crr_nivel 3_cl.xii_tehnician in agroturism xii

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007

CURRICULUM

Pentru clasa a XII-a

Calificarea: TEHNICIAN ÎN AGROTURISM

Nivelul 3

– 2007 –

0

AUTORII :

Brânzaru Ioana Profesor gradul I, Grup Şcolar de Industrie Alimentară ,, Elena Doamna,, GalaţiDrinovan Maria Profesor grad didactic I, Colegiul pentru Agricultură şi industrie alimentară ,,Ţara

Bârsei” PrejmerDuculescu Antoaneta Profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Curtea de Argeş;Ilie Maria Dr. Mecanică agricolă, Grup Şcolar Agricol Palas, Constanţa;Ionaşcu Maria Profesor grad didactic I, Colegiul pentru Agricultură şi industrie alimentară ,,Ţara

Bârsei” PrejmerMihalcea Mariana Profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol CiorogârlaMoisiu Maria Doctor în medicină veterinară, profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol

Palas, Constanţa;Oproiu Ana Profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Curtea de Argeş;Oprea Delia Profesor grad didactic II, economist, Colegiul pentru Agricultură şi industrie

alimentară ,,Ţara Bârsei” Prejmer

1

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

LICEUL TEHNOLOGICClasa a XII-a

Aria curriculară TehnologiiCalificarea: Tehnician în agroturismCultură de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică 310 ore

Modulul 1. Management şi legislaţie în agroturismTotal ore / an: 79din care: laborator tehnologic 48

instruire practică -Modulul 2. Gestiune şi evidenţă economică în agroturism

Total ore / an: 79din care: laborator tehnologic 48

instruire practică -

Modulul 3. Produse ecologice de origine vegetală şi animalăTotal ore / an: 48din care: laborator tehnologic 48

instruire practică -Modulul 4. Tehnologia de cultivare a plantelor horticole


instruire practică -Modulul 5. Structura profesiei şi etica profesională în agroturism



Total ore / an: 10 ore / săptămână x 31 săptămâni = 310 ore

Stagii de pregătire practică 150 ore

Modulul 6. Servirea preparatelor şi băuturilorTotal ore / an: 72din care: laborator tehnologic 72


Modulul 7. Administrarea unităţii agroturisticeTotal ore / an: 78din care: laborator tehnologic 78


Total ore strategii de practică: 30 ore / săptămână x 5 săptămâni / an = 150 ore

2

Curriculum în dezvoltare locală 124 ore

Modulul 8. GastronomieTotal ore / an: 93din care: laborator tehnologic 62


Modulul 9. Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi autoTotal ore / an: 31din care: laborator tehnologic -

Total ore CDL: 4 ore / săptămână x 31 săptămâni = 124 ore

TOTAL GENERAL: 584 ore / an

Notă: Elevii vor efectua sub îndrumarea maiştrilor instructori autorizaţi, ore de conducerea tractorului, câte 2 ore săptămânal şi ore conducere auto câte 1 oră/săptămână pentru fiecare elev cu scoaterea lor prin rotaţie de la stagiile de pregătire practică

3

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

România dispune de un potenţial natural deosebit, de sate dezvoltate pe diverse forme de

relief care au păstrat şi mai păstrează încă aspecte şi manifestări tradiţionale, de datini şi obiceiuri

străbune, elemente valoroase de etnofolclor, turismul rural şi agroturismul a cunoscut o puternică

dezvoltare.

Pentru a putea face faţă cerinţelor şi exigenţelor unui turism modern, de bună calitate, se

impune cu precădere calificarea forţei de muncă pentru acest domeniu de activitate.

Pe fondul dezvoltării economice contemporane şi a schimbărilor intervenite în ultima

perioadă în economia românească, pregătirea tinerilor în domeniul agroturismului va permite

acestora să se integreze mai uşor pe piaţa muncii şi chiar să-şi dezvolte propria afacere.

Parcurgerea unor module precum: ,,Management şi legislaţie în agroturism”, Gestiune şi evidenţă

economică”, ,,Structura profesiei şi etica profesională” şi ,,Administrarea unităţii agroturistice”

vor forma competenţe absolut necesare unui tânăr pentru a putea gestiona o unitate

agroturistică.

Unităţile de competenţă tehnice specializate ca:,, Produse ecologice de origine vegetală şi

animală”, ,,Servirea preparatelor şi băuturilor”, vor permite Tehnicianului în agroturism să

asigure turiştilor servicii şi produse ecologice de calitate .

Principalul motiv pentru care vizitatorii aleg destinaţii turistice rurale îl reprezintă faptul

că doresc să se bucure de calitatea peisajului rural natural atât ei cît şi generaţiile viitoare

Păstrarea unui cadru natural şi a unei armonii în spaţiul rural este influenţată şi de specificul

construcţiilor şi amenajărilor peisagere din zonă. . De aceea modulul ,,Construcţii şi amenajări în

agroturism” îşi propune formarea unor competenţe care să promoveze frumosul şi în acelaşi

timp tradiţia din zonă.

La elaborarea programei şcolare s-au avut în vedere următoarele:

- Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul trei, calificarea ,, Tehnician în agroturism”

- Planul cadru de învăţământ pentru liceu tehnologic, clasa a XII-a, ruta directă;

- Structura şi formatul programelor şcolare-liceu tehnologic;

Subliniem că unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie se formează şi se

aprofundează în fiecare modul, în principal pe instruire practică, dar se evaluează o singură dată,

la modulul în care au fost agregate. În prologul programei este prezentat tabelul nr. 1, privind

lista unităţilor cheie şi modulelor unde sunt parcurse şi evaluate. Profesorul are obligaţia să

cunoască conţinutul unităţilor de competenţe cheie de la nivelul trei şi să-l implementeze în

4

cadrul fiecărui modul pentru formarea abilităţilor cheie. De fapt, unităţile de competenţe tehnice

generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele

pentru abilităţile cheie.

Programa se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi.

Fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţe individuale formulate în Standardul de

Pregătire Profesională. Conţinuturile tematice asociate competenţelor individuale tehnice

specializate permit realizarea acestora. Pe baza conţinuturilor din programă, sunt realizate

competenţele individuale tehnice specializate.

Programa şcolară reprezintă elementul de bază în realizarea proiectării didactice, ceea ce

presupune lecturarea cu atenţie a ei, astfel încât să se aibă în vedere modul de parcurgere în

ordine cronologică a conţinutului prezentat în aliniatul 1 din capitolul III, “Sugestii

metodologice”. Pentru ca programa să-şi dovedească din plin utilitatea în proiectare, ea trebuie

studiată în corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională în care sunt stipulate criteriile de

performanţă, competenţele individuale şi probele de evaluare, necesare înregistrării

performanţelor elevilor.

RUTA DE PREGĂTIRE PENTRU CALIFICAREA TEHNICIANÎN AGROTURISM , NIVEL 3

Tehnician în agroturism

Nivelul 2 – SAMToate profilurile

Liceu tehnologic Ciclul inferior Orice profil

Achiziţii echivalenteobţinute printr-un program

de educaţie şi formare profesională

5

Tabelul nr. 1 LISTA UNITĂŢILOR CHEIE ŞI A MODULELOR UNDE SUNT PARCURSE ŞI EVALUATE

UNITATEA DE

COMPETENŢE

COMPETENŢA

Mod

ulu

l 1 M

anag

emen

t şi

legi

slaţ

ie

în a

grot

uri

sm

Mod

ul 2

Ges

tiu

ne

şi e

vid

enţă

eco

nom

ică

în

ag

rotu

rism

M

odu

l 3

Pro

du

se e

colo

gice

de

orig

ine

vege

tală

şi a

nim

ală

Mod

ulu

l 4

Teh

nol

ogia

de

cult

ivar

e a

pla

nte

lor

hor

tico

le

Mod

ulu

l 5 S

tru

ctu

ra p

rofe

siei

şi e

tica

p

rofe

sion

ală

Pregătire practică

CDL

Ver

ific

are

Mod

ul

ul

6 S

ervi

rea

pre

par

atel

or

şi

b

ăutu

rilo

r M

odu

lul 7

A

dm

inis

trar

ea u

nit

ăţii

ag

rotu

rist

ice

Mod

ul8

Gas

tron

omie

Mod

ul 9

Cir

cula

ţie

ruti

eră

1 2 3 4 5 6 7 8 9

11

7. Managementul relaţiilor interpersonale

7.1. Creează şi menţine relaţii profesionale.

7.2. Gestionează conflicte.

7.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi.

8. Procesarea datelor numerice

8.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.

8.2. Prelucrează datele numerice.

8.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.

10.1 . Monitorizează situaţia patrimonială a unităţii agroturistice şi a rezultatelor obţinute

6

10. Gestiune şi evidenţă economică în agroturism

10.2. Completează documente de evidenţă contabile specifice activităţii de agroturism si instrumente dedecontare pentru încasări şi plăţi

10.3. Analizează preţurile şi tarifele practicate în agroturism

10.4. Calculează impozite, taxe, salarii şi contribuţii salariale datorate de unitatea agroturistică

11. Management şi legislaţie în agroturism

11.1 Respectă legislaţia în domeniu şi recomandările instituţiilor abilitate pentru control

11.2 Evaluează structura organizatorică şi procesuală a unei unităţi agroturistice

11.3 Coordonează resursele umane într-o unitate agroturistică

11.4 Corelează managementul proceselor economice unităţii agroturistice

11.5 Analizează sursele de finanţare a unităţii economice

13.Circulţia rutieră, conducerea tractorului şi auto

13.1.Recunoaşte mijloacele de semnalizare rutieră.

13.2.Descrie regulile de circulaţie prevăzute în Codul Rutier Român.

13.3. Rezolvă chestionare de legislaţie rutieră

13.4.Execută conducerea tractorului şi automobilului.

16. Tehnologia de cultivare a plantelor horticole

16.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale plantelor horticole

16.2 Organizează înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi

16.3 Supraveghează tehnologiile de cultivare a plantelor legumicole şi floricole

16.4 Organizează lucrările de înfiinţare şi întreţinere în plantaţiile de viţă de vie

7

18. Produse ecologice de origine vegetală şi animală

18.1. Organizează activitatea de obţinere a produselor ecologice de origine vegetală

18.2. Coordonează lucrările de obţinere a produselor ecologice de origine animală

18.3. Supraveghează valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală

21. Structura profesiei şi etica profesională

21.1. Specifică sarcinile profesionale ale tehnicianului în

agroturism

21.2. Aplică conduita profesională în relaţia cu clienţii

21.3. Întreţine relaţii amiabile cu turiştii

21.4. Efectuează activităţi de asistare a turiştilor din

unitatea agroturistică

23. Gastronomie

23.1. Organizează prepararea gustărilor şi antreurilor

23.2. Supraveghează obţinerea preparatelor culinare

complexe de felul I.

23.3. Supraveghează obţinerea preparatelor complexe

de felul II.

23.4. Organizează prepararea deserturilor.

23.5. Întocmeşte meniuri pentru diferite tipuri de mese

şi diete

24. Servirea preparatelor şi băuturilor

24.1. Organizează decorarea spaţiilor de servire

24. 2. Asigură servirea preparatelor şi băuturilor în unitatea agroturistică

24.3. Supraveghează debarasarea meselor în spaţiile de servire

8

25. Administrarea unităţii agroturistice

25.1. Coordonează activitatea de aprovizionare cu materii prime şi materiale necesare desfăşurării activităţilor specifice

25.2. Ogranizează activitatea personalului din subordine

25.3. Pregăteşte unitatea agroturistică în vederea primirii turiştilor

25.4. Oferă servicii la cererea turiştilor

9

MODULUL 1. MANAGEMENT ŞI LEGISLAŢIE ÎN AGROTURISM

1. Notă introductivă

Modulul " Managementul şi legislaţie în agroturism" este integrat în curriculum diferenţiat din

cultura de specialitate, clasa XII-a liceu tehnologic ruta directă pentru calificarea Tehnician în

agroturism din domeniul agriculturii nivel 3.

Modulul „Managementul şi legislaţie în agroturism” se studiază într-un număr de 79 de ore,

din care 48 ore laborator tehnologic efectuate de profesorul de specialitate.

Modulul „Managementul şi legislaţie în agroturism” reprezintă unitatea de competenţe tehnică

generală Managementul şi legislaţie în agroturism şi se studiază în paralel cu celelalte module din

curriculum diferenţiat

Modulul este constituit din agregarea unităţii de competenţe tehnice generale Managementul şi

legislaţie în agroturism cu unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie Managementul relaţiilor

interpersonale .Agregarea s-a realizat prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate de la cele două

competenţe.

Unităţile de competenţă tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează

şi se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională în care sunt

precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare

ale performanţelor elevului.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Unităţi de competenţe cheie7. Managementul relaţiilor interpersonale

Unităţi de competenţă tehnice generale

11. Management şi legislaţie în agroturism

Relevanţa rezidă din faptul că cele două unităţi de competenţă se parcurg şi se evaluează în cadrul

modulului Management şi legislaţie în agroturism

10

II. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă

Competenţeindividuale

Conţinuturi

7.Managementulrelaţiilor interpersonale

11.Manage-ment şi legislaţie în agroturism

7.1Crează şi menţine relaţii profesionale.7.3. Gestionează conflicte11.3 Coordonează resursele umane într-o unitate agroturistică

Resursele umane ale întreprinderii

Caracteristicile profesiilor din domeniu agroturistic:

consum superior de muncă vie, marea mobilitate a

forţei de muncă, munca în contratimp, program de

muncă prelungit, oboseala fizică şi nervoasă,

constrângeri psihologice, nivel relativ ridicat de

pregătire, răspundere materială şi morală ridicată

Necesarul de personal:

Criterii de stabilire a necesarului de personal: numărul

de personal, a structura angajaţilor, pregătirea

profesională, cunoştinţe generale, moralitate,

interdependenţe profesionale

Condiţii de selecţie: competenţă profesională, conduită

morală

Politica de personal:

- Obiectivele politicii de personal

- Cerinţele politicii de personal

astfel încât să se creeze o infrastructură a comunicării

bazată pe încredere şi înţelegere reciprocă

- Factorii de influenţă în politica de personal: număr de

personal, balanţa de personal, vârsta, vechimea,

calificarea, mobilitatea

- Ascultarea activă şi încurajarea unui dialog constructiv: oferă sugestii, ascultă sugestiile celorlalţi, formulează propuneri consensuale; exprimă un feedback pozitiv; cade de acord; face distincţie între fapte, opinii şi sentimente- Stabilirea unor relaţii de cooperare, în interesul

reciproc al părţilor: suport pentru dezvoltarea profesională a membrilor grupului, încredere în deciziile luate de grup, discutarea deschisă a iniţiativelor, analiza critică şi evaluarea opiniilor în grup

- Modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale:factori determinanţi: personali, psiho-sociali, contextuali; metode de identificare a modalităţilor de îmbunătăţire: observare, analiza unor indicatori de coeziune socială, interviuri, culegere de mărturii,

11

7.3 Gestionează aşteptările factorilor interesaţi

11.1 Respectă legislaţia în domeniu şi recomandările instituţiilor abilitate pentru control

agroturistice

11.2. Evaluează

structura

organizatorică şi

procesuală a unei

unităţi

agroturistice

motivare, încurajare, integrare, redefiniri de rol, evitarea jocurilor de putere- Surse de conflict: neînţelegeri, interese şi obiective opuse / diferite- Modalităţi de rezolvare a conflictelor: renunţarea, forţarea, aplanarea, compromisul, confruntarea, feedback legat de performanţă şi acceptare- Medierea conflictelor: ascultă părţile aflate în conflict şi le antrenează în adoptarea unei modalităţi de rezolvare

Legislaţia privind unitatea agroturistică Legislaţia privind înfiinţarea unei unităţi

agroturistice: L31/1990 cu completările şi modificările ulterioare, L300/2004 cu completările şi modificările ulterioare, L755/2001 cu completările şi modificările ulterioare

Criterii minime privind clasificarea unităţilor agroturistice: obligatorii, suplimentare, facultative

Reglementări specifice activităţii de agroturism:OG63/1997, L187/1998, HG237/2001, HG306/2001, HG668/2003 cu completările şi modificările ulterioare Instituţii abilitate pentru efectuarea controlului în

unităţile agroturistice: Autoritatea Naţională pentru

Turism, Autoritatea Naşională pentru Protecţia

Consumatorului, Direcţia Sanitar Veterinară, Direcţia

Generală a Finanţelor Publice/ Control Fiscal, Garda

Financiară, Poliţia Economică

Roluri funcţionale şi interesele factorilor interesaţi, în calitate de manageri, colegi, clienţi, organe de control, în buna desfăşurare a activităţii unităţii agroturistice

Anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor factorilor interesaţi: asimilarea rolului factorilor interesaţi, comunicarea cu factorii interesaţi prin întrebări şi ascultare activă

Organizarea şi funcţionarea unităţii agroturistice

Elemente componente ale structurii procesuale:

funcţiunea(de cercetare – dezvoltare, de producţie,

comercială, de marketing, financiar – contabilă, de

personal, de protecţie a mediului înconjurător),

activitatea , atribuţia, sarcina

Structura organizatorică a unei unităţi agroturistice:

criterii de succes a organizării şi trăsăturile proprii

ale unităţii agroturistice, elemente specifice (postul,

12

11. 4. Corelează managementul proceselor economice unităţii agroturistice

11.5 Analizează sursele de finanţare a unei unităţi agroturistice

funcţia, compartimentul, nivelul ierarhic,ponderea

ierarhică)

- Instrumente specifice structurii organizatorice:

organigramă, fişa postului, regulamentul de organizare

şi funcţionare.

