ffi

Cristina Rotaru o Andra-Roxana Trandafir

Valerian Cioclcid & Magistratur5; doctor in drept,ra ca bursier al statului spaniol la

Facultatea de Drept arii, fumafor la Institutul Na{ional alrgnrryu in Comisia de redactare aBirdea tas Palmas de Gran Canariaa Sadiago de Compostela (2012),

ze kgea falimentului - docfind,l6!ffiac1iuni de fals (2007).

lryt penal fundamental, Facultateab de Drept, Universitatea dinhlir de Studii Economice (2012\;Dr+(nt 2016); asistent univenitar la; Dapt, Universitatea din Bucuregti{naer nucuegti - Seria Drept (dine - Romdnia (din 2013); repre-)*Frta Criminologie in Balcani,5 Crryilui Partener al Institutului

, Ffre care lucrdrile ,"Angajarear pcrrmei juridice. Jurisprudentd

-o-.lr juidice in jurisprudenla

b pcefuE penal6. Comentariu pe

i7ofud*e in specializarea DreptIF dofrr in &,ept al Universitil{ii

b & Dnq a Universitltii dinE - Xll2 - prezent); avocat (din

-N1inal

al Magistraturii inl@lz-Z0|4); Director editorial gil-ftrrb 2014); Expert na;ionalffi europ€ne, cu privire lardtu CTDO (2012); Membru alm9I ffiedru in Consiliul gtiintific: { C-olegiului Juridic franco-romAnffi-So6onne (2000, 2007) qir tlnfurcsiElii Bucuregti (din 1992);edrie-noiembrie I 984).

ial criminologiei gi dreptului penal,mal de criminologie (1999, 2003,ticole, coautor (2008); Drept penal.*te (2009); Drept poral. Parteatel;. Infra4iuni contra persoanei gioftl p€nal. Conentariu pe articole,tS)E Dr€pt penal. Partea speciald I.r,4r8).

Drept penal. Partea speciall IICurs tematic

. Infrac{iuni contra autorit{ii

. Infrac{iuni contra inf[ptuirii justdiei

. Infrac{iuni de coruplie gi de serviciu

. Infrac{iuni de fals

. Infracfiuni contra siguranfei circulalieipe drumurile publice

. Infrac{iuni contra familiei

Edifia 3

- reviaritii gi adaugitd -

Editura C.H. BeckBucuregti 2019

?9 5 -302 (I nfr a c liuni d e

'8 {Infracfiuni contra Cuprins

CuvAnt-inainte

Abrevieri

Lucriri frecvent citate......... }ilII

Tema I. Infracfiuni privind autoritatea gi frontiera de stat....I.1. Caracterizarea generald, a infuacliunilor privind autoritatea ......................... 1

I.2. Ultrajul .........................5I.3. Uzurparea de calit6{i oficiale........ ...................... 19I.4. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri ............25I.5. Ruperea de sigi1ii...... ......................28I.6. Sustragerea de sub sechestru ..........32

Tema a II-a. Infracfiuni contra inflptuirii justitiei......II.l. Caracteizarca generald a infracliunilor contra infdptuirii justiliei ...........37II.2. Nedenunfaxea ............. ................... 43II.3. Omisiunea sesizdrii .......................53II.4. Inducerea in eroare a organelor judiciare....... .......................61II.5. Favorizarea fiptuitorului............ ....................... 7lII.6. Tdinuirea .................. ..................... 8 1

II.7. Obstruclionarea justi{iei ............. ....................... 91II.8. Influenlarea declara{ii1or............. ......................97II.9. Mirturia mincinoasd ................... 106II.10. Rdzbunarea pentru ajutorul dat justiliei ........ 116III. 1 1. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri ...... 123II.12. Presiuni asuprajustiliei.............. ...................129II.l3. Compromiterea intereselor justi1iei........... .... 131II.14. lncdlcarea solemnitdlii qedintei ..................... 138il.15. Ultrajul judiciar....... ..................144II.16. Cercetareaabuzivd ....................154II.17. Supunerealareletratamente.................. .......161II.18. Tortura................. .....................167IL 19. Represiunea nedreapte ................ ..................174II.20. Asistenla gi reprezentarea neloiali....... ......... 181II.21. Evadarea................ ....................186II.22. lnlesnirea evaddrii ..................... 196

IX

XI

i €diud cu prestigiu recunoscut.

