e privind evolu ia agroturismului Ţ În comuna gÎrda de …pangeea.uab.ro/upload/122_20 resiga -...

TENDINŢE PRIVIND EVOLUŢIA AGROTURISMULUIÎN COMUNA GÎRDA DE SUS

Ec. CLAUDIA SIMONA DUMA Prof. RESIGA GH. CORNEL

Colegiul Naţional „Avram Iancu”, Câmpeni

1. AGROTURISMUL1.1. Scurt istoric

Putem afirma, fără a greşi, că apariţiacălătoriilor turistice s-a produs în antichitate,iar activităţile turistice în spaţiul rural auînceput a fi practicate empiric din aceeaşiperioadă. Este cunoscută astfel participareaîn număr mare a elevilor la: vizitarealocurilor sfinte - Dadona (Zeus) şi Delfi(Apolo) - frecventarea băilor curative saujocurilor festive periodic organizate.

În perioada romană majoritateacălătoriilor aveau scopuri comerciale,culturale sau militare, iar traseele lorparcurgeau inevitabil spaţiul rural.

În acelaşi timp cu evoluţia societăţiiomeneşti se diversifică şi structuracălătoriilor, astfel, în Evul Mediu, călătoreauîn număr însemnat comercianţii, darîntâlnim frecvent ambasadori, preoţi şipelerini, oameni de ştiinţă, artişti, calfe şistudenţi.

Unii din aceşti călători au decis sătransmită experienţele lor.

Putem prezenta în sprijin scrierilecălugărului francez Aimeri Picaud, carerealizează la 1130 un îndrumar pentrupelerinii doritori să ajungă la Santiago deCompostella, sau pe preotul japonez Bashocare în 1960 a scris un poem intitulat „Drumîngust spre Nordul îndepărtat”. În dorinţa dea prezenta evoluţia dotărilor şi instalaţiiloriată un catren sugestiv: „Înţepat de ţânţari,muşcat de păduchi / Am reuşit să dorm într-un pat / În timp ce un cal urina / Chiar lângăperna mea” (Cristureanu Cristina –„Economia şi politica turismuluiinternaţional”).

1.2. Concept, rol

Turismul, care prin specificul săuexploatează condiţii naturale şi valori alepatrimoniului cultural, are importanteconsecinţe negative asupra mediului. Înaceste condiţii, sunt pe deplin justificateeforturile de promovare a unor forme devacanţă al căror impact asupra mediului săfie cât mai redus, forme cunoscute înpractica şi teoria de specialitate sub titulaturade ecoturism, turism ecologic, turism verde,turism blând (dulce, moale), turism durabil.

Indiferent de terminologia utilizată,aceste forme de turism au un conţinut –exprimat prin tipologia unităţilor de cazareşi alimentaţie, acţiuni de agrement,intensitatea fluxurilor turistice – în perfectăarmonie cu mediul natural şi socio-culturalal zonelor receptoare, urmărind chiar, prinsoluţii de amenajare, refacerea mediului,îmbunătăţirea calităţii acestuia. Între formelecele mai răspândite ale turismului ecologicpot fi menţionate vacanţele rurale, cele înarii protejate – parcuri, rezervaţii, spaţiiverzi etc.

În practica uzuală, pentru desemnareavacanţelor rurale se folosesc noţiunile deturism rural şi agroturism.

Faţă de turismul rural, agroturismul estemai strict din punct de vedere al condiţiilorvacanţei; în plus ia în calcul aspecte legatede efectele economice asupra gospodăriilorţărăneşti şi localităţilor rurale în ansamblullor.

Agroturismul presupune, şederea îngospodăria ţărănească – pensiune, fermă etc.– consumarea de produse agricole dingospodăria respectivă (uneori indică şi o

88 C.S. Duma, C. Resiga

anumită proporţie – cel puţin 20%) şiparticiparea, într-o măsură mai mare sau maimică, la activităţile agricole specifice.

Cl ien tela agrotur ismului estereprezentată în mod definitoriu de persoanecu reşedinţe în alte zone, de regulăurbanizate. Beneficiari ai aceste forme deturism, în modalităţi specifice, pot fi şipersoanele care au rude sau chiar reşedinţesecundare la ţară, precum şi cei care auinterese (de exemplu economice) înagricultură în mediul rural.

Agroturismul poate fi montan, de dealsau de şes. El poate fi organizat de cătregospodăriile individuale (autorizate şicertificate) sau la nivel de localitate – cusubcontractarea spaţiilor de cazare. Pe lângăformele amintite, există şi se pot concepe şialtele, într-o varietate de modalităţi, rezervaconstituind-o complexitatea turismului.

1.3. Apariţia şi dezvoltarea agroturis-mului şi a turismului rural în România

În România, care-aşa cum afirmă GeoBogza în reportajul „Sate şi oraşe”- laînceput a fost o ţară de sate, prin excelenţăagricolă, spaţiul rural s-a aflat la el acasăîntotdeauna. Mai mult, „viaţa la ţară” a fostun subiect frecvent al literaturii noastre,culminând cu manifestarea unui puterniccurent literar; similar, în operele plastice dinperioadele de la sfârşitul secolului XIX şiînceputul secolului XX satul fiind cadrul,obiectul, subiectul şi inspiratorul unui numărînsemnat de pictori români.

În ceea ce priveşte manifestările ce pot ficatalogate drept începuturi ale circulaţieituristice rurale din ţara noastră - neluând înseamă faptul că ori ce orăşean, care serespectă şi îşi putea permite, avea o casă „laţară” - amintim: obiceiurile de Sânzâienecând, conform tradiţiei maramureşeniiporneau spre mănăstirile din Moldova;pelerinajele către locaşurile de cult;vacanţele de sărbători în lumea satului sau lamănăstire, dar mai ales obiceiul retrageriicătre sat în timpul verilor călduroase(„locuinţa mea de vară e la ţară”), locul ideal

de petrecere a unor clipe de destindere.Concomitent cu creşterea frecvenţei

circulaţiei turistice au evoluat şiechipamentele turistice: de la cele privindtransportul (poştalioanele şi locurile deschimb ale cailor - „poştele” care încă mairevin şi astăzi în poveştile sătenilor, ca şidenumirile unor localităţi legată de aceastăactivitate - exemplu Poşta Câlnău) la celecare asigurau în norme profesioniste cazareaşi masa (vestitele hanuri în toate cele trei ţăriromâne).

Dintre cei ce au apreciat şi preţuitvacanţele în spaţiul rural putem enumerapersonalităţi ale culturii româneşti ca:Alexandru Vlahuţă, Ion Luca Caragiale,Barbu Ştefănescu-Delavrancea, MihailSadoveanu, Nicolae Grigorescu, ŞtefanLuchian, Calistrat Hogaş, Nestor Urechia,Nicolae Iorga, Octavian Goga, GeorgeEnescu, Ştefan Ciobotăraşu şi mulţi alţii.Toţi cei ce au fost promotorii unei mode, aiunui mod de viaţă nou ce a contribuit larealizarea unei mentalităţi care în timp agenerat călătoria, circulaţia turistică, maiapoi turismul.

Cele prezentate mai sus determină săafirmăm că turismul rural s-a derulat în ţaranoastră până în a doua jumătate a secoluluial XX-lea doar în mod spontan.

Agroturismul ca activitate economicăprevăzută într-un act normativ din ţaranoastră apare abia în 1990.

În strategia de dezvoltare a zoneimontane pe care a elaborat-o Comisia ZoneiMontane din România, în 1990, dezvoltareaturismului rural şi agroturismului montanera prevăzut ca un domeniu special deacţiune al noului organism guvernamental.

Au fost elaborate criterii de atestare şiclasificare pe „brăduţi” a exploataţiiloragroturistice şi transmise comisiilor judeţenepentru zona montană pentru aplicareaexperimentală în teritoriu.

Forţele care au declanşat organizarea pebaze moderne a primirii turiştilor înexploataţii agricole montane au fostemisiunile de televiziune „Civilizaţiemontană” şi publicaţia Federaţiei Române deDezvoltare Montană, „Turism şi agroturism”

89Tendinţe privind evoluţia agroturismului în comuna Gârda

În 1994 s-a încheiat un protocol întreFRDM şi Ministerul Turismului pentrusprijinirea acestor exploataţii agroturistice.În acest moment existau deja peste 2.000 deexploata ţ ii agroturistice montaneselecţionate, atestate şi clasificate dupăghidul eleborat de CZMR. În acest an s-aaprobat primul cadru legislativ privinddezvoltarea turismului rural în ţara noastră.Actele normative care au constituit cadrullegislativ au fost următoarele:! Ordonanţa Guvernului nr.62 din 24

august 1994 privind stabilirea unorfacilităţi pentru dezvoltarea turismuluirural în zona montană, Delta Dunării şiLitoralul Mării Negre;

! Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994;! Ordinul Ministerului Turismului nr. 20

din 4 aprilie 1995 pentru aprobareanormelor şi a criteriilor minime privindclasificarea pe „stele” a pensiunilorturistice şi fermelor agroturistice.În 1997 a apărut o nouă reglementare

privind turismul rural în România –Ordonanţa Guvernamentală nr. 63 din 28august 1997 privind stabilirea unor facilităţipentru dezvoltarea turismului rural.

Astăzi există un sistem organizatoricadecvat, reprezentat la nivel naţional deasociaţii profesionale ca ANTREC, FRDM,Agenţia Română pentru Agroturism,Operaţiunea Satele Româneşti (OUR),precum şi o legislaţie stimulativă.

Cu toate acestea, turismul rural – înformele sale organizate – are, deocamdată, înţara noastră, o dimensiune modestă, înprivinţa vizitatorilor străini, cât şi a celorromâni (sub 1% din totalul circulaţieituristice).

2. ATRACŢIA TURISTICĂ ACOMUNEI GÂRDA DE SUS

2.1. Prezentarea generală a comunei

2.1.1. Localizarea şi căi de accesComuna Gîrda de Sus este aşezată pe

cursul superior al Arieşului Mare, în inimaMunţilor Apuseni la poalele Bihariei, culmea

cea mai înaltă şi masivă din CarpaţiiOrientali, cunoscută sub numele de MunţiiBihor, dominată de trei bastioane aşezate pemargine: Cucurbăta (1849 m) la vest,Muntele Mare (1825 m) la est şi Vlădeasa(1834 m) la nord.

