Ier6theos

Mitropolitul Nafpaktosului

Dogmatica empiricfla Bisericii Ortodoxe Sobornicegti

dup[ invflliturile prin viu graiale Pirintelui Ioannis Romanidis

Volumul II(Dumnezeul Treimic

Crearea lumii - Cidereaintruparea - Biserica

Viala de dupl moarte)

Prezentare critici

Traducere din limba greaci de

Tatiana Petrachegi Ministirea Diaconegti

Carte tipirit[ cu binecuvAntareainaltpreasfinlitului

TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei

EdituraDoxolocm2017

Cuprins

CuvAnt inainte ...................... 13

Introducere .............. ............. L7

Partea ITeologia Sfintei Treimi

1. Dogma gi taina Sfintei Treimi ........4g

a) Existenla lui Dumnezeu ........... ........................4g

b) Cunoagterea lui Dumnezeu - Teologia ....... 53

c) Formularea experienfei - dogma .."................57

2. Persoane, esen![ gi energie ..............61

a) Dumnezeul Treimic in Vechiul Testamen t ..................... 62

b) Persoane - esenlI - energie .......76

c) trrtodul de existenti al Persoanelor Sfintei Treimi ..........93

d) Fiul gi Duhul SfAnt deofiinli cu Tatil ............................100

3. Necreat gi creat .............L14

a) Diferenla dintre necreat gi creat ...................L14

b) Puntea dintre necreat gi creat ..................1LT

Partea a II-aCrearea lumii

1. Facerea lumii create ....126

a) Dumnezeu Creatorul ................. ....................L26

8 Cuprins

b) Fepturile create """' 130

c) Scopulcrealiei """"'l3Zd) Energia lui Dumnezeu in zidire """""""""' 133

e) Consemnarea experienlei revelate """"""" 136

2. Creareaingerilor """""'143

a) ingerii cei luminogi ................. ""143

b) Demonii cei intunecali .......... ""147

3. Crearea omului .............161

a) Crearea omului duP[ chiPul

gi dupn aseminarealuiDumnezeu ......... """"'162

b) Crearea simultani a trupului 9i a sufletului """""""" "'166

c) Sufletul omului """"170

d) Trupul omului """"' 198

Partea a III-aCiderea omului

1. Viala de dup[ cldere a celor intAi-ziditi """'206

2.Picatvlstrimoqesc """'210

3. Urmlrile clderii """"""219

4. Mogtenirea plcatului ......'........... ""'224

5. Vechiul qi noul Adam """""""""""232

Partea a IV-aintruparea Fiului

si Cuvffntului lui Dumnezeut

1. Fapte empirice """""""238

2. Hristos-Mesia ...""""""'241

Cuprins

3. Nagterea 9i Botezul lui Hristos ................ ........249

4. Revelarea energiilor necreate ale lui Hristos ...................258

5. Taina Crucii gi a invierii lui Hristos ................. ..................267

Partea aV-aBiserica, TruP al lui Hristosgi societate a indumnezeirii

1. Bisericl necreati gi creati .'............280

2.Taina Cincizecimii ................ ...........282

3. Biserica una, sfint5, soborniceascl 9i apostolic5 ............300

4. Scopul Bisericii .............305

5. D eslvArgirea duhovniceasci a cregtinilor .......................'. 3 1 9

a) Rob, n6imit, fiu .............. ..........'...319

b) Curllire, luminare, indumnezeire ...................................325

c) indumn ezel\li, temelia vielii bisericeqti ........... ...............406

6. Tainele Bisericii .....'......411

a) Unitatea Tainelor ....41L

b) Taina Botezului .......4L6

c) Taina Mirungerii .....422

d) Taina Dumnezeie;tii Liturghii ..........'.'... .,428

e) Clerici, monahi gi mireni ...........442

T.Ereziigi Sinoade ........468

a) Ereziile ......................469

b) Sinoadele Bisericii .............".......483

8. Ateism, religie, Bisericfl ..................508

10 Cuprins

Partea aVI-aViala de dupi moqrte

1. Moardea omului ............S20

2. Starea intermediar[ a sufletelor ........... ............522

3. Rai gi Iad ......531

4. Tlmiduirea omului ..........:..............543

Punctele centrale ale invltituriiPirintelui Ioannis no*iais ................ ...............5+7

in loc de epilogCuvint la lnmormintareaPirintelui Ioannis Romanidis ................ ...............561

Teologia Sfintei Treimi

Dumnezeu este un subiect care i-a preocupat pe oameniin toate epocile, atAt din punct de vedere filosofig cAt qi teo-logic. La intrebdri cum ar fi: ,,Ce este Dumnezeu?",,,De cAndexistS?", ,,Cine L-afdcut?", ,,Care e rela(ia Lui cu lumea?" etc.incearci si rispundd diferitele sisteme filosofice gi religioase.