I Fr+inrii C.H. Beck.n

*S!.ai contra infEptuirii5 ft\ infracfiuni contratre frmiliei / Cristinalo4ine bibliografie. -

Redactor: Oana DobritescuTehnoredactor: Citdlin Mantu

37

VI Drept penal, partea speciald IL Curs tematic

II.23. Nerespectarea hotdrdrilor judecitoregti..... ....2A3II.24. Neexecutarea sancliunilor pena1e........... .......2I3

Tema a III-a. Infracfiuni de corupfie gi de serviciu.........Capitolul 1. Infracfiuni de corupfie ............. 218

ru. I . I . Caracterizarea generall a infracfirmilor de corupfie .. .... . 2lgIlI.l.2. Luarea de miti ....222IIL1.3. Darea de miti........ ..................237III.I.4. Traficul de influenld ...............246m.1.5. Cumpdrarea de influenti, ........256III'1'6. Fapte sivdrqite de cdtre membrii instan{elor de arbitrajsau in legdturd cu acegtia.... ...............263

IIL1.7. Fapte sdvirgite de citre func{ionari striinisau in legdturd cu acegtia.... ...............265

Capitolul2. Infracfiuni de serviciu ........267III.2.|. Caracterizarea generali a infractiunilor de serviciu............................26g1II.2.2. Delapidarea .........2711II.2.3. Purtarea abuzivd" .....................2g2111.2.4. Abuzul in serviciu... ................2g711I.2.5. NeglijenJa in serviciu... ...........296111.2.6. Folosirea ab:uzivda func{iei in scop sexual ....................302III.2.7. Uzurparea func{iei ..................30gIIL2.8. Folosirea funcliei pentru favoizareaunor persoane.................. .........312III.2.9. Violarea secretului corespondenfei................... ..............319

Tema a IV-a. Infracfiuni de faIs............. ......................325Capitolul 1. Falsilicarea de monede, timbre sau alte valori............................325

[V.1.1. Caractervarea generald a infracliunilor de fal'sificarede monede, timbre sau alte valori.......... ....,..........326

IV.l.2. Falsificarea de monede.. .........32gIV.1.3. Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plati....................333IV.1 .4. Falsificarea de timbre sau efecte pogtale ...............-........................... 340ry.1.5. Punerea in circulafie a valorilor falsificate.... .................342IV.1.6. Definerea de instrumente in vederea falsificirii de valori..................350IV.1.7. Emiterea frauduloasd de monedi... .............354IV.1.8. Falsificarea de valori str6ine......... ..............35g

capitolul2. Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare.....359IV.2.I. Caracteizare generald a infracfiunilor de falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare....... ...............360

lV.2.2. Falsificarea de instrumente oficiale..... .......362IV.2.3. Folosirea instrumentelor false ....................366IV.2.4. Falsificarea de instrumente de autentificare strdine.. ......369

Cuprins

Crpitolul 3. Falsuri in inscrisuri.......................

VII

...............370rv.3.1. caracterizare generald a infracliunilor de falsuri in inscrisuri. ...........37rI\/.3.2. Falsul material in inscrisuri oficiale ...........377IV.3.3. Falsul intelectual... ..................385IV.3.4. Falsul in inscrisuri sub semndturd privati ......................393IV.3.5. Uzul de fa1s.............. ...............399fV.3.6. Falsificarea unei inregistrdri tehnice........ .......................403w.3.7. Falsul informatic... ..................407IV.3.8. Falsul in declaraJii ...............-..4t2IV.3.9. Falsul privind identitatea... .....419IV.3.10. Infrac{iuni de fals comise in legiturd cu autoritateaunui stat strdin........... ....424

Tema a V-a.Infracfiuni contra sigurantei publiceV.1. Caracteizarc generali a infracliunilor contra siguranteicirculaliei pe drumurile publice ........426

V.2. Punerea in circulatie sau conducerea unui vehicul neinmatriculat .........429V.3. Conducerea unui vehicul flri permis de conducere .................. .............437V.4. Conducerea unui vehicul sub influenJa alcooluluisau a altor substante ......444

V.5. Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice..... ...........451V.6. Pdrisirea locului accidentului ori modificarea

sau gtergerea urmelor acestuia .........,456

Tema a VI-a.Infracfiuni care aduc atingere unor relafiiprivind conviefuirea sociali........ .........462

VI.1. Caracteizare generald a infracfiunilor contra familiei ......463VI.2. Bigamia ................. ....................466VI.3. Incestul .................. ....................472VI.4. Abandonul de familie .........,..,...476VI.5. Nerespectarea misurilor privind incredinlarea minoruIui.....................485VI.6. lmpiedicarea accesului la invdldmintul general obligatoriu... ...............496

Bibliogralie

42s

326329

nte de plati .................... 333..340

lrii de valori .................. 350..354

]ere sau de marcare..,..359bificare

360362366

342

358

strdine............................ 369

tematic

plicafiile teoretice gi practicePartea speciald. Vol. III,

plicalii teoretice ale Coduluilifla a II-a, Ed. Academieiii.2003plicaliile teoretice gi practicePartea speciald. Vol. IV,

de lege privind Codul penal.)). Fn. C.H. Beck, Bucureqti,

Itrstit4ii de Drept penal. Curscenla 2003-2004, Ed. Trei,

tnsiu4ii de Drept penal. Cursoen1n 2006-2007, Ed. Trei,

tnsiu4ii de Drept penal. Curs*orfi 2oo6_2007, Ed. Trei,

:auze penale controversate,

r G. Zlati, Noul Cod penal.