De-a lungul văii Arieşului Mareşerpuieşte şoseaua naţională D.N.75 careintră în comună dinspre Arieşeni, străbatecomuna pe o distanţă de 6 km, după care seîndreaptă spre Câmpeni prin comuneleScărişoara, Albac şi Vadul Moţilor. Aceastăşosea face legătura cu oraşul de reşedinţăAlba-Iulia şi cu oraşul Cluj-Napoca prinCâmpeni. La vest D.N. 75 face legătura cuoraşul Oradea prin drumul european E 79.Drumul naţional 75 leagă Ţara Crişurilor deŢara Moţilor, trecând prin Munţii Bihoruluiprin trecătoarea Vârtop; de CâmpiaTransilvaniei prin Scărişoara, Albac, VaduMoţilor, Câmpeni, Turda, Cluj-Napoca; deţinutul Huiedinului şi Clujului prin Albac,Horea, Ursoaia, Huiedin sau prin Gârda deSus, Vârful Clujului, Ursoaia, Huiedin; deAlba-Iulia, reşedinţa judeţului Alba prinCâmpeni, Abrud, Zlatna şi de ŢaraZarandului prin Câmpeni, Abrud, Brad.

2.1.2. Suprafaţa şi satele componenteale comunei

Suprafaţa comunei este de 8.211,27 hagrupate în următoarele categorii de folosinţă:! teren arabil 190 ha;! fâneţe naturale 555 ha,! păşuni naturale 1320 ha;! păduri 6000,27 ha;! alte terenuri 146 ha.Amplasarea satelor din comuna Gîrda de

Sus se încadrează în zona caracteristică aMunţilor Apuseni fiind răsfirate pretutindeniîn grupuri de trei până la zece formândcătunele sau în grupuri de zece până lacincisprezece case la care se adaugă cătunelevecine formând sate. La această dată comunaare următoarele sate în componenţa saadministrativă:! Izvoarele - 25 de gospodării;! Gârda de Sus, satul de reşedinţă cu

130 de gospodării;! Dobreşti – 20 de gospodării;


! Gârda Seacă – 37 de gospodării;! Plişti – 10 gospodării;! Gheţar – 37 de gospodării;! Ocoale – 92 de gospodării;! Dealul Ordâncuşii – 8 gospodării,! Dealul Frumos – 31 de gospodării;! Hănăseşti – 32 de gospodării;! Mumună – 28 de gospodării;! Huzăreşti – 37 de gospodării;! Plai – 43 de gospodării;! Suceşti – 18 gospodării;! Biharia – 34 de gospodării;! Scoarţa – 6 gospodării;! Snide – 38 de gospodării.

2.1.3. Relief şi geologieTeritoriul studiat dispune de un fond

bogat şi foarte variat de resurse naturale,componente ale peisajului său geografic cuimportante atribute definite de număr şidensitate relativ mare şi de valenţe estetice,ştiinţifice, recreative şi educative superioare.Numeroasele imagini estetice de mareatractivitate au condus la cuprinderea lor decătre specialişti, în categoria zonelor cupeisaj de mare şi de foarte mare interesturistic. Importantă zonă carstică, eaîntruneşte cele mai reprezentative formaţiunicarstice de suprafaţă (doline, izbucuri,ponoare, văi carstice) şi de adâncime(peşteri, avene).

Bazinul Arieşului Mare este delimitat dejur împrejur de o zonă muntoasă careinfluenţează anumite caracteristici aleelemen t el or c l imat ice de bază .Corespunzător altitudinii comunei carevariază între 650 şi 1400 m, a expuneriipantelor, a etajării vegetaţiei şi substratuluipetrografic, se disting mai multe tipuri desoluri evoluate din cel brun-gălbui depădure. Solul brun-gălbui de pădure apareîndeosebi pe roci cristaline sub pădurile defag şi în amonte până la înălţimea de 1100 mpe ambii versanţi ai Arieşului. Solul brunacid de pădure se întâlneşte la altitudinea de800-900 m pe roci acide, având aspectgeneral brun sau brun gălbui, cu un conţinutridicat de acid şi orizont superior de humusbrun, până la brun deschis, structurat sauaparent structurat dar destul de fertil.

2.1.4. Condiţii climaticeClimatul localităţii este determinat de

poziţia geografică a Munţilor Apuseni şi deaspect fizico-geografic al reliefului. Aşezareaei într-o regiune muntoasă nu prea înaltă, îiconferă climei un caracter temperat fărăvariaţii exagerate.

Izoterma anuală specifică localităţii estede 7.5º. Mediile lunare cu temperatura ceamai scăzută se înregistrează în lunileianuarie şi februarie (-16º, -18º). Peanotimpuri mediile anuale sunt: iarna –6º;primăvara 7º; vara 20º Şi toamna 8º.Numărul zilelor cu temperaturi peste 0 gradecelsius este de 230-260 zile pe an, iarnumărul zilelor cu îngheţ este de 120-140zile pe an.

Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinseîntre 925-1065 l/mp fiind neuniforme înfuncţie de anotimp: iarna 175-200 l/mp;primăvara 275-300 l/mp; vara 250-275 l/mpşi toamna 225-290 l/mp. Din acestea 30%cad sub formă de zăpadă.

2.1.5. HidrografieÎntreaga reţea hidrografică are ca nivel debază Arieşul Mare care este colectorulprincipal al apelor din localitate.

Izvoarele Arieşului sunt situate sub PasulVârtop, apoi el scaldă localităţile Arieşeni,Gârda de Sus, Scărişoara, Albac, Câmpeni,Turda şi se varsă la Gura Arieşului în Mureş.Caracterul permanent al cursului esteasigurat de afluenţii pe care îi colectează depe teritoriul comunei astfel: din parteadreaptă colectează Bucinişul, Dizditul şiScorţăriţa, iar din partea stângă pârâul Strajaşi Gârda Seacă unită cu Ordâncuşa. Debitulmediu înregistrat în centrul localităţii este de5,45 mc/sec.

2.1.6. Fauna şi floraÎn cadrul vegetaţiei un loc important îl

ocupă pădurile în amestec (fag şi răşinoase)localizate la altitudinea de 800-1250 m. voireda mai jos principalele plante specificecomunei:! afinul (Vaccinum myrtillus);! alunul (Corilus avelana);! bradul (Abies alba);


! brădişorul (Licopodium alge);! brebenelul (Dentaria granduloasa);! carpenul (Carpenus retulus);! coada şoricelului (Achille milefolium);! coacăzul (Staphilea pinata);! feriga (Driopterius firis mas);! fagul (Fagus silvatica);! frasinul (Fraxinus excelsior);! ienupărul (Junoperus sp.);! merişorul (Vaccinium vitis idaea);! molidul (Picea excelsa);! paltinul (Acer pseudoplatanus);! pinul (Pinus pungi);! scoruşul (Scorbus aucuparis);! socul (Sambucus nigra);! toporaşul (Viola dorata);! zmeurul (Rubus ideausus).În ceea ce priveşte fauna zona cuprinde

un număr de patru animale ocrotite prin lege:! Râsul (Linx linx);! Cocoşul de Munte (Terao urogallus);! Acvila de munte (Aquila chryacetos);! Corbul (Corvus corax).Tot aici poate fi menţionat bogatul fond

piscicol al râului Arieş (păstrăv, lipan,etc.),ceea ce face ca această zonă să fie atractivădin acest punct de vedere. Deşi esterezervaţie naturală pe acest curs superior alvăii Arieşului, există perioade ale anuluicând se acordă permise speciale pentrupescuit de către Ocolul Silvic Gârda de Sus.

2.1.7. Mijloace de transportPentru asigurarea unor legături rutiere

(fiind singurul mijloc de transport) îninteriorul comunei, a zonei, cât şi cucelelalte judeţe există autobuze care leagăoraşe reşedinţă de judeţ şi care străbatcomuna Gârda de Sus pe distanţa de 6 km(D.N.75). Iată şi câteva curse regulate deautotransport de acest gen:! Alba-Iulia – Oradea (tur şi retur);! Arad – Abrud (tur şi retur);! Alba-Iulia – Câmpeni cu legătura

Câmpeni – Arieşeni;! Cluj-Napoca – Câmpeni cu legătura

Câmpeni – Arieşeni;! Timişoara – Arad – Câmpeni (tur şi

retur).

2.2. Obiective de interes turistic(arii protejate, alte obiective)

2.2.1. Arii protejateConform Hotărârii Consiliului Judeţean

Alba Nr. 27/11.06.1999 sunt ocrotiteurmătoarele obiective naturale din zonacomunei Gârda de Sus:<Cheile Mândruţului, Ordâncuşii şi

Gârdişoarei – sunt spectaculoasefenomene carstice ale căror pereţi potdepăşii 100 m;<Complexul Carstic Peştera Gheţarul

Scărişoara, Avenul din Şesuri, AvenulPojarul Poliţei, Izbucul Poliţei, IzbuculCoteţul Dobreştilor– are o lungime depeste 5 km şi include “GheţarulScărişoara”, prima peşteră Monument alNaturii din România (1938), ceadăposteşte cel de-al doilea gheţarsubteran din Europa, şi cel mai importantobiectiv turistic speologic din MunţiiApuseni; Izbucul Coteţul Dobreştilor estecel mai adânc sifon din România (75,6 madâncime) şi Avenul Pojarul Poliţeiadăposteşte cele mai frumoase cristaleexcentrice din România;<Complexul Carstic Peştera Coiba Mică,

Coiba Mare, Hodobana şi IzbuculTăuzului – are o lungime de peste 25 km,include Peştera Hodobana cea mairamificată din Europa şi cel de-al doileasifon ca adâncime din România (74 m);<Cascada Vârciorog – este o spectaculoasă

cădere de peste 15 m de apă;<Sistemul Peştera de Sub Zgurăşti: Peştera

Poarta lui Ionele – este un sistem carsticde peste 5 km lungime, ce adăposteşte celmai mare lac subteran din România (peste12 m adâncime şi peste 7000 mc apă);<Sistemul Peştera Dârninii, Izbucul

Mătişeşti – este un sistem carstic de peste5 km lungime, ce adăposteşte cel maimare dom stalagmitic din România (peste10 m lăţime);<Alte peşteri protejate: Gheţarul Vârtop,

Avenul din Hoanca Urzicarului, PeşteraVârtopaşu, Peştera Huda Orbului, Avenulcu Două Intrări, Peştera Hoanca Apei şiAvenul de la Tău.


Specii de floră ocrotită:<Laleaua Pestriţă (Fritilaria meleagris);<Papucul Doamnei (Cypripedium

calceolus);<Angelica (Angelica archangelica);<Ghintura galbenă (Gentiana lutea);<Bujorul de munte (Trolius europaeus);<Strugurii Ursului (Artistaphyes uva ursi);<Argintica (Dryas octopetala).

Animalele ocrotite prin lege sunt în numărde patru şi au fost menţionate anterior.