Biserica Ortodoxf, inva{i ci Dumnezeu s-a descoperit Pro-rocilor, Apostolilor, Pdrinfilor gi Sfinfilor, aceqtia fiind posesoriiadevdratei cunoagteri a lui Dumnezeu. Acegtia sunt adevi-rafii teologi ai Bisericii, iar teologhisitori sunt tofi cei ce a cdrorminte (voOq) este luminati gi urmeazi invdldturii celor cer-ca!i. Astfel, mdrfuria lor ne este qi noud temelie, cdci Dum-nezeu nu este un obiect pe care omul s5-l poati descoperi curatiunea lui puternicd, ci o Persoand Care se descoperi ini-mii curate a omului, dupi cum spune Fericirea: ,,Fericili ceicurali cu inima, cd aceia aor aedea pe Dumnezeu" (Matei S, 8).

In cele ce urmeazd vom prezenta mdrturia experienleisfinlilor vdzdtori de Dumnezeu.

1. Dogma gi taina Sfintei Treimi

Experienta Dumnezeului Treimic a fost formulatd de Pi-rinfii Sinoadelor Ecumenice in terminologia vremii lor, pentrua se trasa hotarele credin[ei gi a se evita alterarea acesteia.

insd, cu toate cX avem o definilie a credinfei, totugi SfAnta

Treime, in esenfa ei, rdmAne o taind de neinleles oamenilorqi ingerilor.

a) Existenfa lui Dumnezeu

Dumnezeu existd dinaintea tuturor veacurilor gi dina-inte de facerea lumii. Chiar dacd Dumnezeu nu ar fi creat lu-mea, lucrul acesta nu ar fi avut nici o urmare asupra exis-tenlei Sale; altfel spus, existenla lui Dumnezeu nu depindenici de lume, nici de om, nici de dorinfele oamenilor.

Biserica proclami existenla lui Dumnezeu intemeindu-sepe revelalia lui Hristos gi pe vederea lui Dumnezeu pe care

au avut-o Prorocii in Vechiul Testament, Ei Apostolii gi Pirin-fii in Noul Testament. Este vorba, deci, despre o credinli em-piric6, iar nu despre o proclamare speculativd.

,,Dumnezeul Care existi este Dumnezeul cunoscut inexperienta indumnezeirii. CAnd sfAntul ajunge la indum-nezeire gi-L gustd pe Dumnezeu prin experienla sa, aces-

ta este Dumnezeul Care existd. Dumnezeul experienlei,Dumnezeul empiric exist5. Ceilalli dumnezei ai altora nusunt dumnezei. Acegti dumnezei nu existi. Acesta este

7. Dogma gi taina Sfintei Treimi +9

Dumnezeul care existe. Deci, cAnd Pdrinlii vorbesc de-spre Dumnezev, vorbesc despre un lucru foarte, foarteconcret. Niciodatd nu vorbesc despre Dumnezeu lntr-unmod abstract."

Vlzdtorii de Dumnezetl in timpul experienlei, vdd,,o Dum-nezeire tr trei Lumini". DouX Lumini igi au caizvor prirna Lu-min5: cea de-a doua provine din prim4 insd are trup, iar cea

de-a treia purcede din prima, insd nu are trup.

,,indumnezeilii il vdd pe CuvAntul asemenea intrutoate cu Tatdl. "Lumind din Lumind, Dumnezeu adeadrat dinDumnezeu adeudrat." Pe Acesta L-auvdzut Prorocii. Au v5-zut Lumin5 din Lumind. Lumind-Lumind, una asemenea

celeilalte intru toate, gi una din esenfa celeilalte, ceea ce

inseamnd cX una o are ca izvor pe cealaltd gi igi are sursadin cealalti, deci nu este din nimic.

De unde gtiam noi toate acestea? Din filosofia greacX?

Sau din experien(a indumnezeirii? Fdrd nici o indoiald,din experienfa indumnezeirii."

indumnezeilii cunosc din proprie experienld cd acestetrei Lumini nu sunt independente una de cealalti, ci sunt,,oDumnezeire intreit luminatd intru o Dumnezeire sau intruo Lumin5".

,,AdicX o LuminS, Care este trei Lumini, dar care Lu-mini nu sunt trei Lumini separate. indumnezeitul vedeLumina arhetipal5 intru o Lumin[ prin cealaltd Lumind.Aceasta a fost baza experienlei 1or." Altfel spus, ,,intruLumind (a SfAntului Duh), prin Lumind (a lui Hristos),vedem izvorul Luminii (pe Tatdl)".

