curs kinetologie speciala

KINETOLOGIE SPECIALA CURS

Curs 1

Tode speciala definitie o metoda speciala ieste mecanoterapia care are definitie si principi de functionare.

Istoricul mecanoterapiei avantaje deyavantaje si indicati

Metodele speciale sunt metode care utiliyeaya instalati aparate fixe apa, amenajari utiliyate in viata yilnica si in viata profesionala in scopul recuperari si antrebari motricitati.

Mecanoterapia

Definitie mecanoterapia ieste metoda de kineto care foloseste pentru recuperare miscari aparate fixe sisteme mecanice bayate pe parghi si greutati si actionate de motorase. Mecanoterapia functioneaya respectand doua principi primul principiu ieste forta exterioaraactioneaya asupra unui segment de corp inprimandui miscari analitice pasive urmate la revenire de miscari active cu reyistenta. Cel de al doilea principiu axa de miscare a aparatului in mecano terapie trebe sa corespunda cu axa de misare a articulatiei mobiliyate. Celelalte segmente ale corpului trebuie sa fie stabile.

Istoricul mecanoterapiei mecao terapiaa fost consacrata de medicul suedey tander in anul aomieoptuse optyeci si apte a fondat la stoophold un caminet bayat pe mecano terapie. Astfel a creat cinyeci de tipuri de aparate parti din aceste aparate se regasesc in aparatura moderna de recuperare. Autorul a creat patru tipuri principale de aparate primul tip sunt aparate pentru miscari active si cele cu reyistenta pentru membre si trunchi. Aparate pentru miscari pasive aparatele de masaj mecanic, si ccel din urma ieste aparatele ortopedice.

Avantajele mecanoterapiei mecanoterapia se poate adapta tuturor posibilitaitlor de miscare a corpului. Mecanoterapiea realiyeaya o mobiliyare analitica in sensul de miscare inprimat de aparat. In mecanoterapie amplitudinea de miscare si reyistenta pot fi masurate is pot fi reglate prin modificare alungimi bratului parghiei si prin modificarea greutatilor. Se poate masura forta grupurilor muschulare si se pot urmari progresele realiyate prin tratament. Aparatul lucreaya in mod continu egal fara modificari. Mecanoterapia are deyavantaje primul deyavantaj cu aparate se pot obtine numai miscari stereotipe pentru are iele au fost construite. Acestea limitaeaya efortul voluntar al pacientului si participarea subiectului la miscare.

Aparatele nu simp forta durerea si reyistenta pacientului si nu se pot adapta la schimbarile bruste care se pot produce in timpul tratamentului. Sistemul de lucru in mecano terapie ieste monoton plictisitor fara diversitate. Si ara conplexitate ceia ce face ca pacientul isi pierde interesul pentru metoda.

Manevrarea unor aparate poate fi periculoasa putand determina accidente in urma actiuni brutale asupra articulatiilor. Aparatele sunt costisitoare ocupa spatiu si acelasi reyultat terapeutic se poate obtine si u alte metode. Indicatiile mecanoterapiei.

In ortopedie in reeducarea fracturilor. Pentru crestrea mobilitati articulare cresterea fortei muschulare pentru corectarea deformatiilor.

In reumatologie pentru mobilitate si forta muschulara in neurologie pentru reeducarea leyiunilor de nervi periferici cand impulsul motor ieste inegyistent.

Bolile profesionale pentru ca prin mecanoterapie se face antrenarea functiilor respiratiri si cardiovasculare.

Scripetoterapia

Scripetoterapia ieste o metoda de tratament kineto care consta din utiliyarea scripetilor pentru a obtine mobiliyare prin miscare activa cu reyistenta urmata la revenire de miscare pasiva. Practic pacientul trage o coarda care trece peste un scripete la celallalt capat al coryi fiindo greutate. Scripetele ieste o masina simpla care permite schimbarea directiei unei forte pentru a facilita miscarea fara ca greutatea mobiliyata sa se modifice. Principi mecanice de functionare, efortul muschular in scripetoterapie se modifica dupa marimea greutati aeica marimea reyistentei. Punctul de aplicare a reyistentei in terapie trebe sa fie cat mai distal de articulatia de mobiliyare. Pentru ca efortul muscular depinde de distanta dintre punctul de aplicare al reyistentei si articulatia mobiliyata.

Unghiul facut de forta de tractiune cu axul segmentului mobiliyat ieste inportant unghiul facut cu axul anatomic ieste inportan pentru ca la nouayeci de ggrade forta ieste maxima.

of 35

Greutatea segmenului de corp mobiliyat se adauga reyistentei repreyentata de greutate. Numai la miscarile in plan vertical. Daca segmentul anatomic ieste supendat acesta va efectua in plan oriyontal. Greutatea lui nu se va mai adauga reyistentei. Scripetoterapia se poate aplica oricarui segment de corp se foloseste pentru membre montajele scripetoterapiei sunt foarte variate se adapteaya necesitatilor bolnavilor se pot folosi mai multi scripeti. Pentru a adapta miscarea si coarda la miscarea dorita. Cadn folosim mai mult scripeti primul scripete legat de secmentul de corp se numeste scripete de receptie sau scripete de trctiune. Ceilalti scripeti se numesc scripeti de transmisie sau de reflexie. Acestea sunt ficși sau si mobili scripetele propriuyis ieste un disc mobil care are la periferie un sant prin care trece un cablu sau o coarda perpendicular pe disc exista un ax cu doua brate de care se fixeaya un carlig. Coarda are de la doi la patru metri in functie de gradul de mobilitate al articulatiei in functie de lungimea bratului parghiei si de poyitia pe care o dorim sa o inprimam scripetilor. La extremitatile cablului actioneaya pe deoparte forta activa iar pe cealalta parte actioneaya reyistenta greutatea sau sarcina. Esita sisteme de prinde adica dispoyitive speciale. Pentru mana picior chingi pentru diverse articulati. Prinderea se realiyeaya distal fata de articulatia de mobiliyat. Greutatile sunt metalice iele au valori fixe greutatile pot fi cu alice de plum se mentioneaya greutatea greutatea poate fi saci de nisip ieste ca nu sunt periculosi si se pot etalona usor. Se pot cantari usor. Greutatea poate fi repreyentata de un segment anatomic in cayul automobiliyarilor. Scripetia pot actiona intrun circuit ajutator in circuitul alutator fortai este mai mica de cat greutatea iar mobiliyarea va fi pasiva scripetele poate sa actioneaye intrun circuit reyistent in care forta ieste mai mare decat greutatea si n care mobiliyarea va fi activa cu reyistenta. In circuitul reyisten forta muschulara trebe sa fie obligatoriu trei.

Pentru ca exista circuite autopasive in care un segment anatomica ieste reyistenta ieste sforta segemntul simetric. Circuitele pot fi simetrice si asimetrice. In circuitele simetrice ambele segmente merg in acelasi sens iar in cele asimetrice segmentele corpului merg in directi diferite unul fata de celalalt.

Metoda scripete greutate

Ieste metoda de scripetoterapie care are la u ncapat segemntul anatomic iar al celalalt are o reyyistenta. Ieste folosita pentru terpaie pentru recuperare pentru kineto profilaxie pentru antrenament sportiv in aceasta metoda scripete greutate se urmares curmatoarele lucruri.

Cresterea fortei musculare prin tehnica exercitiilor cu reyistenta progresiva aldoile ieste cresteream obilitati articulare mai ales daca la sfarsiitul cursei se adauga tractiuni. Realiyarea tractiunilo continue si discontiue ale coloanei si ale membrelor si realiyarea suspensoterapiei. Ceia ce permite mobiliyare de sigmen anatomi fara influienta gravitatiei asupra segemnului.

Contraindicatiile metodei sunt durerea articulara inflamatia problemele de cicatriyare problemele de consolidare osoasa dupa fracturi si surmenayul muschular si articular. Avantajul metodei ieste eliberare kinetoterapeutului de efort fiyic. Dar in metoda nu exista un control exact in coordonarea miscari executate. Esista reguli in aceata metoda

Locul de aplicare al coryi se face cat mai distal de articulatie aplicara distala a coryi creste forta muschulara solicitata pentru ca creste bratul parghiei. Montajul corect al scripetoterapiei ieste in cusca rose care permite acrosaje in trei planuri.

Pentru cresterea fortei muschulare ieste nevoie testarea er mare adica o repetitie maxima. Inseamna greutatea maxima ridicata si mentinuta cinci secunde. Sedinta de tratament se eincepe cu o treime din er em. Antrenamentul se face cu o trime din er em se trece la trei patrimi si la sfarsitul sedintei se aplica un er em. Greutatea trebe cantarita si er emul de la sfarsit va fi mai mica de cat cel de la inceput.

Acesta se retesteaya saptamanal. Miscarea se executa ritmic. Ritmul se paote inprima de metronom ritmul poate fi comanda asistentului poatefi muyica. Ritmul poate fi cel respirator. Miscarea la scripete se descompune in patru timpi timpul unu ieste mobiliyarea activa cu reyistenta efectuata prin contractie muschulara iyotonica concentrica a muschilor agonisti. Ieste miscarea propriuyisa pentru care sa facut montajul. Timpul doi ieste punctul maxim al excursiei care consta in oprire in contractie statica iyometrica muschiul fiind scurtat. Timpul trei ieste miscarea de revenire la poyitia initiala cu alungirea agonistilor si contractia concentrica iyotonica a antagonistilor. Timpul patru ieste oprirea in poyitie de repaus sau tinere in ocntractie statica a antagonistilor. Variatia celor patru timpi va determina ritmul. Astfel schema te unu si doi si trei si patru inseamna un ritm lent. Iar scema te unu si trei fara celelalte inseamna ritm rapid. Depinde de scopul urmarit. Cu cat prelungim te doi si patru creste mai rapid forta muschulara.

of 35

Sedintele de terapie se pot executa de mai multe ori pe yi se pot face instalati la patul bolnavului si terapeutul tine sub control pacientul si circuitul. Ieste necesara efectuarea de bilant articular si forta muschulara. Se explicapacientului scopul exercitiului principiile montajului directia de miscare amplitudinea miscari intensitatea ritmul si durata exercitiului.

Explicatiile trebe date pentru a nu cunva pacientul sa realiyeye doar miscarile care le intelege. Numai astfel se obtine o perfecta coordonare motorie.

Sistemul scripete reciproc

Permite mobiliyari autopasive ieste folosit pentru membrele superioare practic cu ayutorul membrului ssanatos care ieste bratul fortei se tractioneaya coarda care ieste prinsa de segmentul de mobiliyat. Si aceasta ieste reyistenta.

Miscarea ambelor membre se paote facein ambele sens simetric ceia ce faciliyteaya reflexele colaterale miscarea ambelor membre se poate face in sens invers prin mobiliyare autopasiva asimetrica avantajele.

Avantajele sunt pacientul isi poate orpi mobiliyarea cand apare durerea. Pacientul poate executa sedinte repetate si prelungite cu suferinte minime si reyultate maxime. Pacientul iete motivat daca folosim in montaj scripeti mobili automobiliyarea se poate realiya cu muschi cu forta scayuta. Fiecare scripete mobil injumatateste forta de mobiliyare.

Cusca rose ieste formata de patru panouri de grilaj metalic trei panouri sunt laterale cu dimensiunea de doi metri virgula yece per doi metri iar cel de al patrulea ieste plafonul ieste de doi pe yece si doi pe yece.

Avantajul acestei custi ieste rapiditatea preciyia si multitudinea montajelor care pot fi realiyate simultan in mai multe planuri ale spatiului.

Suspensoterapia

Suspensoterapia ieste metoa de kineto in caree seegmenul anatomic de tratat ieste scos de sub intluienta graviatiei in scopul usurari miscari. Scoaterea de sub influienta gravitatiei ieliminarea acesteia face ca grupuri muschulare slabe cu valoare sub trei la testing muschular sa poata efecuta msicarea. Grupurile sub trei nu inving gravitatia. Supendarea se face cu chingi cu capastru glison in hamace in dispoyitive cu scripeti suspendarea se poate aplica la pat in sala de tratament in apa pentru a intelege cum functoneaya suspensoterapia trebe sa cunoastem care ieste reyultanta fortelor cu marime directie si sens diferit conform paralellogramului fortelor. Astfel suma a doua forte cu marime directie si sens diferit ieste diagonala paralelogramului construit de catre cele doua forte. Diagonala repreyinta forta reyultanta si ia va decide forta miscari. Daca doua forte actioneaya in aceiasi directie iele seaduna marind valoarea fortei reyultante daca cele doua forte actioneaya in sensuri opuse iele se scad reyultanta avand sensul celei mai mari. Principi mecanice de functioneare a acestei terapi,

Suspendarea unui segment anatomic face ac acesta sa fie sustrat de sub influienta gravitatiei. Astfel functia neuromotorie pateu fi amelorata la muschi cu forte sub trei. Din suspendare pacientul paote deplasa segmentul suspendat apoi revine pasiv la poyitia de repaus pentru a depasi punctul de repaus se mobiliyeaya muschi anagonisti pe parcursul mobiliyari se pot efectua opriri rotiri ceia ce declanseaya iyometrie pe care fac oprirea. Daca acrosajul se face deaspurpa chingi de sustinere a mebrului suspendarea se numeste verticala sau pendulara. In suspendarea verticala segemnul anatomic oscileaya ca un pendul indepartaduse de punctul de repaus si descriind un arc de cerc in plan forontal. Cordonul de supendare are directie verticala forta de gravitatie si forta de tractiune sunt in prelungire cele doua forte se anihileaya efectul este decontracturant si de echilibru aceasta suspendare permite recuperarea neuromotorie la pacienti cu muschi cu forta doi.

Suspendarea axiala are acrosajul deasupra articulatiei de mobiliyat, coarada ieste oblica intre punctul de fixare superior si chinga de suspensie membrul se deplaseaya oribontal. Acesta descriind un arc de cerc. Forta reyultata din actiunea concomitenta a fortelor de tractiune si de gravitatie va determina cu o presiune crescuta in articulatie. Aceasta mareste coaptarea articulara si stabiliyand articulatia. Se paote face recuperare neuromotorie cu valoare doi muschulara si se pot face mobiliyari active in leyiuni ale aparatului locomotor in curs de consolidare. Din aceasta supsendare se creste amplitudinea de miscare.

Suspendarea excentrica are acrosajul an afara acrosajului de mobiliyat. Si inafara chingi de suspensie forta reyultata din actiunea concomitenta a fortelor de tractiune si gravitatie indeparteaya elementele articulare cu efect de decuaptare si cu efect de scadere a durerilor

of 35

controlul ieste insispensabil al cinetoterepeutului acesta trebe sa urmareasca oboseala pacientului ca se aplica la cei cu dureri mari si slabiti. Deci suspendarea ieste de trei feluri ferticala sau pendulara axiala si excentrica pacientul trebe sa cunoasca directia intensitatea amplituinea aexercitiilor ritmul de exececutie si duarat acestora.

Consecinte fiyiologiece si sihologiece prima ieste asupra muschiului

Supendarea execentrica cu chinga in afara segmentului poate crestee forta muschular iar supendarea ferticala si axiala permite mobiliyari in conditi de sadere articulara pentru ca suspenso terapia scoate din activitate muschi centuri mobiliyate muschi scurti si cei lati permitand mobiliyare activa cu consum energetic redus. Se poate aplica la pacienti slabiti are au cardiopulmonari cu forte muschulare minime. In suspendrea execntrica se pot efecuta miscari active cu reyistenta ceia ce permite cresteri de forta muschulara.

Asupra articulatiei asupra acesteia are doua efecte efect de decuaptare si tractiune in ax in suspendarea excentrica si efect de crestere a coaptari in suspendarea axiala. Supendarea excentirca supune segmentul anatomic unei forte care ieste cu atat mai mare cu cat segmentul ieste mai greu si supsendarea este mai excentrica. In acest tip de montaj se porduce decoaptare cu tractiune spre punctul de fixare a suspendari. Se poat face mobiliyari pasive dar si active cu reyistenta. In suspendarea axiala se produce coaptare articulara forta de coaptare depinde de oblicitatea coryi mobilitatea permisa de mobiliyarea axiala ieste mare. Acaeasta ieste efectuata in conditi de stabilitate articulara. In scea pendulara sau verticala nu exista nici o presiune in cavitatea articulara.

De tip corectiv unele montaje de supensoterapie realiyeeaya corecti ale eyaxarilor ce se fac in cineto in valg in varr sau in flexum.

Indicatiile acestei terapi

Realiyarea de mobiliyari in caul de scaderi mari de tonus muschular si in cayul leyiuni articulare dureroase. Pe masura ce exerciitiie devin mai putin dureroase se poate trece la scripetoterapie.

Suspendarea anihileaya gravitatia realiyand o adevarata plutire care ieste mai eficienta de cat plutirea acvatica deaceia aceasta terapie se mai numeste piscina saracului datorita acesui efect de plutire pot efecuta muschi miscare valoare yero si unu care in apa nu pot efectua miscarea.

Realiyarea testingului muschular prin suspendare

Realiyarea terapiei ocupationale prin suspendarea membrelor superioare in cayul severe de deficit functional muschular. Practic se supenda antebratele asupra mesei de lucru permitand mainilor efectuareea de misacri terapeutice.

Obiective principale de terapie

Reeducaria neuromotorie la muschi cu valoarea doi

Cresterea mobilitati articulare la pacienti cu fara posibilitate de efort

Cresterea mobilitati articulare in redori dureroase suspendare execentrica cu decuaptare

Corectia deyaxarilor

Efectuarea de testing muschular din suspendare se fixeaya un testar untrun locas de suspensoterapie si se executa trei miscari de intensitate maxima, valorile se aduna si suma se inaprte la trei. Reyultatul repreyinta un er em mare. Si in functie de acesta se apreciaya gretuatile folosite in terapiea cu scripeti.

Activitatile de terapie ocupationala in contiditi de deficit muschular pentru recuperarea miscarilr de coordonare fina si coordonare.

Curs 2 - 08.03.2011

Metode speciale

Terapia cu arcuri Guthrie-Smith – def, obiective de tratament: cresterea FM, obtinerea stretch-reflexului, cresterea amplitudinii de miscare.

Sistemul kinetic cu arcuri/kinetoterapia cu arcuri – utilizarea arcurilor, a resorturilor, a benzilor si cordoanelor elastice ca rezistente la intindere si forta de tractiune la revenire, beneficiind de proprietatile corpurilor elastice.

of 35

Arcurile sunt corpuri elastice care se modifica sub influenta unor forte externe pt a reveni la aspectul initial dupa incetarea solicitarii. Gradul de deformare este proportional cu consumul energetic care a determinat deformarea. Fortele folosite pot fi de 10, 20, 25 de kg. Sub actiunea fortei arcul se intinde pana la o anumita lungime, unde este un stop care le blocheaza, evitand deformarea ireversibila. Doua arcuri in paralel realizeaza un arc cu solicitare dubla. Aceleasi doua arcuri puse in serie injumatatesc efortul de intindere. In plan vertical un arc are oscilatii de mica amplitudine.

