt în discuţie propuneri de recompensare, excludere etc.

* coordonatorul programului poate fi unul din specialiştii echipei sau şeful serviciului asistenţă psihosocială. În cazul în care unul dintre specialiştii echipei îndeplineşte şi atribuţii de coordonator de program va cumula responsabilităţile care îi revin.

116

ANEXA XII

PENITENCIARUL____________________SERVICIUL ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ

A N U N Ţ

În perioada _____________________, în secţia/Penitenciarul (numărul secţiei sau numele unităţii, după caz) _______ începe programul de asistenţă psihosocială destinat persoanelor cu conduită agresivă (Controlul agresivităţii).

Cei care sunt intersaţi de participarea la programul de asistenţă psihosocială „Controlul agresivităţii” trebuie să facă o cerere scrisă pe care să o înainteze educatorului secţiei până în data de _______________.

Întocmit,Coordonatorul programului

____________________________________

Data afişării anunţului ____________

117

ANEXA XIII

PROGRAM DE INTERVENŢIE SPECIFICĂ CONTROLUL AGRESIVITĂŢII

DE CE SĂ PARTICIPI LA PROGRAMUL PENTRU CONTROLUL AGRESIVITĂŢII?

Scopul programului:a) Reducerea consecinţelor negative a comportamentelor cu risc

individual, pentru persoanele aflate în detenţie.b) Îmbunătăţirea climatului penitenciar prin diminuarea numărului de

acte de agresiune în penitenciare

Obiectivele programului

1. Prevenirea şi scăderea prejudiciilor asociate comportamentului agresiv prin derularea de activităţi destinate reducerii conflictualităţii, îmbunătăţirii nivelului de adaptare socială şi profesională, modificării deprinderilor de rezolvare de probleme;

2. Formarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de autocunoaştere (prin stabilirea identităţii personale; definirea propriului sistem motivaţional şi aptitudinal; realizarea (conştientizarea) diferenţelor ideal – real, posibilităţi – aspiraţii; recunoaşterea necesităţii schimbării comportamentale şi identificarea trăsăturilor asupra cărora e necesară intervenţia

3. Obţinerea unui nivel de autocontrol care să permită reorientarea impulsurilor agresive, cu îmbunătăţirea calităţii relaţiilor în plan personal şi social;

4. Formarea şi exersarea de abilităţi prosociale pentru a putea face faţă cu succes, în libertate, integrării în societate.

CUI SE ADRESEAZĂ PROGRAMUL DE CONTROL AL AGRESIVITĂŢII?

Programul se adresează în principal persoanelor private de libertate:

- condamnate definitiv, repartizate în regim închis sau de maximă siguranţă; (inclusiv cei cu grad sporit de risc),

- cu vârsta peste 21 de ani,- cu dificultăţi adaptative concretizate în comportamente violente

faţă de cadre, faţă de alte persoane, sau faţă de obiecte (distrugeri, spargeri geamuri etc)

- cu sancţiuni disciplinare pentru comportamente agresive.

118

.

ACTIVITĂŢI CUPRINSE ÎN PROGRAM:

1) În regim individual:a) Asistarea psihologică (consiliere, evaluare periodică).b) Asistare socială (consiliere, demersuri către instituţiile abilitate).

2) Lucrul cu grupul:Activităţile educative: La nivelul secţiei se vor organiza pentru participanţii la programul

„Controlul agresivităţii” activităţi educaţionale de tipul: atelier de încurajare a lecturii (cerc literar) concursuri tematice, rebus, cercuri de dezbateri pe diverse teme (tehnice, istorie, geografie etc.).

Activităţile de timp liber şi de recreere urmăresc:La nivelul secţiei se pot organiza ateliere ocupaţionale de tipul: atelier

de puzzle, origami, pictură, desen, etc.

Activităţile sportive, ca şi în cazul activităţilor de timp liber, se organizează în scopul consumului de energie, descărcării tensiunii într-o manieră acceptată social, valorificării tendinţelor competitive prin organizarea de activităţi ca:

- fitness, culturism, jocuri sportive şi de echipă (tenis de masă, fotbal-tenis, fotbal, baschet);

- competiţii sportive (atletism, tenis de masă, fotbal, fotbal-tenis etc.).

