UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA”

FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

Cultul Baptist

Brasov

2007

ORIGINEA CULTULUI BAPTIST

Ca biserica, baptismul a aparut in secolul al XVII-lea, insa teologii si istoricii baptisti afirma ca originea cultului se afla in epoca crestinismului primar. Atat izvoarele baptiste, cat si ne-baptiste desemneaza ca "stramosi" ai cultului pe anabaptistii secolului al XVI-lea. Astfel putem spune ca deriva din secta anabaptistilor, infiintata de Nicolas Storch si influentata puternic de Thomas Münzer, fost adept al lui Luther, care, in 1517 se desparte de el, pentru ca nu a promovat Reforma si in sfera sociala.

Cel care a reinviat anabaptismul a fost Simion Menon, un preot catolic rebotezat in 1531, de un anabaptist. Adeptii se numeau menoniti.

Aparitia baptistilor in forma actuala e legata de numele lui John Smith - pastor puritan care, in 1608, emigreaza din Anglia in Olanda.

Un adept al sau, Thomas Holwys, revine in Anglia si va infiinta prima Biserica Baptista la Londra.

Se vor diviza in doua grupuri: Baptistii generali (ai lui Holwys, promovau conceptul de mantuire universala) si Baptistii particulari (ai lui Henry Jakob, credeau in mantuirea prin predestinatie). Se unesc in 1791, dar vor cunoaste multe alte divizari.

Dupa unii istorici, baptistii nu au un Crez oficial, confesiunile de credinta au fost stabilite in diverse locuri si date. Se pare ca prima confesiune de credinta baptista a fost adoptata in 1689, cand au capatat libertate deplina in Anglia.

SCURT ISTORIC

In forma pe care o cunoastem azi, baptismul a aparut în Anglia, la începutul sec. XVII. In anul 1608, pastorul englez John Smith emigreaza in Anglia unde fondeaza o comunitate ai caror adepti erau botezati prin stropire si se numeau baptisti. Mai tarziu Smith regreta si, impreuna cu o parte din adepti se întoarce la menoniti. Thomas Helwys insa, impreuna cu un mic grup refuza si pleaca in Anglia unde infiinteaza prima biserica baptista(Londra).

In timpul domniei Stuartilor, care au militat pentru reintroducerea catolicismului, protestantii au fost prigoniti, si mai ales baptistii care erau cei mai departati de catolici. In 1689 comunitătile lor au primit dreptul de a se organiza.

Inca de la inceput, baptistii s-au divizat în doua grupari. Prima sustinea ca Iisus a murit pentru a-i salva pe toti oamenii( baptistii generali), iar a doua spunea ca Hristos a murit doar pentru “cei alesi” adica cei predestinati la mantuire. Ruptura are loc în 1791.

PĂTRUNDEREA SI DEZVOLTAREA ÎN ROMÂNIA

Biserica baptista germana din Bucuresti este cea dintai biserica baptista din tara noastra. Infiintarea acesteia este legata de numele lui Scharschmit, care emigreaza in Romania in anul 1856. In 1865 vine la Bucuresti un predicator german, Augustin Leibig, si boteaza in apele Dambovitei mai multe persoane.

Cultul, in dorinta de a-si sustine vechimea in Romania, socoteste insa anul venirii familiei Scharschmit in Romania (1856) ca anul "infiintarii" primei biserici baptiste la noi.

In Transilvania - prima biserica baptista a fost organizata in anul 1875; acest fapt se datoreaza unui croitor ungur, Antal Novak, care a reusit sa converteasca un grup de credinciosi reformati maghiari din Salonta (Bihor). Printre cei botezati se afla si Mihaly Kornay, care mai tarziu a fost numit pastor pentru biserica din Salonta Mare. Datorita activitatii sale s-au organizat pentru maghiari mai multe biserici baptiste in judetele Bihor, Arad si Timis.

Dupa primul razboi mondial, in 1921, bisericile baptiste din Transilvania se unesc si ia fiinta Uniunea Comunitatilor Crestine Baptiste. In 1921 s-a infiintat si Seminarul baptist.

In baza legii cultelor din 1928, baptistii au fost recunoscuti de stat ca "Asociatie" religioasa.Scoaterea in afara legii a baptistilor s-a facut prin Decretul national nr. 927/1942 emis de Maresalul Ion Antonescu.

Prin Decretul nr. 553 publicat in M.O. nr. 253 din noiembrie 1944, Statul comunist recunoaste primul cult religios: Cultul baptist.