Obiectivele de tratament in terapia cu arcuri

1. Cresterea FM se realizeaza in 2 feluri:

A. Prin intinderea arcului care este o mobilizare activa contrarezistenta efectuata prin contractie musculara izotonica

B. Prin opunerea treptata la revenirea arcului – muschiul intra in contractie izometrica. Opunerea se poate face la diverse lungimi ale muschiului.

Exista un dezavantaj la folosirea arcurilor pt cresterea FM. La inceputul cursei R este mica. R creste pe masura ce tractionam muschiul dar muschiul scurtat isi scade FM. Trebuie un nr mare de arcuri pt a adapta tratamentul la diferite tipuri de muschi.

2. Obtinerea stretch-reflexului – reflexul de intindere a fusului muscular (proprioceptor care se afla intre fibrele musculare). Daca fusul muscular este intins se declanseaza contractia muschiului in intregime. Se obtine prin suspendare...... avem nevoie de o suspendare pendulara (coarda verticala) de care este fixat un arc. Arcul, fiind in plan vertical va avea oscilatii. Aceste oscilatii ale arcului vor produce intinderi ale fibrelor musculare, iar aceste intinderi vor declansa contractii musculare. Suspendarea in sistem elastic o folosim la reeducarea musculaturii slabe si la relaxarea musculaturii spastice.

3. Cresterea amplitudinii de miscare – la ea contribuie forta de revenire a arcului. La revenire arcul efectueaza MP cu tractiune. Aceastra tractiune produce decoaptare articulara, ceea ce va scadea presiunea intraarticulara si va duce la diminuarea durerilor articulare. Tot arcuri la ortezele pt mana, la placa canadiana, la folosirea inelelor elastice de cauciuc si a buretilor pt recuperarea mainii.

Tractiuni – def, principii de functionare, tehnica, reguli, tractiunea cervicala, dorsala, lombara, aparatul Tru-Track, indicatii, contraindicatii, complicatii.

Tractiunea vertebrala/elongatia – tehnica kinetica pasiva care consta din aplicarea unor forte in axul coloanei vertebrale prin intermediul unor aparate pt a indeparta vertebrele intre ele.

Principii de functionare: tractiunea realizeaza o intindere a partilor moi articulare cu alinierea normala a segmentelor anatomice si decoaptare articulara , cu scaderea durerilor si cu refacerea jocului articular. In consecinta creste spatiul dintre vertebre cu eliberarea din compresiune a elementelor vasculo-nervoase, indepartandu-se durerea. Prin elongatii putem corija protruzii dictale (suferinte ale discului intervertebral – discopatii in care inelul fibros al discului este fisurat si nucleul pulpos central migreaza in fisura inelului fibros producand bombarea ligamentelor perivertebrale cu comprimarea vaselor si nervilor din jurul coloanei).

Prin elongatii discul este aspirat spre centrul spatiului intervertebral, indepartandu-se compresiunea elementelor vasculo-nervoase vecine. In prima faza a tractiunii, in primele 5-10 min de tractiune, se produce nivelarea curburilor coloanei cu disparitia reflexului miotatic si cu producerea relaxarii musculaturii paravertebrale. Daca tractiunea se continua trecem la faza a doua in care creste spatiul intervertebral cu aspirarea discului prin fenomenul de vid si eliberarea de compresiune a elementelor vasculo-nervoase.

Tehnica de tratamentSe incepe cu relaxarea musculaturii paravertebrale din zona de tratat. Se obtine

printr-o metoda de fizioterapie. Este necesara aceasta relaxare pt ca tractiunea efectuata pe muschii contractati va exacerba durerile si poate provoca accidente. Dupa relaxare se instaleaza pacientul pe aparatul de tractiune: i se fixeaza corsetul si pacientul este posturat

of 35

intr-o postura stabila cu sustinere larga. La fixarea corsetului trebuie sa fim atenti ca punctele de sprijin pe segmentele anatomice/reliefurile osoase sa fie capitonate.Forta de tractiune este o forta mecanica care se obtine prin contragreutati manipulate manual sau prin masini electrice cu comanda automata. Exista tractiuni subacvale – tractiune efectuata pe corpul scufundat in apa calda. In tractiunile subacvale actioneaza si avantajele apei calde – efectul decontracturant si efectul antialgic. Temperatura apei la tractiunea subacvala – 37,5-38 de grade.Pozitia pacientului in timpul tractiunii – poate fi culcat pe orizontala, seznad, tractiunea efectuandu-se pe verticala, sau pe plan inclinat – tractiune oblica. Tractiunea poate fi continua sau discontinua. Exista tractiuni continue de ore si chiar zile. In acest caz fortele de tractiune sunt slabe si exista tractiuni discontinue sau intermitente, unde forta creste progresiv 2 minute, apoi se mentine cateva minute, scade treptat pana la 0 timp de 1 minut, dupa care ciclul se reia. Ritmul intermitentelor se adapteaza fiecarui pacient. Forta de tractiune trebuie sa fie masurabila, iar prescriptia de tratament pt tractiunile vertebrale sau elongatii trebuie sa indice: aparatul folosit, tipul de fixare – prin corset sau capastru, greutatea de tractiune, durata tratamentului.

Reguli1. Cunoasterea bolnavului – regiunea de tratat, diagnosticul, pozitia antalgica (pozitia in

care pacientul nu prezinta durere), varsta si gradul de mineralizare a osului, daca are probleme de respiratie, daca are dureri si contractura musculara.

2. Alegerea pozitiei pacientului pt tractiune – trebuie sa fie confortabila, de preferat antalgica – pozitia in care se realizeaza o decontracturare musculara.

3. Sistemele de fixare pt tractiune nu trebuie sa lezeze tesuturile, sa nu jeneze circulatia. Centurile si chingile sa nu produca durere, sa nu alunece. Pacientul sa fie bine fixat iar corsetele sa fie capitonate la punctele de sprijin pe reliefurile osoase.

4. In caz de blocaj lombar accentuat pacientul se fixeaza in decubit dorsal, cu genunchii flectati pt a obtine o delordozare lombara si pt a relaxa regiunea.

5. Forta de tractiune se creste progresiv, lent, in trepte, atat in cadrul unei sedinte cat si de la o sedinta la alta. Sub tractiune se urmareste durerea. Senzatia de ameliorare sau disparitie a durerii sub tractiune este indicatorul unei tehnici corecte. In caz de exacerbare a durerii tehnica este incorecta sau indicatia este gresita. Daca apare durerea se opreste tractiunea si se reia mai bland cu forte mai slabe. La sfarsitul sedintei forta de tractiune se reduce treptat. Senzatia subiectiva a pacientului va dicta forta si timpul de tractiune, durata revenirilor si ritmul alternantelor.

Duratele de tratament pt coloana cervicala – 6-15 min

Lombara – 10-30 min

Aceste durate se obtine progresiv. Se executa o sedinta pe zi sau de 3 ori pe saptamana. In caz de deviatii mai ale coloanei vertebrale – scolioze – care nu se corecteaza dupa tratament, sedintele nu se mai repeta, tractiunea este urmata de masaj.

6. Pacientul trebuie supravegheat. Se va dialoga cu pacientul pt a surprinde fenomenele neplacute care pot aparea – dureri, parestezii, ameteli, lipotimie, hipoestezii. Dialogul va consta din explicarea pacientului scopul tractiunii, modul de desfasurare, necesitatea de a semnala orice durere.

Tractiunile cervicale – pt a realiza una trebuie fixat capul exista coliere, casti sau capastru. Exista un colier cu punct de sprijin mentonier si occipital (colier SAYRE), casca MAIGNE, capastrul .....

PRIMUL SOLICITA DUREROS ARTICULATIILE TEMPORO-MANDIBULARE. Pacientul nu poate vorbi in timpul tractiunii si trebuie indepartate protezele. La casca Maigne sprijinul este ......... se poate vorbi, se poate respira. Capastrul Glisson – cel mai complex, este folosit la tractiuni cervicale din pozitie sezand. La coloana cervicala se pot efectua tractiuni manuale. Pacientul este asezat in decubit dorsal pe o masa, medicul fixeaza capul asezand o mana pe ceafa si alta pe barbie si exercita o tractiune lenta progresiva dupa ce si-a blocat plantele de cadrul mesei. Daca manevra usureaza pacientul se poate trece la tractiune mecanica a coloanei cervicale. Daca manevra agraveaza simptomele tractiunea mecanica este contraindicata. Pt coloana cervicala, pacientul este culcat pe masa, capul fixat este supus unei tractiuni printr-un cablu trecut peste un scripete

of 35

cablul fiind tras de o greutate. Tractiunea se face lent, progresiv, exista dispozitive motorizate cu 5-10-20 kg. daca apar intolerante, tractiunea se opreste.

Coloana dorsala este greu de avordat pt ca se fixeaza greu. Regiunea dorsala superioara se tractioneaza folosind occipito-mentonierul si un corset toracic, care limiteaza ventilatia pulmonara si e greu suportata de pacientii nervosi.Pt regiunea dorsala inferioara folosim un punct de sprijin proximal – corset toracic si un punct distal – reprezentat de o centura fixata pe crestele iliace, iar pt coloana dorsala in ansamblu se foloseste casca fronto-mentoniera si corsetul/centura iliaca.Tractiunile lombare – pacientul isi poate face singur o tractiune lombara, prin suspendare de o bara sau un spalier. Aceasta suspendare poate usura suferinta lombara daca pacientul este relaxat. In mod obisnuit tractiunile lombare se fac in decubit pe mese speciale, se fixeaza bazinul si toracele, centura iliaca este tractionata fie cu scripeti, fie prin alte sisteme mecanice. Exacerbarea durerii impune oprirea tratamentului, iar intre sedintele de elongatii se fixeaza coloana lombara intr-un corset, intr-o orteza lombo-sacrata.

Aparatul TRU_TRACK este o masina cu tractiune intermitenta cu 3 componente:

1. Aparatul de tractiune propriu-zis care are un sistem de comanda si control al tractiunii, are un sistem de oprire automata de catre pacient a tractiunii. De la dispozitivul de comanda se alege modul de lucru continuu sau intermitent. Se alege forta de tractiune, se alege revenirea, durata sedintei tractiunii, durata revenirii. Un cablu este tractionat de un motor electric care printr-un capastru aplicat cervical sau printr-o centura fixata dorso-lombar realizeaza tractiunea.

2. Masa de tractiune – are o parte fixa si una mobila. Partea mobila permite tractionarea bolnavului fara frecare de masa. Unele mese au un dispozitiv detasabil care permite aplicarea unei proceduri de termoterapie. Partea fixa a mesei are un fixator pt axile si o chinga de fixare a bazinului.

3. Scaunul pt tractiuni cervicale – scaunul este prevazut cu un suport care permite tractionarea pe verticala a coloanei cervicale. Se poate evalua unghiul de tractiune a coloanei cervicale. Capul se fixeaza printr-un capastru cu punct de sprijin occipital si mentonie. Forta de tractiune si durata cresc progresiv in functie de toleranta bolnavului. Prima sedinta se face cu o forta mica pana la senzatia de intindere – sedinta de testare a tolerantei bolnavului. Daca durerea s-a ameliorat tractiunea se poate repeta. Se poate ajunge pana la 20 de kg cu durata de 5 min....................gambele asezate pe un scaunel – delordozarea coloanei lombare cu punerea in repaus a regiunii lombo-sacrate – pt asta se folosesc 25-42 kg cu durata de 10-30 min. nr de sedinte – pana la 10-15 sedinte zilnic sau la 2 zile. Exista tractiuni articular pt genunchi si sold. Ele se pot efectua cu aparatul TRU-TRACK. De asemenea si pt tractiuni ale cotului. Fortele de tractiune: 5-15 kg. in prima faza se intind partile moi articulare, apoi se indeparteaza capetelor osoase cu decoaptare si cu ameliorarea durerilor si refacerea jocului articular. Tractiunile articulare pt genunchi, sold si cot se aplica in redori, in articulatii dureroase cu contractura musculara si in procese inflamatorii articulare.

Indicatii:

- In dureri vertebrale de origine mecanica: in discopatia cervicala, cervicalgii, nevralgia cervico-brahiala, in nevralgia cervico-occipitala, torticolis, spondiloza cervicala, dorsalgia cronica benigna, discopatia lombara, lumbago, lombo-sciatica, nevralgia crurala, atitudinea scoliotica.

Contraindicatii:

- Sciatica paralizanta- Infectiile coloaneu vertebrale: infectia TBC, osteomielita, discitele, osteoporoza cronica- Devieri foarte accentuate ale coloanei: cifoza sau scolioza- Afectiunile maligne: tumori sau metastaze- Afectiuni cardiace: HTA grava, semilitatea, graviditatea, spondilita anchilopoetica,

hiperemotivitatea – nu se aplica tractiuni la persoane anxioase si labile

Complicatii:

of 35

- Prin tractiune se poate agrava o protruzie discala si anume, o protruzie discala – fisura inelului discului si se poate face hernie de disc. Pacientul devine hiperalgic in cursul tractiunii.

- Rupturi ligamentare- Complicatiile arteriale – mai ales in tractiunile cervicale in care poate fi afectata artera

vertebrala si sistemul arterial vertebro-bazilar. Pacientul prezinta vertij si senzatia de instabilitate.

- Posibile elongatii ale radacinilor nervoase- Subluxatii, retrolisteze (alunecarea unei vertebre fata de alta inainte sau inapoi), tasari

Pt a evita complicatiile si contraindicatiile este obligatorie efectuarea radiografiei inainte de inceperea tractiunii.

Manipulari – def, scop, momente: punere pe pozitie, punere in tensiune (MP), impulsul manipulativ: reguli: lipsa durerii, regula miscarii contrare, stabilirea directiei de manipulare, tehnica, reactii, indicatii, contraindicatii.RADIOGRAFIA ESTE OBLIGATORIE! Accidente, manipularea membrelor.

Manipularea – este o mobilizare pasiva fortata a elementelor unei articulatii peste jocul lor voluntar obisnuit, in sens opus celui blocat, fara a depasi limita anatomic posibila. Este un act medical, este un gest foarte exact cu indicatii precise. Scopul manipularii este reasezarea la normal a deranjamentelor articulare, a distorsiunilor articulare pt deblocarea lor. practic prin manipulare creste amplitudinea de miscare a unei articulatii. Se reface functia de............. se mai numeste terapie manuala. In 1874 se numeste metoda osteopatica sau chiropraxie. Astazi metoda este............si este generalizata in sensul ca se aplica atat coloanei vertebrale cat si membrelor.

Momentele manipularii:

1. Punerea in pozitie a pacientului si a kt.2. Punerea in tensiune care constra dintr-o mobilizare pasiva efectuata de kt la nivelul unei

articulatii, pana la limita maxim permisa de directia de miscare.3. Impulsul manipulativ prin executarea de catre kt a unei miscari fortate, bruste si unice. La

aceasta solicitare suplimentara a articulatiei se aude un cracment caracteristic, dat de fenomenul de cavitatie, care apare cand se separa capetele articulare.

Regulile manipularii:

1. Lipsa durerii2. Regula miscarii contrare. Manipularea se face in directia de miscare opusa directiei blocate

si dureroase.3. Nu se face manipularea unui segment anatomic care are toate directiile de miscare blocate.4. Pt coloana vertebrala s-a imaginat o stea cu 6 brate, reprezentand directiile de miscare a

coloanei vertebraleSe bareaza cu 1,2 sau 3 linii directia de miscare blocata, iar manipularea se face pe directia nebarata.

TehnicaSe aplica o procedura de fizioterapie pt decontracturare. Apoi se pozitioneaza pacientul si manipulatorul astfel incat pacientul sa fie relaxat si manipulatorul sa poata aborda confortabil segmentul de manipulare. Apoi se mobilizeaza segmentul. Se depisteaza directiile de miscare dureroase si limitate. Mobilizarea se face pana la punerea in tensiune. Se mentine cateva secunde. Se revine. Se repeta mobilizarea pasiva de 5-10 ori, iar pe directia libera, opusa miscarii dureroase se executa ferm, scurt o MP fortata. Rezultatul este simtit imediat de pacient. Sunt necesare 2-3 sedinte, in cazurile cronice 4-6 sedinte, se fac 2 sedinte pe sapt iar efectul este disparitia contracturii musculare, a durerii, si a pozitiei antalgice. Manipularile pot da reactii: febra poate sa apara dupa prima sedinta, dispare la aspirina sau fara tratament, exacerbarea durerilor la 6-10 ore de la manipulare. Daca durerile apar in timpul manipularii => indicatia sau tehnica a fost gresita. Repetarea manipularii se face numai dupa disparitia durerilor. Aparitia unor tulburari vegetative datorita implicarii SNV simpativ local – se recunoaste dupa meteorism abdominal, dureri epigastrice, palpitatii, greturi, varsaturi. Aceste manifestari apar la pacienti cu distonii neuro-vegetative si nu contraindica manipularile..................suferintele de natura mecanica – la niv coloanei suferinte discale......................

of 35

: lombalgii........lombo-sciatica, nevralgia de crural, dorsalgiile cronice sau acute, cervicalgii cronice sau acute, nevralgia cervico-brahiala.

Accidentele manipularilor sunt rare. Se datoreaza erorilor de diagnostic, tehniciloe de tratament gresite, brutale, sunt mai dese la coloana cervicala, pot duce chiar la deces prin rupturi vasculare, se pot produce accidente vasculare de trunchi cerebral, tetraplegii, accidente vasculare meningiene, paralizii de plex brahial si sciatic, fracturi vertebrale si surditate brusc instalata.

Contraindicatii absolute: - lipsa unei directii de miscare libere nedureroase

- Suferintele inflamatorii si infectioase ale coloanei: spondilita anchilopoetica, discitele- Fracturi vertebrale, tumori vertebrale, osteoporoza avansata- Hipermobilitatea articulara (hiperlaxitate ligamentara)- Artroza avansata hiperostozanta a coloanei vertebrale- Este obligatorie efectuare aunei radiografii a sg anatomic inainte de manipulare!!!!!

Manipularea membrelor

Tehnica: se mobilizeaza pasiv un sg articular pana la punerea in tensiune a articulatiei, apoi se face manipularea scurt, rapid, ferm, fortand articulatia peste limita folosita uzual. Se incepe cu testarea miscarilor imposibile activ, dar posibile fiziologic. Miscarile de lateralitate la articulatiile interfalangiene, la articulatiile metacarpo-falangiene, la pumn si la genunchi. Apoi se testeaza miscari de dsprindere in ax – prin tractiune, la toate articulatiile. Exista miscari de..............la pumn si la genunchi. Toate aceste miscari se blocheaza in caz de suferinta articulara iar manipularea elibereaza articulatiile de aceste blocaje producand o rapida ameliorare a durerilor.

Sportul terapeutic: def, principii de functionare: avantajele sportului, importanta gestului sportiv, obiective/scopul, sporturi aplicate in tratament, efecte, mod de realizare al tratamentului, etapele invatarii, indicatii.

Sportul terapeutic – metoda de kinetoterapie care consta din preluarea din diferite sporturi a unor miscari si aplicarea lor in cadrul unui antrenament cu efect global musculo-articular.

