teologie dogmatica

29
Dogmatică SP 2012/ LA Facultatea de Teologie Ortodoxă “Dumitru Stăniloae”, Iaș i Anul al IV-lea 1 Curs de Teologie Dogmatică pentru anul IV, semestrul al II-lea de Conf. Dr. Vasile Cristescu - varianta corectată și adăugită I. TAINA SFÂNTULUI BOTEZ Botezul este taina în care prin întreita scufundare în apă și în numele Sfintei Treimi cel ce se botează: - se curăţeşte de păcatul strămoşesc - este renăscut din apă şi din Duh, la viaţa cea adevărată, în Hristos și - devine membru al Bisericii. Prin Botez creştinul primeşte un mod nou de existenţă în planul vieţii în Hristos, însă ca persoană rămâne aceeași. În Botez este întâlnită ,,moartea omului vechi’’ (Sfântul Apostol Pavel) şi predarea deplină lui Dumnezeu, în aşa fel încât cel botezat să trăiască exclusiv pentru Dumnezeu: Romani 6, 4-5: „Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin Botez”. Procesele acestea – moartea omului vechi și renașterea în Dumnezeu (și prin El) sunt aproape simultane. Sfântul Apostol Pavel accentuează că în Botez moartea noastră se face întru asemănarea morții lui Hristos. Referitor la același aspect, Sfântul Chiril al Ierusalimului vorbește de înaintarea (imitarea, n.n) morții lui Dumnezeu și Învierea Lui prin Botez: Chiril al Ierusalimului: „Imitarea este în închipuire dar mântuirea în realitate. Hristos a primit în preacuratele Sale mâini şi picioare piroane şi a suferit, iar mie îmi dăruieşte, fără să sufăr, fără să mă doară, mântuirea, prin participarea la durerea Sa” (Cateheze baptismale). Și Sfântul Chiril al Alexandriei: Noi nu avem intrare la Tatăl decât în stare de jertfă curată şi aceasta a fost împlinită în Hristos. Hristos este jertfa cea sfântă care răspândeşte bună mireasmă prin virtuţi (Închinare în Duh şi Adevăr). După ce în Botez am primit moartea faţă de păcat, trebuie să murim în continuare dar nu moartea omului vechi, ci moartea ca predare lui Dumnezeu împreună cu Hristos. În acest sens sunt înțelese cuvintele Sfântului Apostol Pavel din: Romani 6, 6: „Omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El Romani 8, 10: „Iar dacă Hristos este în voi, trupul este mort pentru păcat; iar Duhul, viaţă pentru dreptateViața nouă plinită prin Botez este în continuare o jertfă nouă adusă lui Dumnezeu: Romani 12, 1: „Vă îndemn, deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea duhovnicească”. În acest sens se pot înțelege cuvintele Sfântului Chiril al Alexandriei că noi nu avem intrare la Tatăl decât în stare de jertfă curată... ”. Despre identificarea acestei jertfiri în viața cea nouă vorbește și Sfântul Grigorie de Nazianz: Grigore de Nazianz: „Ai fost ridicat de pe pat. Ţi-ai luat patul crezând în binefacere. Să nu te arunci iarăşi pe pat păcătuind, ci umblă cum eşti, amintindu-ţi de porunca: ,,Iată te-ai făcut sănătos, de acum să nu mai păcătuieşti ca să nu (ţi) se întâmple ţie ceva mai rău’’. Lazăre, după ce ai fost înviat a treia zi, te-ai eliberat de legăturile mormântului, nu te face iarăşi mort prin păcate şi nu fi iarăşi cu cei care locuiesc în morminte, căci nu este sigur dacă vei învia din nou din mormânt înainte de învierea

Upload: panainte-gabriel-georgian

Post on 24-Sep-2015

331 views

Category:

Documents


13 download

DESCRIPTION

Teologie DogmaticaTeologie DogmaticaTeologie DogmaticaTeologie DogmaticaTeologie DogmaticaTeologie Dogmatica

TRANSCRIPT

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 1

    Curs de Teologie Dogmatic pentru anul IV, semestrul al II-lea de Conf. Dr. Vasile Cristescu - varianta corectat i adugit

    I. TAINA SFNTULUI BOTEZ

    Botezul este taina n care prin ntreita scufundare n ap i n numele Sfintei Treimi cel ce se boteaz: - se curete de pcatul strmoesc

    - este renscut din ap i din Duh, la viaa cea adevrat, n Hristos i - devine membru al Bisericii.

    Prin Botez cretinul primete un mod nou de existen n planul vieii n Hristos, ns ca persoan rmne aceeai. n Botez este ntlnit ,,moartea omului vechi (Sfntul Apostol Pavel) i predarea deplin lui Dumnezeu, n aa fel nct cel botezat s triasc exclusiv pentru Dumnezeu: Romani 6, 4-5: Deci ne-am ngropat cu El, n moarte, prin Botez.

    Procesele acestea moartea omului vechi i renaterea n Dumnezeu (i prin El) sunt aproape simultane. Sfntul Apostol Pavel accentueaz c n Botez moartea noastr se face ntru asemnarea morii lui Hristos. Referitor la acelai aspect, Sfntul Chiril al Ierusalimului vorbete de naintarea (imitarea, n.n) morii lui Dumnezeu i nvierea Lui prin Botez: Chiril al Ierusalimului: Imitarea este n nchipuire dar mntuirea n realitate. Hristos a primit n preacuratele Sale mini i picioare piroane i a suferit, iar mie mi druiete, fr s sufr, fr s m doar, mntuirea, prin participarea la durerea Sa (Cateheze baptismale). i Sfntul Chiril al Alexandriei: Noi nu avem intrare la Tatl dect n stare de jertf curat i aceasta a fost mplinit n Hristos. Hristos este jertfa cea sfnt care rspndete bun mireasm prin virtui (nchinare n Duh i Adevr).

    Dup ce n Botez am primit moartea fa de pcat, trebuie s murim n continuare dar nu moartea omului vechi, ci moartea ca predare lui Dumnezeu mpreun cu Hristos. n acest sens sunt nelese cuvintele Sfntului Apostol Pavel din: Romani 6, 6: Omul nostru cel vechi a fost rstignit mpreun cu El Romani 8, 10: Iar dac Hristos este n voi, trupul este mort pentru pcat; iar Duhul, via pentru dreptate Viaa nou plinit prin Botez este n continuare o jertf nou adus lui Dumnezeu: Romani 12, 1: V ndemn, deci, frailor, pentru ndurrile lui Dumnezeu, s nfiai trupurile voastre

    ca pe o jertf vie, sfnt, bine plcut lui Dumnezeu, ca nchinarea voastr cea duhovniceasc. n acest sens se pot nelege cuvintele Sfntului Chiril al Alexandriei c noi nu avem intrare la Tatl dect n stare de jertf curat....

    Despre identificarea acestei jertfiri n viaa cea nou vorbete i Sfntul Grigorie de Nazianz: Grigore de Nazianz: Ai fost ridicat de pe pat. i-ai luat patul creznd n binefacere. S nu te arunci iari pe pat pctuind, ci umbl cum eti, amintindu-i de porunca: ,,Iat te-ai fcut sntos, de acum s nu mai pctuieti ca s nu (i) se ntmple ie ceva mai ru. Lazre, dup ce ai fost nviat a treia zi, te-ai eliberat de legturile mormntului, nu te face iari mort prin pcate i nu fi iari cu cei care locuiesc n morminte, cci nu este sigur dac vei nvia din nou din mormnt nainte de nvierea

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 2

    obteasc cnd toat fptura va merge la judecat nu ca s fie mntuit, ci ca s fie judecat. (Cuvntare la Sfntul Botez)

    Botezul ca refacere a chipului lui Dumnezeu n om

    Pcatul slbete caracterul de persoan n om, reducndu-l la ceea ce se numete individ biologic. El

    se apropie de astfel de animalitatea impersonal de care vorbete (de altfel) i Nicolae Cabasila, numindu-i mori fr de moarte.

    Prin Botez i se d omului un nume care exprim relaia n care este pus omul cu Dumnezeu. El este botezat cu un nume, fiind astfel scos din anonimat. Dup cuvintele lui Nicolae Cabasila, Botezul pune pe sufletul omului o pecete prin care se face vizibil moartea i nvierea lui Hristos i chiar chipul lui care este El nsui (Galateni 3, 27; Coloseni 3, 10). n acelai timp, chipul acesta este i o relaie special personal i personal a fiecruia cu Hristos. El devine mai clar prin rspunsul omului la chemarea lui Hristos. Galateni 4, 19: O, copiii mei, pentru care sufr iari durerile naterii, pn ce Hristos va lua chip n voi!

    Astfel, Botezul nseamn nnoirea noastr, nnoire n libertate i responsabilitate, n contiina deplin a lui Dumnezeu (Coloseni 3, 10). De aceea, Botezul este numit de Prini iluminare. Coloseni 3, 10: i v-ai mbrcat cu cel nou, care se nnoiete, spre deplin cunotin, dup chipul Celui ce l-a zidit. Grigore de Nazianz arat c viaa personal responsabil ncepe chiar din momentul Botezului, cnd se ncheie o nvoire ntre Dumnezeu i om. Dac trebuie s spunem pe scurt, puterea Botezului trebuie neleas ca o nvoire cu Dumnezeu pentru o a doua via i o vieuire mai curat: Dac dup Botez te va ispiti dumanul luminii i ispititorul, ai prin ce s-l nvingi. Nu te teme de lupt , opune-i apa, opune-i Duhul n care se vor stinge toate sgeile aprinse ale celui ru (La Sfntul Botez).

    Necesitatea Botezului:

    Negat de pelagieni i unitarieni. Fa de acetia, Biserica Ortodox a nvat necesitatea Botezului, legndu-l de procesul de mntuire (Marcu 16, 16; Ioan 3, 5). Marcu 16, 16: Cel ce va crede i se va boteza se va mntui; iar cel ce nu va crede se va osndi. Svritorul este episcopul sau preotul (Matei 28, 19). n lipsa lor, Botezul poate fi svrit de diacon sau mireni, brbat sau femeie (FA 12, 13/ 8, 38/ 9, 18). FA 12, 13: i btnd Petru la ua de la poart, o slujnic cu numele Rodi, s-a dus s asculte FA 8, 38: i a poruncit s stea carul; i s-au cobort amndoi n ap, i Filip i famenul, i l-a botezat FA 9, 18: i ndat au czut de pe ochii lui ca nite solzi; i a vzut iari i, sculndu-se, a fost botezat. Primitorii sunt toi cei nebotezai, copii sau aduli (I Corinteni 1, 16). I Corinteni 1, 16: Am botezat i casa lui tefana; afar de acetia nu tiu s mai fi botezat pe altcineva. Privitor la Botezul copiilor, Origen spune: Biserica a pstrat de la Apostoli obiceiul de a boteza copii. Canonul 110 Cartagina condamn pe cei ce neag necesitatea botezului cretin. Condiiile cerute pentru Botez:

    - voina - credina - pocina (cina) Pentru copii acestea sunt garantate de nai prin credina lor (Matei 8, 5-13, vindecarea slugii

    sutaului Corneliu de ctre Hristos). n Botez, se pune accent pe credina nailor (Ioan 4, 44-50: vindecarea fiului slujitorului regesc de ctre Hristos). FA 8, 12: Iar cnd au crezut lui Filip, care le propovduia despre mpria lui Dumnezeu i despre

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 3

    numele lui Iisus Hristos, brbai i femei se botezau. i FA 8, 38, Marcu 16, 16. Privitor la necesitatea Botezului pentru copii, Sfntul Grigorie de Nazianz spune c acesta este necesar pentru a-l face pe copil s se deprind a fi cretin luptnd cu ispitele nainte de a se lovi de deprinderi rele: Grigorie de Nazianz: Ai copil? S nu-i ia timp rutatea. S fie sfinit din pruncie, s fie consacrat Duhului de la nceput. Te temi de pecete din cauza slbiciunii firii? Ce suflet mic i puin credincios are mama aceasta. Ana a fgduit pe Samuel nc nainte de a se nate i dup ce s-a nscut ndat l-a nchinat i l-a crescut n haina preoeasc (I Regi 1, 11; 2, 19) netemndu-se de om, ci ncrezndu-se n Dumnezeu (Cuvntare la Sfntul Botez). Mntuitorul Hristos, lund seama de pornirea copiilor spre ceea ce este bun, le cere adulilor s-i lase s vin la El (Matei 19, 14). Trebuie specificat c Botezul se aplic numai celor vii, deoarece Tainele trebuie primite personal. Obiceiul de a boteza pe cei mori exista n Corint i a fost aspru criticat de Sfntul Apostol Pavel n Epistola ctre Corinteni. Exist i un botez al sngelui ce poate suplini botezul propriu-zis. Moartea pentru Hristos aduce iertarea pcatelor ca i la Botez. Identificarea morii pentru Hristos cu iertarea pcatelor a artat-o Mntuitorul la Matei 10, 22-23, vei fi uri de toi pentru numele Meu. i n Matei 20, 22-23: Dar Iisus, rspunznd, a zis: Nu tii ce cerei. Putei, oare, s bei paharul pe care-l voi bea Eu i cu botezul cu care Eu M botez s v botezai? Ei I-au zis: Putem. i El a zis lor: Paharul Meu vei bea i cu botezul cu care Eu M botez v vei boteza, dar a edea de-a dreapta i de-a stnga Mea nu este al Meu a da, ci se va da celor pentru care s-a pregtit de ctre Tatl Meu. n cazuri excepionale, Botezul cu ap poate fi nlocuit cu Botezul dorinei; din cauza unor motive ntemeiate, unii oameni nu pot fi botezai sau sunt mpiedicai s-o fac. Dorina lor ns poate fi recunoscut ca un Botez adevrat: Romani 4, 9-10: Deci fericirea aceasta este ea numai pentru cei tiai mprejur sau i pentru cei netiai mprejur? Cci zicem: "I s-a socotit lui Avraam credina ca dreptate". Dar cum i s-a socotit? Cnd era tiat mprejur sau cnd era netiat mprejur? Nu cnd era tiat mprejur, ci cnd era netiat mprejur. Luca 7, 47: Iertate sunt pcatele ei cele multe, cci mult a iubit. (ungerea lui Iisus de ctre femeia pctoas).