Procese economice în unitaţea agroturistică- aprovizionarea: organizarea compartimentului de aprovizionare, etapele programului de aprovizionare,- producţia: etapele pregătirii producţiei, etapele realizării propriu-zise a producţiei, executării de lucrări, şi prestării de servicii.

- depozitarea:folosirea suprafeţei totale a depozitului, pregătirea depozitelor, depozitarea pentru o anumită perioadă, eliberarea materialelor din depozit,

- desfacerea: organizarea compartimentului de desfacere, programarea desfacerilor, livrarea produselor, evidenţa contabilă privind realizarea şi desfacerea producţiei şi serviciilor- activităţi auxiliare şi de servire: întreţinere şi reparare a mijloacelor fixe, transportul intern

Eficienţa activităţii de agroturism:-tipuri de eficienţă economică, socială - tipuri de relaţii între rezultate şi resurse implicate: efect-efort, efort-efect,efect-efect, efort-effort.- rentabilitatea economică şi financiară, nivelul costurilor, eficienţa utilizării factorilor de producţie, eficienţa investiţiilor,-indicatori de eficienţă economică:: -pe tipuri de activităţi-cazare, alimentaţie, transport, aprovizionare, desfacere, marketing, producţie - pe tipuri de resurse: umane, materiale, financiare - eficienţă socială- modalităţi de optimizare a proceselor economice: maximizarea profitului, minimizarea cheltuielilor

Surse de finanţare:- Tipuri de surse de finanţare: proprii, străine: credite, leasing, programe- Condiţii de finanţare: perioadă de creditare, dobânzi,

perioadă de graţie, termene de rambursare, garanţii

- Surse de finanţare optime Accesarea unei finanţări prin

depunerea documentaţiei necesare

13

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin

laborator tehnologic şi instruire teoretică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate

pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele 2

tipuri de instruire.

Pentru pregătirea modulului „Management şi legislaţie în agroturism” sunt alocate un număr de 79 ore

din care pentru laborator tehnologic 48 ore.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere , în ordine cronologică a conţinutului care stă la baza

planificării calendaristice:

Nr.crt. TemaNr.ore

instruire teoretică

Nr.ore laborator tehnologic

1.

2.

3.

Resursele umane ale întreprinderii

Caracteristicile profesiilor din domeniu agroturistic Necesarul de personal Politica de personal Ascultarea activă şi încurajarea unui dialog constructive Stabilirea unor relaţii de cooperare, în interesul reciproc al părţilor- Modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale:factori determinanţiSurse de conflict Modalităţi de rezolvare a conflictelor. Medierea conflictelor

Legislaţia privind înfiinţarea unei unităţi agroturistice Criterii minime privind clasificarea unităţilor agroturistice Reglementări specifice activităţii de agroturism Instituţii abilitate pentru efectuarea controlului în unităţile agroturistice Roluri funcţionale şi interesele factorilor interesaţi

Anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor factorilor interesaţi

Organizarea şi funcţionarea unităţii agroturistice

Elemente componente ale structurii procesuale Structura organizatorică a unei unităţi agroturistice Instrumente specifice structurii organizatorice: organigramă Eficienţa activităţii de agroturism:

15

6

4

16

12

10

14

4.

Tipuri de eficienţă economicăTipuri de relaţii între rezultate şi resurse-Indicatori de eficienţă economicăModalităţi de optimizare a proceselor economice

6 10

Total 31 48

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă

asupra repartizării orelor în funcţie de condiţii şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare /învăţare

Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor

tehnice generale.

Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale este imperios necesară

implicarea responsabilă atât a cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice

adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare.

.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi

folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Metode ca studiu de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul

galeriilor, exerciţiul, mozaicul, lucrul pe staţiuni în care activitatea didactică este centrată pe elev, au

eficienţă maximă în procesul de predare-învăţare.

Ele permit agregarea competenţelor cheie cu cele generale şi dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală,

analitică ca şi imaginaţia şi creativitatea.

Autoevaluarea este o metodă tot mai des utilizată, pentru a stimula elevii să-şi exprime opinii

proprii.

Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient, elevii şi

profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale ale

realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea ţi abilităţile după criterii definite.

Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din

timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de evaluare şi

autoevaluare, astfel încât elevii să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie

şi tehnice generale definite.

Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei: Identificarea legislaţiei

privind înfiinţarea unei unităţi agroturistice

Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:

15

- se organizează colectivul de elevi pe grupe

- fiecare grupă va primi legile:L31/1990, L300/2004, L755/2001, cu modificările şi completările

ulterioare

- elevii vor avea ca sarcină de lucru să studieze legile respective

- se discută, se fac observaţii pe marginea materialelor prezentate

Metoda dominantă este studiul de caz iar metodele subordonate sunt problematizarea şi conversaţia

euristică.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să

demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă

respectivă.

Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze raporturi sau

să aleagă răspunsuri corecte.

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii

de competenţă.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţei

individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificările respective.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de

evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de

semnificaţie în cadrul evaluării. .

Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este

fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna

realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu

succes.

Exemplu:

Unitatea de competenţă: Management şi legislaţie în agroturism

Competenţa11.2. Evaluează structura organizatorică şi procesuală a unei unităţi

agroturistice

(a) Specificarea elementelor componente ale structurii procesuale într-o unitate

agroturistică

Proba orală

1.A Specificaţi elementele componente ale structurii procesuale într-o unitate agroturistică 2.A Precizaţi principalele activităţi cuprinse în cadrul funcţiunilor exploataţiilor agricole.

16

(b) Analizarea structurii organizatorice a unei unităţi agroturistice

Proba orală 1.B Precizaţi elementele de bază ale structurii organizatorice. Proba scrisă 2.B Completaţi: Structura------------------reprezintă totalitatea----------------------------------------------------- de muncă, a --------------------------, şi concepţie, modul în care acestea sunt distribuite în timp şi spaţiu, precum şi ------------------------- ce se stabilesc între ele în vederea realizării ----------------- ale întreprinderii.

Completaţi spaţiile punctate cu următoarele cuvinte sau expresii: Verigilor de producţie Obiectivelor de bază Relaţiile Persoanelor Organizatorică Compartimentelor

3.B Ca sistem principal al structurii generale a întreprinderii, structura organizatorică se divide în două componente: structura organizatorică a conducerii întreprinderii şi structura de producţie şi concepţie.

a) adevăratb) fals

4.B Reprezentarea grafică a structurii organizatorice poartă denumirea de ------------------------------

(c) Elaborarea instrumentelor specifice structurii organizatorice a unei unităţi agroturistice

Proba practică

1.C Elaborează organigrama unei unităţi agroturistice în urma realizării vizitei de lucru la o unitate agroturistică . 2.C. Elaborează fişa postului pentru postul de manager la o fermă din cadrul unei unităţi agroturistice

MODULUL 2 – GESTIUNE ŞI EVIDENŢĂ ECONOMICĂ

17

Modulul „Gestiune şi evidenţă economică în agroturism” este integrat in cultura de specialitate,

clasa XII, ruta directă pentru calificarea Tehnician în agroturism, nivel 3.

Modulul se studiază întru-un nr. de 79 de ore din care 48 ore laborator tehnologic.

Modulul „Gestiune şi evidenţă economică” reprezintă unitatea de competenţe tehnice generale

„Gestiune şi evidenţă economică” şi se studiază în paralel cu celelalte module din curriculum

diferenţiat.

Modulul „Gestiune şi evidenţă economică” este constituit din agregarea unităţii de competenţe

tehnice generale „Gestiune şi evidenţă economică” cu unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie

„Procesarea datelor numerice”. Agregarea s-a realizat prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate de

la cele două unităţi de competenţe.

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi.


Unităţi de competenţe cheie


Unităţi de competenţe tehnice generale

14. Gestiune şi evidenţă economică

Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se evaluează în

cadrul modulului „Gestiune şi evidenţă economică” .

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţe

Competenţe individuale

Conţinuturi tematice

18


10. Gestiune şi evidenţă economică în agroturism

8.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta8.3.Interpretează rezultatele obţinute 10.1 . Monitorizează situaţia patrimonială a unităţii agroturistice şi a rezultatelor obţinute

8.2. Prelucrează date

Patrimoniul unităţilor economice –obiect de studiu al contabilităţii

Structuri patrimoniale de activ: active imobilizate, active circulante, active de regularizare

Structuri patrimoniale de pasiv: capital propriu, datorii pe termen lung, mediu şi scurt, pasive de regularizare

Structuri de venituri şi cheltuieli- Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor- Caracterizare veniturilor şi cheltuielilor de exploatare, financiare, extraordinare- Rezultatul exerciţiului financiar: rezultatul din exploatare, financiar, extraordinar, rezultatul curent- Compararea veniturilor şi cheltuielilor , deductibile şi nedeductibile fiscal,pentru determinarea rezultatului exerciţiului financiar, a cauzelor şi tipurilor de erori în stabilirea rezultatelor- Înregistrarea abaterilor şi tendinţelor în evoluţia rezultatelor : lunare, trimestriale, anuale- Formularea de concluzii referitoare la evoluţia unei unităţi economice prin analiza critică a rezultatelor obţinute- Analiza veniturilor, a cheltuielilor, a rezultatelor pe bază de grafice( liniare, în coloane şi bare, circulare, radar, Grant) şi a diagramelor ( cumulative, Paretto, de dispersie Inventarierea patrimoniului- importanţa şi rolul inventarierii- funcţiile inventarierii- documente aferente inventarierii- Planificarea activităţii de inventariere cu respectarea etapelor de desfăşurare a acesteia- Colectarea datelor numerice în funcţie de : dimensiuni, distanţe, temperatură, masă, concentraţie, densitate, tensiune- Selectarea datelor numerice după natura mărimii măsurate şi scopul măsurătorii- Compararea datelor faptice cu cele scriptice pentru stabilirea rezultatelor inventarierii: plusuri sau minusuri de inventar- Înregistrarea datelor în documente aferente: liste de inventar, registru de inventar, fişe

- Documentelor de sinteză: balanţa de verificare

bilanţ contabil, anexe la bilanţ, cont de profit şi

pierdere

Preţuri şi tarife- Tipuri de preţ: cu ridicata şi cu amănuntul - Tipuri de costuri: costul de achiziţie, de producţie,

19

numerice14.3. Analizează

preţurile şi tarifele

practicate de unitatea

economică

10.4. Calculează

impozite, taxe, salarii

şi contribuţii datorate

de unitatea

economică

costul standard(antecalculat) Costul de producţie

Elementele costuri: - cu capitalul fix-amortizarea -cu capitalul circulant-cheltuieli cu materiile prime, materiale şi alte obiecte de muncă

-cu munca-cheltuieli cu salariile,- cheltuieli indirecte- Calcularea costurilor şi preţurilor în mai multe etape, cu numere de mai multe mărimi. Calcul: pe capitole de costuri-bucătărie, cazare pe purtători de costuri-mâncăruri preparate, băuturi ,cazare- Calcule: puteri, radicali, procente, scări şi proporţii- Tarife practicate: pentru serviciile suplimentare- Marja brută: caracteristici, modalităţi de calcul. Marja brută redusă- Tipuri de reduceri de preţ: comerciale:bonificaţii, remize, risturnuri, financiare: sconturi- Calcule economico-financiare pentru determinarea preţurilor de vântare a produselor şi serviciilor

- -Reprezentarea grafică: a costurilor, a preţurilor de vânzare, a beneficiilor

- - Citirea graficelor: coordonatele graficelor, relaţia dintre mărimile reprezentate

- - Formule de calcul: transformarea în unităţi de măşură, ecuaţii liniare cu două mărimi, media aritmetică, geometrică, dispersia, abaterea medie pătratică

- Impozite, taxe, salarii şi contribuţii datorate de unitatea economică

-Impozit pe profit/venit- Venit impozabil, cheltuieli deductibile şi nedeductibile fiscal, baza de calcul, facilităţi acordate- Calcularea salariilor şi a contrbuţiilor aferente salariilor: venit brut, venitul impozabil(salarial), venit net, contribuţii ale angajatului şi angajatorului- Taxa pe valoare adăugată(TVA): tipuri de TVA (deductibilă ,colectată, neexigibilă, de plată, de recuperat), regularizarea TVA, decontul de TVA- Impozite şi taxe: impozit pe clădiri, teren, mijloace auto, alte taxe şi impozite

14.2. Completează documente de evidenţă contabilă şi instrumente de decontare pentru încasări şi plăţi

Documente de evidenţă şi instrumente de decontare

- Documente de evidenţă specifice intrărilor /ieşirilor de mărfuri : factura fiscală, notă de intrare- recepţie, borderou de achiziţii, aviz de însoţire, notă de predare-restituire, bon de consum,- Documente specifice: comanda de rezervare,

registrul de evidenţă a comenzilor, diagrama locurilor de cazare(libere şi ocupate), situaţia prestărilor şi decontărilor, raportul de gestiune,

20

bonuri de servicii, nota de plată, borderoul notelor de plată, borderoul de încasări-restituiri, comanda către prestatorii de servicii

- registru de încasări şi plăţi, registru de casă şi bancă, monetar, foaie de vărsământ, bon fiscal, dispoziţie de plată/încasare.- Instrumente de decontare pentru încasări şi plăţi:

chitanţă, , ordin de plată, bilet la ordin ,CEC - Verificarea documentelor: de fond şi de formă- Păstrarea şi arhivarea documentelor: conform legislaţiei în vigoare


1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin instruire

teoretică şi laborator tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de

specialitate.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului care stă la baza


Nr. crt.