Principii de functionare

Avantajul sportului – in sport exista gesturi care sunt miscari globale realizate in mai multe planuri ale spatiului. Miscarea globala antreneaza scheme de miscare efectuate in mai multe planuri ale spatiului cu o pluralitate de articulatii si muschi. Miscarea globala recupereaza un segment anatomic si il integreaza in miscarea intregului corp.gestul sportiv antreneaza sinergii musculare.

Obiectivele de tratament sunt: cresterea coordonarii, ameliorarea calitatii unui gest d.p.d.v. al preciziei, al fortei si al rapiditatii, antrenamentul la efort pt ca sportul sporeste energia organismului, reducerea anxietatii, cresterea increderii si obtinerea unei stari de confort general.

Sporturi aplicate in tratament: tenis de masa si de camp p coordonare pt coordonare si antrenament la efort, basket, pt coordonare si echilibru – patinaj, pt tonusul postural se aplica echitatia iar natatia si ciclismul se aplica pt a obtine mobilizari cu masa corporala redusa.

.................pt abilitate: tir cu arcul, sulita, popice, pt echilibru: echitatie, ciclism, pt recuperarea mersului: atletism, ski, curse, ciclism, iar pt forta: haltere, aruncarea greutatii, gimnastica.

Efectele sportului terapeutic:

- Asupra ap locomotor- Asupra psihicului- Efecte sociale

Asupra ap locomotor – amelioreaza tulburarile motorii, realizand noi scheme de miscare. Asigura un control postural corect, creste coordonarea miscarilor, perfectioneaza gesturile necesare in activitatea zilnica, creste amplitudinea miscarilor, creste FM, creste RM, creste adaptarea organismului la efort si in final caleste si fortifica organismul.

Asupra psihicului – pt pacient creste increderea in sine, naste spirit de competitie si autodepasire.

Efectele sociale – faciliteaza integrarea pacientului intr-un colectiv, intr-o echipa si isi dezvolta spiritul de echipa. Exista jocuri olimpice pt pers cu handicap.

Selectam gestul sportiv in functie de regiunea anatomica de tratat, de scopul urmarit si in functie de lantul kinetic in care intentionam sa antrenam muschii bolnavi. Astfel pt trunchi, pt echilibrul lui

of 35

preluam miscari din echitatie si sporturi nautice cu vele, pt mobilitatea trunchiului preluam miscari din gimnastica iar pt forta si rezistenta trunchiului se preiau miscari din sporturile nautice cu vasle (canotaj). Pt MI, pt forta si rezistenta – ciclism si haltere, pt....................fotbal, ski.

Pt tratamentul MS – pt mobilitate -> tenis si natatie, pt forta si rezistenta -> haltere, sporturi nautice cu vasle, pt coordonare -> tenis de masa, basket, tir cu arcuri.

Etapele invatarii sportului terapeutic

Se incepe cu bilantul articular si testing muscular pt a stabili obiectivele de tratament la bolnavul respectiv. Apoi se adapteaza gestul sportiv la handicapul pacientului, se explica scopul exercitiului. Daca exista un blocaj in realizarea exercitiului se alege alt gest sportiv. Miscarea este ghidata de kt. Se cere concentrare din partea pacientului pe sg de mobilizat. Se repeta gestul de mai multe ori. Se stimuleaza verbal, se incurajeaza, se urmareste ca actiunea sa fie acompaniata de satisfactie, daca apare plictiseala se inlocuieste gestul sportiv. Tratamentul dureaza luni de zile.

Indicatii:

- Pacientii cu amputatii- Pacienti cu handicap cardio-respirator- Handicap vizual- Surditate- Pacienti imobilizati in fotoliu rulant datorita paraliziilor- Afectiunile articulare: luxatiile congenitale, scoliiozele compensate, spondilita

anchilopoetica, poliomielita - infirmitatea motorie de origine cerebrala la copii (IMC)- Curs 3

- Hidrokineto terapia- Definitie ieste kineto terapia aplicata in apa. Folosirea apei pentru tratament ieste

straveche in china Confucius greci si romani remarca efectele benefice ale exercitului aplicata in apa si stabilesc indicate in secolul al optasprazecelea in Europa se dezvolta hdrotermoterapia folosirea apei ca si tratament. In secolul urmator se aplicau conpresele prisnicst si terapia panic ieste terapia alternanta terapia cu alternanta in terapie plus calcatul in apa in roua si altele. In secolul douazeci devine stiinta hidroterapia iar hidrocineto terapia se devolta in urma rezulatelor obtinute in tratamentul sechelelor de poliomielita. Principi fizice care se aplica corpurilor scufundate in apa cel mai important ieste desnisatea unul dintre parametric densitatea ieste masa raportata la volum sau masa unitati de volum fiind egala cu masa inpartita la volum.

- Densitatea apei ieste unu iar densitatea corpului uman ieste unu virgule zerot trezeci si trei deaceia corpul se scufunda. Respiratia modifica densitatea corpului vpentru ca in inspire volum corpului creste ameliorand plutirea pentru ca densitatea corpului dupa inspire devine zero virgule nouasute cinzeci. In kineot actioneaza legea lui arhimede si anume conform legi lui argimede un corp scudundat intron lichid ieste inpins cu o forta vertical orientate de jos in sus egala cu volumul lichidiului dislocuit. Corpul in intregime pluteste in pozitie orizontala daca mai mult de cinci la suta din volumul corpului iese afara din apa plutirea nu se mai petrece pentru ca volumul de apa dislocuit ieste insufficient. Daca scoate bratele la suprafata apei membrele inferioare si bazinul coboara si astfel se produce scufundarea. Pentru a mari corpul marimi trebe sa se poarte flotoare in jurul sau un alt subiect ieste plutirea. Ieste data de diferenta dintre greutatea corpului si forta lui arhimede la care ieste supus forta acestuia si de gravitatie a corpului se anuleaza daca centrele de greutate se suprapun daca sunt aliniate pe aceiasi vertical.acestea se suprapun la corpul dispus orizontal. Daca doua centre de greutate nu se suprapun se dezechilibreaza corpul.

- Cresterea volumului corpului prin inspire si prin adaugare de flotoare creste torta lui arhimede.

- Presiunea hidrostatica previne cea care exercita un lichid intron punct de pe corul scufundat. Presiunea ieste direct proportional cu adancimea la care se gaseste punctual presiunea depinde de desnitatea lichidului in care ieste scufundat obiectul astfel apa sarata ieste mia mare presiunea hidrostatica. Tensiunea de suprafata ieste produs de fortele de coleziune ale moleculeor de apa tensiunea de suprafata ieste reprezentata de o pelicula care oune rezistenta oricarei deplasari. Vascozitatea ieste data de fortele de

of 35

frecare de moleculele de apa. Aceasta opune rezistenta curgeri lichidului vascozitatea apei ieste mica si aceasta scade pe masura ce temperature creste. Rezistenta de deplasare in apa ieste proportionate cu patratul vitezei deplasari. Tulburenta ieste miscarea ne legurata a fluidului tulburenta ieste proportional cu patratul vitezei aceasta variaza in functie de vascozitate tulburenta favorizeaza inaintarea obiectelor hidrodinamice aceasta opune rezistenta la schimbarea brusca a sensului deplasari. Folosim tulburenta la recuperarea mersului in apa.

- Refactia in apa fasciulul luminous ieste deviat ieste refractat insa ieste deviat. Aceasta deviere inducei in eroare perceptia pozitiei segementelor anatomice aflate sub apa. De la o anumita zona in jos sub apa nu se percepe miscarea. O lumina prea puternica si prost orientate ingreuneaza perceperea miscarilor sub apa.

- Exercitiile chinetice effectuate in apa- Se efectuiaza mobilizari passive pasivo active mobilizari active ajutate si active cu

rezistenta. Aceste mobilizari vor avea urmatoarele obiective si efecte esentiale cresterea mobilitati articulare cresterea fortei muschulare recuperarea mersului si cinetoprofilazie. Terapia in apa ieste de doua feluri generala care consta din imersiunea intregului corp in apa se efectuiaza in trefle tancuri hubbart sau piscine. Terapie partial pentu maini pentru picioare. Aceasta se executa in vana de dimensiune mica. Mechanism de actiune sau mod de functionare actoineaza prin avantajele apei calde prin plutire si prin rezistentele opuse de apa care seunt avantazele apei calde produce o vazodilatatie periferica in tegument ceia ce influienteaza pulsul pacientul poate sa iaba tahicardie si tensiunea arterial ieste influientata hipotensiune sau hipertensiune arterial. In urma efortului corpului de asi mentine constanta temeperatura central a corpului. Se mobilizeaza termoreglarea cu consecinte asupra plsului si tensiuni arteriale.

- Sedarea durerilor sedeaza durerea in relasarea muschulaturi ieste si cresterea elasticitati tesuturilor si in final datorita apei calde creste mobilitatea articulara. Plutirea mechanism de actiunea eiste consecinta legi lui arhimede datorita acestei legi in apa corpul ieste descarcat de greutate. Fortele de gravitatie fin anulate datorita acestui fapt pentru mobilizare sunt necesare muschulare reduse ortostatisuml ieste mult usurat si mersul al fel ceia ce ieste important la pacienti cu leziiunei msculare ale mebrelor inferioare. Datorita plutiri presiuneile intracrticulare scad durerie articulare scads i acestea iar fortele necesare ale mersului si a ortostatisumuli sunt mai mici. Plutirea poate fi accentualta prin utilizarea de flotare de diverse material si marimi. Iele se pot aplica pe intregul corps au pe segemente anatomice plutirea ieste acentuata in bazinul cu apa mineral .cu cat apa mineral ieste mai oncentrata cu atat corupul ieste mai usurat miscarile corpului facilitate de plutire. Sunt cele executate de jos in sus.

- Rezistentele opuse de apa rezistenta apei la miscare ieste de nouasute de ori mai mare decat a aierului. Miscarile cu rezistenta la pa rezistenta pare la miscari de lateralitate miscarile de sus in joss i la misarea de scoatere partial a unui segment anatomic din apa. Rezistenta creeste odata cu viteza miscari si cu marimea suprafetei de contact suprafata de contact poate fi marita prin aplicare pe corps i member a unor placi care ingreuneaza miscarea deasemenea rezistenta creste prin cresterea vascozitati apei adica prin adaugare de substante. Presiunea hidrostatica si vascozitatea apei declanseaza stimul senzoriali care faciliteaza drenajul circulator echilibrul in apa caldura apei scade vascozitatea apei si a tesuturilor determinand decontracturare si scaderea rezistentelor opuse de apa. Temeperaturile folosite sunt, de la treizeci si tri la trezeci si apte de grade is mai joase in bazine mari in kinetoprofilaxie. Pentru pacienti relative sanatosi. Cu cat pacienti sunt cu posibilitati mai restranse de misare si au o patologie mai ncarcata cu temperature creste spre trezieci siapte de grade. Durata depinde de indicatie de pacient de la zece minute pana la o ora. Se fac exercitiile urmatoare programe care sunt asemanatoare cu cele din sala de kieto se pot folosi exerciti analitice si exerciti globare. Se pot aduga tehnici neuromuschlara proprioceptive. Din dotare trebe sa faca parte bare de sustinere la marginea bazinului mese scaune penturcei cu handicap plan inclinat fundul bazinului poate fi ondulat pentru exerciti de recuperare a mersului paote fi n panta cu adancimi variabile pentru recuprare de mers si echilibru. Bazinele poata avea instalati pentur elongati pe vertical.

of 35

- Obiectivele de tratament cresterea mobilitati articulare cresterea forti muschulare recuperarea ortostatismului si a mersului kinetoprofilaxia. Co medicatiile evasive nu primim la bazin pacienti cu dermatoze pacienti cu aparati de contentie pacienti febrile si pacienti cu leziuni deschise ale pieli si cu leziuni ale pieli in evolutie ale pieli. Exista contraindicate relative pentru aceasta terapie o reprezinta afectiuni cardio vactiale si crizele conictiale. Varstele avansate care au arteroscleroza afectiuni ardiace. Hipotensiune arterial avansata la cele relative adaptati terapia la pacent adaptam nivelul apei temperature apei intensitatea de exerciti si durata programului.

- Indicatile sunt urmatoarele beneficiaza de aceasta terapie afectiunile neurologice central si periferice pentru reeducare neuromotorie. Bolile reumatismale pentru cai n bolile se creste mobilitatea articulara forta muschulara si se face reeducarea mersului. Sechelele postraumatice afectiuni ortopedice care au nevoie de aceasta terapie pentru mobilitate articulara si recuperare de mers. Afectiunile cardioa respiatori cu prudenta si kiento profilaxia inotul terpaeutic.

- Incidente care inpun supraveghere sa fim atenti de posibilitatea caderi pacientilor. Sa fim atenti la intorudcerea pecentului in apa spatial in care se face in apa sa aiba dotari suficiente casa nu cada. Temeratura apei sa fie cunoscuta. Trebe sa avertizam pacientul in regatura cu dezechilibrlul in apa. Cateul la fiecare sedinta trebe sa inregistreze temperature apei exercitiile practicate durata sedintei progresele inregistrate si reactia tratamentului asupra pacientului.

- Terapia ocupationala -- Definitie ieste o metoda de kineto care utilizeaza in tratament activitati de munca

activitati din viata zilnica activitati de divertisment pentru a conpensa disfinctui pentru a corecta defviciente fizice si pentru a obtine un maxima de adaptare la mediul de viata. Terapia ocupationala ieste o tehinica de kineot globala care antreneaza scheme de miscare in mai multe planuri ale spatiului cu mai multe articulate deodata cu multi muschi cu participare psihica din partea pacientului. Avantazele acestei terapi sunt. Are un scop lucrative prin activitatile ocupationale nu antrenam miscari si contracti isolate ci antrenam scheme de miscare cu multiple articulate si multi muschi. Activitatile ocupationale iclud relati interpersonale cu factori de mediu. Activitatile ocupationale antreneaza active pacientul il motiveaza. La activitaile din terapia ocupationala se pot asocial ortezarea echipamente de asistenta ajutatoare si de asistenta. Activitatile sunt astfel selacate sa ajute pacientul in integrarea sa in mediu. Obiectivele de tratament in aceasta terapie sunt cresterea mobilitati articulare cresterea fortei muschulare cresterea rezistentei muschulare cresterea cordonari si a mobilitati. Terapia a inceput in primul razboi mondial cand in statele unite sa introdus termenul de ergo terapie metodele de tratament car foloseau activitati din munca pentru tratamentul tulburarulor fizice si mentale. Termenul a fost preluat de scoala franceza existau doua tipuri de ergoterapie specifica care selecta activitatice solicitau partea bolnava a pacientului cu deficit functional a pacientului se afla terapie ne specifica care se adresa organismului in intregime. Pentru formarea de abilitati noi care sa inlocuiasa cuntia inexistenta. Pentru a aplica egroterapia iera nevoia de evaluare adica analiza stari pacientului se facea un bilant al deficitului functional dui npunct de vedere anatomic kinetologic din punct de vedere psihologic social si professional. Se indica activitatea egroterapeutica cea mai potrivita pentru pacient. Sealegeau gesture profesionale se analizaconsumul energetic necesar pentur efectuarea agroterapiei iera analizat psihologic pacentul ise cerea acordul pentru tratament. Se explica activitati practice pacientul sa fie motivate in demersul sau sau studiat omietreisute de meseri sau constatat sa constatat ca exista patruzeci si trei de baza din care douazeci is patur pararrtin miani. Reguli de aplicare a egroterapiei iera ocupatia sa faca parte din meseriile clasice. Adica olarit tesut si altele daca iera posibil sa fie chear profesia pacientului ocupatia sa fie simpla si usor de executat sa fie utila ocupatia sa fie variata pentru a nu creia monotonie. Ocupatia sa solicite effort progresiv ocupatia sa fie agreiata de pacient. Ocupatia sa fie executata in grup. Pentru a se creia emulatie de grup. Sa fie executata sub supravegerea egroterapeutului. A devenit cu timpul limitative si a fost inlocuita cu terapiea ocupationala. Terapia ocupationala cuprinde evaluare elemente de kinetologie activitati

of 35

de recuperare medicala si activitati socioprofesionale. Principi de functionare a terapiei in omie nouasute saptezeci si nou in sua asociatia Americana de terapie stabileste bazele filosofice ale acestei terapi. Aceste baze sunt, omul ieste influientat de activitati pactice. Omul iestemotivat in activitatea practica sa isi inbunatateasca sanatatea si mediul inconjurator. Omul se adapteaza permanent intreruperea adaptari duce la disfuncti iar activitatile practice faciliteazaa adaptarea.

- Activitatile ocupationale folosite - Cele folosite sunt selectate din viata zilnica adeleuri. Activitati de munca si productie si

activitati recreative reprezentate de joaca si de timp liber. Scopul acestei terapi ieste de reintegrarea a pacientului in mediul sau profesionala in mediul de families i in mediul social cu recastigarea independentei. Misloacele de tratament sunt de doua feluri tehnici de baza care sunt activitatile practice ocupationale si metodele conplementare metode auxiliare ajutatoare reprezentate de exerciti terapeutice tehnici de kineto. Tehnici de facilitare neuromuschulara apoi agenti fizici fizioterapeutici flositi in fizioterapie si ortezele atelele metode sunt de stimulare senzoriala. Instalati si dispositive folosite pentru asistare. Stadiile tratamentului in aceasta terapie sunt in numar de patru, primul ieste evaluarea si pregatirea pacientului pentru activitatile ocupationale prin exerciti fizice tehnici fenepe posturari stimulari senzoriale agenti fizici folositi in fizioterapie. Acest stadiu ieste neceasar pentru a pregati pacientul sa execute correct activitatile ocupationale. Stadiul in care se efectuiaza antrenarea de gesture si miscari necesare activitatilor profesionale. Ain acest stadiu se folosesc simulatoare de conducere auto de activitati profesionale placa canadiana pentru activitati cu mana pacentul iesteinvatat sa foloseasca scaunul uc rotile sa foloseasca inbracaminte adaptata sa se obisnuiasca cu dipozitive de mers.

- Stadiul trei ieste stadiulactivitatilor practice ieste stadul cu scop care face parte din viata zilnica profesionala si recreativa a pacientului. Stadiul patru ultimul de alfel ieste stadiul activitatilor ocupationala desfasurate in mediul de familie in mediul profesionala si in comunicare in care se confrunta cu mediul inconjurator. Ieste cel necesar ca pacientul sa obtina maxim de independent.