Acestea se organizează în funcţie de numărul deţinuţilor şi disponibilităţile penitenciarului, iar includerea în activităţile care presupun efort fizic mare se face doar cu acordul medicului.

.

CUM SE FAC ÎNSCRIERILE LA PROGRAMUL DE INTERVENŢIE SPECIFICĂ „CONTROLUL AGRESIVITĂŢII”?

Cei care sunt intersaţi de participarea la programul de asistenţă

psihosocială „Controlul agresivităţii” trebuie să facă o cerere scrisă pe care să o înainteze comandantului de secţie până în data de _______________.

119

AN

EXA

XIV

MA

PA P

RO

GR

AM

ULU

I „C

ON

TRO

LUL

AG

RES

IVIT

ĂŢI

I” V

A C

UPR

IND

E:

Nr.

crt.

DO

CU

MEN

TUL

DE

INTO

CM

ITN

r. A

nexe

i

FREC

VEN

ŢA

INTO

CM

IRII

/ C

OM

PLET

ĂR

IIO

bser

vaţii

1C

oper

ta m

apei

pro

gram

Ane

xa I

O d

ată

Ace

astă

co

perta

va

în

soţi

Just

ifica

rea

prog

ram

ului

şi

est

e în

aint

ată

dire

ctor

ului

adj

unct

pen

tru e

duca

ţie

şi a

sist

enţă

psi

hoso

cial

ă sp

re a

viza

re ş

i di

rect

orul

ui

unită

ţii s

pre

apro

bare

.2

Just

ifica

rea

prog

ram

ului

(1-2

pag

ini)

-O

dat

ă S

e în

tocm

eşte

la î

ncep

utul

der

ulăr

ii pr

ogra

mul

ui ş

i va

cupr

inde

inf

orm

aţii

conc

rete

ref

erito

are

la p

robl

ema

agre

sivi

tăţii

în

unita

tea

dvs.

(ex

. nr

. pp

l cu

con

duită

ag

resi

vă, e

veni

men

te n

egat

ive

etc.

)3

Atr

ibuţ

iile

echi

pei

mul

tidis

cipl

inar

e A

nexa

X

O d

ată

Se

va r

efac

e da

că s

e sc

him

bă c

ompo

nenţ

a ec

hipe

i m

ultid

isci

plin

are

sau

atrib

uţiil

e m

embr

ilor.

4Fi

şa d

e lu

cru

a ec

hipe

i m

ultid

isci

plin

are

Ane

xa

XILa

nev

oie

La fi

ecar

e în

tâln

ire a

ech

ipei

(cel

puţ

in o

dat

ă pe

lună

)

5C

ontr

actu

l ter

apeu

tic

sem

nat d

e fie

care

par

ticip

ant

Ane

xa II

O d

ată

În e

tapa

de

sele

cţie

sau

în p

rima

întâ

lnire

de

grup

6C

riter

iile

de

excl

uder

e di

n pr

ogra

mA

nexa

III

O d

ată

Ane

xa II

I se

folo

seşt

e pe

ntru

pre

zent

area

/ di

scut

area

cu

ben

efici

arii.

Poa

te fi

com

plet

ată

sau

mod

ifica

tă î

n fu

ncţie

de

cara

cter

istic

ile b

enfic

iaril

or.

7Ta

belu

l no

min

al

cu

deţin

uţii

part

icip

anţi

Ane

xa

IVO

dat

ăS

e re

face

dac

ă se

sch

imbă

com

pone

nţa

grup

ului

în

sens

ul a

dăug

ării

de p

artic

ipan

ţi.

În

cazu

l în

ca

re

grup

ul

se

dim

inue

ază

(tran

sfer

, ex

clud

ere,

aba

ndon

, se

tai

e di

n ta

belu

l in

iţial

şi

se

cons

emne

ază

mot

ivul

)

120

Nr.

crt.

