cvj, nr. 167, luni 16 iulie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 167

Luni, 16 iulie 2012

Decât sã o reabilitãm,mai bine o demolãm!

Gara dinPetroºani, o

clãdire istoricã,va fi pusã la

pãmântS e dãrâmã tot în þara asta,

fãrã a þine cont de istorie,valoare sau utilitate. Atunci cândeste vorba de bani, nimeni ºinimic nu mai conteazã. Gara dinPetroºani, o clãdire cu o însem-nãtate istoricã pentru ValeaJiului, ar urma sã fie demolatã,iar o alta nouã sã fie construitãpe cealaltã parte a liniilor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Consumã 300 mc de apã

pe zi ºiplãteºte 130mc pe lunã

M onitorizarea de cãtre SCApa Serv Valea Jiului a

firmelor, care au fost bãnuite cã nuar declara apa pe care o consumã,a scos la ivealã cã, doar într-o zi,sute de metri cubi nu suntînregistraþi.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

ªeful poliþieiîncalcã legea

cu bunã ºtiinþãL egea trebuie respectatã

dar nu ºi de cei care oaplicã. Cam aºa considerã ºefulpoliþiºtilor locali din Petrila.


”Jur pe Biblie”- cazul

viceprimaruluiStoica nu va fimuºamalizat

P reºedintele PSD filialajudeþeanã ºi deputat de

Hunedoara, Laurenþiu Nistor,a declarat la Petroºani cã nuare ce-i imputa din punct devedere politic Angelei Stoicaîn jurul cãreia existã un scandal sexual de proporþii.


Miron Cozma e haiduc

cu acte în regulã!

N umai haiduc nu mai fusese Miron Cozma, dar acum poate sã sebucure în liniºte de acest statut. De câteva zile este un haiduc

autentic – ºi nu unul de rând, ci chiar „de onoare” - ºi are ºi odiplomã care atestã acest lucru, înmânatã de Asociaþia Haiducilor dinRomânia, condusã de Nicolae Mavrodin. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

R ef.:Scrisoa-

re deschisã adomnuluiTraianBãsescutransmisãpreºedinteluiinterimar alRomâniei,preºedinþilorCamerelorParlamentu-lui ºi prim-ministruluiRomânieiDomnul TraianBãsescu a trans-mis o scrisoaredeschisã vineri,13 iulie 2012,preºedintelui

interimar alRomâniei,preºedinþilorCamerelorParlamentului ºiprim-ministruluiRomâniei.Regãsiþi mai jostextul acesteia:

„DomnulePreºedinte interi-mar alRomâniei,DomnulePreºedinte interi-mar al Senatului,DomnulePreºedinte alCamereiDeputaþilor,

Domnule Prim-Ministru,În momentul defaþã existãneconcordanþeîntre legislaþiaprivind organi-zarea referendu-mului din 29iulie 2012,decizii ale CurþiiConstituþionale aRomâniei ºihotãrâreaParlamentului desuspendare aPreºedinteluiRomâniei. Vã solicit sã cla-rificaþi imediatregulile dupãcare se vadesfãºura scruti-

nul din data de29 iulie 2012.Este vorba, înprimul rând,despre regulilede validare a re-ferendumului,numãrul ºi loculde amplasare asecþiilor devotare din þarã ºidin strãinãtate,formula dereprezentare încomisiile dinsecþiile de votareºi durata efectivãa votãrii.Absenþa acestorclarificãri în celmai scurt timpcu putinþã esteprofund nede-

mocraticã pentrucã induce con-fuzii majore înrândul cetãþe-nilor români cudrept de vot. Întrucât, oficial,campania pentrureferendum aînceput la 6 iulie2012 ºi se ter-minã la 27 iulie2012, estecorect sã nu fiemodificate reg-ulile fixate deja,precum data ºinumãrul dealegãtori din lis-tele electoralefolosite ºi înalegerile localedin 10 iunie2012. Deasemenea, con-sider corect sã

menþineþinumãrul secþiilorde votare dinstrãinãtate uti-lizate la alegeriileprezidenþiale dinanul 2009. În acelaºi timpvã adresezrugãmintea sãluaþi toatemãsurile nece-sare ca referen-dumul sã sedesfãºoare înspiritul corectitu-dinii faþã depracticile UniuniiEuropene ºi adeplinuluirespect în raportcu ConstituþiaRomâniei ºilegile þãrii.”

Divizia deComunicare

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Baronii (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r)12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Mark Twain (r)14:45 Schimbul (r)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 220:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Fii ca Monalisa

0:45 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi (r)

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:20 Ghinionistul 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos1:00 MacArthur

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s)(r)11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! 13:00 ªtirile Pro TV13:45 În sfârºit, vãduvã! (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

20:30 Paznic de temut 22:30 ªtirile Pro TV23:15 Doi bãrbaþi ºi jumãtate

9:30 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)10:30 Verde-n faþã

11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras 13:45 Teleshopping14:15 Cu lumea-n cap (r)15:00 Crimã pentru începã-tori: New Age 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Miss fata de la þarã

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:15 TV BAC 11:15 Dincolo de celebri-tate 11:30 Vedeta familiei 12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatuluii 13:20 Legendele palatului14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Magazin Mondial201417:40 Legendele palatului 18:20 Legendele palatuluii 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Serviciul omoruri22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Ploaie de varã 1:20 Nocturne

Comunicat de presã

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

M alpraxisul, înatenþia ministrului

Sãnãtãþii, Vasile Cepoi.Viitoarea Lege a Sãnãtãþiipropune reglementãri noila capitolul malpraxis careprevãd reducerea timpuluiîn care pacientul poate fidespãgubit pentru o eroaremedicalã, dar ºi scutireapersonalului medical asigu-rat de a mai gestiona,direct, cazurile de malpra-xis în care a fost implicat.

“Conform propunerilor nouluiproiect de lege, asiguratorul vaprelua diferendul dintre pacient ºiunitatea medicalã. De asemenea,tot asiguratorul va fi obligat sã

acorde sume ºi pentru despãgu-birile morale, nu numai pentrucele materiale, aºa cum este situaþia în prezent. Am mai stabilit ºi o serie de termene clareîn care pacientul va fi despãgubit.O altã noutate este aceea cã,asigurãtorul va avea obligaþia sãpropunã rezolvareaneînþelegerilor mai întâi pe caleamiabilã”, a declarat dr. VasileCEPOI, ministrul Sãnãtãþii.

Proiectul Ministerului Sãnãtãþiicare, în prezent se aflã în dez-batere publicã, stabileºte cu exac-titate care va fi responsabilitateafiecãrei instituþii în gestionareacazurilor de malpraxis, fie cã estevorba de spital, ColegiulMedicilor, Ministerul Sãnãtãþii sauasigurator, reglementare care

este confuzã în acest moment.Conform datelor furnizate de

cãtre preºedintele ColegiuluiMedicilor din România, prof, dr.Vasile Astãrãstoaie, în cei 10 aniîn care personalul medical s-aasigurat pentru apariþia posi-

bilelor cazuri de malpraxis, auexistat doar 5 despãgubiri, princare au fost despãgubite doardaunele materiale, fãrã celemorale.

M edic petroºãneanacuzat de

malpraxisMedicul Sorin Bratila, de la

Spitalul de Urgenþã dinPetroºani, este acuzat de fami-lia unui bãieþel, de malpraxispentru faptul cã l-ar fi operatpe copil la mâna stângã deºiintervenþia chirurgicalã trebuiasã aibã loc la mâna dreaptã.Reprezentanþii ColegiuluiMedicilor Hunedoara continuaanchetã în cazul medicului

Sorin Brãtilã de la Secþia deChirurgie Plasticã ºiReparatorie a Spitalului deUrgenþã Petroºani.

Dosarul este unul deosebitde complex ºi, pentru a lua odecizie în acest caz, estenevoie sã fie analizate cuatenþie toate actele medicale,inclusiv de la Timiºoara unde afost dus micuþul. Toate pãrþileimplicate în acest caz, cuacuzaþii de malpraxis, au fostaudiate, iar la finalulcercetãrilor întregul dosar –care cuprinde ºi biletul de trimitere de la medicul de familie, ºi radiografia, ºi rezultatul de la ortoped – vafi trimis unui expert.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 iulie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

N umai haiduc numai fusese

Miron Cozma, daracum poate sã sebucure în liniºte deacest statut. De câte-va zile este un haiducautentic – ºi nu unulde rând, ci chiar „deonoare” - ºi are ºi odiplomã care atestãacest lucru, înmânatãde AsociaþiaHaiducilor dinRomânia, condusã deNicolae Mavrodin.