In 1948, cultul baptist a depus la Ministerul Cultelor noul Statut de organizare si functionare cu nr. 41360/1948. Doi ani mai tarziu, in 1950, s-a publicat "Statutul de organizare si functionare a Cultului crestin baptist", care a fost in vigoare pana in Decembrie '89. Dupa rasturnarea regimului comunist in 1989, baptistii romani si-au recistigat libertatea de actiune. In ciuda conditiilor economice foarte grele, baptistii romani sunt angajati in lucrari cu un caracter misionar foarte pronuntat. Desi Biserica Ortodoxa a incercat sa-si impuna iarasi statutul de Biserica nationala si sa-i priveze de drepturi pe reprezentantii celorlalte biserici crestine din Romania, in anii scursi de la Revolutia din 1989, baptistii romani au patruns cu curaj in invatamintul scolar si in programele de radio si televiziune. Pentru a se apara impotriva abuzurilor Bisericii majoritare Ortodoxe, baptistii i-au chemat pe reprezentantii celorlalalte culte evanghelice sa formeze un front comun constituind "Alianta Evanghelica Romana." Primul ei presedinte a fost Paul Negrut, predicator baptist la Biserica Emanuel din Oradea.

STRUCTURA ORGANIZATORICA A BISERICILOR BAPTISTE DIN ROMANIA 

Organizatia locala a cultului este biserica, constituita prin unirea voluntara a unui grup de adepti care accepta din propria lor convingere marturisirea credintei baptiste.

Bisericile sunt organizate in comunitati. Comunitatile alcatuiesc Uniunea Comunitatilor Crestine Baptiste din Romania. Sediul uniunii este in Bucuresti. Uniunea este organul central reprezentativ si administrativ al cultului. Toate organizatiile cultului sunt incadrate in Uniunea Cultului Baptist. Uniunea este condusa de un Comitet ales pe termen de trei ani, compus din cel mult 15 membri selectati dintre delegatii comunitatilor. Comitetul Uniunii face recomandari Congresului pentru alegerea presedintelui si a secretarului general, care reprezinta Uniunea in fata organelor de stat.

Organul suprem al Cultului baptist este Congresul, compus din delegatii comunitatilor.

 In prezent, in Romania cei aproape 110.000 credinciosi baptisti dispun de 1.523 biserici, slujite de 373 pastori. Pregatirea pastorilor se face in cadrul Institutelor Teologice Universitare de la Bucuresti si Oradea, integrate in universitatile de stat respective. In cadrul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti s-a infiintat o sectie la Cluj-Napoca. S-au infiintat si sapte seminarii liceale la Bucuresti, Oradea, Arad, Timisoara, Cluj, Resita si Sibiu, integrate invatamantului de stat. Sunt si trei scoli postliceale sanitare. Uniunea Baptista din Romania editeaza revista "Crestinul - Azi", care are aparitii lunare, precum si lucrari teologice si pentru slujba religioasa.Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania este afiliata organizatiilor baptiste internationale : Federatia Baptista Europeana si Alianta Mondiala Baptista, care grupeaza 141.000 biserici baptiste, insumand 36,8 milioane credinciosi.

Numele de "baptisti" a aparut ca o porecla data in batjocura de cei carora li se parea caraghios ca oamenii in toata firea sa faca atita caz de importanta "botezului" (in acelasi fel si-au primit numele si "anabaptistii", re-botezatii care au ignorat valabilitatea botezului aplicat copiilor).

ORGANIZAREA PE RAMURI

Alianta Baptista Mondiala, cu sediul la Washington, din 1905;

Federatia Baptista Europeana - 1948;Cei mai numerosi - in S.U.A.: Conventia de Nord si cea de Sud;

Ramuri dizidente: 1. Biserica menonita (continuatorii anabaptistilor, au patruns si la noi)1. Baptistii de sambata (proveniti din mozaici si adventisti)2. Baptistii unitarieni (neaga Sf. Treime)3. Baptistii vechi (au predestinatia rigida)4. Baptistii fratietatii (de culoare)5. Baptistii femeilor mironosite - au botezul pruncilor si ierarhie feminina6. Baptistii cufundatori7. Baptistii "celor 6 porunci" (un cod V.T.+N.T)