4ii. comentarii. Perspectivalucuregti,2014

Practicd Judiciard Penalddemiei Romdne, Bucuregti,

ertoriu alfabetic de practicdii 1976-1980, Ed. gtiinJificd

Tema IInfracfiuni privind autoritatea gi frontiera de stat

in Titlul III al Pdrtii speciale din Codul penal, intitulat,Jnfracfluni privind auto-itatea gi frontiera de stat", sunt reluate infracliunile grupate in codul penal anteriorin Titlul V - ,,Infracliuni contra autorititii", mai pulin infracliunea de ofensd adusdunor insemne, qi sunt introduse patru infracfiuni noi privind frontiera de stat.

Titlul este structurat in doud capitole: Capitolul I - Infracfiuni contra autoritalii;Capitolul II - Infracliuni privind frontiera de stat.

Din motive didactice, vom trata in aceastd lucrare doar infracliunile din primulcapitol.

I.1. Caracterizarea generali a infrac{iunilor privind autoritatea

Infracliunile reunite in acest capitol au un confinut eterogen, dar prin intermediul loreste protejati aceeagi valoare - autoritatea, intruchipatd in diferite modalit5li: depersoane care exerciti autoritatea de stat, de semne distinctive sau uniforme, de sigiliietc. Incrimindrile din Titlul V al Codului penal anterior au fost preluate in acest capitol,cu exceptia infracliunii de ofensd adusd unor insemne. ln Expunerea de motive laProiectul de lege privind Codul penal (in continuare ,,Expunerea de motive a Coduluipenal') se menlioneazd cd ,,renuntarea la infraqiunea de ofensd adusd unor insemnereprezrnti concluzia la care s-a ajuns in urma analizirii necesitifii acestei incrimindri,dar qi a proporfionalitdtrii dintre natura gi severitatea mijloacelor de constrdngere, pe deo parte, qi importanta valorii sociale ocrotite prin aceste mijloace, pe de alti parte. inceea ce privegte necesitatea incriminirii unei asemelea fapte nu existi argumente caresd susJind in mod rezonabil men{inerea acesteia in sfera de protecfie penald, in condi-

liile in care practica judiciard este aproape inexistentd in aceasti materie". Capitolulcuprinde cinci infracliuni: Ultrajul (art. 257), Uzurparea de calitdli oficiale (art. 258),Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri (art. 259), Ruperea de sigilii (art. 260),Sustragerea de sub sechestru (art. 261).

C. Rotaru

Infrac[iuni privind autoritatea qifrontiera de stat

Obiectul juridic

Puterea de stat se exerciti prin intermediul instituliilor de stat. Pentru ca puterea destat si poati fi exercitatb intr-un stat democratic este necesar nu doar ca institufiilepublice sd igi poatd impune voinla, ci sd se bucure qi de respect din partea cetilenilor.Infracfiunile din acest capitol au ca obiect juridic generic relaliile sociale privind auto-ritatea, protejdnd respectul datorat instituliilor publice, prestigiul acestora, premisenecesare pentru exercitarea drepturilor qi indeplinirea obligaliilor ce le revinl.

Unele din infractiunile din acest capitol au gi un obiect juridic secundar,deoareceprin intermediul lor sunt ocrotite qi alte valori: libertatea, integritatea frzicd,, sdndtateagi viata persoanei (de exemplu, in cazul infractiunii de ultraj).

Obiectul material

Obiectul material existi doar in cazul infracflunilor pentru care obiectul juridicare gi o mateiahzare. Astfel, in canfl infractiunii de ultraj s6vdrgite prin exercitareade violente, obiectul material secundar este reprezentat de corpul persoanei, iar incazul infracliunii prevdzute de art. 259 C.pen., obiectul material constd intr-uninscris.

Subiecfii infracfiunilor

Subiectul activ nu este, de regul5, circumstantiat. O anumitd calitate a fdptuitoruluiconduce in cazul unor infracJiuni la retinerea unei variante agmvate: de exemplu,calitatea de custode in cazul infracflunii de sustragere de sub sechestru sau a celei derupere de sigilii, calitatea de funcgionar public in cazul infractiunii de susffagere saudistrugere de inscrisuri.

Subiectul pasiv principal este institu{ia publicd a cdrei autoritate a fost v6timatdprin fapta sdvdrqitd. La infracliunea de ultraj, subiectul pasiv secundar este func{io-narul public ce indeplineqte o funcfie ce implicd exerciliul autoritilii de stat qi faJE decare s-a sdvargit fapta. in cazul variantei de la alin. (3) al afi.257 C.pen., subiectulpasiv este un membru de familie al funcflonarului public, iar in cazul agravantei de laalin. (4), subiectul pasiv poate fi doar un polifist sau jandarm.

