dogmatica empirica (pp. 147-163)

7/23/2019 Dogmatica Empirica (Pp. 147-163)

1/9

I'll',

1'111''''11 I

I

)lIl:lIItl ~i1I1t1I,II,

Mai mu ltc dcsprc lu c r ul

tll

f~H ln VO l II I.UI,I,t' in t_\'i(kll~rtill

capitolul urrnator.

In conc1uzie, dogma, asa cum

~ll

tlllhli,d.-rI

.- iI' 11 );11

multc

ori pana acum, este rodul unci rcvcl.itii ('111111111'{'IH'I'vdintrrl

Sfintilor, urmand sa-i dHauzeasdi pc oanu-ni I mdurnne-

zeire. Dumnezeu, chiar si atunci cand iSc rcvclcazii omului,

ramane de neirnpartasit in esenta Sa si, prin urmare, de ne-

cunoscut. In esenta Sa ramane taina, Este insa cu putinta sa ni

se Iaca impartasit si cunoscut prin energiile Sale.

Vazatorul

de Dumnezeu forrnuleaza dogme atunci rand este de trebu-

int

a

, ca sa pazeasca experienta si sa-i

calauzeasca neinselat

pe cei credinciosi.

. Morala

In toate

sistcmclc

filosofice si religioase, ala tu r i de It'()I'i

,

avem si aplicarea practice a acestor teorii. Aceasta api il'.II'C

practica se numeste rnorala si cuprinde principiilc de b,t;;ii

care determine viata i societatile omenesti,

Odata

cu

caderea

lui Adam i pierderea com un iLIn i i GII

Dumnezeu, omul a ajuns sa fie stapanit de patimi, pcntru

I,~

mintea (vouc) i s-a intunecat. Fiecare cauta afirrnarca 1)('1

sonala

si stapanirea asupra

celorlalti. Si,

deoa rccc lo~i VOl

sa stapaneasca in societate, a fost nevoie sa se impun.i

.1111 1

mite limite, ca sa se pastreze un echilibru. Mai mull, sisll'11H'II'

filosofice si religioase stabilesc anumite premise, astfcl IIlt.',,1

oamenii sa-i poata atinge scopurile. Astfel S-tl d('l.volUrI

morala.

Multi sustin ca acelasi lucru se intampla ~i in (,I'I'~;II.

nism, drept pentru care vorbesc despre

0

morala crt'~llllil ell

siguranta, lucrurile nu sunt chiar atat de simple. In BI',('llt'.:t

Ortodoxa, ceea ce numim morala este cu totul aluvv.: dl'l .11

morala celorlalte sisteme antropocentrice, neavand III I(':lIi.

tate nimic in comun cu acestea.

a

Morala :' osofica, religioasa

~i

sociala

Orice filosofie isi are propria ei morala. Exemplc clasicr:

sunt filosofia lui Platon si Aristotel, care, prin rnorala lor, .III

incercat sa-i puna in practice teoriile filosofice. Vedem ,W l'sl

lucru pana

In

zilele noastre.

Avem sistcmc

morale

din pricina ca anticii,

saracli,

~5ultlu s5-~i g;;s(,.,sdl un sprijin In Iilosofie ca sa-~i con

solidcz

rq~il1H1l'ik

~i sistcrucc

socialc, ca

s5 aib .i ()


2/9

Oldllll.'I.IH'ldl;; .~ J (Illliefl, inupl(llirr. Yn;1rlIlIlIilel,il;II'IIIt'

. 1 1 . 1 1 111Vid~d S t . I

I

(

I ,. i in v i r q l l

t

i

)\1InI10,

Astfcl, exisl~ mornl.: (il(l;(I(j,~n,

Itt ,n

ltid 1;1:,11I1dimidl

1( g ,1 IL lr n e ll

lcologia orlod()\~.

Daca privim din punrtul dt' vvdvn- .t moralci Iilo-

sofice, vedem di exists multi oamcni corccti, care n-au

.

.

nici cea mai mica legatura cu crcstinismul, Sunt oarneni

buni, exista multi oameni buni care nu sunt nici macar

restini, nu-i intereseaza curatirea, luminarea si indum-

nczeirea, nu-i intereseaza decat sa fie oameni buni. Insa

ceJ care trece prin curatire si luminare nu este doar un

om bun, este cu mult mai presus decat atat.