Tema Număr ore instruire teoretică

Număr ore laborator tehnologic

A Patrimoniul unităţilor economice –obiect de studiu al contabilităţii

10 12

- Structuri patrimoniale de activ: active iStructuri patrimoniale de pasivStructuri de venituri şi cheltuieliInventarierea patrimoniuluiDocumente de sinteză

B Preţurile şi tarifele practicate în agroturism 7 12

Tipuri de preţuri şi costuriCalcularea costurilor şi preţurilorCostul de producţie :elementele costului, calcul

costurilor de producţie,

Tarife practicate. Marja brută

Tipuri de reduceri de preţ

Calcule economico-financiare pentru determinarea

preţurilor de vânzare a produselor şi serviciilor

C Impozite, taxe, salarii şi contribuţii datorate de

unitatea economică

7 12

21

Impozit pe profit/venitCalcularea salariilor şi a contrbuţiilor aferenteTaxa pe valoare adăugată- Impozite şi taxe

D Documente de evidenţă şi instrumente de decontare

7 12

Documente de evidenţă specifice intrărilor /ieşirilor de mărfuriInstrumente de decontare pentru încasări şi plăţiVerificarea documentelorPăstrarea şi arhivarea documentelorTOTAL 31 48

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă asupra

repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare


tehnice generale.

Pentru formarea competenţelor individuale definite în Standardul de Pregătire Profesională, şi în

mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe .

Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale se impune implicarea

responsabilă atât a elevilor cât şi a profesorilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în

desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare. De aceea

demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor

competenţe individuale cerute de calificările corespunzătoare nivelului 3.



Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp

activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de

evaluare şi autoevaluare, a materialelor necesare şi a spaţiului de lucru.

Utilizarea unor metode în activitatea didactică centrată pe elev cum sunt studiul de caz,

brainstorming-ul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea

procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice

generale.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale elevii pot să dobândească cunoştinţele şi

abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice generale definite.

Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a completa documentele

aferente inventarierii patrimoniului.

Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu:

22

- se organizează colectivul de elevi pe echipe şi puncte de lucru ;

- fiecare punct de lucru este dotat cu documente specifice inventarierii şi fişe de lucru;

- profesorul va explica elevilor modul de completare a documentelor;

- elevii vor avea ca sarcină de lucru să completeze documentele de inventariere :lista de inventar,

proces verbal privind rezultatele inventarierii şi registrul jurnal, corespunzător fişelor de lucru.

În final elevii vor prezenta soluţiile la fişele de lucru din fiecare grupă. Se discută, se fac observaţii

şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiei corecte. La sfârşitul parcursului elevii sunt capabili

să întocmească documentele specifice inventarierii patrimoniului.

Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul în echipă, iar metodele subordonate sunt studiul de

caz, problematizarea, conversaţia.

Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în corectarea

soluţiilor date de elevi, deoarece activitatea didactică este centrată pe elev.



demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită.

Măsura în care se formează la elevi competenţele cheie şi competenţele tehnice din Standardul de

Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă prin evaluare. Se pot utiliza metode clasice de evaluare

dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul,

portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumente de evaluare.

Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii

proprii.

Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient. Elevii şi profesorii

trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajator şi instituţii educaţionale despre

realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.

Evaluarea elevilor se face numai cu dobândirea competenţelor specificate în Standardul de

Pregătire Profesională, demonstrarea unei alte abilităţi este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de

aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardele de Pregătire Profesională pentru calificările

corespunzătoare nivelului 3.

Exemplu:

Unitatea de competenţe 14 Gestiune şi evidenţă economică

Competenţa 14.2. Completează documente de evidenţă contabilă şi instrumente de decontare

23

(a) Completează documente de evidenţă specifice intrărilor /ieşirilor de mărfuri

1.A Proba practică

Se cunosc: se achiziţionează 400 buc. Marfa A LA cost de achiziţie 15000 lei/buc. , 25 Kg marfă B la cost de achiziţie 6500 lei/kg. Se cere să se completeze factura fiscală şi să se întocmească nota de intrare - recepţie ştiind că unitatea practică un adaos comercial de 30%.

( b) Utilizarea instrumentelor de decontare pentru încasări şi plăţi

1.B. Probă orală

Caracterizaţi formele de decontare cu numerar şi fără numerar Probă practică

1.B. Societatea comercială A plăteşte o factură fiscală prin bancă societăţii C , cu ordin de plată, în valoare de 11900000lei şi încasează în numerar suma de 100.000 lei reprezentând contravaloarea unui serviciu prestat societăţii B.Se cere să se întocmească instrumentele de decontare corespunzătoare

( c) Verificarea corectitudinii întocmirii documentelor de evidenţă

1.D Completaţi: Verificarea documentelor are ca scop ---------------------------sau----------------------- erorilor de fond şi de formă, îmbrăcând astfel două forme: -----------------------------------------------.

2.D Completaţi:

Verificarea de fond poate fi privită sub trei aspecte:----------------------------------------------.3. D Alegeţi varianta corectă:

Verificarea de fond sub aspectul realităţii se referă la:a. respectarea termenului legal de întocmireb. întocmirea numărului de exemplare legal stabilitc. verificarea exactităţii calculelor aritmetice

24

MODULUL 3 –PRODUSE ECOLOGICE DE ORIGINE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

Modulul “ Produse ecologice de origine vegetală şi animală” este integrat în curriculum diferenţiat

din cultura de specialitate, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea ,,Tehnician

în agroturism”, nivel trei. Modulul „Produse ecologice de origine vegetală şi animală” se studiază într-

un număr de 48 de ore efectuate de către profesorul inginer de specialitate.

Modulul „Produse ecologice de origine vegetală şi animală” reprezintă unitatea de competenţe

tehnice specializate „Produse ecologice de origine vegetală şi animală”. Considerăm oportun să

menţionăm unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XII –a, nivelul trei, calificarea

“Tehnician în agroturism”. Acestea sunt :



În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul

“ Produse ecologice de origine vegetală şi animală” şi în special la pregătirea de specialitate, însă,

profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit

realizarea conţinuturilor.

Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în prefaţa

programei, observăm că modulul “Produse ecologice de origine vegetală şi animală” nu se agregă cu

nici o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul

Unităţi de competenţe tehnice specializate

18. Produse ecologice de origine vegetală şi animală

Unităţile de competenţe menţionate se tratează complet şi se evaluează la modulul “ Produse ecologice

de origine vegetală şi animală”.

II.TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unităţi de competenţă



18. Produse ecologice de

origine vegetală şi animală

18.1 Organizează activitatea de obţinere a produselor ecologice de origine vegetală

Conversia terenului şi a culturilor- tipul de sol, conţinut în substanţe chimice,

rotaţie, specie, soi Metode de fertilizare biologică- tipul de îngrăşăminte- fertilizare de bază- fertilizare suplimentară Măsuri de prevenire şi combatere a buruienilor şi dăunătorilor pentru sistemul ecologic de cultură- măsuri preventive

25

- măsuri curative Tehnica recoltării şi transportului produselor ecologice de origine animală şi vegetală- momentul optim- metoda de recoltare- reguli specifice pentru transportul produselor

ecologice Norme de igienă şi securitate a muncii specifice lucrărilor de obţinere a produselor vegetale ecologice

18.2 Coordonează lucrările de obţinere a produselor ecologice de origine animală

Conversia păşunilor şi animalelor- păşune: tip de sol, fertilizare suplimentară- animale: specie, rasă, destinaţie, spaţiul vital Dezinfecţia adăposturilor cu produse ecologice- tipuri de preparate ecologice- metode de dezinfecţie- utilaje şi instalaţii Tehnica întreţinerii şi îngrijirii animalelor în sistem ecologic- întreţinere – sistem gospodăresc- îngrijire – igiena corporală- plante medicinale, apa de var, piatra vânătă,

calaican, oţet utilizate în păstrarea sănătăţii animalelor

Tehnica hrănirii animalelor în condiţii ecologice- furaje ecologice- păşune ecologică- adaos admis de legislaţia ecologică Norme de igienă şi securitate a muncii specifice lucrărilor de creştere şi exploatare a animalelor în condiţii ecologice.

18.3 Supraveghează valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală

Tehnica ambalării şi etichetării produselor ecologice de origine vegetală şi animală- tipuri de ambalaje biodegradabile- etichete speciale cu logo pentru produse

ecologice Spaţii de depozitare a produselor ecologice- redimensionarea spaţiilor- microclimat cu parametrii specifici- igienizare cu produse ecologice Transportul şi comercializarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală- distanţe mici pentru produse ecologice vrac- mijloace de transport necontaminate- spaţii specializate pentru comercializare Norme de igiena şi securitate a muncii specifice lucrărilor de valorificare a produselor

26

III. SUGESTII METODOLOGICE


Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice specializate se formează prin

pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ

pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru modulul ,, Produse ecologice de origine vegetală şi animală”

sunt alocate 48 ore din care 48 ore reprezintă laborator tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt

reprezintă baza planificării calendaristice.

Nr. crt. TEMA

Nr. ore alocate

Laborator tehnologic

Instruire practică

I. Produse ecologice de origine vegetală1. Conversia terenului şi a culturilor

- tipul de sol- conţinutul în substanţe chimice- rotaţie- specie, soi

4 -

2. Metode de fertilizare biologică- tipul de îngrăşăminte- fertilizare de bază- fertilizare suplimentară

4 -

3. Măsuri de prevenire şi combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor- măsuri preventive- măsuri curative

4 -

4. Tehnica recoltării şi transportului produselor ecologice de origine vegetală- momentul optim- metoda de recoltare- reguli specifice pentru transportul produselor ecologice

4 -

5. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice lucrărilor de obţinere a produselor vegetale ecologice

2 -

II. Produse ecologice de origine animală6. Conversia păşunilor şi animalelor

- păşune: tip de sol, fertilizare suplimentară- animale: specie, rasă, destinaţie, spaţiul vital

6

7. Dezinfecţia adăposturilor de animale cu produse ecologice- tipuri de preparate ecologice- metode de dezinfecţie- utilaje şi instalaţii

4

8. Tehnica întreţinerii şi îngrijirii animalelor în sistem ecologic- întreţinere – sistem gospodăresc- îngrijire – igiena corporală- sănătatea animalelor: plante medicinale, apa de var, piatra

4

27

vânătă, calaican, oţet utilizate în prevenirea şi combaterea bolilor la animale

9. Tehnica hrănirii animalelor în condiţii ecologice- furaje ecologice- păşune ecologică- adaos admis de legislaţia ecologică

4

10. Norme de igiena şi securitatea muncii specifice lucrărilor de creştere şi exploatare a animalelor domestice

1

III. Metode de valorificare a produselor ecologice de origine vegetală şi animală

11. Tehnica ambalării şi etichetării produselor ecologice de origine vegetală şi animală- tipuri de ambalaje biodegradabile- etichete speciale cu logo pentru produse ecologice

4

12. Spaţii de depozitare a produselor ecologice - redimensionarea spaţiilor- microclimat cu parametrii specifici- igienizare cu produse ecologice

3

13. Transportul şi comercializarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală- distanţe mici pentru produse ecologice vrac- mijloace de transport necontaminate- spaţii specializate pentru comercializare

2

14. Norme de igiena şi securitatea muncii specifice lucrărilor de valorificare a produselor

2

TOTAL 48

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă

asupra repartizării orelor, repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din

şcoală.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,, Produse ecologice de origine vegetală şi animală” se

studiază în clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 48 ore din care 48 ore

laborator tehnologic.


mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe de minimum 10

elevi şi se execută în laboratoare, în ferma didactică, la pensiuni agroturistice, sub îndrumarea

profesorului, inginer de specialitate tehnică.

Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,

competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de

competenţe ,, Produse ecologice de origine vegetală şi animală” cuantificată cu 1,0 credite.

28

Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de

performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de

performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o

integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel

superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de nivelul trei,

calificarea ,,Tehnician în agroturism”.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,

brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea,

problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit

contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele

dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să

colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.

Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor

tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se

impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii

didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un

grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de

învăţare.

De aceea demersul didactic depus de profesor trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor

competenţe individuale cerute de calificarea ,, Tehnician în agroturism”.


folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare

de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra

lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp


evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor

necesare, precum şi a spaţiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi

abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite. Exemplificăm

printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de,, a valorifica produse ecologice de origine

vegetală şi animală,, .

Pentru aceasta sugeram următorul scenariu didactic:

29

- Se organizează 6 puncte de lucru (staţiuni) care reprezintă principalele activităţi de valorificare

(ambalare, etichetare, microclimatul, igienizarea, transportul, comercializarea)

- Se grupează elevii în 6 echipe (3-4 elevi)

- Fiecare staţiune se dotează cu materialele specifice, fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de

evaluare

- Se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, care rezolvă mai repede sarcinile

de lucru şi nu trebuie să şomeze, să zicem cu redimensionarea spaţiilor de depozitare

- În fiecare staţiune elevii se documentează din fişa de documentare, rezolvă sarcinile de lucru din

fişele de lucru, execută lucrările specifice din staţiune, solicită sprijinul profesorului dacă

este cazul, rezolvă proba de evaluare, bifează staţiunea parcursă pe o foaie specială de evidenţă

unde sunt trecute toate staţiunile

- Echipele se rotesc astfel încât la sfârşitul orelor fiecare echipă să fi parcurs toate staţiunile (nu este

obligatorie staţiunea de rezervă)

În final echipele de elevi sunt solicitate să prezinte printr-un lider, soluţiile la fişele de lucru

din fiecare staţiune. Se discută, se argumentează, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide

asupra soluţiei corecte.

La finalul parcursului elevii sunt capabili să valorifice produsele ecologice de origine vegetală

şi animală.


Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul

de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică

a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze

instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi

exprime opinii proprii.

Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi

profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre




Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de

Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este

lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

30

Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa

de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna

realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.


demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe definită.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să

aleagă răspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi de

probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională.


aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,

Tehnician în agroturism”, nivelul trei.

Exemplu :

Unitatea de competenţă:

18.3. Supraveghează valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală

Criterii de performanţă :

a) Supravegherea ambalării şi etichetării produselor ecologice de origine vegetală şi animală

b) Asigurarea depozitării produselor ecologice de origine vegetală şi animală

c) Organizarea transportului şi comercializării produselor ecologice de origine vegetală şi

animală

d) Verificarea respectării normelor de igienă şi securitate a muncii

Proba practică

Efectuaţi următoarele activităţi :

Nr. crt.

Verificarea produselor ecologice Evaluator Data

1. Verificaţi starea de igienă a produselor2. Pregătiţi ambalajele pentru produsele ecologice de origine

vegetală şi animală3. Ambalaţi produsele ecologice de origine vegetală şi animală4. Etichetaţi produsele ecologice de origine vegetală şi animală5. Pregătiţi spaţiile de depozitare pentru produsele ecologice de

origine vegetală şi animală6. Pregătiţi mijloacele de transport pentru produsele ecologice

de origine vegetală şi animală, vrac sau ambalate7. Amenajaţi spaţiile pentru comercializarea produselor

ecologice de origine vegetală şi animală8. Aplicaţi şi respectaţi normele de igienă şi securitatea muncii

specifice lucrărilor de verificare a produselor ecologice

31

MODULUL 4. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR HORTICOLE

I. Modulul 4 ,,Tehnologia de cultivare a plantelor horticole” reprezintă unitatea de

competenţe tehnice specializate 16 „Tehnologia de cultivare a plantelor horticole” şi este integrat în

curriculum diferenţiat din cultura de specialitate clasa a XII-a liceu tehnologic, ruta directă, pentru

calificarea “Tehnician în agroturism” şi se studiază într-un număr de 55 ore, repartizate astfel: 31 ore

instruire teoretică, 24 ore de laborator tehnologic, efectuate de către profesorul de specialitate.

Modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor horticole” se studiază în paralel cu celelalte

module în cadrul curriculum-ului diferenţiat.

Programa şcolară se citeşte liniar, datorită asocierii dintre competenţele individuale şi

conţinuturi.