Miron Cozma se aflã,oricum, într-o companieselectã în Asociaþia lacare Florin Piersic estepreºedinte de onoare ºichiar „cãpetenie naþio-nalã”!

Adrian Pintea ºi JeanConstantin sunt ºi eicãpetenii, dar post –mortem. Asociaþia

Haiducilor din Româniaeste condusã de NicolaeMavrodin, unul dintre ceimai controversaþi revo-

luþionari din Constanþa ºio mai veche cunoºtinþã alui Miron Cozma.

Anul trecut, de ZiuaMarinei, împreunã audeclanºat un scandal cares-a lãsat cui amendarealor cu câte 500 de lei decãtre jandarmi, pentrutulburarea ordinii ºi liniºtiipublice. Aºa cã, Mavrodinnu avea cum sã-l uite peMiron Cozma, pe carespune ca îl apreciaza nespus de mult pentrucurajul sau de a spunelucrurilor pe nume, ºi i-aînmânat diploma demembru de onoare alasociaþiei. Iar Cozma nua stat nicio clipã pe gân-duri ºi a acceptat din

prima sã fie haiduc modern de România, asta dupã ce a fost ºi“luceafãrul huilei”. Nupoate uita vremurile încare doar clipea ºli scoteamii de oameni în stradã ºiare în continuare nostal-gia mineriadelor. “Rãmânla pãrerea cã þara trebuiasã scape de actualulpreºedinte, însã nu aºacum a procedat USL-ul.Oricum, nu trebuie sãuite nimeni, când eu voiscoate oamenii în stradã,Bãsescu va fugi din þarã”,a þinut sã spunã MironCozma în momentul încare ºi-a ridicat diplomade haiduc.

Asociaþia Haiducilordin România are dejaºase filiale, dar NicolaeMavrodin susþine cã sevor mai înfiinþa încã 20.Obiectivul principal alAsociaþiei Haiducilor,potrivit datelor oificiale,este sã devinã “scânteia”care sã reaprindã însufletele romanilor spe-ranþa de dreptate, adevãr,loialitate, încredere ºi libertate. Totodatã, seintenþioneazã cooptarea a2.500 de membri ºideschiderea a trei taberehaiduceºti. Mavrodin esteun controversat revo-luþionar din Constanþa,contestat chiar ºi deceilalþi revoluþionari, carea fost ºi este implicat înmai multe scandalurifinanciare.

CarCarmen men COSMANCOSMANFoto LIBERTFoto LIBERTAATEA.ROTEA.RO

MMMMiiii rrrroooonnnn CCCCoooozzzzmmmmaaaa eeee hhhhaaaaiiiidddduuuucccc cu acte în regulã!

Încã un termen pentrufinalizarea ancheteide la Mina Petrila

P relungire în cazul anchetei de la EM Petrila.Declaraþia lui ªerban ºi certificatul medico-

legal al lui Codreanu, piese importante pentrufinalizarea anchetei de la Mina Petrila.

Anchetã în cazul accidentului de la Mina Petrilaeste în impas. Inspectorii ITM au solicitat prelun-girea termenului pentru finalizarea anchetei dincauza faptului cã nu au reuºit sã-l audieze încã peCãtãlin ªerban, a cãrui declaraþie este esenþialã.

“Am fãcut solicitare de prelungire pentru cã încãnu am reuºit sã îl audiem pe Cãtãlin ªerban, el fiindîncã sub efectul sedativelor. Totodatã, nu am primitnici certificatul medico-legal al lui Dãnuþ Codreanu,ºeful de brigadã care a decedat în urma accidentu-lui”, spune Ileana Bodea, ºef Serviciu ITM Petroºani.

Potrivit sursei citate, cei doi pioni sunt esenþialipentru finalizarea cercetãrilor.

“Declaraþia lui ªerban este esenþialã pentru cã elne poate spune cu exactitate ce s-a întâmplat.Certificatul medico-legal al lui Codreanu ne indicãcauza morþii lui, dar poate indica ºi cauza produceriiaccidentului”, a mai precizat Bodea.

Dupã ce inspectorii ITM vor obþine cele douãlucruri esenþiale în acest dosar, ancheta va fi finalizataîn câteva zile. (Raul IRINOVICI)(Raul IRINOVICI)

Proiect. Eroarea medicalã, despãgubitã mai repede

L ucrãrile latelegondola

care se constru-ieºte cãtreStaþiunea Strajasunt avansate,iar de curând aufost montate ºistaþiile deacþionare ºiîntoarcere aleinstalaþiei.

Muncitorii lucreazãnon stop pentru a seîncadra în termenulde finalizare pre-conizat pentru finalullunii octombrie. “Aufost montaþi toþi stâlpiºi de curând a venit ºistaþia de întoarcere atelegondolei. Selucreazã foarte bine,iar stadiul de con-strucþie nu doar cãeste în grafic, ci estechiar în avans, aº

putea spune. Sperãmsã terminãm cât mairepede pentru turiºtiicare vin la Straja înaceastã iarnã”, ne-adeclarat CristianResmeriþã, deputatPSD în Colegiul de

Vest Valea Jiului.Pânã când se va

finaliza lucrarea demontare a instalaþieimoderne de transportpe cablu, la munte sepoate ajunge doar cumaºina. Turiºtii tre-

buie sã þinã cont,însã, cã drumul cãtreStraja este într-o staredestul de proastã,pentru cã aici nu afost turnat ºi stratulde uzurã atunci cânda fost dat în folosinþã,iar de-a lungul anilors-a degradat.

LuizaANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 iulie 201244 Actualitate

C u “ochii” pe lupe-neni. În municipiul

Lupeni deja au fostinstalate camerele desupraveghere. Acesteasunt funcþionale. În plus,reprezentanþii adminis-traþiei locale declarã cãs-au finalizat deja ºietapele de pregãtire apersonalului care se vaocupa de monitorizare.

“Camerele de supravegheredeja sunt montate. În ultimelezile s-au finalizat procedurile ladispecerat. A fost instruit ºi per-sonalul de la Poliþia Localã carese va ocupa de monitorizare”, adeclarat Gabriel Lungu, city-manager municipiul Lupeni.

Aceste camera de supraveg-here au fost montate în inter-secþii, dar ºi în zona ºcolilor.Proiectul are ca scop reducereainfracþionalitãþii, acesta fãcândparte din proiectului carevizeazã reabilitarea Palatului

Cultural din Lupeni.

P alatul prinde viaþã

Palatul Cultural din municipiulLupeni prinde viaþã. Muncitoriilucreazã la foc continuu pentru areda clãdirii strãlucirea de odin-ioarã.

„SE lucreazã zi ºi noapte.Deocamdatã se efectueazãlucrãri la interior ºi exterior.Existã câteva puncte slabe, undetrebuie efectuate mai multelucrãri”, mai spune Lungu.

Reabilitarea acestui obiectivcultural se încearcã de aproxi-mativ 7 ani, însã doar acumadministraþia a obþinutfinanþarea. Palatul Cultural“Minerul” din Lupeni este oclãdire istoricã în Valea Jiului ºia fost dat în folosinþã acum 85de ani, respectiv în luna aprilie alui 1927. În total lucrãrile costãnu mai puþin de 9 milioane delei, iar banii provin dintr-unproiect european.

Raul IRINOVICI

Lucrãri pentru dezvoltarea comunitãþii

La Lupeni s-au montatcamerele de supraveghere

P ânã la sfârºitulverii, DN 66, de la

intersecþia de laLivezeni ºi pânãintrarea în MunicipiulVulcan, ar putea fi plinde muncitori ºi utilajepentru reabilitareaintegralã.