    II. SFNTA EUHARISTIE

    Este taina n care, sub chipul pinii i vinului, se mprtete credinciosul cu nsui trupul i sngele

    lui Hristos, spre iertarea pcatelor i spre viaa de veci. Euharistia are i un dublu caracter, de tain i de jertf.

    Euharistia a primit diferite numiri care exprim diferitele aspecte ale ei. Se numete mulumire pentru c, la Cin, Hristos a mulumit Tatlui nainte de a frnge pinea i este totodat jertf de mulumire a Bisericii. Mai este numit i binecuvntare (Matei 26, 26-27: Iisus, lund pine i binecuvntnd), cuminectur, comuniune.

    Fa de celelalte taine, n care elementul spiritual este unit cu cel material, n Euharistie, pinea i vinul se prefac, real, n trupul i sngele Domnului: Teofil de Antiohia: Unii cu Hristos n Euharistie, purtm n noi trupul lui Hristos Cel nviat, ca medicament al nemuririi. Ioan 6, 57-58: ...cel ce M mnnc pe Mine va tri prin Mine (...). Aceasta este pinea care S-a pogort din cer... Cel ce mnnc aceast pine va tri n veac.

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 4

    Trebuie artat c Sfnta Euharistie este i jertf nesngeroas adus lui Dumnezeu. Mntuitorul anun din timp aceast Tain (Ioan 6, 35: Eu sunt pinea vieii; cel ce vine la mine nu va flmnzi). Instituirea ei are loc la Cina cea de Tain: Marcu 14, 22-24: i mncnd ei, a luat Iisus pine i binecuvntnd a frnt i le-a dat lor i a zis: Luai mncai acesta este trupul Meu. i lund paharul mulumind, le-a dat i au but din el cu toii. i a zis lor: Acesta este Sngele Meu, al Legii celei noi, care pentru muli se vars Luca 22, 17-20: i lund paharul, mulumind, a zis: Luai acesta i mprii-l ntre voi. C zic vou: Nu voi mai bea de acum din rodul viei, pn ce nu va veni mpria lui Dumnezeu. i lund pinea, mulumind, a frnt i le-a dat lor, zicnd: Acesta este Trupul Meu care se d pentru voi, aceasta s facei spre pomenirea Mea. 1 Corinteni 11, 24-28: i mulumind, a frnt i a zis: Luai mncai, acesta este trupul Meu care se frnge pentru voi. Aceasta s facei spre pomenirea Mea. Luca 24, 30-31: i cnd a stat mpreun cu ei la mas, lund El pinea, a binecuvntat i frngnd, le- a dat lor. i s-au deschis ochii lor i L-au cunoscut. Materia este pinea i vinul ce se sfinete prin invocarea Sfntului Duh (1 Corinteni 11, 24 gruntele de gru). Pinea trebuie s fie din fin i gru curat, iar vinul natural. Se folosete pinea dospit.

    Romano-catolicii folosesc azima. Aceast practic este introdus n Spania n secolul al VII-lea, n Anglia n secolul al VIII-lea i n Germania n secolul al IX-lea. Ea s-a generalizat n tot Apusul n secolul al XI-lea. Patriahul Mihail Cerularie o amintete ca o abatere.

    Temeiul dogmatic al folosirii pinii dospite este legat de srbtoarea Patelui de ctre Mntuitorul la Cina cea de Tain. Hristos n-a srbtorit Patele iudaic. Sfntul Apostol i Evanghelist Ioan spune c Mntuitorul a fost rstignit nainte de Patele iudaic. Pretinsa contradicie dintre sinoptici i Ioan e fr temei. Apusul afirm c Mntuitorul a serbat Patele iudaic i de aceea a folosit azima. Doi teologi catolici (Louis Bouyer i Y. Congar) au atras atenia c n Apus Euharistia este ngropat sub formule i explicaii netradiionale.

    La vechii scriitori bisericeti ntlnim termenul de pine euharistic i nu de azim (Chiril al Ierusalimului, Iustin Martirul, Chiril al Alexandriei).

    Ebioniii svreau Euharistia cu azim i ap. n privina vinului, encratiii i ebioniii svreau Euharistia cu ap, armenii cu vin.

    Practica amestecrii vinului cu ap (Ioan 19, 34: Ci unul din ostai cu sulia a mpuns coasta Lui i ndat a ieit snge i ap) dateaz din secolul al IV-lea, menionat la Sinod de la Cartagina i II, VI Ecumenic. Sfntul Ciprian afirm c amestecarea elementelor nseamn unirea credincioilor cu Hristos. Ioan Gur de Aur arat: Deoarece unii ntrebuineaz ap la svrirea tainei s arate c Hristos a ntrebuinat vin, de aceea zice din rodul viei de vie (Matei 26, 29) iar via de vie produce vin i ap (Omilia 82 la Matei).

    Sfnta Euharistie se svrete exclusiv n cadrul Sfintei Liturghii. Cuvintele de instituire fac parte din

    anamnez. Aceste cuvinte pun n eviden dimensiunea istoric i orizontal a Tainei, iar epicleza dimensiunea ei vertical.

    Partea nevzut a Euharistiei este dat de prezena real a Mntuitorului Iisus Hristos. Hristos e prezent real cu trupul i sngele jertfit i nviat n Euharistie, deoarece numai n acest mod se poate afirma c oamenii pot muri i nvia cu El. Fr aceast legtur i dependen a mntuirii noastre de moartea lui Hristos i nvierea suprem (mpreun, n.n) cu El, nu ar mai fi necesar prezena lui Dumnezeu n oameni cu trupul Su jertfit i nviat.

    O prezentarea a Euharistiei ca trire a celor trei momente, Cina de Tain, Jertfa de pe Cruce i nvierea, o avem la Eutihie, Patriah de Constantinopol i la Sfntul Ioan Gur de Aur. Ei au artat c prin Euharistie s-a pstrat amintirea faptului c Hristos S-a jertfit. Este amintirea lui Hristos ntrupat, jertfit i nviat cu noi.

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 5

    n Euharistie noi vestim aceste trei evenimente nu ca ceva trecut, ci ca fapte prelungite n mod nevzut i n oameni: I Corinteni 11, 26: Cci de cte ori vei mnca aceast pine i vei bea acest pahar, moartea Domnului vestii pn cnd va veni. Euharistia ca trire a celor trei momente: Ioan Gur de Aur: Vezi ct strduin pentru a ne aminti c a murit pentru noi, fiindc adepii lui Marcion, Valentin i Manes aveau s denatureze cndva aceast iconomie, negndu-o? Hristos ne amintete pururea de patima Sa, legnd-o i de Taine adugnd: Nu voi bea din rodul viei acesteia pn n ziua cnd l voi bea din nou cu voi n mpria Tatlui Meu (Matei 26, 29). Cci, deoarece le vorbise despre patim i moarte, introduce i cuvntul despre nviere, pomenind de mprie i numind astfel nvierea Sa. i pentru ce a but dup nviere? Ca s nu socotim noi, cei ngroai, c nviere este o nlucire. De aceea i Apostolii, ca s-i conving despre nviere, spuneau: Noi care am but i mncat mpreun cu El (FA 10, 41) artnd c l vor vedea nviat n chip strlucit i vor fi iari cu El (a spus): pn ce l voi bea cu voi (voi vei aduce mrturie, n.n). Dar ce este nou? n chip nou, adic minunat neavnd trup ptimitor, ci nemuritor i nestriccios i neavnd nevoie de hran. Nu pentru trebuin a mncat i a but dup nviere, ci ca s demonstreze nvierea Sa. De ce a but vin i nu ap? Ca s arate c atunci cnd a aezat taina, a aezat-o cu vin, vin a folosit i dup ce a nviat. (Omilia 82 la Matei).

    Sfntul Evanghelist Luca ne arat c Domnul a svrit i dup nviere pe pmnt Euharistia:

    Luca 24, 30-31: i, cnd a stat mpreun cu ei la mas, lund El pinea, a binecuvntat i, frngnd, le-a dat lor. i s-au deschis ochii lor i L-au cunoscut; i El s-a fcut nevzut de ei. Evanghelistul trebuia s arate c Hristos nviat va svri astfel Euharistia ntr-un chip nou. De aceea le reamintete ucenicilor i de Cina cea de Tain i de faptul c trebuie s fac Euharistia n amintirea Lui.

    Sfntul Ioan Gur de Aur a neles cuvntul lui Hristos despre vinul cel nou n sensul c trupul lui

    Hristos este dup nviere neptimitor i nestriccios. Realitatea aceasta el o arat ca prezen i n Euharistie. De aceea la Sfntul Ioan este o explicaie a prezenei lui Hristos cu trupul i sngele n Euharistie.

    Un alt argument e la: Ioan 6, 51, care declar c: numai cel ce mnnc trupul Su, pe care l va da lumii pentru viaa ei, va fi viu n veci. Vznd c ucenicii se smintesc, Hristos adaug: Ioan 6, 63: Aceasta v smintete? Duhul este cel ce d via, trupul nu folosete la nimic. Ioan Hristostom explic acest loc: Duhul e Cel care face viu, s nelegei cele despre Mine duhovnicete, cci cel ce le nelege trupete nu primete nimic bun, ele sunt libere de orice necesitate i sunt deasupra legilor de aici (Omilia 47 la Evanghelia dup Ioan). Hristos preface n Euharistie pinea i vinul nu numai pentru El, ci pentru noi, care ne mprtim de El. Credina aceasta este artat de cretini prin rugciunea liturgic care urmeaz rugciunii fcute de preot pentru invocarea Duhului Sfnt.

    n Biserica Ortodox, termenul prefacere apare pentru prima oar n traducerea mrturisirii de credin a mpratului Mihail VIII Paleologul. La ortodoci, termenul e folositde Ghenadie Scolarios, Petru Movil i Dositei al Ierusalimului. Acest termen e folosit ca simplu sinonim al celui de prefacere (metaboli), fr a avea legtur cu teoria apusean.

    Urmrile prezenei reale: (Prezena Mntuitorului n acelai timp pe mai multe altare i n cer, n.n) 1. Domnul este prezent real n Sfnta Euharistie, nu numai cu trupul i sngele, ci i cu sufletul i

    dumnezeirea Sa, adic cu ntreaga fiin. Aceast prezen implic deplintatea Fiinei, a unitii naturii dumnezeieti i a celei omeneti, unit n Persoana Mntuitorului Iisus Hristos ntrupat.

    2. Hristos e prezent n Sfnta Euharistie nu numai n momentul prefacerii, ci i dup aceea, n mod permanent.

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 6

    3. Hristos e prezent ntreg, n fiecare prticic a vinului i a pinii, deoarece El nu poate fi mprit, fiind unul n Fiin.

    4. Acelai trup i snge al Domnului, ntreg i nedesprit, este pretutindeni n Biserici, indiferent de numrul liturghiilor i al locurilor.

    5. Mntuitorul fiind real prezent prin prefacere n pinea i vinul euharistic, Sfintei Euharistii i se cuvine aceeai nchinare ca i Lui.

