despre cultul mortilor

3
Despre cultul mortilor 1. PREGĂTIREA APERCEPTIVĂ: Aproape in toate religiile omenirii se intalneste convingerea, ferma si generala, ca existenta omului nu se termina cu moartea. Pe aceasta credinta, mai mult sau mai putin explicita, se intemeiaza ceea ce numim cultul mortilor, adica grija pe care o au cei vii de a mentine, legatura spirituala cu mortii lor, de a cauta sa le ajute si sa le usureze situatia din "lumea de dincolo", prin felurite rituri si ceremonii, prin rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna lor netulburata si pentru iertarea pacatelor, prin jertfe si fapte de milostenie, sau prin alte diverse acte, socotite ca fiind de folos celor adormiti. 2. ANUNŢAREA TEMEI: In cele ce urmeaza o sa vorbim despre cultul mortilor in invatatura bisericii noastre crestin ortodoxe. 3. TRATAREA Cultul mortilor in Vechiul Testament : Si la evreii din epoca veche credinta in nemurirea sufletului si cultul mortilor au jucat un rol de seama. Cu toate ca textele cartilor sfinte ale Vechiului Testament nu sunt totdeauna clare in aceasta privinta, ele ofera, totusi, suficiente dovezi despre grija pe care poporul ales a avut-o pentru mortii sai, prin pomenirea cu respect a numelor celor decedati (indeosebi a patriarhilor, a dreptilor si a proorocilor), prin rugaciunile si jertfele aduse pentru ei in diferite imprejurari s.a. In crestinism: grija pentru cei morti va devini una dintre componentele de frunte ale pietatii crestine si se va exprima in forme din ce in ce mai bogate, mai variate si mai pline de sensuri religioase superioare. Moartea este primita de crestini cu liniste si fara teama, caci ea este pentru ei "mutare de la cele mai triste la cele mai bune si vesele, este odihna si bucurie".