- Alitati de tratament- Nu toti pacienti sunt tratati la fel exista trei modalitati de tratament prima modalitate

ieste modlaitatea biomecanica car se aplica cu sistemul nervos central intact. Adica la pacienti reumatici pacienti ortppedici si pacienti neurologici cu lezuni ale sitemului nerovs periferic. In cdrul acestei modaliati de tratament se face evaluarea mobilitati sistemului chinetic. Scpul modalitati de tratament ieste refacereea mobiliati articulare cele muschulare rezistenta muschulara si reducerea deformatiilor. Activitatile care se antreneaza sunt taiatul lembelor uc fierastraul intinsul aluatului aspiratul covorului tesut croitorie si altele. Modalitatea sensorial motorie care se aplica la pacienti cu disfuncti la sitemul nervos central scopul acestui modalitati de tratament ieste refacerea controlului motor prin tratament bobat prin tehnici de facilitate neuromusculare tehnici femepe. Modalitatea reabilitanta care consta din activitati care refac capacitatea fizica maxima a pacientului. Scopul aceste modalitati este invata rea pacientulu isa traisaca sis a munceasca cu capacitatea restanta cat mai independent. Acentul se pune pe abilitatile prezente si nu pe dizabilitati. Pacentul ieste mebrul intor echipa de recuperare si invata autoingrijirea invata folosire de dispositive ajutatoare invata adaptarea inbracaminti invata sa desfasoare activitati casnice cu misloace auziliare exerseaza activitati profesionale cu ajutor tehnici de relaxare invatate invata sa foloseasca cariuciorul cu rotile in ocnditi de transport in comun sa foloseasca tot ce il inconjoara.

- Tehnici de activitati tehnicile de baza din activitatile o reprezinta activitatile vechi care are o inclinatie naturala acestea sunt olaritul tamplariea tesutul inpletitul din aceste activitati se preiau segvente is gesture care se antreneaza in functie de deficient pacientului se prescrie o subactivitate. Apoi se foloseesc activitati mai modern care pot fi obiecte de rprofesionalizare. Tibpgrafia cartonazul si altele. Tehnici de readaptare care folosesc metode de autoajutor cotidian metode care sa promoveze miscarea. In activitatile casnice in cele recreative tot aici intra antrenamentul cu modalitati de deplasare. Exista tebnici de exprimare care cuprin ocupati cu character artistic. Desenul picture sculptura tehnici sportive decreative

of 35

- Curs 4 - Obiectivele in kiento terapie - Relaxarea - Corectarea posture si aliniamentului corpului - Cresterea mobilitati articulare- Cresterea fortei muschulare- Cresterea rezistentei muschulare- Cresterea motorie si a echilibrului- Antrenamentul la effort- Reeducarea respiratiei - Reeducarea sensibilitati - Relaxarea definitie consta din relaxarea reechilibrarea system nervos si muschular

dezechilibrat de boala sau de suprasolicitare. Relaxarea muschulara ieste repre zentata de tonus muschular de repaos deci lipas contractiei muschulare voluntare. Relaxarea nervoasa ieste inversul tensiuni nervoase. In kineot relaxarea ieste un process psihosmoatic autonomy cu valoare tepareutica care se adreseaza atat tensiuni muschulare crescute cata stari si psihice tensionate. Urmarind o reglare tonico emotionala optima. Nu se poate obtine relaxare muschulara in conditi de anxietate. Dupa cum nu se poate obtien relaxare psihica in apsenta prezenta unui tonus muschular crescut. Poate sa fie muschulara si relaxare nervoasa una cond8itionaduse pe alta.

- Relaxare partial si cea generala. Cea partial se adreseaza unui grup muschular sau unui singur muschi, metode de a obtine relaxare partial sunt metode enstrinseci. Incercam sa decontracturam un segment anatomic prin scuturare balansare miscari lente ritmate dee respiratie, exista aparate cu care se poate obtine relaxare partial aparatul de masaj fotoli cu vibrati alte metode de a botine relaxare aplicati de caldura si procedure de lectroterapie. Toate situatiile enumerate sunt metode enstriceci are o pozitie pasiva pacientul pacientul poate sa devina dependent de aceste metode. Relaxarea generala se adrreseaza sitemului muschular si nervos in intregime. Medodel de relaxare sunt de doua feluri medode enstrinscei si intrinseci.l prima metoda ieste reprezentata de medicamente sedative si medicamente fimoleptice. De reglare a stari affective. Sunt metode de relaxare passive si dau dependent. Medode intrinseci sunt metode active in care pacientul isi induce starea de relaxare, prin inhibitie reciproca intre pishic si muschi realizand o liniste muschulara si psihica.

- Exista trei metode de relaxare intrinseca metoda oriental adoua ieste metoda fiziologica iacopson si cea de atreia ieste metoda psihologica.

- Metoda oriental consta din tehnici preluate din medicina traditionala oriental Indiana japoneza iraniana toate avand origine comuna de peste mileni de veche. Sunt tehnici de autorelaxare iele se invata in timp in timp luni si ani au valoare mai mult profilactica si constau intro retragere in sine. U atenie la mentalul perturbat de stresul vieti cotidiene. Una dintre metode ieste ioga. Me

- Metoda fiziologica a fost indtrodua de Edmund iacposlona metoda de relaxare progresiva consta din succesiune de contracti muschulare in altenanta cu relaxari. Pacientul isi constientizeaza starea de relaxare muschulara si isi inpune relaxarea. In antiteza cu acontractia muschulara. Rezultatele apar dupa cateva sedinte scazand tonusul muschular scade gradul de incordare psihica.

- Tehnica de lucru antrenamentul propriuzis dureaza pana la patruzeci minute is incepe cu conditi de pornire. Conditiile sunt pacientul se aseaza in decubit dorsal cu spatele perfect intins ochi inchisi capul pe o perna mica genunchi usor flectati sprijiniti pe un sul membrele superioare in abductee de trezeci grade cu palmele pe pat mediul trebe sa fie confortabil fara zgomot far alumina intense cu temeperatura palacuta fara stimuli perturbatori si se cere pacientului sa nu se gandeasca la nimic.

- Daca avem conditi indeplinite incepem cu prologul respirator dureaza pana la patru minute si consta din respirati ample linistite complete cu angazarea tuturor zonelor pulmonare. Practice pacientul invata sa isi controloeze respiratia. Se concentreaza pe respiratie. Pacientul se concentreaza pe dirijarea aierului, prin inspire pen as si expir pe gura. Astfel se produce o alcaloza in corp care ieste generatorare de o stare de euforie de o stare de relaxare, in cop avem o hipoexie mai ales cerebrala. Pacientul isi

of 35

imagineaza ca in inspire devine usor ca un balon de sapun care seridica iel inspira energie iar in expir devine greu ca de plumb corpul cufundanduse in pat simptind cum patul inpine corpul insus corpul. Iel expira oboseala. Fregnenta respiratiei va fi sisprazece respirati pe minut.

- Antrenamentul propriuzis - Care consta dintro succesiune de contracti muschulare alternative cu relaxari pacientul

se concentreaza pe grupul muschular contractat si se concentreaza pe ideia de calm. Antrenamentul lse incepe cu membrele superioare si anume membrul superior drept cu cel stang se continua si ambele aconcomitent deodata. Consta antrenamentul pe inspire membrlul superior se ridica de pe pat lent cu mana cazuta cu flecxia pumnului pana degetele nu mai ating patul se realizeaza o contractie muschulara de forta trei se mentine contractia muschulara pana la treizeci de secunde pe apneie. Subiectul concentranduse pe ideia efortului deosebit pe care il face membrul superior. Apoi brusc un uf pe respiratie se abandoneaza membrul superior care cade pe pat. Pacientul simpte cum toensiunea si oboseala se scurg din degete. Apoi urmeaza respiratie linistita timp de un minut in care pacientul se concentreaza pe linistea totala care prinde corpul conparativ cu stareaanterioara de contractie muschulara.

- Se repeat exercitul de doua trei ori cu fiecare membru superior apoi cu membrele superioare deodata.

- Membrele inferioare - Fara se ridice calcaiul de pe pat se despirinde spatial popliteu de sub corp de pe support

cativa ceintimetri se mentine in paneie cinczece treizeci de secunde apoi brusc in expiratie cu acelasi uf se revine. Se executa de doua trei ori cu membrul drept apoi cu stngul apoi cu ambele.

- Trunchiul- Pe inspire se despirinde patele de pe pat subiectul lordozanduze, mai mult imaginative

decat reala apoi in expir se prabuseste corpul pe pat. Cu alatizarea lordozei. Se poate asocial si ridicare capului dupa aceiasi scema.

- Revenirea- Ieste necesara pentru a preveni ametelile declansate de scaderea bsrusca a tensiuni

arteriale ieste timpul trei de relaxare a programului consta in reintoarcerea la tonusul muschular normal. Se face revenire pacientul stange puternic orbitele executand o grimasa apoi strange pumni dupa care se intinde in timpul unui inspire se repeat exercitul de doua trei ori dupa care se pate ridica din pat. Intregul program se face odata pe zit imp de doua spatamani efectul ieste asemanator de somnul de doua ore. Antrenamentul paote fi incadrat intron program de kineto.

- Alte tehnici de relaxare fiziologica - Pacientul intins pe pat decubit dorsal sta ne miscar timp de douazeci minute timp de

douazecim inute iel isi urmareste respiratia care iestelibera cu expir suierat. Treptat se instaleaza relaxarea.

- Decubit dorsal cu intinderea la maximul a membrelor superioare in sus si cele inferioare in jos. Pacientul se relaxeaza si se intide dinou.

- Gimnastica corectiva relaxanta prin executarea unor miscari libere ne inpuse unfel de dezordine de miscari effectuate din diferite poziti care constientizeaza pacientul asupra echilibrului muschular si a posture corpului.

- Metoda aplicata la copi se executa mobilizari passive pe cate un segment articular la inceput rapid apoi din ce ince mai lent trecanduse succesiv de la nu segment anatomic la altul.

- Metoda biofitbec care se face cu aparate ee ge sau e ne ge. Ieste o metoda de aotocontrol asupra contractie muschulare. Aceste aprate prin niste lectrozi culeg biocurneti din crier si din uschi. Traseul biocurnetilor postura si aliniamentul corpului

- Postura si aliniamentul ieste mentinerea stari de echilibru a corpulu iin pozitie vertical cu raporturi proportionale intre segementele anatomice care sunt. Caracteristicile aceste obiective referinta unui aliniament normal ieste linia de gravitatie a corpului. Iar vectorul liniei de vravitatie a corpului cade in ininteriorul suprafetei de sprijin a corpului. Postura aconpaniaza miscarea ca o aumbra afiramtie facuta de catre rerinton. Postura ieste automata.

of 35

- Postura ieste rezultatul tonusului muschular tonusul muschular se realizaeaza prin buclagama care include reflexul miotatic. Pozitia vertical intinde muschui antigravidationali care prin bucla gama si reflexul miotatic va declansa automat contractia muschilor antigravidationali. Intre postura cu aliniament normal al corpului si o miscare eficienta exista orelaxie reciproca. Pentru ca o postura cu alcatuire defectuasa ieste disfunctionala. Postura cu aliniament normal ne da aspectul general al corpului ne da atitudinea corpului, cu proportionalitate intre segmentele anatomice astectul genrala al corpului depinde de starea de nutritive de crestera corpului in timp pentru ca in timp se produc acumulari cantitative in inaltime in greutate in parecierea posture si aliniamentului se tine cont de varsta. Pentru ca exista o concoradnta intre varsta bologica si cronologica. O conditie a unui aliniament normal ieste asimetira corpului o lipsa de simetrie la un nivel determina asimetri dezalinieri la alt nivel in scop conpensator. O bsaculare de bazin accentuiaza lordoza lombara afectand si coloana dorsala unde va acentua conpesator cifoza.

- Tulburarile de postura si aliniament se numesc deposturari iele poat sa fie ereditare pot sa apara un urma unor boli si traumatisme si deasmenea pot aparea dupa prosate obiceiuri. Deposturairle ereditare in displazi d sold in blocuri vertebrale pota aparea upa stari de boala care apar dupa parcursul vieti spondilita anchilopoietica care ieste boala inflamatorie poliartrita. Paraliziile boline neurlogice sunt insotite de deposturari sechele ale unor traumatisme care porduc dezalinieri u degratari functionale. Deposturari produse de obiceiur proste care duc la devieri de la postura corecta apar in copilarie si adolescent si daca se mentin si se consolideaza la varsta adulta devenind puncte de plecare pentru leziuni degenerative ulterioare. Deposturarile sunt consecinta dezechilibrelor muschulare care vor vicia derularea miscarilor.

- Astfel articulatiile vor fi incarcate incorrect scade randamentul articular si apare oboseala. Mecanismele prin care se instaleaza dezechilibrele muschulare. Sunt substitutia inlocuirea functionala un muschi slab cu lipsa de functie ieste substiutit de alt muschi. Creinduse misari defectuase.

- Contracture muschulara spasticitatea conpensarea adica care consta din inlucuirea unu grum muschular slab cu alt mai puternic .incoorodnare care consta din dereglarea miscari in cazul unui lant chinetic incoordonarea apre in afectiuneile sistemului nervos central. Inainte de a corecta postura si alinamentului se face evaluare. Care se face prin examen clinic si anume se urmareste linia gravitatie corpului si raportul dintre segmentele anatomice. Linia graviattiei se urmareste prin folosirea firului cu plumb si firul cu plum se aseaza in fata se poate aseza lateral de corps i posterior.

- Posterior firul cu plumb se fixeazala protuberanta occipital automata iel trece prin apofiza spinoasa cervical ace sapte coboara la pliul interfesier apoi intre spatial condili femurali interni pana la saptiul dintre calcaie. Devierile laterale de la firul cu plumb sunt aliniamente incorecte si iele se numesc scolioze. Firul cu plum asezat pe fata laterala a corpului se fixeaza la lobul urechi iel strabate misjlocul umarului marele trochanter trece posterior de rotula si ajunge lateral de maleola externa. Dinlatereal se observa cifozele si lordozele. Firul cu plumb aflat in fata pacientului, observam umeri observam alinierea claviculelor la torace observam existent malformatiilor toracele poate sa fie incarena torace in palnie torace in butoi torace invazat la baza tot din faza se obseva bazinul. La bazin se urmareste spinele iliace antero superioare si asejarea lor pe lo linei orizontala transversal pe firul cu plumb. La membrele inferioare se observa devierile. Pot fi genul valgum cu distanta intre maleole, poate sa mai fie genul varum cu distanta intre genunchi malelolele atinganduse. Tot din fata urmarim degetele picioarelor unde potem avea halus valg si degete in ciocan.

- Din lateral urmarim capul poate sa fie proiectarea anterioara a capului. Scapula la omoplati o proieminenta exagerata exterioara a omoplatilor. La coloana se observa cifozadorsala spatele rotund is lordozele cervical si lombar. Din lateral se obseva abdomenul relaxarea sa uslabirea muschulaturi abdominale. O deviere a membrelor inferioare ieste cenul recurgatum inseamna hiperextensia genunchilor care sunt deviate posterior. La picior din lateral se apreciaza bolta plantara poate fi prabusita poate sa tinga diverse grade de la gradul unu la gradul rei cea mai se era fiind ultima. Devierile

of 35

posterioare deplasarea intregului cporp de la firul cu plumb apare cnad membrele inferioare sunt inegale.

- Loi urechi trebe safie perpendicular cu firul cu plumb daca capul ieste normal aliniat observam omoplati posterior linia spinelor omoplatilor care trebe sa fie orizontala .se apreciaza abductia scapulelor fata de coloana vertebrala masuranduse in centimetri distanta dintre margine vertebrala si coloan. Din posterior urmarim talia se urmareste unghiul lateral al taliei poate fi asimetric in caz de scolioza. Se apreciaza coloana spatele plat lipsa cifozei dorsale dviatiile laterale numite scolioze care pot fo functionale sau structural. La picioare urmarim linia tendoanelor ahiliene pot sa fuga inafara in ca z de picor plat cu eversia clacaneielor.

- Profilaxia deposturarilor se incepe din perioada scolara inca din tinerete si se continua toata viata cu prevenirea si corectarea proastelor obiceiurilor. Posturarile viciaoase apar si se fizeaza in perioada de crestere si de dezvoltare a pacientilor. La adult apar deposturari si dezalinieri in activitatea profesionala in conditi vicioase. La varsnici apar deposturari si delazineieri apare deoarece scade forta muschulara. Apare lipsa exercitiului la varsnici. Deposturari apar in boli care fixeaza in poziti vicioase aceste poziti trebe depistate si corectate.

- Corectarea posturilor vicioase- Se incepe cu relaxarea cu fixarea corpului in postura corecta sau hpercorecta postura

care trebe mentinuta prin izometrie postura corecta trebe constientizata de catre pacient .se pot efecuta meobilizari passive active ajutate, active si active cu rezistenta, apoi se fac contracti izometrice care mentin postura corecta si ne folosim de tehnicm de facilitare neuromuschlara propioceptiva. Corectarea posture si aliniamentului se face corectand lucrand muschi. Se lucreaza extensori gatului si ai corpului. Sunt muschi trapez pentru cap umeri pentru ca cel trapez ieste adductor al omplatilor si ridicator al umarului se lucreaza muschi romboizi care sunt adductori ai omoplatilor se lucreaza muschi umerilor mai ales muschi adductori si extensori ai umerilor. Acestea sunt marele dorsal muschi pectoral apoi trecem la muschi lombarei si ai bazinului. Tonifiere la coloana patratul lobar psoasiliacul. Tonifiam extensori soldului care sunt fesierul mare si ischiogambieri. Tereb sa tonifem muschi ambdominali. La membrele inferioare se urmareste aliniere corecta deci pentru o aliniere corecta se tonifica la sold extensori abductori rotatori externi si se intend muschi adductori abductori si muschi ischiogambieri. Aut tendinta de a se scurta si de a fixa solduul in pozitie vicioasa. Genunchi tonifiem extensori la plante tonifiem dialul posterior si intinderi flexori plantari. Muschiul tripes principalele deposturari si dezalinieri apar la coloana cervicala la umeri la coloana dorsala la coloana lombara si la bazin.

- Deficitele de aliniere ale membrele inferioare sunt pe locul doi. apare pe un ecran. Trasseul bicocurentilor in caz de tensiune are un aspect care difera de traseul cel din relaxare. Pacientul priveste ecranul si isi inpune relaxarea. Pana cand traseul de pe ecran are aspectul de relaxare.

- Pacientul insusi verifica isi inpune si ai apare relaxarea. - Metoda psihologica se aplica de terapeuti cea mai cunoscuta eiste metoda shhultz care

se mai numeste autotrening sau trening autogen ieste otehnica de relaxare de tip central care prin autocontrol mental imaginative realizeaza o relaxare periferica. Cu infulienta asupra conditiei fizice.

- Terapia conportamentala si sofronizarea, efectele relaxari cel mai inportna effect ieste vazodilatatia. Simpte uc ise incalzes extremitatile. Star de caldura in copr scad durerile cornice. Scaderea tensiunei arteriale scaderea zaharului din sange scad colesterolul iar la sfarsit pacientul se simpte foarte calm.

Curs 5

Amplitudinea de mișcare (ROM- range of motion)= unghiul dintre segmentele anatomice în toate directiile de miscare; traseul miscarii in toate directiile permise de o articulatie.

Mobilitatea articulara este un obiectiv de baza in kinetologie. Este o componenta a program de recuperare, este o functie a aparatului locomotor la care participa articulatia si structurile adiacente: ligamentele, tendoanele, muschii, fasciile, vasele, nervii si tegumentele.

of 35

Manifestari ale mobilitatii articulare:

Se manifesta prin flexibilitate si prin redoare.