    Efectele Sfintei Euharistii

    1. Euharistia unete pe Hristos cu credincioii n chip tainic (Ioan 6, 56). 2. cur de pcate i pregtete viaa de veci. Aceasta se arat n cuvintele: spre iertarea

    pcatelor i spre viaa de veci (Matei 26, 28). Sfntul Irineu al Lyonului arat c trupurile noastre nu mai sunt supuse pieirii dac se mprtesc cu Sfnta Euharistie, cci au ndejdea nvierii.

    3. Euharistia aduce ndejdea n nemurire i ncredineaz despre nvierea trupurilor spre viaa venic (Ioan 6, 51-54)

    4. ntrete sufletul n lupta cu ispitele i ferete de pcat. Aceste efecte apar numai n sufletele care s-au pregtit dup cuviin pentru Sfnta Euharistie. Celor

    nevrednici Euharistia le aduce osnd de la Dumnezeu: I Corinteni 11, 27-28: Astfel, oricine va mnca pinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat fa de trupul i sngele Domnului. S se cerceteze ns omul pe sine i aa s mnnce din pine i s bea din pahar. Cci cel ce mnnc i bea cu nevrednicie, osnd i mnnc i bea, nesocotind trupul Domnului.

    Svritorul este episcopul sau preotul, n virtutea trimiterii dat de Mntuitorul prin Apostoli. Luca 22, 29: i Eu v rnduiesc vou mprie, precum Mi-a rnduit Mie Tatl Meu. Primitorii sunt toi cretinii. Sunt oprii de ctre duhovnici cei cu pcate grele, eretici, apostai. mprtirea copiilor este ntemeiat pe Ioan 6, 53: Adevrat, adevrat zic vou, dac nu vei mnca trupul Fiului Omului i nu vei bea sngele Lui, nu vei avea via n voi i pe practica Bisericii.

    mprtirea tuturor cretinilor este de origine apostolic i poruncit de Mntuitorul Hristos.

    Sfnta Euharistie ca Jertf Privitor la Sfnta Euharistie trebuie artat c aspectul de jertf este unit cu cel de Tain. Taina este o

    jertf deoarece trupul Domnului care se d este n stare de trup jertfit i nviat. Se poate spune c toate tainele au nu numai caracter de tain, ci i de jertf, deoarece n ele Hristos se d pentru noi, druindu-Se astfel cu totul nou. De aceea, n toate Tainele primim de fapt puterea de jertfire din starea de jertf a lui Hristos.

    Nu din amintirea jertfei de pe Golgota primim aceast putere, cci n acest caz puterea i-ar da-o omul, ci dintr-o stare actual de jertf a lui Hristos care se pred ca om Tatlui i pe care o duce pn la capt acceptnd. n Sfnta Euharistie i d trupul Su cretinilor n stare de jertf i de nviere. Starea aceasta se afl n Euharistie ntr-o faz culminant. n nvtura ortodox dispoziia de jertf aduce pe oameni la o cunoatere mai adnc a dragostei Sfintei Treimi(Dumitru Stniloae).

    n Euharistie Hristos se aduce jertf Tatlui ca om, deschizndu-ne nou calea spre Tatl pentru ca o dat cu El s ne ofere i pe noi Tatlui. Aceast ideea fost accentuat i de Sfntul Chiril al Alexandriei. El arat c la Tatl nu putem intra dect n stare de jertf curat iar aceasta nu se poate dobndi dect prin jertfa curat a lui Hristos:

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 7

    Chiril al Alexandriei: Aadar, n Hristos ctigm putina de a veni n faa lui Dumnezeu, cci ne nvrednicete de acum de privirea Lui ca unii ce suntem sfinii, cci totdeauna i n mod sigur noi vom fi primii n chip favorabil de Tatl dac Hristos ne introduce la El(nchinare n duh i adevr, cartea 16).

    Hristos ne aduce la Tatl ca jertfe, n stare de persoane contiente care la rndul lor se pot aduce i ele pe ele nsele jertf: Chiril al Alexandriei: Murind lumii prin mortificarea trupului, noi trim pentru Dumnezeu, pentru viaa evanghelic i, ridicndu-ne prin jertfa Domnului, noi vom rspndi o mireasm bineplcut i vom afla intrare la Tatl prin Fiul (Ibidem).

    Prin aceasta se realizeaz ns o unire strs ntre jertfa lui Hristos i jertfa noastr. Jertfa noastr face parte din jerta Lui i invers. Chiril al Alexandriei: Dup ce S-a sculat din mori, Emanuel, Noul Rod al omenrii ntru nestricciune, S-a suit la cer ca s Se arate acum pentru noi n faa lui Dumnezeu i Tatl (Evrei 9, 24). Nu aducndu-Se pe El nsui sub vederea Tatlui, ci aducndu-ne n Sine sub vederea Tatlui, mai vrtos pe noi ce eram n afara feei i sub mnia Lui din pricina neascultrii lui Adam.

    n alt loc, Sfntul Chiril accentueaz aceast idee: Fumul ce se ridic din Miel dimineaa spre sear

    este un tip al Celui ce dimpreun cu noi i din mijlocul nostru se nal spre Tatl ntru miros de bun mireasm, aducnd mpreun cu Sine i viaa celor ce au crezut n El (Ibidem).

    Euharistie se constituie astfel un dialog i o ntlnire ntre oameni i Dumnezeu prin Iisus Hristos.

    Dialogul acesta se desfoar de-a lungul Sfintei Liturghii i culmineaz cu Euharistia. Prin aceasta exist o ntlnire deplin ntre Hristos i credincioi nu numai prin darurile materiale, ci i prin rugciunile de predare total fa de Dumnezeu: Pe noi nine i unii pe alii i toat viaa noastr lui Hristos Dumnezeu s o dm!

    Duhul Sfnt este Cel care preface darurile de pine i vin, care reprezint jertfa cretinilor n jertfa lui Hristos adus Tatlui (Dumitru Stniloae), iar Biserica dup prefacere le d spre mncare i butur napoi comunitii.

    III. TAINA PREOIEI

    Fa de celelalte Taine prin care preotul mijlocete cu puterea dat de Hristos, Preoia privete

    persoana vzut care mplinete aceast misiune. Necesitatea preoiei ca tain este vzut de unii teologi tocmai din faptul c Hristos se druieste n

    mod nevzut cretinilor. Aceasta implic i necesitatea unei persoane vzute care s mplineasc actele vzute, deoarece dac Hristos s-ar drui ntr-un mod vzut, na-r mai fi nevoie de aceste persoane.

    Dac s-ar admite o astfel de afirmaie, Taina ar fi efectuat fr subiectele umane. Aceasta i-ar ine pe oameni n nesiguran i le-ar da numai iluzia c s-au druit. O prim consecin ce ar rezulta de aici ar fi afirmarea unui individualism de nedepit; s-ar destrma i unitatea de credin.

    Trebuie menionat c episcopul i preotul nu pot lua de la ei nii calitatea de organe ale lui Hristos i nici comunitatea cretin nu poate impune aceste organe. Hirotonia se face n interiorul Bisericii de ctre episcopi i nu n afara ei.

    Dup cum Hristos este trimisul Tatlui, Apostolul i Arhiereul mrturisirii noastre (Evrei 3, 1), aa

    sunt trimii apostolii lui Hristos. Coninutul misiunii lor este: - puterea de a boteza - a ierta pcatele - a svri Euharistia - a propovdui cuvintele evangheliei (Matei 10, 27) - ndemnul de a fi pzite toate cte a poruncit Domnul Hristos (Matei 28, 20).

    Ioan 20, 23: Crora vei ierta pcatele, le vor fi iertate se arat c Hristos transmite Apostolilor i urmailor lor, prin suflarea Sfntului Duh, puterea de a ierta pcatele. n acelai sens se arat i la Matei

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 8

    10, 20 lucrarea Sfntului Duh asupra Apostolilor i urmailor lor: Nu voi suntei care vorbii, ci duhul Tatlui vostru este care griete ntru voi.

    n Noul Testament, credincioii hirotonii de Apostoli i apoi de episcopi n treapta de presbiteri, nu se numeau sacerdoi (ca n V. T.). Numele acesta de sacerdot l primesc mai trziu. Exist prerea c aici nu este vorba propriu-zis despre preoi, pentru c orice jertf a crei aducere este legat de slujba de preot, a ncetat n Iisus Hristos. Ideea aceasta e strns legat de cea prin care se contest caracterul de jertf al Euharistiei. Dar Sfntul Apostol Pavel declar c i cretinii au un altar pe care se aduce jertf (cei ce slujesc altarului I Corinteni 9, 13). El consider c aceast jertf (trupul i sngele Domnului) este opus jertfelor de animale, buturi i mncri aduse idolilor: I Corinteni 10, 20-21: cele ce jertfesc neamurile, jertfesc demonilor i nu lui Dumnezeu. i nu voiesc ca voi s fii prtai ai demonilor. Nu putei s bei paharul Domnului i paharul demonilor; nu putei s v mprtii din masa Domnului i din masa demonilor.

    La nceput, cretinii i-au numit pe cei ce slujeau altarelor presbiteri i nu jertfitori, pentru c acest nume era prea mult legat de ideea de aductori de jertfe sngeroase ale animalelor. Cretinii voiau s se disting prin aceast numire de cultul iudaic. Fa de jertfele iudaice i pgne, jertfa lui Hristos este duhovniceasc. Duhovniceas trebuie s fie ns i aducerea ei de ctre cretini. Aceast aducere sau dedicare deplin lui Dumnezeu se mplinete prin cuvinte i fapte. ns ea nu poate s aib loc dect legat de jertfa Trupului i Sngelui Domnului i din mprtirea noastr cu ea. Ea primete astfel un caracter de laud: Evrei 10, 13: Avem altar din care nu au dreptul s mnnce cei ce slujesc cortului. Aa printr-nsul, prin Hristos, s aducem Lui jertf de laud.

    Aceast jertf trebuie adus de toi credincioii. Deoarece episcopii i preoii au n comun cu credincioii aducerea lor duhovniceasc din puterea jertfei lui Hristos, slujitorii cretini nu mai sunt separai de credincioi cum erau cei din legea veche sau pgnii. Este un alt motiv pentru care se evit numirea lor ca sacerdoi precum n Vechiul Testament.

    Succesiunea apostolic

    Este transmiterea aceluiai har de la episcop la episcop. Aceast transmitere vine de la Sfinii Apostoli

    i cuprinde n ea i transmiterea puterii i obligaiei de a pzi aceeai nvtur i aceleai norme ale tainelor i pstoririi.

    Factorul interior al succesiunii este Hristos nsui i Sfntul Duh iar factorul vizibil este Biserica. Teologul grec Ioan Karmiris spune n aceast privin: Succesiunea apostolic nu se limiteaz numai la irul istoric nentrerupt al episcopilor sau la succesiunea nvturii apostolice, ci se extinde i la succesiunea apostolic a slujirii i demnitii sfinitoare, la succesiunea apostolic a ntregii Biserici (Teologie dogmatic).

    Cu privire la succesiunea apostolic Clement Romanul spune: Apostolii ne-au vestit evanghelia trimii de Domnul Iisus Hristos iar Iisus Hristos a fost trimis de Dumnezeu (Epistola I Corinteni, 42). Ipolit al Romei arat c: episcopii sunt socotii succesorii Apostolilor i prtai ai aceluiai har i pzitori ai arhieriei i nvtori ai Bisericii (mpotriva tuturor ereziilor, cap. 1). Irineu de Lyon arat c: Apostolii au lsat pe episcopi ca succesori n locul lor. i preoii au succesiunea de la Apostoli pentru c i ei au primit harisma adevrului prin succesiunea episcolpal (mpotriva ereziilor, cap. 4).

    Prin sucesiunea apostolic a episcopului se transmite integral nvtura apostolic nu numai n forma ei fixat n Noul Testament, ci i n forma ei explicat - Sfnta Tradiie.

    Modul pstrrii succesiunii apostolice a fost cel oral: Cci tradiia se triete nu prin liter, ci prin Duh. nvtura despre Hristos nu constituie singur coninutul succesiunii apostolice sau al tradiiei. n

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 9

    acest caz ea ar deveni o nvtur teoretic. Numai mpreun luate, harul lui Hristos i nvtura Lui despre El ni-L transmit pe Hristos n deplintatea Lui. Descrierea Persoanei lui Hristos trebuie neles n funcie de puterea de cunotere a fiecrui timp. Asupra acestui aspect au insistat Ioan Gur de Aur i Grigorie de Nazianz.