2.2.2. Alte obiectivePe lângă obiectivele turistice menţionate

comuna Gârda de Sus deţine şi alte obiectiveturistice recunoscute ca fiind de o marefrumuseţe şi atractivitate. Astfel pot fiamintite:TBiserica “Naşterea Sfântului Ioan

Botezătorul”, biserică de lemn, valorosmonument istoric şi de arhitectură de la1797. Silueta şi armonia proporţiilor,acoperişul, cu pante mari, coborât laabsidă, streaşină largă, pe console cuprofile diferite, clopotniţa, cu foişor înconsole atingând creasta acoperişului, cufrângere depanată, dau monumentului înpofida pereţilor tencuiţi, o înfăţişare plinăde farmec;

TAtelierele de prelucrarea lemnului (înspecial cele artistice) în care localniciirealizează ciubăraşe, butoaie, servicii delemn cu inscripţii şi pirogravuri, tulnice,căzi, putini şi alte obiecte de artizanat.;

TExpoziţia de fotografii subteraneorganizată de către Asociaţia Speologică“Sfinx” din Gârda de Sus, în urma“Stagiului Naţional de FotografieSubterană” realizată în colaborare cuDirecţia Judeţeană pentru Tineret şi SportAlba;

TTârgurile anuale (5-6 pe an) care se ţin laconfluenţa Arieşului cu Gârda Seacă,unde moţii, dar mai ales moaţele vin încostumele naţionale, chiar dacă acesteîntâlniri sunt făcute în scopulaprovizionării. Perioadele în care se ţintârguri sunt: perioada premergătoareplecării vitelor în munte, duminicaFloriilor, înaintea începerii şcolii, pe data

de 19 noiembrie, etc.;TArta culinară caracterizată prin specificul

gastronomiei moţeşti.

3. BAZA TEHNICO-MATERIALĂA TURISMULUI

Desfăşurarea activităţii turisticepresupune existenţa, alături de elementele deatracţie, a unor mijloace (resurse) materialeadecvate, capabile să asigure satisfacereacerinţelor turiştilor pe durata şi cu ocaziarealizării voiajelor. Aceste mijloace,cunoscute sub denumirea generică de bazătehnico-materială, se prezintă într-ostructură diversă, adaptată specificuluinevoilor turiştilor, funcţiilor economice şisociale ale turismului.

Componentă a ofertei turistice, bazatehnico-materială joacă un rol important înorganizarea şi dezvoltarea turismului. Astfel,dimensiunile şi structura sa, nivelul tehnic alechipamentelor determină nemijlocit accesulşi prezenţa turiştilor într-o anumită zonă,amploarea fluxurilor şi gradul de mulţumireal călătorilor. Totodată, creşterea şimodernizarea dotărilor materiale antreneazăo intensificare a circulaţiei turistice.

Baza tehnico-materială are o structurăcomplexă, elementele sale constitutiveasociindu-se şi adaptându-se tuturor tipurilorde nevoi ale turistului.

Dinamica circulaţiei turistice şi legăturaindestructibilă dintre aceasta şi dotăriletehnice au determinat o serie de mutaţiicantitative şi structurale ale bazei materiale,modernizarea şi perfecţionarea acesteia.

Luând drept criteriu destinaţia principală,baza tehnico-materială se delimitează îndouă mari categorii: baza tehnico-materialăspecific turistică şi baza tehnico-materialăgenerală (infrastructura).1 În prima categoriese încadrează resursele materiale care îşidatorează existenţa activităţii turistice – suntdestinate exclusiv turiştilor – iar în cea de-adoua categorie sunt cuprinse dotările cu

1 Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranus,Bucure;ti, 2000


statut independent de domeniul turismului,dar care sunt utilizate şi pentru nevoileacestuia; cu alte cuvinte, aceste echipamentesunt destinate în egală măsură rezidenţilor şituriştilor. Dotările specific turistice suntreprezentate de reţeaua unităţilor de cazare(găzduire), o parte din reţeaua unităţilor dealimentaţie publică, mijloacele de transportdin structura turismului – în principal,rutiere şi pe cablu - , instalaţiile de agrementşi cele specifice tratamentului balneo-medical, satele turistice şi satele de vacanţă,ca mijloace complexe şi particulare.

3.1. Reţeaua unităţilor de cazare

Reţeaua unităţilor de cazare estecomponenta cea mai importantă a bazeitehnico-materiale specifice, întrucâtrăspunde de una din necesităţilefundamentale ale turistului, şi anume odihna,înnoptarea. Fără existenţa unor astfel deechipamente nu se poate realiza un consumturistic. În comuna Gârda de Sus, structuraunităţilor de cazare pe tipuri de unităţi şigrade de confort pentru turism arată ca întabelul următor:

Tabelul 1. Structura unităţilor de cazare pe tipuri de unităţi şi grade de confort

Nr.crt. Tipuri de unităţi Nr. unităţi Nr. locuri % din total

1. Pensiuni 8 63 28,25

din care:0 41 65,07

** 22 34,94*** - -

2. Cabane 2 12 5,38

din care:0 8 66,66

** 4 33,33*** - -

3. Căsuţe 14 28 12,554. Campinguri 1 80 35,875. Tabără şcolară 1 40 17,93

Sursa: Primăria comunei Gârda de Sus

Din tabelul prezentat reies câteva aspecteprivind echiparea cu structuri de primire acomunei Gârda de Sus:<predomină numărul locurilor în camping

(35,8 %), dar trebuie specificat faptul căaceste locuri pot fi ocupate doar înperioada de vară când temperaturile suntmai ridicate, fiind vorba de înnoptarea încorturi;

<ponderea destul de mică a locurilor decazare de categorie o stea (o margaretă)de 21,97 % din totalul locurilor de cazare,şi, de asemenea, lipsa locurilor decategoria trei stele /margarete (şi chiarmai mari).

Potrivit Ordonanţei de Guvern Nr.62/24.08.1994 pensiunile turistice suntstructuri de primire pentru găzduirea şiservirea mesei, cu capacitatea de până la 20camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilorsau în clădiri independente, care asigură înspaţii special amenajate cazarea turiştilor şiservicii de pregătirea şi servirea mesei.

În ceea ce priveşte cele opt pensiunituristice care fac obiectul de studiului, şaptefac parte din reţeaua ANTREC (AsociaţiaTurismului Rural Ecologic şi Cultural). Voiprezenta fiecare pensiune din punct devedere al dotărilor specifice găzduiriituriştilor.


Fig. 1. Imagine cu Pensiunea „Mama Uţa” şi campingul acesteia

Fig. 2. Imagine cu Pensiunea „Danciu”

Pensiunea “Mama Uţa”(Fig.1) dispunede 14 locuri de cazare în 7 camere, doar 3fiind prevăzute cu grup sanitar propriu,frigider şi televizor. Încălzirea se face princentrala pe gaz sau lemne. De menţionat estefaptul că această pensiune mai oferă sprecazare două cabane (12 locuri) utilatemodern, iar pentru sezonul de vară pune ladispoziţia turiştilor 14 căsuţe de două locurişi 80 locuri de campare.

Pensiunea „Danciu” (Fig.2) este situatăîn centrul comunei la intersecţia drumuluicare duce la Peştera Gheţarul Scărişoara (şialte obiective), dispune de 8 locuri de cazareîn 4 camere cu două paturi, fiind prevăzutecu grup sanitar propriu şi televizor.Încălzirea se face prin centrală cu lemne.Pensiunea Danciu pune la dispoziţie un salonşi o bucătărie de vară. Gazda vorbeşte limbafranceză.


Fig. 4. Imagine cu Pensiunea „Petruse”

Fig. 3. Imagine cu Pensiunea „Dig”

Pensiunea „Dig” (Fig.3) dispune de 16locuri de cazare în camere în 5 camere cudouă paturi şi 2 camere cu trei paturi, dotateparţial cu grup sanitar propriu. Gazdavorbeşte limba franceză.

Pensiunea „Petruse” (Fig.4) dispune de6 locuri de cazare în 3 camere cu douăpaturi. Camerele nu sunt prevăzute cu grupsanitar propriu. Gazda vorbeşte limbafranceză şi limba engleză.


Fig. 5. Imagine cu Pensiunea „Ştefănuţ”

Fig. 6. Imagine cu Pensiunea „Popa”

Pensiunea „Ştefănuţ” (Fig.5) dispune de4 locuri de cazare în 2 camere cu douăpaturi. Camerele nu dispun de grup sanitarpropriu. Gazda vorbeşte limba franceză(profesor de limba franceză) şi limba rusă.

Pensiunea „Popa” (Fig.6) dispune de 6locuri de cazare în 3 camere cu două paturi.

Camerele nu dispun de grup sanitarpropriu.


Fig.7. Imagine cu pensiunea “Zdrenghea”

Fig.8. Imagine cu Pensiunea „Mariş”

Pensiunea „Zdrenghea” (Fig.7) dispunede 5 locuri de cazare într-o cameră cu douăpaturi şi una cu trei paturi. Camerele nudispun de grup sanitar propriu. Gazdavorbeşte limba franceză şi italiană.

Pensiunea „Mariş” (Fig.8) dispune de 4locuri de cazare în camere cu două paturi.Camerele nu dispun de grup sanitar propriu.Gazda vorbeşte limba franceză.


Fig. 9. Repartiţia unităţilor de alimentaţie publicăîn funcţie de numărul de locuri

3. 2. Reţeaua unităţilor dealimentaţie publică

O altă componentă importantă a bazeitehnico-materiale a turismului o reprezintăunităţile de alimentaţie publică.

Rolul unităţilor de alimentaţie publicăerste acela de a satisface cerinţele specifice,atât ale rezidenţilor, cât şi ale turiştilor.

Pentru asigurarea serviciilor de masă, încomună funcţionează:! un restaurant (în cadrul Pensiunii “Mama

Uţa”) cu o capacitate de 75 de locuri, iarterasa de 40 de locuri, de categoria a-II-a;

! patru baruri de zi cu 72 locuri, decategoria a-II-a;

! cantina taberei şcolare care deserveştedoar grupurile de elevi organizate peserii-aceasta dispune de 40 locuri;

! un bufet cu 8 locuri, de categoria a-II-a.De menţionat este faptul că unele pensiuni

asigură serviciile de masă în propriagospodărie folosind specialităţi dingastronomia locală tradiţională.

Sintetic, situaţia echipamentelor dealimentaţie publică pentru turism în comunaGârda de Sus este prezentată în tabelulurmător:

Tabelul 2. Oferta de alimentaţie publică pentru turism în comuna Gârda de Sus

Localitatea Nr. locuriTip de unitate Categorie

Restaurant Bufet Bar Cantina tabereişcolare I II

Gârda de Sus 235 115 8 72 40 - 195

Din acest tabel se observă faptul căunităţile de categoria I sunt inexistente, şifaptul că locurile din restaurant suntpredomi-

nante (48,93 % din total), urmate de barurilede zi (30,63 % din total) şi bufeturi (3,40 %din total).

3.3. Agrementul

Agrementul constituie o laturăpredominantă a activităţi turistice în generalşi în mod special în oferte turistice a cărorspecificitate este însăşi forma de agrement(turism montan, turism de litoral, etc.).