Flexibilitatea este amplitudinea maxima intr-o articulatie la un moment dat, realizata pasiv sau voluntar si mentinuta.

Factorii de care depinde flexibilitatea: interni si externi.

Factorii interni sunt: tipul de articulatie, de exemplu rotatiile la sold sunt mai ample decat la glezna; modificarile in structura articulatiei; elasticitatea musculara a structurilor conjunctive periarticulare si a pielii; capacitatea de contractie si relaxare a muschiului; excesul de grasime

Factorii externi: varsta; sexul(femeile sunt mai flexiibile); momentul din zi(dimineata mobilitatea articulara este mai scazuta); diferite leziuni si stadiul vindecarii lor

Redoarea(stiffness)= inversul flexibilitatii, adica dificultatea de a obtine mobilitatea maxima, datorita unei rezistente la alungirea tesuturilor moi, mai ales a fibrelor de colagen si a fibrelor musculare. La redoare, 47% este participarea capsulei articulare si a ligamentelor, 41% o reprezinta fascia musculara, 10% e dat din tendon si 2% este dat de piele.

Redoarea poate sa fie nepatologica sau patologica.

Redoarea nepatologica este reprezentata de tixotropie si de deconditionarea batranilor. Tixotropia este dificultatea de miscare dupa perioade lungi de repaos, asa cum este dimineata, asa cum exista dupa stat indelungat la birou, dupa condus masina. Tixotropia este data de vascozitatea crescuta a tesuturilor conjunctive si este inlaturata prin miscare. Este reversibila. Deconditionarea batranilor se instaleaza lent, in ani, si se sfarseste cu intalarea de limitari de mobilitatea cu posibilitati de refacere slabe, numai dupa perioade lungi de exercitii.

Redoarea patologica are 4 cauze:

-modificarile de tesuturi moi, periarticulare: muschii, ligamentele, tendoanele, fasciile, pielea;

-modificarile articulare, care sunt reprez de modificari in capsula articulara si modificarile capetelor osoase intraarticulare;

-ambele modificari de mai sus;

-afectiunile neurologice.

Limitari de mobilitate datorate tesuturilor moi – apar in urma lipsei de miscare, lipsa de miscare poate fi determinata de: boli generale, care cer repaos absolut indelungat(insuficienta cardiaca, respiratorie); bolile reumatismale inflamatorii, care evolueaza cu dureri de tip inflamator(poliartrita reumatoida, spondilita anchilopoetica, polimiozita); leziunile locale(arsurile, edemele, inflamatia, spasmul muscular, ischemia, traumatismele, scaderile de forta musculara); deconditionarea aparatului locomotor (apare in sedentarism si la varsta a 3-a).

Fiziopatologia limitarilor de mobilitate prin tesut moale: lipsa de miscare produce o scurtare adaptativa a tesuturilor moi, care se numeste contractura. Contractura nu mai permite joc articular complet. Contractura poate sa fie de flexie, de extensie, abductie, aratand in ce parte se afla tesutul contractant scurtat. Daca contractura persista, se produc modificari adaptative musculare. Pe partea scurtata, numarul de sarcomeri scade si creste cantitatea de tesut conjuctiv. Modificarile adaptative ale tesutului conjuctiv se produc in capsula, tendon, ligamente si fascii. Pe partea scurtata a tes conjunctiv scade rezistenta colagenului, scade nr si volumul fibrelor de colagen. Creste nr fibrelor de elastina, care sunt de 5 ori mai slabe decat fibrele de colagen. Ele se rup usor la intindere. Nu absorb stresul. Tesutul conjunctiv isi pierde proprieteta de lubrifiere.

Contractura tesutului moale care sta la baza limitarii de mobilitate este de mai multe tipuri:

-contractura miostatica sau musculara, reprezentata de scurtarea muschilor si a tendoanelor

-contractura data de cicatrici;

-Contr data de aderente fibrotice dupa inflamatii

-contr prin tesut fibros inextensibil(se reface doar chirurgical)

-spasticitatea (hipertonie musculara, care apare in bolile sist nerv central)

Contractura musculara(miostatica) este de 3 feluri:

-antalgica: este o contractura musculara de aparare, care are ca punct de plecare o articulatie bolnava. Blocheaza o articulatie dureroasa. Este declansata de un reflex nociceptiv, pornit din articulatia inflamata. Raspunsul la acest reflex va fi o contractura musculara prin activitate

of 35

exagerata a motoneuronului alfa. Trebuie respectata pana se indeparteaza cauza, pana se vindeca boala articulara

-algica: are ca punct de plecare muschiul. Se instaleaza lent. Este dureroasa. Este declansata de un stimul nociceptiv, reprezentat de : o ruptura de fibra musculara, ischemie musculara, depozit calcar in muschi

-analgica: contractura nedureroasa, care apare la segmente articulare imobilizate. Este ireversibila. Avem in spasticitate si in booli congenitale.

Limitarile de mobilitate datorate articulatiei.

Cauzele pot fi: leziuni ale capetelor osoase interarticulare si leziuni ale capsulei articulare. Avem limitari de mobil de cauza osoasa in fracturi ale osului intraarticular, in calus voluminos dupa fracturi, in procese osteoproductive (cresteri de os- artroze), in malformatii osoase, in tumori osoase, in osteonecroze, in procese infectioase intraarticulare osoase cu TBC si cu agenti biogeni, in artropatii neuropatice (in siringomielie, in complicatii neurologice ale diabetului), in artrodeze chirurgicale efectuate in scop terapeutic.

In toate aceste cazuri, tratamentul este chirurgical. Dupa operatie se face kinetoterapie, lucrand tesuturile moi si tonifiind musculatura.

Limitarea de mobilitate de cauza capsulara – capsula articulara mentine capetele osoase articulare in pozitie functionala, asigurand jocul liber al acestora in timpul miscarii. Capsula articulara se poate imbolnavi. Cel mai des se inflameaza. In urma inflamatiei membranei sinoviale, dupa inflamatie urmeaza fibrozari si retracturari (ex: periartrita scapuloumerala – forma de umar blocat sau inghetat). Cauza umarului blocat este capsulita retractila. Avem suferinta a capsulei articulare dupa traumatisme articulare, urmate de cicatrici fibroase si retracturi, si in inflamatiile articulare de diverse cauze, care produc aderente. Tratamentul in bolile capsulei articulare este kinetoterapia.

Inainte de a creste mobilitatea articulare, trbuie sa facem evaluarea mobilitatii. Mobilitatea se masoara prin bilant articular. Biilantul articular este masurarea mobilitatii articulare pe toate directiile de miscare. Se face cu goniometrul. Masuratorile se exprima in grade. Amplitudinile maxime dintro articulatie se realizeaza proim mobilizari pasive. Sunt folosite rar in activitatile obisnuite. Inactivitatile zilnice folosim unghiurile din imediata vecinatatea a pozitiei de repaos articular. Aceste unghiuri reprezinta sectorul util de mobilitate. Pe masura ce ne indepartam de acest sector, valoarea funcioanala a amplitudinilor este mai redusa. Exista o notiune de coeficient functional de mobilitate care exprima diferentiat importanta diverselor segmente de mobilitatea. Coef functional se afla in tabele, tabel Rocher. Se inmulteste cifra in grade gasita cu goniometrul cu coeficientul functional de mobilitate elementar corespunzator. Se aduna rezultatele pe toate directiile de miscare si se obtine coeficientul functional global.

In recuperare, urmarim refacerea segmentului util de mobilitate.

Modalitati de refacere a mobilitatii articulare depind de tesuturile care produc redoarea.

- In caz de redoare prin tesut moale, se aplica tratament prin streching si prin inhibitie activa(tehnica FNP care se adreseaza muschilor).

-in caz de redoare prin afectare articulara (prin afectarea capsulei articulare) folosim mobilizarile pasive si manipularile.

Stretchiungul=tehnica de kinetoterapie care consta din intinderea elementelor aparatului chinetic in scopul cresterii amplitudinii de miscare. E folosita in recuperarea medicala, in kinetoprofilaxie si folosita in pregatirea sportivilor. S-a dezvoltat tehnica in deceniile 5 si 6 ale secolului 20 in SUA, autorul fiind Bob Andersen. Daca intinderea este prea intensa, tesutul nu revine la lunginea lui , decat dupa o perioade de timp, realizandu-se o reorganizare a structurilor intinse. Stretchingul se bazeaza pe forta elastica a tesuturilor.

Clasificare strchingului:

-muscular

-al tesutului conjunctiv.

Stretchingul muscular se adreseaza muschiului. Se aplica la muschii scurtati. Muschiul se poate intinde si peste lungimea lui de repaos.

Ipurile de stretching muscular:

of 35

-stretchingul balistic, rapid, realizat activ, care consta din intinderi maxime rapide, asa cum se folosesc in sport la aruncarea cu forță. Se foloseste in sport. Este periculor pt ca se pot produce leziuni musculare si intinderi bruste ale fusurilor musculare care in mod reflex vor produce contracturi, anihiland astfel obiectivul urmarit.

-stretchingul dinamic consta din miscari voluntare lente, cu trecere blanda peste punctul de maxima amplitudinte. De obicei se fac 8-10 repetitii. In momentul aparitiei oboselii musculare, se opreste tratamentul pt ca la oboseala elasticitatea scade. Stretchingul dinamic este o tehnica de incalzire musculara.

-stretchingul activ consta dintr-o intindere maxima si mentinuta 10-15 secunde. Este o metoda de ameliorarea flexibilitatii. Este folosit in yoga.

-stretchingul pasiv este realizat de kinetoterapeut sau de o forta exterioara pacientului, care produce o intindere peste amplitudinea obisnuita a muschiului. Stretchingul pasiv se aplica in spasmul muscular pt a obtine relaxarea si pt a scade aoboseala. Scare durerea, care apare dupa periade de efort. Scade febra musculara. Intinderea dureaza 10 sec, dar poate dura si 1 min. se fac seturi de 2-5 repetitii cu 15-30 sec de repaus intre intinderi.

-stretchingul izometric adauga la stretchingul pasiv o contractie izometrica. Se intinde pasiv muschiul lent pana la aamplitudinea maxim permisa, pacientul face o contractie izometrica a muschiului intins, care dureaza de la 7 la 15 sec , dupa care urmeaza o relaxare de 20-25 sec care se reia.

Stretchingul tesutului conjunctiv.

Tesutul conjunctiv este necontractil, reprezentat de ligamente, tendoane, capsule, fascii. Acestea, scurtate, limiteaza mobilitatea articulara. Stretchingul conj depinde de marimea fortei aplicate, de viteza tractiunii, de durata ei si de structura fibrei intinse. Fibrele de colagen sunt de 5 ori mai rezistente la intins decat fibrele elastice, fibrele de colagen se intind greu. Fibrele elastice se intind la forte mici, iar la fortele mari falimenteaza. Incarcarile cu multe repetari duc la oboseala tesutului cu aparitia FALIMENTULUI!!!!! De aceea se face cu pauze si fara incarcare prea mare. Obseala este periculoasa pt ca duce la suprauzura si duce la fracturi de stres. Stretchingul conjunctiv e pasiv, de lunga durata (minute-ore), cu intensitati mici si medii. Se pot efectua si cu scripeti, cu contragreutati, atele dinamice sau semiatele.

Efectele stretchingului: creste mobilitatea articulara; cresterea flexibilitatii tesuturilor; cresterea abilitatii (ne ajuta sa invatam miscarile abile); relaxarea fizica si psihica; constientizarea propriului corp; determina o stare de bine; scade durerile musculare si tensiunea in muschi; incalzeste tesuturile.

Reguli in aplicarea stretchingului:

-inainte de tratament se face evaluarea pacientului (binalt articular)

-daca pacientul prezinta dureri, este necesara analiza cauzei durerilor

-pacientul trebuie pregatit prin incalzirea tesuturilor printr-o aplicatie de caldura, este pregatit prin metode de relaxare, prin masaj, prin posturare corecta.

-stretchingul se paica individualizat. Se individualizeaza durata tratamentului, intensitatea lui, ritmul.

-intotdeauna se incepe cu articulatii distale, apoi se trece la cele proximale. La inceput intindem o articulatie, apoi se executa stretching peste 2-3 articulatii

-in caz de inflamatie si durere se fac tractiuni usoare in ax. Se evita supraintinderea prin incalzirea tesuturilor. In timpul stretchingului este necesar controlul respiratiei: intinderea se face pe expir lent, prelungit, cu buzele stranse. Respiratia va fi de tip abdominal.

Precautii la stretching:

-atentie la stretchingul prelungit in aparat ghipsat pt ca dupa imobilizari in ghipt, fibrele se rup usor

-osteoporoza predispune la smulgeri osoase la nivelul insertiilor tesuturilor intinse

-fracturile recente incomplet consolidate, care pot fi dislocate.

-tesuturile inflamate cu edem au rezistenta scazuta la intindere

-musculatura antigravitationala are forta slaba si nu se supune unui stretching prea intens

Contraindicatiile stretcingului:

of 35

-in limitarile de mobilitate de cauze osoase

-in fracturi recente neconsolidate

-inflamatiile acute si infectiile intraarticulare

-durerile persistente la mobilizarea articulara

-hematoamele

-paraliziile cu mari scaderi de forta musculara

Durerea in practicarea stretchingului are rol important. Trebuie depistata cauza durerii (durerea care apare dupa stretching). Poate aparea durere datorita lipsei de incalzire. Aceasta duce la mici rupturi de fibre. Supraexercitiul duce la durere. Pt a-l evita e nevoie de incalzire, de izometrie, de masaj, de vitamina C si de bicarbonat de Na. durerea se poate datora scaderii fluxului sangvin. Sedentarismul provoaca durerea. Durerea care apare la atleti apare dupa stretching activ si se datoreaza leziunilor fisurale cu edem. Aceste leziuni se trateaza cu metoda RICE (rest, ice, compretion, elevation). Durerea poate sa existe dinaintea exercitiului

Curs 6 - 05.03.2011

Inhibitia activa este o metoda de kinetoterapie care foloseste FNP pt refacerea mobilitatii articulare compromisa prin contractura musculara. Se aplica tesutului contractil (fibrei musculare) normal inervate care poate fi controlata voluntar. Metoda consta din inducerea relaxarii musculare in mod reflex prin tehnica FNP. Tehnica are CI, ea este contraindicata in tulburari ale contractiei musculare din afectiunile SN-ului si sistemului muscular. Aceste tulburari apar in paralizii, in spasticitate si in miopatiile severe. Inhibitia activa se asociaza cu stretchingul. Ea se obtine prin 3 tehnici:

- Hold-relax (contractie-relaxare) RO- Hold relax contraction (contractie relaxare contractie) RC- Contractie relaxare si contractie contra rezistenta

Tehnica hold-relax se bazeaza pe principiul inhibitiei autogene Sherington. Ea consta din: contractarea intensa a unui muschi este urmata de relaxarea acestuia prin reflexul Golgi care este un refkex inhibitor.

Tehnica: se duce segmentul anatomic la nivelul de amplitudine maxima, timp de 10 sec se face o contractie izometrica maxima a muschiului intins, se solicita relaxarea si in timpul relaxarii kinetoterapeutul exercita un stretching pasiv al muschiului. Urmeaza 20-40 sec de repaos. Se fac 3-5 repetari.

Tehnica contractie relaxare contractie

La tehnica anterioara se asociaza o contractie concentrica a muschiului antagonist celui scurtat, retractat, dupa care pacientul exercita un stretching activ. La baza metodei este inhibitia reciproca prin care contractia unui muschi induce relaxarea opozantului sau.

Tehnica contractie relaxare contractie contra rezistenta

La tehnica anterioara se adauga o contractie puternica contra rezistenta a muschiului opus celui retractat, dupa care muschiul retractat este intins. Tehnica are la baza tot inhibitia reciproca.

Mobilizari pasive

Mobilizarile pasive fac parte din terapia manuala alaturi de manipulari.

Mobilizarea pasiva este miscarea executata de catre kinetoterapeut foarte lent, oscilatoriu sau continuu in scopul cresterii mobilitatii articulare a pacientului sau in scop antialgic. Mobilizarile pasive se aplica in caz de afectare a capsulei articulare.

La nivel articular avem 2 feluri de miscari: pendulare si accesorii.

Miscarile pendulare – se efectueaza pe directiile de miscare cunoscute sub numele de flexie, extensie, abductie, adductie, rotatie interna si externa si circumductie. Aceste miscari se masoara cu goniometrul in grade. marimea in grade ne da amplitudinea de miscare. Miscarile pendulare se pot executa pasiv si activ si pot fi controlate.

Miscarile accesorii nu pot fi controlate. Ele fac parte din jocul articular. Jocul articular consta din miscarea intraarticulara a capetelor osoase la articulatiile mobile. Miscarile care fac parte din jocul articular sunt rularea, alunecarea, rasucirea, compresia, tractiunea.

of 35

Rularea este miscarea in care puncte noi de pe suprafata unui os intra in contact cu puncte noi de pe suprafata celuilalt os.

Alunecarea este miscarea intraarticulara realizata pe suprafete articulare plate sau suprafete lin curbe. Prin alunecare un punct de pe o suprafata articulara intra in contact cu puncte noi de pe cealalta suprafata.

Rasucirea este o rotatie a unui cap osos articular in jurul axului longitudinal al acestuia, un punct de pe suprafata osului realizeaza un arc de cerc datorita rotatiei osului.

Compresia este miscarea de apropiere a capetelor osoase intraarticulare. Ea apare in ortostatism pe articulatiile portante, adica in cazul incarcarii articulare. De asemenea ea apare in co-contractie, adica in cazul contractiei muschilor care traverseaza o articularie. Ea apare si in asimetrii articulare (displazii). Miscarile intermitente de compresie au rol in mobilizarea lichidului sinovial, ajutand la nutritia si lubrefierea articulatiei (a cartilajului). In timpul compresiei se declanseaza reflexe proprioceptive care cresc forta musculara periarticulara.

Tractiunea este miscarea de separare a capetelor osoase (decoaptare). Tractiunea in ax creste mobilitatea articulara si are efect antialgic. In procesele inflamatorii articulare putem face tractiuni prelungite, de asemenea in spasme musculare periarticulare.

Efectele jocului articular:

- El asigura miscarile articulatiilor periferice.- Este un stimul pt troficitatea articulara pt ca prin joc articular lichidul sinovial este repartizat

pe cartilaj, protejandu-l.- Jocul articular blocheaza dezvoltarea tesutului fibros, grasos in articulatie, asa cum se

intampla in imobilizari prelungite. Astfel el impiedica formarea aderentelor si mentine supletea articulara.

- Prin impulsuri proprioceptive declansate, jocul articular participa la realizarea controlului motor, adica participa la realizarea posturii, a miscarii si tonusului muscular.

- Efectul antialgic – pt ca jocul articular blocheaza stimulii nociceptivi in drumul lor spre maduva.

Refacerea jocului articular se face prin mobilizari pasive. Exista precautii la aplicarea mobilizarilor pasive:

- Articulatiile inflamate foarte dureroase, cu dureri acute care apar chiar de la debutul miscarii.