DO

CU

MEN

TUL

DE

INTO

CM

ITN

r. A

nexe

i

FREC

VEN

ŢA

INTO

CM

IRII

/ C

OM

PLET

ĂR

IIO

bser

vaţii

8O

raru

l act

ivită

ţilor

pro

gram

ului

(te

rape

utic

e, e

duca

ţiona

le ş

i de

timp

liber

)

Ane

xa V

Luna

r S

e va

re

aliz

a lu

nar

sau

când

ap

ar

mod

ifică

ri în

pl

anifi

care

a ac

tivită

ţilor

.

9Fi

şele

de

lu

cru

utili

zate

la

în

tâln

irile

de

grup

-O

dat

aS

unt p

reze

ntat

e în

ane

xe s

au în

man

ualu

l pro

gram

ului

.S

e co

mpl

etea

ză

în

cadr

ul

întâ

lniri

lor

din

mod

ulul

te

rape

utic

(sau

edu

caţio

nal)

10

Fişe

le in

divi

dual

e A

nea

VILa

nev

oie

DO

AR

pe

ntru

pp

l. ca

re

bene

ficia

ză

de

cons

ilier

e in

divi

dual

ă în

cad

rul p

rogr

amul

ui 1

1Pr

otoc

olul

de

activ

itate

Ane

xa

VII

La fi

ecar

e în

tâln

ire a

gr

upul

uiP

erm

ite

eval

uare

a pr

ogre

selo

r fie

căru

i pa

rtici

pant

, at

itudi

ne,

impl

icar

e,

rezi

sten

ţe,

dina

mic

a gr

upul

ui,

atin

gere

a ob

iect

ivel

or e

tc.

12

Prez

enţa

par

ticip

anţil

or la

ac

tivită

ţile

de g

rup

Ane

xa

IXLa

fiec

are

întâ

lnire

a

grup

ului

Doc

umen

tul s

e în

tocm

eşte

o s

ingu

ra d

ata

(se

mod

ifica

do

ar d

aca

se s

chim

ba c

ompo

nenţ

a gr

upul

ui în

sen

sul

adău

gării

de

noi p

artic

ipan

ţi)

13

Anu

nţ

priv

ind

deru

lare

a pr

ogra

mul

uiA

nexa

XI

IO

dat

ăLa

map

ă se

păs

treaz

ă do

cum

entu

l cu

sem

nătu

rile

în

orig

inal

,

121

Fişe de lucru

122

PLA

NIF

ICA

REA

AC

TIVI

TĂŢI

LOR

, ÎN

FU

NC

ŢIE

DE

MO

MEN

TUL

DE

DES

FĂŞU

RA

RE

A

L PR

OG

RA

MU

LUI

AC

TIVI

TATE

AC

ŢIU

NE

RES

PON

SAb

IlO

BIE

CTI

VEV

ALU

AR

E IN

IŢIA

LĂ

1.

Ana

liza

nece

sită

ţii

deru

lării

pr

ogra

mul

ui

adre

sat

pers

oane

lor

priv

ate

de

liber

tate

cu

co

ndui

ta a

gres

ivă.

2.

Eva

luar

ea

pond

erii

com

porta

men

telo

r ag

resi

ve la

deţ

inuţ

ii di

n un

itate

(sta

tistic

).3.

Eva

luar

ea n

umăr

ului

de

rapo

arte

de

inci

dent

pe

ntru

aba

teri

care

pre

supu

n ag

resi

une

fizic

ă/un

itate

.

Dire

ctor

adj

unct

inte

rven

ţie

psih

osoc

ială

- cun

oaşt

erea

pro

blem

atic

ii le

gată

de

agre

sivi

tate

la

niv

elul

uni

tăţii

;-

anal

iza

opor

tuni

tăţii

şi

deci

zia

refe

ritoa

re l

a ne

cesi

tate

a de

sfăş

urăr

ii pr

ogra

mul

ui

Con

trolu

l ag

resi

vită

ţii /

Just

ifica

rea

prog

ram

ului

.

INIŢ

IER

EA

PRO

GR

AM

ULU

I1.

