Întrebări și răspunsuri pentru specializarea Agroturism

Pregătire examen 15 iunie a.c.

Proba scrisă 17 iunie a.c.

1

Întrebare ?

Ce reprezintă standardul?

a)prescrie caracteristicile materialelor de construcţii utilizate;

b)documentul ce completează şi detaliază elementele din norme interne, indicând aplicarea acestora în cazuri concrete;

c) prescripţia tehnică ce stabileşte caracteristicile materialelor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, principiile de bază pentru proiectare, execuţie şi recepţie, a căror aplicare este obligatorie.

2

Întrebare ?

Care este principiul de calcul al metodei de calcul la rupere?

a) compararea efortului minim care se dezvoltă în secţiunea cea mai solicitată a unui element de construcţie cu efortul de rupere împărţit la un coeficient de siguranţă unic, cr;

b) compararea efortului maxim care se dezvoltă în secţiunea cea mai solicitată a unui element de construcţie cu efortul de rupere împărţit la un coeficient de siguranţă unic, cr;

c) compararea efortului minim, mediu şi maxim care se dezvoltă în secţiunea cea mai solicitată a unui element de construcţie cu efortul de rupere împărţit la un coeficient de siguranţă unic, cr.

3

Întrebare ?

Care sunt condiţiile pentru menţinerea în timp a funcţionalităţii şi integrităţii unei construcţii?

a) condiţia elasticităţii;

b) condiţia capacităţii portante;

c) condiţia stărilor limită.

4

Întrebare ?

Care sunt indicii pentru a identifica şi clasifica pământurile?

a) porozitatea - gradul de îndesare;

b) plasticitatea şi consistenţa pământurilor coezive;

c) umiditatea-gradul de saturaţie.

5

Întrebare ?

Ce reprezintă alunecările de teren?

a) apariţia unor fisuri de forfecare pe ambele laturi ale masei în mişcare, ca şi o uşoară refulare a materialului la piciorul pantei;

b) apariţia unor fisuri la partea superioară a taluzului sau versantului, perpendiculare pe direcţia de mişcare;

c) o calamitate naturală determinată de pierderea stabilităţii unor masive de pământ.

6

Întrebare ?

Cum sunt clasificate construcţiile după structura de rezistenţă?

a) construcţii cu pereţi portanţi şi construcţiile speciale;

b) construcţii cu schelet portant;

c) construcţii cu alcătuire mixtă.

7

Întrebare ?

Care sunt principalele părţi componente ale unei clădiri?

a) fundaţia;

b) elevaţia (corpul clădirii);

c) lucrările de finisaj, de protecţie şi de instalaţii.

8

Întrebare ?

Care sunt fazele realizării unei construcţii?

a) proiectarea şi execuţia;

b) recepţia şi darea în funcţiune;

c) post-utilizarea.

9

Întrebare ?

Ce cuprinde un proiect tehnic?

a) indicatorii principali tehnico-economici ai investiţiei;

b) părţi desenate: planuri generale, planşele principalelor obiective, planuri de arhitectură, planuri de structură, planuri de instalaţii, dotări şi instalaţii tehnologice;

c) părţi scrise: descrierea generală a lucrărilor, caietele de sarcini, listele cu cantităţile de materiale.

10

Întrebare ?

Care sunt elementele componente ale zidăriei?

a) blocuri de piatră naturală sau artificială;

b) materialul de legătură;

c) cimentul.

11

Întrebare ?

Care sunt avantajele construcţiilor din zidărie?

a) rezistenţă bună la foc;

b) durabilitate mare;

c) capacitate bună de izolare termică.

12

Întrebare ?

Care sunt părţile componente ale acoperişului?

a) învelitoarea;

b) şarpanta;

c) elementele auxiliare.

13

Întrebare ?

Care sunt tipurile şarpantelor din lemn?

a) pe scaune;

b) cu ferme (grinzi cu zăbrele);

c) din grinzi cu inimă plină.

14

Întrebare ?

Din ce sunt alcătuite şarpantele din lemn?

a) astereală;

b) căpriori, moaze sau cleşti;

c) pane, popi, tălpi.

15

Întrebare ?

De câte feluri sunt învelitorile din lemn?

a) învelitori din şindrilă;

b) învelitori din scânduri;

c) învelitori din şiţă.

16

Întrebare ?

Care sunt elementele componente ale finisajelor unei clădiri?

a) pardoseli, tencuieli;

b) placaje, zugrăveli;

c) vopsitorii, tapete şi tâmplărie.

17

Întrebare ?

Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pardoselile?

a) să fie rezistente la uzura produsă de circulaţia oamenilor, animalelor sau a vehiculelor;

b) să fie rezistente la acţiunea încărcărilor uniform repartizate sau concentrate fără a se deforma şi rezistente la foc;

c) să fie impermeabile şi rezistente la acţiunea umezelii.

18

Întrebare ?

Care este definiţia amenajării teritoriului dată la Seminarul Interregional de la Dubrovnik?

a) un efort de dezvoltare planificată aplicată la diferite sectoare ale economiei naţionale, în vederea rezolvării unei soluţii optime pentru dezvoltarea coordonată a unei zone, într-un ansamblu complet;

b) amenajarea unei zone sau staţiuni turistice, ca produse turistice, sunt de o importanţă capitală, deoarece utilizează celelalte instrumente de marketing este condiţionată de fundamentarea ştiinţifică a acestora;

c) un proces dinamic şi complex de organizare ştiinţifică a spaţiului turistic, luând în considerare realităţile dintre mediu şi colectivităţile umane, toţi factorii care influenţează aceste relaţii.

19

Întrebare ?

Care sunt elementele pe care trebuie să le aibă în vedere amenajarea turistică a teritoriului?

a) să se integreze în ansamblul sistemic al turismului nostru, înglobând o serie de subsisteme;

b) structura zonelor turistice trebuie concepută ca un sistem polifuncţional, care să permită dezvoltării continue şi adaptări, în funcţie de schimbările intervenite în structura cererii;

c) evitarea amplasării unor obiective economice (industriale, agricole, de construcţii etc.) în apropierea arealelor turistice.

20

Întrebare ?