Dupã toate estimãrile, suntºanse mari ca DN 66A sãintre în reparaþii capitaleaproape de finalul acestei veri.Pe aceastã porþiune s-au fãcutfoarte puþine reparaþii de-alungul anilor, iar circulaþiamaºinilor de mare tonaj nuface decât sã înrãutãþeascãsituaþia. Primarul de laAninoasa este optimist ºispune cã în curând se va dastartul. “Este un program alCompaniei Naþionale deDrumuri, care prevedeasfaltarea de la Livezeni pânãla Valea Ungurului ºi puþin dela intersecþia de la Iscronicãtre Aninoasa. De aseme-nea, în proiect sunt prevãzutedouã sensuri giratorii, unulmare la Livezeni, iar cel de-al

doilea la Iscroni. Lucrareacred cã va începe cât decurând , doar cã mai trebuieca ENEL-ul sã dea niºte avizepentru mutarea stâlpilor deiluminat public din intersecþiamare de la Livezeni ”, ne-adeclarat Nicu Dunca primarulOraºului Aninoasa. De altfel,în urmã cu câteva sãptãmâni,muncitorii au putut fi vãzuþiaici pregãtind drumul pentruviitoarea asfaltare. Câtpriveºte ideea fostului edil al

Aninoasei, Ilie Botgros, de apune în mijlocul viitorului gira-toriu de la Livezeni un ceas cutrei cadrane în locul obeliscu-lui tãiat ºi vândut de primãriela fier vechi, este de domeniultrecutului. Noul primar nici nuse gândeºte la aºa ceva.

“Nu vreau niciun ceas cucuc, eu pun flori ºi iarbã”, ne-a spus primarul Dunca.

Luiza ANDRONACHE

DDDDNNNN 66666666 AAAA vvvvaaaa iiiinnnnttttrrrraaaa îîîînnnnrrrreeeeaaaabbbbiiii llll iiii ttttaaaarrrreeee dddduuuuppppãããã cccceeee

EEEENNNNEEEELLLL----uuuullll îîîîººººiiii mmmmuuuuttttãããã ssssttttââââllllppppiiii iiii ddddeeee llllaaaa LLLLiiiivvvveeeezzzzeeeennnniiii

D upã nenumãrate încercãri ºiani întregi de aºteptare, vin

veºti bune vizavi de drumul DN7A Petrila - Voineasa, care leagãjudeþul Hunedoara de Vîlcea.Edilul ºef de la Petrila spune cã is-a promis începerea lucrãrilor înacest an.

“Am vorbit acum puþin timp cu noul directal Regionalei de Drum de la Craiova, care mi-a prezentat situaþia. Am vãzut care sunt paºide parcurs în acest proiect, iar eu am primitasigurãri din partea lui cã la sfârºitul anului2012, drumul spre Voineasa va fi la stadiulturnãrii primului strat de asfalt pânã la limitade hotar”, ne-a declarat Ilie Pãducel, primarulOraºului Petrila.

Pânã acum, DN7 A a fost pasat de laregionalã de drumuri la alta, când laTimiºoara, când la Craiova. Anul trecut, aicis-au fãcut câteva lucrãri de reparaþii, pentruca traseul sã fie cât de cât practicabil, înaºteptarea marii asfaltãri.

Luiza ANDRONACHE

Spre Straja, doar cu maºina

PPPPããããdddduuuucccceeeellll aaaa pppprrrr iiiimmmmiiii ttttpppprrrroooommmmiiiissssiiiiuuuunnnniiii ddddeeee

aaaassssffffaaaallll ttttaaaarrrreeee aaaa DDDDNNNN7777 AAAA

P us sã aleagã întredouã funcþii Dorin

Curtean a ales-o pe ceade city-manager aloraþului Petrila. Prinurmare, actualul admi-nistrator al localitãþiidin estul Vãii Jiului ºi-asemnat astãzi demisiadin funcþia de consilierlocal. „Am ales ºi, evi-dent, am optat pentrufuncþia de city-manager.Am avut termen sã mãdecid pânã astãzi iarlocul meu de consilierlocal va fi ocupat de celde-al patrulea membrutrecut pe lista înaintã laalegerile locale de cãtre

Partidul Conservator”, aspus Dorin Curtean.

Acesta a mai precizat cã arãmas city-manager þi pentru ale face în ciudã „unora” carerâvneau la fotoliul sãu, pe carel-a ocupat în urmã cu 4 ani, înurma unui concurs. „Sunt mulþicare m-ar fi dorit îndepãrtat dinaceastã funcþie þi sunt la fel demulþi cei care þi-ar fi dorit sã-miocupe scaunul de city-manager.Vom vedea, însã, ce va mai fiºi cum vor evolua lucrurile. Potfi îndepãrtat doar dacã primarulpropune consiliului local elibe-rarea mea din funcþie, în bazaunor anumite criterii, iar con-silierii aprobã acest lucru”, amai declarat Dorin Curtean.

Printre cei care l-ar fi doritpe Curtean plecat din scaunulde administrator se numãrã ºiprimarul Ilie Pãducel. Acesta aspus cã deocamdatã este pre-matur sã se pronunþe asupradeciziei lui Curtean de arãmâne city-manager dar se vagândi ce va face pe viitor.„Partidul Conservator a câºtigatla locale 3 posturi de consilieriîn Petrila. Unul dintre acesteaera ocupat de actualul city –manager al primãriei care tre-buia sã decidã în termen de 15zile de la data validãriiConsiliului Local ce are degând sã facã. Mai exact, sãrãmânã consilier local sau city– manager. Acuma am aflat, de

la dumneavoastrã, cã ºi-a clari-ficat situaþia ºi a ales sã rãmânãcity–manager. Deocamdatã esteprematur sã spun ce se va maiîntâmpla pe viitor. Mã voi maigândi dar eu doresc un singurlucru ºi anume ca lucrurile sãmeargã bine în oraºul Petrila”,

a spus Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila. Locul lui DorinCurtean în Consiliul LocalPetrila va fi ocupat de DoruDaniel Boantã, din parteaPartidului Conservator.

Mircea NISTOR


S e dãrâmã tot înþara asta, fãrã a

þine cont de istorie,valoare sau utilitate.Atunci când este vorbade bani, nimeni ºinimic nu mai contea-zã. Gara din Petroºani,o clãdire cu o însem-nãtate istoricã pentruValea Jiului, ar urmasã fie demolatã, iar oalta nouã sã fie construitã pe cealaltãparte a liniilor.

Surse din cadrulRegionalei CFRTimiºoara, ne-a declaratcã în urmã cu câteva sãp-tãmâni, la Petroºani auvenit câþiva specialiºti dela Bucureºti, care chipurileau analizat structura gãriiºi au ajuns astfel la con-cluzia cã trebuie demolatã,pentru cã nu ar rezista laun cutremur. Astfel,Regionala CFR va dispuneconstrucþia unei alte gãri,pe partea cu oraºul, dupãcare, iar actuala clãdire vadispãrea de pe faþapãmântului. Însã, în toatãaceastã poveste, ne între-bãm dacã pentru respons-abilii de la MinisterulTransporturilor nu ar fimai uºor sã demoleze o

clãdire cu promisiunea cãva face alta, poate la scarãmai micã, ceea ce implicitar fi ºi mai ieftinã, decâtsã reabiliteze vechea con-strucþie, care întradevãr arcosta mai mulþi bani?! Înprezent, gara dinPetroºani, poarta deintrare în municipiu, aratãca acum un secol, mur-darã ºi întunecatã.Aceastã clãdire de valoareistoricã, datã în folosinþãîn anul 1870, mai arepuþin ºi se dãrâmã subprivirile îngrijorate alecãlãtorilor, dar mai alessub cele indiferente aleautoritãþilor, care dau dinumeri atunci când întrebice se mai aude cu mult

discutatul proiect de mo-dernizare trâmbiþat depoliticieni de ani de zile.De-a lungul timpului, aicis-au fãcut foarte puþinelucrãri de întreþinere, fãrãsã mai vorbim de reabi-litare. Au fost perioadeîntregi în care cãlãtorii îºirupeau picioarele dincauza beznei din garã, maiales atunci când coboraudin tren. Peroanele nu aumai fost reparate de multtimp, asta pânã anul tre-cut, când primãria a asfal-tat o porþiune de la liniatrei. De câþiva aniServiciul de Mesagerie numai existã, iar Serviciul deInformaþii din StaþiaPetroºani a fost desfiinþat

începând cu 1.04 2010,atribuþiile fiind preluate decasierii de bilete. Deasemenea, un lucru abso-lut de plâns este faptul cãdeºi suntem mileniul III,când lumea este într-ocontinuã miºcare ºievoluþie, la Petroºani, îngarã, cãlãtorii nu au nicimãcar unde sã îºi facãnevoie. De ani de zile aicinu mai funcþioneazã niciotoaletã, aºa cã oameniicare au de aºteptat, fie seabþin pânã le vine trenul,fie merg pe unde apucã,în tufiºuri ºi chiar pe lacolþurile clãdirilor. Acumaproximativ o lunã ºijumãtate a existat o tenta-tivã de a construi douã

toalete, dar conducereaRegionalei CFRTimoºoara nu a fost deacord cu construcþia. S-aconvenit astfel cu primãriaca în curând sã se facã unWC public în spatele gãrii,pe terenul care aparþineadministraþiei locale.