Modulul ,,Tehnologii specifice de cultivare a plantelor horticole” este constituit din

competenţele unităţii tehnice specializate cu acelaşi titlu din standardul de pregătire profesională şi

parcurgerea lui îşi propune să formeze la elevi competenţe şi abilităţi de a organiza şi supraveghea

lucrări din tehnologiile specifice culturilor horticole şi de a verifica calitatea acestor lucrări.

Condiţiile de aplicabilitate vor deveni conţinuturile necesare formării competenţelor.

Subliniem că unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie se formează şi se aprofundează în

fiecare modul, dar se evaluează o singură dată, la modulul în care au fost agregate, aşa cum se prezintă

în tabelul nr. 1 privind lista unităţilor de competenţe cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi

evaluate.

De fapt, unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se

formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.

Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,

trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului prezentat

în aliniatul 1 al capitolului III, „Sugestii metodologice”.

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt

precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale, condiţiile de

aplicabilitate şi probele de evaluare



16 Tehnologia de cultivare a plantelor horticole

II TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

16. Tehnologia de cultivare a plantelor horticole

16.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu

Particularităţile morfologice- specii pomicole (rădăcină, tulpină, coroană, ramuri, muguri, floare, fruct)

32

particularităţile morfologice şi biologice ale plantelor horticole

- plante legumicole şi floricole (rădăcină, tulpină, frunză, floare, inflorescenţă, fruct)- viţă de vie (sistemul radicular şi sistemul aerian la viţele altoite şi nealtoite)

Particularităţi biologice- perioada de tinereţe, începutul rodirii, perioada de mare producţie, perioada de scădere a producţiei, perioada de declin- ciclul anual al pomilor şi arbuştilor fructiferi- formarea mugurilor vegetativi şi floriferi, perioada de repaus- plante legumicole şi floricole (anuale, bienale, perene)- ciclul anual al viţei de vie (perioada de formare, de maturitate şi de declin)- ciclul anual al viţei de vie (perioada de rapaus, perioada de vegetaţie)

Factori de vegetaţie- lumină, temperatură, apă, hrană

Instrumente de măsurat- termometre de sol şi aer, umidometre, higrometre, pluviometre, determinarea texturii şi structurii

16. Tehnologia de

cultivare a plantelor

horticole

16.2. Organizează înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi

Procese tehnologice- pepinieră pomicolă, sectoare componente, portaltoi, pomi altoiţi, butaşi înrădăcinaţi, drajoni, stoloni

Indici de calitate- dimensiunile sistemului radicular şi aerian, numărul de rădăcini sau ramuri, diametrul tulpinii şi rădăcinii

Lucrări specifice de înfiinţare- organizarea terenului, pregătirea terenului (defrişarea vegetaţiei, desfundatul terenului, fertilizarea de bază, corectarea reacţiei solului, dezinfecţia solului, pichetarea terenului)- înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi (epoca de plantare, executarea gropilor, pregătirea materialului săditor, plantarea propriu-zisă)

Tehnologii de îngrijire - întreţinerea plantaţiilor tinere (proiectarea şi formarea coroanelor, lucrările solului, fertilizarea plantaţiilor, protecţia fitosanitară, operaţii în verde)- întreţinerea plantaţiilor roditoare (tăieri de fructificare şi întreţinere a coroanei, sisteme de tăiere, forme de conducere, lucrările solului, fertilizarea, protecţia

33

fitosanitară şi împotriva accidentelor climatice, irigarea)

Recoltarea- momentul începerii recoltării în funcţie de specie, soi, epoca de coacere- graficul de desfăşurare a recoltării (pe zile, săptămâni, în funcţie de direcţia de valorificare)- metode de recoltare (manuale, mecanizate, semimecanizate)

Ambalarea- stare proaspătă, prelucrate, păstrate

Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de înfiinţare şi îngrijire a plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi

16. Tehnologia de


horticole

16.3. Supraveghează tehnologiile de cultivare a plantelor legumicole şi floricole

Obţinerea materialului :- calcularea normei de sămânţă, a necesarului de material săditor şi săditor de plantat (răsaduri, bulbi, tuberculi) pe baza indicilor de calitate- producerea răsadurilor de plante legumicole şi floricole- construcţii Indici de calitate:

- vârstă, dimensiuni, greutate Lucrări de înfiinţare:- asolamentul, culturi asociate, culturi succesive, culturi protejate şi forţate, culturi în câmp- prin semănat şi plantat Lucrări de îngrijire:- aplicate solului, lucrări cu caracter general şi special, lucrări specifice culturilor forţate şi protejate Condiţii- momentul începerii recoltării- graficul de desfăşurare a recoltării- metode de recoltare (manuale, mecanizate şi semimecanizate? Ambalare- legume (în stare proaspătă, prelucrate şi ambalate)- flori (tăiate, în ghivece şi ambalate) Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la tehnologia de cultivare a plantelor legumicole şi floricole

16. Tehnologia de


horticole

16.4. Organizează lucrările de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor de viţă de vie

Producerea viţelor altoite- recoltare, fasonare şi păstrarea coardelor portaltoi şi altoi- pregătirea materialului pentru altoire- stratificarea şi sortarea butaşilor altoiţi

34

Pregătirea terenului- defrişarea terenului, desfundatul terenului, nivelarea, fertilizarea de bază, pichetatul, executarea gropilor Pregătirea viţelor- controlul, fasonarea, mocirlirea, plantarea propriu-zisă Lucrări de întreţinere- lucrările solului, ruperea crustei, refacerea muşuroiului, praşile, plivitul, aplicarea erbicidelor, aplicarea îngrăşămintelor, combaterea bolilor şi dăunătorilor,- tăieri de formare în anii II, V, VI în funcţie de tipul de tăiere (tăieri în uscat)

- dirijarea coardelor după tăiere-legatul lăstarilor, copilitul, cârnitul, copcitul

Recoltarea- momentul începerii recoltării în funcţie de soi, epoca de coacere

- graficul de desfăşurare a recoltării pe zile, săptămâni în funcţie de direcţia de valorificare

Păstrarea:- sortarea, ambalarea, pregătirea spaţiilor de păstrare, păstrarea în stare proaspătă şi prelucrată Norme specifice de securitate şi

sănătate în muncă la lucrările de înfiinţare şi întreţinere a viţei de vie



Competenţele tehnice specializate se formează prin laborator tehnologic şi instruire

teoretică. Pentru parcurgerea acestor continuturi se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă

de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru

unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele trei

tipuri de instruire.

Pentru parcurgerea modulului Tehnologii de cultivare a plantelor horticole sunt alocate un

număr de 55 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 24 ore şi instruire teoretică 31 ore.


35

Conţinuturile tematice se ordonează logic şi cronologic astfel:

Tema Teorie Laborator

tehnologic

Practica

1 Particularităţile morfologice- specii pomicole (rădăcină, tulpină, coroană, ramuri, muguri, floare, fruct)- plante legumicole şi floricole (rădăcină, tulpină, frunză, floare, inflorescenţă, fruct)- viţă de vie (sistemul radicular şi sistemul aerian la viţele altoite şi nealtoite)

Particularităţi biologice- perioada de tinereţe, începutul rodirii, perioada de mare producţie, perioada de scădere a producţiei, perioada de declin- ciclul anual al pomilor şi arbuştilor fructiferi- formarea mugurilor vegetativi şi floriferi, perioada de repaus- plante legumicole şi floricole (anuale, bienale, perene)- ciclul anual al viţei de vie (perioada de formare, de maturitate şi de declin)- ciclul anual al viţei de vie (perioada de rapaus, perioada de vegetaţie)

Factori de vegetaţie- lumină, temperatură, apă, hrană

Instrumente de măsurat- termometre de sol şi aer, umidometre, higrometre, pluviometre, determinarea texturii şi structurii

2

2

1

1

1

1

1

1

2 Procese tehnologice- pepinieră pomicolă, sectoare componente, portaltoi, pomi altoiţi, butaşi înrădăcinaţi, drajoni, stoloni

Indici de calitate- dimensiunile sistemului radicular şi aerian, numărul de rădăcini sau ramuri, diametrul tulpinii şi rădăcinii

Lucrări specifice de înfiinţare- organizarea terenului, pregătirea terenului (defrişarea vegetaţiei, desfundatul terenului, fertilizarea de bază, corectarea reacţiei solului, dezinfecţia solului, pichetarea terenului)- înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi (epoca de plantare, executarea gropilor, pregătirea materialului săditor, plantarea propriu-zisă)

1

1

1

1

1

1

36

Tehnologii de îngrijire - întreţinerea plantaţiilor tinere (proiectarea şi formarea coroanelor, lucrările solului, fertilizarea plantaţiilor, protecţia fitosanitară, operaţii în verde)- întreţinerea plantaţiilor roditoare (tăieri de fructificare şi întreţinere a coroanei, sisteme de tăiere, forme de conducere, lucrările solului, fertilizarea, protecţia fitosanitară şi împotriva accidentelor climatice, irigarea)

Recoltarea- momentul începerii recoltării în funcţie de specie, soi, epoca de coacere- graficul de desfăşurare a recoltării (pe zile, săptămâni, în funcţie de direcţia de valorificare)- metode de recoltare (manuale, mecanizate, semimecanizate)

Ambalarea- stare proaspătă, prelucrate, păstrate

Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de înfiinţare şi îngrijire a plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi

1

1

1

1

1

1

1

3 Obţinerea materialului :- calcularea normei de sămânţă, a necesarului de material săditor şi săditor de plantat (răsaduri, bulbi, tuberculi) pe baza indicilor de calitate- producerea răsadurilor de plante legumicole şi floricole- construcţii Indici de calitate:

- vârstă, dimensiuni, greutate Lucrări de înfiinţare:- asolamentul, culturi asociate, culturi succesive, culturi protejate şi forţate, culturi în câmp- prin semănat şi plantat Lucrări de îngrijire:- aplicate solului, lucrări cu caracter general şi special, lucrări specifice culturilor forţate şi protejate Condiţii- momentul începerii recoltării- graficul de desfăşurare a recoltării- metode de recoltare (manuale, mecanizate şi semimecanizate? Ambalare- legume (în stare proaspătă, prelucrate şi ambalate)- flori (tăiate, în ghivece şi ambalate) Norme specifice de securitate şi

1

1

1

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

37

sănătate în muncă la tehnologia de cultivare a plantelor legumicole şi floricole

4 Producerea viţelor altoite- recoltare, fasonare şi păstrarea coardelor portaltoi şi altoi- pregătirea materialului pentru altoire- stratificarea şi sortarea butaşilor altoiţi Pregătirea terenului- defrişarea terenului, desfundatul terenului, nivelarea, fertilizarea de bază, pichetatul, executarea gropilor Pregătirea viţelor- controlul, fasonarea, mocirlirea, plantarea propriu-zisă Lucrări de întreţinere- lucrările solului, ruperea crustei, refacerea muşuroiului, praşile, plivitul, aplicarea erbicidelor, aplicarea îngrăşămintelor, combaterea bolilor şi dăunătorilor,- tăieri de formare în anii II, V, VI în funcţie de tipul de tăiere (tăieri în uscat)

- dirijarea coardelor după tăiere-legatul lăstarilor, copilitul, cârnitul, copcitul

Recoltarea- momentul începerii recoltării în funcţie de soi, epoca de coacere

- graficul de desfăşurare a recoltării pe zile, săptămâni în funcţie de direcţia de valorificare

Păstrarea:- sortarea, ambalarea, pregătirea spaţiilor de păstrare, păstrarea în stare proaspătă şi prelucrată Norme specifice de securitate şi

sănătate în muncă la lucrările de înfiinţare şi întreţinere a viţei de vie

1

1

1

2

1

1

1

2

1

1

1

1

1

1

1

Total ore 31 24

Notă: Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuirea în funcţie de

specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare

Elaborarea programei pentru nivelul 3 are la bază Standardul de Pregătire profesională pentru

calificarea ,,Tehnician în agroturism” cu următoarea structură:

Unitatea de competenţă

38

Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă

Condiţii de aplicabilitate

Probe de evaluare

Prin calificarea ,,Tehnician în agroturism”, realizată la nivelul 3 de pregătire în domeniul

,,Agricultură”, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe care să le permită integrarea pe

piaţa muncii sau continuarea pregătirii prin studii superioare. Pentru acest lucru pregătirea elevilor va

fi orientată pe formarea abilităţilor cheie în comunicare, lucrul în echipă, igienă şi securitatea muncii,

asigurarea calităţii, dezvoltarea personală, tranziţia de la şcoală la locul de muncă şi rezolvarea de

probleme.

Aplicarea curriculum-ului va orienta procesul de predare-învăţare pe formarea competenţelor

cheie, tehnice generale şi specializate, cerute de nivelul de formare şi calificare, lucru posibil de

realizat prin folosirea metodelor adecvate în care activitatea didactică este centrată pe elev. Metode ca

studiul de caz, rezolvarea de probleme, exerciţiul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, conduc

la formarea competenţelor specifice conţinuturilor predate şi stimulează creativitatea, gândirea logică

şi imaginaţia elevilor.

Activitatea didactică a profesorului de specialitate este orientată cu precădere pe formarea

competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate cerute de

calificarea ,,Tehnician în agroturism” nivel 3. acest deziderat se poate realiza prin folosirea celor mai

adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Exemplificăm prin lecţia de laborator ,,Verificarea adâncimii de plantare a pomilor” în care se

urmăreşte formarea competenţei de a evalua calitatea lucrării de plantare folosind ca metode de

predare: jocul de rol, demonstraţia, problematizarea, exerciţiul.

Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de documentare şi de lucru, precum şi fişe de

evaluare şi autoevaluare. Fişele de evaluare se distribuie elevilor în funcţie de forma de activitate

(individual sau pe grupe de 2-3 elevi) având în vedere şi resursele materiale existente.

Elevilor li se cere să studieze conţinutul fişelor şi să rezolve cerinţele, adică sunt puşi în

situaţia să se documenteze, să observe, să descopere, să identifice şi să verifice calitatea lucrării de

plantat la pomi.

Scenariul didactic pentru atingerea competenţei privind evaluarea calităţii lucrării de plantat

cuprinde următoarele etape:

- Împărţirea clasei în grupe de 2-3 elevi

- Repartizarea fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru elaborate de

profesor

39

- Elevii se documentează, observă, identifică elementele de control, apreciază calitatea lucrării şi

completează fişele de lucru.


Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie, competenţele

tehnice specializate.

Caracterul formativ al evaluării poate fi ilustrat prin utilizarea metodelor alternative de

evaluare ca: observarea sistematică a elevului. Autoevaluarea va fi o metodă folosită cu precădere

datorită posibilităţii elevilor de a-şi exprima liber opinii, de a-şi susţine şi motiva propunerile şi

acţiunile, cu efect pozitiv în formarea şi afirmarea personalităţii.

Metodele de evaluare vor utiliza instrumente de evaluare corelate cu criteriile de performanţă

şi cu probele de evaluare menţionate în S.P.P.

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de

autoevaluare, teste, cu toate cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

Fişă de observaţie

Unitatea de competenţă: 16. Tehnologia de cultivare a plantelor horticole

Competenţa: 16.2. Organizează înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi

Tema: Verificarea adâncimii de plantare a pomilor

Numele candidatului:

Locul de desfăşurare:

Data de început:

Data de încheiere:

Numele evaluatorului:

Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a pomilor.

Precizaţi elementele morfologice de care se ţine seama la stabilirea adâncimii de plantare a

pomilor.

Elementul morfologic

Poziţia faţă de suprafaţa solului

Evaluator Data

40

B. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a pomilor.