Insa In perioada Iluminismului,

cand

temeliile metafi-

zicii au fost zdruncinate - de vreme ce nimeni nu mai putea

sustine ca exista idei le platonice -, era inevitabil sa fie zdrun-

inate si temeliile moralei filosofice, care se intemeiau pe

idcile filosofice. Dupa

prabusirea

temeliilor metafizice, n-a

rnai ramas

decat

un soi de moralism.

Tn ziua de azi, stiinta a demonstrat ca nu exista criterii

imuabile, asa cum afirma metafizica. Drept urmare, era ine-

vitabi l

sa se surpe si morala filosofica. Astfel, morala, care

intr-un fel sau altul trebuia sa existe, nu mai are nici un punct

de sprijin, nici 0 baza ferma. Ceea ce insearnna ca orice om

sau orice societate Ii construie~te acum propria morala,

In ultimii ani, credinta ca ar exista criterii imuabile a

Iost condarnnata fara drept de apel . Vechile fundamente

metafizice ale legii nu mai sunt acceptate In Europa i

America, unde astazi, in lumea anglo-saxona, predomina

pozitivismu], iar In spatiul european, singura fi losofie

In vigoare la ora actuala este existentialismul.

Existentialismul respinge conceptul esentei imuabile,

care ar putea fi, sa zicem, 0 norma morala sau

juridica.

De unde si fenomenul acesta neobisnuit, In care oamenii ,

1111'11111.,dl,ltiliri

(n

(1I11~xi:1Irl':lill'I'iillllldllllv IWllll'lI

k~'

S,1I1111111.11.1,.11111l('llI:11i

sn -I,; i

11IV(,'IlIl'z(,

iccarc

pe conl

propriu, 1111:-'(ll'

n:III'(',II'l' III vid t.J ,

si sa fadi lot ce le sta

In puti 11

t .~

Cll s,'\ il

t

i

IIga

accst scop. $i fiecare isi stabileste

penlru sine un anurnit lucru din punct de vedere moral,

juridic si social, i i se cere omului sa se poarte altruist si

eroic, adica sa duca 0viata de om bun.

La fel se intarnpla si in sistemele religioase. Intalnesti

oameni care se ocupa cu filosofia orientala, hindusi, care, din

punct de vedere moral, sunt oameni buni.

Exista hindusi care sunt oameni foarte buni din punct

de vedere moral, adica sunt cumsecade si nimic mai mult.

De asemenea (meditatia)

ii

calmeaza,

ii

calmeaza psiho-

logic. Le face bine, Ii linisteste, nu sunt dornici de castig,

sunt onesti - oameni buni, buni cetateni.

Oar 0 purtare frumoasa la exterior, 0 viata morala pot

sa aiba i musulmanii, chiar i ateii care nu cred In nici un

Dumnezeu. 0 asemenea morala insa nu mantuieste omul.

Care-i numitorul comun al crest ini lor de diferi te con-

fesiuni? Singurullor numitor comun este morala. Oar

randuiala asta morala n-o s-o aiba numai doi crestini. Pot

s-o aiba, adica, si-un musulman cu un crestin. Pentru ca

exista musulmani care sunt oameni foarte buni i cinst iti ,

Sunt cazuri in care ai mai degraba incredere In cutare

musulman decat In cutare ortodox, din punctul de vedere

al asezarii lor morale. Poti sa ai un prieten musulman

care-ti spune permanent adevarul, si un prieten ortodox

care te minte incontinuu. Care-i mai bun, moralmente vor-

bind? Cel care te minte sau eel care-ti spune adevarul?

Exista atei care iisurclaseaza pe foarte multi crestini

prin viata lor morala. Pe de alta parte, exista i crestini

care nu se compara cu acei atei. Exista si atei ideologi

foarte multi, la fel de bine cum exista icrest ini ideologi.