Care sunt obiectivele majore ale amenajării teritoriului?

a) utilizarea raţională a spaţiului, chiar economisirea lui;

b) valorificarea eficientă a tuturor categoriilor de resurse şi păstrarea echilibrului ecologic şi protejarea mediului;

c) dezvoltarea armonioasă, echilibrată a localităţilor.

21

Întrebare ?

Care sunt factorii de mediu ce conduc la scăderea atractivităţii turistice?

a) poluarea, degradarea zonelor turistice prin impactul economic;

b) construcţii intensive şi extensive;

c) lipsa unei planificări şi organizări spaţiale, lipsa unor spaţii amenajate pentru agrementul cotidian şi la sfârşit de săptămână.

22

Întrebare ?

Care sunt efectele pozitive produse de turism asupra mediului natural?

a) îmbunătăţirea calităţii mediului;

b) îmbunătăţirea arhitecturală şi peisagistică, construirea de zone protejate, reconstrucţii ecologice, dezvoltarea economico-socială etc.;

c) construirea de zone protejate, reconstrucţii ecologice.

23

Întrebare ?

Ce trebuie avut în vedere la definirea unei strategii pentru protejarea mediului?

a) nivelul general al dezvoltării economico-sociale şi existenţa cantitativă şi calitativă a infrastructurii, controlul factorilor de mediu, organizarea instituţională a protejării mediului;

b) obiectivele strategice macroeconomice, conştientizarea populaţiei cu privire la nivelul şi efectele poluării;

c) înţelegerile internaţionale în domeniul aderării la diverse programe internaţionale şi obligaţiile ce decurg din acestea.

24

Întrebare ?

Care este clasificarea terenurilor în baza Legii Fondului Funciar nr.18/1991?

a) terenuri cu destinaţie agricolă, cu destinaţie forestieră;

b) terenuri din intravilan şi terenuri cu destinaţii speciale;

c) terenuri aflate permanent sub ape.

25

Întrebare ?

Ce reprezintă amenajarea teritoriului?

a) un proces dinamic şi complex de organizare ştiinţifică a spaţiului, luând în considerare realităţile dintre mediu şi colectivităţile umane, în scopul dezvoltării echilibrate a teritoriului ţării;

b) valorificarea resurselor locale, armonizarea dezvoltării zonelor ţării, creşterea echilibrată şi în ritmuri superioare a ansamblului economiei naţionale;

c) un efort de dezvoltare aplicat în diferite sectoare economico-sociale, în vederea unei soluţii optime pentru dezvoltarea unei zone într-un ansamblu complet.

26

Întrebare ?

Ce reprezintă amenajarea turistică a teritoriului?

a) un proces dinamic şi complex de amenajare ştiinţifică a spaţiului turistic (luând în considerare relaţiile între mediu şi colectivităţile umane, precum şi toţi factorii care influenţează aceste relaţii);

b) activitatea de găsire,a unor soluţii de stimulare a circulaţiei turistice, de asigurare a integrării turismului în economia teritoriului (precum și a unor metode privind selecţia şi delimitarea zonelor, tehnologii şi etape de elaborare şi realizare a proiectelor noilor localizări, principii de funcţionare etc.);

c) activitatea de remediere a consecinţelor creşterii intensive şi haotice a localităţilor, de depopularizare a zonelor rurale, a dezechilibrelor ecologice, de organizare necorespunzătoare a serviciilor în teritoriu etc.

27

Întrebare ?

Care sunt principiile de organizare şi funcţionare a amenajărilor turistice?

a) principiul integrării armonioase a construcţiilor;

b) principiul flexibilităţii sau al structurilor evolutive, principiul rentabilităţii directe şi indirecte;

c) principiul corelării activităţii principale şi recepţiei secundare.

28

Întrebare ?

Care sunt criteriile folosite în delimitarea zonelor turistice?

a) referitoare la resursele atractive: mărimea, varietatea şi consistenţa fondului atractiv, gruparea în teritoriu a obiectivelor, accesibilitatea lor;

b) referitoare la circulaţia turistică: intensitatea şi volumul circulaţiei, durata medie a sejurului, sezonalitatea, tipul de turism practicat, numărul turiştilor străini etc.;

c) alte criterii folosite în zonare acordă importanţă gradului de dezvoltare a infrastructurii, populaţiei active angajate în deservirea turistică sau eficienţei economice a exploatării.

29

Întrebare ?

Care este definiţia staţiunii, dată de Organizaţia Mondială a Turismului şi de Academia Internaţională de Turism?

a) localitate care prezintă, prin aşezarea şi amenajările sale, un interes turistic deosebit;

b) localitate care prezintă un ansamblu de elemente de atracţie şi care este dotată cu mijloace de cazare şi de primire pentru turişti;

c) localitate situată pe ţărmul mării, sau, în mod excepţional, al unui lac, care dispune de instalaţii balneare.

30

Întrebare ?Cum este definită staţiunea climaterică în viziunea

Organizaţiei Mondiale a Turismului şi a Academiei Internaţionale de Turism?

a) loc specializat în exploatarea izvoarelor de apă minerală, respectiv a apelor care au proprietăţi terapeutice, ştiinţific şi medical recunoscute, folosite în stare naturală, fără nici un adaos, eliminare sau modificare, în timpul curelor efectuate în stabilimente speciale şi cu personal calificat;

b) localitate care prezintă, prin aşezarea şi amenajările sale, un interes turistic deosebit;

c) localitate care prezintă, pe de o parte, caracteristici geografice, atmosferice şi meteorologice bine studiate şi precizate, iar pe de altă parte, este dotată cu instalaţiile şi personalul necesar pentru efectuarea curelor medicale prescrise, fie pentru tratarea anumitor bolnavi, fie pentru a asigura refacerea stării de sănătate.

31

Întrebare ?Ce criterii stau la baza clasificării

staţiunilor turistice?

a) aşezarea geografică, mărimea şi importanţa acesteia, indicele de atractivitate, dotare tehnico-edilitară şi organizare;

b) funcţia turistică, locul unde s-a dezvoltat staţiunea şi caracterul activităţii turistice;

c) calitatea peisajului, importanţa şi nivelul de organizare precum şi caracterul activităţii turistice.

32

Întrebare ?Ce include infrastructura turistică?

a) bazele de cazare şi alimentaţie publică;

b) căile şi mijloacele de transport turistic;

c) dotările pentru recreere şi curative şi dotările auxiliare.