Locul gi timpul sivflrgirii infracfiunilor

Nu prezinti relevantd pentru realizarea condiliilor de tipicitate in cazul infracJiu-nilor din acest capitol.

I A se vedea o. Loghin, A. Filipas, Drept penal rom6n. partea speciald, ed. revizuitd, casade Editurd gi Pres[ ,,$ansa" SRL, Bucuregti, 1992, p. 167 .

C. Rotaru

rz de stat

)r de stat. Pentru ca puterea den€cesar nu doar ca institutiilerespect din partea cetdlenilor.: relafiile sociale privind auto-, prestigiul acestora, premiseiga+iilor ce le revinl.lct juridic s ecundar, deoarece; integritatea frzicd, sdndtateaItrat.

r pentru care obiectul juridichaj sdvdrqite prin exercitareart de corpul persoanei, iar finchrl material constd intr-un

mrmitii calitate a fdptuitoruluiiante agravate: de exemplu,rsrb sechesfu sau a celei deinfractiunii de sustragere sau

rci autoritate a fost vdtdmatd

Wsiv secundar este func{io-il autoritnlii de stat 9i fali deal art. 257 C:pen., subiectul, iar ?n caztil agravantei de laalm.

tipicitate in cazul infrac{iu-

Caracterizarea generald a infracliunilor privind anoritatea 3

Situafia premisi

Unele infractiuni pot prezenta situalie premis6. De exemplu, in cazul infracliuniiprevdzute de art. 257 C.pen., situalia premisd consti in de{inerea de cdtre funclionar a

unei functii ce implicd exerci{iul autorititii de stat, in cazul infractiunii prevdzute deart.260 C.pen. trebuie si existe un sigiliu legal aplicat, iar in cazul celei prevdzute deart.26l C.pen., sd existe un bun legal sechestrat.

Latura obiectivi

Elementul material se realizeazd, de reguli, printr-o acqiune, fiind vorba de infrac-

]iuni comisive: ameninfarea, lovirea sau alte acte de violenli; vdtimarea corporali orilovirile sau vdtimirile cauzatoare de moarte la ultraj; sustragerea sau distrugerea incanilart.259 C.pen. etc.

Urmarea imediatd este reprezentatd" de starea de pericol pentru prestigiul gi res-

pectul de care trebuie sd se bucure autoritatea. La unele infractiuni existi gi o urrnoreimediatd secundard: de exemplu, la infracfiunea de ultraj, aceasta consti intr-ovdtdmare adusi integrititii frzice qi sindtdtii sau decesul persoanei vdtdmate.

Legdtura de cauzalitate rezttlti., de regu16, ex re. in cazul infractiunilor la care

existS gi o unnare imediatd secundard trebuie demonstrati legitura de cauzalitate

intre fapta comisd qi rezultat (de exemplu,incaztlultrajului rcalizatprin intermediullovirilor sau vitSmdrilor cauzatoare de moarte trebuie dovedit ci loviturile aplicate

sunt cele care au determinat moartea frrnclionarului public).

Latura subiectivfl

Vinovdlia.Infracliunile din acest capitol se sdvdrgesc cu intentie, directd sau indi-rectd.

Mobilul Si scopul nu au relevan{i in privin{a incadrnrii juridice, cu exceptia varian-

telor previzute de alin. (2) qi (3) ale art.257 C.pen., unde sivdrgirea unor infracliuniimpotriva funclionarului sau a unui membru de familie al acestuia trebuie comisi inscop de intimidare sau rizbunare.

Formele infractiunilor

Tentativa este posibild la majoritatea infracfiunilor, dar este sancJionati doar incazul infracliunii previzute in art.259 C.pen.

in cazul comiterii unei tentative la infracliunea de omor impotriva unui funclionarpublic ce indeplineqte o funcfie ce implicd exerciliul autorititii de stat se va re{ine

forma consumatd a infracliunii de ultraj raportatd la tentativi la omor, gi nu tentativdla ultraj.

Consumarea are loc in momentul producerii urmirii imediate.ea speciald, ed. revizuitd, Casa

C. Rotaru

*.*

4 Infracliuniprivind autoritateasifrontiera de stat

Infrac{iunea prevdzutd de art. 258 C.pen. poate avea un caracter continuu,celelalte infracfiuni pot imbrica in principiu forma continuatd.

Variante

Toate infracfiunile din capitol preznti,pe ldngl varianta tip, qi variante agravate.

Sancfiuni

Sancfiunea prevdntti de lege este pedeapsa inchisorii (de exemplu, in cantlinfrac{iunii prev5zute de art. 259 C.pen.) sau pedeapsa inchisorii alternativ cuamenda lart.258 alin. (1), (2), art.260 9i art. 261 C.pen.l.