3/9

(1'(:[1 ,'I' 'in ~; I~; IIII1) ') , N drlc.'IlIilll1l Idll,HI 11)(1 .11 :, 1111'1 '1

'1'11 I'ill .11 Vil'lii Illol'illu .~~iif'I',-II' 1nl doelll;, II,' mur .rl .t, ()

1 1.1cljlll1gl'1ll

sJ ;tict'm

di

OdllH'1l11 , ,

i il U

H T t ~i':

ill',

in i,H I,

d nu sunt ortodocsi 111dOglld dn,

(/:11'

(I itt' t'(' morali

suntl f'~i, dt'ldi tot sunt asa moral], dv ('(' H .] nu sc dUd i

li in Rai? Adica ce, doar ortodocsii moral: He due in Rai?

De cc sa nu se duca si ereticii rnorali, i ceilalti de aIte

religii, si ateii? Doar sunt si ei morali. Daca luam drept

cri teriu rnorala. ne lovim de problema asta, cine

0

sa se

duca si cine n-o sa se duca in Rai.

Exista

si 0 moral a fariseica, atunci cand oamenii impli-

ncsc loate faptele exterioare - postul, infranarea -, dar lumea

lor Iauntnca rarnane lipsita de transfigurare.

Exista oameni extrem de morali , culmea moralei, care

s-au mortificat cu postirile i celelalte, dar au 0 minte

(vo D < ingrozitoare, fariseica.

Morala fariseica a fost aspru condamnata de Hristos, dupa

cum vedem in pilda Vamesului si Fariseului. Caci avem

novoie nu de 0 viata morala la exterior, care sa esueze in mo-

nIl ism, ci de pocainta, care sa tamaduiasca sufletele noastre.

Unul care-i preocupat de morala poate sa faca tot ce

ice legea, dar constiinta lui sa ramana impietrita si, in loc

s-o ia pe drumul Vamesului, 0 ia pe drumul Fariseului.

Ceea ce inseamna ca nu doar de morala avem noi ne-

voie; ci de ceva mai presus de morala: avem nevoie de

pocainta. S i pocainta nu insearnna, pur si simplu, sa rna

due eu la duhovnic si sa-i spun pacatele mele; nu este doar

a tat. Pocainta inseamna si sa treci dincolo de pocainra,

sa treci de la curatire la luminare. Daca nu ajung la lu-

minare, nu sunt in stare sa vad slava lui Dumnezeu.

Acesta este i motivul pentru care teologia ortodoxa nu

poa te fi redusa la 0rnorala filosofica, religioasa ori sociala. Nu

cste posibi1 sa limitam chemarea omu1ui numai 1amorala.

In

~j n d,~

iwi, I,,'i,l

Idii'('[1 11'1I11I)',I('i

SI' I\l'II')',,'

IlHl

r,d:1

I~);I,1I1I1l:1i

c ti

I,

'(llogi')

Il U

L'sIL'

mOI .

,I~.

'I'r.l irl\l

tcolo-

gil'i t'slt' 1\1I)',lhIIIIH'.1minlii si indurnnezeirea,

nu

morala.

Pcntru t'.l tcologia ortodoxa nu are morala, ci nevointa.

Morals ortodoxa nu exists: exista morala idolatra, care nu

este 0 virtute, si nu apartine Ortodoxiei, ci intregii lumi.

Prin urrnare, trairea teologiei nu este virtutea, nu este

morala - pentru ca morala aveau i filosofii, de asta am

tot spus eu zilele trecute ca i anticii 0 aveau.

Morala au si alte miscari umaniste i socia le - de pilda, co-

munismul, care promite egalitatea i proprietatea comuna,

are 0morals mai buna decat capitalismul. Dar nici ateismul

comunismului nu se deosebeste de ateismul religiilor, nici

chiar de-al unora dintre crestini, Pentru ca, atunci cand cineva

nu are cunoasterea personala a lui Dumnezeu si nu-L cunoaste

pe Dumnezeu, in realitate crede intr-un dumnezeu inexis-

tent, dumnezeul inchipuirii sale.

Adica, n-au comunistii virtute? N-au morala? Cum sa

n-aiba virtute? Cum sa n-aiba morala? Azi, de cele mai

multe ori, comunistii au 0morala mult mai inalta decat

capitalistii. E 0 realitate. Conceptiile lor sunt mai inalte

decat ale capitalist ilor in multe privinte. Si aici n-avem de

ce sa ne ascundem dupa deget.