33

Întrebare ?Ce se ia în considerare în clasificarea

bazelor de cazare a hotelurilor?

a) mărimea şi confortul;

b) poziţia în cadrul habitatului turistic;

c) modul de funcţionare şi durata sejurului.

34

Întrebare ?Care sunt mutaţiile structurale

înregistrate în cererea turistică pentru litoral ?

a) deplasarea lentă, de la turismul în grup spre turismul individual, asociată cu o sporire a „independenţei” turistului;

b) extinderea naturismului, ca formă a turismului de litoral;

c) diversificarea activităţilor recreative şi sportive în dauna plajei.

35

Întrebare ?Care sunt obiectivele principale ale

strategiei produsului turistic românesc -„turism montan”?

a) valorificarea superioară, ştiinţifică, a potenţialului turistic al întregului lanţ carpatin;

b) atragerea unui număr sporit de turişti străini pentru practicarea sporturilor de iarnă în România;

c) dezvoltarea staţiunilor existente, crearea altora noi şi echiparea corespunzătoare a acestora.

36

Întrebare ?Care sunt obiectivele agroturismului?

a) lichidarea sau limitarea migraţiei populaţiei din mediul rural spre cel urban şi stimularea revenirii, cel puţin parţială, a populaţiei din zonele urbane care este originară din cele rurale;

b) asigurarea condiţiilor de trai şi civilizaţie în mediul rural, stimulând stabilitatea populaţiei active în mediul rural;

c) conservarea şi protecţia mediului rural, factori de atracţie a populaţiei autohtone şi a străinilor spre mediul rural.

37

Întrebare ?Care sunt motivaţiile agroturismului?

a) revenirea omului la natura nemodificată, consumul de alimente proaspete şi terapia ocupaţională;

b) cunoaşterea şi adeziunea temporară la grupurile de apartenenţă specifice zonelor rurale;

c) cunoaşterea, înţelegerea, folclorului, a ocupaţiilor tradiţionale şi obiceiurilor populare.

38

Întrebare ?Câte categorii de sate turistice există?

a) 5 categorii;

b) 4 categorii;

c) 7 categorii.

39

Întrebare ?Ce funcţii îndeplinesc satele turistice?

a) funcţia politico-administrativă;

b) funcţia economică şi social-culturală;

c) funcţia de primire şi găzduire, sezonieră sau permanentă, a turiştilor pe o perioadă nedeterminată.

40

Întrebare ?Analiza economică presupune:

a) examinarea cauzelor primare, a elementelor și a factoriilor, ajungându-se apoi la rezultatele procesului studiat;

b) examinarea elementelor și a factoriilor, ajungându-se la rezultatele procesului studiat;

c) examinarea rezultatelor procesului studiat, ajungându-se apoi la elemente, la factori și la cauze primare.

41

Întrebare ?Printre indicatorii utilizați în analiza

rentabilității se numără:

a) profitul;

b) producția marfă;

c) cererea.

42

Întrebare ?Efectuarea analizei economice trebuie

să țină cont de:

a)particularitățile societății;

b)condițiile naturale și economice în care se desfășoară activitatea;

c) caracteristicile procesului de producție.

43

Întrebare ?Informația necesară realizării analizei

economice este furnizată de:

a) evidența contabilă;

b) evidența tehnică;

c) evidența operativă.

44

Întrebare ?Analiza structurală calitativă urmărește:

a) determinarea abaterii fenomenului analizat;

b) determinarea elementelor factorilor și a cauzelor fenomenului studiat după principiul descompunerii în trepte;

c) stabilirea modelului matematic al fenomenului analizat și al relației de cauzalitate dintre factori.

45

Întrebare ?Metoda comparației utilizată de către

analiza economică presupune:

a) examinarea nivelului indicatorilor ce redau situația probabilă a fenomenului, față de nivelul acelorași indicatori aflați în altă ipostază;

b) examinarea nivelului indicatorilor ce redau situația viitoare a fenomenului, față de nivelul acelorași indicatori aflați în altă ipostază;

c) examinarea nivelului indicatorilor ce redau situația efectivă a fenomenului, față de nivelul acelorași indicatori aflați în altă ipostază.

46

Întrebare ?Diviziunea, ca metodă a analizei

economice, presupune:

a) descompunerea rezultatelor globale ale fenomenelor și proceselor în elemente componente, precum și examinarea și interpretarea lor;

b) descompunerea rezultatelor parțiale ale fenomenelor și proceselor în elemente componente, precum și examinarea și interpretarea lor;

c) descompunerea indicatorilor, a fenomenelor și proceselor în elemente componente, precum și examinarea și interpretarea lor.

47

Întrebare ?Metoda substituirii în lanț se bazează

pe:

a) variația succesivă a factorilor;

b) variația corelată a factorilor;

c) variația mixtă a factorilor.

48

Întrebare ?

Printre caracteristicile sectorului de servicii turistice se numără:

a) momentul productiv este diferit de cel al consumului;

b) posibilități reduse de diferențiere datorită imaterialității serviciilor;

c) situație concurențială specifică și regim de prețuri adesea controlat de puterile publice.

49

Întrebare ?

Produsul turistic cuprinde:

a) arta de a descoperi noi segmente potențiale din care se recrutează cumpărători;

b) pătrunderea și consolidarea pozițiilor pe segmente de piață;

c) ansamblu de produse și servicii, valorificate în cadrul unei ambianțe specifice create de factori naturali, într-o anumită regiune.

50

Întrebare ?

Rolul produsului turistic este următorul:

a) să corespundă nevoilor multiple ale turiștilor;

b) să asigure un beneficiu pentru organizator;

c) să îndeplinească o funcție obiectivă (concretă) și o funcție subiectivă (psihologică).

51

Întrebare ?

Produsul turistic îndeplinește următoarele funcții inseparabile și complementare:

a) funcția obiectivă și funcția subiectivă;

b) funcția organizatorică și funcția de producție;

c) funcția organizatorică și funcția obiectivă.

52

Întrebare ?

Produsul turistic poate fi alcătuit pe baza unor informații prealabile privind:

a) segmentarea pieței turistice în funcție de specificul activității profesionale, venituri, vârstă, arie de relații;

b) analiza opotunității formării grupurilor mixte, care au călătorit sau nu împreună;

c) efectuarea unor discuții cu liderii de opinie ai grupului, realizarea unor anchete, etc.