PUNCTE DOCTRINARE IMPORTANTE DIN MARTURISIREA DE CREDINTA A CULTULUI BAPTIST

1. Scriptura este inspirata de Duhul Sfant, este cuvantul lui Dumnezeu scris. 2. Dumnezeu este creatorul, sustinatorul tuturor lucrurilor, intreit in persoane, Tatal, Fiul si Sfantul Duh;3. Omul este creat de Dumnezeu, trupul sau este facut din tarana, iar natura spirituala e din Dumnezeu.4. Pacatul este lipsa de conformitate fata de legea morala a lui Dumnezeu, fie in actiune, fie in dispozitie sau atitudine. Pacatul este universal, iar consecinta acestuia este moartea spirituala.5. Biserica cuprinde totalitatea credinciosilor din toate timpurile. Nu e o organizatie pamanteasca "vizibila", ci organismul viu, spiritual, al celor salvati, adica al celor care au crezut in Hristos si au fost "nascuti din nou".8. Slujitorii,cultului sunt de doua categorii: pastorii si diaconii. "Ordinarea" acestora se face prin punerea mainilor. Pastorul se ingrijeste de supravegherea, pastorirea si carmuirea spirituala. Diaconii ajuta pe pastori in a administra bunurile materiale ale bisericii si initiaza actiunile filantropice. "Preotia" nu formeaza o clasa speciala, ci o calitate pe care o are fiecare credincios. Fiecare credincios este "un preot" si are dreptul de a se apropia de Dumnezeu prinIisus Hristos, fara alt mijlocitor.9. Simbolurile Noului Testament- Biserica noutestamentara are doua simboluri: a)Botezul si b) Cina Domnului. Acestea nu sunt taine.a) Botezul se savarseste prin afundarea in numele Treimii. Nu are calitatea de a curati pacatele, aceasta o face numai sangele lui Hristos. Pentru ca cineva sa poata fi botezat, el trebuie mai intai sa primeasca mantuirea - sa se pocaiasca si sa creada. Botezul se savarseste numai la majorat.b) Cina Domnului - simbolul mortii lui Hristos, pentru om, se compune din paine si vin, neamestecate. Nu are calitatea iertarii pacatelor, este doar comemorarea iertarii pacatelor prin jertfa lui Hristos. Cina se poate lua de catre toti aceia ce si-au marturisit credinta in Hristos si au fost botezati. 10. Ziua Domnului - Duminica este ziua de adunare; are caracter comemorativ. Nu exista sarbatori inchinate sfintilor.11. Viata de apoi - Pana la venirea lui Hristos exista o stare intermediara. 12. Disciplina in biserica se asigura prin masuri ca: mustrare, ridicarea drepturilor si excluderea din biserica a celor care s-au abatut de la conceptia baptista prin atitudine sau fapte.13. Rugaciunea este starea de legatura intima a omului cu Dumnezeu. Ea este exprimarea directa, de aceea nu  este nevoie de carti de rugaciuni.14. "Sfintenia" se obtine prin lucrarea progresiva pe care o face Dumnezeu prin Duhul Sfant, in viata celui salvat.15. Casatoria este randuita de Dumnezeu. Crestinii trebuie sa incheie o casatorie numai in Domnul, adica numai cu credinciosii (baptisti). Divortul este admis numai in caz de adulter.16. Raportul cultului cu societatea - Cuvantul lui Dumnezeu indeamna la supunere fata de legile statului.

Protestantii si deci si baptistii au apărut din dorinta de a remedia unele greseli si exagerări ale Bisericii Catolice.

-nu botează copiii

-cred numai în Biblie (pe care o interpretează după bunul plac) nu si în Sfânta Traditie.

-nu cred în sfinti(nici măcar în Maica Domnului), îngeri.

-nesocotesc obiectele sfinte: crucea, icoana, sfintele moaste.

-nu au cele 7 Taine ci 2 simboluri: Botezul si Cina Domnului(ei spun că nu se împărtăsesc cu Trupul si Sângele lui Iisus ci doar cu pâine si vin).

PRACTICI SPECIFICE CREDINTEI CULTULUI BAPTIST

B - botezul credintei personale

A - autonomia Bisericii locale

P - preotia universala a credinciosilor

T - transformarea vietii prin sfintirea Duhului

I - inspiratia literala a Bibliei

S - separarea totala a Bisericii de Stat

T - trimiterea Evangheliei pina la marginile lumii

SPECIFICUL CREDINTEI BAPTISTE

Libertatea sufletului

Ei cred in preotia universala a tuturor credinciosilor, in libertatea si responsabilitatea oricarui om de a sta direct in fata lui Dumnezeu, fara impunerea unui anumit crez si fara interpunerea vreunui cleric sau guvern.

Libertatea Bibliei

Ei cred in autoritatea Sfintelor Scripturi. Cred ca Biblia, sub directa autoritate a Domnului Isus Christos, este esentiala in viata fiecarui credincios si in viata Bisericii. Sustin libertatea fiecarui crestin de a interpreta si aplica Biblia dupa calauzirea personala pe care o primeste din partea Duhului Sfint.

Libertatea bisericii

Ei cred in autonomia bisericii locale. Cred ca bisericile baptiste sunt libere, sub autoritatea Domnului Isus Christos, sa hotarasca cine poate fi primit in Biserica si cine sa fie cei care o conduc, sa hotarasca formele de inchinaciune si metodele de lucru, sa ordineze pe aceia pe care-i crede inzestrati de Duhul Sfint cu daruri pentru slujire si sa decida cand si cu cine sa colaboreze in activitatea largita a trupului spiritual al Bisericii lui Christos.

Libertatea religioasa

Ei cred in libertatea religioasa, libertatea pentru religie si in libertatea fata de religie. Orice om este liber sa imbratiseze si sa practice o anumita religie sau sa refuze orice forma de credinta religioasa. Sunt adeptii unei totale separari intre Biserica si Stat.