Bine, nu ne convine, pentru ca sunt atei. Acuma, in-

teleg sa-i atacam in privinta ateismului - dar acolo unde

fac ceva bun nu putem sa-i mai atacam, Asta-i realitatea.

Apoi, dupa cum am subliniat deja, dincolo de ateismul

lor, care-i diferenta dintre ei si ortodocsi? Am subliniat si

asta deja. Pentru ca motivul pentru care sunt ei atei este

exact acelasi motiv pentru care Ortodoxia sustine pana

in ziua de azi sau pana ieri sau pana alaltaieri ca dumne-

zeii celorlalte religii nu exista. De ce? Cititi orice carte


4/9

\II11'lldl~LI

VI .li

vt)i ~liO n ft vedo li (lI:ul(1 ,'I'd 11l;1i lI -

1II().1.'>.1

'gllllt~I1Ii1 ic

II

(I~ 1111 c x i t J W

(lllIlllll'/I'li

diferi-

1('lo/' l'('ligii.

J)M acolo, In nrgllllH'llld i;1 lur, ('j 1111I.


5/9

An'st 11I()J'idislll .1

,,illlnlill

fll:l1 1f1(tI'lilhisllllli :11'1I~'I'dll,

eil

~iInl rt', lgn

vi,l~i'i rrv~t in .i ,

in

Irad iti a fr nndi, o 11'1111'11' (,111\ ~~fl 11, Il1, ,1 Iost ma i

inainte desfranata nu po.itc s~ Sl' 1,1;1

II veci

d~lug5rit5.

Asta-i 0 anomalie foarte

stranic.

~i

P< hlll' ar trcbui

s5 faea

cineva 0 teza de doctorat, sa vadji ~i cadrul lcologic al

acestei deosebiri fata de traditia noastra.

In traditia apuseana exista foarte mult moralism, fiind

ei foarte influentati de filosofii antici greci, de vreme ce

daimonii rai ai teologiei scolastice sunt filosofii antici

greci. Si, fiind ei sedusi de filosofii greci, de-asta si-au i

gasit beleaua cu ei, sarmanii franci.

Fireste, iaici sunt valabile cele mentionate mai sus, ea in

Apus, de vreme ce metafizica se prabusise in perioada Ilu-

minismului, era inevitabil sa se prabueasca si morala, in-

temeiata fiind pe metafizica.

in traditia franca, metafizica era coloana vertebral a

a cunoasterii adevarului, pe de

0

parte, si a legii si mo-

ralei, pe de alta. Ideea de adevar, de lege, de morala, pe

metafizica s-au intemeiat.

Aa ca, in momentul cand a fost demolata metafizica, a

inceput sa fie demolata si morala crestina de filosofii se-

colului al XVIII-lea. $i demolarea a fost completa odata

cu aparitia teoriei evolutioniste a lui Darwin. Dar i cu

astronomia mai recenta, mai ales cea de la inceputurile

secolului [XX],metafizica a fost demolata, si nici un om

serios nu mai accepta in ziua de azi metafizica.

Un rol important in configurarea moralismului si a mo-

ralei in Apus l-au jucat conceptiile Fericitului Augustin.

in traditia augustiniana, pacatul a fost infatisat sub

forma morala, in timp cela Parintii Bisericii,sub forma bolii,

iar stergerea pacatului a fost infati ?ata sub forma tama-

duirii. Vasazica,laParinti avem boala si avem tamaduirea.

P(~li(:illd Alli',llnliIiIHI (:nlI~II'~'11;,f1iti;1 (lIltllln,rt (1('111'

vOilltn,

;I~;I

('III

I~ ~I(~

: ; ' i.'l'ij)I'iI(II,,

III'

1t'()logld Ilip(ir~

.I (',)

r inj ilor

Hihl'llI II

AUglistill 11-.11'1' IIoh.ll' dl' Rugaciunca rninlii, de inil1li

de minto ctc.,

~i

llI'l' 0 ronccptic morale dcsprc om, cu dvo

sebirea d1 omul

I1U

poatc sa faea fapte bune [ar5 harul

lui Dumnezeu. Adica

0

usoara varia tie de la tnvatalulil

patristica, pentru care omul numai atunci rand are

1~1I

gaciunea mintii si se face templu al Sfantului

Duh 'i:;;i

poate implini cum se euvine faptele, fiindca a dobandil

dragostea care nu cauta ale sale (I Corinteni 13, 5) ~i

inainteaza in dragostea jertfelnica, si de aceea ii irn pi i

neste drept faptele sale. De aceea si faptele Fariseului nu

sunt primite la Dumnezeu, toemai pentru ca sunt Iaptc

morale. Nu sunt fapte nascute din lepadarea de sine.