Reprezentanþii munici-palitãþii au afirmat pânãacum în repetate rânduricã Gara de la Petroºani aintrat pe lista de investiþiia MinisteruluiTransportului din 2012.Acum, însã, nimeni numai ºtie nimic, iar con-fuzia este cuvântul caredescrie cel mai bineaceastã stare de fapt.“Pânã în acest moment

nu avem niciun fel deinformaþii suplimentarefaþã de ceea ce amdeclarat cu ceva timp înurmã. Aºteptãm ºi noi sãvedem care va fi viziuneaGuvern în ce priveºteGara din MunicipiulPetroºani”, ne-a declaratNicolae Taºcã, purtãtor decuvânt la PrimãriaPetroºani.

Gara din Petroºani afost datã în folosinþã ladata de 18 august 1870,adicã în urmã cu 142 deani. Din pãcate, însã, dacãintenþia unor specialiºti dela centru, care nu au ideede însemnãtatea unuilucru pentru locuitorii uneioraº sau pentru identitateaurbei, se va aplica, istoriava fi aruncatã pe apa sâm-betei. Iar, la aceastã situ-aþia s-a ajuns tot nepãsãriiunora ºi altora care s-auperindat prin funcþiile deconducere ale structurilorMinisteruluiTransporturilor, care aulãsat pur ºi simplu oclãdire emblematicã pen-tru Valea Jiului sã sedegradeze pe zi ce trece,pentru ca mai apoi sãspunã cã… nu mai estenimic de fãcut!

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Decât sã o reabilitãm, mai bine o demolãm!Gara din Petroºani, o clãdire istoricã, va fi pusã la pãmânt

Amenzi depânã la 2.500de lei din cauza

caniculeiÎn zilele în care tempera-

turile exterioare sunt de peste37 de grade Celsius, sau care,corelate cu condiþiile de umidi-tate mare pot fi echivalente cuacest nivel, angajatorii trebuiesã asigure o serie de condiþiiminime pentru menþinerea

stãrii de sãnãtate a salariaþilor.Printre aceste mãsuri senumãrã: reducerea intensitãþiiºi ritmului activitãþilor fizice,asigurarea ventilaþiei la locurilede muncã, asigurarea deduºuri, alternarea perioadelorde lucru cu cele de repaus înlocuri umbrite, asigurarea apeiminerale, câte 2-4 litri/per-soanã/schimb. Angajatorii carenu pot asigura aceste condiþii,de comun acord cu reprezen-tanþii salariaþilor, trebuie sã iaurmãtoarele mãsuri: reducerea

duratei zilei de muncã,eºalonarea pe douã perioade azilei de lucru (pânã la ora11,00 ºi dupã ora 17,00), sauîntreruperea colectivã a lucruluicu asigurarea continuitãþii acti-vitãþii în locurile în care aceastanu poate fi întreruptã.Angajatorii care nu respectãprevederile Ordonanþei nr.99/2000, pot fi sancþionaþi cuamenzi contravenþionalecuprinse între 1.500 ºi 2.500de lei.

Maximilian GÂNJU

CCCCuuuurrrrtttteeeeaaaannnn aaaa aaaalllleeeessss ffffoooottttoooollll iiiiuuuullll ddddeeee cccciiii ttttyyyy----mmmmaaaannnnaaaaggggeeeerrrr

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

P reºedintelePSD filiala

judeþeanã ºi depu-tat de Hunedoara,Laurenþiu Nistor, adeclarat laPetroºani cã nu arece-i imputa dinpunct de vederepolitic ºi nici alîndepliniriisarcinilor deviceprimar AngeleiStoica în jurulcãreia existã unscandal sexual deproporþii.

Dupã ce s-a informat

la Poliþia Deva, a cititarticolele de presã ºi astat de vorbã cu vicepri-marul Vulcanului, AngelaStoica, ºeful de partid alacesteia, LaurenþiuNistor, a declarat cã nuva fi luatã nici o mãsurãpe linie politicã pentru cãAngela Stoica nu esteparte în dosarul ce are caobiect act sexual cu unminor, corupþie sexualã,la care se mai adaugã ºifurtul unei sume de bani.

”Nu am ce-iimputa”

”Am vorbit cu AngelaStoica, cu primarulGheorghe Ile, ºi nu vãascund cã am vorbit ºi cuPoliþia de la Deva, amcitit presa, am culesinformaþii de peste tot. Înprezent în dosar este învi-nuit poliþistul Sucilã ºi sefac cercetãri în rest. Dinpunctul meu de vedereeste o dramã pentrufamilia Stoica dacã acestefapte sunt reale. Dupãcercetãri vom vedea dacãse impun mãsuri. În legã-tura cu d-na Stoica în cal-itate de membru PSD ºiviceprimar, din punctuldânsei de vedere ºi alPoliþiei nu este încrimi-

natã, nu apare ca fiindimplicatã în dosar…Dacã se va dovedi cãnumele ei este implicat,vom lua mãsuri. Darpânã nu se definitiveazãdosarul, nu avem ce-iimputa. Nu a încãlcatstatutul, nu sunt prob-leme în activitatea deviceprimar. Dupã eluci-dare, dacã apar fapte,vinovãþii, cum apar, cum

vã vom anunþa mãsurilepe care le vom lua” – adeclarat Laurenþiu Nistor.

”Nu cred cã estefãcãturã

politicã”

Cu privire la întâlniricu persoane influente,care au avut loc cu scop-ul de a atenua ºi chiar

miºamaliza cazul AngeleiStoica, liderul PSD a pre-cizat cã jurã pe Biblie cãacest lucru nu s-a întâm-plat ºi nici nu i se pare cãacest caz meritã unasemenea risc, iar desprefãcãtura politicã invocatãîn presã, Nistor spune cãe ilogic având în vederecã funcþia de viceprimarnu este de importanþãmare, iar alegerile la PSD

Vulcan vor avea loc abiaanul viitor, deci MarianColtescu, actualpreºedinte local al PSDnu avea de ce sã seteamã ºi sã scþioneze.

”Am aflat de la maimulþi ºi din presã cã ar fiexiatat o întrevedere pen-tru a se muºamaliza acestcaz. Vã pot spune, cumâna pe Biblie, cã nu s-aîntâlnit nimeni pentru

asta. Vã jur pe Biblie cãnu a fost nimeni pentruaºa ceva în judeþ. Celpuþin eu nu am vorbit cunimeni. Sigur, voi infor-ma conducerea de partidde la Bucureºti, poate aucitit ºi ei presa ºi ºtiudespre caz. Nu s-au fãcutintervenþii de la nimeni ºicred cã nu ºi-ar permitecineva sã facã asta.

ªi nu cred cã estefãcãturã politicã pentrucã nu este o funcþie aºade mare cea de vicepri-mar. Apoi o posibilãfãcãtura a lui MarinColtescu, de teamapierderii ºefiei PSD, dinstart este eliminatã.Coltescu este preºedin-tele PSD Vulcan, iaralegeri vor avea loc anulviitor ºi Angela Stoica,conform statutului, nupoate ocupa funcþii departid. Cât privescrãfuielile lui Sucilã ºi ºefiilui, nu mã pot pronunþa,e treaba Poliþiei” – adeclarat preºedintele PSDHunedoara, LaurenþiuNistor.

ªeful socialdemocraþilor din judeþ aprecizat cã nu pot fisancþionaþi oameni dacãnu existã fapte clare,pentru cã se poate întâm-

pla oricând sã fie vorbade o înscenare, sau sã sedovedeascã faptul cã nusunt vinovaþi cei bãnuiþi.Niºte percheziþii ºi supoz-iþii nu pot constituimotive pentru asancþiona politic un om,chiar dacã imaginea arede suferit. Acesta a pre-cizat cã nu poþi distrugeun om fãrã faptedovedite ºi apoi trebuieaplicatã prezumþia denevinovãþie pânã lafinalizarea cercetãrilor.

S toica ºiCiodaru jude-

caþi diferit de PSD

Doar cã membri aiPSD nu sunt întotdeaunajudecaþi de partid cuaceeaºi mãsurã. În cazullui Dacian Ciodaru,preºedinte al LigiiStudenþilor SocialDemocraþi Petroºani,director administrativ alUniversitãþii Petroºani,prezumþia de nevinovãþienu a fost aplicatã pentrucã se ºtia cã acesta a fostsuspendat din PSD peperioada cercetãrilor.Ciodaru face parte din

Biroul Executiv al PSDPetroºani. Despre o posi-bilã suspendare a luiCiodaru, preºedintelePSD Hunedoara,Laurenþiu Nistor, ºtia cãnu existã pentru cã nuexista un motiv în viz-iunea sa.