Precizaţi adâncimea de plantare a pomilor pe terenurile în pantă şi completaţi tabelul de mai

jos

Nr. crt. Adâncimea de plantare Poziţia faţă de nivelul pantei

C. Verificarea adâncimii de plantare a pomilor

Consemnaţi în tabelul de mai jos adâncimea de plantare la pomii

Aprecierea calităţii lucrării Evaluator Data

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competenţelor, rămânând la latitudinea

profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune.

Tema: Calitatea materialului biologic horticol.

1. Itemi obiectivi

1.1. Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.

Germinaţia seminţelor se apreciază după:

a) greutatea seminţelor

b) mărimea seminţelor

c) numărul de seminţe încolţite

2. Itemi semiobiectivi

2.1. Cu răspuns scurt

Răsadul pentru plantat are vârsta de……………………..

2.2. De completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Pomii altoiţi trebuie să aibă cel puţin……………………………principale, cu lungimea

de…………………………., tulpina dreaptă,………………………., fără urme de boli şi dăunători

de……………………………..fitosanitară.

2.3. Întrebări structurate:41

Citiţi cu atenţie lista de material biologic prezentată mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Ce material biologic se foloseşte la înfiinţarea plantaţiilor pomicole?

b) Ce condiţii de calitate trebuie să îndeplinească materialul săditor folosit la înfiinţarea livezilor?

c) Precizaţi epoca optimă de plantare

(Lista cuprinde: pomi altoiţi, marcate, stoloni, puieţi portaltoi)

3. Itemii subiectivi

3.1. Eseu structurat

Motivaţi necesitatea folosirii materialului biologic calitativ superior la înfiinţarea culturilor horticole

după următorul plan de idei:

a) influenţa asupra uniformităţii culturilor horticole

b) influenţa asupra stării de sănătate a culturilor horticole

c) influenţa asupra producţiei culturilor horticole

42

MODULUL 5 – STRUCTURA PROFESIEI ŞI ETICA PROFESIONALĂ ÎN AGROTURISM

Modulul „Structura profesiei şi etica profesională în agroturism” este integrat în curriculum

diferenţiat din cultura de specialitate, clasa XII, ruta directă pentru calificarea tehnician în agroturism,

nivel III.

Modulul se studiază întru-un număr de 49 de ore din care 18 ore laborator tehnologic.

Modulul „Structura profesiei şi etica profesională în agroturism” reprezintă unitatea de

competenţe tehnice specializate „Structura profesiei şi etica profesională în agroturism” şi se

studiază în paralel cu celelalte module din curriculum diferenţiat.

Considerăm oportun să menţionăm unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XII –

a, nivelul trei, calificarea “Tehnician în agroturism”. Acestea sunt :




programei, observăm că modulul “Structura profesiei şi etica profesională în agroturism” nu se

agregă cu nici o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie.



21. Structura profesiei şi etica profesională în agroturism

Unităţile de competenţe menţionate se tratează complet şi se evaluează la modulul “ Structura

profesiei şi etica profesională în agroturism”.





21. Structura profesiei şi etica profesională

21.1.Specifică sarcinile profesionale ale tehnicianului în agroturism

Sarcini de administrare:- planificare, coordonare, gestionare, organizare Consiliere: - situaţii speciale( stare de sănătate, stări conflictuale, reclamaţii) serviciile oferite Parteneri: - agenţi economici, administraţie, instituţii publice, ONG, agenţii, societăţi de asigurări, bănci, Legislaţie: în vigoare

21.2.Aplică conduita profesională în relaţia cu clienţii

Reguli de protocol:- ţinuta, mimică, gestică, forme de adresare şi politeţe Atitudine:- solicitudine, promptitudine, corectitudine Calitate: - produse, servicii, stare tehnică a dotărilor şi

43

instalaţiilor Securitate: - acţiuni de prevenire, informare asupra potenţialelor riscuri, indicarea locurilor periculoase, instructaj PSI, instructaj de protecţie individuală, rezolvarea situaţiilor particulare ( prim ajutor, anunţarea ambulanţei), depozitarea obiectelor de valoare.

21.3.Întreţine relaţii amiabile cu turiştii

Forme:- comunicarea verbală, comunicarea scrisă, comunicarea nonverbală, comunicarea prin telefon Comunicare:- stil, situaţie, tip de tip de interlocutor Climat:- orientarea spre dorinţele clientului, rezolvarea conflictelor, rezolvarea reclamaţiilor, întreţinerea comunicării cu turistul Arta de a fi gazdă: - politeţe, capacitate de înţelegere, disponibilitate, amabilitate, discreţie

21.4. Efectuează activităţi de asistare a turiştilor din unitatea agroturistică

Activităţi de asistare a turiştilor: însoţirea în drumeţii, expedierea de corespondenţă, antrenarea în activităţi tradiţionale ( cosit, strâns fănul, hrănit animale, muls, activităţi meşteşugăreşti, prepararea mâncărurilor şi băuturilor tradiţionale)

Activităţi de informare a turiştilor asupra:-condiţiilor geografice: căi de acces, formă de relief, climă, altitudine, vegetaţie, specii de plante şi animale protejate- obiective: turistice, culturale, istorice-activităţi: de agrement, culturale, tradiţionale,sportive Servicii suplimentare la cererea turiştilor: vânzarea

produselor din gospodărie, întreţinut încălţămintea, spălat, cusut, călcat haine pentru turişti, supravegherea copiilor, activităţi de animaţie



Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează prin instruire

teoretică şi laborator tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului care stă la baza


44

Nr. crt.

Conţinuturi tematice Nr.oreteorie

Nr. orelaborator

1

Sarcini de administrare:- planificare, coordonare, gestionare, organizare Consiliere: - situaţii speciale( stare de sănătate, stări conflictuale, reclamaţii) serviciile oferite Parteneri: - agenţi economici, administraţie, instituţii publice, ONG, agenţii, societăţi de asigurări, bănci, Legislaţie: în vigoare

10 -

2

Reguli de protocol:- ţinuta, mimică, gestică, forme de adresare şi politeţe Atitudine:- solicitudine, promptitudine, corectitudine Calitate: - produse, servicii, stare tehnică a dotărilor şi instalaţiilor Securitate: - acţiuni de prevenire, informare asupra potenţialelor riscuri, indicarea locurilor periculoase, instructaj PSI, instructaj de protecţie individuală, rezolvarea situaţiilor particulare ( prim ajutor, anunţarea ambulanţei), depozitarea obiectelor de valoare.

10 6

3

Forme:- comunicarea verbală, comunicarea scrisă, comunicarea nonverbală, comunicarea prin telefon Comunicare:- stil, situaţie, tip de tip de interlocutor Climat:- orientarea spre dorinţele clientului, rezolvarea conflictelor, rezolvarea reclamaţiilor, întreţinerea comunicării cu turistul Arta de a fi gazdă: - politeţe, capacitate de înţelegere, disponibilitate, amabilitate, discreţie

11 6

4 Activităţi de asistare a turiştilor

6 4

5

Activităţi de informare a turiştilor asupra:-condiţiilor geografice- obiective: turistice, culturale, istorice- activităţi: de agrement, culturale, tradiţionale,sportive

6 -

6 Servicii suplimentare la cererea turiştilor 6 2Total ore 31 18


asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

45

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare


tehnice generale.


mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe .

Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale se impune implicarea

responsabilă atât a elevilor cât şi a profesorilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în

desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare. De aceea

demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor

competenţe individuale cerute de calificările corespunzătoare nivelului 3.



Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp


evaluare şi autoevaluare, a materialelor necesare şi a spaţiului de lucru.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt studiul de caz,

brainstorming-ul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea

procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice

generale.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale elevii pot să dobândească cunoştinţele şi

abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice generale definite.

Exemplificăm printr-o lecţie de laborator în care se vizează formarea competenţei ,, Aplică

conduita profesională în relaţia cu clienţii, cu tema: Întâmpinarea clienţilor conform regulilor de

protocol

Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic :

Se organizează elevii în 4 grupe

Fiecărei grupe i se trasează o sarcină de lucru în timpul stabilit de profesor

Sarcina de lucru: daţi cinci exemple de situaţii în care personalului i se cere să intre în contact cu

clienţii; (de exemplu, faţă în faţă, la telefon, dând informaţii, vânzând produse, rezolvând

reclamaţiile, servind băuturi)

Elevii sunt puşi să prezinte diferitele situaţii prin joc de rol. Elevii din celelalte grupe vor urmări -

ţinuta, mimica, gestica şi formele de adresare şi politeţe folosite şi vor întocmi un raport/ o fişă de

observaţii, pe baza cărora se va analiza calitatea serviciului oferit de colegii lor

46

Fişe de observaţiiElevul: Data:Tema: Întâmpinarea clienţilor conform regulilor de protocol

Întâmpinarea clienţilor prin: Calificativ obţinut

Foarte bine Bine Satisfăcător

Ţinuta

Mimica

Gestica

Formele de adresare şi de politeţe folosite

Abilitatea de a comunica cu clienţii

Capacitatea de a oferi clienţilor informaţii valabile şi de a rezolva reclamaţiile

Recomandări: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..




Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează la elevi competenţele cheie şi

competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza metode clasice de

evaluare dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul,

portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumente de evaluare.

Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii

proprii.

Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient. Elevii şi profesorii

trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajator şi instituţii educaţionale despre


Evaluarea elevilor se face numai cu dobândirea competenţelor specificate în Standardul de

Pregătire Profesională, demonstrarea unei alte abilităţi este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.


aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardele de Pregătire Profesională pentru calificările

corespunzătoare nivelului 3.

47

Exemplu:

Competenţa: 21.2. Aplică conduita profesională în relaţia cu clienţii

Criterii de performanţă:

(a) Întâmpinarea clienţilor conform regulilor de protocol

(b) Adoptarea unei atitudini corespunzătoare faţă de clienţi

(c) Asigurarea calităţii activităţii de agroturism prin comportament şi etică

(d) Asigurarea securităţii turiştilor şi a bunurilor acestora

Redăm mai jos un tip de test ce poate face parte din portofoliul elevului şi poate fi aplicat de-a lungul

parcurgerii competenţei 21.2. “Aplică conduita profesională în relaţia cu clienţii”. Acest tip de test,

aplicat eşalonat, solicită elevul să-şi expună propriile opinii în legătură cu raportul angajat-client:

1. Instrucţiunile dintr-un hotel sunt scrise în câteva limbi. Nevoilor cărui grup de vizitatori ar

răspunde aceasta?

2. Dacă se pare că clienţii nu fac niciodată reclamaţii, ce anume îţi sugerează aceasta?

3. Cum ai da instrucţiuni unui vizitator care nu vorbeşte româna, despre cum să ajungă la o

destinaţie în oraş?

4. În privinţa unui pachet de vacanţă, ce include toate serviciile, cine crezi că ar trebui să dea

informaţii despre itinerariile zilnice?

5. Argumentează de ce impresia pe care oamenii şi-o fac despre tine se bazează pe

comportamentul pe care îl văd şi pe cuvintele pe care le aud?

6. Clienţii observă detaliile: ei observă unghiile murdare, părul neîngrijit şi simt mirosul neplăcut

al hainelor nespălate. De ce are importanţă aşa ceva? Ce precauţii privind igiena ta personală

trebuie să iei?

7. Ai o zi proastă? Clientului nu îi va păsa dacă lumea este împotriva ta, deci nu lăsa să se vadă

aceasta. Demonstrează practic.

8. Un zâmbet prietenos reuşeşte multe – clienţilor le place personalul care este prietenos,

politicos şi primitor. Descrie o situaţie în care cu un zâmbet ai câştigat încrederea unui client.

9. O atitudine pozitivă îţi va permite să construieşti o relaţie rapidă cu clienţii. Exemplifică !

10. Telefonul poate juca un rol important în orice strategie bună de serviciu pentru clienţi, atunci

când este folosit aşa cum trebuie. Demonstrează!

Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea profesorului să-şi

instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune. Recomandăm

folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

48

Modulul 6. SERVIREA PREPARATELOR ŞI BĂUTURILOR

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

În contextul general al activităţii unităţilor de alimentaţie, servirea consumatorilor

constituie factorul determinant ce caracterizează nivelul atins de această activitate într-o regiune,

localitate sau unitate. Gospodăriile agro-turistice constituie pentru turismul intern componente de

bază ale produsului turistic, ce au ca scop satisfacerea cât mai completă şi în condiţii calitativ

superioare a turiştilor, în concordanţă cu nivelul de cultură şi obiceiurile de consum ale acestora.

Pentru executarea corectă a serviciilor prestate în cadrul acestor gospodării se recomandă

respectarea regulilor de servire a consumatorilor. Gradul de cunoaştere, însuşire, formare de priceperi

şi deprinderi pentru aplicarea şi respectarea acestor reguli, definesc în mare măsură potenţialul şi

nivelul de prezentare şi servire practicat.

Având în vedere rolul educativ al acestui sector economic, care poate influenţa şi orienta însuşi

modul de viaţă al individului, lucrătorul din acest sector trebuie să dispună de cunoştinţe care să-i

permită desfăşurarea unei activităţi corespunzătoare.

Modulul Servirea preparatelor şi băuturilor este integrat în pregătirea tehnică de

specialitate din clasa a XII-a, pentru calificarea Tehnician în agroturism, nivelul trei din domeniul

Agricultură. Acest modul se va parcurge în Stagii de pregătire practică . La elaborarea

curriculumului şcolar s-au avut în vedere următoarele:

Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul trei, calificarea Tehnician în agroturism;

Planul de învăţământ liceul tehnologic clasa a XII-a, aria curriculară Tehnologii;

noua structură a învăţământului preuniversitar;

structura şi formatul noilor programe.

Modulul Servirea preparatelor şi băuturilor reprezintă unitatea de competenţă tehnică

specializată Servirea preparatelor şi băuturilor. Deşi această unitate de competenţă nu se agregă sau

contextualizează cu o unitate de competenţă pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm

şi aici unităţile de competenţă cheie care se formează în clasa a XII-a.

Abilităţi cheie:

Managementul relaţiilor interpersonale

Procesarea datelor numerice

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Unitatea de competenţă tehnică specializată


12.1. Organizează decorarea spaţiilor de servire

12.2. Asigură servirea preparatelor şi băuturilor în gospodăria agro-turistică


49


Unităţi de competenţe




12.1. Organizează decorarea spaţiilor de servire;

Obiecte decorative: din lemn şi ceramică, ţesături, specifice zonei;

Aranjarea mobilierului: modalităţi de dispunere a meselor, scaunelor, băncilor, vitrinelor,

Decorarea spaţiilor: elemente decorative pentru pereţi, podea, mese;

Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă: specifice aranjării şi decorării spaţiilor de servire.

12.2. Asigură servirea preparatelor şi băuturilor în gospodăria agro-turistică

Obiecte de inventar: farfurii, tacâmuri, pahare, oliviere, coşuri de pâine, tăvi, platouri, boluri, ceşti, scrumiere, feţe de masă, naproane, şervete;

Mise-en-place: aranjarea mesei pentru - mic dejun;- dejun;- cină;- mese festive;

Servirea preparatelor: porţionate la farfurie, la platou, la bol (respectând regulile de protocol);

Reguli de servire: specifice sistemului de servire aplicat;

Servirea băuturilor: alcoolice, nealcoolice, calde sau reci;

Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă: specifice servirii preparatelor şi băuturilor;


Reguli de debarasare: specifice obiectelor de inventar debarasate;

Pregătirea spaţiilor după debarasare: măturare, aerisire, schimbarea feţelor de masă, naproanelor, şervetelor;

Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă: specifice debarasării preparatelor şi băuturilor



Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul trei, s-a făcut după un model nou,

centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La

baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, pentru calificarea

Tehnician în agroturism, care are următoarea structură:

Unitatea de competenţă Criterii de performanţă

50

Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe


Probe de evaluare

Un elev care parcurge cu succes programul de formare pentru calificarea Tehnician în

agroturism, nu va dobândi doar o serie de abilităţi profesionale, ci şi încredere în sine, o mai

bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia, prin unităţile

de competenţă pentru abilităţi cheie şi experienţa de muncă.