In Biserica Ortodoxa nu exista

0

morala crestina asa cu

III

intalnim in teologia apuseana. Parintii Biserieii erau mcd id

duhovnicesti care tamaduiau oamenii. In scrierile lor tllliil

nim perspective medicala,

Parintii duhovnicesti sunt doctori, nu arbitri ai

hu

nelor moravuri, pusi ca sa vegheze asupra moralei oanu:

nilor in numele statului elen, ca sa avem noi greci m.u

buni. Nu acesta este scopul vietii duhovnicesti ortodoxe.

De asta le tot spun studentilor ca nu exista moraf

ortodoxa: pentru noi nu exista morals crestina. Faplul

ca am infiintat catedre de moral

a

crestina este dovada

cat de mult ne-am indepartat de Ortodoxie.

Intr-o anume etapa istorica,morala crestina apuseana a Iost

adusa si in Grecia, inlocuind nevointa ortodoxa. Aceasti

morala secularizata era predata pe vremuri la Facultatilc

de Teologie.

Cu teologia neogreaca la Universitatea din Atena,

pe care-o stiau profesorii astia care fusesera scoliti prin


6/9

c) or l ortodoxa c nevointa

,,;\1\ II' li,nr'C(le d\, tlil-I 1~lIlll1lldtll' Vl'dl'll' ,II ~,tlIlclulii

,1 I11 1 '()11I111I)',III

J

',\'Xlfll'\ I. ,1111111111 .1 1()IIll p~ldl'~pl'I' (\IIH ~I\)

narv.i

lll'n.OIl:tlilrilll 1lIIIl 'IIV ;,li t\l l

arc, In mod

cv lclunl,

un

c(JI\H'II'1' .I~'I'II'''\I\,11()1'

ell moraa, dar nu-i In nici un

lll

morain, pcntru l'J cstc novointa.

Citind textcle patrislice, vedern l impede di Parin~ii l3isl'

ricii nu acceptau morala asa cum 0intelegem noi astazi. C5ml

foloseau acest termen in scrierile lor, numite mora Ie, In

telegeau in realitate nevointa. Dadeau

0

mare importanl.i

mintii vovs) omului, care e diferita de ratiune, fiind

ochiul

sufletului.

Parint

ii

nu acceptau rnorala. Nu exista moral.i 1.1

Parintii Bisericii. Nu ca Parintii ar fi propovaduit imo

ralitatea, ci ca morala, ceea ce numim noi azi moral.'

\ ' 1

Parint i se numea nevointa.

Vasazica, la Parintii Bisericii exista doua Iclu ri

< I,

oarneni: oarnenii care au rnintea intunecata, si avand

CI

mintea

intunecata.

aspectullor este de oameni imo

r,

i,

adica eeea ee numirn noi azi ea fiind oameni rai, 0(l11H'11I

imorali; dar Parintii inteleg prin luerul aeesta intu ncc,i 1'\',\

mintii. $i mai sunt si oamenii care au mintea luminata.

Prin urrnare, nevointa este centrata pe mintea (V(IIJ(.)

luminata sau intunecata, nu atat pe un eornportament exit'

rior al omului.

,,$i eare-i seopul nevointei? Scopul nevointei este ex

trem de simplu. Cititi toate troparele. cititi slujba BoLt'

zului, cititi troparele Biserieii din Saptamana Mare, din

toata perioada de la Paste pma la Cincizecime, cititi toate

cartile liturgiee eu luare-aminte. Care-i scopul? Seopul

este curatirea ~i luminarea mintii.

$i inca un lucru. Crestinismul exista pentru unicu I

seop de a-i treee pe oameni prin curatire si a-i calauzi sprc

luminare. Exista curnva alt scop al Botezului? Aeesta est

seopul. Alt seop nu exista.