”Nu este adevãrat, nua fost suspendat. Eu aºaºtiu. Dacã e aºa ºi s-aîntâmplat acest lucru,acum îi dau afarã pe ceide la Petroºani” – adeclarat hotãrâtLaurenþiu Nistor.

La PSD Petroºani aavut loc la sfârºitul luniiiunie o analizã a doi

membri din organizaþie,respectiv Valeriu Pleºeapentru atitudine neadec-vatã ºi Dacian Ciodaru,ca urmare a percheziþiilorîntr-un dosar de abuz înserviciu contra intereselorpublice, ºi care au fostpropuºi pentru sus-pendare. În cazulCiodaru, doar pe perioa-da cercetãrilor. ValeriuPleºea chiar a fost invitatla discuþii, dar se aflã înconcediu de odihnã.Propunerile urmau a fiînaintate ºefilor judeþeniai PSD.

Ileana FIRÞULESCU

H otel Petroºani, careaparþine familiei

politicianului Raj Tunaru,este scos la vânzare. Dincâte se pare, proprietarii numai au rãbdare sã înceapãconstrucþia telegondolei careva lega Parângul demunicipiul Petroºani ºidespre care se spune cã vacontribui serios la dez-voltarea turismului.

Pentru 6,5 milioane de euro, edrept, negociabil, doritorii pot achiz-iþiona construcþia situatã în centrulmunicipiului, în care, însã, nu s-aufãcut investiþii decât parþiale. Pe dealtã parte, imobilul poate fi ºiînchiriat, în totalitate, pentru40.000 de euro pe lunã, ori pebucãþi, adicã pe pãrþi componentealte complexului hotelier.

Hoteluk Petroºani, clasificat ladouã stele, a fost construit în 1987ºi are în total 112 camere ºi 3apartamente. Doar 50 dintre aces-tea sunt recent renovate, având unconfort de 3 stele, iar restul aºteap-tã o infuzie de capital serioasã pen-tru renovarea lor. Pe lângã spaþiilede cazare, complexul hotelier maicuprinde un restaurant cu o capaci-tate de aproximativ 400 locuri, oceainãrie, destinatã nefumãtorilor,

un bar/pub cu ocapacitate de 100locuri ºi aproxima-tiv 200 m.p. Deasemenea, încontinuarearestaurantului ºi a

barului, care auintrare din stradã, se

mai aflã ºi un spaþiude 224 m.p. care a fost

proiectat ca braserie,putând funcþiona independent,

spaþiu pentru 2 birouri ºi 2 încãperitip depozit. Complexul are în parteadin spate o curte cu gard de 603m.p., pe unde se poate faceaprovizionarea. Conform datelortehnice, demisolul se întinde pe osuprafaþã de 2300 m.p. cu intrãridin bucãtãrie, lifturile de marfã saudin curtea hotelului, este dotat cucurent electric, gaz ºi apã, putând fiînchiriat ºi separat. Suprafaþa totalãconstruitã este de 7791 m.p, iarterenul total al complexului este de

5590 m.p. Raj Tunaru are mai multe afaceri

în domeniul turismului în România,în special pe Litoral, iar în perioada2000-2004 a fost deputat înParlamentul României, intrat iniþialpe listele PRM. Din anul 2001 arãmas independent dupã ce s-a cer-tat cu preºedintele Corneliu VadimTudor, dar în ultima perioadã aintrat în PP-DD, fiind considerat unapropiat al lui Dan Diaconescu. În2006, a fost implicat într-un scandalde violenþã domesticã, dupã ce ofemeie de origine românã l-a recla-mat cã ar fi lovit-o ºi ar fi ameninþat-o cu moartea. Poliþia din LosAngeles l-a reþinut pe fostul deputatîn data de 30 septembrie 2006, iarinstanþã a stabilit o cauþiune de500.000 de dolari pe care soþia luiRaj Tunaru a achitat-o dupã circa olunã. Tunaru a fost eliberat dinarest, dar a avut interdicþie de apãrãsi teritoriul SUA pânã lafinalizarea procesului. În decembrie2006, magistraþii americani l-aureþinut din nou pe Tunaru în bazaunei înregistrãri în care acesta ar fiameninþat-o pe femeie cã, dacã nuîºi retrage plângerea, o omoarã.Ulterior, a fost condamnat la cinciani de închisoare, iar dupã ispãºireapedepsei s-a întors în þarã.

Carmen COSMAN

”Jur pe Biblie” - cazul viceprimarului Stoica nu va fi muºamalizat

Hotel Petroºani-scos la vânzare

O sursã bunãde venit pen-

tru comercianþiiromi din PiaþaCentralãPetroºani, astãzi,încãlþãmintea lamâna a doua abiadacã le mai aducevenit zilnic câtpentru o pâine.

Criza se face simþitãdin ce în ce mai mult în

Valea Jiului ºi se vedechiar ºi în piaþa devechituri, unde afacerilecu haine ºi încãlþãminteerau înfloritoare. Latarabele din afara sec-torului de produse indus-triale, oamenii pot gãsipantofi în stare bunã la

preþuri cuprinse între 30ºi 50 de mii de lei, bachiar îºi pot negociapreþul. Sute de perechisunt expuse de o parteºi de alta a gangului însãlipsesc clienþii. Ion de 38de ani, unul dintre com-ercianþi spune cã de anide zile a trãit din com-erþul cu pantofi ºi hainesecond hand, însã acumse gândeºte sã renunþela afacere. „Nu am dince trãi, iar acasã am treiguri pe care trebuie sã le

hrãnesc. Nu mai auoamenii bani. Am vân-dut trei perechi de la 1august ºi pânã acum”,spune bãrbatul. Îºi maiîncearcã norocul pânã lamijlocul lunii septembrie.„Atunci se începe ºcoalaºi mai cresc vânzãrile”,trage speranþe Ion.

Lucrurile nu mergbine nici la magazinelede haine second handdin localitãþile Vãii.Apãrute peste noapte înnumãr foarte mare,magazinele se bucuraude numeroºi clienþi,oameni sãraci cu veni-turi foarte mici ºi care îºiputeau lua o hainã bunãfãrã sã facã un efortfinanciar foarte mare.Mai mult, hainele de lasecond hand eraufolosite de foarte multe

familii din cartierulColonie din Petroºanichiar ca ºi combustibil.Cu 5 lei aceºti oamenicumpãrau saci plini cuhaine care nu aveaucãutare iar apoi îºiîncãlzeau locuinþele.

Maximilian GÂNJU

Vânzãtorii de haine second-hand au rãmas fãrã clienþi

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 iulie 2012 Actualitate 98 Actualitate

D omnul TraianBãsescu a

aprins, la Cluj-Napoca, FlacãraDemocraþiei

Domnul Traian Bãsescu aaprins astãzi, 14 iulie 2012,în cadrul mitingului de laCluj-Napoca, FlacãraDemocraþiei, care va fi pur-tatã în întreaga þarã de tiner-ii de dreapta pentru pãs-trarea ºi apãrarea valoriloreuropene, a prestigiului ºi acredibilitãþii României înUniunea Europeanã ºi înNATO.

Domnul Traian Bãsescule-a explicat participaþilor lamiting cã FlacãraDemocraþiei va fi purtatã detineri prin toatã þara ºi vaajunge la Bucureºti în ziuareferendumului, 29 iulie2012. „Ne-am gândit laceva, cã tot se apropieJocurile Olimpice, ca deastãzi o flacãrã apropiatã decea olimpicã sã ardã pânãpe 29 iulie. Staþi cã vã spunºi povestea ei… Ea se vanumi Flacãra Democraþiei ºiva fi purtatã prin þarã detineri de dreapta. Dacã, pe29 iulie, noaptea, vom con-stata cã românii au dat o

lecþie lui Crin ºi lui Victor, ovom menþine aprinsã. Dacãromânii vor spune «DA»restauraþiei, o vom stingepânã la alegerile urmãtoare.Dar eu vreau ca ea sã ardãºi dupã 29 noaptea. EsteFlacãra Democraþiei înRomânia”, a declarat dom-nul Traian Bãsescu.