Iden

tifica

rea

mem

brilo

r ech

ipei

.2.

sta

bilir

ea d

irecţ

iilor

spe

cific

e de

acţ

iune

.D

irect

or a

djun

ct e

duca

ţie ş

i as

iste

nţă

psih

osoc

ială

Coo

rdon

ator

ul p

rogr

amul

ui

- st

abili

rea

activ

ităţil

or

prop

rii

prog

ram

ului

(c

ompo

nent

a ed

ucat

ivă,

oc

upaţ

iona

lă,

recr

eaţio

nală

, m

edic

ală)

ca

re

urm

ează

a

fi de

rula

te la

niv

elul

uni

tăţii

;-

iden

tifica

rea

activ

ităţil

or ş

i res

pons

abili

tăţil

or c

e re

vin

fiecă

rui m

embr

u al

ech

ipei

.

IDEN

TIFI

CA

RE

SELE

CTI

E PA

RTI

CIP

AN

TI

1.

Stu

dier

ea

dosa

rulu

i de

pe

nite

ncia

r al

pa

rtici

panţ

ilor e

ligib

ili.

2.

S

tudi

ul

rapo

arte

lor

de

inci

dent

pe

ntru

pe

rsoa

nele

ca

re

sunt

pr

opus

e pe

ntru

a

fi in

clus

e în

pro

gram

.3.

A

naliz

a so

licită

rilor

per

soan

elor

priv

ate

de

liber

tate

car

e do

resc

incl

uder

ea în

pro

gram

.

Edu

cato

rul

- cun

oaşt

erea

num

ărul

ui ş

i a ti

pulu

i san

cţiu

nilo

r;- c

unoa

şter

ea in

fracţ

iuni

i şi a

gra

vită

ţii a

cest

eia;

- ce

ntra

lizar

ea

solic

ităril

or

veni

te

din

parte

a de

ţinuţ

ilor.

Eva

luar

e ps

ihol

ogic

ăP

siho

logu

l- c

unoa

şter

ea c

ompo

rtam

entu

lui d

eţin

utul

ui ş

i a

rolu

lui s

ău în

pen

itenc

iar;

- sta

bilir

ea n

ivel

ului

de

impu

lsiv

itate

, agr

esiv

itate

;-

stab

ilire

a ob

iect

ivel

or p

erso

nale

pen

tru fi

ecar

e pa

rtici

pant

.

123

AC

TIVI

TATE

AC

ŢIU

NE

RES

PON

SAb

IlO

BIE

CTI

V

INTE

RVE

NŢI

E1.

Mod

ulul

ther

apeu

tic.

2. D

esfă

şura

rea

de a

ctiv

ităţi

- edu

caţio

nale

, - r

ecre

ativ

e şi

de

timp

liber

, - s

porti

ve.

3. C

onsi

liere

indi

vidu

ală

EC

HIP

A P

LUR

IDIS

CIP

LIN

AR

ĂFi

ecar

e sp

ecia

list p

entru

dom

eniu

l să

u de

com

pete

nţă

- dez

volta

rea

auto

cont

rolu

lui;

- (ob

iect

ivel

e st

abili

te p

rin p

rogr

am p

entru

fiec

are

mod

ul).

Eva

luar

e in

term

edia

ră

EC

HIP

A P

LUR

IDIS

CIP

LIN

AR

Ă- Î

ntâl

nire

pen

tru e

valu

area

com

porta

men

tulu

i şi

a re

zulta

telo

r int

erve

nţie

i;- e

vita

rea

perm

anen

tizăr

ii un

or s

ituaţ

ii ca

re a

r pu

tea

împi

edic

a ev

oluţ

ia s

ubie

cţilo

r în

sen

sul

inte

grăr

ii so

cial

e;-

iden

tifica

rea

prob

lem

elor

apă

rute

şi a

sol

uţiil

or

posi

bile

.M

ON

ITO

RIZ

AR

EP

erso

anel

e pr

ivat

e de

libe

rtate

car

e au

fina

lizat

pr

ogra

mul

vor

fi m

onito

rizat

e pr

in p

rism

a:-

com

porta

men

tulu

i ado

ptat

de

parti

cipa

nţii

care

au

final

izat

pro

gram

ul;

- ra

poar

telo

r de

inci

dent

înto

cmite

pen

tru

com

porta

men

te v

iole

nte

(agr

esiv

e).