53

Întrebare ?

Produsul turistic poate fi alcătuit pe baza unor informații prealabile privind:

a)clientela;

b)concurența;

c) resursele turistice existente în zonele de destinație.

54

Întrebare ?

Marketingul turistic reprezintă:

a) complexul de evaluări și decizii care își propun să realizeze condiții optime de formare a ofertei și de amplasare pe piață;

b) procesul prin care se realizează schimbul de mărfuri și servicii turistice;

c) funcția marketingului prin care se urmărește realizarea profitului pentru întreprinderile turistice.

55

Întrebare ?

Serviciile oferite de turismul rural prezintă unele caracteristici care le diferenţiază de celelalte servicii turistice, printre care se numără:

a) preponderenţa factorului emoţional în raport cu cel raţional în decizia de cumpărare a produsului turistic;

b) influenţa canalelor de distribuţie utilizate;

c) sezonalitatea serviciilor turistice.

56

Întrebare ?

Efectele socio-culturale pozitive ale turismului includ:

a) revitalizarea regiunilor şi obiceiurilor;

b. alterarea practicilor religioase;

c) renaşterea artei locale şi artizanale.

57

Întrebare ?

Efectele socio-culturale negative ale turismului includ:

a) cunoaşterea şi înţelegerea diferitelor culturi;

b) pierderea elementelor de autenticitate;

c) schimbări ale obiceiurilor rurale.

58

Întrebare ?

Printre trăsăturile care diferenţiază turismul rural de agroturism se numără:

a) consumul turistic se petrece în mediul rural;

b) necesită investiţii foarte mari pentru amenajări de infrastructură şi suprastructură turistică sau pentru dotări de profil;

c) este o activitate economică complementară exploataţiei agricole şi nu o alternativă sau o substituţie a acesteia.

59

Întrebare ?

Printre neajunsurile socio-culturale ale practicării turismului se numără:

a) reducerea posibilităţilor de satisfacere a necesităţilor de cultură a oamenilor;

b) scăderea încasărilor rezultate din comercializarea serviciilor turistice;

c) reducerea posibilităţilor de satisfacere a necesităţilor de educaţie a oamenilor.

60

Întrebare ?

Printre activităţile distructive ce influenţează activităţile turistice se numără:

a) circulaţia turistică controlată în zonele sau obiectivele turistice aflate în afara traseelor marcate;

b) vizitarea intensivă, iluminatul inadecvat şi lipsa unor dotări tehnice corespunzătoare pentru anumite obiective turistice;

c) pătrunderea turismului automobilistic în poieni, locuri pitoreşti, alăturate drumurilor principale.

61

Întrebare ?

Printre elementele care delimitează turismul ecologic se numără:

a) desfăşurarea întregii activităţi economice, nu numai turistice, într-un mediu ambiant nealterat;

b) existenţa unor structuri hoteliere, parahoteliere şi de alimentaţie publică;

c) turismul conştient, individual sau de grup.

62

Întrebare ?

Printre elementele mixului promoțional utilizat în agroturism se numără:

a) publicitatea, marketingul direct, relațiile publice, vânzarea personală;

b) publicitatea, marketingul direct, relațiile publice, producția;

c) publicitatea, marketingul direct, relațiile publice, producția, vânzarea personală.

63

Întrebare ?

Cele 4 elemente ale mixului de marketing sunt:

a) cererea, oferta, produsul, piața;

b) produsul, prețul, promovarea, distribuția;

c) produsul, cererea, oferta, promovare.

64

Întrebare ?

Circulația turistică poate fi apreciată cu ajutorul următorilor indicatori:

a) număr de turiști, zile – turist, durată medie a sejurului, coeficient de sezonalitate, elasticitatea în agroturism;

b) număr de turiști, zile – turist, durată medie a sejurului, coeficient de sezonalitate, elasticitatea în agroturism, încasări;

c) număr de turiști, zile – turist, durată medie a sejurului, coeficient de sezonalitate, elasticitatea în agroturism, încasări, niveluri ale indicatorilor de eficiență economică.

65

Întrebare ?

Întocmirea unui plan de afaceri în domeniul agroturismului presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) definirea obiectivelor specifice, stabilirea planului propriu-zis de acțiune, implementarea planului, întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli, controlul și monitorizarea planului;

b) definirea obiectivelor specifice, stabilirea planului propriu-zis de acțiune, implementarea planului, controlul și monitorizarea planului;

c) definirea obiectivelor specifice, stabilirea planului propriu-zis de acțiune, implementarea planului.

66

Întrebare ?

Amplasarea afacerii agroturistice trebuie să țină cont de:

a) studierea regiunii agroturistice de amplasare a afacerii;

b) alegerea locurilor specifice;

c) delimitarea formelor unității agroturistice.

67

Întrebare ?

Incubatorul de afaceri în agroturism reprezintă:

a) o strategie de intensificare și diversificare a activităților din unitățile turistice;

b) o strategie promoțională diferențiată conform modului de desfășurare pentru aria agroturistică;

c) un instrument de asistență în sprijinul gospodăriei țărănești potențial agroturistice, mai ales în cursul etapelor de înființare și activitate incipientă.

68

Întrebare ?

Printre particularitățile ce diferențiază piața turistică de piața mărfurilor se numără:

a) oferta turistică este elastică, iar cererea turistică este inelastică;

b) locul ofertei turistice coincide cu locul consumului;

c) locul ofertei turistice nu coincide cu locul formării cererii.

69

Întrebare ?

Printre metodele cantitative de studiere a pieței turistice se numără:

a) sondajul statistic;

b) panelurile de turiști;

c) panelul de unități agroturistice.

70

Întrebare ?

Printre punctele forte ale turismului românesc se numără:

a) o mare varietate de atracții turistice;

b) servicii turistice de calitate și standarde îndoielnice;

c) configurația variată a teritoriului.

71

Întrebare ?

Printre punctele slabe ale turismului românesc se numără:

a) raport calitate preț-necorespunzător;

b) lipsa de coeziune și de comunicare între comunitățile umane;

c) interes crescut pentru investiții.

72

Întrebare ?

Printre oportunitățile turismului românesc se numără:

a) creșterea numărului străinilor care călătoresc în România în interes de afaceri;

b) conectarea la rețeaua EUROGITES;

c) includerea României în European Rail Pass și East European Rail Pass.