C. Rotaru

,-.rfl

7ta de stat

aYea un caraatet continuu,inuati.

ianta tip, qi variante agtavate.

isorii (de exemplu, in cazulapsa inchisorii alternativ cul.

I.2. Ultrajul

Ultrajul este cea mai importantd infracliune din acest capitol, date fiind valorilesociale ocrotite prin intermediul siu, dar qi frecvenla cu care o intehim in practicajudiciard. De-a lungul timpului, legiuitorul a inteles sd protejeze prin intermediulacestei incrimindri atit autoritatea, cdt gi demnitatea, integritatea fizicd gi sdndtateapersoanei. Sub regimul Codului penal din 1969, infracliunea de ultraj (art. 239) a fostconstruiti ca o unitate complexd legald, cu sanc{irrni proprii, ln confinutul sdu intrdndinfracliuni ca insulta, calomnia, ameninlarea, lovirea sau orice acte de violenli,vdtimarea corporald. incepdnd cu anul 2002, infrac\iunea a suferit multe modificdri, iarodatd cu abrogarea infrac{iunilor de insulti qi calomnie, s-a considerat necesard qi

modificarea infracJiunii de ultraj, in sensul elimindrii modalitSlilor de sdvArgire a fapteiprin insultd gi calomnie, ceea ce s-a qi intdmplat prin Legea nr. 27812006 pentrumodificarea qi completarea Codului penal, precum gi pentru modificarea gi completareaaltor legi. Cum cele doud infracJiuni contra dernnitdlii nu se regdsesc nici in noul Codpenal, textul actual al ultrajului nu prevede astfel de modalitili, degi este greu deacceptat ci se poate vorbi de o protejare a autoritifii atunci cdnd se aduce atingereonoarei qi demniti{ii persoanei funclionarului public, reprezentant al autoritdtrii. Maimult, inexisten{a unor texte care s5 incrimineze faptele de insultd gi calomnie nureprezinti un argument pentru inexisten{a ultrajului comis prin insultd sau calomnie,deoarece, atunci cdnd a considerat necesar, legiuitorul a gdsit formula potrivitd care sd

suplineascd o astfel de lipsd, aSa cum s-a intdmplat in cantl infrac{iunii de purtareabuzivd (art.296 C.pen.) :unde ,,fntrebuinlarea de expresii jignitoare fa\d de o persoand

de cdtre cel aflat in exercitarea atribuliilor de serviciu se pedepsegte (...)".in actualul Cod penal, legiuitorul a optat pentru un alt mod de a construi infracliu-

nea de ultraj, acela al unei nonne de referire, in sensul cd art.257 C.pen. reprezinti inrealitate o variantd agravatd a infracliunilor la care face referire, frrd a avea sancliunide sine stdtdtoare. Varianta tip reglementatd in alin. (l) se distinge prin aceea c6,

aldturi de infracliunile ce in mod tradilional intrau in comFonenla infrac{iunii deultraj (ameninlarea, lovirea sau alte violen{e, vdtimarea corporald), face trimitere gi

la loviri sau vdtdmSri cauzatoare de moarte qi la omor. Prin intermediul alin. (2) alart. 257 C.pen. s-a creat practic o agravantd pentru oricare infracliune comisd cuintentie impotriva funclionarului public sau a bunurilor sale 9i, at6ta weme cdt acesteinfracliuni nu sunt nici rndcar enuntrate in cadrul complexit[1ii, intrebarea fireascdeste dacd nu era mai adecvatd qearca unei circumstanle agravante generale pentrusitualia in care subiectul pasiv al unei infracliuni comise cu inten{ie este unfunctionar public care indeplinegte o funciie ce implicb exerciliul autoritSlii de stat.

Varianta asimilatd din alin. (3) vine sd suplineascd remrnfarea la articolul dinCodul penal anterior privind cazurile speciale de pedepsire, prin care erau sanclio-

C. Rotaru

6 Infracliuniprivind autoritatea Sifrontiera de stat

nate faptele de violenld psihicd sau fizici indreptate impotriva so{ului, copiilor saupdrinlilor anumitor categorii de funqionari (polilist, jandarm etc.), in scop de inti-midare sau rdzbunare. A fost introdusd in con{inutul infractiunii de ultraj, intrucdtaceasta nu reprezinti in fapt altceva decdt o formi speciald de ameninfare indreptatdimpotriva funclionarului pentru fapte indeplinite in exercitarea atribuliilor de serviciusau in legdturd cu acestea. in plus, noua reglementare sanc{ioneazd violenlele sauameninldrile indreptate nu numai impofiiva sotului, pdrintilor sau copiilor unuipolilist, jandarm sau militar, ci a celor indreptate imFotriva unui membru de familieal oricdrui funcfionar care degine o funcfe care implici exerciliul autoritAtii de stat,cdnd aceste fapte sunt comise in scop de intimidare sau de r'azbtxrare',| .