    Raportul dintre Hristos i Duhul Sfnt i lucrarea lor n viaa Bisericii, (n.n)

    Unificarea credincioilor prin lucrarea Sfintelor taine are loc n Biseric. Ea constituie esena mntuirii i nu este cu putin n afar de Dumnezeu. Biserica este astfel trupul extins al Mntuitorului ntrupat, unde el se afl jertfit i nviat i ne conduce i pe noi dup cum arat Sfinii Prini, la unirea cu el, umplndu-ne de starea de jertf i nviere. Biserica este locul lucrrii mntuitoare a lui Hristos i rodirea acestei lucrri.

    IV. CINSTIREA SFINILOR

    I. Sfinenia lui Dumnezeu i accesul tuturor oamenilor la ea

    Sfinenia lui Dumnezeu cuprinde dou aspecte: 1. Aspectul apofatic, transcendent al sfineniei 2. Aspectul sfineniei descoperit ca relaie a lui Dumnezeu cu lumea. Cu privire la primul aspect, Vechiul Testament arat c Sfntul este ceva singular care traduce

    realitatea lui Dumnezeu i a Numelui Lui care nu se pronun. Dumnezeu singur este Sfntul. Locurile caracteristice din Vechiul Testament n care se subliniaz aceast realitate sunt acelea n care Dumnezeu vorbete la prima persoan i arat sfinenia Sa ca aparinndu-i numai Lui: Isaia 40, 25: Cu cine M semnai voi ca s fiu asemenea? zice Sfntul Isaia 45, 11: Aa zice Domnul, Sfntul lui Israel i Ziditorul su: ndrznii voi s m ntrebai despre cele viitoare i s dai porunc lucrului minilor Mele? Isaia 45, 21: Nu este alt dumnezeu afar de Mine. Dumnezeu drept i izbitor nu este altul dect Mine.

    Sfinenia lui Dumnezeu se arat pe calea negaiei, iar aceast negaie are un coninut pozitiv, cci ceea ce neag este moartea. Dumnezeu Sfntul este cel ce face ca lumea s vieuiasc. Lui nu-i este propie plcerea distructiv prezent la om datorit pcatului care conduce spre moarte, aa cum arat profetul Osea: Osea 11, 9: Nu voi dezlnui iuimea mniei mele, i nu voi prpdi din nou Efraimul, cci Eu sunt Dumnezeu atotputernic i nu om: Eu sunt Sfntul n mijlocul tu i nu voi veni s te prpdesc.

    Sfinenia, ns, se arat ca putere. Serafimii din viziunea profetului Isaia nu pot dect s repete i s transmit o singur laud: Isaia 6, 3: Sfnt, sfnt, sfnt este Domnul Savaot, plin este tot pmntul de slava Lui.

    Viziunea profetului este cea a cretinului care vede deodat apariia realitilor care i hrnesc cedina sa. O astfel de viziune fcut pentru a-l pune pe om n faa sfineniei lui Dumnezeu l umple pe Isaia de spaim: Isaia 6, 5: Vai mie, c sunt pierdut! Sunt om cu buze spurcate i locuiesc n mijlocul unui popor cu buze necurate.

    Dar sfinenia lui Dumnezeu este mai puternic dect pcatul creaturii. Gestul serafimului care a luat cu cletele de pe jertfelnic un crbune i-l va atinge de buzele profetului arat puterea mntuirii legat de cultul adevrului Dumnezeu: Isaia 6, 7: i l-a apropiat de gura mea i a zis: "Iat s-a atins de buzele tale i va terge toate pcatele

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 10

    tale, i frdelegile tale le va curi".

    Sfinenia lui Dumnezeu apare totodat ca o mreie care produce o infinit smerenie n om. Ea descoper caracterul transcendent al Persoanei divine care l face pe om s gndeasc la pctoenia lui.

    Dumnezeu S-a angajat ns pentru poporul Su pe o linie unic pe care numai El este capabil s o mplineasc linia sfineniei, Fii sfini, c Eu, Domnul Dumnezeu vostru sunt sfnt (Levitic 19, 2). Porunca aceasta concentreaz n jurul sfineniei divine relaia lui Dumnezeu cu poporul Su.

    Chemarea aceasta a lui Dumnezeu su, cum o gsim n Scriptur, a Sfntului lui Israel are n experiena religioas a poporului lui Israel o consecin important. Ea transfigureaz tot ceea ce vine din ataare natural.

    Originalitatea lui Israel este aceea a unui Dumnezeu Sfnt, care i-a descoperit sfinenia Sa n modul Su de a aciona i a conduce poporul Su. Toate regulile devin proprii poporului, poart pecetea Dumnezeului lui Israel. Ceea ce n religiile anterioare nsemna team de nclcare a unui domeniu interzis, devine chemare pozitiv la sfinenie.

    ncepnd cu Vechiul Testament, se desfiineaz, ntr-un sens, grania dintre sacru i profan ntruct s-a dat posibilitatea tuturor s devin sfini. Fa de pgnism, n care sacrul era o calitate a lucrurilor, n Vechiul Testament el a devenit o calitate a Persoanei absolute i ntr-o msur oarecare, a ntregului popor format din persoane. Acestora li se deschide posibilitatea spre sfinire. Se face acum trecerea de la experiena religioas elementar la lumea credinei, la cunoaterea adevratului Dumnezeu.

    Transformarea aceasta i gsete mplinirea n Noul Testament. Epistola I a Sfntului Apostolului

    Petru i numete pe cretini neam sfnt (I Petru 2, 9), iar Sfntul Apostol Pavel sfini (Romani 1, 7; Coloseni 1, 4).

    Acetia au contiina c au rspuns ntr-un mod nou i personal chemrii la sfinenie. Fii sfini devine Fii, dar voi desvrii, precum Tatl vostru Cel ceresc desvrit este (Matei 5, 48; Luca 6, 36). n Noul Testament, sfinenia lui Dumnezeu se arat sub cele dou aspecte amintite. Se vorbete acum de sfinenia revelat, manifestat n lume prin coborrea lui Dumnezeu la ea.

    Toi oamenii au acum acces la sfinenie, cci cci toi se pot uni cu Hristos prin Duhul Sfnt. Aceast deschidere a fost adus prin ntruparea Fiului lui Dumnezeu. Prin aceasta cretinismul a desfiinat n principiu grania ntre sacru i profan. n cretinism se afirm c sfinenia vine de la Dumnezeu i se recunoate totodat c n fiina uman exist o aspiraie i o capacitate spre sfinenie sau spre comuniune cu Persoana divin.

    Aceast aspiraie a fost unit cu o depire de sine a naturii umane din Persoana lui Hristos. Hristos este modelul suprem al sfineniei umane i n acelai timp izvorul ei nemijlocit, cci fr de El nu putem face nimic Ioan 15, 5: Eu sunt via, voi suntei mldiele. Cel ce rmne ntru Mine i Eu n el, acela aduce road mult, cci fr Mine nu putei face nimic.

    El este calea noastr spre realizarea sfineniei i de la El primim puterea pentru pentru aceast realizare. Sfntul Apostol Pavel arat n aceast privin: I Corinteni 1, 30: Din El, dar, suntei voi n Iisus Hristos, Care pentru noi S-a fcut nelepciune de la Dumnezeu i dreptate i sfinire i rscumprare.

    Din Hristos vor primi sfinii Apostoli nemijlocit ajutorul n efortul lor de curire i sfinire, prin vieuirea lor de trei ani lng El. Puterea spre aceasta au primit-o prin pogorrea Duhului Sfnt. Duhul Sfnt este puterea de sus fgduit de Mntuitorul Hristos, aa cum arat Sfntul Evanghelist Ioan capitolele 14, 15 i 16.

    Starea de sfinenie a Apostolilor se arat nu numai n

    puterea cuvntului propovduit de ei ci i n fapte de vindecri, minuni i n alte semne: FA 2, 43: i tot sufletul era cuprins de team cci multe minuni i semne se fceau n Ierusalim prin Apostoli, i mare fric i stpnea pe toi.

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 11

    Puterea de sfinire adus prin Hristos i Duhul Sfnt n-a rmas numai n Apostoli. n Fapte 10, 44 se arat c Duhul cdea peste toi care ascultau cuvntul lui Petru i se botezau (FA 2, 38).

    Caracterul universal al fgduinei Duhului este subliniat de Sfntul Apostol Petru n predica sa de la Cincizecime: FA 2, 16; Ioil 3, 1: Aceasta este ce s-a spus prin proorocul Ioil: Iar n zilele din urm, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul i fiii votri i fiicele voastre vor prooroci i cei mai tineri ai votri vor vedea vedenii i btrnii votri vise vor avea.

    Aceast realitate s-a artat prin sfinii din ntreaga istorie a Bisericii cretine.

    II. Legtura dintre sfinenie i jertf

    Concentrndu-i eforturile mai mult pe planul birunelor interioare, sfinii au nvins pornirile egoiste din ei,vindecnd de slbiciune toate rdcinile manifestrilor acestora.

    O astfel de biruin ei au nfptuit-o prin predarea total a lor lui Dumnezeu ca persoan. Ei au artat c predarea adevrat se poate face numai unei persoane. O predare total nu este ns posibil dect fa de Dumnezeu ca Persoan absolut, deoarece suntem ajutai de Dumnezeu nsui n aceast aciune.

    Chiril al Alexandriei a accentuat mult aspectul de predare a omului fa de Dumnezeu, artnd c

    aceasta merge pn la sfinire. Sfinenia este ns, la el, legat de jertfire, iar starea de jertf conduce la starea de sfinenie.

    Cretinii, druindu-se lui Dumenzeu sau jertfindu-se, devin sfini. Ei se jertfesc ns curat i total numai prin mprtirea din jertfa curat i total a lui Hristos, care druindu-Se ca om Tatlui n total curenie, s-a sfinit pentru ca i oamenii s se sfineasc: Ioan 17, 19: Pentru ei Eu M sfinesc pe Mine nsumi, ca i ei s fie sfini ntru adevr.

    Sfntul Chiril spune n acest sens: Cci n Hristos ne apropiem de Dumnezeu i Tatl, prin jertfa duhovniceasc i dobndim putina de a sta n pomenirea Lui (nchinarea i slujirea n Duh i adevr, XVI, PSB 38, p. 551).

    Tot Sfntul Chiril arat c, la starea de jertf duhovniceasc i preabine mirositoare Tatlui, ne nlm prin Fiul (Ibidem, p. 544).

    n jertfa Lui este asfel puterea jertfei noastre, n fidelitatea lui fa de Tatl, puterea fidelitii noastre

    fa de Dumnezeu. Dar n jertfa Lui se manifest i iubirea lui Dumnezeu pentru noi i iubirea Lui ca Om fa de Dumnezeu. Unirea acestor iubiri este nfiat de Sfnta Scriptur astfel: Ioan 3, 16: Dumnezeu aa a iubit lumea, nct pe Fiul Su Cel Unul Nscut L-a dat ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib via venic.

    Hristos, ca om, ne-a artat prin jertfa Lui pentru noi, ntreaga renunare la Sine pentru ca noi s renunm la egoismul nostru i s-L iubim pe pe Dumnezeu pn la jertf.

    Aceasta o exprim Sfnta Liturghie prin cuvintele: ie i aducem de toate i pentru toate. Prin aceste cuvinte ne mprtim de viaa nou care este chenoz, golire de noi nine. n locul golit din noi va intra Hristos, dup cum spune Simeon Noul Teolog, Locul a tot ce am eu n mine l ia Hristos (Imne XV).

    n acest sens, Trupul lui Hristos primit de Apostoli a curit simirile lor trupeti i le-a ntiprit

    simirile de jertf. Aceasta se ntmpl i acum cu oamenii prin mprtirea cu trupul i sngele Lui Hristos n Sfnta Liturghie. Omul devine slujb cuvnttoare chiar prin trupul lui. Cretinul, aducndu-se pe sine ca jertf, vorbete prin trupul su.

    Apostolul cheam ns n Epistola ctre Romani nu la slujba prin trup, ci prin trupul nduhovnicit: Romani 12, 1: V ndemn, deci frailor, pentru ndurrile lui Dumnezeu, s nfiai trupurile voastre ca o jertf vie, sfnt, bine plcut lui Dumnezeu, ca nchinarea voastr cea duhovniceasc.

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 12

    Fa de starea de pcat n care, dup cum spune Sf. Apostol Pavel n aceeai Epistol, mdularele omului s-au fcut roabe necuriei i frdelegii spre frdelege, aa cum n efortul cretinilor, mdularele sunt fcute roabe ale dreptii spre sfinire (Romani 6, 19).