Upload: petru-valentin-petruvalentin

Post on 15-Sep-2015

2 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

morti

TRANSCRIPT

Despre cultul mortilor1. PREGTIREA APERCEPTIV:Aproape in toate religiile omenirii se intalneste convingerea, ferma si generala, ca existenta omului nu se termina cu moartea.Pe aceasta credinta, mai mult sau mai putin explicita, se intemeiaza ceea ce numim cultul mortilor, adica grija pe care o au cei vii de a mentine, legatura spirituala cu mortii lor, de a cauta sa le ajute si sa le usureze situatia din "lumea de dincolo", prin felurite rituri si ceremonii, prin rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna lor netulburata si pentru iertarea pacatelor, prin jertfe si fapte de milostenie, sau prin alte diverse acte, socotite ca fiind de folos celor adormiti.2. ANUNAREA TEMEI:In cele ce urmeaza o sa vorbim despre cultul mortilor in invatatura bisericii noastre crestin ortodoxe.3. TRATAREACultul mortilor in Vechiul Testament: Si la evreii din epoca veche credinta in nemurirea sufletului si cultul mortilor au jucat un rol de seama. Cu toate ca textele cartilor sfinte ale Vechiului Testament nu sunt totdeauna clare in aceasta privinta, ele ofera, totusi, suficiente dovezi despre grija pe care poporul ales a avut-o pentru mortii sai, prin pomenirea cu respect a numelor celor decedati (indeosebi a patriarhilor, a dreptilor si a proorocilor), prin rugaciunile si jertfele aduse pentru ei in diferite imprejurari s.a.In crestinism: grija pentru cei mortiva devini una dintre componentele de frunte ale pietatii crestine si se va exprima in forme din ce in ce mai bogate, mai variate si mai pline de sensuri religioase superioare.Moartea este primita de crestini cu liniste si fara teama, caci ea este pentru ei "mutare de la cele mai triste la cele mai bune si vesele, este odihna si bucurie".Biserica crestina a condamnat si a combatut, de la inceput, practicile pagane si iudaice, care priveau atingerea de trupurile mortilor ca o intinare ce trebuia curatita prin spalari ritualeRugaciunile pentru cei morti sunt in stransa legatura cu judecata particulara si cu starea sufletului de dupa ea, pana la judecata obsteasca. In acest interval de timp si pentru acest timp, intervin cei vii pentru decedati pentru ameliorarea situatiei lor sau pentru proslavirea celor alesi. Judecata particulara este atestata de Sfanta Scriptura. Astfel, Sfantul Pavel spune : "Este randuit oamenilor sa moara, iar dupa aceea, sa fie judecati"Parabola bogatului nemilostiv si a saracului Lazareste o marturie a judecatii particulare. Judecata particulara se efectueaza imediat dupa moartea omului. Insa, la judecata particulara se vor avea in vedere faptele sale prezente pana la moarte, starea sa din momentul mortii. La judecata definitiva, obsteasca se vor avea in vedere intregul ansamblu al vorbelor, faptelor si cugetul decedatului cu toate urmarile sale. Invatatura despre RAI SI IAD. SEMNELE PARUSIEI RUGACIUNILE PENTRU CEI MORTI.Liturghia Sf. Iacov care este cea mai veche liturghie contine o rugaciune pentru morti. Astfel, aici se spune : "Doamne Dumnezeul duhurilor si al trupurilor, adu-ti aminte de toti dreptii pana in ziua de azi. Da-le lor repaos in locasurile ceresti ale imparatiei Tale, in desfatarile raiului, in sanul lui Avraam, a lui Isaac si a lui Iacov, sfintii nostri parinti, acolo unde nu este durere, nici intristare, nici suspinare, unde straluceste totdeauna lumina fetei Tale".4. RECAPITULAREA:- CREDINTA IN VIATA DE DUPA MOARTE- CULTUL MORTILOR IN CRESTINISM- RAIUL SI IADUL- RUGACIUNILE PENTRU CEI MORTI5. ASOCIEREABiserica Ortodox Romn i cinstete eroii neamului n ziuanlrii Domnului,acetia fiind pomenii ca adevrai mucenici ce s-au jertfit pentru ar i credina lor. Pentru toi cei adormii ntru Domnul, Biserica noastr a stabilit zile de pomenire i n zilele de smbt numite n popor smbetele moilor" (de toamn, de iarn). n zilele de smbt din Postul Mare, cu excepia smbetei dinaintea nvierii Domnului, Biserica i cretinii pomenesc pe toi cei adormii i se roag lui Dumnezeu pentru a fi milostiv cu ei. Slujbele de pomenire, rugciunile pentru cei mori, milosteniile fcute n numele lor fac parte din datoria fiecrui cretin fa de naintai i fa de cei dragi care au murit i au nevoie de rugciunilecelor vii de pe pmnt, pentru mntuire i odihn venic.6. GENERALIZAREAn rugaciunile ei (ectenia dinainte si dupa sfintirea Darurilor) Biserica ne ndeamna sa cerem de la Dumnezeu, ntre altele, sfrsit crestinesc vietii noastre: fara prihana, nenfruntat, cu pace, ..., adica n pace cu toata lumea si cu cugetul mpacat, linistit, fara teama de moarte. pomenirea morilor este un act de credin ortodox pomenirea morilor este un act de iubire pentru ei. actul de pomenire al celor adormii n Domnul este un act de speran.

7. APLICAREA:S ne rugm Domnului Hristos, mpratul Cel fr de moarte, Lumina lumii (Ioan8, 12), Care a zis: Eu sunt nvierea i viaa; cel ce crede n Mine viu va fi, chiar dac va muri(Ioan11, 25), s druiasc lumin i bucurie, pace i odihn sufletelor celor adormii n Domnul, s mngie i s ntreasc sufletete pe toi cei ntristai i ndoliai, avnd ndejde n nvierea lui Hristos i n iubirea Preasfintei Treimi. Amin.