Alin. (a) reprezint[ o agravantd pentru faptele prevdzute,in alin. (r)-(3) comiseasupra unui subiect dublu calificat, polifist sau jandarm, aflat in exercitarea atribu-Jiilor de serviciu sau in legdturd cu exercitarea acestor atribufii.

in doctrind s-a pus problema daci infracfiunea de ultraj este una cornplexl saudacd reprezintd variante calificate ale altor infracfiuni?, agravante construite prinintermediul unei norme de referire.

incercarea de a incadra aceastd infrac,tiune in una din cele doui categorii pleacdde la o premlsd greqit5, gi anume aoeea cd vorbim de doui categorii de normeantagonice. Infracliunea prevdnfii, in arl 2tl9 este o infracliune complexi ffiindindeplinite condi,tiile art. 35 alin. (2) c.pen.l, iar din punct de vedere al tehnicii dereglementare este o normi de referire3, caracteristicd ce nu o anuleazd pe cea dint6i.

Mai mult, dac6 ne raportdm la art.257 alin. (2) C.pen., in care se vorbeqte despreinfracliuni comise impotriva unui funclionar public sau asupra bunurilor acestola,ultrajul va constitui tot o infracfiune complexl, o agravanti a acestor infracfiuni, darca tehnici de legiferare nu se poate vorbi de o normd de referiie, ci de o norrnd-cadru(sau normd in alb)4.

I A se vedea Expunerea de motive a Codului penal.2 A se vedea l. ^fizc, Probleme controversate privind dispozi,Lile art.27g din Codul penal

(wwwiuridice.ro). Degi studiul se referi la ultrajul judiciar, observagiile rdrndn valabile gi incazul infracfiunii de ultraj.

3 F. Streteanu, Tratat de Drept penal, Ptrtea general5, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureqti2008, p. I49, ,,ToI astfel sunt norme de referire gi normele care incrimineazd infracliunicomplexe".

aconformdistinclieificutede v.Dongoroz(Dreptpenal, 1939,p.92)qiafostpreluatddea{i autori (C. Bulai, B. Bulai, Manual de Drept penal, Partea GeneralI, Ed. Universul Juridic,Bucureqti, 2007, p.92-94) normele penale inssmplete pot fi grupate in norme penale-cadru (inalb), norme de trimitere gi norme de referire.

Normele de incrtminare cadru (in alb) stntnorme cu enun! generic gi o sancliune cores-punzdtoare, conlinutul propriu-zis al incriminirii fiind imprumutat din altd normd.

Normele de trimitere sunt acelea care imprumutd sanc{iunea sau dispozi}ia din cuprinsulaltor norme, astfel incdt elementele sunt incorporate in norma de trimitere ca qi cum ar fi aleacesteia.

C. Rotaru

Ya de stat

mpotriva sofului, copiilor sauandarm etc.), in scop de inti-infracgiunii de ultraj, intrucAt:iald de amenintare indreptatdcitarea atributiilor de serviciul sanclioneazd violenJele sauparinlilor sau copiilor unui

riva unui membru de familiei exercitiul autoritilii de stat,de rizbunare"l.;5zute in alin. (l)-(3) comisen, aflat in exercitarea atribu-ribufii.ultraj este una complexd saur-. agravante construite prin

in cele doud categorii pleacd& doud categorii de normeinfracgiune complexd [fiind

itDct de vedere al tehnicii denu o anuleazd pe cea dintdi.n-. in care se vorbeqte desprenr :rsupra bunurilor acestora,rntii a acestor infracliuni, darreferire, ci de o normd-cadru

rzifile art. 279 din Codul penalfuservaliile rdm6n valabile qi in

ll. I, Ed. C.H. Beck, Bucureqtie care incrimineazd infracliuni

t939, p. 92) qia fostpreluatd deienerali, Ed. Universul Juridic,upate in norme penale-cadru (in

n! generic qi o sancfiune cores-rtat din altd norm6.rea sau dispozilia din cuprinsulde trimitere ca gi cum ar fi ale

Utaiul 7

Ca atare, deqi este evident cd ultrajul este o agravanti a infracliunilor la care facereferire, nu inseamnd cA nu este in acelagi timp o infraqiune complex[.

caracteizarea celor doud norme ca normd de referire lalin. (1)] gi normi cadrutalin. (2)l este importantd, pentru cd orice modificare privind nonna la care se facereferire atrage implicit gi o modificare corespunzdtoare a conlinutului infracliunii deultraj. cu toate acestea, conform dispozifiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr.l87l20l2,in cazul abrogdrii normei completatoare, nonna incompleti va pdstra elementelepreluate de la aceasta, inclusiv limitele de pedeapsd, in forma existenti la dataabrogdrii, afar[ de cazul in care legea dispune altfel.