Prin calificarea Tehnician în agroturism de la nivelul trei, elevii trebuie să dobândească

abilităţi şi cunoştinţe generale şi specializate care să le permită să continue pregătirea la nivelul

patru.

Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională. În curriculum trebuie

să se regăsească conţinuturi care să conducă la formarea tuturor competenţelor prevăzute în standard.

În acest scop, criteriile de performanţă devin titluri de conţinut iar criteriile de aplicabilitate subtitluri.


pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru

cele două tipuri de instruire.

Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire de laborator tehnologic, pentru

că acest modul se va parcurge în stagii de pregătire practică.

Pentru modulul Servirea preparatelor şi băuturilor. sunt alocate un număr de 72 ore din

care: laborator tehnologic 72 ore.


( inginer industrie alimentară) în grupe de câte 10-15 elevi.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:

Nr. crt

Tema Nr. de ore alocateLaborator tehnologic

1 Obiecte decorative ale spaţiilor de servire 2

2 Modalităţi de aranjare a mobilierul în spaţiile de servire 2

3 Modalităţi de decorare a spaţiilor de servire 2

4 Obiecte de inventar 6

5 Tehnica aranjării mise-en-place-ului 12

6 Sisteme de servire 6

7 Tehnica servirii preparatelor 12

8 Tehnica servirii băuturilor alcoolice şi nealcoolice 12

9 Debarasarea meselor 12

10 Pregătire a spaţiilor de servire după debarasare 3

51

11 Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă 3

TOTAL 72

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă

distribuţia, în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare, învăţare evaluare

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute tehnicienilor

din domeniul agricultură, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice , prin


Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese, pentru

fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul

galeriilor, mozaicul, demonstrarea şi exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează

gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective sunt:

alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;

conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;

conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru consolidarea

învăţării.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de

a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor, având în vedere că trebuie ca şi elevii cu

cerinţe educaţionale speciale trebuie să-şi formeze competenţele prevăzute în standardul de

pregătire profesională. De asemenea, profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile

didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor

specifice prevăzute de programă.

Se recomandă atât activitatea individuală, activitatea în grup cât şi activitatea pe

echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în formarea abilităţilor cheie

prezentate în standardul de pregătire profesională.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se

forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

În proiectarea temei cadrele didactice vor elabora pentru activităţile teoretice fişe de lucru şi,

fişe de evaluare, iar pentru activităţile practice fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de evaluare şi

autoevaluare.

52

Pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de performanţă, se recomandă să

se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare a activităţilor pentru

fiecare elev.

Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei perioade mai mari de timp (lună,

semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau în momentul desfăşurării activităţilor, în

cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau specializate. Se recomandă de asemenea,

elaborarea de seturi de chestionare cu întrebări ajutătoare prin care să se dirijeze, atunci când este

cazul, activitatea elevilor antrenaţi în activitatea de evaluare. Elevii pot lucra individual sau împărţiţi

în grupe de 2-3 elevi.

În continuare vă prezentăm o lecţie cu tema „Sisteme de servire a preparatelor culinare”, ce

are la bază una din tehnicile de învăţare prin cooperare, respectiv metoda lucrul pe staţiuni, care

este însoţită şi de alte metode cum ar fi: descoperirea, problematizarea şi exerciţiul practic.


Se stabileşte numărul de staţiuni în funcţie de numărul de echipe (2-3 elevi în echipă).

Pentru a evita existenţa timpilor morţi generaţi de faptul că elevii mai perspicaci pot rezolva

sarcinile de lucru din cadrul unei staţiuni într-un timp mai scurt, se organizează şi o staţiune de

rezervă ale cărei sarcini de lucru prezintă un grad mai mare de dificultate. Fiecare staţiune cuprinde

câte o fişă de lucru. Staţiunea de rezervă cuprinde o fişă de lucru ce are ca sarcină identificarea

avantajelor şi dezavantajelor sistemelor de servire aplicate.

Indicăm în continuare sarcinile de lucru ce urmează a fi îndeplinite de elevii din fiecare

staţiune:

Staţiunea nr. 1: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi practic servirea unui preparat lichid montat la

bol, cu ajutorul luşului;

Staţiunea nr. 2: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea unui preparat cu ajutorul gheridonului;

Staţiunea nr. 3: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea unui preparat lichid cu ajutorul a doi

lucrători;

Staţiunea nr. 4: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea unui preparat montat la farfurie;

Staţiunea nr. 5: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea unei supe creme la ceaşcă;

Staţiunea nr. 6: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea desertului cu ajutorul căruciorului;

Staţiunea nr. 7: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea gustărilor reci, la platou, aplicând

sistemul indirect de servire;

Staţiunea rezervă: Studiaţi fişa de lucru şi prezentaţi avantajele şi dezavantajele sistemelor de

servire studiate.

Se repartizează echipele la locul stabilit pentru fiecare staţiune. Fiecare echipă are în dotare

în afara fişelor de lucru şi câte o fişă de evidenţă (aceeaşi pentru toate echipele) în care vor fi bifate

rubricile corespunzătoare staţiunilor rezolvate.

53

Echipele trec prin toate staţiunile, în funcţie de cum sunt eliberate, fără o regulă anume,

bifându-le pe cele rezolvate în fişa specială de evidenţă. La primul tur, dacă o echipă rezolvă sarcinile

într-un timp mai scurt iar celelalte staţiuni sunt ocupate, se va folosi staţiunea de rezervă.

După ce toate echipele au rezolvat toate staţiunile, se discută competenţele elevilor,

subliniindu-se cele corecte, precum şi cele mai frecvente greşeli constatate.

Profesorul monitorizează activitatea elevilor, asigură implicarea şi participarea lor în

rezolvarea sarcinilor de lucru, dirijează discuţiile pentru argumentarea soluţiilor date, iar în final,

evaluează activitatea prin aprecierea prestaţiilor fiecărei echipe.

Această metodă se pretează în special pentru orele de laborator tehnologic şi este o metodă

de învăţare ce urmăreşte dezvoltarea şi exersarea gândirii, implicarea responsabilă a fiecărui elev în

însuşirea unor informaţii şi în formarea unor deprinderi.


soluţiilor date de elevi şi a deprinderilor formate întrucât activitatea didactică este centrată pe elev.

În continuare vă prezentăm un model de instrument de evaluare ce ar putea fi folosit pentru

evaluarea formării competenţelor individuale prin parcurgerea conţinuturilor acestui modul.

Unitatea de competenţă: 12. Servirea preparatelor şi băuturilor;

Competenţa: 12.3. 12.3. Supraveghează debarasarea meselor în spaţiile de servire


a) Supravegherea debarasării de pe mese a obiectelor de inventar utilizate la servire,

respectând regulile de protocol

Probă practică de laborator:

1A) Realizaţi sarcinile de lucru prezentate în tabelul următor:

Nr.crt. Sarcini de lucru

Evaluator Data

1. Debarasaţi obiectele de inventar folosite pentru servirea băuturilor;

2. Debarasaţi, la două farfurii, obiectele de inventar folosite pentru servirea preparatului lichid.

3. Debarasaţi obiectele de inventar folosite pentru servirea fripturilor însoţite de salate;

54

b) Organizarea pregătirii spaţiilor de servire, după debarasare


1B) Efectuaţi pregătirea spaţiilor de servire după realizarea debarasării meselor dintr-un spaţiu de

servire;

Nr.crt.

Operaţii de pregătire a spaţiilor de servire,după debarasarea meselor:

Evaluator Data

4. - măturare;

- aerisire;

- schimbarea feţelor de masă;- schimbarea naproanelor şi a şervetelor;

c) Respectarea normelor privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă


1C) Aplicaţi şi respectaţi normele privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă, specifice debarasării şi pregătirii

spaţiilor, pe durata efectuării sarcinilor de lucru prevăzute la punctul 1A) şi 1B).

Nr.Crt.

Sarcina de lucru Evaluator Data

5. Norme specifice debarasării;6. Norme specifice pregătirii spaţiilor.

55

MODULUL 7 – ADMINISTRAREA UNITĂŢII AGROTURISTICE

Modulul “ Administrarea unităţii agroturistice” este integrat în curriculum de specialitate, clasa a

XII- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea ,,Tehnician în agroturism”, nivel trei. Modulul

„Administrarea unităţii agroturistice” se studiază într-un număr de 78 de ore efectuate de către

profesorul inginer de specialitate, în cadrul stagiilor de pregătire practică.

Modulul „Administrarea unităţii agroturistice” reprezintă unitatea de competenţe tehnice

specializate „Administrarea unităţii agroturistice”. Considerăm oportun să menţionăm unităţile de

competenţe cheie care se formează în clasa a XII –a, nivelul trei, calificarea “Tehnician în

agroturism”. Acestea sunt :



În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul

“ Administrarea unităţii agroturistice” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi

poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea

conţinuturilor.


programei, observăm că modulul “Administrarea unităţii agroturistice” nu se agregă cu nici o unitate

de competenţe pentru abilităţile cheie.



25. Administrarea unităţii agroturistice

Unităţile de competenţe menţionate se tratează complet şi se evaluează la modulul “ Administrarea

unităţii agroturistice”.

II.TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR


Competenţe individuale Conţinuturi tematice

25.Administr

25.1 Coordonează activitatea de aprovizionare cu materii prime şi materiale

necesare desfăşurării activităţilor specifice

- Aprovizionarea cu materii prime şi materiale: Necesar materii prime în funcţie de :

norme de consum, reţete de pregătire a preparatelor

Necesar băuturi în funcşie de evoluţia vânzărilor

Necesar materiale auxiliare pentru: igienizare, estetizare şi securitatea muncii

56

area unităţii agroturistice

-Spaţii pentru depozitarea produselor Condiţii pentru depozitarea produselor :

parametrii de microclimat ( temperatură, umiditate, durată)

Verificarea spaţiilor-inspectarea periodică a stării de igienă a depozitului

Verificarea produselor- examinarea senzorială

- Norme specifice activităţii de aprovizionare, pregătirea spaţiilor şi depozitare

25.2 Ogranizează activitatea personalului din

subordine

- Organizarea activităţii personalului Atribuţiile personalului conform fişei postului Întocmirea programului de lucru: intervale

orare, schimburi, sarcini zilnice Întocmirea programului de activităţi zilnice

conform locului de muncă: alimentaţie, cazare, activităţi gospodăreşti, servicii suplimentare, servicii de agrement

25.3. Pregăteşte unitatea agroturistică în vederea

primirii turiştilor

-Pregătirea unităţii agroturistice pentru primirea turiştilor:

Pregătirea spaţiilor: interioare şi exterioare

Primirea turiştilor conform regulilor de protocol: salutul, conducarea cilentului la cameră, prezentarea camerei, oferirea cheii camerei

Prezentarea pensiunii şi a serviciilor oferite: camere disponibile, servicii oferite, tarife,

dotări25.4. Oferă servicii la cererea

turiştilor - Servicii la cererea turiştilor:

de bază: cazare, alimentaţie, agrement suplimentare: informare, obiective, trasee,

căi de acces, intermediere, cultural artistice, sportive, financiare cu caracter special ( organizare de congrese, simpozioane, festivaluri, expoziţii)

specifice zonei- Parteneri în diversificarea serviciilor: ghizi turistici, agenţii de turism, coordonatori de agroturism din zonă, alţi administratori de pensiune, animatori-Mijloace de contactare a partenerilor:verbale, corespondenţă scrisă, convorbiri telefonice, mesageri, internet-Criterii de diversificare a serviciilor: condiţii climatice, solicitările clienţilor, oportunităţi

57



Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice specializate se formează prin

pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ

pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru modulul ,, Administrarea unităţii agroturistice” sunt alocate

78 ore din care 78 ore reprezintă laborator tehnologic.


Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt

reprezintă baza planificării calendaristice.

Nr.crt. Tema

Nr. ore alocateInstruire teoretică

Laborator tehnologic

I- Aprovizionarea cu materii prime şi materiale

Necesar materii prime în funcţie de : norme de consum, reţete de pregătire a preparatelor

Necesar băuturi în funcşie de evoluţia vânzărilor Necesar materiale auxiliare pentru: igienizare, estetizare

şi securitatea muncii

- 20

II -Spaţii pentru depozitarea produselor Condiţii pentru depozitarea produselor :

parametrii de microclimat ( temperatură, umiditate, durată)

Verificarea spaţiilor-inspectarea periodică a stării de igienă a depozitului

Verificarea produselor- examinarea senzorială

-

4

III - Norme specifice activităţii de aprovizionare, pregătirea spaţiilor şi depozitare 2

IV - Organizarea activităţii personalului

Atribuţiile personalului conform fişei postului Întocmirea programului de lucru: intervale orare, schimburi,

sarcini zilnice Întocmirea programului de activităţi zilnice conform locului

de muncă: alimentaţie, cazare, activităţi gospodăreşti, servicii suplimentare, servicii de agrement

-

12

V -Pregătirea unităţii agroturistice pentru primirea turiştilor:

Pregătirea spaţiilor: interioare şi exterioare Primirea turiştilor conform regulilor de protocol: salutul,

conducarea cilentului la cameră, prezentarea camerei, oferirea cheii camerei

Prezentarea pensiunii şi a serviciilor oferite: camere disponibile, servicii oferite, tarife, dotări

- 16

58

VI- Servicii la cererea turiştilor:

de bază: cazare, alimentaţie, agrement suplimentare: informare, obiective, trasee, căi de acces,

intermediere, cultural artistice, sportive, financiare cu caracter special ( organizare de congrese, simpozioane, festivaluri, expoziţii)

specifice zonei

-

14

VIIParteneri în diversificarea serviciilor: ghizi turistici, agenţii de turism, coordonatori de agroturism din zonă, alţi administratori de pensiune, animatori.Mijloace de contactare a partenerilor:verbale, corespondenţă scrisă, convorbiri telefonice, mesageri, internet

4

VIII-Criterii de diversificare a serviciilor:condiţii climatice, solicitările clienţilor, oportunităţi 6

Total ore: -

78


asupra repartizării orelor, repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din

şcoală.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,, Administrarea unităţii agroturistice” se studiază în clasa a

XII-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 78 ore din care 78 ore laborator tehnologic.


mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe de minimum 10

elevi şi se execută în laboratoare, în ferma didactică, la pensiuni agroturistice, sub îndrumarea

profesorului, inginer de specialitate tehnică.

Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,

competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de

competenţe ,, Administrarea unităţii agroturistice” cuantificată cu 1,5 credite.

Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de

performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de

performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o

integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel

superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de nivelul trei,

calificarea ,,Tehnician în agroturism”.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,

brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea,

59

problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit

contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele

dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să

colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.

Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor

tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se

impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii

didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un

grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de

învăţare.

De aceea demersul didactic depus de profesor trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor

competenţe individuale cerute de calificarea ,, Tehnician în agroturism”.


folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare

de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra

lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp


evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor

necesare, precum şi a spaţiului de lucru.


abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite. Exemplificăm

printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei ,, . Coordonează activitatea de aprovizionare

cu materii prime şi materiale necesare desfăşurării activităţilor specifice ”, utilizând metoda lucrului

pe bază de proiect.