- Bolile osoase reprezentate de tumori, neoplazii, fracturi, osteonecroze s.a.- Protezele

Indicatiile mobilizarilor pasive:

- Limitarea de mobilitate- Sindroamele dureroase cronice- Mentinerea controlului motor prin feed-back proprioceptiv articular - Mentinerea troficitatii articulare- Profilaxia redorilor dupa imobilizari prelungite (paralizii)

Tehnica

MP se executa doar de catre kinetoterapeut.

Reguli:

Primele 3 se refera la pozitie.1. Trebuie sa avem pozitie confortabila atat pt pacient cat si pt kinetoterapeut.2. Articulatia sa fie in pozitie de repaos, relaxata.3. Pozitia va fi astfel aleasa incat stabilitatea segmentului articular sa fie maxima.

Prize

4. Mana kinetoterapeutului care mobilizeaza trebuie sa aiba un contact larg pe articulatie, prin toata palma.

5. Directia de miscare in timpul mobilizarii, in cazul alunecarii aceasta e paralela cu planul de tratament. In tractiunea directia de miscare este perpendiculara pe planul de tratament.

of 35

Planul de tratament este planul perpendicular pe linia care uneste centrul capului osos convex cu mijlocul suprafetei concave.

Exista 2 tehnici la mobilizari:

- Tehnica oscilatiei gradatede – 5 grade de dozaj- Tehnica translatorie – 3 grade de dozaj

Tehnica oscilatorie

Rezistenta tesutului Limita anatomica

Gradul 1

Gradul 2

Gradul 3

Gradul 4

Gradul 5

Tehnica translatorie

Gradul 1

Gradul 2

Gradul 3

Tehnica oscilatiei gradate

Gradul 1 – se incepe cu mobilizari mici ritmice de amplitudine mica.

Gradul 2 – se trece la amplitudine mai mare, fara sa se atinga extremele de mobilitate.

Gradul 3 – se fac miscari ample pana la rezistenta musculara.

Gradul 4 – mici oscilatii la nivelul rezistentei musculare.

Gradul 5 – se forteaza rezistenta musculara.

Gradele 1 si 2 amelioreaza durerile si nutriria locala, iar gradele 3, 4 si 5 intind capsula articulara, determinand cresterea jicului articular.

Tehnica translatorie reprezinta o combinatie a tractiunii in ax si a alunecarii. Exista 3 grade de dozaj.

Gradul 1 – se lucreaza cu amplitudine mica, concomitent cu tractiunea, se aluneca capul articular. -> antialgic.

Gradul 2 – concomitent cu tractiunea alunecarea se deruleaza pe toata amplitudinea posibila, tensionand usor capsula.

Gradul 3 – stretch pur, fortand alunecarea cu intinderea capsulei si a tesuturilor din jur. -> creste mobilitatea in urma eliberarii jocului articular.

La capatul intinderilor se executa si o rotatie a segmentului articular pt un efect mai bun si mai rapid. Manevrele de mobilizare dureaza 1-2-3 minute, intinderea tesuturilor dureaza 6-12 secunde cu pauze de 5-20 de secunde, se aplica o sedinta pe zi, iar daca sedinta produce durere se raresc sedintele la 2 zile.

Forta musculara – este un parametru al miscarii care exprima tensiunea dezvoltata in muschi in timpul contractiei musculare. FM care apare in timpul contractiei musculare va permite efectuarea miscarii. De aceea spunem ca muschiul este efectorul miscarii, in kinetoterapie actionam asupra muschiului.

Activarea muschiului (inceputul FM) incepe cu activarea unitatilor motorii ale unui muschi (UM), potentialele de actiune neurale ajung la muschi declansand contractia musculara si transformandu-se astfel in FM. Nervul si muschiul functioneaza impreuna prin UM.

Efectele FM:

- Mobilizarea segmentelor anatomice- Invingerea rezistentelor- Stabilizarea parghiilor organismului

of 35

FM se desfasoara, se realizeaza prin factori neurali si factori musculari.

Factorii neurali care participa la realizarea FM sunt:

- Recrutarea UM – pe masura ce numarul de UM recrutate creste, FM creste. Cresterea numarului de UM recrutate se numeste sumatie spatiala. Ea depinde de antrenament si mai depinde de felul muschilor. De ex la muschii mainii daca s-au recrutat toate UM, FM creste cu 50%. La muschiul biceps brahial recrutarea tuturor UM duce la o FM crescuta cu 85%. Recrutarea UM depinde de marimea lor. recrutarea se incepe cu UM mici care sunt mai excitabile, dar UM mici cu motoneuroni mici dau forte slabe. Marimea UM depinde de marimea motoneuronului, de nr de dendrite, de diametrul axonului si de raportul de inervatie, adica raportul dintre neuron si nr de fibre musculare inervate. Alti factori de care depinde recrutarea UM este sensibilitatea neuronilor la neurotransmitatori, tipul de contractie musculara. Astfel in contractia izotonica excentrica recrutarea incepe cu UM mari. De aceea acest tip de contractie dezvolta FM cea mai mare. Recrutarea UM depinde de sensibilitatea cutanata, adica de feed-back-ul senzitiv cutanat. Astfel, la excitatii cutanate puternice sunt recrutate UM puternice cu reactie de raspuns rapida. Recrutarea UM depinde de oboseala musculara, care scade recrutarea UM. Acest fapt se numeste intelepciunea muschiului. Recrutarea UM se desfasoara cu ajutorul maduvei, fara interventia creierului dupa scheme de miscare invatate si influentate de factori intrinseci si extrinseci.

- Frecventa de descarcare a impulsurilor – FM creste prin cresterea frecventei de descarcare a impulsurilor care ajung de la neuron la muschi. Cresterea frecventei impulsurilor se realizeaza prin sumatie temporala. Antrenamentul fizic amelioreaza sumatia temporala. La UM fazice de forta, frecventa impulsurilor creste liniar pe masura cresterii FM, frecventa impulsurilor contribuind la FM mai mult decat recrutarea UM (muschii fazici). La UM tonice cresterea fercventei impulsurilor creste FM numai la valori mici ale fortelor. La muschii tonici FM se obtine prin recrutarea UM intr-o proportie de 80%. Se produc modificari ale descarcarii UM in timpul oboselii. Mentinerea unei contractii musculare obositoare scade FM, ceea ce se numeste intelepciunea muschiului. Sincronizarea crescuta a UM determina FM crescuta. Sincronizarea sporeste in functie de antrenament. Indivizii neantrenati au o sincronizare sub 20%. Sportivii isi cresc sincronizarea de 3-4 ori prin cresterea frecventei de descarcare a impulsurilor. La bolnavi cresterile de FM se realizeaza prin factori neurali.

Factorii musculari de care depinde FM sunt:

- Mecanica muschiului – se refera la lungimea muschiului la care se produce contractia, velocitatea contractiei musculare si puterea muschiului.

Lungimea muschiului – in repaos muschiul are o tensiune de repaos. Muschiul alungit are o tensiune musculara mai mare decat cea de repaos, daca se continua in schimb alungirea tensiunea incepe sa scada. La scurtarea muschiului sub 60-70% din lungimea de repaos tensiunea in muschi scade. Valoarea cea mai mare a tensiunii in muschi se realizeaza la muschiul de lungime medie. In cazul alungirii muschiului, la FM, pe langa componenta activa realizata prin contractie exista o componenta pasiva reprezentata de forta elastica a tesutului conjunctiv din muschi. De aceea muschiul alungit dezvolta forte mai mari. Schimbarea de lungime a muschiului mobilizeaza segmentele articulare prin 2 factori: prin forta si rezisteta care i se opune. Cand forta si rezistenta sunt egale avem contractie izometrica, fara modificarea lungimii muschiului. Cand forta este mai mare decta rezistenta avem contractie musculara concentrica in care lungimea muschiului se micsoreaza, muschiul se scurteaza. Cand rezistenta este mai mare decat forta avem contractie excentrica, cu alungirea fibrelor musculare. Pt cresterea FM folosim contractia excentrica care invinge rezistente, apoi contractia izometrica, contractia concentrica creste foarte putin FM.

Velocitatea inseamna viteza schimbarii lungimii muschiului. Daca contractia musculara se face rapid cu velocitate scazuta, scade FM. In special contractia excentrica, care dezvolta FM cea mai mare se face cu velocitate mica.

Puterea muschiului – prin mobilizare activa a segmentelor articulare cu o anumita forta pe o anumita lungime si intr-un anumit ritm muschiul produce putere. Puterea este produsul dintre forta si velocitate. Un muschi produce putere cand misca un obiect sau cand il indeparteaza. In contractia izometrica puterea este 0 pt ca velocitatea este 0. La fel si in mobilizarile pasive. Valoarea maxima a puterii se obtine cu o treime din FM maxima inmultita cu o patrime din velocitatea maxima.

of 35

- Arhitectura muschiului – este un factor muscular de care depinde FM. Aceasta este reprezentata de aranjamentul miofibrilelor in fibra musculara si aranjamentul fibrelor musculare in muschi. Miofibrilele (proteine contractile) sunt aranjate in fibra musculara in paralel, ceea ce maximalizeaza forta de contractie a fibrei. Forta fibrei musculare este egala cu produsul dintre forta fiecarei miofibrile si numarul acestora. Velocitatea fibrei musculare este media velocitatii fiecarui sarcomer (o secventa din miofibrila). Un nr crescut de sarcomeri asigura o velocitate mare, cu rapiditate mare a schimbarii lungimii fibrei in timpul contractiei. Astfel, o fibra musculara lunga si subtire isi bazeaza forta pe aranjametul seriat al sarcomerilor. O fibra musuclara scurta si groasa isi bazeaza forta pe nr miofibrilelor paralele. De aceea cu cat diametrul de sectiune a muschiului este mai mare, cu atat forta pe care o dezvolta este mai mare. Suprafata de sectiune a muschiului depinde de varsta, sex si de antrenament. Antrenamentul prin exercitii specifice sustinut de alimentatie hiperproteica duce la hipetrofie musculara, prin sporirea proteinelor contractile, in urma cresterii sintezei de ARN si ADN fara ca nr de fibre musculare sa se modifice. Muschii antigravitationali care asigura postura si ortostatismul sunt de 2 ori mai puternici decat antagonistii lor, avand suprafata de sectiune de 2 ori mai mare. In schimb fibra musculara a muschilor ischio-gambieri este mai lunga decat a muschiului cvadriceps (muschi antigravitational) si are o capacitate de modificare a lungimii mai mare decat cvadriceps. Aranjamentul intregului muschi – lungimea muschiului nu este egala cu lungimea fibrei musculare. Ea este mai mica decat lungimea fibrei musculare datorita penatiei si datorita esalonarii fibrelor musculare. Penatia este aranjarea fibrelor musculare oblic in unghi fata de forta care tractioneaza de tendon. Fibrele sunt dispuse pe pereti conjunctivi intramusculari. Arhitectura muschiului are aspecte variate, astfel avem muschi in banda, muschi fusiformi, triunghiulari, unipenati, bipenati, multipenati. Primele doua tipuri au fibre musculare paralele, cu unghi de penatie 0. Celelalte tipuri au unghiuri de penatie variate. Exista o relatie intre unghiul de penatie si forta muschiului. Rolul penatiei este de a permite un nr mare de fibre musculare intr-un volum mic, realizandu-se astfel o suprafata de sectiune mare a muchiului, deci o forta mare. Insa penatia scade viteza de scurtare a muschiului, dar creste FM. Esalonarea fibrelor musculare contribuie la un raport subunitar intre lungimea muschiului si lungimea fibrei musculare, pt ca fibrele musculare care apartin aceleiasi UM nu merg de la un capat la altul al muschiului. Acestea se opresc in interiorul muschiului, pe scheletul conjunctiv al acestuia. De aceea muschiul se contracta pe compartimente, si nu in intregime, pt ca muschiul are o structura functionala compartimentata. Compartimentele se activeaza independent una de alta, cu o distributie diferita a fortelor la diferite nivele de sectiune a muschiului.

- Locul de insertie a muschiului – in realizarea fortei si miscarii locul de insertie a muschiului in raport cu articulatia este esential. Aceasta distanta dintre articulatie si locul de insertie se numeste bratul momentului. Daca bratul momentului este mic avem miscare ampla, cu viteza mare. Fortele cele mai mari le avem la distantele mijlocii intre locul de insertie si artciulatie. Muschii biarticulari sar 2 articulatii, ceea ce le permite o miscare cu anumite caracteristici. Muschii biarticulari realizeaza coordonare fina. Muschii biarticulari au viteze mici de scurtare si forte mari si muschii biarticulari redistribuie forta si puterea de-a lungul membrelor. De ex cand se face extensia soldului concomitent cu flexia genunchiului, FM se muta de la genunchi spre sold, iar in miscarea inversa, de flexie a soldului concomitent cu extensia genunchiului, forta se muta la genunchi. Muschii monoarticulari actioneaza in cupluri de forte agonisti-antagonisti.

Curs 7

Forta muschulara

Energia muschulara activitatea muschulara ieste realiabila prin consum de nergie adica consum de atepe obtinut din arderea glucidelor grasimelor si proteinelor in preyenta oxigenului. Muschiul transforma energia chimica din glucide lipide si proteine in energie mecanica contractila. Din arderile glucidelor lipidelor si proteinelor reyulta atepeul care ieste un nucleotid care leaga actina de mioyina realiyand contractie muschulara. In activitatea normala moderata is cea de repaus doua treimi din energie ieste furniyata de grasimi. In activitatea foarte intensa de scurta durata energia

of 35

ieste furniyata de glucide. Exista doua cai de arderea a glucidelor pentru a obtine atepeul. O cale anaieroba fara oxigen cu ieficienta scayuta cu ieliberare de putina tepe si eliberare de deseuri mai ales acid lactic. Aceasta cale ieste folosita in activitatile foarte intense de scurta durata.

Adoua cale ieste cea aieroba cu consum de oxigen prin aceasta cale se elibereaya o mare cantiate dee energie. Grasimile si proteine elibereaya si iele energie numai in preyenta oxigenului. Grasimile si proteine ard in activitatile prelungite de ore si in activitatea normala pe care se foloseste in viata yilnica. Ordinea consumului energetic muschular iesteurmatoarea la initierea contractiei muschulare se face apel la atepeul din depoyite care se epuiyeaya in treiyeci de secunde. Imediat in urmatoarele secunde se consuma in continuare atepeul produs din desfacerea creatinei sub forma creatin fosatului din proteine pana la trei minute de efort. Apoi se recurge la glucoya si grasimi daca activitatea muschulara continua cu sapteyeci la suta din capacitatea maxima intro ora se epuiyeaya glicogenul glucidele.

Organismul recurge la lipide. Deci peste un minut de efort ieste nevoie de oxigene de glucoya si de aciyi grasi.

Refacerea fortei muschulare

Ieste necesara in cayurile de scaderea a fortei muschulare. Trebe sa sti cauyele scaderi muschulare sunt, neutiliyarea muschiului comanda nervoasa fiind normala. Avem neutiliyare de muschi in cay de imobiliyari imobiliyarile pot fi determinate de afectarea unui segemnt anatomic care preyinta dureri inflamatie sau traumatism. Avem imobiliyari in bolile generale mai ales in bolile cardiovasculare si pulmonare. Forma de imobiliyare in sedentarism. O alta cauya sunt afectiunile sistemului nervos central in care comanda nervoasa pentru contractia muschulara ieste intrerupta. In aceste boli avem cooronare defectuasa si lipsa de fitbec proprioceptiv. O alta cauya ieste afectiunile sitemului nervos periferic in care comanda exista celula nervoasa nu ieste bolnava insa transmiterea inpulsului de la celula nervoasa la celula muschulara ieste intrerupta.

In acest cay muschiul nu primeste influx nervos nu ayunge informatia deaceia avem scaderi mari de forta muschulara. O alta cauya ieste miopatiile fibra nervoasa ieste bolnava si nu se paote contracta normal.

Substratul cresteri muschulare

Cresterea forei muschulare se face prin antrenarea factorilor neurali si muschulari. Factori neurali participa la crestera fortei muschulare. Prin sumatie spatiala sumatie temporala si sincorniyarea unitatilor motori. Contractia fibrelor muschulare deodata a mai multor unitati motori in acelasi timp. Factori neurali sunt mobiliyati prin antrenament prin repetarea exercitului prin comenyile cateului si prin concentrarea mentala a pacientului asupra contractiei muschulare cu imaginarea contractiei muschulare. Pentru mobiliyarea factorilor neurali antrenari in miscare si grupul muschular contralateral. Adica grupul muschular sanatos.

Factori muschulari care cresc forta muschulara sunt repreyentati de suprafata de sectiune a muschiului adica de toalitatea miofibrilelor care conpun fibrele muschulare. Acestea cresc forta muschulara prin hipertrofie muschulara adica cresterea de sectiune a muschiului. Conditiea obtineri hipertrofiei muschulare realiyate contractiei musculare cu o anumita intensitate si cu o anumita durata intensitatea ieste repreyentata de rreyistenta. Forta muschulara creste prin exercitu reyistiv in care intensitatea exercitului trebe sa fie peste treiyeci si cinci la suta din valoarea fortei maxime. Ieste de asemenea durata practitcari exercitului reyistiv pentur a produce hipertrofie muschulara trebe sa fie practicata timp de saptamani. Pentru a se produce hipertrofie muschulara ieste nevoie de efort muschular intens. Care sa repreyinte saiyeci sapteyeci la suta din forta maxima aceste efort va realiya exictantul biologic. Care va declansa postefort sinteya de proteine contractile de arene si adene muschularj. Cu cresterea diemeturlui fibrelor muschulare. Numarul ramane acelasi doar ca creste volumul acestora in postefort prin sinteya de ischemie si oboseala muschulara se poruce un stres metabolic. Acesta va declansa sinteya de proteine contractile odata cu hipertorifia muschiului va screste si densitatea capilarelor in muschi va fi mai bine irigat efortul trebe asociat cu medicatie alimentatie hiperproteica si medicatie anaboliyanta pentru hipertrofie muschulara. Forta maxima a unui grup muschular se obtine la un anumit unghi de miscare in functie de bratul momentului care se mai numeste torc. Bratul momentului ieste dat de locul de insertie a muschiului. Muschiul biceps brahial forta maxima se obtine la cotul in flexie de nouayeci de grade.

Metode si tehnici de cresterea a fortei muschulare

of 35

Exercitul reyistiv creste rpin exercitul reyistiv. Acesta ieste un exercitul activ in care contractia muschulara dimanica sau statica invinge o forta exterioara adica o reyistenta care ise opune. Forta exterioara paote sa fie manula sau mecanica reyistenta manula iestea plicata de cate sau de insasi biolnav reyistenta manuala are avantaje. Ieste utila in cresterea forta muschulare la muschi slabi. Reyistenta manuala nu provoaca leiuni manuale la arcitualati. Reyistenta creaya comunicare intre cate si pacient cu cresterea increderi pacentului .deyavantajele reyistenta manuala ieste limitata la forta cateului si la oboseala cateului. Blocheaya cateul si creiaya dependenta. Pacientul devenind incapabil de antrenament in lipsa cateului. Reyistenta mecanica ieste repreyenta ta de greutati si aparate mecanice se masoara si poate if crescuta progresiv aceasta se poate folosi nu numai pentru crestereea fortei ci si pentru reyistenta si puteri muschulare.