73

Întrebare ?

Printre amenințările turismului românesc se numără:

a) imaginea nu tocmai favorabilă în exterior;

b) neînțelegerea conceptului ”preț pentru valoare”;

c) varietatea atracțiilor turistice.

74

Întrebare ?

Cererea agroturistică este formată din:

a) ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, în spațiul rural, pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul de destinație;

b) cheltuielile efectuate de cererea turistică pentru achiziționarea unor servicii și bunuri legate de motivația turistică din spațiul rural;

c) trebuințe, impulsuri, intenții, valențe și tendințe specifice cu caracter personal.

75

Întrebare ?

Politica de produs înseamnă:

a) capacitate de a anticipa, investiție în confort, diversificarea distribuției;

b) creație, inovație, capacitatea de a răspunde așteptărilor clienților;

c) promovarea ofertei turistice.

76

Întrebare ?

Eficiența economică a turismului rural este dată de:

a) determinarea volumului încasărilor realizate în concordanță cu volumul investițiilor realizate;

b) contribuția pe care turismul rural o are la atragerea unui numar cât mai mare de turiști;

c) raportul dintre cerere și ofertă.

77

Întrebare ?

Eficiența tehnică a turismului rural este dată de:

a) impactul turismului rural asupra dezvoltării zonelor rurale;

b) stimularea dezvoltării economice;

c) modalitățile de reflectare a funcționalității propriu-zise a echipamentelor și amenajărilor.

78

Întrebare ?

În categoria turismului alternativ se includ:

a)Agroturismul;

b)turismul ”verde”;

c) turismul la pensiune.

79

Întrebare ?

Oferta turistică constituie o modalitate de prezentare în care accentul trebuie pus pe:

a) unicitatea resurselor și monumentalitatea elementelor naturale;

b) puritatea și eficacitatea factorilor naturali;

c) autenticitatea și specificitatea creațiilor artistice, folclorice, etc.

80

Întrebare ?

Zonarea turistică a României cuprinde:

a) 28 de tipuri de zone turistice teritoriale;

b) 42 de tipuri de zone turistice teritoriale;

c) 36 de tipuri de zone turistice teritoriale.

81

Întrebare ?

Printre măsurile de dezvoltare ale turismului rural se numără:

a) crearea premiselor organizatorice și legislative;

b) identificarea potențialului rural românesc;

c) atestarea gospodăriilor țărănești.

82

Întrebare ?

Motivația de înființare a unităților agroturistice este legată de:

a) oportunitățile agro-geografice existente în spațiul rural românesc;

b) scăderea numărului de turiști;

c) psihologia ospitalieră a românilor.

83

Întrebare ?

Cercetarea de marketing implică:

a) cercetarea cererii și a ofertei;

b) cercetarea produsului, a canalelor de distribuție, a prețului, a promovării produsului (serviciului);

c) cercetarea consumatorilor cu atitudinile lor referitoare la produse și servicii.

84

Întrebare ?

Analiza diagnostic a pieței agroturistice evidențiază:

a) factorii favorizanți pentru turismul dintr-o anumită zonă;

b) factorii restrictivi pentru turismul dintr-o anumită zonă;

c) măsurile necesare asigurării optimului în dezvoltare.

85

Întrebare ?

Calitatea standardelor de turism rural poate fi delimitată prin următoarele categorii:

a) standarde minime;

b) standarde obligatorii;

c) standarde de categorii.

86

Întrebare ?

Produsul turistic poate prezenta trei niveluri și anume:

a) produsul tangibil, produsul dezvoltat, produsul final;

b) esența produsului, produsul tangibil, produsul dezvoltat;

c) esența produsului, produsul dezvoltat, produsul final.

87

Întrebare ?

Pensiunile agroturistice pot avea maxim:

a)8 camere;

b)10 camere;

c) 15 camere.

88

Întrebare ?

Brevetul de turism se acordă:

a directorilor de restaurant;

b managerilor în turism;

c) pensiunilor.

89

Întrebare ?

În conformitate cu legislaţia în vigoare, la pensiunile agroturistice, turiştilor li se oferă masa preparată din produse:

a)naturale;

b)ecologice;

c) chimice.

90

Întrebare ?

Brevetul de turism are o valabilitate de:

a) 3 ani;

b) 5 ani;

c) nelimitată.

91

Întrebare ?

Suprafaţa minimă a unei camere cu 2 paturi la o pensiune agroturistică de 3 flori este de:

a) 13 mp;

b) 15 mp;

c) 18 mp.

92

Întrebare ?

La unităţile de alimentaţie publică (restaurantele) de 5 stele indicele de suprafaţă (mp/loc masă) trebuie să fie de:

a) 1,8 mp;

b) 1,6 mp;

c) 1,5 mp.

93

Întrebare ?

La pensiunile agroturistice de 4 flori, punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este de:

a) 80 puncte;

b) 130 puncte;

c) 150 puncte.

94

Întrebare ?

Amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare se solicită la pensiunile agroturistice de:

a) 3 flori;

b) 4 flori;

c) 5 flori.

95

Întrebare ?

Firma luminoasă este obligatorie pentru unităţile de alimentaţie publică (restaurantele) de:

a) 5 stele;

b) 4 stele;

c) 3 stele.

96

Întrebare ?

În conformitate cu legislaţia în vigoare, în cadrul pensiunilor agroturistice, trebuie să se desfăşoare cel puţin o activitate legată de:

a) agricultură;

b) creşterea animalelor;

c) meşteşugărit.

97

Întrebare ?

Certificatul de clasificare se acordă:

a) agenţiilor de turism;

b) pensiunilor;

c) restaurantelor.

98

Întrebare ?

În conformitate cu legislaţia în vigoare, curte cu amenajări florale se solicită la pensiunile agroturistice de:

a) 3 flori;

b) 4 flori;

c) 5 flori.

99

Întrebare ?

La pensiunile agroturistice de 3 flori, punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este de:

a) 90 puncte;

b) 120 puncte;

c) 150 puncte.

100

Întrebare ?

La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există grătar în aer liber:

a) 2 puncte;

b) 3 puncte;

c) 5 puncte.

101

Întrebare ?