Pentru aplicarea acestei metode, profesorul recurge la următorul scenariu didactic:

Se formează grupele de lucru în funcţie de pensiunea la care se realizează stagiul de

pregătire practică;

Fiecare grupă primeşte sarcina de realiza un proiect privind activitatea de aprovizionare cu

materii prime şi materiale necesare desfăşurării activităţilor specifice din pensiune, pe

perioda unei săptămâni;

echipele de elevi se documentează şi întocmesc un proiect care să cuprindă :

- Calculul necesarului de materii prime pentru producţia de preparate, necesarul de băuturi,

necesarulde materiale auxiliare

- Modul de pregătire a spaţiilor în vederea depozitării produselor şi modul de verificare

periodică a spaţiilor şi a produselor depozitate

60

- Normele de igienă, securitate şi sănătate în muncă din pensiune

la data stabilită, fiecare echipă prezintă în plen rezultatele documentării. Se discută

prezentările făcute, se fac observaţii şi se punctează elementele esenţiale.

La această temă metodele didactice utilizate sunt: problematizarea, lucrul pe grupe, lucrul pe bază

de proiect. Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija echipele de elevi, intervenind în

corectarea soluţiilor date de aceştia.


Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul

de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică

a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze

instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi

exprime opinii proprii.

Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi

profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre




Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de

Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este

lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa

de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna

realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.


demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe definită.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să

aleagă răspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi de

probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională.


aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,

Tehnician în agroturism”, nivelul trei.

61

Exemplu:

Această evaluare se referă la: Unitatea de competenţă 25. : Administrarea unităţii agroturistice

Competenţa 25.3. Pregăteşte unitatea agroturistică pentru primirea turiştilor


(a) Pregătirea spaţiilor pentru primirea turiştilor

(b) Primirea turiştilor conform regulilor de protocol

(c) Prezentarea pensiunii şi a serviciilor oferite

Probă practică

Sarcina de lucru:

La pensiunea Andreea, prevăzută cu cinci camere pentru cazare şi toate utilităţile necesare servirii

mesei, soseşte un grup de turişti format din 6 persoane tinere, 2 bătrâni şi 2 copii. Efectuaţi activităţile

corespunzătoare primirii acestui grup în pensiune.

FIŞĂ DE OBSERVARE

a. Pregătirea spaţiilor pentru primirea turiştilor

Nr.crt Etapele de lucru

Evaluator Data

1 Pregăteşte camerele pentru primire2 Pregăteşte bucătăria3 Pregăteşte sala de mese4 Pregăteşte spaţiile de relaxare5 Pregăteşte holurile6 Curăţă şi amenajează spaţiile exterioare: terasa, scările, aleile

b. Primirea turiştilor conform regulilor de protocol

Nr.crt Etapele primirii

Evaluator Data

1 Efectuarea salutului de către gazdă2 Urările de bun venit3 Oferirea unor produse specifice zonei( dulceaţă, suc natural de

fructe, plăcintă, etc)4 Conducerea clientului la cameră5 Prezentarea camerei6 Oferirea cheii camerei7 Transportul bagajelor

62

c. Prezentarea pensiunii şi a serviciilor oferite

Nr.crt Etapele prezentării

Evaluator Data

1 Prezentarea spaţiilor de pregătirea hranei2 Prezentarea locului de servirea mesei3 Prezentarea spaţiilor de relaxare din interiorul pensiunii4 Prezentarea spaţiilor exterioare destinate turiştilor5 Prezentarea serviciilor oferite6 Prezentarea tarifelor pentru servicii

63

MODULUL 8. GASTRONOMIE

II. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Gastronomie este integrat în pregătirea tehnică de specialitate din clasa a XII-a, pentru

calificarea Tehnician în agroturism, din domeniul Agricultură. Acest modul se va parcurge în

Curriculum în dezvoltare locală (CDL), în paralel cu alte modulule din trunchiul comun..

La elaborarea curriculumului şcolar Gastronomie s-au avut în vedere următoarele:

Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul trei, calificarea Tehnician în agroturism;

Planul de învăţământ liceul tehnologic clasa a XII-a, aria curriculară Tehnologii;

noua structură a învăţământului preuniversitar;

structura şi formatul noilor programe.

Modulul „Gastronomie” reprezintă unitatea de competenţă tehnică specializată „Gastronomie”.

Deşi această unitate de competenţă nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţă

pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi aici unităţile de competenţă cheie care se

formează în clasa a XII-a,

Abilităţi cheie:

Managementul relaţiilor interpersonale

Procesarea datelor numerice

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Unitatea de competenţă tehnică specializată

8. Gastronomie;

8.1. Organizează prepararea gustărilor şi antreurilor;

8.2. Supraveghează obţinerea preparatelor culinare complexe de felul I;

8.3. Supraveghează obţinerea preparatelor complexe de felul II;

8.4. Organizează prepararea deserturilor;

8.5. Întocmeşte meniuri pentru diferite tipuri de mese şi diete.


Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice

8. Gastronomie 8.1.

Organizează prepararea

Clasificarea gustărilor şi antreurilor după modul de obţinere:- gustări reci şi calde;- antreuri reci şi calde;Gustări reci: sandvişuri şi tartine diferite, ouă şi legume umplute

64

gustărilor şi antreurilor; Gustări calde: omletă, chifteluţe, crochete;Antreuri reci: piftie de pasăre, pate de ficat (porc sau gâscă);Antreuri calde: pizza, spaghete, budinci, sufleuri Aprecierea calităţii preparatelor:

- analiză senzorială (aspect, culoare, consistenţă, miros, gust);Defectele preparatelor ;de culoare, de consistenţă, de gust şi miros

cauze:- materie primă necorespunzătoare, nerespectarea reţetei de fabricaţie, nerespectarea parametrilor de lucru.remedieri:- în funcţie de tipul defectului; Norme privind igiena, securitatea şi

sănătatea în muncă specifice preparării gustărilor şi antreurilor

8.2. Supraveghează obţinerea preparatelor culinare complexe de felul I

Preparate ce pot fi servite ca felul I..Preparate:din legume : ciuperci a la grecque, fasole bătută, salate combinate (salată orientală, salată de boeuf, salată de ţelină cu mere, salată de vinete cu maioneză);crupe şi brânză: bulz ciobănesc, mămăliguţă cu brânză şi ouăpaste făinoase şi brânză: macaroane cu brânză, tăiţei cu brânză de vaci;Preparate din peşte:rasol, saramură, plachie;Preparate lichide: - supe (cu găluşte, de roşii cu orez, de cartofi);- supe-cremă (de cartofi, de carne de pui);- ciorbe (ţărănească cu carne de vită, de burtă, de potroace);- borşuri (de perişoare, cu carne demiel); Aprecierea calităţii preparatelor:- analiză senzorială (aspect,culoare, consistenţă, miros, gust);Defectele preparatelor - de culoare, de consistenţă, de gust şi miros,cauze:- materie primă necorespunzătoare, nerespectarea reţetei de fabricaţie, nerespectarea parametrilor de lucru.remedieri:- în funcţie de tipul defectului; Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncăspecifice obţinerii preparatelor culinare complexe de felul I Preparate de bază din legume:din carne cu legume sau crupe

65

8.3. Supraveghează obţinerea preparatelor complexe de felul II

- preparate din legume:iahnie de fasole, ghiveci de legume,- preparate din carne cu legume sau crupe:mazăre cu carne de vită, varză cu ciolan de porc, ostropel din carne de pui, pilaf cu carne de pasăre; Preparate din carne tocată: chifteluţe cu sos, ardei umpluţi,sarmale în foi, musaca de cartofi; Fripturi: pui la frigare, muşchi de porc la grătar, pui la tavă, şniţel pane; Salate: de roşii şi castraveţi, de varză, de salată verde, de ardei copţi; Garnituri:din cartofi (natur, piure, prăjiţi), soteuri din legume, pilaf, mămăliguţă; Aprecierea calităţii preparatelor:- analiză senzorială (aspect,culoare, consistenţă, miros,gust);Defectele preparatelor - de culoare, de consistenţă, de gust şi miros,cauze:- materie primă necorespunzătoare,nerespectarea reţetei de fabricaţie, nerespectarea parametrilor de lucruremedieri:- în funcţie de tipul defectului; Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă:specifice obţinerii preparatelor culinare complexe de felul II

8.4. Organizează prepararea deserturilor

Dulciuri de bucătărie: cremă de zahăr ars, papanaşi, găluşte cu prune, colţunaşi cu brânză de vaci, salată de fructe; Preparate tradiţionale de patiserie: cozonac, pască, colac, plăcinte, brânzoaice; Aprecierea calităţii preparatelor:- analiză senzorială (aspect,culoare, consistenţă, miros,gust);Defectele preparatelor de culoare, de consistenţă, de gust şi miros,cauze: materie primă necorespunzătoare, nerespectarea reţetei de fabricaţie, nerespectarea parametrilor de lucru.remedieri:- în funcţie de tipul defectului; Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncăspecifice obţinerii deserturilor

8.5. Întocmeşte meniuri pentru diferite tipuri de

Criterii de întocmirea meniurilor:

66

mese şi diete; tipuri de mese, vârstă, efort, sezonstare de sănătate; Tipuri de mese: mic dejun, dejun; cină;mese festiv. Diete: lactovegetariană; pentru diferite boli (obezitate, cardiovasculare, diabet, hepatice).



Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul trei, s-a făcut după un model nou,

centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La

baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, pentru calificarea

Tehnician în agroturism, care are următoarea structură:


Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă


Probe de evaluare

Un elev care parcurge cu succes programul de formare pentru calificarea Tehnician în

agroturism, nu va dobândi doar o serie de abilităţi profesionale, ci şi încredere în sine, o mai

bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia, prin unităţile

de competenţă pentru abilităţi cheie şi experienţa de muncă.

Prin calificarea Tehnician în agroturism de la nivelul trei, elevii trebuie să dobândească

abilităţi şi cunoştinţe generale şi specializate care să le permită să continue pregătirea la nivelul patru.

Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.

În curriculum trebuie să se regăsească conţinuturi care să conducă la formarea tuturor

competenţelor prevăzute în standard. În acest scop, criteriile de performanţă devin titluri de

conţinut iar criteriile de aplicabilitate subtitluri.


pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru

cele două tipuri de instruire.

Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire teoretică şi laborator

tehnologic .

Pentru modulul Gastronomie sunt alocate un număr de 93 ore din care: instruire

teoretică 31 ore şi laborator tehnologic 62 ore.

67


( inginer industrie alimentară) în grupe de câte 10-15 elevi.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:

Nr. crt

Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator

tehnologic1 Metode specifice prelucrării primare şi termice

a materiilor prime;3 6

2 Clasificarea gustărilor şi antreurilor după modul de obţinere - gustări reci şi calde;- antreuri reci şi calde

4 6

3 Aprecierea calităţii preparatelor analiza senzorială a gustărilor şi antreurilorDefectele gustărilor şi antreurilor cauze, remedieriNorme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă specifice preparării gustărilor şi antreurilor

2

6

4 Preparate ce pot fi servite ca felul IPreparate: din legume, crupe şi brânză, paste făinoase şi brânzăPreparate din peştePreparate lichide

4 6

5

Aprecierea calităţii preparateloranaliză senzorială a preparatelor ce pot fi servite ca felul IDefectele preparatelor ce pot fi servite ca felul Icauze, remedieriNorme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă specifice obţinerii preparatelor culinare complexe de felul I

2 6

6 Preparatelor complexe de felul II Preparate de bază din legume, din carne cu legume sau crupe Preparate din carne tocată FripturiSalate, garnituri

4 6

7 Aprecierea calităţii preparateloranaliză senzorială a preparatelor ce pot fi servite ca felul IIDefectele preparatelor ce pot fi servite ca felul IIcauze, remedieriNorme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă specifice obţinerii preparatelor culinare complexe de felul II

2 6

8 DeserturiDulciuri de bucătăriePreparate tradiţionale de patiserie

4 6

9 Aprecierea calităţii deserturiloranaliză senzorială a deserturilorDefectele deserturilor cauze, remedieriNorme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă specifice obţinerii deserturilor

2 6

10 Criterii de întocmire a meniurilor pentru :diferite tipuri de mese;

68

diferite diete. 4 2

TOTAL 31 62

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă

distribuţia, în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare, învăţare evaluare

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute tehnicienilor

din domeniul agricultură, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice , prin


Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese, pentru

fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul

galeriilor, mozaicul, demonstrarea şi exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează

gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective

sunt:

alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;

conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;

conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru consolidarea

învăţării.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de

a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor, având în vedere că trebuie ca şi elevii cu

cerinţe educaţionale speciale trebuie să-şi formeze competenţele prevăzute în standardul de

pregătire profesională. De asemenea, profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile

didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor

specifice prevăzute de programă.

Se recomandă atât activitatea individuală, activitatea în grup cât şi activitatea pe

echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în formarea abilităţilor cheie

prezentate în standardul de pregătire profesională.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se

forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

În proiectarea temei cadrele didactice vor elabora pentru activităţile teoretice fişe de lucru şi,

fişe de evaluare, iar pentru activităţile practice fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de evaluare şi

autoevaluare.

69

Pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de performanţă, se recomandă să

se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare a activităţilor pentru

fiecare elev.

Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei perioade mai mari de timp (lună,

semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau în momentul desfăşurării activităţilor, în

cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau specializate. Se recomandă de asemenea,

elaborarea de seturi de chestionare cu întrebări ajutătoare prin care să se dirijeze, atunci când este

cazul, activitatea elevilor antrenaţi în activitatea de evaluare. Elevii pot lucra individual sau împărţiţi

în grupe de 2-3 elevi.

În continuare vă prezentăm o lecţie cu tema „Analiza senzorială a deserturilor”, ce are la

bază una din tehnicile de învăţare prin cooperare, respectiv metoda lucrul pe staţiuni, care este

însoţită şi de alte metode cum ar fi: descoperirea, problematizarea şi exerciţiul practic.


Se stabileşte numărul de staţiuni în funcţie de numărul de echipe (2-3 elevi în echipă).

Pentru a evita existenţa timpilor morţi generaţi de faptul că elevii mai perspicace pot rezolva

sarcinile de lucru din cadrul unei staţiuni într-un timp mai scurt, se organizează şi o staţiune de

rezervă ale cărei sarcini de lucru prezintă un grad mai mare de dificultate. Fiecare staţiune

cuprinde câte o fişă de lucru, respectiv un buletin de analiză, ce urmează a fi completat de elevi

după efectuarea analizei senzoriale a mostrelor de produse existente în staţiunea respectivă.

Staţiunea de rezervă cuprinde o fişă de lucru ce are ca sarcină identificarea defectelor unor mostre

de produse, deducerea cauzelor ce au generat apariţia acestor defecte şi indicarea eventualelor

posibilităţi de remediere a acestor defecte.

Indicăm în continuare sarcinile de lucru ce urmează a fi îndeplinite de elevii din fiecare staţiune:

Staţiunea nr. 1: Analizaţi senzorial produsul: „ Cremă de zahăr ars” şi completaţi buletinul de

analiză indicat;

Staţiunea nr. 2: Analizaţi senzorial produsul: „Papanaşi” şi completaţi buletinul de analiză

indicat;

Staţiunea nr. 3: Analizaţi senzorial produsul: „Găluşte cu prune” şi completaţi buletinul de

analiză indicat;

Staţiunea nr. 4: Analizaţi senzorial produsul: „Colţunaşi cu brânză de vaci” şi completaţi

buletinul de analiză indicat;

Staţiunea nr. 5: Analizaţi senzorial produsul: „Salată de fructe” şi completaţi buletinul de

analiză indicat;

Staţiunea nr. 6: Analizaţi senzorial produsului: „Cozonac” şi completaţi buletinul de analiză

indicat;

Staţiunea nr. 7: Analizaţi senzorial produsul: „Pască” şi completaţi buletinul de analiză indicat;

70

Staţiunea nr. 8: Analizaţi senzorial produsul: „Plăcintă cu brânză de vaci” şi completaţi


Staţiunea nr. 9: Analizaţi senzorial produsul: „Brânzoaice moldoveneşti” şi completaţi


Staţiunea de rezervă: Analizaţi senzorial mostrele de produse, identificaţi defectele acestora şi

stabiliţi cauzele generatoare şi eventualele posibilităţi de remediere a lor.