Gradul de atracţie a unui produs turistic,cât şi punerea în valoare a patrimoniuluituristic este în strânsă corelaţie cu niveluldotărilor şi a mijloacelor pentru agrement.Mijloacele de agrement au ca obiectivcrearea condiţiilor pentru distracţie şirecreere, pentru petrecerea plăcută a timpuluiliber.


În comuna Gârda de Sus mijloacele deagrement se compun din:! trasee turistice montane: în această zonă,

a Munţilor Bihor există un număr de opttrasee montane marcate, care au peparcursul lor numeroase obiective turisticenaturale reprezentate de chei, peşteri,izbucuri, etc.;

! mini bază de sport, care deţine un terende mini fotbal asfaltat, cu două panouripentru baschet;

! o discotecă organizată la Pensiunea“Mama Uţa”, dotată cu un bar non-stop(sâmbăta şi duminica), o masă de biliard

şi trei aparate electronice cu jocuridistractive pentru copii;

! domeniul schiabil, cu menţiunea că acestase află la 7 km în comuna Arieşeni, darconsiderăm că aceasta reprezintă un altmijloc de agrement pentru turiştii carevizitează comuna Gârda de Sus, faptdovedit de practica turismului din aceastăzonă.

Iată şi câteva date privind domeniulschiabil şi instalaţia de transport pe cablu dela pârtia din Arieşeni-Vârtop prezentate înurmătorul tabel:

Tabelul 3. Instalaţia de transport pe cablu de la pârtia din Arieşeni-Vârtop

Lungime Dif.nivel

Tipveh.

Nr.loc.

Capac.orară

nr. pers.

Durata deparcurs(min.)

Viteza deexploatare

(m/s)

Alt.etaj

inf/supînclinat orizontală

750 717 818 65ag/pers. 65 720 5 25 1185/1400

Sursa: S.C. Telefericul SA Braşov 1996

4. SPECIFICUL FORMELORDE TURISM

4.1. Forme de turism practicate

Problema definirii unui anumit tip devacanţă rurală este dificilă întrucât însuşiturismul rural nu poate fi definit printr-unanumit tip de vacanţă, numărul variabilelorimplicate în definirea sa este relativ mare,implicând, printre altele, intensitateapracticării, localizarea, gestiunea, integrareaîn localitate, etc. În plus, inclusiv îndomeniul activităţilor turistice, intervineconceptul de continuitate. Numeroase tipuride vacanţă şi de activităţi se pretează la felde bine la ţară, ca şi la oraş. Turiştii pot aveaîn aceeaşi zi activităţi specifice urbane saururale.Trecerea în revistă a tipurilor de vacanţe şiactivităţi nu poate avea decât un caracterorientativ şi inevitabil, pe lângă posibileopţiuni, asociate anumitor medii, ea reflectă

caracterul de continuitate generat de o seriede activităţi cu caracter intermediar.

4.1.1. Turismul rural.După cum am prezentat în al doilea

capitol comuna Gârda de Sus este aşezatăîntr-un mediu rural (montan), care şi-apăstrat, de-a lungul timpului toate elementelespecifice turismului rural (tradiţii, obiceiuri,arhitectura caselor, gastronomia, etc.).

Fiind un fenomen socio-economic relativrecent, preocupările de a defini turismulrural sunt relativ sporadice şi eterogene, eleavându-şi sursa în interesul acordat acesteiproblematici de către diverse categorii despecialişti: sociologi, economişti, geografi,specialişti în amenajarea teritoriului,psihologi, etc. În acest context, în ceea cepriveşte definirea şi conţinutul conceptuluide turism rural, pot fi sesizate mai multeaccepţii, din care:


Accepţiunea psihologică. Potrivitacesteia, turismul rural poate fi definit ca oformă particulară de turism bazată pe oanumită “artă” a primirii turiştilor şi a unuicomportament diferit de cel practicat în modobişnuit în cadrul altor tipuri de turism. Dinaceastă perspectivă, turismul rural este o“stare de spirit” care implică deopotrivăospitalitatea din partea comunităţii rurale şirespect şi consideraţie pentru mediul rural,din partea turistului. Turistul nu este unclient anonim, ci un oaspete primit ca unprieten, atât de către persoanele care îlgăzduiesc, cât şi de către întreaga comunitaterurală a satului respectiv. Chiar dacă aceastăaccepţie nu pierde din vedere elementulprecum puritatea aerului, naturaleţea şicalitatea peisajului ş.a., accentul se puneasupra contactelor umane, dialogului,schimbului de impresii.

Accepţiunea sociologică. Concepeturismul rural ca pe o activitate care sepractică în intimitatea societăţilor rurale,înţelese ca spaţii de viaţă cotidiană în careturistul descoperă ţăranul, folclorul rural,sărbătorile tradiţionale etc.. Turismul ruraltrebuie să rămână un produs al societăţirurale; amenajarea spaţiului, implementareaechipamentului de recreere trebuie realizatde comunitatea rurală însăşi, singura înmăsură să creeze o atmosferă lipsită deartificialitate în care turistul poate descoperiiun mod de viaţă tradiţional care îi creeazătreptat sentimentul apartenen ţei şiînrădăcinării în comunitatea respectivă.

Accepţiunea geografică. Aparent, estemai puţin restrictivă şi relaţionează turismulrural cu existen ţa spaţiului ruralcorespunzător. Turismul rural este definit cafiind forma de turism care se manifestă înspaţiul rural, indiferent care suntcaracteristicile fizico-geografice şidemografice ale acestuia.

Din punct de vedere economic, zonarurală evidenţiază trei tipuri de bază:! rural periferic sau rural profund;! zone rurale integrate;! ruralul intermediar.

Comuna Gârda de Sus, face parte dinruralul periferic sau profund deoarece este

caracterizat prin populaţia mai puţinnumeroasă, cu grad ridicat de îmbătrânire,activităţi industriale cu intensitate redusă,bazată pe îndeletnicirile tradiţionale, nivelulscăzut al serviciilor şi al productivităţiieconomice.

Coordonatele turismului rural sunt:! spaţiul – fără existenţa oamenilor acesta

nu poate constitui suportul convieţuirii,întrucât un spaţiu fără produse nu poaterăspunde tuturor nevoilor consumatorilorde turism rural;

! oamenii – în lipsa spaţiului şi a produselordispun de o capacitate de primire redusă;

! produsele au în general o existenţăefemeră.În funcţie de regiune, cele trei coordonate,

descriu realităţi diferite motiv pentru careprodusul turistic rural are semnificaţiidiferite.

Ecuaţia fundamentală a produsului turisticrural este:

cazarea la fermă == vacanţa petrecută în sat +

+ petrecerea timpului liber în spaţiul rural

Dimensiunea economică, socială şiculturală şi atractivitatea turismului ruralsunt date de imaginea fermei, satului şi aspaţiului rural.

Satul semnifică dimensiunea umană,intimitatea socială, animaţia locală. Sateleturistice sunt aşezări rurale pitoreşti bineconstituite, situate într-un mediu nepoluat,păstrător de tradiţii şi cu un bogat trecutistoric, care în afara funcţiilor politico-administrative, sociale, economice şiculturale proprii, îndeplinesc sezonier sau întot timpul anului şi funcţia de primire şi degăzduire a turiştilor pentru petrecerea unuisejur cu durată nedefinită.

Spaţiul reprezintă întregirea activităţii decazare la fermă şi a vieţii satului în slujbaturismului rural; el este simbolul libertăţii,respiraţiei, apei pure, verdeţii, florilor,culorilor; el invită la contemplaţia peisajelordar şi la activităţi fizice în plină natură,acestea constituind un criteriu important înalegerea petrecerii vacanţelor la ţară.Dintrestructurile turismului rural care se potdezvolta în spaţiul rural fac parte: pensiunile


turistice, motelurile, campinguri, tabereşcolare, tabere de creaţie artistică, sate devacanţă, tabere pentru activităţi ecologice şialte forme organizatorice create în scopuldezvoltării turismului rural.

În comuna Gârda de Sus, turismul ruraleste reprezentat din acest punct de vedere,cel mai bine de către:! pensiunile turistice (menţionate în al

doilea capitol capitol);! tabăra şcolară Gârda;! campingul “Mama Uţa”.

Specificul rural în comuna Gârda de Suseste subliniat, în primul rând, prin dorinţaturiştilor de a cunoaşte tradiţiile rurale,cultura şi natura, de a-şi petrece vacanţa într-un mediu rural autentic unde ei cautăliniştea, aerul curat şi vor să practice sportul,drumeţia sau alte activităţi.

În această zonă o mare atractivitate oreprezintă deplasările pedestre (în zonenepoluate) pentru vizitarea unor monumenteale naturii (prezentate în primul capitol),pentru pescuit, alpinism, folosind corturile,popasurile, cabanele, pensiunile sau tabăra(pentru turismul semiorganizat sauorganizat). Aceste drumeţii se realizează pepotecile marcate, în toate anotimpuriledevenind o formă de turism activ.

Ceea ce se remarcă în această zonă acomunei Gârda de Sus este faptul căpracticanţii acestei forme de turism sunt înmare parte grupuri de elevi sau studenţi saude către cunoscători ai zonei, careorganizează excursii tematice periodicpentru păstrarea condiţiei fizice sau cu altescopuri.

4.1.2. Turismul de circulaţie (itinerant)Turismul itinerant cuprinde deplasarea în

mod succesiv în diferite localităţi sau staţiuniîn care se opresc câte 3-5 zile, având un gradmare de mobilitate, desfăşurându-se în tottimpul anului, cu unele momente deintensitate maximă în timpul verii, datorităacordării concediilor de odihnă numai întimpul verii de către majoritatea firmelor şiinstituţiilor.

În aceeaşi perioadă sunt programate şivacanţele şcolare, deci familiile cu copii au

la dispoziţie sezonul cald şi, de cele maimulte ori, vârful de sezon.

Această formă de turism se practică înzona Munţilor Apuseni (şi implicit în Gârdade Sus) deoarece şoseaua naţională careleagă oraşul Alba-Iulia de unele staţiuni,străbate “ţara de piatră”. Numeroşi turiştiînnoptează în localităţi pitoreşti, cunumeroase obiective cum sunt: Albac, Horea,Scărişoara, Gârda de Sus, Arieşeni, Vârtop şialtele, după care îşi petrec concediul înstaţiuni cum sunt Băile Felix, Lipova, Stânade Vale, etc.

Totuşi, deşi această formă de turism estedin ce în ce mai practicată de către turiştipoate fi amintit faptul că aceasta este înpericol datorită stări proaste a drumurilorcauzate de condiţiile climatice de peste an.Acest lucru va trebui avut în vedere de cătreautorităţile de la nivel local, judeţean, dar şinaţional deoarece este cunoscut faptul căturismul de circulaţie este practicat în mareparte de turişti care deţin un mijloc detransport.