MESAJUL SI CREDINTA BAPTISTA

Aprobata de Conventia Baptista de Sud (SUA) in 9 Mai 1963 si revizuita in 9 Iunie 1998.

I. Scriptura

Sfinta Scriptura a fost scrisa de oameni sub inspiratie divina si este inregistrarea revelatiei de Sine a lui Dumnezeu catre om. Este o visterie desavirsita de invatatura divina. Autorul ei este Dumnezeu, scopul scrierii ei este salvarea oamenilor, iar continutul ei este adevarul absolut, neatins de nici un fel de eroare. Ea ne descopera principiile dupa care ne judeca Dumnezeu; si ca atare este si va ramine pina la sfirsitul lumii, adevaratul centru de unitate a Crestinilor, si un standard suprem de verificare al intregului comportament uman, al tuturor crezurilor si opiniilor religioase. Modelul de interpretare a Bibliei este Isus Hristos.

II. Dumnezeu

Exista un singur si numai un singur Dumnezeu viu si adevarat. El este o fiinta personala, inteligenta de natura spirituala, Creatorul, Rascumparatorul, Sustinatorul si Conducatorul Universului. Dumnezeu este infinit in sfintenie si desavarsit in toate celelalte atribute ale Sale. Lui ii datoram cea mai mare dragoste, adorare si supunere. Dumnezeul etern ni se reveleaza ca Tatal, Fiul si Duhul Sfint, cu atribute personale distincte dar fara deosebire in natura, esenta sau fiinta.

A. Dumnezeu Tatal.

Dumnezeu Tatal domneste cu cu providenta Sa protectoare peste tot universul, peste toate creaturile Sale, si peste suvoiul curgerii istoriei umane, facind-o sa implineasca scopurile harului Sau. El este atotputernic, atotiubitor si atotintelept. Dumnezeu este un Tata adevarat pentru aceea

care au devenit copii ai lui Dumnezeu prin credinta in Isus Christos. Atitudinea Lui parinteasca este indreptata spre toti oamenii.

B. Dumnezeu Fiul

Hristos este eternul Fiu al lui Dumnezeu. Isus Hristos s-a intrupat prin Duhul Sfint si prin nasterea din fecioara Maria. Isus a revelat si a implinit in mod desavirsit voia lui Dumnezeu, luand asupra Lui insusi limitarile si prerogativele naturii umane, identificindu-se complect cu omenirea, dar raminind El insusi fara pacat. El S-a supus legii divine si a cinstit-o, iar prin moartea Sa pe cruce a facut posibila rascumpararea omului din pacat. A inviat din morti in trup glorificat si s-a aratat ucenicilor drept acelasi care a fost cu ei si inainte de rastignirea Sa. S-a inaltat la cer si este acum inaltat la dreapta lui Dumnezeu, unde sta ca Mijlocitor, partas al naturii dumnezeiesti si al naturii umane, si ca Acela in persoana caruia se realizeaza impacarea dintre Dumnezeu si om. Se va intoarce in putere si glorie sa judece lumea si sa duca la indeplinire misiunea Sa rascumparatoare. Locuieste acum in toti credinciosii ca Domnul lor cel viu.

C. Dumnezeu Duhul Sfint

Duhul Sfint este Duhul lui Dumnezeu. El a inspirat sfintii din vechime sa scrie Scipturile. Prin iluminare, El ii ajuta pe oameni sa priceapa adevarul. El il proslaveste pe Hristos. El dovedeste lumea vinovata in ce priveste pacatul, neprihanirea si judecata. El ii cheama pe oameni la Salvatorul lor, si realizeaza innoirea lor prin nasterea din nou. El cultiva caracterul Crestinului, ii mingiie pe cei credinciosi si le da daruri spirituale pentru slujirea lui Dumnezeu prin Biserica Lui. El il pecetluieste pe cel credincios pentru ziua rascumpararii finale. Prezenta lui in viata crestinului ne da certitudinea ca Dumnezeu il va duce pe cel credincios la statura plinatatii lui Hristos. El invata si imputerniceste credinciosul si biserica in lucrarea de inchinare, evanghelizare si slujire.

III. Omul

Omul a fost creat printr-un act special de Dumnezeu, dupa chipul si asemanarea Sa si este coroana creatiunii Lui. La inceput omul a fost facut si inzestrat de Creatorul Sau cu libertatea de a alege. Prin alegerea lui libera omul a pacatuit impotriva lui Dumnezeu si a adus pacatul in rasa umana. Fiind ispitit de Satana omul a calcat porunca lui Dumnezeu si a cazut din starea lui de inocenta initiala, ceea ce a face ca urmasii lui sa mosteneasca o natura si a un mediu inconjurator inclinate spre pacat si din momentul cind sunt capabili de actiuni morale devin calcatori ai poruncilor divine si sunt sub osanda. Numai harul lui Dumenzeu il poate readuce pe om in sfinta partasie cu El si-l poate ajuta sa-si indeplineasca scopul pentru care l-a creat Dumnezeu. Sanctitatea personalitatii umane este evidenta din faptul ca Dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul si asemanarea Sa, si din faptul ca Hristos a murit pentru om; ca atare fiecare om are in sine demnitate si merita respect si dragoste crestina.