La unităţile de alimentaţie publică (restaurantele) de 5 stele trebuie să existe un grup sanitar cu apă curentă caldă/rece, separat pe sexe, la:

a) 20 locuri;

b) 30 locuri;

c) 40 locuri.

102

Întrebare ?

La unităţile de alimentaţie publică (restaurantele) de 3 stele indicele de suprafaţă (mp/loc masă) trebuie să fie de:

a) 1,6 mp;

b) 1,5 mp;

c) 1,3 mp.

103

Întrebare ?

La pensiunile agroturistice de 2 flori, numărul maxim de paturi simple într-o cameră este de:

a) 2 paturi;

b) 3 paturi;

c) 4 paturi.

104

Întrebare ?

Pentru obţinerea brevetului de manager în activitatea de turism, absolvenţii facultăţilor cu profil de turism trebuie să urmeze un curs de formare managerială specific funcţiei, cu o durată de cel puţin:

a) 3 luni;

b) 6 luni;

c) 9 luni.

105

Întrebare ?

La pensiunile agroturistice de 2 flori, punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este de:

a) 50 puncte;

b) 80 puncte;

c) 120 puncte.

106

Întrebare ?

Lista pentru mâncăruri, băuturi şi mic dejun, tipărită în limba română şi în două limbi de circulaţie internaţională este obligatorie pentru restaurantele de:

a) 3 stele;

b) 4 stele;

c) 5 stele.

107

Întrebare ?

Suprafaţa minimă a unei camere cu 2 paturi la o pensiune agroturistică de 4 flori este de:

a) 13 mp;

b) 15 mp;

c) 18 mp.

108

Întrebare ?

La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există drum carosabil până la poarta pensiunii:

a) 2 puncte;

b) 3 puncte;

c) 5 puncte.

109

Întrebare ?

La pensiunile agroturistice de 5 flori, punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este de:

a) 80 puncte;

b) 120 puncte;

c) 160 puncte.

110

Întrebare ?

• Televizorul este obligatoriu în camerele pensiunilor agroturistice de:

a) 3 flori

b) 4 flori

c) 5 flori

111

Întrebare ?

Turistul poate fi definit prin vizitatorul temporar în afara localității de resedință, pentru o perioadă mai mica de 12 luni și ale carui motive principale sunt:

a) reuniuni, motive familiale;

b) afaceri, misiuni;

c) altele decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

112

Întrebare ?

Indicii de sezonalitate ai activității turistice fac parte din categoria:

a) indicatorilor ofertei;

b) indicatorilor circulației turistice;

c) indicatorilor relației ofertă cerere;

113

Întrebare ?

Din punct de vedere al naturii lor, serviciile turistice sunt:

a) de baza și suplimentare;

b) specifice și nespecifice;

c) plătite și gratuite.

114

Întrebare ?

Coeficientul de utilizare a capacitatii (Cucc) este un indicator de eficiență:

a) sintetic, al intregii activități turistice;

b) parțial, al unei componente a activitatii turistice;

c) a investitiilor.

115

Întrebare ?

Pentru o stațiune turistică montană, curba sezonalității este:

a) cu o singură perioadă de sezon;

b) fară concentrări semnificative;

c) cu două perioade de sezon.

116

Întrebare ?

Concentrarea cererii turistice se poate manifesta:

a) în timp și în spațiu, dar mai ales în turismul internațional;

b) în timp, în spațiu și în motivație;

c) numai datorită unor situații conjuncturale.

117

Întrebare ?

Durata medie a sejurului, ca indicator al circulației turistice (interne și internaționale) a înregistrat:

a) un curs ascendent lent;

b) un curs stationar;

c) o tendință descrescătoare.

118

Întrebare ?

În funcție de momentul și modul de angajare al prestațiilor turistice, întâlnim următoarele forme de agroturism:

a) turism de agrement și turism tehnico-științific;

b) turism organizat și pe cont propriu;

c) turism social și turism de tineret.

119

Întrebare ?

După gradul de mobilitate al turistului, avem următoarele forme de turism:

a) turism de circulaţie (itinerant) și de sejur;

b) turism de circumstanţă;

c) turism aerian și naval.

120

Întrebare ?

Termenul de recuperare este un indicator de eficiență:

a) economică, în general;

b) a utilizării echipamentelor;

c) a investițiilor.

121

Întrebare ?

Densitatea circulaţiei turistice se detremină ca un raport între:

a) numărul turiştilor și populaţia rezidentă;

b) numărul turiştilor și suprafaţa ariei;

c) a și b.

122

Întrebare ?

Rolul și locul agroturismului în economia națională se analizează prin intermediul următorilor indicatori:

a) contribuția acestuia la formarea PIB;

b) ponderea populaţiei ocupate în turism în totalul populaţiei ocupate;

c) aportul de valută în cadrul balanței de plăți.

123

Întrebare ?

În raport cu importanța în consum, serviciile agroturistice pot fi:

a) de bază și complementare;

b) ferme sau spontane;

c) specifice sau nespecifice.

124

Întrebare ?

Atenuarea sezonalității presupune:

a) Creşterea intensităţii cererii din perioadele de vârf;

b) prelungirea sezonului și a momentelor de pre- și post-sezon;

c) dezvoltarea pe cat posibil a extrasezonului.

125

Întrebare ?

Eficienţa agroturismului în sens foarte larg se referă la:

a) efect/efort = maxim;

b) efort/efect = minim;

c) ambele situaţii sunt corecte.

126

Întrebare ?

Din categoria zonelor cu o activitate cvasipermanentă sau fără concentrări sezoniere semnificative fac parte:

a) centrele urbane și staţiunile balneoclimatice;

b) arealele agroturistice și turistice rurale;

c) staţiunile de pe litoral.

127

Întrebare ?

Agricultura durabilǎ reprezintǎ:

a) ramura care poate funcționa profitabil din punct de vedere economic dar compatibil cu constrângerile de natura ecologicǎ;

b) ramura care poate funcționa profitabil din punct de vedere economic, dar fără sǎ ţină cont de efectele asupra mediului;

c) agriculturǎ rudimentarǎ.

128

Întrebare ?

Conceptul de ,,dezvoltare durabilǎ’’ a fost adoptat la:

a)Conferința Mondialǎ de la Rio de Janeiro, în 1992;

• Conferința Mondialǎ de la Viena, în 1992;

• Conferința Mondialǎ de la Geneva, în 1992.