1{\lS'.I, (: llllillliil

(,j

1'\:111, v li hllf, 1 I'()IC I);i IIl,d 111111

vati, it' ~li'llI m.ii him: l'lI.lIl.IIf.llw~ii1~li Id, pustnn-i] ~i,

de la ca tcdr a lor, cc Inva~c.)U?MoriJ I5 cre~lin.J ~i o ll'ologil'

fara curatire, luminarc si 'indumnezcirc. Si, In locul cura-

tirii, luminarii si indumnezeirii, ee-au pus? Curatirca a

devenit diseulparea de caderile morale, dintr-un punet

de vedere moral.

Odata eu infiintarea statului elen si prigoana impo-

triva manastirilor ~i monahilor, impotriva monahismu-

lui in general, s-a introdus pentru prima oara in teologia

ortodoxa un curs numit Morals crestina.

Nu exista morala crestina. In teologia ortodoxa exista

nevointa, eare-i terapeutica. Nu exista morala in sensul

de morala filosofica, care i-a dominat atatea veacuri pe

franci si apoi pe rusi. Nu exista asa ceva, ea esti bun sau

rau, si daca esti baiat bun 0 sa mergi in Rai, iar daca esti

baiat rau 0 sa mergi in iad. Nu exista 0 asemenea con-

ceptie la Parintii Bisericii.

Dar ce exists? Exists nevointa, care-i terapeutica, ur-

marind sa tamaduiasca energia noetica a omului si sa 0

separe de energia sa rationale, si sa puna in luerare in-

launtrul omului 0 energie ramasa inactiva sau care se

ocupa eu lucrari improprii menirii omului.

Spre deosebire de crestinismul apusean, Parinti i Biseriei i

nu vorbese despre

0

morala autonorna, un moralism aso-

ciat cu 0 imbunatat ire exterioara a vietii , ei in special vorbesc

despre nevointa.

Mai intai de toa te, asa cum am aratat deja, asa-numita

morala este strans Iegata de dogmatica, adica nu se interne-

iaza pe niste idei filosofice si metafiziee, ci, [ca si dogma,]

pe adevarurile revelate.


7/9

Orirr- SISI('111 1I10l';d iln~

dil't'rilt' I'dlt'/II

l ll '(l sldbd('sc rt'

-sto rnoral

~i

cc cstc irnor.il. OI'I()do\Il' In s , : l so

Il1lDl'nplL

alLceva.

Nu poti sa intemeiezi un sistem moral pe asa ceva _

ca asta ar fi moral si asta imoral. Nu are nici

0

legatura cu

morala din punctul acesta de vedere. Morala ortodoxa

nu exista, exista numai nevointa.

Criteriile, in traditia ortodoxa, t in de nevointa. Astfel se

explica schirnbari lo bruste ale vieti lor desfranatelor si va me-

siler. In slujba din Mattea Mare se vorbesto despre femeia ce

fusese desfranata: .Femeia care mai inainte era desfranata,

degrab' s-a ararat inteleapta, urand lucrurile pacatului celui

rusinos: . Este yorba de

0

schimbare care se petrece prin

harullui Dumnezeu.

Exista, sa zicem, un simt al istoriei in traditia noas-

tra, intemeiat nu pe criteriile moralei, ci ale nevoinrei.

Pentru ca unul care, poate, s-a adancit cu totul in pacat,

dintr-odata, printr-o schimbare brusca, se face sfant al

Bisericii.

Avem destule asemenea exemple in Ortodoxie. Aici,

ca sa vedeti diferenta, tineti cont ca, in Biserica noastra,

3

o desfranata se poate face calugarita, si chiar este primita

cu bucurie.

(ksp/,~ l'~dl~il_', 1111 0 ('illit'll' /II()I, ~ inl('li'I', el, 111'111111 :1

1 .1

Si'llf'nn

N(iI 'I'l'olog 1111 i vorb.t d l 111(11,1:',.

Sillh'OIl Noul 'l'colog t'slt' un nevuilor. 1 -: 1 pn'd Ill'

vointa, I1U 1 1 1 0 1 \1 1 si

gundc~le

In tcrrncnii nevointci, nu

ai rnoralci. Cc vrea el s a spuna cstc di au aju ns acum

episcopi unii care nu au Rugaciunea mintii, Asta vrca Sil

spuna. De aceea sunt ca mirenii primelor veacuri, care 1111

aveau inca Rugaciunea mintii si erau nou lurninati,

c l . u :

nu inca luminati.