IV. Mantuirea

Mantuirea implica rascumpararea deplina a omului si este oferita fara plata tuturor acelora care-L accepta pe Isus Hristos ca Domn si Mintuitor, pe Cel care a obtinut prin singele Lui rascupararea celui credincios. In sensul ei deplin mantuirea include nasterea din nou, sfintirea si glorificarea.

A. Regenerarea, sau nasterea din nou, este o lucrare a harului lui Dumnezeu prin care credinciosii devin creaturi noi in Isus Hristos. Ea este o schimbare a inimii produsa de Duhul Sfint prin convingerea de pacat, la care cel credincios raspunde prin pocainta fata de Dumnezeu si prin credinta in Domnul Isus Hristos. Pocainta si credinta sunt nedespartite ca experiente ale harului. Pocainta este intoarcerea sincera de la pacat spre Dumnezeu. Credinta este primirea lui Isus Hristos ca Domn si Mantuitor si predarea intregii personalitati inaintea Lui. Justificarea este harul achitarii depline a credinciosului, bazata pe imputarea neprihanirii lui Hristos asupra tuturor pacatosilor care se pocaiesc si cred in Hristos. Justificarea il plaseaza pe cel credincios intr-o relatie de pace si de bunvointa din partea lui Dumnezeu.

B. Sfintenia este experienta prin care, incepand cu momentul nasterii din nou, credinciosul este pus de o parte pentru scopurile lui Dumnezeu si creste spre perfectiune morala si spirituala prin prezenta si puterea Duhului Sfint care locuieste in el. Cresterea in har trebuie sa continue pe toata durata vietii celui nascut din nou.

C. Glorifcarea este punctul culminant al mantuirii, starea finala binecuvintata si permanenta a celui rascumparat.

V. Pastrarea sfintilor in har

Alegerea este scopul maret al lui Dumnezeu, in conformitate cu care El innoieste, sfinteste si duce pacatosii in glorie. Este in plina concordanta cu vointa libera a omului si cuprinde tot ceea ce este necesar pentru viata. Este prezentarea glorioasa a bunatatii suverane a lui Dumenzeu si este intelepciune infinita, sfinta si neschimbata. Exclude mandria si promoveaza smerenia.

Toti adevaratii credinciosi rabda pina la sfarsit. Cei pe care Dumnezeu i-a primit in Hristos, si care au fost sfintiti prin Duhul Sfint nu vor cadea niciodata din starea de har, ci vor starui pina la capat. E posibil ca si credinciosii sa cada in pacat datorita neglijentei si ispitelor, intristind Duhul Sfant, subrezind harul si mangiierea lor, aducind rusine cauzei lui Hristos, si disciplina asupra lor insasi, dar ei pot fi ridicati de puterea lui Dumnezeu prin credinta spre mintuire.

VI. Biserica

O biserica nou-testamentara a Domnului Isus Hristos este un grup local de credinciosi botezati care sunt asociati prin legamant in credinta si partasia evangheliei, care practica cele doua simboluri ale lui Hristos (cina si botezul), care sunt dedicati invataturii Sale, care folosesc darurile, drepturile si privilegiile investite in ei de Cuvintul Sau si care cauta sa raspandeasca evanghelia pina la marginile pamantului. Aceasta biserica locala este o grupare autonoma, care actioneaza in proces democratic sub Conducerea lui Isus Hristos. Intr-o astfel de adunare membrii sunt egali in drepturi si in responsabilitati. Singurele pozitii distincte recomandate de Scriptura sunt pastorii si diaconii.

Noul Testament vorbeste de asemenea despre Biserica ca si trup al lui Hristos care-i include pe toti rascumparatii din toate timpurile.

VII. Botezul si Cina Domnului

Botezul crestin este cufundarea celui credincios in apa in Numele Tatalui, al Fiului si al Duhului Sfint. El este un act al ascultarii, simbolizand credinta intr-un Mantuitor crucificat, ingropat si inviat, moartea credinciosului fata de pacat, ingroparea firii vechi si invierea la o viata noua in Isus Hristos. Botezul este o marturie despre credinta in invierea finala a celor morti. Fiind o practica bisericeasca, botezul este o conditie obligatorie pentru a intra in dreptul de membru al bisericii si pentru participarea la Cina Domnului.