Contractiile muschulare la care se pot aplica reyistente sunt cotnractia muschulara iyometrica iyotonica si cea iyochinetica. Contraindicatiile ieste cotnraindicat in infrlmatie articulara si muschulara. Ieste omis din durerea articulara si muschulara. Trebe sa fim precauti. Precautiile sunt, aparatul cardiovascular pentru ca in timpul exercitului reyistiv din partea aprtului vasuclar poate aparea fenomenul valsalva la pacientul ne instruit care face cotnracti iometrice cu reyistenta mare cu abneie cu blocarea inspiratiei in inspir prin blocarea glotei in cay de apenie cu blocarea rspiratiei in inspir se poruce contractie perete abdominal cu bcrestera presiuni abdominale si intractoracica. Si cu scaderea sangeului venos spre inima cu scaderea debitului cadiac scaderea brusca a tensiuni arteriale si cu cresterea ritumului cardiac conepnsator. La reluarea respiratie brus creste tensune arteriala la valori de peste douasute datorita reintoarceri ample a sangelui spre inima cu cresterea debitului bataij. Aceasta creesterea brusca ieste periculoasa ia apare la pacienti cu risc care sunt, pacienti hipertensivi cei sechelari dupa infart si acv, poate sa apara la varsnici poate sa apara la cei operati pe abdomen sau cu herni abdominale. Pentru a se evita acest fenomen pacientul se instruieste. Sa execute efortul pe expir. Pacientul sa numere si sa vorbeasca in timp ce executa exercitul reyistiv. Oboseala ieste opusul reyistentei ieste inportanta atat oboseala locala cat si cea generala. Cea locala consta din scaderea prontitudini de raspuns a unui muschi cu incapacitatea muschiului de a asigura o amplitudine de miscare conploeta.

Poate saaiba durere spasm muschular disconfortul. Oboseala locala apare prin scaderea energiei din muschi scaderea acordului de oxigen si cresterea nivelului de acid lactic in muschi. Un alta mecanism ieste influienta porotecotare a sistemului nervos si anume prin scaderea numarului inpulsurilor muschulara travensand mai greu sinapsele neuromuschulare. Oboseala generala se refera la capcitatea intregului organism de a face efort oboseala generala apare dupa activitati fiyice prelungite activitati de alergat de mers de munca si altele. Oboseala generala se datoreaya scaderi nevelului de glucoya in sange si pierderi de potasiu apare in afectiuni cardiovasuclare afectiuni respiratori neurologice pentru a evita oboseala se doyeaya exercitiile la aparitia oboseli se introduc pauye pentru refacerea reyerve energetice si pentru spalarea yonei de acid lactic acumulat pentru refacere mai rapida activitatea cu reyistenta ieste continuat cu exerciti fara reyistenta is abea dupaceia repaus conplet. Miscarile substituite sunt precaute apare daca aplicam reyistente prea mari pentru miscarea unui muschu. Daca ieste prea mare miscarea poate fi realiyata din alti muschi care ne idnuc in reluare ne putand sa apreciem adevarata amelorarea a muschului bolnav. Supraantreanemntul pentru ca acesta duce la scaderi de forta muschulara.

Apare in afectari sitem nervos periferic pentru a evita acest lucru trebe sa gradam cresterea reyistentei. Orice scadere fara o explicatie clara ieste deovada de suprantrenament. Osteoporoya inseamna demineraliyarea osului iar exercitile cu reyistenta pot produce fracturi patologice. Durerea exercitul intens pana la oboseala poate sa produca durei datorita acumulari de acid lactic datorita lipsei de oxigen exista si dureri intariyata care apar la o yi doua dupa exercitu cauya acestor dureri intaryite adica rupturile microscpice din fibrele muschulare si dint tesutul conyunctiv de muschi pe fond de acumulare de acid lactic pe fond de iexcemie si spasm muschular.

Contractia muschulara ieste forma de manifestara a contraciti muschulare. Numai prin contractie muschulara fora muschulara paote creste asau sa mentina exista trei contracti contractie iyometrica iyometrica si iyocinetica. Contractia iyometrica ieste contractia muschulara in care creste tensiunea intera a muschuilui fara ca lungima acestuia sa se modifice. Aceasta ieste o contractie statica si pentru ca contractia sa fie un exercitu reyistiv se bloceaya miscarea unui segment anatomica prin reyistenta reayliyta de cate reyistenta unui obiect fix sau reyistenta mebrului opus. Efectele contractiei iyometrice sunt pe circulatie cel mai nportanta pentru ca in timpul contractiei ieste suspendata circulatia sangvina. In timpul contractiie iyometrice se acumuleaya metaboliti cataboliti iar muschiul nu primeste oxigen intra in datorie de oxigen.

of 35

Parametri contractiei iyometrice sunt intensitatea contractiei durata contractiei si lungimea muschiului la care se face iyometrie. Pentru a obtine crestere de forta muschulara intensitatea de contractie a muschiului in timpul iyometriei trebe sa fie minim treyeci si cinci la suta din forta maxima. Pentru hipertrofie muschulara intensitatea de contractie doua treimi din forta de contractie maxima. La astfel de intensitati se declanseaya excitantul biologic cu deficit de oxigen si acumulare de cataboliti care dupa oprirea contractiei va declansa cresterea sinteyei de proteine contractile cu cresterea circulatiei cu patruyeci la suta fata de cea de reapaos. Deci pentru a se obtine astefel de reacti metabolice ieste necesara depasirea unui prag care depinde de intensitatea contractiei. La intensitati de contractie sub treiyeci si cinci la suta forta muschulara scade. Inafara de intensitate contractiea iyometirca trebe saaiba o durata durata se numeste timpul de utiliyare a muschiului si repreyinta durata mentineri unei tensiuni maxime in fibrele muschulare. Durata se masoara in secunde durata trebe sa fie cincci sase secunde fara a depasi douasprayece secnunde durate mai lungi nu obtin la sporul de forta muschulara.

Exerciti statice contrareyistenta

Unul din exerciti ieste exercitul unic scurt iyometric yilnic prescurtat eusiy. Acest exercitiu antreneaya pana la sapteyeci la suta din forta maxima. Exercitul repetitiv sucurt uyometric yilnic e r s i y. aceste exerciti se contracti iyometrice care se pot repeta si de douayeci de ori. Deobicei se fac trei contracti iyometrice de cate sase secunde cu pauya de douayeci secunde intre contracti reactiile metabolice pentru cresterea fortei se vor declansa prin reptitia exercitiilorj.

Lungimea muschiului la care se face iyometria in poyitia lunga muschiul da reyultatele cele mai bune pentru cresterea fortei prin iyometrie. Pe langa intensitate durata si lungime a muschiului ieste inportanta vointa pacientului si putera sa de concentrare. De asemenea pentru a se recurta maxima sincron maxim de unitati motori ieste inportnata comanda coordonata a cateului. Daca pacientul ieste motivat poyitiv atunci forta musculara creste mult.

Avantayele iyometriei

Prin iyometrie avem o eficienta buna in cresterea fortei. Iyometiria actioneaya ca o pompa eliminand edemul din yona anatomica unde se efectuaya. Tehnica ieste simpla ieftina. Durata de tratament ieste scurta. Iyoemtria nu solicita articulatia. Ie putin obositoare. Iyometira mentine asocierea neurala. Ieste o buna metoda de aprecierea a fortei muschulare prin e m g.

Deyvantayele iyometriei

Iyometria crestea inima munca ventriculului stang ne dam seama prin timpul tratamentului creste pulsul tensiune arteriala cea diastolica. Efectele pot fi dramatice la pacienti dupa infart miocardic. Trebe sa fim precauti s fim la fenomenul valsalva sa nu executa exerciti cu respiratia blocata. Sa fim atenti la durata exercitilor sa udcem pauye intre exerciti. Iyometria nu amelioreaya supletea articulara si a tesuturilor din jurul acesteia si iyometrie tonificam numai fibrele muschulare activate la unghiul acticural la care se executa contractia. Deci iyoemtria nu amelioreaya coodonarea nu activitatile motori conplexe nu contribie la cresterea reyistentei muschulare si deyvolta un fitbec chinesteyic redus.

Contractia iyometrica executata cu o forta die cinyeci la suta din forta maxima creste forta de contractie cu trei cinci la suta saptamanal deobicei se asociaya cu contractie iyotonica care asigura o mai buna coodonare nervoasa iyometria trebe precedata de efort dinamic si de incalyire muschuloarticulara. Prin streching si miscari libere.

Contractia iyotonica

Ieste contractia muschulara care se produce cu modificarea lungimi muschiului. Realiyand astfel un act motor deaceia contractia iyotonica ieste o contractie dinamica in care tensiunea de contractie ieste eala constanta pe tot parcursul miscari. Exista doua clasificari ale contractiei iyotonice. Prim a inaparte pe cea iyotonica fara incarcare simpla care nu creste forta muschulara si contractie iyotonica contra unei reyistente care creste forta muschulara. Cea de adoua clasificare depinde de lungimea muschiului se poate modifica in doua sensuri prin apropierea captelor msuchiului prin scurtare contractie iyotonica concentrica iar prin indepartare capteleor de insertie prin alungire avem contractie muschulara excentrica.

Efectele contractiei iyotonice cu reyistenta

Creste forta muschulara cu hiprtrofie muschulara daca intensitatea de contractie ieste potrivita destul de mare. Cresterea mobilitati articulare cu cresterea presiuni in articulatie. Cea mai mare presiune in articulatie o realiyeaya contractia excentrica. Cresterea reyistentei muschulare.

of 35

Cresterea coordonari prin ocntraciteiyotonica se mentine imagina motorie a miscari datorita participari a mai multor grupe muschulare la miscare adica particpipa alaturi de agonisti muschi fixatori si muschi sinergici.

Deyavantajele iyometriei iyotoniei

Sunt contractia solicita articulatia contractia determina dureri articulare si muschulare contractia declanseaya sinovite traumatice, contractia poate dauna osuluui patologic.

Parametri iyotoniei

Durata exercitiilor, durata prelungita a exercitului inseamna o durata similara a tensiuni in muschi. Dar antrenarea muschiului nu se realiyeaya pe toata perioda contractiei ci doar pe un singur moment la nivel de muschi alungit. Pe masura ce muschiul se scurteaya tensiunea scade sub pragul excitantului biologic. Deaceia trebe salucram ulte minute cu repetate iyotoni contrareyistenta pentru a creste forta.

Valoarea reyistentei, care repreyinta stimulul metabolica care va declansa forta muschulara. Exista doua variante de a creste forta putem creste forta cu reyistenta maxima si putem creste cu reyistenta moderata. Daca creste mforta ucreyistenta maxima reyistenta trebe sa aiba o valoare mare apropiata de limita maxima a excitantului biologic. Un astfel de ofort cu reyistenta mare se repeta doar de doua trei ori pe toata apmpitudinea msicari. Aceasta metoda ieste folosita la sportivi de performanta.

Reyistenta moderata insemana treiyeci si cinci paturyeci la suta din forta maxima poate sa creasca treptat pana la sapteyeci la suta din forta maxima. Efortul cu reyiestente moderate se repeta pana la oboseala. Repetarea efortului va duce treptat la oboseala care realiyeaya excitantul biologic necesar aparitiei hipertrofiei muschulare. Acest excitant pentru cresterea fortei apare in ultimile repetari ale efortului care se executa in stare de oboseala. In stare de stres metabolic tisular. Contractiile iyotonice cu reyistenta moderate asigura sincorniyyre motorie o cordonare buna muschulara fara incarcarea mare a apartului cardio respirator. Reyistentele sunt folosite in profilaxie si in recuperare medicala.

Viteya exercitului cu reyistenta la reyistente mari viteya ieste mica la reyistente moderate se poate creste viteya cresterea viteyei creste capacitatea de munca a muschilor. Viteya se stabileste cu ayutorul metronomul acesta imprima ritmul exercitiilor pe o bataie se face miscarea pe cealalta se revine in poyitie initiala si treptat se acceleraya ritmul metornomului miscarile se fac la lamplitudine miscari. Cresterea viteye di miscare se foloseste pentru crestera fortei muschulare si in gimnastica aierobica.

Oboseala urmarim aparitia oboseli pentru ca prelungim exercitile pe oboseala putem scada forta muschulara.

Contractia iyocinetica ieste cea cu reyistenta acomodata. Aceasta contractie se face cu aparate car asigura variatia reyistentie in timpul contractiei cu mentinerea constanta a iteyei de miscare si a fortei muschulare. In fiecare moment al miscari.

Exerciti dinamice cu reyistenta

Exerciti iyotonice cu reyistenta

E m s. exercitiul maximal scurt consta intro contractie cu incarcaree maxima, se testeaya er mul. O repetitie maxima adica greutatea maxima care paote fi ridicata odata si mentinuta cinci secunde. Se face o ridicare pe yi. Se pot face si trei ridicari dar cupauye unu doua minute intre iele.

E m r exercitul maximal cu repetitie. In acest cay determinam yece er em grreutatea care paote fi ridicata de yece ori se executa yilnic iar la cinci sapte yile se face retestare se stabileste noua valoare pentru yece er em.

Tehnica exercitului cu reyistenta progresiva delord oachins contsa dint trei sturi setul unu se consta din yece ridicari din jumatate dein yece er em . sstul doi cu trii patrimi din e r m . stul tri yece reptetari din er em. Intre sturi pauya de doua patru minute. Sturile se fac odata pe yi de patu ori pe yi. In yiua acinea se retesteaya eremul si se continua. Scema se poate adapta la pacient.

Tehnica oxford care consta din exerciti cu reyistenta regresive tehnica are patru sturi setul unu yece ridicari cu yece r em. Setul doi cu nouyeci lasuta si asa pana se terimna toate seturile. Pentru ca muschiul oboseste treptat fiecare set repreyinta performanta maxima pentru momentul respectiv. Se face retestare la sapte yece yile.

Exerciti cu yece repetiti minime

of 35

La acest exercitu se testeaya ajutorul necesar ridicari de yece ori a unui sigement articular de pe palnul oriyontal. Acest exercitu se aplica la muschi slabi care nu pot ridica greutatea proprie a segmentului articular. La care se testeaya asitarea minima necesara aceste exerciti se fac cu scirpetele se fixeaya yece repetiti minime si se alcatuieste o schema de tratament setul unu yece ridicari . setul doi yece repetiti mai multe in geutare. Setul trie yece reptetari.

Exerciti cu reyistente progesive yilnic exercit drate deli. Aceasta metoda ieste cea mai obiectiva tine cont cat se creste reyistenta si cu cat crestem reyistenta. Greutatea de lucru ieste sase er em. Se executa setul inatai de la unu la yece repetiti, cu jumatate din sase er em. Setul doi contsta din doua la sase repetiti cu trei patrimi din sase er em. Setul trei consta in cate repetiti sunt posibile cu sase er em. Numarul de repetiti cu greutatea conpleta ieste punctul de plecare pentru adoua yi. Se ajusteaya geutatea in cat maximul de repetiti sa fie cinci sase.

Exercitile culturiste far parte din tehnica formari corpului bodi bilding sua tehnica rdicari consta din exerciti analitice cu incarcare progresiva numarul de repetiti creste treptat treptat se modifica viteya de executie se foloseste si ioymetrie exercitiile de baya sun exerciti dinamice cu reyistenta iar reyistenta ieste repreyentata de laltere arcuri cordoane de cuciuc greutatile pot fi de mai multe feluri. Greutati mic din geutatea maxima cinyeci la suta. Greutati msiloci pana la sapteyeci la suta din geutatea maxima. Sapteyeci suta la suta dintru er em. Numarul de repetari depinde de greutate pentru greutati mici se fac sase noua repetari cinsprayece repatair. Greutati misloci sase noua repetari si greutati mari una doua repetiti. Treptati se fac tot mai multe seri de repetari pentru un grum repetari cu pauye de unu trei minute. Se fac trei sua sapte antrenamente pe saptamana intre cinyeci si oasuta douayeci minute pe antrenament. Paramentri se folosesc pentru persoane sanatoase la bolnavi totul se reduce. Inaintea exericitilor se face incalyire sincalyirea consta din alergare usoara mobiliyari libere artuclare se fac respirati ample intre exerciti se urmareste evitarea apeneie inspiratori adica se urmareste efectul evitari valslva. Se folosesc mobiliyari active cu reyistent pe toata mplitudine articulara pe parcursul exercitului se fac iyometri viteya ieste lenta ordinea de lucru ieste de sus in yos. Gat umeri spat piept bbrat antebrat coapsa gamba picior. Metoda culturista asigura crsterea fortei cu hiprtrofie muschulara. Exista paricolul depesiri de suprasolicitare msuchulara in acest cay scade cresterea fortei muschulare.

Alte tipuri de exerciti aplicam la muschi chu forta yero unu si doi aceste forte le gasim in enurologie aplicam urmatoarele exerici. Posturi decalnsatoare de reflexe tonice reflexe tonice cervicale si cele labirinctice. De asemenea se aplica tengini de facilitare fenepe pentru intarirea muschulaturi acestea sunt inversare lenta cu opunere iyometrie altenranta stabiliyare ritmica la forte mici aplicam forte mici elemente de facilitare care cresc raspunsul motor. Aceste elemente sunt elemente de facilitate sunt intindere rapida tractiunea telescoparea vibrarea periajul.

La forte msuchulare valoarea sub trei se folosesc urmatoarele mobiliyari la fortele yero si unu folosim mobiliyaripasive pentru efectul refelxului de intindere. La fortele de minus doi si trei forlosim mobiliyarea activa asistata iar fortele de trei si patur se foloseste mobiliyarea activa cu reyistenta.

Curs 10 - 10.05.2011

!!! 31 mai ex practic kineto speciala 14:00 (tehnici de la kineto generala, bilet cu materia de sem 2 – metode de kinetoterapie pe obiective – relaxarea, corectarea posturii si aliniamentului, MP pe diferite articulatii, tehnici de crestere a fortei, echilibru, coordonare, kinetoterapia respiratorie); tabel cu metode speciale de kinetoterapie; exercitiile de la corectarea posturii si aliniamentului trebuie puse in ATE; gimnastica corectoare.

7 iunie 14:00 – ex practic kineto – cu plansele sau la scris.

!!!ex scris kineto speciala – 14 iunie 14:00

!!! ex scris la electro – 21 iunie 14:00

!!! metode bft - martea de la 14 - in luna iunie 28 iunie

Posturi de drenaj bronsic

Scopul posturilor de drenaj bronsic este usurarea sau facilitarea evacuarii secretiilor bronsice.

Bronhia – element anatomic din ap respirator – cai aeriene care leaga alveolele pulmonare de caile aeriene superioare.

of 35

Principiul de functionare al acestor posturi de drenaj bronsic este pozitionarea toracelui cu declivitate pt trahee in asa fel incat gravitatia sa ajute progresia secretiilor din zonele distale ale arborelui bronsic spre cele proximale. Pozitionarea se poate face pt intreg plamanul sau pt drenarea anumitor segmente ale toracelui.