Norma incriminatoare

Art.257. Ultrajul(1) Ameninfarea sivlrgitii nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directi,

lovirea sau alte violenfe, vitiimarea corporalir lovirile sau vitimirile cauzatoarede moarte ori omorul sivffrgite impotriva unui funcfionar public care indeplinegteo funcfie ce implici exercifiul autorititii de staf aflat in exercitarea atribufiilor deserviciu sau in legituri cu exercitarea acestor atribufii, se sancfioneazi cupedeapsa previzuti de lege pentru acea infracfiune, ale cirei limite speciale se

majoreazi cu o treime.(2) SivArgirea unei infracfiuni impotriva unui funcfionar public care indepli-

neqte o funcfie ce implici exercifiul autoritSlii de stat ori asupra bunuriloracestuia, in scop de intimidare sau de rizbunare, in legiturl cu exercitarea atri-bufiilor de serviciu, se sancfionetzi cu pedeapsa previzuti de lege pentru aceainfracfiune, ale cirei limite speciale se majoreazi cu o treime.

(3) Cu aceeagi pedeapsi se sancfioneazi faptele comise in condifiile alin. (2),daci privesc un membru de familie al funcfionarului public.

(4) Faptele previzute in alin. (1)-(3), comise asupra unui polifist sau jan-darm, aflat in exercitarea atribufiilor de serviciu sau in legituri cu exercitareaacestor atribufiio se sancfloneazd cu pedeapsa previzuGi de lege pentru aceainfracfiune, ale cirei limite se majoreazi cu jumltate.

Obiectul juridic

Infracliunea de ultraj axe un obiect juridic complex.Obiectul juridic principal este reprezentat de relaliile sociale privind respectul

datorat autorit[lii de stat. in Titlul III din Constitulie, intitulat ,,,A.utoritifile publice",

Normele de referire imprumutd dispozilia sau sancliunea din alte norrne, dar urmeazdregimul acestora, in sensul cd orice modificare in cadrul normei la care se face referire con-duce la o modificare a normei de referire.

Pe cdnd normele de referire se completeazi cu dispozilii din una sau mai multe normeindicate de legiuitor, norma in alb poate fi completatd cu prevederi dintr-un numdr nede-terminat de norme. A se vedea F. Streteanu, op. cit., p. 138, 150.

C. Rotaru

8 Infractriuni privind autoritateagifrontiera de stat

gdsim enumerate principalele institulii ale statului - Parlamentul, PreqedinteleRomdniei, Guvernul, Administra{ia publicd centrald gi local6, Autoritatea judec[to-reasc6, care reprezintd cele trei mari puteri: legislativS, executivd qi judecitoreasc[l.AlSturi de acestea, Legea fundamental5 reglemenleazd qi alte autoritdli: AvocatulPoporului (capitolul IV din Titlul II), curtea constitutrionald (Titlul v), curtea deConturi (Titlul IV - art. 140) etc.

Prin intermediul obiectului juridic secundqr sunt protejate alte valori sociale -libertatea psihic6, integritatea fizici 9i psihici, sinitatea gi viata persoanei.

Obiectul material

ln principiu, avdnd in vedere valoarea ocrotiti nemijlocit, la infrac{iunea de ultrajnu existd un obiect material principal.

Dacd fapta este sdvdrgiti prin exercitarea de violenfe fizice asupra funcfionaruluipublic, existi un obiect material secandar al infracflunii, const6nd in corpulpersoanei vitimate. in situalia in care fapta este sivdrgitd prin ameninlare,infracliunea nu are obiect material secundar.

Subiecfii infracf iunii

Subiectul activ al ultrajului este necircumstanfiat gi poate fi orice persoan[.Participa{ia este posibilS in toate formele (coautorat, instigare, complicitate)2.

Subiectul pa.siv. Ultrajul are un subiect pasiv principal, reprezentat de institu{ia ceexercitd puterea de stat (autoritatea publicd), in cadrul cdreia igi desfbqoari activitateafunctionarul public. Are de asemenea un subiect pasiv secundar sau adiacent -funcfionarul public care indeplineqte o funclie ce implicd exerciliul autorit[trii de stat,aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legdturi cu exercitarea acestoratribulii.

Ca atare, subiectul pasiv kebuie sd indeplineasci cumulativ dou6 condilii:- sd fie funcfionarpublic conform dispoziliilor art.175 C.pen.3;

I Conform art. 1 alin. (4) din Constitugie, ,,Statul se organizeazd potrivit principiului sepa-ratiei gi echilibrului puterilor - legislativd, executivl 9i judecdtoreascd - in cadrul democra{ieiconstitulionale".

2 ,,Infracliunea de ultraj poate fi sdvirqitii nu numai de persoane particulare, ci qi de func-tionari fatd de alli func{ionari, cu condilia sd fie intrunite gi celelalte elemente obiective gisubiective ale infracfiunii" (Plenul Trib. Suprem, decizia de indrumare nr.6/1967, in Com.vol. II, p. 25).