    Sfntul reprezint astfel umanul purificat, simplificat i predat ntreg lui Dumnezeu, ajungnd prin curirea de patimi i virtuile culminante n iubire la asemnarea cu Dumnezeu. Este creaia nou, luminoas, prin care lumina din suflet face trupul transparent, aa cum arat:

    Simeon Noul Teolog: Trupurile sfinilor sub lucrarea sufletului unit cu harul, sau mprtindu-se de lumina dumnezeiasc, se sfinesc i devin i ele transparente, prin focul dumnezeiesc, i cu mult mai deosebite i mai cinstite dect alte trupuri (Tratat eretic I, cap. X).

    Orice fiin uman, prin efortul de curire i statornicie a contiinei n faa prezenei lui Dumnezeu, devine sfnt. n cultul Bisericii Ortodoxe se spune: Cci Sfnt eti Dumnezeul nostru i ntru sfini te odihneti. Odihna lui Dumnezeu n sfini este un fapt permanent de contiin pentru ei. ns aceasta i efortul de curire se menin prin lucrarea Duhului Sfnt.

    Sfinenia nseamn prezena roditoare a Duhului Sfnt n om, iar roadele Duhului sunt artate de Apostolul Pavel n cuvintele: II Corinteni 1, 12: Cci lauda noastr aceast este mrturia contiinei noastre c am umblat n lume, i mai ales la voi, n sfinenie i n curie dumnezeiasc, nu n nelepciune trupeasc, ci n harul lui Dumnezeu.

    III. Sfinenia, forma cea mai nalt a comuniunii omului cu Dumnezeu i cu semenii

    Ca cei care s-au curit n faa lui Dumnezeu cel Sfnt prin chemarea necontenit a Lui n inima lor,

    cum spune Sfntul Isaac Sirul, sfinii au primit o ndrzneal la Dumnezeu sau o deschidere a contiinei, o sinceritate a comuniunii, care nu are nimic temerar n ea, ci se aseamn cu ndrzneala copilului nevinovat. Avnd aceast ndrzneal, ei sunt mijlocitori la Dumnezeu pentru oameni.

    ndrzneala aceasta este strns legat la sfini de curie, devenind n ei o deprindere. Este familiaritatea cu Dumnezeu care este nsoit mereu de contiina mreiei lui Dumnezeu. Familiaritatea aceasta sfinii o creaz i n relaiile cu semenii. Predndu-se ntreg lui Dumnezeu, ei se predau ntregi n comuniunea cu oamenii.

    Trsturile lor personale n raport cu ceilali sunt: delicateea, sensibilitatea, puritatea, atenia fa de taina personal a lor. Pe de alt parte, pot fi ntlnite la ei trsturile simplitii, naturaleii, smereniei, a participrii la durerea altora dup pilda jertfei lui Hristos. Persistena iubirii ajuttoare este odihna sau sabatul n care au intrat sfinii, aa cum arat Sfntul Apostol Pavel n Epistola ctre Evrei 3, 18 (i cui S-a jurat c nu vor intra ntru odihna Sa, dect numai celor ce au fost neasculttori?). Prin aceasta ei au ieit din Egiptul patimilor ctignd o mare asemnare cu Dumnezeu, cu neclintirea Lui n bine i n iubirea de oameni.

    n sfnt se descoper piscul buntii, al puritii i al puterii duhovniceti acoperite de vlul smereniei.

    Astfel, smerenia nu este ceva static i individualist, ci un proces de ndumnezeire, de purificare continu prin relaia cu Dumnezeu i cu semenii.

    Sfinenia este opus falsificrii i degradrii vieii omeneti. Falsificarea vieii omeneti prin pcat

    este superficializarea ei artat n relaii lipsite de adevr i ncrcate de ur. Sfinenia este redescoperirea iubirii i a comuniunii umane dup chipul lui Dumnezeu, a nnoirii oamenilor prin participarea lor la iubirea lui Dumnezeu: Efeseni 4, 24-25 i s v mbrcai n omul cel nou, cel dup Dumnezeu, zidit ntru dreptate i n sfinenia adevrului. Pentru aceea, lepdnd minciuna, grii adevrul fiecare cu apropele su, cci unul altuia suntem mdulare.

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 13

    Apocalipsa vorbete de sufletele celor ce li s-a dat cte un vemnt alb (Apocalipsa 6, 11) stnd naintea tronului lui Dumnezeu i slujind Lui ziua i noaptea (Apocalipsa 7, 15). Sunt mucenicii care vin din strmtorarea cea mare i i i-au splat vemintele lor i le-au fcut albe n sngele Mielului (Apocalipsa 7, 14), adic au luat din puterea Lui de nfrnare i de jertf, puterea de a se nfrna i ei de la pcate i de a se jertfi lui Dumnezeu.

    Astfel, sfntul este un om pentru alii, ntruct este n primul rnd un om pentru Dumnezeu. Liturghia este mediul n care omul fiind pentru Dumnezeu se face om pentru alii. Cci mprtindu-se de Dumnezeu se roag Lui cu o gur i o inim eliberate de egoism i ntrite n unitate. Caracteristica dominant a vieii sfntului este s fac totul pentru alii. Este o simpatie i o descoperire a iubirii pentru ei n cel mai nalt grad. n aceast participare se descoper caracterul personal al sfineniei.

    Sfntul este omul care s-a eliberat de toate patimile, respingnd orice ispitt spre lcomie i interes egoist. Libertatea de patimi sau nepptimirea nseamn sensibilitate pentru alii dup cum i virtutea nseamn vieuire pentru alii.

    V. CINSTIREA ICOANELOR

    - I. Sensul i coninutul icoanei -

    Sensul i coninutul icoanei reies din nvtura pe care Biserica a formulat-o i a dat-o ca rspuns

    tendinelor i atitudinilor iconoclaste timpurii i de mai trziu. Icoanele au mai nti o funcie de cluzire i ntrire n dreapta credin, aa cum arat Vasile cel Mare: Ceea ce aduce cuvntul prin istorisire la auz tot aceea nfieaz i arat pictura n mod tcut ochilor (Omilie la mucenicul Varlaam, 17, 3). Ele ntipresc n mintea i amintirea cretinilor nvtura despre Dumnezeu cel n Treime, actele mntuitoare ale lui Hristos, locul Maicii Domnului n iconomia ntruprii Fiului lui Dumnezeu, rodirea credinei n Hristos, n sfini, .a..

    Prinii Sinodului VII Ecumenic deosebesc icoana de portret. Portretul reprezint o fiin uman obinuit. Icoana reprezint un om unit cu Dumnezeu. Icoana se deosebete deci de portret prin coninut, iar acest coninut creeaz formele de expresie specifice, proprii numai icoanei, deosebindu-o de orice alt imagine.

    Icoana arat sfinenia vizibil cu ochii trupeti. Ea conduce prin privirea ei cu credin de la vederea simual la contemplarea spiritual i la ntlnirea tainic cu persoanele sfinte i cu faptele mntuitoare reprezentate pe ea.

    Mai mult dect att, prin sfintele icoane, cei zugrvii n ele devin o prezen n locaul bisericesc. n Epistola ctre Evrei, dup ce s-a amintit de muli drepi din Vechiul Testament i poate i din Noul Testament de dinaintea scrierii epistolei se spune: Evrei 12, 1: De aceea i noi,avnd mprejurul nostru atta nor de mrturii, s lepdm orice povar i pcatul ce grabnic ne mpresoar i s alergm cu struin n lupta care ne st nainte.

    Sfinii de mai nainte au rmas vii i dup moarte. Ei se afl mprejurul credincioilor mai ales cnd acetia sunt adunai n rugciune i cnd Hristos se aduce din mijlocul lor jertf Tatlui. Sfinii sunt i ei n jurul lui Hristos potrivit fgduinei fcute de Acesta: Iat cu voi sunt n toate zilele, pn la sfritul veacului (Matei 28, 20).

    Sfntul Vasile cel Mare a dat i formula cinstirii icoanei pe care i-a nsuit-o Sinodul VII Ecumenic: Vasile cel Mare: Cinstirea chipului trece la cel zugrvit(Comentarii la Isaia, 13).

    Sinodul VII Ecumenic declar n acest sens: Fie prin cugetarea la cuvintele Scripturii, fie prin

    reprezentarea icoanei (...), noi ne amintim de prototipuri (de modele vii) i suntem introdui la ele (Mansi 13, 482). Sinodul din Constantinopol din 860, afirm n acelai sens: Ceea ce Evanghelia ne spune, prin cuvinte, icoana ne vestete prin culori i ne face prezent (Mansi 16, 400).

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 14

    Trecerea de la icoan la prototipul ei viu este o intrare prin ea la prototipul nevzut spiritual. Orientarea sufletului cinstitor spre prototip atrage atenia aceluia spre cel care cinstete. Iar unde privete sfntul la un cinstitor, el privete plin de puterea Duhului Sfnt, putere care iradiaz din el. Slujba de sfinire a icoanei care cheam pe Duhul Sfnt asupra ei este o confirmare a acestui fapt.

    Dup Sfntul Ioan Damaschin, icoanele sunt pline de puterea lucrtoare a lui Dumnezeu i de har, cci numele celui zugrvit este chemat asupra lor ntr-un fel de epiclez (invocare) (H. Schultz). n prima i a treia cuvntare mpotriva celor care resping icoanele, Ioan Damaschin definete astfel chipul Ioan Damaschin: Chipul manifest i arat ceva ascuns sau Un chip este o asemnare care exprim modelul cu o anumit deosebire fa de model.

    Pentru putea constata asemnarea dintre cei doi trebuie nu numai ca chipul, dar i modelul lui s fie vizibil. Sfntul Ioan Hrisostom arat c chipul trebuie s fie asemntor cu Arhetipul, astfel nu exist chip.

    Exist o legtur ontologic sau o legtur prin fiin ntre reprezentare i realitatea care este reprezentat i care se aseamn cu cea existent ntre cuvnt i persoana celui ce rostete cuvntul. Atta timp ct nu este rostit cuvntul, nu poate fi sesizat ca deosebit de persoan. Dup ce este rostit, se constat c este deosebit de ea.

    Acest fapt este valabil i pentru relaia dintre persoan i chip. Raiunea de a fi a icoanei i valoarea ei stau n ceea ce ea reprezint: puritatea spiritual, frumuseea

    interioar, dup cum spun cuvintele Sfntului Petru: podoab a duhului blnd i linitit, care este de mare pre naintea lui Dumnezeu (I Petru 3, 4).

    Icoana descoper asemnarea divin dobndit de om. Ea traduce lucrarea harului care, potrivit

    expresiei Sfntului Grigorie Palama, picteaz n noi, pentru a spune aa asemnarea lui Dumnezeu peste chipul dumnezeiesc (...), astfel nct s ne prefacem n asemnarea Sa (Ctre monahia Xenia, Despre virtui i patimi).

    Pentru a expune legtura dintre tip i Prototip, Ioan Damaschin citeaz n prima sa cuvntare un loc din Vasile cel Mare care folosete comparaia dintre chipul mpratului i persoana lui. Chipul mpratului este de asemenea numit mprat fr ca prin aceasta s ia natere doi mprai. mpria nu este izolat i cinstirea nu este mprit. Sfntul Ioan Damaschin continu: Dac tabloul mpratului este mpratul, atunci icoana lui Hristos este Hristos i icoana sfntului este sfntul nsui. Prin aceasta nu este rupt puterea i cinstea nu este mprit.

    Astfel, tip i Prototip sunt una ntr-o singur form, n asemnare. Prin icoan vedem ca printr-un trasparent modelul. Ce nsemntate i se cuvine astfel icoanei? Ioan Damaschin rspunde: Icoanei i se cuvine acea putere i har pe care sfntul le-a avut cnd a trit pe pmnt i a fost umplut de Duhul Sfnt. La fel i dup moarte, harul Duhului Sfnt rmne pururea n sufletele sfinilor, n trupurile lor aflate n morminte, n trsturile i sfintele lor chipuri, iar aceasta nu prin fire, ci ca urmare a harului i lucrrii divine.

    Deoarece harul primit de sfini n timpul vieii rmne mereu n icoanele lor, acestea sunt ca nite jaloane pe drumul ctre creaia nnoit, nct dup cuvntul Sfntului Apostol Pavel, privind slava Domnului ne prefacem n acelai chip (II Corinteni 3, 18).

    - II. Fundamentul hristologic al icoanei -

    nc nainte de apariia diputelor dintre iconoclati i ortodoci cu privire la existena icoanei, ortodocii au insistat asupra argumentelor de ordin hristologic. Au aprut opinii conform crora acestea au survenit ulterior disputelor, ns realitatea este c nvtura dintotdeauna a Bisericii i fundamentul hristologic al icoanei sunt exprimate la Sinodul Ouinisext.