Cina Domnului este un act simbolic de ascultare prin care membrii bisericii, prin impartasirea cu painea si rodul vitei, comemoreaza moartea Rascumparatorului lor si aniticipeaza cea de a doua Lui venire.

VIII. Ziua Domnului

Prima zi din saptamina este Ziua Domnului. Ea este o instituire crestina care trebuie respectata in mod regulat. Ea comemoreaza invierea lui Hristos dintre cei morti si trebuie pusa deoparte pentru devotiune spirituala si inchinare, atat in public, cit si in particular, prin abtinerea de la distractiile lumesti, prin odihna de la activitatile muncii cotidiene, singura exceptie fiind munca strict necesara si faptele milei.

IX. Imparatia lui Dumnezeu

Imparatia lui Dumnezeu include doua aspecte: in general, suveranitatea Lui peste tot universul, si, in particular, suveranitatea Lui peste toti cei care, de buna voie, il recunosc pe El ca si Imparat al lor. In sens restrans, imparatia este teritoriul spiritual al mantuirii, in care oamenii intra prin incredere si devotament copilaresc fata de Isus Hristos. Crestinii trebuie sa se roage si sa lucreze pentru ca sa vina Imparatia si sa se faca voia lui Dumnezeu pe tot pamintul. In forma ei plenara, Imparatia va fi instaurata la sfirsitul veacului, la revenirea lui Isus Hristos.

X. Vremurile din urma

Dumnezeu la timpul hotarit de El, si pe caile hotarite de El, va aduce in curind sfirsitul lumii. Conform promisiunilor Lui, Isus Hristos va reveni personal, vizibil si in glorie, pe pamint; mortii vor invia; si Hristos va judeca toti oamenii dupa dreptate. Cei pacatosi vor fi aruncati in Iad, locul de pedeapsa vesnica. Neprihanitii inviati in trupuri de slava vor fi rasplatiti si vor locui pe vecie in Cer cu Domnul.

XI. Evanghelism si Misiune

Este datoria si privilegiul fiecarui urmas al lui Hristos si a fiecarei biserici a lui Isus Hristos de a merge sa faca ucenici din toate neamurile. Renasterea spirituala prin Duhul Sfint inseamna si dobandirea dragostei pentru altii. Efortul misioanr colectiv este deci rezultatul manifestarii

nasterii din nou si este poruncit in repetate randuri in invataturile lui Hristos. Este de datoria fiecarui copil al lui Dumenzeu sa staruiasca continuu in castigarea celor pierduti pentru Hristos, atat prin efort personal, cat si prin orice alte metode in armonie cu Evanghelia lui Hristos.

XII. Scolarizarea

Scopul scolarizarii in Imparatia lui Hristos este asociat cu activitatile misionare si de caritate si este finantat prin suportul liber consimtit al bisericilor. Un sistem scolar crestin adecvat este necesar in implinirea programului de maturizare spirituala pentru poporul lui Hristos.

In educatia crestina ar trebui sa existe un echilibru sanatos intre libertatea academica si responsabilitatea academica. In orice relatie ordonata a vietii umane libertatea este totdeauna limitata, niciodata absoluta. Libertatea unui profesor care activeaza in scolile, colegiile si seminariile crestine este limitata de supunerea fata de suveranitatea lui Isus Hristos, de caracterul autoritar al Scripturii si de scopul distinct pentru care exista scolile crestine.

XIII. Darnicia

Dumnezeu este sursa tuturor binecuvantarilor temporare si spirituale; tot ce avem si tot ce suntem ii datoram Lui. In administrarea posesiunilor lor, crestinii au o indatorire de ordin spiritual, o chemare sfanta prevazuta in Evanghelie si o preocupare dictata de natura slujirii lor in lume. Ei sunt deci sub obligatia de a-L servi pe Dumnezeu cu timpul lor, cu talentele lor si cu tot ce au din punct de vedere material. Crestinii trebuie sa recunoasca faptul ca toate acestea le sunt incredintate pentru a fi folosite spre gloria lui Dumnezeu si spre ajutorarea altora. In conformitate cu Scripturile, crestinii trebuie sa daruiasca din ceea ce au cu bucurie, in mod regulat, sistematic, proportional cu venitul lor si de buna voie pentru inaintarea cauzei Rascuparatorului pe pamint.