4.1.3. Turismul de odihnă şi recreere Această formă de turism cuprinde o mare

parte a acţiunilor de turism, menite a avea unefect relaxant, de destindere, de ieşire dincotidian. Turismul de odihnă poate ficonsiderat cel practicat în concediul anual,mai puţin dinamic, pentru o relaxare fizică şiintelectuală, iar turismul de recreere este celrealizat în sejururi relativ scurte cu omobilitate accentuată. Datorită izocronei de110-140 de km de la comuna Gârda de Susspre principalele oraşe emiţătoare de turişti(Oradea, Deva, Turda, Cluj-Napoca, Alba-Iulia), turismul de odihnă şi recreere sepractică constant în această zonă.

Un aspect important al acestei forme deturism sunt sejururile scurte gen petrecereaweek-end-ului. Se observă că în perioadelede extrasezon activitatea pensiunilor turisticedin Gârda de Sus este concentrată pesfârşitul de săptămână, a week-end-ului.

Turismul de odihnă este întâlnit în rândulmajorităţi pensiunilor în perioada de sezon(în special vara) prin petrecerea de sejururiîn familie în medie de la 5 până la 7, 8 zile.


În cadrul acestei forme de turism,turismul de agrement se practică sub formăneorganizată şi constă în petrecerea parţialăsau integrală a concediului individual sau cufamilia, într-un spaţiu de cazare (pensiune,cabană, casă, cameră mobilată) existent înmediul rural, obţinut prin diverse modalităţi:moştenire familială, închiriere pe durate detimp variabile, cazare la prieteni sau rude. Înlinii generale, combină caracteristicileturismului pentru natură cu cele aleturismului de sănătate.

Turistul este tentat să observe natura, să ocunoască şi chiar să se integreze în ea prindiferite activităţi: observarea păsărilor,identificarea speciilor de plante, culesulplantelor medicinale, a fructelor de pădure,a ciupercilor, plimbări, etc.. El poatebeneficia de căldura şi atenţia acordată decomunitatea locală cu sprijinul căreia obţinefacilităţi necesare adaptării (chiar şitemporare) unei alimentaţii naturale,neindustrializate (lapte, brânzeturi, băuturitradiţionale, produse agricole, preparatetradiţionale), aplicării unor terapii sauremedii homeopatice tradiţionale, înţelegeriitradiţiilor şi mentalităţilor specifice loculuirespectiv.

4.1.4. Turismul montanLocul turismului montan în economia

zonei (Gârda de Sus) este deosebit deimportant în dezvoltarea acestei zone săraceîn alte tipuri de resurse naturale, în progresuleconomic deosebit şi în reînvierea unorocupaţii tradiţionale ale populaţiei.

Ceea ce dă o notă aparte turismuluimontan din această zonă poate fi subliniatprin câteva elemente esenţiale în conturareapotenţialului turistic al zonei şi anume:! o mare diversitate de aspecte

peisagistice, care conferă originalitate şiatractivitate masivelor montane (reliefcarstic, alternanţe ale munţilor cudepresiuni şi văi, varietatea învelişuluivegetal);

! o natură virgină, în mare parte;! un relief „dulce” în zonele de înălţimi

medii (800-1600 m), favorabil practicăriiturismului, activităţilor în aer liber;

! un important domeniu schiabil (Arieşeni-

Vârtop) şi o garanţie a prezenţei zăpezii laaltitudini joase (1000-1500 m), beneficepracticării sporturilor de iarnă;

! populaţia primitoare, păstrătoare detradiţii, existenţa unor locuinţetradiţionale de calitate şi a unuipatrimoniu cultural-religios important;

! o mare complexitate a potenţialuluituristic, oferită de varietatea şi valoarearesurselor naturale şi antropice, ceea ceface posibilă dezvoltarea a numeroaseforme de turism – odihnă şi recreere,practicarea sporturilor de iarnă, drumeţie,speoturism, alpinism, turism rural, turismreligios şi cultural, turism de vânătoare şipescuit sportiv, etc.

Atractivitatea acestei zone montane esteîntregită şi de prezenţa unui număr însemnatde arii protejate cum sunt rezervaţiileştiinţifice şi monumentele ale naturii, deorigine variată. Un interes aparte în peisajulalpin îl deţin pereţii stâncoşi, carefavorizează practicarea alpinismului.

În zona montană Gârda de Sus, ofertaturistică prezintă unele trăsături specifice,conferite atât de particularităţile fizico-geografice ale Munţilor Apuseni, care îidiferenţiază de alte zone montane naţionale,cât şi de contextul economic şi social în cares-a situat valorificarea lor turistică.

Situaţia actuală a turismului montan dinaceastă zonă este analizată prin intermediulofertei, al cererii, precum şi prin luarea înconsiderare a problemelor de ordineconomic, social şi ecologic. Alături deinst i tu ţ i i le şi organiza ţiile non-guvernamentale (ONG-urile) naţionale, ocontribuţie importantă la amenajareaturistică a acestei zone montane a avut-oexperienţa germană prin intermediul„Proiectului Apuseni”.

4.2. Forme de turism ce se pot dezvolta

Formele de turism pe care le prezint încontinuare se impune a fi originale fără acopia specificul altor zone sau regiuni cutradiţie şi totodată de a deveni unul dinmotivele în plus pentru care viitori turişti voralege această destinaţie din ţara moţilor.


4.2.1. Agroturismul

Comuna Gârda de Sus dispune de condiţiinaturale bune pentru practicareaagroturismului şi care beneficiază, deasemenea şi de un cadru pitoresc, cu case şigospodării confortabile, cu oameni ospitalierice au o tradiţie culturală şi artistică proprie,cu meşteşugari şi artizani talentaţi.

Zona reprezintă un bogat patrimoniulocal, dar puţin valorificat. Locuitorii şigospodarii satului se deplasează la oraşpentru a-şi valorifica produsele proprii şipentru a-şi găsi un loc de muncă.

Pentru a pune în valoare patrimoniulneutilizat şi pentru a sprijini satul estenecesar să se găsească soluţia prin care sădetermine oraşul să privească spre sat.

Preocupările dezvoltării agroturismuluivin în întâmpinarea motivaţiilor de asatisface atât nevoile de odihnă şi recreereactivă a populaţiei de la oraşe sau din zoneleaglomerate, cât şi a valorificării resurselorlocale ce pot satisface cerinţele turiştilor.

Agroturismul reprezintă o reală şansăpentru economia locală. Agroturismul creatşi asistat crează principalele motivaţii înantrenarea şi dezvoltarea unor iniţiative, aunor activităţi tradiţionale care multă vremeau fost neglijate, a unor meşteşuguri; înconsolidarea şi dezvoltarea unor creaţiiartistice locale; legarea unor prietenii,satisfacerea nevoilor materiale şi spiritualeale turiştilor, activităţi care dinamizeazăviaţa economică locală.

Gospodăria rurală concretizează oferta decazare şi de servicii agroturistice şi creazămotivaţia gospodarului de a pregătii şiamenaja interiorul în scopul obţinerii devenituri, stimulează gospodarul săinvestească în propria gospodărie, sădezvolte activităţi complementarepreocupărilor sale. Gospodarul va intra încompetiţie, îşi va desfăşura de acumactivitatea într-un mediu concurenţial şi va fiobligat să fie competitiv, să ridice calitateaserviciilor şi a produselor proprii pentru a fisolicitat.

Activitatea turistică oferă gospodaruluiposibilitatea de a pune în valoare oferta de

cazare, de a valorifica în stare proaspătă sauprelucrată produsele proprii din gospodărie,de a presta servicii. Turistul crează cererealocală de produse alimentare proaspete,produse de mică industrie, artizanat; ele esteamator de trasee, de recreere, solicită serviciişi stimulează inventivitatea gospodarului.

Satul sau zona agroturistică reprezintăspaţiul real de atracţie, spaţiul în care seasamblează toate elementele de dezvoltarelocală. Apare interesul de susţinere a satului,de îmbunătăţire a infrastructurii, deconstituire a unei vieţi spirituale a satului. Secrează astfel suportul îmbunătăţiriiserviciilor publice.

Instruirea gospodarului în pregătireaofertei de cazare, informarea turiştilor, pot firealizate de către un “asistent” agroturistic.Acesta poate fi un agent local sau naţional,condiţia care se impune fiind armonizareatuturor “actorilor” implicaţi şi a modalităţilorlor de acţiune. Activitatea agroturistică, princomplexitatea ei, va contribui la dezvoltareaîn ansamblu a zonelor rurale respective, iaraceastă dezvoltare, la rândul, ei va determinao creştere a circulaţiei turistice.

Dezvoltarea ofertei de cazare conduce laapariţia unui cadru construit de calitate, ceare ca efect îmbunătăţirea aspectuluiarhitectonic al satului. Astfel se consolideazăgospodăria ţărănească. Apar, de asemenea,mutaţii în concepţia celor care vor construide acum înainte: vor accepta asistenţa unuiarhitect în vederea realizării unei casefuncţionale. Gradul de confort al noilorconstrucţii va fi mai ridicat, de acestabeneficiind atât turistul, cât şi proprietarul.

Realizarea ofertei de cazare va conduce,bineînţeles, la creşterea veniturilorîntreprinzătorului respectiv. Dacă avem învedere cazurile în care oferta de cazare dejaexistă, nemaifiind nevoie de investiţii mari,veniturile obţinute vor creşte corespunzător.

Gospodăria ţărănească ce aderă laagroturism se restructurează: este preferabilca spaţiul destinat animalelor să fie cât maideparte de locuinţă, circulaţia turiştilor pringospodărie să nu se intersecteze prea mult cucirculaţia proprietarilor etc. Creşte interesulgazdei pentru întreţinerea casei şi a întregii


gospodării; pentru asigurarea curăţeniei atâtîn gospodărie, cât şi în împrejurimileacesteia. Ţăranul ce posedă o gospodărieagroturistică este mai prosper decât ceilalţi,ca urmare el va fi dispus să investească înscopul creşterii nivelului său de trai şi înscopul prosperării întregi gospodării şicomunităţii rurale al cărei membru este.

Ca urmare a circulaţiei turistice sedezvoltă activităţi economice pa plan local(de exemplu prelucrarea unor materii primedin producţie proprie: carne, lapte) pentru asatisface o cerere sporită de produse agricoleşi neagricole. Indirect asistăm la creştereanumărului locurilor de muncă, aceastapentru că noii angajaţi nu lucrează numai înactivitatea turistică, ci sunt încadraţi şi înactivitatea productivă sau în servicii.

Practicarea agroturismului are şi efecte denatură culturală: creşterea nivelului decultură şi civilizaţie al locuitorilor din zonarurală respectivă, lărgirea orizontului decunoaştere al acestora, schimb de cunoştinţeşi experienţe între sat şi oraş. Agroturismulse constituie într-o experienţă inedită pentrucei doi parteneri care intră în această relaţie:gazda şi turistul.