Flacãra Democraþiei aplecat astãzi de la Cluj-Napoca ºi urmeazã untraseu prin mai multe oraºespre Tîrgu-Mureº, pentru aajunge la Iaºi, la mitingul pecare îl va organiza, în zileleurmãtoare, miºcarea dedreapta din România.

Divizia de Comunicare

Comunicat de presã

M onitorizarea decãtre SC Apa

Serv Valea Jiului afirmelor, care au fostbãnuite cã nu ardeclara apa pe care oconsumã, a scos laivealã cã, doar într-ozi, sute de metri cubinu sunt înregistraþi. ªiasta doar de la o firmãde alimentaþie publicã.

De la instalarea nouluidirector la SC Apa ServValea Jiului, Costel Avram,s-a început recuperareasumelor aflate la consuma-tor, a serviciilor neachitate,sume ce puteau închideporþile furnizorului de apã.S-a observat cã societãþicomerciale de alimentaþiepublicã, sau cele care sepresupuneau ca fiind mariconsumaroare de apã con-form acþivitãþilordesfãºurate, achitau sumeincredibil de mici. Caurmare s-a purces laverificarea apome-trelor ºi monito-rizarea con-sumurilor lafirmele respec-tive.

P roducedovada

furturilorAºa s-a întâm-

plat la cel mai marecomplex de alimen-taþie publicã ºi agre-ment Keops Petroºani,care deþine ºi lacul careeste un punct de atracþie allocaþiei. Cei 130 mc con-sumaþi lunar de Keops aupãrut a fi o cantitate nere-alã, drept pentru care s-atrecut la monitorizare. În20 de ore de supraveghere,respectiv de joi - ora12,00, pânã vineri - ora8,00, s-au înregistrat peste

300 metri cubi de apã con-sumatã. Ca urmare, într-olunã de varã Keops ajungela cel puþin 9000 metricubi ºi nicidecum la 130metri cubi pe lunã.

”Este un lucru inteligentce face Avram cu aceastãmonitorizare, pentru cãproduce dovada furturilor

masiveîn faþa celui bãnuit de aºaceva, lucru ce nu poate ficontestat în instanþã” – adeclarat un jurist din afaragrupurilor implicate, MariusStan.

În situaþii asemãnãtoare,dar cu cantitãþi de apã mult

mai mici comparativ cuKeops, de la surse din inte-riorul Apa Serv am aflat cãau fost gãsiþi cu apometreblocate sau diferenþemajore între citiri sauautocitiri ºi realitate, cumsunt ”Floare de colþ” sau”Jolly”, una cu vreo 700metri cubi diferenþã/lunã,

alta cu un consum de 1metru cub/zi.

A vram apromis

cã nurãspundecomenzilorpolitice

Se ºtie cã direc-torul Apa Serv,

Costel Avram, a invi-tat la discuþii, astãzi,

oamenii de afaceri pen-tru a sista aceste nereguli,cu propuneri de soluþii pen-tru a stopa aceste practicicare pot falimenta furni-zorul de apã din ValeaJiului.

Salariaþii spun cã acumpot lua mãsurile ce seimpun pentru cã li s-apromis de noul director cãîi va susþine în acþiunile de

normalizare ºi, ceea ce estemai important, nu va mairãspunde comenzilorpolitice de protecþie a anu-mitor oameni de afaceri.Mai precis nu se vor maiconfrunta cu situaþia peni-bilã când sunt trimiºi sãdebranzeze o firmã pentruneplatã, iar dupã o orã sã

fie trimiºi din nou pentru a-lbranºa ca urmare a unorapeluri influente.

”Sperãm sã se þinã depromisiune domnul Avram,pentru cã de multe ori amfost acuzaþi noi, salariaþii,cã am fãcut ºmenuri, darnu s-a vorbit niciodatã deprotejaþi. E mai simplu sãpui vina pe cei mici” –spun salariaþi ai Apa Serv.

Directorul Apa Serv,Costel Avram, nu a putut ficontactat pentru confir-marea spuselor celor dinsubordinea sa. Am aflat cãnu se afla în localitate. Dincâte îl cunoaºtem, maiexistã posibilitatea de a nufi dispus la declaraþii pânãnu-ºi rezolvã problema, înstilul sãu caracteristic, fãrãa stârni rãzboie politice ºifãrã a-ºi pune în cap, gratu-it, oamenii de afaceri.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

L egea trebuierespectatã dar

nu ºi de cei care oaplicã. Cam aºa con-siderã ºeful poliþiºtilorlocali din Petrila.Acesta ºi-a parcatmaºina de serviciu laun metru de trecereade pietoni ºi s-a puspe citit ziarul.

Pentru cã doar înmunicipiul Petroºaniexistã Trezorerie,funcþionarii administraþi-ilor locale din Valea Jiuluivin aproape zilnic în„capitalã” însoþiþi de unechipaj al poliþiei localedin localitãþile lor.

În zona TrezorerieiPetroºani mai tot timpul

nu existã loc pentru a-ºiparca autovehiculele, aºacã aproape toþi încalcãlegea ºi le lasã lângã tre-cerea de pietoni din zonaParcului Carol Schreter.

Atât colegii lor dinPoliþia Localã Petroºanicât ºi cei de la ServiciulCirculaþie închid ochii,astfel cã însoþitoriifuncþionarilor îºi vãdliniºtiþi de ale lor.

Cam aºa s-a întâmplatºi la finele sãptãmâniitrecute, vineri mai exact,când chiar ºeful PoliþieiLocale Petrila, GheorgheBogeanu, ºi-a parcatmaºina de serviciu petrecerea de pietoni ºiapoi s-a apucat de lecturat presa.

G onit cu sirena

Pentru cã un alt ºoferera parcat pe locul pecare-l ochise poliþistul, aavut grijã sã-l goneascãcu sirena specificãmaºinilor MAI, de pemaºina de serviciu.Anunþaþi telefonic cei dinPoliþia Petroºani n-au datimportanþã sesizãri ºidupã zicala „corb la corbnu-ºi scoate ochii” aupasat responsabilitateacolegilor de la PoliþiaLocalã Petroºani. Aceºtiadin urmã au apãrut imediat la locul sesizãriiºi l-au luat la întrebãri pe„colegul” lor din Petrila.Bogeanu le-a replicat cã

„ºtiu legea” ºi cu greu afost convins sã-ºi mutemaºina de serviciu dinzona trecerii de pietoni.Întrebat ºi de ce s-afolosit de semnalul folositdoar în misiune, ºefulPoliþiei Locale Petrila amotivat cã ºoferul dinfaþa lui dãdea cu spateleºi l-a avertizat ca sã nu-ltamponeze.

Articolul 174, litera edin codul rutier interziceoprirea voluntarã avehiculelor în locul undeeste instalat indicatorul“Trecere pentru pietoni”sau pe marcajele de tra-versare pentru pietoni orila mai puþin de 25 mînainte ºi dupã acestea.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

L ocuitorii OraºuluiAninoasa au o viaþã

grea. Rata ºomajului esteridicatã, posibilitãþi deangajare nu se întrevãdprea des, iar pentrumulþi dintre ei, inclusivcondiþiile de viaþã suntmai mult decât modeste.

Cei care locuiesc în caselede colonie din zona Iscroni, lafel, sunt sãraci, fãrã traidecent, iar uneori nu au nicicurent electric, pentru cã nu îlprea plãtesc.

Casele lor sunt degradate,acoperiºurile stau sã cadã,faþadele sunt scorojite, iar ceimai mulþi oameni nu au banide reparaþii. “În anul 2012 nuvom face niciun fel de reparaþiila acele case, ci aºteptãm construcþia blocului social dinVulculeºti, pentru care trebuie

sã primim în curând apro-barea. Estimãm cã pânã unde-va în toamna anului 2013vom finaliza edificiul, iar acelebarãci le vom demola dupã ceîi mutãm pe oameni. Terenul îlvom pregãti pentru oinvestiþie, posibil un supermar-ket, pentru cã se preteazã laaºa ceva. Aveam douã oferte,dar acum trebuie sã vedemdacã mai sunt valabile. Dacãnu, sigur gãsim altceva în loc”,a spus Nicu Dunca, primarulOraºului Aninoasa.

În vara anului 2012, laAninoasa, în colonia de peVale, mai sus de primãrie, aavut loc un incident care a pusîn pericol viaþa a doua familii.Tavanul unei camere s-aprãbuºit peste vecinii de laparter, cu tot cu chiriaºii dedeasupra. Din fericire atunci,nimeni nu a fost rãnit.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Soluþii simplepentru

proiecte mariC omunitatea hunedore-

anã întrunitã într-o dez-batere publicã, a ales prin votdemocratic ºi a desemnat con-ducerea neoficialã a MuzeuluiCastelul Corvinilor, care sãreprezinte interesele hune-dorenilor în ce priveºte ma-nagementul monumentului.