Pozitia de drenaj bronsic pt intreg plamanul este pozitia Trendelemburg – o pozitie cu inclinare de 60-70% a intregului corp fata de orizontala, cu capul in jos, picioarele in sus, corpul fiind fixat cu o chinga.

Alta pozitie – aplecarea trunchiului inainte, abdomenul fiind sprijinit pe un fel de balustrada pe o capra. Exista un program de ex de drenaj bronsic care poate fi facut la domiciliu, cuprinde 8 ex.

1. Din sezand – exista 5 pozitii

Pacientul sta drept in sezand 10-15 sec, isi apleaca trunchiul spre stanga lateral 15 grade, isi apleaca trunchiul lateral la dreapta 45 de grade 10-15 secunde, apoi se apleaca pe spate 30 de grade, mentinut 15 sec, apoi aplecat inainte 45 de grade 10-15 sec. Dupa parcurgerea acestor pozitii se trece la ex 2.

2. Din decubit a. Dorsal fara perna 10-15 secb. Ventral mentinut 10-15 sec

3. Din decubit laterala. Decubit lateral stang cu perna mica sub cap – mentinere 10-15 secb. Din decubit lateral stang se roteste umarul stang in fata impreuna cu trunchiul –

mentinere 10-15 secc. Din decubit lateral dreptd. Rotarea umarului drept in fata

4. Din decubit ventral cu o perna sub abdomenul inferior, capul sprijinit pe antebratele incrucisate inainte, mentinut 10-15 sec, de la ex 5 pana la 8 sunt pozitii in Trendelenburg – cu inclinare, capul fiind mai jos decat MI.

5. Decubit dorsal pe plan inclinat la 15 grade in poz Trendelenburg, cu perna mica sub fese si genunchi flectati la 90 de grade – mentinut 20 de sec.

6. Din decubit lateral pe pat inclinat la 15 grade in poz Trendelenburg, se mentine decubit lateral stang cu perna sub sold si baza toracelui mentinut 10-15 secunde, apoi decubit lateral drept cu perna sub sold si baza toracelui – mentinut 20 de sec.

7. Patul inclinat Trendelenburg la 20 de grade. decubit dorsal la pat inclinat – 10-15 sec, rotirea trunchiului spre stanga cu MI intinse - mentinut 10-15 sec, din nou poz intai, rotirea trunchiului spre dreapta cu MI intinde – 10-15 sec.

8. Din decubit ventral in latul patului astfel incat trunchiul sa fie aplecat spre podea cu bazinul si MI pe pat, fruntea se sprijina pe maini, care sunt puse pe podea, astfel trunchiul avand o inclinare de 45 de grade – 3-20 de minute mentinere in functie de suportabilitate. La indemana va fi un pahar pt recoltarea secretiilor.

Posturile enumerate se executa inainte de masa, inainte de mancare dimineata si seara, intregul ex poate dura 40 de minute. Se incepe cu drenarea segmentelor mai incarcate. La sfarsitul fiecarei pozitii kt percuteaza, tapoteaza, vibreaza toracele, ajutand astfel desprinderea secretiilor. Se pot folosi si aparate electrice de vibromasaj.

Gimnastica corectoare

Componente ale gimnasticii corectoare

- Refacerea posturii fiziologice de respiratie- Refacerea aliniamentului corpului- Asuplizarea enturilor si trunchiului- Relaxarea peretelui abdominal

Metoda daneza HECKSCHER

Ex pt curburile coloanei vertebrale, umeri si omoplati, bazin, diafragm si muschii respiratori.

Scopul gimnasticii corectoare – corectarea dezalinierile corpului pt a indeparta dizarmoniile respiratorii generatoare de respiratii vicioase.

Mecanismul de producere a dizarmoniilor respiratorii

of 35

Dizarmoniile respiratorii se produc prin tulburari ale structurilor mobilizabile in timpul respiratiei si ale structurilor mobilizatoare ale respiratiei.

Tulburarile structurilor mobilizabile se manifesta prin tulburari de forma si functie ale trunchiului, toracelui si abdomenului: tulburari ale staticii corpului, cu dezalinieri ale corpului, cu afectarea articulatiilor scheletului toracic, cu afectarea centurilor, cu tulburari de troficitate ale tesuturilor moi toraco-abdominale. Respiratia normala de repaos pe un torace si trunchi perfect aliniate este foarte economicoasa, fiind efectuata numai cu musculatura respiratorie toraco-abdominala. La miscari respiratorii mai ample intra in actiune musculatura dorsala, cea scapulo-humerala si abdomino-pelvina. Daca se fac miscari si mai ample din coloana, centuri, abdomen, se produce un efort respirator crescut cu dizarmonie in actul respirator. Daca pacientul prezinta tulburari de structura toraco-abdominale care s-au permanentizat, atunci respiratia este si mai defectuoasa si mai ineficienta. Respiratii vicioase apar in urmatoarele situatii (cauze):

- Boli psihice – este afectata coordonarea respiratorie – ritmul respirator, volumul respirator, timpii respiratori, viteza fluxului de aer, e modificata respiratia in efort.

- Operatiile pe abdomen – au respiratie doar de tip toracic cu care raman si dupa vindecarea suferintei abdominale.

- Bolile bronho-pulmonare – apar devieri de coloana – cifotici -, apar orizontalizari de coase, contracturi musculare, redori articulare toracice, hipotonii musculare care agraveaza deficitul respirator produs de boala.

- Afectiunile extrapulmonare care produc disfunctii ventilatorii – cifo-scoliozele, spondilita anchilopoietica, miopatiile, toracele operat, hernia diafragmatica si ascita (lichid acumulat in cavitatea peritoneala).

Gimnastica corectoare urmareste corectarea lipsei de armonie a trunnchiului, a abdomenului si a muschilor care participa la respiratie. Gimnastica corectoare are scopul de a reface postura fiziologica de respiratie, de a recastiga un bun aliniament al corpului, de a asupliza centurile si trunchiul si de a relaxa peretele abdominal. Astfel ea cuprinde o serie de ex care corecteaza toate segmentele anatomice implicate in actul respirator.

Metoda daneza corecteaza pozitia gatului si a capului, a umerilor, coloana dorsala si lombara, bazinul si tonifica diafragmul si muschii respiratori toracici. In cadrul acestei metode, din decubit dorsal, din sezand, din patrupedie si ortostatism se aplica: posturi corijate, asuplizari si decontracturari, tonizari, intinderi si ex cu bastonul.

Programul:

- Corijarea posturilor patologice ale gatului si pozitiei capului – corectarea lordozei cervicale, miscari pe toate directiile posibile ale coloanei cervicale si tonifierea muschilor gatului, mai ales a extensorilor prin izometrie si faceti intinderea flexorilor, intinderea si decontracturarea lor prin ex active cu R pt flexia capului.

- Corijarea pozitiei umerilor si a scapulei – coborati umerii cu intinderea in ax a gatului, corectati cifoza tractionand pectoralii, ex de mobilizare a centurii scapulare, tonifierea musculaturii interscapulare, muschilor supra- si subspinos.

- Corectarea curburilor patologice ale coloanei dorsale – pot exista 2 tipuri de curburi patologice – spate plat sau cifoza dorsala. In caz de spate plat de obicei insotita de contractura musculara si redoare, se reface cifoza dorsala cu decontracturarea muschilor spinali. Pt cifoza dorsala accentuata folositi ex din patrupedie. Din patrupedie se fac mobilizari ale coloanei dorsale cu decifozari, dupa care tonifieri ale centurii scapulare si ale muschilor trunchiului.

- Coloana lombare – spate plat sau hiperlordoza lombara – ex din patrupedie – basculari de bazin atat pt a crea lordoza cat si pt a corecta hiperlordoza.

- Corectarea pozitiei bazinului – din patrupedie sau ortostatism se corecteaza pozitia coloanei lombare si se fac basculari de bazin. Programul va fi progresiv ca intensitate, toate aceste ex avand si efect de relaxare a peretelui abdominal si se incheie cu ex pt tonifierea diafragmului si a musculaturii respiratorii. Tonifierea se face prin mobilizari contra R, R fiind reprezentate de diferite greutati care se aplica pe abdomen din decubit dorsal, avand genunchii flectati cu greutati pe abdomen, se face inspiratie cu ridicarea abdomenului (contra R) si expiratie cu retractarea abdomenului, aceasta fiind usurata de greutati. Astfel de ex contra R pt diafragm se pot face si din decubit ventral, si din decubit lateral, iar pt a

of 35

amplifica tonifierea diafragmului se aplica R reglabile in calea coloanei de aer la expir. Se fac inspiratii pe o nara, apoi inspiratii repetate, succesive, scurte, acestea fiind cu R, dupa care se face expir prelungit cu buzele stranse.

Reeducarea respiratorie

Scopul – de a invata bolnavul sa respire corect, conform nevoilor lui cu volume de aer suficiente, cu travaliu respirator cat mai redus si cu o respiratie controlata si coordonata.

In mod normal oamenii folosesc numai 10-20% din capacitatea lor respiratorie. Aceasta limitare duce la oboseala.

Componentele reeducarii respiratorii

- Dirijarea aerului catre caile respiratorii superioare Coloana de aer care ventileaza plamanii incepe si se sfarseste la niv cailor aeriene superioare.Nasul incalzeste, umidifica si purifica aerul inspirat. De asemenea nasul participa la mecanica respiratiei pt ca regleaza viteza de deplasare a aerului si regleaza presiunea aerului. Astfel nasul este o rezistenta reglabila in calea coloanei de aer, influentand muschii inspiratori dpdv al fortei. Pt a fortifia si tonifica muschii inspiratori aplicam urmatoarele exercitii (diafragm, scaleni, pectorali, supracostali, dintati): inspir pe o nara, cealalta fiind presata cu degetul, se executa alternativ in stanga si in dreapta; inspiratii intrerupte ca atunci cand mirosim o floare; inspiratii cu presiuni intermitente cu 2 degete pe ambele nari fara a le presa complet. Expirul va fi facut pe gura. Pacientii sunt invatati sa expire cu buzele stranse, pronuntand consoanele h, s, f, sh, pf. Mai ales la astmatici!!! Astfel se realizeaza o presiune reglabila la iesirea coloanei de aer pe gura, care impiedica colapsul bronsic expirator. Metoda de reeducare respiratorie prin dirijarea aerului catre caile respiratorii: cantatul. Se incepe cu postura cap ridicat, coloana dreapta, abdomenul retras in prelungirea toracelui, umeri relaxati, poligonul de sustinere a corpului usor marit, MI departate. Din aceasta posura se fac inspiratii profunde pe nas, urmate de apnee scurta si apoi expiratii cat mai lungi. Astfel se dirijeaza corect coloana de aer in timpul cantatului. In expir se pronunta cantat un sir de silabe: hom hom hom, mom mom mom. Astfel aerul in expir este dirijat spre faringele posterior. Aceste ex ci silabe cantate au rolul de tonifia musculatura expiratorie. Muschii expiratori se mentin in izometrie in timpul emiterii sunetelor. Apoi se trece la cantarea catorva fraze muzicale cu vocalize si cantece mici cu cuvinte. Prin cantat se mobilizeaza volume mari de aer cu coordonare respiratorie perfecta si cu inlaturarea deficitului functional respirator.

- Reeducarea respiratiei costale – respiratia costala reprez 35% din volumul pulmonar (VP). In pozitie de relaxare coasta face un unghi de 45 de grade cu coloana, de aceea mobilitatea coastelor depinde de pozitia si mobilitatea coloanei vertebrale. Cum e coloana asa e si toracele. Flexia coloanei faciliteaza expirul, extensia coloanei blocheaza diafragmul si scade inspirul. Inclinarea laterala a coloanei inchide hemitoracele de aceeasi parte, usurand expirul de aceeasi parte si inspirul pe partea opusa. Miscarea bratelor ingreuneaza munca muschilor respiratori. Toracele are 3 mari regiuni topografie: superioara, medie si inferioara, care pot fi mobilizate diferentiat. Reeducarea respiratiei costale consta din miscari toracice contra R, efectuate constientizat si diferentiat pe regiuni.Tehnica Kt opune R cu mainile sale miscarilor inspiratorii. Kt isi fixeaza mainile pe toracele pacientului, se comanda expiratia, kt preseaza puternic coastele pe masura ce expiratia se termina, astfel incaputul inspirului se face contra R: ....................crestem forta muschilor respiratori. Ex pt regiunea toracica inferioara: decubit dorsal, mainile kt se fixeaza pe bazele toracelui, cu degetele rasfirate, se poate folosi o chinga manipulata de inasusi pacientul, pt regiunea bazala posterioara a toracelui pacientul este asezat in decubit ventral, mainile kt preseaza bazele posterioare toracice, iar pt reeducarea unui hemitorace se fac ex din decubit lateral sau din sezand. Din decubit lateral se antreneaza hemitoracele asezat deasupra, sub lombe se aseaza o perna, capul se lasa mai jos si se executa ex in 2 timpi. In inspir bratul se intinde si se roteaza odata cu trunchiul spre spate, privirea urmarind mana. In expir bratul revine, trunchiul rotindu-se spre pat. Ex din sezand, mainile pe coapse, in inspir bratul se roteaza spre spate si in sus, privirea si capul urmarind mana. In expir miscarea este in sens invers.

of 35

- Reeducarea respiratiei diafragmatice Diafragmul este un muschi sub forma de cupola care desparte cavitatea toracica de cavitatea abdominala. El se insera in jurul bazei toracelui si pe coloana lombara. Contractia diafragmului determina aplatizarea cupolei cu coborarea diafragmului, cu cresterea volumului cavitatii toracice si scaderea volumului cavitatii abdominale. Functia diafragmului – el este elementul motor al ventilatiei. Prin contractie el se deplaseaza 3 cm, favorizand inspiratia, cu realizarea a 65% din ventilatie. Expirul se face pasiv. Munca diafragmului este economicoasa, cu economie de energie, ceea ce este important pt bolnavii cu insuficienta respiratorie. Diafragmul asigura ventilatiei bazelor plamanului si o buna distributie intrapulmonara a aerului. Diafragmul realizeaza capacitatea respiratorie maxima cu expiratie completa. El influenteaza circulatia venoasa, prin modificarile de presiune toraco-abdominale el favorizeaza intoarcerea venoasa spre inima.

Tehnica Reeducarea respiratiei diafragmatice se face prin respiratie abdominala. Prima data invatam pacientul sa-si relaxeze abdomenul cu bombarea peretelui abdominal. Astfel coboara diafragmul in inspir mai usor. Invers - contractarea peretelui abdominal cu suctiunea peretelui abdominal creste presiunea intraabdominala si impinge diafragmul in sus usurand expirul. Aceste miscari ale pereteui abdominal sunt mai usor de invatat daca pe abdomen se pun R: saci de nisip, mainile pacientului, sau mainile kt. Prin R pacientul devine constient de miscarile peretelui abdominal. Apoi in urmatoarea etapa asociem miscarile peretelui abdominal cu respiratia, urmarind ca toracele sa ramana imobil. Cerem pacientului ex: o mana pe torace, o mana pe abdomen. Pacientul face respiratii ample fara ca mana de pe torace sa se miste, in timp ce mana de pe abdomen se ridica si coboara in ritm de inspir si expir. Invatam pacientul respiratia abdomino-toracica inferioara, care este cea mai eficienta respiratie care asigura cea mai completa respiratie pulmonara. Muschiul transvers abdominal participa la miscarile peretelui abdominal, deci la respiratia diafragmatica. La persoanele neantrenate muschiul are un tonus scazut. Tonifierea muschiului transvers abdominal se face din patrupedie, cu mentinerea timp de 3-4 secunde a trasversului in izometrie pe expir. Practic se tractioneaza puternic peretele abdominal. Aceasta tractiune a transversului se poate face si din ortostatism. Diafragmul insusi se tonifica prin antrenament contra R: saci de nisip – pe abdomen, se incepe cu 2 kg, crescandu-se pana la 7-10 kg, comandandu-se inspi cu ridicarea greutatii si expir cu coborarea ei. Astfel cresc amplitudinile miscarilor abdominale. Se obtine un control neuromuscular diafragmatic, dispare oboseala si se fixeaza rapid stereotipul dinamic, respirator abdominal.

- Controlul si coordonarea respiratieiAcest obiectiv se mai numeste respiratie dirijata si are scopul de a constientiza o schema ventilatorie potrivita nevoilor bolnavului in activitatile de fiecare zi. O respiratie dirijata creste capacitatea respiratorie cu 10-20%. Componentele respiratiei dirijate si coordonate:

o Ritmul respirator RAR – frecventa respiratiei pe minut. Bolnavii sunt tahipneici – frecvente crescute ale respiratiei. In tratament urmarim reeducarea timpului respirator astfel incat sa inspire pe 3-4 batai cardiace si sa expire pe 3-4 batai cardiace. Pacientul pune mana pe puls, treptat trece la inspir si expir pe cate 5-6 batai cardiace. Este importanta si frecventa cardiaca, care la pacientii pulmonari este crescuta. Urmarim sa ajungem la 12-14 respiratii pe minut. Are efecte benefice pt tot corpul.

o Controlul volumului curent MARE – daca scadem frecventa respiratorie, crestem VC. VC este cantitatea de aer care este introdusa si expulzata din plamani la fiecare respiratie. ~500 ml. acest volum este strans legat de frecventa respiratiei. Daca reducem ritmul respiratiei, controlam VC, scadem ritmul crestem volumul.

o Raportul dintre timpii respiratori – 1/1,2 – ciclul respirator are urmatoarea succesiune: inspir-pauza-expir-pauza. Raportul dintre inspir si expir este 1/1,2. Noi urmarim prelungirea expirului pana la expiratie dubla ca durata fata de inspir, cu realizarea unei apnei postinspiratorii.

o Controlul fluxului de aer - LENT - controlul vitezei cu care aerul este inspirat. Urmarim reeducarea inspiratiei si a expiratiei la fluxuri lente si egale. Antrenamentul – sufland

of 35

intr-o lumanare. Lumanarea se aseaza la o anumita distanta de gura astfel incat flacara acesteia sa nu se stinga in timpul expirului. Cautam ca fluxul de aer expirat sa mentina permanent flacara. Treptat marim distanta dintre gura si lumanare.

o Controlul respiratiei in miscare si efort – pe EXPIR. In timpul miscarii se produc dizarmonii respiratorii pt ca muschii respiratori sunt obligati sa participe la miscari din afara respiratiei. De aceea efortul declanseaza dispnee cu respiratii necoordonate. Ex se fac astfel incat inspiram inaintea actiunii si expiram prelung in timpul executiei exercitiului. Controlul respiratiei in mers se face in felul urmator: un pas pe inspir, 2 pasi pe expir. Se creste nr pasilor pe fiecare faza respiratorie, treptat se trece la un mers din ce in ce mai alert. Urcatul scarilor se executa dupa aceeasi schema.

of 35

curs kinetologie speciala

Documents