XIV. Cooperarea

In masura in care realitatea o cere, poporul lui Hristos trebuie sa se organizeze in asociatii si conventii pentru cooperare la cel mai inalt nivel in atingerea scopului maret al Imparatiei lui Dumnezeu. Astfel de organizatii nu au insa nici o autoritate unele asupra altora sau asupra bisericilor locale. Ele au un caracter voluntar si cu scop consultativ si sunt destinate sa stimuleze, sa combine si sa directioneze in cel mai efectiv mod energiile poporului crestin. Membrii bisericilor Nou Testamentale trebuie sa coopereze unii cu altii pentru inaintarea lucrarilor misionare, de educatie si de binefacere care duc la extinderea Imparatiei lui Hristos. In sens Nou Testamental, unitatea crestina este definita drept o armonizare spirituala si o cooperare voluntara a diferitelor grupe din poporul crestin care urmaresc implinirea unor scopuri comune. Cooperarea este de dorit si justificata chiar si intre diferite denominatii crestine, atunci cand scopul urmarit este el insusi justificat si cand aceasta cooperare nu implica o incalcare a constiintei sau un compromis al loialitatii fata de Hristos si fata de Cuvintul Sau asa cum este el revelat in Noul Testament.

XV. Crestinul si Ordinea Sociala

Fiecare crestin este obligat sa caute sa instaureze autoritatea suprema a voiei lui Hristos atat in viata personala, cat si in viata sociala. Mijloacele si metodele folosite pentru imbunatatirea societatii si pentru instaurarea bunelor moravuri intre oameni pot fi de un ajutor real si permanent numai cand sunt inradacinate in renasterea individului prin harul acordat de Dumnezeu in Isus Hristos. Crestinul trebuie sa confrunte, in Duhul lui Hristos, orice forma de lacomie, egoism sau viciu. El trebuie sa lucreze ca sa aiba ce sa dea orfanilor, nevoiasilor, batranilor, saracilor si celor bolnavi. Fiecare crestin trebuie sa caute sa aduca economia, guvernul si societatea ca un tot unitar sub balanta principiilor dreptatii, adevarului si dragostei fratesti. Pentru promovarea acestor scopuri, crestinii trebuie sa fie gata sa colaboreze cu toti oamenii de bine, suportand orice cauza buna, fiind intotdeauna gata sa actioneze in spiritul dragostei, dar fara a compromite loialitatea pentru Hristos si pentru adevarul Sau.

XVI. Pacea si Razboiul

Este de datoria crestinilor sa caute pacea cu toti oamenii pe principiile dreptatii. In conformitate cu spiritul si invatatura lui Hristos, ei trebuie sa faca tot ce atarna de ei ca sa sa puna capat razboiului.

Adevaratul remediu pentru duhul razboinic este Evanghelia Domnului nostru. Cea mai imperioasa nevoie a lumii este aceea de a accepta invatatura Lui in toate problemele dintre oameni si natiuni, si aceea de a aplica practic Legea Lui bazata pe iubire.

XVII. Libertatea religioasa

Dumnezeu singur este Stapinul constiintei, iar El o vrea eliberata de robia oricaror invataturi si porunci omenesti care sunt impotriva Cuvintului Sau si nu-L reprezinta. Biserica si Statul trebuie sa fie separate. Statul datoreaza fiecarei biserici protectie si garantarea deplinei libertati de a persevera in implinirea scopurilor ei spirituale. In garantarea libertatii religioase, Statul nu trebuie sa favorizeze diferentiat nici un fel de grup eclesiastic sau denominational. Pentru ca stapinirile civile sunt randuite de Dumnezeu, este de datoria crestinilor sa le fie supuse in toate lucrurile care nu sunt contrare cu vointa Lui revelata. Biserica n-are voie sa recurga la ajutor din partea Statului pentru implinirea lucrarii ei. Evanghelia lui Hristos prevede ca implinirea scopurilor ei sa fie facuta exclusiv prin resurse aflate in perimetrul strict al Bisericii. Statul nu are dreptul sa penalizeze pe cineva pentru opiniile sale religioase, orice forma ar lua acestea. Statul nu are dreptul sa impuna taxe pentru suportul oricarei forme de religie. Idealul crestin este “O biserica libera intr-un stat liber”, iar aceasta implica dreptul tuturor oamenilor de a avea acces liber si nestinjenit la Dumnezeu, precum si dreptul de a formula si de a propaga opinii in sfera religioasa fara nici un amestec din partea puterii civile.

XVIII. Familia

Dumnezeu a orinduit familia ca si institutia de temelie a societatii. Ea este compusa din persoane inrudite unele cu altele prin casatorie, sange sau adoptiune. Casatoria este legamintul stabilit intre un barbat si o femeie care se leaga sa ramana impreuna pe toata durata vietii. Casatoria este un dar unic prin care Dumenzeu realizeaza cateva scopuri: ilustreaza unirea dintre Hristos si Biserica Sa, pune la dispozitia barbatului casatorit si a femeii casatorite un cadru pentru relatiile

de intimitate in care acestia isi implinesc trairile sexuale in conformitate cu standardele biblice si perpetueaza rasa umana.