4.2.2. Turismul sportivComuna Gârda de Sus poate constitui un

spaţiu important pentru susţinereaactivităţilor sportive de proximitate:cicloturism, echitaţie, pescuit sportive,alpinism, speoturism, sporturi, sporturi deiarnă, orientare turistică şi altele. În anumitesituaţii, turismul sportiv capătă accente deturism de aventură atunci când obiectivul îlconstituie practicarea unor activităţi,desemnate în limbajul de specialitate prinsintagma “sport extrem” (precum escaladelealpine, schiul acrobatic, zbor fără motor,etc.). Practicarea unora dintre aceste sporturinecesită o anumită politică managerială aprodusului turistic (cicloturism, echitaţie)altele, în schimb, pot atrage turiştii printr-oamenajare tehnică minimă, dublată desigurde favorabilitatea mediului natural şi maiales de calitatea primirii (sporturi de iarnă,pescuitul sportiv, alpinismul, orientareaturistică, speoturismul).

Toate aceste denumiri sunt utilizate cureferire la un gen de turism în care suntfolosite zonele naturale cu caracteristiciconcrete pentru practicarea unor sporturi„riscante sau de aventură”, principalul scopal acestui tip de turism fiind practicareasportului. Prin amenajarea unor pârtii de schicum este cea de la Arieşeni – Vârtop ar puteaatrage noi fluxuri de turişti pasionaţi desporturile de iarnă.

La fel şi speoturismul poate reprezenta oformă de turism care să devinăreprezentativă pentru comuna Gârda de Sus,deoarece pe raza comunei există numeroasepeşteri, unele amenajate pentru vizitatori,altele neamenajate sau amenajatenecorespunzător. Aceste peşteri sunt unicateprin diversitatea şi atractivitatea lor, unelefiind decretate monumente ale naturii.

Pensiunile turistice împreună cu AsociaţiaSportivă “Sfinx” din Gârda ar putea constituiun punct de închiriere de materiale sportivecum ar fi: echipament speologic, sănii,schiuri, biciclete (montaine bike), etc.

Astfel se poate dezvolta, cicloturismulcare reprezintă, pe de o parte, o excursietematică la care mijlocul de transport aleseste bicicleta, iar pe de altă parte, un sport.După cum este bine cunoscut, bicicletareprezintă un mijloc de deplasare, nu numaiîn scop lucrativ, dar mai ales recreativ şi deîntărire a sănătăţii, în ultimul timp. Aceastăformă de turism, în care un grup de turiştialeg un traseu pe care-l străbat cu bicicletele,este mai accesibil pentru elevi, studenţiprecum şi pentru membrii unor cluburi şiasociaţii de profil. Pe lângă laturainformativ-afectivă, legată de locurile şiobiectivele vizitate, se obţine efecte dintrecele mai benefice asupra organismului, prinlatura sportivă.

O latură a turismului sportiv o constituieorientarea turistică, care reprezintă, în fond,o formă de turism la care, în afară deagrement (deci partea de plăcere), intervinepartea sportivă, de competiţie. Astfel,participanţii la concursurile de orientareturistică sunt şi turişti dar şi competitori.

Pentru a dezvolta această formă de turism,oamenii de afaceri din Gârda de Sus şi


autorităţile locale, l-i se impune a organizaîn colaborare cu licee, facultăţi de profil,cluburi şi fundaţii de profil, o competiţieanuală de orientare turistică.

Turismul de echitaţie, care are caprincipală activitate echitaţia şi lecţiile decălărie, cu condiţia să existe asistenţăprofesionistă şi cai buni, poate forma oclientelă aparte pentru această formă deturism.

Prin formele de turism sportiv prezentateanterior, numărul turiştilor care viziteazăcomuna Gârda de Sus ar putea creştesemnificativ. Dar fără o implicare directă acomunităţii locale şi în special a celei caredeţin pensiuni turistice, această formă deturism nu va putea fi exploatată la un nivelsuperior.

4.2.3. Turismul cultural

Turismul cultural implică cele mai diversecategorii sociale şi de vârstă şi constau învizitarea siturilor rurale a căror distincţie sedatorează existenţei monumentelor istorice,caselor memoriale, muzeelor sau participareala desfăşurarea unor sărbători sau datinitradiţionale (pelerinaje religioase, practicilegate de calendarul agricol) sau evenimentesociale din viaţa comunităţii (hramuri, nedei,nunţi).

O pondere mare a acestui tip de turism seremarcă la categoriile tinere, în special elevişi studenţi, sub forma turismului şcolar deînvăţare sau de descoperire. Din păcate, deşieste cea mai frecventă formă de turism rural,infrastructura turistică precară a habitatuluirural şi absenţa unor oferte turistice adecvatepentru comuna Gârda de Sus fac ca acest tipde turism să fie aproape exclus.

În această zonă turismul cultural poateoferi:! vizitarea unui valoros monument istoric

de la 1792 şi anume Biserica de Lemn“Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”;

! vizitarea atelierelor meşteşugăreşti în carelocuitorii se îndeletnicesc cu prelucrarealemnului, inclusiv cea artistică, realizând:ciubăraşe, butoiaşe, servicii de lemn cuinscripţii şi pirogravuri, tulnice, etc.;

! participarea la târgurile moţeşti de pestean;

! participarea la sfintele sărbători de Paşti,Crăciun şi Anul Nou;

! alte datini, tradiţii şi obiceiuri specificemoţilor, alături de vestimentaţia şigastronomia moţească.

4.2.4. Turismul religiosTurismul religios se încadrează în tipul de

turism cultural, vizând vizitarea unuiobiectiv sau grup de obiective. Acesta estepracticat de turişti aparţinând tuturorcategoriilor de vârstă, dar preponderent degrupa matură şi grupa vârstnicilor. Elimplică şi populaţia urbană şi populaţiarurală, remarcându-se prin durata relativscurtă a sejurului şi prin sezonalitate înfuncţie de principalele sărbători ecleziastice.

Sărbătorile religioase cu obiceiurilemoţeşti legate de ele constituie un factor deatractivitate. Între aceste sărbători pot fiamintite câteva mai importante:! la începutul anului preotul merge din casă

în casă pentru a sfinţi casele şi pelocuitorii din ele de Sfântul IoanBotezătorul;

! la Paşti, oamenii merg la mormintelefamiliei;

! în Vinerea Mare seara se merge laînconjuratul bisericii, ca sâmbăta sămeargă la Înviere;

! un obicei frumos s-a păstrat de Crăciuncând se merge cu colinda şi cu steaua.Un factor important în favorizarea

turismului religios din această zonă îlcostituie obiceiurile populare şi bucătărialocală care oferă o gamă foarte variată demâncăruri tradiţionale. Între aceste amintimmâncărurile de Crăciun şi Paşti când seprepară sarmale şi cozonac şi se bea crampă.La stânele din munte sunt specificepreparatele lactate şi mâncărurile tradiţionalecum sunt balmoşul.

În comuna Gârda de Sus, turismul religiospoate fi generat de Biserica cu hramul“Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” (24iunie).

Problema implementării acestei forme deturism în rândul turiştilor o reprezintă în


opinia mea slaba mediatizare în mass-medialocală şi naţională şi lipsa unui produsturistic cu specific religios.

4.2.5. Turismul de campingşi caravaningul

Turismul de camping este una dintre celemai ieftine forme de practicare a turismului,atât prin tarifele de cazare, cât şi prinposibilităţile de servire a mesei. Astfelturismul de camping este considerat caformă de turism social şi a fost dezvoltat înacest scop în cea mai mare a ţărilor, eladresându-se în general familiilor cu veniturimai mici, de regulă fără copii, tinerilor şichiar pensionarilor.

În ceea ce priveşte capacitatea înfuncţiune a reţelei de campinguri şi căsuţetip camping în comuna Gârda de Sus acesteasunt aproape inexistente, nefiind decât unsingur loc amenajat la nivel mediu pentruaceastă formă şi anume campingul “MamaUţa” (cu o capacitate de 14 căsuţe şi 80-100locuri pentru corturi).

Caravaningul este „realizat de cătreautomobile având ataşate rulote (în grupuride 10-20), uneori având şi un echipaj pentruasistenţă tehnică, este utilizat în timpul veriipe distanţe mari, pe perioade de 20-30 zile;necesită locuri de popas amenajate pentrubranşarea rulotelor la apă caldă, canal şienergie electrică.”

Existenţa a numeroase pajişti naturalesituate la drumul naţional pe cursul râuluiArieş, impune dezvoltarea şi amenajareaunor astfel de locaţii.

5. ACTIVITĂŢI ŞI STRATEGIIPROMOŢIONALE

5.1. Obiectivele activităţii promoţionaledin comuna Gârda de Sus

Una din sarcinile cele mai importanteasumate de marketingul mix este aceea de afurniza clientelei toate genurile deinformaţii, sfaturi şi îndemnuri prinintermediul cărora aceasta să fie atenţionatăde existenţa unei anumite oferte, să i se

trezească interesul în legătură cu utilitateaacesteia, să fie atrasă spre ea, să i se creezeconvingerea că ea este în măsură să osatisfacă mai bine decât altele şi să odetermine să ia decizia de cumpărare.

Acţiunile promoţionale în domeniulturismului (din satul turistic Gârda de Sus)vizează atât atragerea unor noi clienţi, cât şipăstrarea celor vechi, adresându-se, directsau prin reţele de intermediari, fie întregulpublic, fie unor categorii bine identificate declienţii ţintă.

Fundamentarea deciziilor privindpromovarea ocupă o mare parte din timpulresponsabilului de marketing al firmeituristice, întreaga acţiune presupunânddefinirea cu atenţie a obiectivelor de atins,efortul financiar antrenat şi efectele scontatederivând direct din acestea.

Prin definirea obiectivelor politiciipromoţionale, întreprinderea de turism îşiprecizează clar scopurile pe care vrea să leatingă în ceea ce priveşte publicul ţintăselecţionat.

De exemplu dacă o pensiune din comunaGârda de Sus. cum ar fi Pensiunea „MamaUţa” îşi fixează ca obiectiv general creştereanumărului de clienţi, ea trebuie să aibă învedere, mai întâi, cel puţin trei niveluri aleclientelei (cea aparţinând ei, cea aparţinândconcurenţei şi cea care nu s-a hotărât să facăturism), putându-şi formula apoi cel puţinpatru strategii diferite de marketing:

a. întărirea fidelităţi clienţilor proprii;b. mărirea numărului de ocazii în care

clienţii ei fideli o pot solicita pentrusatisfacerea nevoilor de turism;

c. atragerea clienţilor pensiunilorconcurente;

d. transformarea nonconsumatorilor deproduse turistice în consumatori (maiîntâi potenţiali, apoi efectivi).