    La sfritul secolului al VII-lea, naintea izbucnirii iconoclasmului, Episcopul Ioan al Tesalonicului a recurs la temeiul hristologic al icoanei n polemica sa cu pgnii. Tot pe argumentul hristologic a fundamentat i Sfntul Gherman Patriahul Constantinopolului existena icoanei n epistolele sale ctre episcopii iconoclati.

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 15

    Iconoclatii nu puteau nelege Taina Persoanei Fiului lui Dumnezeu fcut om. Ei se ntrebau cum pot fi reprezentate cele dou naturi ale Persoanei lui Hristos. Ortodocii nu cutau s nfieze nici natura divin, nici natura uman a Persoanei lui Hristos, ci reprezentau Persoana Dumnezeu-Omului. Citnd cuvintele Sfntului Vasile cel Mare, Sinodul VII afirm c: cinstea artat icoanei trece asupra Prototipului iar cel ce venereaz icoana venereaz persoana pe care o nfieaz.

    Fundamentul hristologic al icoanei este ntruparea Fiului lui Dumnezeu. ntruparea, la rndul ei, este susinut i probat prin icoan. Icoana este un garant al realitii ntruprii Fiului lui Dumnezeu. De aceea, n ochii Bisericii, negarea icoanei lui Hristos echivalez cu negarea ntruprii sale, cu negarea ntregii iconomii a mntuirii noastre. Cnd Biserica apr imaginile sacre, ea nu apr doar rostul lor didactic sau estetic, ci nsi temelia credinei.

    Sfntul Teodor Studitul socotete c a nega lui Hristos puterea de a fi zugrvit n icoan, nseamn a nega toate nsuirile lui trupeti, deci a cdea n dochetism.

    Icoana este dovada c Fiul lui Dumnezeu i-a fcut cu adevrat propiul su trupul nostru omenesc: Teodor Studitul: Oare nu a fost om cel mai presus de om, artndu-se n nfiarea noastr? Nu a avut trup, cznd sub atingere i culoare, adic sub calitate i cantitate, crora le urmeaz poziia spaial i prelungirea temporal? Nu le nelege pe acestea ca nsuiri ale circumscrierii cel ce tie s judece ct de puin? Cum, deci, nu poate fi circumscris asemenea oamenilor? Nu rezult din punct o linie? Nu rezult din linie o figur, nti triunghiul, apoi celelalte figuri? Nu se formeaz din figuri diferite faa i aceasta nfiat n icoan nu mrturisete c este Hristos, c este om? A fost Hristos fr chip? Dar Apostolul declar c a luat chip de rob (Filipeni 2, 9). i tu l declari fr chip? (...) nsuirile omenitii lui Hristos sunt corporalitatea, vizibilitatea, circumscrierea, schimbabilitatea, ptimirea i toate celelalte cte sunt pe lng acestea n orice om. Ai suprimat sau prefcut una din cele spuse, de pild circumscrierea? Hristos va fi dup omenitate, precum necircumscris, aa i necorporal i invizibil (Respingerea poemelor iconomahilor, P.G. 99). Acuzaia iconoclast de idolatrie se izbete de o teologie elaborat i clar formulat.

    Icoana este imaginea unei Persoane divine ntrupate care transmite trsturile Fiului lui Dumnezeu venit n trup, devenit vizibil, reprezentabil.

    Argumentul de cpetenie al iconoclatilor, luat de la Eusebiu de Cezareea, este c Hristos a avut

    nsuirea circumscrierii pn la moarte, dar n-a mai avut-o dup aceea. Dup Eusebiu, Hristos cel transfigurat rupe toate limitele trupului omenesc i pmntesc. mpratul Constantin al V-lea Copronimul a reluat aceeai idee atunci cnd a spus despre trupul transfigurat al lui Hristos c S-a fcut nu numai netrector, ci i necircumscris.

    Sfntul Teodor aduce ca dovad c Hristos a rmas circumscris ca om dup moarte, cuvintele Lui: Vedei minile Mele i picioarele Mele, c Eu nsumi sunt; pipi-M i vedei (Luca 24, 39).

    El n-a pierdut prin nviere nsuirile firii omeneti. De ce ar mai fi poruncit, n acest caz, s fie pipit ca avnd carne i oase? Iconomahii afirmau c Hristos n-a mai avut dup nviere carnea i oasele ca noi. Sfntul Teodor respinge afirmaia lor c membrele lui Hristos de dup nviere sunt numai nite simboluri ale unor lucrri. Acesta este cazul numai la Dumnezeu nentrupat, zice el.

    Circumscris nseamn, dup Sfntul Teodor Studitul, organizat, fiind constituit din membre i ca

    atare e vzut, iar dup el, tot ce se vede este circumscris. De aceea subliniaz c, dac Hristos s-a artat dup nviere, era circumscris. Cci tot ceea ce cade sub vedere, cade i sub circumscriere.

    Icoana indicndu-ne pe Hristos ca circumscris nu exclude necircumscrierea Lui, ci dimpotriv, ne-o

    sugereaz ca alctuind cealalt latur a Lui, aa cum chipul unui om, dei i red numai trupul, nu implic o separare a trupului de suflet, ci dimpotriv.

    Sinodul VII Ecumenic se exprim astfel: Ei (iconomahii) au flecrit c n icoan se circumscrie mpreun cu firea omeneasc i firea dumnezeiasc. Prin aceasta i-au ieit din raiune, fiind predai unei cugetri netrebnice. Cci Petru i Pavel, fiind pictai, se vd, dar sufletele lor nu sunt de fa n icoan. Pentru c, nici cnd e de fa trupul lui Petru, nu vede cineva sufletul lui (Mansi, XIII).

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 16

    Cretinismul a afirmat cu putere pstrarea venic a trupului lui Hristos i, prin aceasta, i a trupurilor noastre. Prin aceasta afirm pstrarea formei lui umane i personale. Patriahul Nechifor al Constantinopolului spune n acest sens: Precum s-a artat, nu s-a prefcut nici la nviere. Iar nlarea la cer s-a fcut i ea cu trupul i arhidiaconul tefan a vzut slava ieind din chipul omenesc al Domnului.

    Sinodul VII Ecumenic citeaz dintr-o epistol a Sfntului Chiril din Alexandria urmtoarele: Iar dup nviere a rmas acelai trup care a ptimit, dar nu mai are slbiciunile omeneti n sine. Cci nu mai spunem c sufer de foame, c e supus oboselii, sau suport altceva din aceasta, ci este nestriccios (Mansi, XIII).

    Arta sacr ortodox este expresia vizual a dogmei transfigurrii. Pe Dumnezeu-Omul l reprezentm ntru toate asemenea nou afar de pcat.

    Iconomahii aveau concepia maniheic a neputinei transfigurrii trupului nc din timpul vieii pmnteti. Acest lucru l aplicau i la natura uman din Persoana lui Hristos. Patriarhul Gherman: n icoane nfim trupul cel sfnt al Domnului.

    Prinii Sinodului VII Ecumenic arat aceast calitate n felul urmtor: Dei Biserica Soborniceasc

    reprezint pictural forma uman a lui Hristos, ea nu i desparte trupul de dumnezeirea cu care s-a unit (...). Atunci cnd facem icoana Domnului mrturisim trupul Su ndumnezeit i nu recunoatem n icoan nimic altceva dect o imagine care seamn cu Prototipul. Iat de ce icoana i primete numele (Sesiunea a VI-a, Mansi, XIII).

    Sfntul Teodor Studitul explic la rndul lui aceast realitate astfel: Reprezentarea lui Hristos nu st n imitarea unui om striccios (Apostolul poruncete s nu fie), ci n asemnarea cu omul nestriccios, aa cum o spusese El nsui nainte, tocmai nestriccios (...), fiindc El nu este un om oarecare, ci Dumnezeu fcut Om (apte capitole mpotriva iconoclatilor, 1).

    - III.Temeiuri scripturistice ale reprezentrii iconografice - Biserica nva c imaginea cretin se ntemeiaz pe ntruparea celei de-a doua Persoane a Sfintei

    Treimi. Nu este vorba de o ruptur, cu att mai puin de vreo contradicie cu Vechiul Testament, ci dimpotriv, de o mplinire nemijlocit.

    Prototipul imaginii cretine nu este un idol pgn, ci absena din cadrul simbolismului Vechiului Testament a oricrei imagini concrete i fie nainte de ntrupare, tot aa cum prototipul Bisericii nu este lumea pgn, ci Vechiul Israel, poporul ales de Dumnezeu pentru a primi revelaia.

    Pentru Biseric este clar c interzicerea imaginii formulat la Ieirea 20, 4 i la Deuteronom 5, 12-19

    nu constituie o interdicie de principiu a imaginii, ci numai o msur provizorie, pedagogic, referitoare doar la Vechiul Testament. n acest sens, proorocul Iezechiel spune: Ba nc le-am dat i legi care nu erau bune (Iezechiel 20, 25). Din pricina mpietririi inimii lor, spune Sfntul Ioan Damaschin explicnd aceast interdicie.

    Paralel cu interdicia imaginilor directe i concrete, a existat ns porunca divin de a construi aceste ntruchipri simbolice, prefigurri reprezentate de tabernacol i tot ce coninea el, prefigurri pe care Dumnezeu le-a dictat pn n cele mai mici amnunte (Ieire 25, 26) Ieire 25, 17-18: S faci i capac la chivot, de aur curat.... Apoi s faci doi heruvimi de aur... ca i cum ar rsri din cele dou capete ale capacului.

    Sfntul Ioan Damaschin explic n cele trei Tratate scrise pentru aprarea sfintelor icoane, sensul interdiciei imaginii n Vechiul Testament. El spune astfel: n Vechiul Testament Dumnezeu se arat numai prin sunete, adic prin cuvinte. El rmne invizibil, nu se arat: i glasul cuvintelor Lui l-ai auzit, iar faa Lui n-ai vzut-o, ci numai glasul nti l-ai auzit (Deuteronom 4, 12). Urmeaz apoi interdicia: S nu greii dar i s nu v facei chipuri cioplite, sau nchipuiri ale vreunui idol (Deuteronom 4, 16). Astfel, Dumnezeu vorbete despre El, interzice orice imagine, insistnd asupra faptului c nu poate fi vzut.

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 17

    Din chiar insistena textelor biblice asupra faptului c Israel auzea cuvntul dar nu putea s vad nimic, Sfntul Ioan Damaschin deduce n chip tainic posibilitatea ulterioar de a-l vedea i reprezenta pe Dumnezeu fcut trup. Ce vrea s ne spun n chip tainic Scriptura? E limpede c se refer la interdicia de a-L reprezenta pe Dumnezeu nevzut, dar atunci cnd l vei vedea pe Cel netrupesc fcndu-se Om pentru tine, atunci vei putea zugrvi nfiarea Lui omeneasc. Atunci cnd Cel nevzut, lund fire trupeasc, ajunge vzut, de ndat poi ntruchipa asemnarea Celui ce S-a nfiat... Atunci cnd Cel ce ipostas deofiin cu Tatl fiind S-a deertat pe Sine chip de rob lund (Filipeni 2, 6-7)... nsuindu-i un chip trupesc abia atunci picteaz... i arat privirii tuturor pe Cei ce a binevoit s apar. Zugrvete naterea Sa din Fecioar, botezul Su n Iordan, schimbarea Sa la fa de pe muntele Tabor nfieaz totul prin cuvnt i prin culori, fie n cri, fie pe lemn (I Tratat, VIII).

    Astfel, interdicia de a-L reprezenta pe Dumnezeul nevzut conine implicit necesitatea de a-L reprezenta pe Dumnezeu ndat ce profeiile se vor mplinit. Cuvintele Domnului: Nu ai vzut nici un chip, nu v facei vreun chip vor s spun: Nu facei nici o imagine a lui Dumnezeu atta timp ct nu L-ai vzut nc. Imaginea Dumnezeului nevzut este imposibil, cci, dup cum arat Sfntul Ioan Damaschin, cum s reprezini ceea ce ochii nu au vzut? (Al treilea tratat , IX). Dac s-ar realiza o astfel de imagine, ea ar fi simpl imaginaie, invenie fals.

    n Vechiul Testament nu existau dect prefigurri simbolice, revelaii ale viitorului, deoarece, spune Sfntul Ioan Damaschin, Legea nu era o imagine, ci era asemenea unui zid care ascunde imaginea, cci Apostolul Pavel spune: Legea avnd umbra bunurilor viitoare, iar nu nsui chipul lucrurilor (Evrei 10, 1). n plus, Legea lui Moise care interzicea reprezentarea divinitii prin imagine (Ieire 20, 4) nu mai poate fi actual. Ea i-a mplinit rostul pn la ntruparea lui Hristos, Templul cel nefcut de mna omului (Marcu 14, 58).