,,Altceva este experienla indumnezeirii (spre deose-bire de speculalia filosoficX), pe care omul o are in fali gi

50 Partea I Teologia SJintei Treimi

o trdiegte in taina Sfintei Treimi. $tie ci slava este necreatd,energiile sunt necreate, esenta nu o vede, li deosebegte inslavd pe Tatdl, pe Fiul gi pe SfAntul Duh. Desigur, Dum-nezeu nu este aceste nume. Vede Lumind, LuminS, Lu-mind. Lumini din Lumind - Lumind intrupatd, Lumindneintrupatd, care Lumind este din Lumina cea dintAi.

Astfel, cele doud Lumini sunt din prima Lumind; oLumind s-a intrupat, cealaltd nu s-a intrupat. Iar acestea

sunt Tatdl, Fiul gi SfAntul Duh.Iar faptul cX o Lumind s-aintrupat gi celelalte doui nu s-au intrupat inseamnd cdexistd deosebirea aceasta intre cele trei Lumini. Iar lu-crul acesta trebuie formulat gi exprimat, astfel incAt cate-humenul, care nu are experienla indumnezeirli, sd cu-noascd acest aspect."

Dumnezeul Bisericii Ortodoxe este Dumnezeul Revelafiei,in timp ce Dumnezeul teologiei scolastice nu este decAt uninstrument pentru satisfacerea fericirii (ei 6 a t pov ia). oame-nilor, aqadar satisfacerea acestei fericiri este consideratd odovadd a existenlei lui Dumnezeu.

,,Dumnezeul teoiogiei scolastice e o proieclie a nevoiiomului de fericire. Nu qtiu dacd mi putefi urmdri. AdicdDumnezeu e instrumentul de ficut oamenii fericifi. Va-sdzicd, Dumnezeu existd ca omul si-gi poatd satisface do-rinlele. Deci existenla lui Dumnezeu depinde de dorinleleomului.

Acum, sd vi fac o analizd,rapid5. Dac5-l luafi pe Tomad'Aquino, o sX vedefi cd o dovadi a existenlei lui Dumnezeu

. De la gr. ei\atltovia, ei-,bun, bine + \aiprrry,,,spirit, demon" + - la

(sufix specific substantivelor abstracte), in mod obiEnuit tradus pfin ,,fe-ricire, bundstare, prosperitate". Este un concept central al eticii eleniste sial filosofiei politice, inleles ca,,intelepciune practicd qi eticd". Pentru Aris-totel, ei.tSatpoyia erabinele uman suprem, gi de aceea era considerat sco-pul filosofiei practice, anume de a defini, de a experimenta Ei de a ardtacalea de ajungere la ti\atpovia. (n. trad.)

1. Dogma ;i taina Sfintei Treimi 51

este ce, dacd Durnnezeu n-ar exista, atunci nu s-ar maiputea satisface dorinlele omului de fericire. yasdzicd,aceasta este o dovadd a existenlei lui Dumnezeu. Deci,spune cX omul, prin fire, are o tendinfd cdtre fericire. prinurmare, de vreme ce prin fire omul are tendita aceastacitre fericire, atunci fericirea trebuie sd existe. De vre-me ce omul prin fire cautd fericirea, inseamni cd fericireaexistd. Este un argument debazdin favoarea existenleilui Dumnezet)."

Conform Sfinlilor Pdrinfi ai Bisericii, singura dovadd aexisten[ei lui Dumnezeu este nu fericire4 ci, asa cum am men-lionat mai inainte, revelafia Sa cdtre sfinli intru slavd, Ei im-pirtdqirea omului de vederea slavei lui Dumnezeu prin in-dumnezeire. De lucrul acesta ne incredin\eazd de-a lungulveacurilor indumnezeilii-vizdtorii de Dumnezeu - Prorocii,Apostolii qi Sfinfii.

Apoi, in Apus, existenfa lui Dumnezer afost legati de ra-liunea (),oyrcq) omului, care era cclnsideratd a fi nemateriald,din moment ce animalele nu au ratiune qi nu pot gAndi la felca oamenii.Pebaza acestei ipoteze, s-a dezvoltat in Apus teo-logia scolasticd, intemeiatd pe ratiune qi, in special, pe rafio-nalism. Cdci una este sd fii rafional, gi alta si fii rafionalist;una este raliunea, gi alta sI fii sub stdpAnirea ei.

,,in Apus, dovezile pentru existenfa lui Dumnezeu aufost legate de capacitatea omului de-a cunoagte lucrurileimateriale. Iar aceste lucruri imateriale sunt rationamentele."