129

Întrebare ?

Între creşterea economicǎ şi calitatea mediului existǎ o relație:

a)biunivocǎ;

b)unilateralǎ;

c) unilateralǎ şi biunivocǎ.

130

Întrebare ?

Dezvoltarea durabilǎ propune mai multe reguli:

a)de sustenabilitate;

b)istorice;

c) matematice.

131

Întrebare ?

Regulile de sustenabilitate se bazeazǎ pe următoarele caracteristici:

a)menţinerea unui nivel minimal al capitalului natural;

b)menţinerea unui nivel minimal al capitalului fix;

c) menţinerea unui nivel minimal al capitalului variabil.

132

Întrebare ?

Identificaţi funcţiunile unei resurse naturale:

a)economice, biologice, recreative;

b)economice, biologice, istorice;

c) biologice, istorice, sociologice.

133

Întrebare ?,, Foarfecele preţurilor” poate fi:

• raportul între indicele prețurilor produselor agricole și indicele prețurilor produselor industriale pentru agricultură, luând în considerare aceeaşi perioadǎ de referință;

• raportul între indicele prețurilor produselor agricole și indicele prețurilor produselor industriale pentru agricultură, luând în considerare perioade diferite de referințǎ;

• raportul între indicele prețurilor produselor agricole și prețurile produselor industriale pentru agricultură, luând în considerare aceeași perioadă de referință.

134

Întrebare ?

Deficienţele în perioada de tranziţie la economia de piaţă s-au manifestat prin:

a)parcelarea excesivă a proprietăţii funciare, apariţia unor exploataţii instabile din punct de vedere economico-organizatoric

b)distrugerea sectorului zootehnic, imposibilitatea noilor proprietari de a-şi procura inputurile necesare datorită creşterii excesive a prețurilor acestora;

c) apariţia unor noi forme de exploataţii stabile din punct de vedere tehnico-economic.

135

Întrebare ?

Care este componenta de bază a sistemului agroalimentar?

a)producţia agricolă;

b)producţia vegetală;

c) serviciile în agricultură.

136

Întrebare ?

Caracteristica principală a legislaţiei comunitare este:

a)stimularea şi sprijinirea puternică a agricultorilor;

b)protejarea producţiei interne;

c) stimularea exportului.

137

Întrebare ?

Care sunt factorii pe care se bazează economia sistemului agro-alimentar din statele membre ale UE?

a) ştiinţa, învăţământul agroalimentar;

b) tehnologia, învăţământul economic;

c) inteligenta umană.

138

Întrebare ?

Principalele căi de aprovizionare a fermierilor din statele membre ale UE cu materii prime şi materiale:

a)prin cooperative sau societăţi de aprovizionare;

b)direct de pe piață;

c) de către stat.

139

Întrebare ?

Care este caracteristica de bază a economiei de piaţă din punct de vedere al proprietăţii?

a)proprietatea privată şi proprietatea publică (de stat);

b)proprietatea comună;

c) proprietatea individuală şi proprietatea centralizată.

140

Întrebare ?

Care sunt avantajele proprietăţii private în economia de piaţă?

a)stimulează iniţiativa, generează o concurenţă reală;

b)diminuează riscul economic, asigură autonomie agenţilor economici;

c) creşte incertitudinea operațiunilor economice.

141

Întrebare ?

Care sunt dezavantajele proprietăţii de stat?

a)favorizează apariţia elementelor de birocratism, creează situaţii de monopol;

b)limitează iniţiativa, generează elemente de corupţie;

c) stimulează libera inițiativă.

142

Întrebare ?

Care sunt modalităţile de punere în valoare a capitalului funciar în România?

a) în regie proprie (modul direct);

b)în arendă (modul indirect);

c) vânzarea.

143

Întrebare ?

Tipurile de exploataţii agricole existente în România la ora actuală?

a)gospodării ţărăneşti, asociaţii familiale;

b)societăţi agricole, societăţi comerciale agricole, regii autonome agricole;

c) societăţi comerciale neagricole.

144

Întrebare ?

După modul în care se consumă şi se înlocuiesc, bunurile care formează capitalul tehnic se grupează în:

a)capital fix şi capital circulant;

b)capital financiar;

c) capital funciar.

145

Întrebare ?

În funcţie de destinaţia economică a investiţiilor, distingem:

a) investiţii productive și neproductive;

b) investiții de refacere şi investiții de modernizare;

c) investiții cu consum specific mare de forță de muncă.

146

Întrebare ?

După sursa de finanţare se pot întâlni:

a) investiţii finanţate de la bugetul statului;

b)investiţii finanţate din fondurile proprii;

c) investiţii asigurate prin atragerea de capital.

147

Întrebare ?

Proiectele de investiții pot fi evaluate după următoarele criterii de apreciere:

a)criteriul rentabilităţii financiare;

b)criteriul rentabilităţii economice;

c) coeficientul de eficacitate.

148

Întrebare ?

Ce metodă de calculare amortismentului bunurilor durabile care au o durată lungă de serviciu, se recomandă:

a)metoda normelor progresive;

b)metoda normelor regresive;

c) metoda normelor variabile.

149

Întrebare ?

În accepţiunea curentă, productivitatea muncii stabileşte o relaţie cantitativă între:

a)gradul de înzestrare tehnică și calitatea biologică a platelor și animalelor;

b)producţie şi factorii de producţie utilizaţi;

c) venituri şi cheltuieli.

150

Întrebare ?

Precizaţi care sunt metodele de determinare a productivităţii muncii:

a)metoda unităţilor naturale, natural-convenţionale şi unităţilor valorice;

b)metoda determinării globale şi parţiale;

c) metoda cuantificării productivităţii prin utilizarea indicilor.

151

Întrebare ?

În funcţie de destinaţie, fondul funciar este alcătuit din următoarele grupe de terenuri:

a) terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan, terenuri cu destinaţie specială;

b) terenuri arabile, plantațiile și pepinierele viticole, plantațiile și pepinierele pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile şi fânețele;

c) terenurile forestiere, pășunile impădurite, terenurile ocupate cu construcții și instalații agrotehnice, amenajările piscicole și de îmbunătațiri funciare.

152

Întrebare ?