Pasul următor va presupune identificareastadiilor prin care un nonconsumator relativpoate fi transformat într-un consumator fidel:

a. cel cognitiv, în care obiectivulpromovării este atragerea nonconsu-matorilor, aducându-i la cunoştiinţăfaptul că firma şi serviciile sale existăşi îi pot sta la dispoziţie;


b. cel efectiv, în care, în urmaidentificări şi cunoaşterii gusturiloracestuia, obiectivul trebuie să fietrezirea interesului şi dorinţei de adeveni clientul potenţial al firmei;

c. cel comportamental, în care, utilizândcele mai eficiente metode deconvingere, obiectivul ţintă estetransformarea clientului potenţial înclient fidel. Dacă se decide, vor fi prinurmare, diferite de la un stadiu laaltul, realizându-se o concretizare alor de următoarea manieră (deexemplu):

Stadiul 1. Aspectul cognitiv:1. Creşterea în cursul anului 2004, a

notorietăţii pensiuni de la 42% la 50% înrândul vizitatorilor străini;

2. În cursul anului 2004 să se facăcunoscută, în rândul a 70% din clienţiiactuali, existenţa unui nou produs turisticoferit de firma de turism.Stadiul 2. Aspectul afectiv:

1. În cursul anului 2004 să se crească de la31% la 41% numărul consumatorilor careau o atitudine favorabilă faţă de firma deturism;

2. Creşterea procentajului consumatorilorpotenţiali care preferă Pensiunea „MamaUţa” altor pensiuni concurente de la 10%în 2002 la 30% în 2004.Stadiul 3. Aspectul comportamental

1. Creşterea cu 20% a numărului de produseturistice vândute în raport cu anulprecedent;

2. Atingerea procentului de 80% dinrezervări efectuate în luna mai 2004.După cum se observă din acest exemplu,

obiectivele trebuie formulate în termenicantitativi, deşi sunt frecvente cazurile cândîn industria turistică, întâlnim şi obiectiveformulate astfel:

a. promovarea împrejurimilor comuneiGârda de Sus;

b. stimularea agenţilor de turism pentruvânzarea de produse turistice;

c. oferirea unei imagini mai buneregiunii turistice.

Aceste obiective necuantificate nu permitîntreprinderii turistice să controleze eficienţa

investiţiilor sale publicitare. Ele nu sunt decioperaţionale, şi ca atare ar trebui evitate.

5.2. Promovarea produsului agroturistic

În cadrul marketingului agroturistic,promovarea activităţii agroturistice ocupă unloc aparte, ea fiind o componentă deosebit decomplexă şi importantă în dezvoltareaagroturismului, componentă ce trebuie să fieprezentă la toate nivelurile.

La nivelul gospodăriilor, dacă existăposibilităţi financiare, este bine ca fiecare dinacestea să posede propriul ghid sau pliant încare să fie prezentată atât gospodăriarespectivă, cât şi împrejurimile, cu zonele deatracţie. În materialul publicitar respectiv vafi prezentat pe scurt şi satul, comuna din careface parte gospodăria, avându-se în vedereurmătoarele elemente:! situaţia gospodăriei în vatra satului;! terenuri de sport şi agrement în apropiere

sau în zonă;! câte mese pot fi asigurate (mic dejun,

prânz, cină) şi felul meselor ce pot fiasigurate (aniversări, banchete, meseliniştite în familie, mese oficiale, mesepentru evenimente familiale – nunţi,botezuri, onomastice, etc.);

! informaţii despre bucătăria familiei(mâncăruri şi produse specifice);

! pajişti pentru jocuri, şezlonguri;! dacă sunt admise animalele turiştilor;! informaţii despre gospodărie;! condiţii de cazare şi confort;! informaţii privind preţul cazării, al meseişi al serviciilor etc.;

! schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă deşosele, drumuri şi căi de acces cu toateinformaţiile necesare pentru identificareagospodăriei în funcţie de mijloacele detransport cu care se deplasează turistul;

! alte elemente specifice de reclamă agospodăriei (artizanat, meşteşuguri,produse agroalimentare specifice).În situaţia când o gospodărie nu dispune

de resurse financiare suficiente pentruîntocmirea unui astfel de material, ea vaîntocmi o fişă, care însoţită de o prezentaregrafică sugestivă va fi inclusă într-un


material de promovare mai amplu, la nivelde zonă, judeţ etc.

La nivel de sat, comună (cum este cazulcomunei Gârda de Sus) sau zonăagroturistică promovarea se poate face prinintermediul unui material publicitar scris –ghid turistic de exemplu, sau sub forma uneicasete video care să prezinte imaginisugestive din zona respectivă.

Indiferent de prezentare, materialultrebuie să inventarieze totalitateagospodăriilor care sunt amenajate pentruagroturism; de asemenea va includeinformaţii referitoare la ansamblulteritoriului, elemente de inedit ce pot fiîntâlnite etc.

La nivel regional se va avea în vedereelaborarea unui material mai amplu, care săsurprindă mai multe elemente caracteristiceale ansamblului respectiv.

În fine, la nivel naţional se poate concepeun ghid, un îndrumar agroturistic ce poateorienta un potenţial turist. La acest nivel,informaţiile oferite vor fi de ordin general,urmând ca amănuntele să fie oferite deagenţiile specializate prin lucrătorii acestora.Acest ghid va cuprinde lista agenţiilorteritoriale, cu adresele şi numerele lor detelefon. În prezent se face acut resimţită lipsaunei reclame organizate, pe plan intern şiinternaţional. În acest sens este necesarrealizarea unor cataloage de prezentare îndetaliu a ofertei agroturistice, atât la niveljudeţean, cât şi naţional.

Includerea gospodăriei agroturistice înaceste cataloage necesită realizarea uneidocumentaţii asigurate în întregime deexperţi şi cuprinde următoarele etape:! formularea unei cereri din partea

gospodarului dornic să-şi ofere spaţiul decazare disponibil şi serviciile;

! e x p e r t i z a r e a l oc u i n ţ e i pen t r udeterminarea gradului de confort alspaţiilor de cazare, precum şi naturaserviciilor oferite;

! clasificarea gospodăriei conform normelorinternaţionale pentru definirea opţiunilorîn funcţiei de preţ şi preferinţe;

! eliberarea certificatul de atestareagroturistică;

! prezentarea grafică şi descriptivă acadrului natural şi a posibilităţilor deagrement (turism, sport, monumenteistorice, obiceiuri tradiţionale etc) dinzona de amplasare a gospodăriei;

! tipărirea în condiţii grafice deosebite atâta cataloagelor judeţene, cât şi a celuinaţional, precum şi difuzarea acestora.După caracterul informaţiilor pe care le

conţin, materialele publicitare se pot clasificaîn:! materiale ce conţin informaţii de detaliu;! materiale ce conţin informaţii generale.

Dacă în privinţa materialelor cuprinzândinforma ţii generale, creat ivi ta tea,inventivitatea, originalitatea, pot fi avute învedere pentru ca alături de elementeleconcrete să contribuie la realizarea unuimaterial atractiv şi interesant, în cadrulmaterialelor incluzând informaţii de detaliu,situaţia este diferită. Acest gen de materialepublicitare trebuie să fie foarte concrete şi câtmai sugestive. Ele trebuie să conţină în modobligatoriu:! prezentarea cât mai amănunţită a

gospodăriei agroturistice: numărul decamere, număr de locuri de cazare înfiecare cameră, amplasarea gospodăriei,posibilităţi de alimentare cu apă (caldăşi/sau rece), dotări, amenajări, posibilităţide încălzire, alte informaţii despregospodărie (număr de animale, felulacestora, suprafaţa de teren a gospodăriei)etc;

! prezentarea modului în care se poateajunge în satul , zona respectivă: mijloacede transport, felul acestora, duratacălătoriei, distanţa faţă de cele maiapropiate oraşe;

! prezentarea celor mai interesanteelemente ale programului agroturistic(acele aspecte care să trezească interesulturistului).Există însă şi o serie de modalităţi

specifice de promovare a agroturismului:! organizarea unor mese, pe anumite trasee

turistice frecventate (la hanuri, moteluri),cu mâncăruri tradiţionale sau degustări devinuri, fructe sau alte mâncăruri specifice,prilej cu care vor putea fi distribuite şi


pliante prezentând zona şi posibilităţile depracticare a agroturismului;

! publicitatea făcută cu prilejul unortârguri, sărbători locale, manifestăriprilejuite de anumite obiceiuri (agricoleîndeosebi);

! organizarea unor expoziţii cu imagini dindiferite gospodării care la rândul lor pot ficonsiderate expoziţii în miniatură pentrucă dispun de o varietate de produse de artăpopulară tradiţională (cusă tur i,împletituri, vase de lut, etc).Difuzarea materialelor publicitare poate fi

făcută astfel:! prin intermediul agenţiilor de turism

specializate;! prin participarea unui agent de agroturism

la târgurile zonale ce au loc în diferitemomente ale anului şi cu diverse prilejuri;

! publicitate de masă. Această modalitatepoate fi utilizată în momentul în careagenţia de agroturism va fi bineconsolidată şi constă în distribuirea demici afişe sau pliante în cutiile poştale alecetăţenilor, ceea ce presupune însăcheltuieli foarte mari.Sintetizând toate acestea, ajungem la

concluzia că turistul, respectiv consumatorulde programe şi servicii agroturistice, intră înposesia unor informaţii referitoare leagroturism (ofertă de cazare, programe şiservicii agroturistice) în principal prinintermediul următoarelor căi (canale) depromovare a agroturismului:! agenţiile de turism specializate;! reţele şi forme de organizare a

agroturismului;! mijloace publicitare (mass-media),

publicaţii specifice: pliante, ghiduri,panouri de prezentare în locuri publice;

! prin reclama făcută de turiştii care aubeneficiat de această formă specifică deturism şi au rămas impresionaţi;

! prin distribuitorii produselor agroturistice.În cadrul activităţii complexe de

promovare a agroturismului, un rolimportant poate fi jucat de promovarea unorproduse agricole. În acest sens voi analiza unexemplu concret. Presupunând că într-o zonăeste bine reprezentată producţia pomicolă, se

pot constitui două – trei grupe de gospodării,care se vor specializa într-o anumită direcţiede valorificare:! una dintre grupe se va specializa în

efectuarea curelor de fructe, agenţiile ce seocupă de agroturism preocupându-se săfacă reclamă acestor gospodării pentru aaduce turiştii în vederea degustăriifructelor. Bineînţeles că aceasta este oactivitate care va aduce venit;

! o grupă de gospodării va fi sprijinită înprelucrarea industrială cu reţete specialetradiţionale, tipice zonei respective(peltele, gemuri, dulceţuri) pentru care sevor obţine preţuri corespunzătoare unuiprodus obţinut după metoda ţărănească, încondiţii manufacturiere;

! într-un alt grup de gospodării, ce dispunde o suprafaţă mai mare, se va sprijiniorganizarea prelucrării mecanizate afructelor cu mici maşini frigorifice. Vor fiambalate mici cantităţi de fructeproaspete, aspectuoase. Prin aceastămodalitate se va face, indirect, publicitatezonei respective.