    Afirmaiile Vechiului Testament c Dumnezeu n fiina Sa nu ar putea fi vzut vreodat de ctre

    oameni (Ieire 33, 20; Deuteronom 4, 12) sau din Noul Testament, ca de exemplu Ioan 1, 18: Pe Dumnezeu nimeni nu l-a vzut niciodat Ioan 1, 18: Fiul lui Dumnezeu cel Unul-Nscut Care este n snul Tatlui, Acela L-a fcut cunoscut sunt valabile pn n momentul ntruprii, cnd omul nu L-a putut vedea cu ochii trupeti pe Dumnezeu. Prin venirea Sa n lume oamenii au avut ns prilejul s-L vad pe Tatl, cci Hristos este chipul lui Dumnezeu (Filipeni 2, 6).

    Numai dup ce L-au contemplat pe Dumnezeu (Evrei 1, 1), Apostolii au putut s spun prin Sfntul Ioan Evanghelistul: I Ioan 1, 1-3: Ce era de la nceput ce am auzit, ce am vzut cu ochii notri, ce am privit i minile noastre au pipit despre Cuvntul vieii, i Viaa s-a artat i am vzut-o i mrturisim i v vestim Viaa de veci, care era la Tatl i s-a artat nou Ce am vzut i v am auzit i v vestim i vou.

    Cnd Hristos se adreseaz ucenicilor i altor asculttori, Fericii sunt ochii votri fiindc vd i urechile voastre fiindc aud i Adevrat griesc vou c muli prooroci i drepi au dorit s vad cele ce privii voi, i n-au vzut, i s aud cele ce auzii voi, i n-au auzit (Matei 13, 17), vrea s ne arate c faza n care El nsui se revelase de nenumrate ori strmoilor ntr-o form inaccesibil ochilor trupeti, a fost total depit.

    Interdicia de a-L reprezenta pe Dumnezeu prin imagine nceteaz acum, deoarece primejdia de a deforma imaginea lui Dumnezeu trecut. Privitor la cunoaterea lui Dumnezeu trebuie menionat c la afirmaia iconoclatilor c acum umblm prin credin nu prin vedere (II Corinteni 5, 7), Sfntul Teodor Studitul rspunde c n acest loc Sfntul Apostol Pavel exclude vederea lucrurilor viitoare n realitatea lor prototipic i nu vederea prin icoane. Cci tot el spune: vedem acum ca prin oglind n ghicitur iar atunci fa ctre fa (I Corinteni 13, 12). Credina ns este susinut de aceast vedere prin oglind. Credina i vederea ca prin oglind au nevoie una de alta. Cci n aceast credin privim ca prin oglind, fa ctre fa, n chip neneltor, adevrul celor viitoare (Antiereticul, III).

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 18

    VI. PREACINSTIREA MAICII DOMNULUI

    I. Fecioara Maria, Nsctoare de Dumnezeu Biserica a nvat totdeauna c Fecioara Maria este Nsctoare de Dumnezeu. Prin aceasta ea

    mrturisete c Cel care S-a nscut din ea nu este o persoan omeneasc, ci nsui Fiul lui Dumnezeu S-a nscut din ea dup firea Sa, aa cum se mrturisete n formula de unire a sinodalilor de la Sinodul de la Efes din 431: Potrivit acestei idei (unire fr amestecare), mrturisim c sfnta Fecioar este Theotokos, care l-a nscut pe Dumnezeu precum i pe om prin unirea fr amestecare sau separare i aceasta pentru c Dumnezeu Cuvntul s-a fcut om i prin zmislire i-a unit n sine Tempul trupului pe care i l-a asumat de la ea (Sfntul Chiril al Alexandriei, Epistola 39).

    A respinge calitatea aceasta a Fecioarei Maria nseamn a respinge ntruparea Fiului lui Dumnezeu, nseamn a nega c nsui Fiul lui Dumnezeu S-a fcut Fiul ei, deci Fiul Omului.

    ntrebarea care se pune n legtur cu aceasta este urmtoarea: De ce a accentuat Hristos att de mult numirea Sa de Fiul Omului?

    Sfntul Chiril al Alexandriei a unit lupta mpotriva lui Nestorie cu lupta pentru calitatea Fecioarei Maria de Nsctoare de Dumnezeu. ntr-una din cele 12 Anatematisme ale sale, anatematisme incluse n hotrrile Sinodului III Ecumenic de la Efes din 431 spune: Chiril al Alexandriei: Dac cineva nu vrea s mrturiseasc c Emanuel este Dumnezeu adevrat i c deci Sfnta Fecioar este Nsctoare de Dumnezeu, ntruct a nscut trup pe Cuvntul lui Dumnezeu s fie anatema.

    Sfntul Grigorie de Nazianz, se exprimase mai nainte n acelai fel: Dac cineva nu crede c Sfnta Maria este Nsctoare de Dumnezeu, este desprit de Dumnezeu(Epistola 101 ctre Cledoniu).

    Majoritatea Prinilor arat faptul c Fiul lui Dumnezeu i produce din Fecioara Maria o natur omeneasc. Aceasta este nu numai un act nou, ci i un nceput cu totul nou care se produce n istoria umanitii. Acesta nu era posibil dect din iniiativa dumnezeiasc i nu din cea omeneasc.

    Naterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioar a inut seam de neputina omului de a mntui prin sine nsui, de a nvinge orizontul nchis al umanului supus repetiiei i morii. Din acest punct de vedere, Naterea Fiului este unic.

    Leoniu de Bizan spune c nici la prima Lui natere din Tatl, nici la a doua nu a avut ceva comun cu a altcuiva (mpotriva lui Nestorie, cartea IV). Faptul naterii minunate nu este un fapt de natur, ci un fapt al copleirii naturii de Duhul dumnezeiesc. n Evanghelii i n Simbolurile de credin ale Bisericii primare se atribuie un rol decisiv Duhului Sfnt n zmislirea i naterea Fiului lui Dumnezeu ca om.

    Toi Prinii i scriitorii rsriteni atribuie Mariei o curie i nainte de ntrupare, dar nu o curie de natur, ci una personal. De aceea pot vorbi de o alt curie n momentul ntruprii. Sfntul Efrem Sirul spune n acest sens: Hristos S-a nscut dintr-o natur supus ntinciunilor, pe care Dumnezeu trebuia s-o curee, cercetndu-o. Astfel, Hristos a curit pe Fecioara i aa S-a nscut pentru a arta c Hristos efectueaz toat curia acolo unde se gsete. El a curit-o n Duhul Sfnt pentru a o pregti spre a fi Maica lui Dumnezeu i aa a fost conceput (Sermo adversus haereticos). Crysip (secolul V), preot din Ierusalim, spune Fecioarei: un cmp acoperit de spini a produs crinul tu. Maria n aspectul personal e un crin curat, dar ea are totui rdcini n acelai pmnt comun n aceeai fire uman care produce spinii pcate personale.

    La fel ca toi scriitorii bizantini ncepnd cu Andrei Criteanul i Ioan Damaschin cnt mai ales curia

    Fecioarei dinainte de zmislirea Cuvntului din ea, la care efortul ei personal a avut un rol deosebit de mare.

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 19

    Dar Ioan Damaschin nu uit nici curia de la Buna Vestire: Dup consimirea Feciorei, urmnd cuvntul Domnului, spus de nger, Sfntul Duh pogoar peste ea pentru a o curi, a o face n stare s primeasc dumnezeirea Cuvntului (Despre credina ortodox, Omilia III, cap. 2). Aceeai idee o exprim n prima Omilie la Adormirea Maicii Domnului: puterea sfinitoare a Duhului a venit asupra ei, a curit-o, a sfinit-o i a fcut-o roditoare.

    Dialectica plin de har dar umplndu-se la Buna Vestire de un nou har o exprim Ioan Damaschinul astfel: Ioan Damaschin: i zice ngerul ctre ea: Nu te teme Maria, cci ai aflat har la Dumnezeu. Cu adevrat a aflat har, cea vrednic de har. A aflat har cea care a cultivat harul i a cules spic bogat. A aflat har cea care a nscut seminele harului i a cules spicul nmulit al harului. A aflat abisul harului cea care a pstrat nevtmat vasul ndoitei feciorii, cci i sufletul l-a pstrat virgin nu mai puin ca trupul (Ibidem).

    Sfntul Grigorie Palama spune c curia Mariei pentru ntruparea Fiului lui Dumnezeu din ea a fost pregtit de curia unei serii de naintai. Despre toi acetia el spune c au fost alei i curii de Duhul Sfnt. Dup cum curia aceasta prin Duhul Sfnt nu poate fi neleas la acetia ca eliberare de pcatul strmoesc, astfel nu poate fi neleas nici curia Fecioarei Maria nainte de Buna Vestire.

    Fecioara a ajuns astfel prin pregtirea strmoilor i a ei, din partea lui Dumnezeu i prin eforturile ei,

    la o curie personal culminant, care a redus pcatul strmoesc din ea la pur poten inactiv, iar Fiul lui Dumnezeu, prin Duhul Sfnt, a ncununat aceast curie eliminnd din ea aceast poten.

    Aa trebuie neleas expresia ntlnit adesea la Prinii rsriteni, ca i la Grigorie Palama c Fecioara a legat pe cel tare n rutate (Omilia 42 la Naterea Feciorei Maria). L-a legat dar nu l-a alungat, deoarece aceasta numai Hristos a putut-o face. Ceea ce a ajutat Fecioarei la ntrirea n curie a fost pentru Grigorie Palama vieuirea ei n Sfnta Sfintelor din Ierusalim: Grigorie Palama: Astfel, Preacurata ieind din hotarul acestei viei, s-a desprit de oameni, i fugind de viaa supus greelii, a ales viaa singuratic, petrecnd n Sfnta Sfintelor, n care desfcndu-se de orice legtur cu cele materiale, i scuturndu-se de orice relaie i depind pn i mila fa de trupil ei, i-a unificat mintea prin ntoarcerea ateniei spre ea nsi (spre mintea ei) i prin rugciunea dumnezeiasc nencetat. i prin aceasta, devenind ntreag a sa i ridicndu-se mai presus de mbulzeala multiform a gndurilor, i-a tiat un drum nou negrit spre ceruri, aa numita tcere mintal, i alipindu-i mintea de aceasta, zboar mai presus de cele create i vede mai bine ca Moise slava lui Dumnezeu i primete harul dumnezeiesc, care nu cade sub puterea simirii, ci este bucuria i vederea sfnt a sufletelor neptate (Omila 54).

    II. Mijlocirea Nsctoarei de Dumnezeu De la nceput trebuie precizat c mijlocirea Maicii Domnului nu ntrerupe legtura direct a omului

    cu Hristos. Toi Prinii i scriitorii bizantini, pornind de la premise ontologice i nu juridice, susin c Maica

    Domnului este mijlocitoare de putere dumnezeiasc, deoarece este unit la maxim cu Hristos din care izvorte harul.

    Grigorie Palama se exprim astfel referndu-se la mijlocirea Maicii Domnului: Iar dac este cinstit moartea cuvioilor i pomenirea dreptului e cu lauda cu att mai mult a Sfintei Sfinilor, prin care vine toat sfinirea Sfinilor (Omilia 37 la Adormirea Maicii Domnului).

    n aceeai Omilie printele Grigorie spune mai departe: Se poate spune c Fecioara e n virtute i celor ce triesc n virtute ceea ce e soarele n lumina sensibil i celor ce triesc sub el. Iar dac i-ar muta ochiul minii la Soarele rsrit oamenilor n chip minunat din Fecioar, care are i ntrece prin fire toate le are aceasta prin har, ndat Fecioara i va aprea ca cer (Ibidem).

    Pentru Sfntul Palama, precum din soare ne vine toat lumina spiritual, artnd c prin aceast c

    prin aceast mijlocire Maica Domnului nu se interpune ntre noi i Hristos, arat c fa de El nu mai e

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 20

    soare, ci cer. Grigorie o numete tabloul i icoana nsufleit a tot binele i a toat buntatea. Prelund ideea lui Dionisie Areopagitul, Sfntul Grigorie arat c i ngerii se mprtesc de Dumnezeu prin Maica Domnului: cci mpreun cu noi i ele (cetele nemateriale) se mprtesc i se sting de Dumnezeu, de firea aceea neatins, numai prin ea (Ibidem).