Care sunt însuşirile pământului ca mijloc de producţie?

a) este limitat ca întindere, este de neînlocuit, nu se uzează, are un caracter imobil, nu poate fi multiplicat;

b) este un bun particular, nemobil, nereproductibil, eterogen, indivizibil, având anumite caracteristici nedisociabile (forma, suprafață, poziție);

c) fertilitatea naturală.

153

Întrebare ?

Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar general?

a)cadastru funciar tehnic, economic şi juridic,

b)cadastrul agricol, forestier şi al apelor;

c) cadastrul imobiliar, edilitar.

154

Întrebare ?

Valoarea pământului se exprimă prin:

a) preţ de vânzare, de cumpărare, cheltuieli de producţie;

b) măsurători topografice;

c) valoare venală şi de amator.

155

Întrebare ?

Care sunt formele de manifestare ale rentei funciare?

a)rentă absolută, diferenţială şi de monopol;

b)rentă de poziţie;

c) renta financiară.

156

Întrebare ?

Precizaţi care sunt principalele sisteme de exploatare agricolă extensivă?

a)agricultura pastorală;

b)sistemul de agricultură complet extensiv;

c) sistemele de agricultură ecologică, biologică, biodinamică şi forestieră.

157

Întrebare ?

Rata profitului reprezintă raportul dintre:

a)profit şi cheltuieli;

b)cheltuieli şi venituri totale;

c) cheltuieli şi masa profitului.

158

Întrebare ?

Pragul de rentabilitate reflectă situaţia in care:

a)profitul este nul;

b)costurile de producţie nu sunt acoperite de încasările totale;

c) încasările totale depăşesc costurile de producţie .

159

Întrebare ?

În cazul în care costul variabil crește mai lent decat producția, costul total mediu:

a)scade;

b)crește;

c) rămâne constant.

160

Întrebare ?

Costurile fixe sunt:

a) independente de output;

b)constante pe termen lung;

c) dotările iniţiale ale producătorului.

161

Întrebare ?

Funcțiile managementului sunt:

a) independente de output;

b)constante pe termen lung;

c) dotările iniţiale ale producătorului.

162

Întrebare ?

Dintre elementele specifice ale structurii de conducere fac parte:

a) postul;

b) funcţia;

c) autoritatea formală sau legală.

163

Întrebare ?

Din structura organizatorică şi de conducere face parte:

a) structura ierarhică;

b) structura funcţională;

c) structura de producţie.

164

Întrebare ?

Avantajele structurii manageriale funcţionale sunt:

a) creşterea competenţei profesionale a cadrelor de conducere;

b) posibilitatea specializării managerilor pe domenii de activitate;

c) dispoziţiile şi informaţiile au o circulaţie rapidă.

165

Întrebare ?

Decizia reprezintă o linie de acţiune, aleasă dintr-o multitudine de posibilităţi, pentru îndeplinirea unor obiective şi presupune:

a) mai multe alternative şi deci existenţa posibilităţii de a alege;

b) un proces raţional, conştient, în alegerea soluţiei;

c) definirea obiectivului.

166

Întrebare ?

Criteriile de clasificare a deciziilor sunt:

a) după organele colective sau numărul persoanelor care participă la adoptarea deciziei;

b) după felul activităţilor;

c) după orizontul temporal şi implicaţiile deciziei.

167

Întrebare ?

După orizontul temporal şi implicaţiile deciziei, deciziile se clasifică în:

a) decizii strategice;

b) curente sau operative;

c) colective.

168

Întrebare ?

Deciziile strategice se referă la:

a) probleme mai importante şi la o perioadă mai lungă de timp;

b) activitatea curentă;

c) realizarea concretă a sarcinilor de producţie.

169

Întrebare ?

Principalii factori care exercită influenţă asupra stilului de management sunt:

a) calităţile, caracteristicile şi structura psihică a managerilor, metodele şi tehnicile de management utilizate;

b) motivaţia managerială, poziţia ierarhică şi gradul de concentrare a puterii;

c) mediul economic al întreprinderii .

170

Întrebare ?

Managementul prin excepţie (MPE) presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) precizarea obiectivelor care trebuie realizate în perioada următoare şi a parametrilor specifici de apreciere a obiectivelor;

b) desfăşurarea propriu-zisă a proceselor de muncă;

c) colectarea, înregistrarea, prelucrarea informaţiilor brute privind procesul de producţie, transmiterea concluziilor şi adoptarea deciziilor de corecţie şi transmiterea lor spre executanţi şi către manageri.

171

Întrebare ?

Care sunt cele mai importante cerinţe care asigură calitatea deciziilor de conducere?

a) cunoaşterea exactă a condiţiilor concrete în care se ia decizia;

b) fundamentarea ştiinţifică a deciziei, adoptarea în timp util;

c) respectarea strictă a legalităţii, coordonarea corectă a deciziilor care se adoptă la diferite niveluri ierarhice.

172

Întrebare ?

Care din metodele prezentate mai jos sunt metode specifice de management:

a) brainstormingul;

b) reuniunea panel sau tehnica Delphi;

c) tabloul de bord.

173

Întrebare ?

Care sunt caracteristicile deciziilor strategice:

a) absorb un volum mare de resurse materiale şi financiare;

b) necesită o temeinică fundamentare tehnico-economică şi solicită o importantă bază informaţională;

c) se adoptă de către organele colective de conducere.

174

Întrebare ?

În raport de modelul de delegare a autorităţii, relaţiile de autoritate pot fi:

a) relaţii de consultare;

b) relaţii de autoritate funcţională;

c) relaţii de informare.

175

Întrebare ?

Cea mai importantă etapă a procesului decizional este:

a) culegerea unui volum cât mai mare de informaţii;

b) formularea unui număr redus de variante de decizie;

c) transpunerea în practică a deciziei.

176

Întrebare ?

Care din grupele enumerate mai jos reprezintă în totalitate grupa de manageri eficienţi:

a) autocrat, organizator, participativ, demagog;

b) organizator, participativ, întreprinzător, realist;

c) organizator, participativ, oportunist, utopist modern.

177

Vă mulțumim pentru participare și vă

așteptăm pe 17 iunie 2013, la ora 8.00, în

corpul de clădire P, cu un act de identitate

asupra dumneavoastră, pentru proba scrisă.

178