Astfel a fost numit pentru funcþiade director general, domnul doctorîn istorie Cristi Roman, un om cu oînaltã pregãtire academicã ºi unreputat arheolog ºi muzeograf.

Dupã 15 ani de trudã în folosulmuzeului, iatã cã doctorul Roman aînceput munca de reconfigurare acastelului pe harta României ºi deatragere serioasã a turiºtilor înoraºul de pe Cerna. Cetãþeniioraºului au înþeles cã pentru mana-gementul eficient al proiectelor dedezvoltare a muzeului este nevoiede o viziune integrativã ºi sãnãtoasãpentru întreaga zonã aHunedoarei. De aceea au desem-nat un reprezentant al societãþiicivile, pe domnul Bogdan VasileLeucuþa, preºedinte al Asociaþiei deDezvoltare D.A.O (Datorie,Atitudine, Onoare) pentru aîndeplini rolul de manager turistic almuzeului. Principalele atribuþii aledomnului Leucuþa sunt de pro-movare a turismului ºi a imaginiicastelului în Europa ºi în lume, deatragere turiºti, activitãþi de PR,

conducãtor auto, muncitor necalifi-cat, calau ºi inchizitor ºef. Acesteatribuþii vor fi îndeplinite pe bazaunui contract de voluntariat pe careastãzi D.A.O l-a redactat în faþacomisiei comunitãþii.

“Suntem îndreptãþiþi sã credemcã muzeul se afla acum pe mâinibune. Cu siguranþã avem mult demuncã iar rezultatele vor apãreadin primul minut de activitate” adeclarat doctorul Cristi Roman.Echipa manageriala a elaborat dejaun amplu plan de management alinstituþiei. “Suntem în faþa unuimoment istoric pe care nu-l vomrata. Suntem onoraþi sã aducemprosperitate ºi bunãstare comu-nitãþii hunedorene ºi suntem mândri sã promovãm patrimoniulnaþional românesc dincolo de graniþele þãrii” a încheiatBogdan Leucuþa.

Locuiesc în caseaproape dãrâmate, dar

au antene de satelit

ªeful poliþiei încalcã legea cu bunã ºtiinþã

Consumã 300 mc de apã pe zi ºiplãteºte 130 mc pe lunã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

1 6 i u l i e 2 0 1 2

Problemele cu care te-ai confrun-tat pânã acum par a-ºi gãsirezolvãrile cãutate. Conjuncturate favorizeazã dându-þi posibili-tatea de a te implica încolaborãri rentabile.Comunicarea cu cei din jurdecurge foarte armonios.

În cazul în care doreºti sã-þiîmbunãtãþeºti confortul în aparta-ment, conjunctura astrala tefavorizeazã. În relaþia cu superi-orii ierarhici vor fi discuþiiaprinse ºi ar fi de dorit sã nuinsiºti sã-þi impui punctele devedere.

Energia mentalã atinge cotemaxime, astfel încât ai puteaface faþã cu succes unor activitãþiintelectuale. O bunã parte a tim-pului liber þi-o vei dedica fiinþeiiubite. N-ar fi exclus sã faci oimpresie excelentã unei per-soane de sex opus.

O rudã îþi va da niºte informaþiipe care ar trebui sã le verificiînainte de a le folosi. Oricum,eºti cam împrãºtiat ºi ai puteagreºi cu uºurinþã. Sãnãtatea þi-arputea crea unele probleme: tepoþi confrunta cu migrene saustãri febrile.

În cãmin se mizeazã mult pe aju-torul tãu; fã un efort pentru anu-i dezamãgi pe cei dragi. Deºivor fi tentaþii mari, ar fi bine sãnu te aventurezi în a face specu-laþii financiare, mai ales cã ocazi-ile de a câºtiga bani nu se vorlãsa prea mult aºteptate.

Vei avea ocazia sã faci oinvestiþie, dar nu trebuie sãrenunþi cu nici un chip la pru-denþã. La serviciu va fi multã for-fotã, vor fi multe de fãcut ºi n-arfi exclus sã þi se repartizeze noisarcini. Relaþiile cu colegii vor fibune.

În aceastã perioadã va trebui sãfaci unele compromisuri, ceea cenu îþi surâde, dar altfel nu se vaputea. Din fericire comunicareacu cei din jur evolueazã cât sepoate de bine ºi acest lucru te vaajuta în discuþiile pe care le veiavea.

Dacã doreºti sã pleci la drum,atenþie, cãci te poþi confrunta cusituaþii oarecum neaºteptate. Înplan sentimental lucrurileevolueazã bine; vei avea parte deceva surprize, dar, din fericire,vor fi dintre cele plãcute.

Se vor ivi unele neînþelegeri cucolaboratorii, dar pânã la urmãveþi reuºi sã ajungeþi la un numi-tor comun. Traversezi o perioadãagitatã, în care te confrunþi cusituaþii de tot felul ºi nu ai timpnici mãcar sã respiri. De energienu duci lipsã.

Este o perioadã bunã pentru a-þipune în practicã proiecte pe careþi le-ai fãcut de mai mult timp.Unele din nemulþumirile talelegate de chestiunile profesionalevor putea fi rezolvate, ceea ce îþiva lua o piatrã de pe inimã.

Este posibil sã ai parte de uncâºtig ce-þi va permite sã-þiechilibrezi pentru un timp situ-aþia financiarã. În cazul în care îþidoreºti sã-þi cumperi un obiectde lux, ocaziile nu se vor lãsaaºteptate. Cãlãtoriile sunt avan-tajoase.

Eºti cam agitat, neliniºtit înaceastã perioadã, iar impulsivi-tatea te poate determina sã ieidecizii care te pot conduce pecãi greºite. Prudenþa se cere a fipusã pe primul plan. Proiectelede petrecere a timpului liber sevor dovedi inspirate.

H O R O S C O P

Scrisoare deschisã adresatã Avocatului Poporului, Valer Dorneanu

Asociaþia „21 Decembrie 1989” considerã demisia dumneavoastrã caimperios necesarã.

În opinia revoluþionarilor Asociaþiei „21 Decembrie 1989” dumneav-oastrã nu sunteþi decât o marionetã politicã a camarilei roºii ce vã încon-joarã. Acest fapt este dovedit de activitatea politicã ºi juridicã din ultimii 22de ani, perioadã în care aþi rãspuns comenzilor politice ale lui Ion Iliescu ºiAdrian Nãstase iar pe ultimul, l-aþi susþinut în forurile juridice dinParlament ºi chiar în dosarele de pe rolurile instanþelor.

Pregãtirea dumneavoastrã juridicã a fost trecutã în plan secundar ºi nuaþi ezitat sã apãraþi un penal chiar ºi din poziþia de preºedinte al Comisieide integritate a PSD.

Un ultim argument dar nu cel din urmã: în calitate de magistrat nu aþiluat atitudine faþã de tergiversarea nepermisã de peste 22 de ani aDosarelor Revoluþiei ºi Mineriadelor, tergiversare confirmatã de CEDO înDosarul Asociaþiei „21 Decembrie 1989”.

În speranþa cã veþi înþelege din solicitarea noastrã dorinþa de indepen-denþã a instituþiei Avocatul Poporului, vã asigurãm domnule ValerDorneanu cã nu vom începe acþiunile de protest în faþa instituþiei pe carevremelnic o reprezentaþi.

Asociaþia „21 Decembrie 1989” PreºedinteTeodor Mãrieº

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANIanunþã cã pe perioada de cod portocaliu, persoanele care

sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul de telefon 0254.541.114 din cadrul

Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate.

Primar, Tiberiu Iacob-Ridzi Întocmit, Mãlina Neluþu


A bsolvenþii claselora XII-a care au

picat examenul deBacalaureat au începutde sãptãmâna trecutãpregãtirile pentrusesiunea de toamnã.

Dacã la Liceul de Informaticãdin Petroºani la “antrenament”s-au prezentat câþiva elevi, înalte unitãþi profesorii au statdegeaba, în aºteptarea celorcare ar fi trebuit sã prezinte uninteres ceva mai mare pentru opregãtire suplimentarã ºi gratu-itã. “Am început pregãtireaelevilor pentru cã nu suntemdeloc mulþumiþi de procentul depromovabilitate de sub 50% pecare l-au obþinut absolvenþii

liceului nostru. Sperãm ca întoamnã sã îmbunãtãþim sub-stanþial procentul de promov-abilitate”, a declarat ConstantinToroapã, directorul unitãþiiºcolare.