Sfantul Simeon Noul Teolog vorbeste despre

indumm-

zeire, nu despre morala.

Simeon Noul Teolog spune ca, pentru a

ajunj: , I

neva episcop, trebuie sa faca din teologie, viata. A


8/9

IH'V(lIIIFI. NIl ~,11I d I'li 'H:nIIIJi111 (111 , \-',:111111

di

IIl'VOllll;1

t'sll' ler''IH'lllil'rt, pi: 1IIII.IIYtl~II'{d(11j11 \ , .ljlll.'1ld nunic.

Morula, 111('(,It'

dill Ilr lll;',

Ie'dlll~e ill in d o Nu

l'.'I

aruma,

gaLa, trcbuic s5

Iirn i11l01 ,III ,

nIl

;It;:1 vrv.ru S O

zic.

Morala ortodoxa cstc

IWVllII1l; IILI

sc intcmciaza pe

filosofie. Nu are nici 0 IcgaLlIdi 1.:1I110ralClilosofica, nici

CLI morala religioasa a crcstinilor apuseni, fie ei scolastici

ori protestanti. Absolut nici 0 legatura cu fenomenul

acesta. In Ortodoxie, pana ~i eel mai rau dintre oameni

se poate curati ~i ajunge la luminare.

Niciodata nevointa nu ar putea fi convertita in morala,

de vreme ce la baza este 0 terapie a intregii personalitati a

omului. Nevointa ortodoxa este oarecum asemanatoare cu

metoda psihiatriei contemporane,

deosebindu-se insa

in

privinta abordarii ~i scopului sau.

Una este sa-ti predea cineva subiectele moralist, i

alta sa-ti ofere terapia traditiei ortodoxe. De asta tot spun

de atatia ani de zile ca nu exista morala ortodoxa, exista

numai nevointa.

$i ca putem foarte bine compara nevointa ortodoxa

cu 0 psihiatrie duhovniceasca, pentru simplul motiv ca

energia mintii sau a inimii in care Se roaga Duhul Stant

este 0 stare fireasca a omului.radica face parte in mod

firesc din personalitatea omului, nu este ceva strain de

personalitatea omului. $i omul are in mod firesc capaci-

tatea de a primi aceasta Rugaciune in lacasul inimii.

De vreme ce scopul omului este sa ajunga la dragostea

jertfelnica dupa ce s-a eliberat de iubirea de sine, inseamna

ca problema se pune nu dintr-un punet de vedere moral, ci

terapeutic.

Menirea omului, asa cum vedem foarte clar din Sfanta

Scripture, este sa ajunga la dragostea jertfelnica. Este,

oare, aceasta 0problema morala sau terapeutica? Ajungi la

dril) llI,h'o\

il~IIIi'llIif'fl

prill\I'IIIII'\lIl1ll.t 1I1


9/9

.,(,Orll.llli' h .u u l.: hlllllld.l\fl-ti. LII' l)nli,iCll;1'i;It'.I bl h.lnUI

(roil':

tide dlldl' H.Ill

f.'tl III

hilid

,',.:I:t'.C'lli

~i

uilc ,\~,)

s ,) ,)jllIlH

I ()

(),lIldIIXif' I~Idlll'l'mu

ll

ell

Ortodoxia din Rusin, GIrt' I1l1 ma

i

IlI) (\ s,~ Sl' sustin

dccat eu ajutorul arrnatci ~i [II poli~jt'i.

I n linii mari, dogma este strans legaUi de morals - mai

precis, de ethos-ul omului. Biseriea Ortodoxa nu are pur si

simplu

0

morals asa cum vedem in sistemele filosofice, reli-

gioase si crestine apusene, ci are nevointa. Prin nevointa

ortodoxa, ce decurge din dogma ortodoxa si este curatire ~i

luminare, omul traieste dogma, adica dogma i se face viata,

omul ajungand la indumnezeire. Nevointa ortodoxa este im-

preuna-lucrarea omului cu energia necreata a lui Durnnezeu.

Partea a II a

Experienta Revelatiei

dogmatica empirica (pp. 147-163)

Documents