EC

HIP

A P

LUR

IDIS

CIP

LIN

AR

ĂC

oord

onat

orul

pro

gram

ului

- eva

luar

ea g

radu

lui d

e in

tern

aliz

are

a ac

hizi

ţiilo

r ob

ţinut

e pr

in

parc

urge

rea

mod

ulel

or

prog

ram

ului

.

EVA

LUA

RE

FIN

ALĂ

Eva

luar

ea c

ompo

rtam

ente

lor ş

i a re

zulta

telo

r in

terv

enţie

i.E

CH

IPA

PLU

RID

ISC

IPLI

NA

RĂ

Coo

rdon

ator

ul p

rogr

amul

ui-

anal

iza

rezu

ltate

lor

obţin

ute

prin

de

rula

rea

prog

ram

ului

;-

mod

ifica

rea

prog

ram

ului

în

vede

rea

creş

terii

efi

cien

ţei (

mod

ule,

tem

atic

i, co

nţin

utur

i etc

.)

124

Fişa

1Fi

şa d

e lu

cru

– pe

ntru

ppl

. inc

luşi

în p

rogr

am

PLA

N S

ĂPT

ĂM

ÂN

AL

DE

AC

TIVI

TATE

N

ume

____

____

____

____

____

____

____

____

_Pre

num

e___

____

____

____

____

____

____

____

____

__S

ăptă

mân

a de

la _

____

____

____

____

____

____

_la_

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

_

Pre

ciza

ţi ac

tivită

ţile

care

v-a

u pr

odus

plă

cere

(P) ş

i cel

e în

car

e aţ

i reu

şit s

ă vă

stă

pâni

ţi (S

) atri

buin

du-le

o n

otă

de la

0 la

5, î

n fu

ncţie

de

nive

lul d

e pl

ăcer

e sa

u de

gra

dul d

e au

toco

ntro

l (st

ăpân

ire).

Luni

Mar

ţiM

ierc

uri

Joi

Vine

riSâ

mbă

tă

Dum

inic

ă

7.00

– 9

.00

9.00

– 1

0.00

10.0

0 –

11.0

0

11.0

0 -1

2.00

12.0

0 –

13.0

0

13.0

0 –

14.0

0

14.0

0 –

15.0

0

15.0

0 –

16.0

0

16.0

0 –

17.0

0

17.0

0 –

18.0

0

18.0

0 –

19.0

0

19.0

0 –

20.0

0

20.0

0 –

24.0

0

125

Fişa 2Fişă de lucru pentru ppl incluşi în program

CELE ŞAPTE ETAPE DE REZOLVARE A PROBLEMEI

Se porneşte de la o situaţie concretă1. Definirea problemei

2. Inventarierea tuturor soluţiilor / modalităţilor de rezolvare posibile

3. Evaluarea soluţiilor

Avantajele Dezavantajele

4. Consecinţele pentru sine şi pentru ceilalţi, pe termen scurt, pe termen mediu, pe termen lung_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Implicaţiile concrete (ce presupune fiecare soluţie) _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________6. Luarea unei decizii _____________________________________________________________7. Punerea în practică a deciziei (presupune) __________________________________________________________________________________________________________________________

Evaluarea rezultatelor_____________________________________

Dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare, procesul va fi reluat de la etapa I, redefinind şi reformulând problema nerezolvată.

126

Fişa 3Fişă de lucru pentru ppl incluşi în program

FIŞĂ DE AUTOOBSERVAŢIE

Nume_________________________Prenume_______________________Vârsta_________________________Data __________________________

Situaţia Emoţia (emoţiile)

Gânduri automate

Răspuns raţional Rezultat

1. evenimentul care a produs emoţia neplăcută

1. specificare: nervos, agresiv, neliniştit, nemulţumit etc.