Se repartizează echipele la locul stabilit pentru fiecare staţiune. Fiecare echipă are în dotare în

afara fişelor de lucru şi câte o fişă de evidenţă (aceeaşi pentru toate echipele) în care vor fi bifate

rubricile corespunzătoare staţiunilor rezolvate.

Echipele trec prin toate staţiunile, în funcţie de cum sunt eliberate, fără o regulă anume,

bifându-le pe cele rezolvate în fişa specială de evidenţă. La primul tur, dacă o echipă rezolvă sarcinile

într-un timp mai scurt iar celelalte staţiuni sunt ocupate, se va folosi staţiunea de rezervă.

După ce toate echipele au rezolvat toate staţiunile, se discută soluţiile date, subliniindu-se cele

corecte.

Profesorul monitorizează activitatea elevilor, asigură implicarea şi participarea lor în

rezolvarea sarcinilor de lucru, dirijează discuţiile pentru argumentarea soluţiilor date, iar în final,

evaluează activitatea prin aprecierea soluţiilor date de fiecare echipă.

Această metodă se pretează în special pentru orele de laborator tehnologic şi este o metodă

de învăţare ce urmăreşte dezvoltarea şi exersarea gândirii, implicarea responsabilă a fiecărui elev în

însuşirea unor informaţii.


soluţiilor date de elevi şi a deprinderilor formate întrucât activitatea didactică este centrată pe elev.

3. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele

tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională, iar

instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să

demonstreze că au atins competenţele prevăzute în standard.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii de

competenţă. Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţiile cu criteriile de performanţă ale

competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician în

agroturism nivelul trei.

Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate realiza prin

observarea sistematică a elevului, investigare, referate, proiecte, portofoliul elevului, teste,

fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.

71

Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului

că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

În continuare vă prezentăm un model de instrument de evaluare ce ar putea fi folosit

pentru evaluarea formării competenţelor individuale prin parcurgerea conţinuturilor acestui

modul.

Exemple: Unitatea de competenţă: 8. Gastronomie;

Competenţa: 8.4. Organizează prepararea deserturilor;


c) Verificarea calităţii preparatelor executate

1.Calitatea preparatelor

Probă de laborator:

În vederea stabilirii calităţii produselor executate efectuaţi sarcinile de lucru din tabelul A şi

completaţi rezultatele obţinute în tabelul B:

Tabelul A:

Nr.Crt.

Sarcini de lucru Evaluator Data

1.Analizaţi senzorial mostre din următoarele

produse: „Cremă de zahăr ars” şi „Plăcintă cu

brânză de vaci” ;

2. Scrieţi rezultatele analizei senzoriale a probelor analizate în tabelul B.

Tabelul B:

Nr.Crt.

Denumirea produsului

Aspect Culoare Consistenţă Mirosşi gust

Evaluator Data

3. Cremă de zahăr ars

4.Plăcintă cu

brânză de vaci

72

2. Defectele preparatelor executate;

Probă laborator:

În vederea depistării defectelor produselor executate efectuaţi sarcinile de lucru din tabelul A şi

completaţi rezultatele obţinute în tabelul B:

Tabelul A:

Nr.crt.

Sarcini de lucru Evaluator Data

5.Depistaţi defectele de culoare, de gust, de consistenţă la produsele „Cremă de zahăr ars” şi „Plăcintă cu brânză de vaci”.

6Depistaţi cauzele ce au generat defectele identificate.

7Propuneţi posibilităţi de remediere pentru defectele identificate.

8. Completaţi tabelul B indicând defectele depistate, cauzele generatoare şi posibilităţile de remediere ale acestora.

Tabelul B:

Nr.crt.

Denumireaprodusului

Defecte Cauze Posibilităţide

remediere

Evaluator Datade

culoarede gust de

consistenţă9. Cremă de

zahăr ars10.

Plăcintă cu

brânză de vaci

3. Respectarea normelor privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă;

Probă laborator:

Aplicaţi şi respectaţi normele specifice de analiză în laborator privind verificarea calităţii preparatelor executate.

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data11 Aplicaţi şi respectaţi normele specifice analizelor senzoriale12. Aplicaţi şi respectaţi normele specifice analizelor de

laborator

MODULUL 9 - CIRCULAŢIA RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO

73

Modulul “ Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto” este integrat în curriculum în

dezvoltare locală, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea tehnician

agromontan, nivel trei. Modulul „ Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto” se studiază într-un

număr de 31 de ore efectuate de către profesorul inginer autorizat.

CDL-ul ,,Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto” se studiază în paralel cu celelalte module

din clasa a-XII-a, nefiind condiţionat de parcurgerea lor.

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţa generală şi conţinuturi.

În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele individuale

formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie, tehnice

generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în

vederea realizării conţinuturilor sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din

clasă.

Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,

trebuie lecturat cu atenţie sporită, modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului prezentat

la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt

precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare

ale performanţelor elevului.


Unităţi de competenţă tehnică generală:13. Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unitateade

competenţă



13. Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto

13.1. Respectă legislaţia rutieră

Legislaţie rutieră• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură)• Aspecte funcţionale şi relaţionale (interacţiuni şi intercondiţionări)• Reglementarea circulaţiei• Principalele cauze generatoare de accidente• Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acestora; omologarea vehiculelor• Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor

74

• Obligaţiile deţinătorilor de vehicule; licenţe de transport.• Permisul de conducere• Tipuri de asigurări• Categorii de informaţii• Timpul de reacţie şi efectele întârzierii în reacţii• Particularităţile drumului public- Căi de comunicaţie- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt – caracteristici, identificare)- Elemente constructive (parte carosabilă, acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie – elemente de identificare, benzile cu circulaţie normală, benzile cu destinaţie specială)- Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice- Calitatea părţii carosabile• Semnalizare rutieră- semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră- semnalele poliţistului- semnalele luminoase- indicatoarele- marcajele- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată- alte semnale• Reguli de circulaţie- Punerea în mişcare a vehiculului- Poziţii în timpul deplasării- Regimul de viteze- Reguli de prioritate de trecere- Manevre- Circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele şi pasaje rutiere, pante, rampe, staţii de mijloace de transport în comun, treceri la nivel cu calea ferată, intersecţii, autostrăzi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate)• Contravenţii• Infracţiuni

13.2. Efectuează conducerea preventivă

• Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea• Situaţiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei• Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto. Timp de reacţie, factori de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.• Comportamentul conducătorului auto începător

13.3. Aplicătehnicile de acordare a primului ajutor

• Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare• Stabilirea urgenţelor la locul accidentului

75

- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi- transportarea accidentaţilor. Acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor.

13.4. Execută controlul şi întreţinerea tractorului şi automobilului

• Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie- verificarea sistemului de rulare• Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor• Norme de igienă şi securitatea muncii

13.5. Execută conducerea tractorului şi a automobilului

• Prezentarea principalelor componente şi sisteme• Prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul, etc.)

• Tabloul de bord-prezentarea elementelor de semnalizare

• Controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului

• Poziţii de deplasare pe drumurile publice, traversarea unei intersecţii sau schimbarea direcţiei în intersecţie

• Condiţii normale de circulaţie în afara localităţilor şi în localităţi

• Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale.

- Încadrare în circulaţia rapidă- Evaluarea distanţelor şi vitezelor- Controlarea şi avertizare- Menţinerea poziţiei

- Trecerea la nivel cu calea ferată

- Conducerea într-o coloană de vehicule

76



Competenţele pentru competenţele tehnice generale se formează prin instruire teoretică şi instruire practică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru tipul de instruire. Pentru instruire teoretică la ,,Circulaţia rutieră” sunt alocate 31 ore, iar pentru instruirea practică, la ,,Conducerea tractorului şi auto”, elevii vor efectua sub îndrumarea maiştrilor instructori autorizaţi, câte 2 ore/săptămână de conducere tractor şi câte 1 oră/săptămână de conducere auto, pentru fiecare elev cu scoaterea lor, prin rotaţie, de la instruirea practică, pe parcursul anului scolar, parcurgand continuturile tematice ale competentei 13.5 din Standardul de Pregătire Profesională. Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care stă la baza planificării calendaristice.

Nr.crt.

TemaNumărul de ore

alocateInstruire teoretică

1. Legislaţie rutieră• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură)• Aspecte funcţionale şi relaţionale (interacţiuni şi intercondiţionări)• Reglementarea circulaţiei• Principalele cauze generatoare de accidente• Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acestora; omologarea vehiculelor; • Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor• Obligaţiile deţinătorilor de vehicule; licenţe de transport• Permisul de conducere• Tipuri de asigurări• Categorii de informaţii• Timpul de reacţie şi efectele întârzierii în reacţii• Particularităţile drumului public- Căi de comunicaţie- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt-caracteristici, identificare)- Elemente constructive (parte carosabilă, acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie-elemente de identificare, benzile cu circulaţie normală, benzile cu destinaţie specială)- Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice- Calitatea părţii carosabile• Semnalizare rutieră- semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră- semnalele poliţistului- semnalele luminoase- indicatoarele- marcajele

18

77

- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată- alte semnale• Reguli de circulaţie- Punerea în mişcare a vehiculului- Poziţii în timpul deplasării- Regimul de viteze- Reguli de prioritate de trecere- Manevre- Circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele şi pasaje rutiere, pante, rampe, staţii de mijloace de transport în comun, treceri la nivel cu calea ferată, intersecţii, autostrăzi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate)• Contravenţii• Infracţiuni

2. • Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea• Situaţiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei• Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto. Timp de reacţie, factori de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.• Comportamentul conducătorului auto începător

4

3. • Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare• Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi- transportarea accidentaţilor. Acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor

3

4. • Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie- verificarea sistemului de rulare• Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie

6

78

- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor• Norme de igienă şi securitatea muncii

Total 31

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă

asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare-învăţare

Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor tehnice generale.

Pentru dobândirea competenţelor tehnice generale se impune implicarea responsabilă atât a

cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea

orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare. De aceea demersul

didactic depus de cadrul didactic de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea competenţelor

individuale cerute.



Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din

timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,

probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, aparaturii, echipamentelor necesare

precum şi a spaţiului de lucru.


abilităţile cerute de competenţele tehnice generale definite.

Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a rezolva chestionare

de legislaţie rutieră.


Se organizează clasa pe grupe (echipe) de 3-4 elevi;

Se organizează module de lucru (sau staţiuni);

Numărul de staţiuni este egal cu numărul echipelor de elevi;

Se organizează o staţiune de rezervă cu un chestionar pentru elevi foarte buni;

În fiecare staţiune de lucru se găseşte câte un chestionar cu problematică diferită;

Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei fiecare echipă să fi parcurs toate

staţiunile, nu este obligatorie staţiunea de rezervă;

În fiecare staţiune elevii rezolvă chestionarele şi bifează staţiunea parcursă pe o fişă

specială de evidenţă;

În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile chestionarelor de la fiecare staţiune;

Se evaluează rezultatele obţinute în urma rezolvării chestionarelor de legislaţie cu

ajutorul grilelor de corectare, se discută, se fac observaţii.79

Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni acompaniată de problematizare şi

exerciţiu.


soluţiilor date de elevi întrucât activitatea didactică este centrată pe elev.




Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau

să aleagă răspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale

competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională, nivelul doi.

Exemplu: Unitatea de competenţă: 13. Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi autoCompetenţa: 13.1. Respectă legislaţia rutierăCriterii de performanţă:

(a) Identificarea particularităţilor drumului public şi a mijloacelor de dirijare a circulaţiei

Probă practică şi orală:

1.A. Enumeraţi 4 grupe de indicatoare de semnalizare rutieră şi daţi 4 exemple din fiecare grupă.

Nr.crt.

Grupe de indicatoare Exemple Evaluator Data

2.A. Clasificaţi marcajele rutiere

Nr.crt.

Grupe demarcaje rutiere

Tipuri de marcaje pe grupe

Evaluator Data

1.2.3.

3.A. Enumeraţi 4 grupe de indicatoare de semnalizatoare luminoase şi daţi 4 exemple din fiecare grupă.

Nr.crt.

Grupe de semnalizatoare

luminoaseExemple Evaluator Data

1.2.

80

3.4.

4.A. Identificaţi pe panoul cu mijloace de semnalizare semnalele agentului de circulaţie şi semnificaţia lor.

Nr.crt.

Semnale Semnificaţie Evaluator Data

1. Mâna dreaptă sus

2.Ambele mâini întinse lateral

3.Mâna dreaptă întinsă lateral

4. Poziţia de drepţi

5.Mâna dreaptă întinsă înainte cu reflectorizant

6.

Mâna stângă întinsă lateral, iar dreapta face mişcări de rotaţie

7.Mâna dreaptă întinsă lateral cu mişcări sus-jos.

b) Explicarea rolului mijloacelor de semnalizare rutieră


1.B. Precizaţi rolul mijloacelor de semnalizare rutieră

Nr.crt.

Mijloace de semnalizare rutieră

Rol Evaluator Data

1. Mijloace de avertizare 2. Mijloace de reglementare3. Mijloace de orientare4. Mijloace de informare

c) Respectarea semnificaţiei mijloacelor de semnalizare rutieră.


1.C. Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:

Nr.crt.

Mijloace de semnalizare rutieră Evaluator Data

1. Respectaţi semnificaţia indicatoarelor2. Respectaţi semnificaţia marcajelor rutiere

3.Respectaţi semnificaţia semnalelor luminoase şi acustice

4.Respectaţi semnificaţia semnalelor agentului de circulaţie

81

Nivel 3 TEHNICIAN IN AGROTURISMClasa a XII-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR

Nr.Crt.

TC PC CDLM1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9

T LT T LT LT T LT T LT LT LT T LT T

SE

M. I

1|||||||||||

14

←—

——

1 o

ră /

săpt

ămân

ă x

31 s

ăptă

mân

i = 3

1 or

e / a

n —

——

→

←—

——

——

— 8

zil

e x

6 or

e / z

i = 4

8 or

e / a

n —

——

——

——

→

←—

——

1 o

ră /

săpt

ămân

ă x

31 s

ăptă

mân

i = 3

1 or

e / a

n —

——

→

←—

——

——

— 8

zil

e x

6 or

e / z

i = 4

8 or

e / a

n —

——

——

——

→

←—

——

——

— 8

zil

e x

6 or

e / z

i = 4

8 or

e / a

n —

——

——

——

→

←—

——

1 o

ră /

săpt

ămân

ă x

31 s

ăptă

mân

i = 3

1 or

e / a

n —

——

→

←—

——

——

— 4

zil

e x

6 or

e / z

i = 2

4 or

e / a

n —

——

——

——

→

←—

——

1 o

ră /

săpt

ămân

ă x

31 s

ăptă

mân

i = 3

1 or

e / a

n —

——

→

——

——

——

3 z

ile

x 6

ore

/ zi =

18

ore

/ an

——

——

——

—→

-

10 z

ile

x 6

ore

/ zi =

60

ore

/ sem

←—

——

1 o

ră /

săpt

ămân

ă x

31 s

ăptă

mân

i = 3

1 or

e / a

n —

——

→

←—

——

——

— 6

2 or

e / a

n —

——

——

——

→

←—

——

1or

a / s

ăptă

mân

ă x

31 s

ăptă

mân

i = 3

1 or

e / a

n —

——

→

SE

M. I

I

15|||||||||||

36

12 z

ile

x 6

ore

/ zi =

72

ore

/ sem

3 zi

le x

6 o

re /

zi =

18

ore

/ se

m83

crr_nivel 3_cl.xii_tehnician in agroturism xii

Documents