Barbatul si nevasta au o valoare egala inaintea lui Dumenzeu, fiind creati amindoi dupa chipul si asemanarea Lui. Relatiile de casatorie ilustreaza felul in care se poarta Dumnezeu cu poporul Sau. Barbatul trebuie sa-si iubeasca nevasta dupa cum si Hristos si-a iubit Biserica. Dumnezeu i-a dat barbatului responsabilitatea sa hraneasca, sa pazeasca si sa conduca familia lui. Nevasta trebuie sa se supuna de buna voie autoritatii barbatului care o slujeste din dragoste, dupa cum si Biserica este supusa de buna voie lui Hristos, Capul ei. Creata ca si barbatul dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, nevasta este egala cu el inaintea lui Dumnezeu si a primit din partea lui Dumnezeu resposabilitatea de de a-si respecta barbatul, de a-l sluji ca un ajutor potrivit in administrarea casei si in formarea noii generatii.

Copiii, din momentul conceptiei, sunt o binecuvantare si o mostenire de la Domnul. Parintii trebuie sa arate copiilor prin viata lor modelul lui Dumnezeu pentru viata de casnicie. Parintii trebuie sa-i invete pe copiii lor valori morale si spirituale si sa-i determine, prin exemplul personal consistent si prin disciplina dragostei sa faca decizii bazate pe adevarul biblic. Copiii trebuie sa-si cinsteasca parintii si sa le fie supusi.

CATI BAPTISTI SUNT IN ROMANIA?

In anul 1991, numarul baptistilor din Uniunea Bisericilor Baptiste din Romania era:

1. Uniunea Bisericilor Baptiste 100.000 1.423 de biserici (infintata 1919)

2. Bisericil Maghiare 9.043 99 de biserici.

Cu "apartinatorii" (copiii) din familiile lor, totalul baptistilor de se apropie de 200.000.

Totalul neoprotestantilor evanghelici din Rominia incorporeaza inca aproximativ 300.000 de pentecostali (600.000 cu apartinatori) si 60.000 de Crestini dupa Evanghelie (100.000 cu apartinatori), citeva zeci de mii de Adventisti si unele fractiuni din cei peste 1.000.000 de membrii ai Oastei Domnului.

La recensamantul din 2002 au rezultat urmatoarele : sunt 126.639 de baptisiti, dintre care 54.812 barbati si 71.827 femei. 107.405 de etnie ramana, 12.963 maghiari, 4.749 de rromi, 252 ucrainieni, 357 germani, 44 rusi, 238 sarbi, alte etnii 312, etc.

La nivel de municipii si orase avem : 60.164 de romani, 5.730 de maghiari, 1.278 rromi, 270 de

germani. 

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Motivatia alegerii acestui cult poate fi parea oarecum ciudata. Eu m-am nascut si am crescut intr-o familie cu 3 religii diferite : tatal meu a fost greco- catolic, mama mea a fost botezata baptista iar eu am ajuns sa fiu ortodoxa. Ceea ce am descoperit despre mine si despre relatia mea cu Dzeu a fost pe cont propriu iar tot ce an realizat in acest sens am cladit singura. Nu mi-a spus nimeni « fa-ti cruce cand popa spune asta ».Si sunt chiar mandra de asta ! Dar sa revin...ma leaga multe lucruri de aceasta religie, anume religia baptista, pentru ca pot spune ca atunci cand am fost mica mergeam destul de des la slujbe religioase ale acestui cult. Mergeam pentru ca bunica mea era si ea adepta a acestui cult si o insoteam de nenumarate ori. Oamenii acestia sunt mai mult decat un grup, sunt o congregatie, o adevarata familie unde fiecare e alaturi de fiecare, la bine si la rau. Ce-mi place la ei e ca nu complica lucrurile asa cum o facem noi( ortodocsii). Regula de aur e, cum spun americanii, « keep it simple » si au extraordinar de mare libertate de exprimare, nu au tipare. Imi place ca nu sunt traditionalisti. Tin minte ca in liceu aveam un profesor de religie extraordinar de sever, pentru care aproape orice era un pacat. Imi aduc aminte cat de ingust la minte putea sa fie. Inevitabil fac comparatia cu lucruri din experienta personala anterioara pentru a vedea realmente diferenta si pentru a ma putea exprima. Imi plac pentru ca sunt oameni foarte deschisi si aplica cu adevarat porunca : « iubeste-ti aproapele » absolut dezinteresat ! In mijlocul lor simti iubire si il simti pe Dzeu mult mai aproape. Un punct in plus au pentru inexistenta unui mijlocitor intre noi, pacatosii si Dzeu. Fiecare e liber sa-si intretina cum vrea legatura cu Dzeu, ceea ce mi se si pare excelent.

Am o experienta deosebit de placuta alaturi de ei. Am petrecut 2 ani intr-o tabara de vara unde mi-am facut foarte multi prieteni. Era prea mica atunci sa judec lucrurile cu mintea de acum dar acea perioada m-a marcat destul de mult si inca si acum imi amintesc cu mare placere de clipele petrecute cu acesti oameni !