1. se va nota gândul care a precedat sau a urmat emoţia

1. se va nota gândul raţional care s-a produs ca răspuns la gândul automat

1. reevaluarea nivelului de convingere în gândul automat

2. Firul ideilor, gândurilor, aminitirilor sau imaginilor care au produs emoţia neplăcută

2. evaluarea intensităţii emoţiei (de la 0 la 8)

2. Evaluarea nivelului de convingere în gândul respectiv (de la 0 la 8)

2. Evaluarea nivelului de convingere în răspunsul raţional (de la 0 la 8)

2. Specificarea şi evaluarea care îi urmează gândului automat

127

PLIANTUL TOLERANŢEI*Toleranţa (lat ,,.tolerare’’ = a suporta) este un termen social,etic şi religios, aplicat la o colectivitate sau la un individ, care defineşte respectul libertăţii altuia, a modului său de gândire şi de comportare, precum şi a opiniilor sale de orice natură (politice, religioase, etc).

*Noţiunea de toleranţă apare în istoria culturii secolului al XVI-lea, în strânsă legătură cu gândirea umanistă reprezentată de Erasmus din Rotterdam, în efortul său de a combate fanatismul religios.

*Alte personalităţi care s-au remarcat prin atitudinea lor tolerantă în confruntarea cu alte opinii sau reprezentări asupra lumii au fost: John Locke (1632-1704), Voltaire (1694-1778) şi Gotthold Lessing (1729-1781).

*Toleranţa este inclusă în ,,Declaratia Universala a Drepturilor Omului’’ din 1948 a Organizaţiei Naţiunilor Unite. *Toleranţa are limitele sale în normele de drept, care reglementează convieţuirea membrilor societăţii,pentru apărarea demnităţii şi libertăţile oamenilor.

*Toleranţa poate fi înţeleasă în diferite moduri.Astfel ,ea poate fi adoptată în mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevră tactică. Ea poate reprezenta o acceptanţă sau o permisiune, ca formă a unui dezinteres.

*Adevarata toleranţă, în spirit umanist, înseamna însă mai mult decât o simplă ,,suportare’’, în sensul originar ea presupunând respectul opiniei contrare şi este strâns legată de libertatea persoanei. Prin tolerantă se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire şi puncte de vedere, alte stiluri şi moduri de viaţă. Astfel, garantarea necesităţii spiritului de toleranţă depăşeşte cu mult domeniul îngust al politicii.*Opusul toleranţei este intoleranţa,care poate merge până la fanatism. ,,Există un singur lucru care nu poate fi tolerat şi anume intoleranţa’’. * Toleranţa este respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie şi manierelor de exprimare a calităţii noastre de fiinţe umane. Ea este încurajată prin cunoaşterea, deschiderea spiritului, comunicaţie şi libertatea gândirii, conştiinţei şi credinţei.*Toleranţa este armonia în diferenţe. Ea nu este doar o obligaţiune de ordin etic; ea este, de asemenea, şi o necesitate politică şi juridică.*Toleranţa e o virtute care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.*Toleranţa nu e nici o concesie, nici condescendentă ori indulgentă. Toleranţa este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora, în nici un caz, toleranţa nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranţa trebuie practicată de indivizi, grupuri şi state.

Citate despre toleranţă ,,Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.’’*Declaraţia Universală a Drepturilor Omului*

,,Fiecare om are dreptul să i se recunoască pretutindeni personalitatea juridică.’’*Declaraţia Universală a Drepturilor Omului*

,,Singuri nu realizăm nimic în lume.’’*Sandra Day O’Connor*

,,Comunitatea înseamnă puterea care se alătură puterilor noastre pentru a face lucrul care trebuie facut.’’*Starhawk*

,,Legile singure nu pot asigura libertatea de exprimare, pentru ca fiecare persoană să-şi poată exprima fara consecinţe negative părerea, trebuie să existe un spirit de toleranţă în rândul întregii populaţii.’’*Albert Einstein*

,,Testul curajului intervine când suntem în minoritate. Testul toleranţei intervine când suntem în majoritate.’’*Ralph W.Sockman*

,,Conflictul este “războiul dintre sentimente şi raţiune”.’’*Blaise Pascal*

,,Prejudecata este o opinie fără judecată.’’*Voltaire*

,,Cine este înclinat să nu-i respecte pe alţii, acela nu se respecta, înainte de toate, pe sine.”*Dostoievski*

p r o g r a m - penalreform.ro · - psihodrama (jocuri de rol); - dezbaterea pe temă. 12 3) în...

Documents