    Sfntul Grigorie Palama spune c aceasta s-a artat lui Isaia cnd a vzut c serafimul a luat cu un clete crbunele din altarul ceresc i tot cu un clete l-a atins de buzele lui curindu-l. Acest clete este Maica Domnului: Deci ea singur e hotarul ntre firea creat i necreat i nimeni nu poate veni la Dumnezeu dac nu e luminat cu adevrat de ea, fclia de Dumnezeu luminat(Ibidem.). Grigorie Palama: Deci precum numai prin ea a venit la noi (Fiul lui Dumnezeu) i S-a artat pe pmnt i cu oamenii a petrecut, fiind tuturor nevzut nainte de ea, aa i n veacul nesfrit, ce urmeaz, toat coborrea luminii dumnezeieti i toat descoperirea tainelor dumnezeieti i toat forma darurilor (harismelor) duhovniceti nu o poate primi nimeni fr ea (Ibidem).

    Andrei Criteanul este cutremurat de marea tain pe care o ascunde unirea desvrit ce se afl n

    ea: Fii milostiv, Fecioar primitoare de Dumnezeu i Nsctoare a Vieii, nou care ndrznim s scrutm adncul tainelor ascunse n legtur cu tine i care ncercm s nelegem lucrrile dumnezeieti sdite n tine de adncul necuprins al judecilor dumnezeieti (La Buna Vestire a Fecioarei Maria).

    Pentru Ioan Damaschin, Maica Domnului este abisul harului nu numai n sensul c din ea s-a nscut Cel necuprins, ci i ntr-un sens actual. De aceea este cu totul uimit n faa morii care a putut acoperi acest abis: Astzi visteria vieii, abisul harului, nu tiu cum s spun cu buze ndrznee i netremurtoare, se acoper de moartea purttoare de via (La Adormirea Maicii Domnului).

    n secolul al XIX-lea, Mitropolitul Filaret al Moscovei se ntreab: De ce stteau Apostolii n jurul Maicii Domnului? Pentru simpla dorin de a se ruga mpreun? Hotrt nu... Dac vasul care a coninut un mir, i conserv mireasma i dup ce acesta a fost retras din el... cu att mai mult cea care fusese vasul dumnezeirii n timpul ntruprii nu trebuia s fie mbibat pentru venicie de mireasma dumnezeiasc a harului Celui al crui nume e mireasma adevrat? (Cuvnt la nlarea cu trupul la cer a Sfintei Fecioare Maria).

    Din textele citate se poate vedea c Maicii Domnului i se atribuie mai mult dect rolul de rugtoare.

    Ea druiete din bogia pe care o are n baza unirii cu Hristos. A vedea n Maica Domnului numai pe rugtoarea ar nsemna s o deposedm de maiestatea mprteasc, de haina aurit n care este mpodobit, s-o coborm de pe scaunul cel de-a dreapta Fiului pe care a aezat-o Acesta. A o lipsi de rolul de rugtoare nseamn a o considera nu ndumnezeit, ci Dumnezeu prin ea nsi.

    Chiar dac unii Prini i Scriitori bisericeti au folosit unele expresii, nu le-au interzis pe celelalte. Expresiile folosite de ei las domeniul tainei deschis i pentru alte expresii. Cnd Ioan Damaschin declar c Fiul nlnd pe Maica Sa la Sine i-a supus toat creaia (La A dormirea Maicii Domnului, II ) iar imnologia Bisericii c a ridicat-o la Sine ca s mprteasc mpreun cu El (Oda a IX) sau ca s stea n tronul slavei Lui (Icos XII), credincioii nu pot refuza asemenea expresii, nu le pot nltura.

    Dimpotriv, trebuie formulate n principii toate nuanele textelui. Expresiile referitoare la rolul Maicii Domnului de Druitoare direct de bunti trebuie folosite n toat extinderea lor, artat de Prini. Ei au artat c Maica Domnului nu numai bunti i daruri, ci i har sau haruri. Pentru a arta ceea ce ne d Maica Domnului ei folosesc, cuvntul har mai des dect cel de dar. Prinii folosesc cuvintele har i dar amestecat, deoarece darul nu este separat de har.

    Astfel, chiar dac spunem c Maica Domnului ne d daruri i nu haruri, darurile ce ne vin de la ea vin din bogia i puterea harului din ea. ntrebarea care se pune este urmtoarea: Intrrile harului n noi se fac cu participarea ei? Scriitorii citai spun c toate acestea ne vin prin ea. Teologia Ortodox n-a ncercat s limpezeasc aceast problem, deoarece dup mrturia Printelui profesor Dumitru Stniloae se cere o maturitate duhovniceasc de o extraordinar adncime ca s se poat rezolva cu sori de izbnd just o astfel de problem. Altfel ea poate fi compromis pentru mult vreme... . De aceea este bine s fie lsat neatins o astfel de problem pn la acel moment de maturitate tiut de Dumnezeu. E un lucru pe care l-a i fcut pn acum teologia

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 21

    ortodox, ocolind cu sfial o asemenea problem. De aceea e departe i de noi gndul de a ne ncumeta s ntreprindem ceea ce s-a ferit s ntreprind teologia ortodox de pn acum.

    Ceea ce trebuie reinut este c Maica Domnului e cea mai apropiat de centrul de unde pornete oceanul de lumin i putere dumnezeiasc ce ajunge pn la noi ca har, mrimea harului din ea fiind proporional cu apropierea ei de Fiul ei, de unirea ei cu El, deoarece nici un Printe i Scriitor bisericesc n-a spus c harul Sfintei Taine de exemplu se d prin Maica Domnului. Aceast expresie n-a fost folosit de nimeni i nu trebuie folosit nici de acum nainte. Plecnd de la afirmaia lui Chiril al Alexandriei, poate de aceea nu se spune c harul tainelor se d prin Maica Domnului. Deoarece mntuirea credinciosului vine de la Dumnezeu nsui, nu de la cei ce au, prin mprtire, mntuirea.

    VII. TAINA MIRUNGERII

    Aceast tain este strns legat de Taina Botezului, ntruct se poate spune c formeaz dimpreun

    cu ea un ntreg cu dou pri distincte. Taina Mirungerii este un fel de continuare a Botezului, de aceea dup botezarea i mbrcarea celui ce a primit botezul, preotul citete n continuare o rugciune prin care cere lui Dumnezeu s i se druiasc celui nou luminat prin ap i prin Duh i pecetea darului Sfntului i ntru tot Puternic Duh, apoi l unge peste tot zicnd: Pecetea darului Duhului Sfnt.

    Legtura strns ntre Taina Mirungerii i a Botezului se arat i n faptul c dup ungerea cu Sfntul Mir, preotul nconjoar de trei ori analogul cu cel botezat i miruit, cntnd Ci n Hristos v-ai botezat, n Hristos v-ai mbrcat!. Totodat, preotul, n timp ce l unge pe cel botezat cu Sfntul Mir zicnd Pecetea darului Duhului Sfnt, nu mai amintete numele celui ce este uns, pentru c s-a rostit acest nume la Botez.

    Legtura ntre cele dou Sfinte Taine se mai arat i n faptul c n rugciunea amintit, preotul cere ca cel nscut din nou prin Taina Sfntului Botez s fie ntrit n darurile primite prin botez, n lupta mpotriva celui ru, n pzirea fgduinei date de a pstra credina mrturisit la botez i starea de curie n care a fost aezat.

    Pstrarea acestor daruri se face prin propriile eforturi, de aceea Sfntul Nicolae Cabasila spune c prin Sfntul Mir se pun n lucrare puterile date omului prin botez: Nicolae Cabasila: Era un lucru firesc ca nnoirea n duh i renvierea prin botez s pun n lucrare, cum am vzut, puteri i lucrri luntrice nrudite. Dar cel care le trezete la via este Sfntul Mir. El este cel care pune n lucrare una sau alta din puterile duhovniceti sau chiar mai multe deodat, dup ct e de simitor sufletul la lucrarea tainei (Despre viaa n Hristos, III, p. 101).

    Viaa cea nou se arat ca putere i sporire n curire, i fapte bune, fapte ce sunt dezvoltate n virtuile ce culmineaz n iubire.

    Aceast identificare ntre viaa pe care ne-o druiete mirungerea i activitatea bun pe care o

    desfurm, o exprim Sfntul Chiril din Alexandria astfel: Chiril din Alexandria: Splnd pe Aaron cu ap, l mbrac n mbcmintea sfnt a slujirii arhiereti. Tot aa i noi, dup ce ne-am splat n botez i am lepdat tot felul de necurie, ne-am mbogit cu harul de sus i din cer, primind vemntul veseliei, dup cuvntul mbrcai-v n Domnul Iisus Hristos (Romani 13, 14). (...) n acelai fel se sfineau preoii, care erau splai cu ap i uni cu untdelemn, apoi, astfel uni, erau mbrcai cu mbrcmintea sfinit i li se sfineau minile, pentru a arta i a fi destoinici s aduc jertfele n chip curat i neprihnit. (...) Mai nainte li se ungeau capetele, dup cuvntul ngrat-ai cu untdelemn capul meu (Psalmi 22, 5). (...) Aa am fost sfinii i noi mai nainte i am fost mpodobii cu harul de sus i am fost uni spre desvrirea cea duhovniceasc (nchinarea n Duh i adevr, XI, PSB 38, p. 388-389).

  • Dogmatic SP 2012/ LA

    Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae, Ia i Anul al IV-lea 22

    Despre preoia general primit de credincioi prin taina Mirungerii, Sfntul Macarie Egipteanul spune c oamenii sfinii prin ungere devin cretini pentru a fi mprai, preoi i prooroci ai tainelor cereti: Uni fiind cei duhovniceti cu ungere cereasc, ei devin Hristoi dup har, mprai i preoi ai tainelor cereti (Omilia 17).

    Prin mirungere ncepe artarea lui Hristos n viaa activ a omului botezat, ns aceast artare are

    loc prin mpreuna-lucrare a Duhului Sfnt. Sfntul Chiril al Ierusalimului arat c de abia prin primirea tainei Mirungerii, cel botezat se numete cretin, spunnd: Dup ce ai fost nvrednicii cu ungerea cu Sfntul Mir, v numii cretini. (...) ntra-adevr, nainte de a fi nvrednicii de acest har, propriu-vorbind, nu erai vrednici de acest nume, ci erai nc pe cale de a ajunge cretini (Cateheze mistagogice, III).

    Prin aceasta se arat faptul c Botezul n Rsrit era practicat ca o tain separat de Mirungere. Prin

    Sfnta Tain a Mirungerii credinciosul, dup Sfntul Chiril, devine unsul sau cretinul adevrat. n Vechiul Testament, mirungerea a fost socotit ca mijloc de comunicare a unei puteri dumnezeieti

    date proorocilor, preoilor i regilor pentru a ine poporul n legmntul cu Dumnezeu. Hristos este uns prin Duhul Sfnt n mod deplin, iar aceasta o arat El nsui prin aplicarea la Sine a

    versetului din Isaia 61, 1: Duhul Domnului este peste Mine, c Domnul M-a uns s binevestesc sracilor, M-a trimis s vindec pe cei cu inima zdrobit, s propovduiesc celor robii slobozire i celor prini n rzboi libertate(Luca 4, 18-19).

    Mrturiile despre ungerea lui Hristos cu Duhul Sfnt spre slujirea i activitatea Lui (FA 4, 27: Cci asupra Sfntului Tu Fiu Iisus, pe care Tu L-ai uns...), sunt date i de comunitatea din Ierusalim (Petru ctre Corneliu, FA 10, 38: cum a uns Dumnezeu cu Duhul Sfnt i cu putere pe Acesta care a umblat fcnd bine i vindecnd pe toi cei asuprii de diavolul, pentru c Dumnezeu era cu El).

    Slluirea lui Hristos la botez n cei care cred, aduce i mprtirea i ungerea cu Duhul Sfnt n

    viaa cea nou. Mrturia despre acest lucru are loc chiar la nceputul Bisericii: II Corinteni 1, 21: Iar Cel ce ne ntrete pe noi mpreun cu voi, n Hristos, i ne-a uns pe noi este

    Dumnezeu, Care ne-a i pecetluit pe noi. FA 2, 38: Iar Petru a zis ctre ei: Pocii-v i s se boteze fiecare dintre voi n numele lui Iisus Hristos,

    spre iertarea pcatelor voastre, i vei primi darul Duhului Sfnt. FA 8, 15-17: Care, cobornd, s-au rugat pentru ei, ca s primeasc Duhul Sfnt. Cci nu Se pogorse

    nc peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezai n numele Domnului Iisus. Atunci i puneau