5.3. Activitatea promoţională aorganizaţiilor neguvernamentale

Pe lângă agenţi economici (particulari,asociaţii familiale, societăţi comerciale)autorizaţi în baza legislaţiei existente caredesfăşoară activităţi în turism, există şi alteforme de organizare a turismului rural (înspecial), care sunt reprezentate de fundaţiiasociaţii şi federaţii, create ca organismeneguvernamentale şi care nu urmărescrealizarea de profit. Acestea au rolul de apromova dezvoltarea activităţilor deeconomie rurală şi turism rural, prinsprijinirea pregătirii şi valorificăriipotenţialului satelor româneşti.

Aceste forme asociative reunesc toateiniţiativele locale şi izolate, pentru a creaentităţi capabile să reprezinte anumiteaspecte din segmentele vieţii economico-sociale rurale.

Nivelul de reprezentare al acestor formeasociative va fi în funcţie de structuraparticipanţilor la asociere, de caracterul


democratic al alegerii conducerii, dereprezentativitatea membrilor în consiliul deconducere al asociaţiei, de strategia şiprogramele propuse şi realizate la unmoment dat, de capacitatea managerial înrealizarea strategiei propuse.

În funcţie de aceste coordonate se poateaprecia nivelul de acţiune al unei astfel deasociaţii, care poate fi definită la nivel local,regional, naţional sau internaţional.

Prin statutul de înfiinţare, care de faptreprezintă regulamentul de organizare şifuncţionare al asociaţiei, dispun de strategiiproprii, de management propriu în realizareastrategiei, de sisteme de agreere şi atestare aparticipanţilor la crearea reţelelor proprii şitoate acestea în limitele legislaţiei în vigoare.

La nivelul comunei Gârda de Sus acesteforme de organizare a turismului au un roldeosebit de important în ceea ce priveştedezvoltare şi implementarea turismului rural.În continuare voi prezenta acele organizaţiicare activează în prezent în această comunăşi a celor care ar putea sprijini activitateaacestora.

Asociaţia Naţională a Turismului Rural,Ecologic şi Cultural (ANTREC) este oorganizaţie neguvernamentală şi nonprofit,înfiinţată în toamna anului 1994 cu sprijinulMinisterului Turismului, având un importantrol în dezvoltarea turismului rural.O partedin fondatorii acestei asociaţii s-au format încadrul Federaţiei Române pentru DezvoltareMontane, unde au beneficiat de experienţa,realizările şi sprijinul F.R.D.M. în realizareaunei strategii în favoarea turismului rural.

Strategia ANTREC în dezvoltareaturismului rural are următoarele direcţii deacţiune:TDesfăşurarea unor acţiuni de formare şi

perfecţionare pentru toţi participanţii laturismul rural, organizate prin cursuri pediverse specialităţi şi forme de pregătire.Modul de instruire şi formare sedesfăşoară prin cursuri, seminarii, taberede instruire cu scop tematic, etc.;

TAcordarea de asistenţă tehnică şiconsultanţă fermelor şi pensiunilora g r o t u r i s t i c e î n î n t o c m i r e adocumentaţiilor necesare omologării

acestora ca entităţi turistice şi includerealor în banca de date în vederea asamblăriiunei reţele turistice;

TPromovarea turismului rural şi amarketingului turistic utilizând metode şitehnici moderne care să permită creareaunei reţele proprii de turism şi racordareaacesteia la turismul european. Este avutăîn vedere editarea de: pliante, broşuri,înregistrări video şi cataloage prin care săfie pus în valoare potenţialul turistic rural;

TAcţiuni de informare şi publicitate prineditarea unui buletin informativ ANTRECcu periodicitate lunară şi a unei reviste“Viaţa la ţară”, care să ilustrezepotenţialul turistic al satelor româneşti.În cadrul acţiunilor de promovare,

ANTREC este deja membră din anul 1995 aasociaţiei de profil EUROGITES. Aceastăcalitate a contribuit la promovarea turismuluiromânesc şi peste graniţele ţării noastre.

În catalogul EUROGITES pe anul 1996,realizat sub patronajul Federaţiei Europenede Turism Rural, România este reprezentatăcu 20 de gospodării, alături de oferta turisticădin ţări cu tradiţie: Franţa, Belgia, Irlanda;

În cadrul proiectului PHARE, pentrudezvoltarea turismului în România,ANTREC este desemnată pentrusupervizarea acţiunilor de promovare şimarketing. Proiectul prevede crearea uneireţele naţionale de promovare şi rezervare aofertei şi cererii turismului rural, conceputăca un sistem integrat şi computerizat, cuposibilităţi de racordare la piaţa turisticăeuropeană.

Referitor la acţiunile promoţionale dincomuna Gârda de Sus ale ANTREC pot fimenţionate următoarele:! includerea în catalogul pensiunilor

ANTREC a unui număr de 8 pensiunituristice din această comună;

! includerea acestor pensiuni si ofertaprezentată pe internet la www.antrec.ro;

! inscripţionarea pensiunilor cu tăbliţaANTREC-ului (sigla oficială).Un alt sprijin al pensiunilor din comuna

Gârda de Sus îl reprezintă şi consilierea îndomeniul promovării şi al marketingului decătre reprezentantul judeţean al ANTREC.


Fig. 10. Imagini cu panoul şi sigla O.V.R.

Asociaţia Operaţiunea Satele Româneşti,cunoscută publicului şi ca “OperationVillages Roumains”, a fost constituită în1988–1989 pentru a proteja satele româneştide campania de sistematizare a satelor,iniţiată de fostul regim. Programul desistematizare şi modernizare a satelorprevedea demolarea multor sate şi cătunecare trebuiau să dispară ca aşezări rurale.

După anul 1990, asociaţia a acţionatpentru sprijin şi ajutor umanitar, iar în anii1991–1992 a desfăşurat activităţi departeneriat în scopul dezvoltării democraţieilocale şi a dezvoltării satelor româneşti.

În cadrul acestor acţiuni, O.V.R. a pus înfuncţiune o reţea de turism rural cuprinzândlocalităţi din judeţele: Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Sibiu şi Alba.

În dezvoltarea turismului rural asociaţiaO.V.R. a adoptat o strategie proprie, a creatmijloace proprii de promovare a turismuluirural, a realizat pliante, a marcat sateleturistice cu o siglă proprie şi a participatefectiv la schimburi de turişti din ţărileComunităţii Europene.

Mai jos sunt prezentate sigla cu care aufost marcate satele şi pensiunile din aceastăreţea din comuna Gârda de Sus (Fig.10)

Federaţia Română pentru DezvoltareMontană s-a înfiinţat în anul 1991,elaborând un vast program privinddezvoltarea şi implementarea agroturismuluiîn România. În cadrul acestui program aufost iniţiate şi susţinute propuneri legislativecare au contribuit la înlăturarea viduluilegislativ care a existat până la momentulrespectiv în domeniul agroturismului. Prinprogramul său, F.R.D.M. a creat o politică şiun management propriu, contribuind ladezvoltarea agroturismului în România.

Pentru realizarea obiectivelor propuse,F.R.D.M. a strâns în jurul său toateiniţiativele şi forţele dornice şi capabile să

contribuie la dezvoltarea turismului rural şiagroturismului în România; a creat noientităţi economice sau nonprofit; a pusbazele unor proiecte şi programe depromovare internă şi externă a produseloragroturistice.

Ca urmare a coordonatelor acesteistrategii pentru valorificarea potenţialuluituristic al satelor româneşti, F.R.D.M. aîntreprins acţiuni şi colaborări la nivelulorga n i smel or guvernamentale ş ineguvernamentale, pe plan naţional şiinternaţional.

În cadrul acestor acţiuni F.R.D.M. apromovat un proiect de lege pentru


susţinerea turismului rural, a derulat unprogram PHARE a asigurat o bază de datenecesară editării în condiţii grafice modernea unui ghid agroturistic cu primele 200 degospodării atestate în perioada 1991-1994.

Pentru realizarea de legăturiinternaţionale, Federaţia Română pentruDezvoltare Montană s-a afiliat unororganisme internaţionale, ca de exempluEUROTER, în vederea realizării unoracţiuni pentru sprijinirea şi dezvoltareaturismului rural.

Prin acţiunile întreprinse pe liniapromovării turismului rural, F.R.D.M. acontribuit la justificarea necesităţii sprijiniriide către Comunitatea Europeană aturismului rural. În acest sens, în toamnaanului 1994 s-a derulat un prim programPHARE care a facilitat organizarea, în şaptejudeţe, a unor acţiuni de promovare aturismului rural. Beneficiind de experienţainternaţională a trei experţi PHARE, care auparticipat alături de specialişti români laacţiunile de instruire şi formare, s-au făcutpaşi importanţi în domeniul cunoaşteriicriteriilor pieţei turistice europene şi alcriteriilor de evaluare a potenţialului turisticrural din ţara noastră.

La nivelul comunei Gârda de Susexperienţa acestei federaţii nu este deloc deneglijat, ceea ce impune pe viitor contactul şicolaborarea cu acest organism din parteapensiunilor dar şi a autorităţilor locale.

Consider că împreună cu organizaţiileneguvernamentale prezentate mai suspensiunile turistice din comuna Gârda deSus îşi vor putea sporii eforturile cu privirela promovarea produsului turistic pe care îloferă atât la nivel regional, naţional cât şiinternaţional.

BIBLIOGRAFIE

1. Avram, C., Avram, T., Tradiţii şiobiceiuri din Ţara Moţilor, EdituraSolness, Timişoara, 2001

2. Bran, Fl., Marin, D., Simon, T.,Turismul rural. Modelul european,Editura Economică, Bucureşti, 1997

3. Cioica, S., Turismul cultural în ŢaraMoţilor, Editura Bălgrad, Alba-Iulia,2002

4. Culda, S., Turism rural, EdituraRisoprint, Cluj-Napoca, 2000

5. Gherasim, T., Gherasim, D., Marketingturistic, Editura Economică, Bucureşti,1999

6. Ionescu, I., Turismul fenomen social-economic şi cultural, Editura OscarPrint, Bucureşti, 2000

7. Minciu, R., Economia turismului,Editura Uranus, Bucureşti, 2000

8. Mitrache, Şt., Manole, V., Stoian, M.,Bran, Fl., Istrate, I., Agroturism şiturism rural, Editura Fax PRESS,Bucureşti, 1996

9. Petrean, R., Petrean, D., Turismul rural,Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca, 2000

10. Ţigu, G., Turismul montan, Ed.URANUS, Bucureşti, 2001

11. http://www. antrec.ro

e privind evolu ia agroturismului Ţ În comuna gÎrda de …pangeea.uab.ro/upload/122_20 resiga -...

Documents