La Liceul de Informaticã,

numãrul celor neadmiºi la exa-menul de maturitate este deaproximativ 70 de elevi. Ceimai mulþi dintre ei au întâmp-inat probleme la probele dematematicã ºi fizicã.

Mircea NISTOR

““““PPPPiiiiccccaaaaþþþþ iiii iiii”””” aaaauuuu îîîînnnncccceeeeppppuuuuttttpppprrrreeeeggggããããtttt iiii rrrr iiii lllleeee

ª coala sanitarãpostlicealã

„Carol Davila” dinPetroºani înscrie ºiabsolvenþi de liceucare nu au promovatexamenul debacalaureat. Chiar ºifãrã diploma deabsolvire, oricine are12 clase poate deveniasistent medical ge-neralist sau asistentmedical de farmacie.

Cursurile nu sunt, însã,gratuite, taxa de ºcolarizarefiind stabilitã la valoarea de1.800 de lei/an, în cazulîn care este achitatã inte-gral pânã la data de 30noiembrie 2012. Aceastapoate fi plãtitã ºi în rate,pânã în martie 2013, cazîn care valoarea acesteiaajunge la 1.900 de lei.Viitorii absolvenþi nu vor

putea, însã, profesa pânãcând nu vor intra în po-sesia diplomei de bacalau-reat!

În cei 20 ani de cândfuncþioneazã ºcoala sani-tarã postlicealã dinPetroºani, în 2011 s-aufãcut cele mai multeînscrieri fãrã diplome debacalaureat. „Anul trecutam avut cei mai mulþi elevi

înscriºi fãrã diplomã debacalaureat. Cred cãacelaºi lucru se va întâmplaºi în acest an. Elevii voravea timp, în urmãtorii 2-3 ani, sã intre în posesiadiplomelor de absolvire aclasei a XII-a. Dacã nu vorintra în posesia acesteia,nu vor avea dreptul de aprofesa în meseria în cares-au pregãtit”, a precizatGabriele Stanca, managerªcoala Sanitarã Postlicealã„Carol Davilla” Petroºani.

Cursurile ºcolii sanitarepostliceale dureazã 3 aniiar diplomele eliberate suntrecunoscute de cãtreMinisterul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºiSportului. În plus, existãposibilitatea angajãrii absol-venþilor chiar ºi în strãinã-tate, inclusiv în þãrile com-ponente ale UniuniiEuropene.

Mircea NISTOR

La sanitari, diploma deBac nu este necesarã! C ontestatarii examenului de

bacalaureat au aflat, vineri,rezultatele finale. Elevii care au fostnemulþumiþi de rezultatele obþinutela examenul de maturitate ºi audepus contestaþii au aflat notelefinale.

În urma recorectarii lucrãrilor, existã modi-ficãri în ceea ce priveºte rezultatele.

“Din cele 1105 lucrãri trimise la recorectare,338 au fost aprobate. 133 au fost punctuate cuminus ºi 205 cu plus. Au fost 16 lucrãri notatecu note mai mari de 5 ºi în urma recorectariiacestora au obþinut sub 5. Au fost ºi lucrãri cunote sub 5, iar în urma reevaluãri acestea aufost punctuate cu nota peste 5”, declarã LiviaVlad, purtãtor de cuvânt al ISJ Hunedoara.

Anul acesta, peste 60 la sutã dintre eleviihunedoreni care au susþinut examenul debacalaureat nu au reuºit sã obþinã note de pro-movare. Ei mai au o ºansã în august, când vaavea loc cea de-a doua sesiune a examenului dematuritate.

Raul IRINOVICI

Recorectarea lucrãrilor de laBAC a scãzut notele unor elevi

V ulcanul a datîn clocot la

cea de a 40-a ediþiea Nedeii Vulcãnene,care în acest an afost organizatã pestadionul din localitate.

Ediþie aniversarã aNedeii Vulcãnene, careanul acesta a împlinit 40de ani de organizare fãrãîntrerupere. „Tradiþianedeilor câmpeneºti alemomârlanilor, a fost pre-luatã în anul 1972 decãtre autoritãþile locale dinoraºul Vulcan care audecis extinderea mani-festãrilor culturalartistice ºisportive sub genericul“Nedeia vulcãneanã”.

Organizatã fãrã întreru-pere, timp de 40 de ani,“Nedeia vulcãneanã” s-aimpus în peisajul culturalal Vãii Jiului ca fiind celmai important reper cul-tural al acestei zone”, a

precizat primarul munici-piului Vulcan, GheorgheIle. Proaspãt reabilitat,bulevardul din Vulcan esteîn garanþie ºi nu maipoate gãzdui, cel puþiun5 ani, aceastã mani-festare, cum se întâm-pla pânã acum, aºacã autoritãþile localeau luat decizia de aschimba locaþia dincentrul oraºului. Acestlucru nu i-a împiedicat,însã, pe localnici, dar ºi

pe comercianþi, sã vinã înnumãr mare pe Stadionuldin Vulcan ºi sã participela

manifestãrile organizatede Primãria ºi ConsiliulLocal Vulcan. Iar punctulde atracþie l-a constituitspectacolul de muzicã

uºoarã oragnizat demunicipalitate, susþinutde DJ Rynno ºiSylvia, CRBL ºiTrupa Akcent.

Atmosfera a fostîncinsã de CRBL,aflat pentru prima

datã într-un concertîn aer liber în Valea

Jiului, iar pe ritmurile luispectatorii au luat pur ºisimplu foc. Bãieþii de laAkcent au rupt încã odatã inimile fetelor cupiesele lor mai vechi saumai noi, primind aplauzeîndelungi, la scenãdeschisã din partea spec-tatorilor care au cântatîmpreunã cu ei.

O misiune dificilã auavut poliþiºtii locali, careau trebuit sã îi þinã pecopii departe de scena pecare evoluau artiºtii, dupãce gardurile de protecþie

s-au dovedit aproapeinutile. De asemenea,poliþiºtii din localitate aufost puºi la grea încer-care, din cauza numãruluiextrem de mare deautovehicule. În zona stadionului, sâmbãtã searaera imposibil sã maigãseºti un loc de parcare,iar coloanele de maºini s-au întins pe câþiva kilometri, pânã în centrul localitãþii.

Manifestãrile cultural -

artistice derulate subgenericul „NedeiaVulcãneanã” au ajunsanul acesta la ediþiaaniversarã cu numãrul 40ºi, conform unor specta-tori, a fost cea mai reuºitãediþie de pânã acum. Dardatele aniversare nu seopresc aici. Anul acestase împlinesc 550 de anide la prima atestare docu-mentarã a Vulcanului(1462)

CarCarmen men COSMANCOSMAN

A sociaþia ”Les Amis dela France” Petrila a

marcat Ziua Naþionalã aFranþei la Casa de culturã”Ladislau Schmidt”.

Petrila a fost locul în care ValeaJiului a marcat Ziua Naþionalã aFranþei, sâmbãtã, 14 iulie, la Casade Culturã Ladislau Schmidt, datoritãunei asociaþii de excepþie ”Les Amisde la France”, al cãrei fondator esteIonel Zmãu.

Manifestarea a purtat numele

”Prevert: paroles et… images”, dar afost mult mai mult, a fost muzicã ºitinereþe în trup ºi gândire, a fost”Champs Elysées” a lui Joe Dassin.Dar cîte n-au fost! A, nu a fost primarul Petrilei, Ilie Pãducel, sauconsilieri, deºi erau parteneri ai respectivului eveniment.

Evenimentul a fost inedit datoritãinteracþiunii membrilor asociaþiei cupublicul. S-au citit poezii de JacquesPrevert, din care publicul sã-ºi alegãcâteva versuri pe care sã le asociezecu fotografiile realizate de tineriiAsociaþiei aflate pe simeze.

Cu acestã ocazie, de marcare aZilei Naþionale a Franþei, Asociaþia”Les Amis de la France” a dedicatun numãr al revistei Asociaþiei ”Noiîn Europa”, sub numele ”Vive laFrance!”.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 iulie 201212 Actualitate

Ziua Franþei, între Prevert, cuvinte ºi imagini

Mii de oameni au participat la Nedeia Vulcãneanã

cvj, nr. 167, luni 16 iulie 2012

Documents