,,Din moment ce francii, care-l urmau pe Augustin qimai apoi pe Aristotel gi pe Platory credeau ci ratiuneaeste o funclie spirituali, iar nu materiald, au ajuns la con-cluzia cd faptul acesta dovedeqte cd sufletul, de vreme

.Vezi nota de la p. 37 (n. trad.)

52 Partea I Teologia Sfintei Treimi

ce e nematerialnic Ai necompus, este nemuritor. Ideea

aceasta conduce in mod firesc la credinla cd ar exista o

Fiinld supremS, adici o raliune supremS. Deci nu poate

exista doar raliunea omului, cici lumea inslqi trebuie sifie guvernatd de-o rafiune superioard pentru ca rafiunea

omului sI existe. De aici se ajunge in mod firesc la exis-

tenla unei raliuni superioare, a sufletului lumii, care poate

sd fie un dumnezel:., salJ doi dumnezei, superiori sau in-

feriori, pe care-i intAlnim in sistemele idolatre."

La Pirinlii Bisericiiinsd, cunoagterea existenlei lui Dum-

nezeu nu a fost legatd de raliune (loytxrfi, ci de mintea (uolq).

curati, ce poartd numele de inima. Este binecunoscuti Feri-

cirea lui Hristos: ,,Ferici[i cei curali cu inima, cd aceia aor tsedea

pe Dumnezeu" (Matei5, B). Cei indumnezeili, care s-au curi-

lif au fost invilali gi au triit [empiric] adeviratul mod de cu-

noaqtere a lui Dumnezeu.

,,Pdrinlii subliniazd cd raliunea poate cunoaEte doar fe-

nomenele materiale. Raliunea poate cunoagte doar lucru-

rile create, nu gi necreatul. Aceasta este o dogmd funda-

*"ntule a Pirinlilor Bisericii. $i, de aceea, intre lume 9i

Dumnezeu nu existd nici o asemdnare. AvAnd in vedere

faptul cH rafiunea cunoaqte doar lucrurile create, inseam-

nd cd nu poate cunoagte ceea ce este necreat' Din acest

motiv, cunoagterea omului e limitat5.Omul, de la sine, nu-L poate cunoaqte pe Dumnezeu'

Din acest motiv, singura punte care existd intre creat 9i

necreat, in Ortodoxie, sunt indumnezeilii. Se Pune intre-

barea: existl tr cregtinism conceplia ci omul ar avea o Pu-tere naturald prin care sd cunoascl necreatul? Pentru

Pirinlii Bisericii, acest lucru e absolut inadmisibil, pen-

tru cX omul nu are nici o putere naturali prin care s5-L

.Vezi nota de la p. 22 (n. trad.)

1. Dogma gi taina Sfintei Treimi 53

flrnoasce pe Dumnezeu. Din acest motiv, avand in vederecd nu existe nici o asemenare intre Dumnezeu gi lume,intre creat gi necreat, trebuie sI gtim care este puntea - opunte gnoseologici trebuie si existe. Iar puntea aceastasunt doar indumnezeitii."

Sufletul omului are energie noeticX - mintea (voOg), careeste organul adecvat cunoagterii lui Dumnezeu, dar numai dupS

ce mintea (vo0q) a fost luminatl gi transfiguratd de energiadumnezeiascd.

b) Cunoa$terea lui Dumnezeu - Teologia

De vreme ce Dumnezeu se reveleazl celui indumnezeit,iar acela se impdrtdgeqte de slava 54 inseamnd cd o astfel de

cunoagtere a lui Dumnezeu este una duhovniceascd - o cu-noagtere a inimii, iar nu a rafiunii. Este vorba despre o cu-noagtere corelati cu indumnezeirea omului gi, in fapt, este ocunoagtere mai presus de cunoagterea omeneascd. Cunoaq-terea lui Dumnezeu se dobAndegte cu mintea (uo0q) qi cu ini-ma. Raliunea (Aoyrc4) este incapabild sd dobAndeascl cu-noagterea lui Dumnezeu: ea doar o formuleazi in cuvinte, infuncfie de posibilitdfiie pe care le define.

Dumnezeu aparline vegniciei; sfingii gi ingerii aparfin vea-cului celui fdri de sfArqit; iar omuf timpului. Astfel, omul care

triiegte in lume nu poate infelege tot ce se petrece in timp.CAte cev4 prea pufin, poate sI cunoasci din veacul cel firi desfArgit in care se miqcd ingerii gi sfinfii, qi aceasta doar prinRevelafie. ln cazul acesta, numai Dumnezeu este Cel ce reve-leazd, atat cat poate omul purta.

Acesta este motivul pentru care cunoagterea lui Dum-nezeu nu este una speculativd - sau, altfel spus, scolasticl -,iar Biserica il pregdteqte pe om cum se cuvine, prin curilirea