3 Art. 175 c.pen.:,,(f Func{ionar public, in sensul legii penale, este persoana care, cu titlupermanent sau temporar, cu sau fErd o remunerajie: a) exercitd atribulii qi responsabilitdli,stabilite in temeiul legii, in scopul realizdrii prerogativelor puterii legislative, executive saujudecitoregti; b) exerciti o func{ie de demnitate publicd sau o func{ie publicd de orice natur5;c) exercitd, singurd sau impreund cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altuioperator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat,atribufii legate de rcalizarea obiectului de activitate al acesteia. (2) De asemenea, este consi-

C. Rotaru

ra de stat

- Padramentul, Pregedintele. loca[ Autoritatea judecito-, executivd qi judecdtoreascdr.f gi alte autorititi: Avocatul4ionald (Titlul V), Curtea de

rotejate alte valori sociale -r gi viaJa persoanei.

ilocit, la infracfiunea de ultraj

e fizice irupra functionarului$iunii, const6nd in corpul

snv&gitii prin amenin{are,

$ poate fi orice persoani.igre, complicitate)2.aI, rWreznntat de institu{ia ceircb igi desflgoari activitatea6v seamdar sau adiacent -I exercifiul autoritilii de stat,&nd cu exercitarea acestor

nrlativ doud condilii:5 C.pen.3;

zeez| ptrivit principiului sepa-toreasci - in cadrul democraliei

soane particulare, ci gi de func-celelalte elemente obiective giindrumare w.6/1967, in Com.

nale, este persoana care, cu titlu:i6 afibufii gi responsabilitdli,uterii legislative, executive saufimqie publicd de orice naturd;I unei regii autonome, al altuiintegral sau majoritar de stat,u (2) De asemenea, este consi-

Utrajul 9

- sd indeplineascd o funcfie ce implicd exerci{iul autoritEfii de stat.In ceea ce privegte no{iunea de funcfionar public, aceasta hebuie interpretati prin

pri$na legii penale, 9i nu din perspectiva Legii nr. 188/1999 privind Statutd func{io-narilor publicil sau a altor dispozifii legale. Curtea ConstitulionalS a invederat prinintermediul mai multor decizii cd nofiunea de funcfionar public are un caracter autonom2.

in ceea ce privegte a doua condilie, funclionarii p"tti.i la care face referire art. 175alin. (l) lit. a) qi lit. b) teza I c.pen. indeplinesc o funclie ce implicd exercifiulautoritdtii de stat. Nu acelagi lucru se poate spune ins6 despre cei prevdzuli la lit. b)teza aII-a gi lit. c). De exemplu, directorul unei persoane juridice cu capital int€gralsau majoritar de stat lart. r75 alin. (1) lit. c) c.pen.l, profesorul, medicul saucontabilul care lucreazr in sistemul public lart. l7s alin. (1) lit.b) teza a tr-a c.pen.lnu indeplinegte condifiile pentru a fi subiect pasiv al infracliunii de ultraj. |n cazulfunctionarilor publici ,,asimila{i", prevdzufi la alin. (2) al art. 175 C.pen., tebuievdnft de la caz la caz dacd indeplinesc o funcfie ce implicl exercifiul autoritiifii destat. De exemplu, notarul public gi executorul judec[toresc indeplinesc o asemeneafunctie, dar nu acelaqi lucru se poate spune despre expertuljudiciar sau interpret.

S-a subliniat in jurispruden{a mai veche cd nu toate persoanele care activeazi incadrul unei autoritdfi publice pot fi considerute cd, indeplinesc o ,,funclie ce impliciexerciliul autoritdlii de stat", ci ,,numai cele care au competenla s[ emitd acte, si deadispozi{ii gi sd ia mdsuri cu caracter obligatoriu, exprimdnd prin aceasta voinlaorganului de stat din care facparle,precum gi cele care suntinsdrcinate cu executareadispozi{iilor gi mdsurilor luate"3. s-a decis ci sunt asemenea persoane magishatul,polilistul, prdurarula, primarul comuneis, paznicul unei unitdfi6, nu insi gi contabilulangajat la o instanfi judecdtoreascS, grefierul, secretarul unui birou parlamentar.

deratd functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercitd un serviciu de interespublic pentru care a fost investiti de autorititile publice sau care este supusd controlului orisupravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public".

I Legea nr. 188/1999, republicatii (M-Of. m. 365 din 29 mai2007).2 ,,Libertatea legiuitorului de a defini nolirmile cu care opereazl in procesul de regle-

mentare poate da naqtere la diferenfe in detemimr€a conlinutului gi a ?nlelesului aceloraqitermeni, in raport cu domeniul reglemental Fapurl poate g€,lrera dificultii{i de interpretare cuocazia aplicdni dispozitiilor legale care conlin n4iuni omonime folosite cu ssns diferit, dar -in misura in oare nu se abate de la Constituqie - nu €$te n@onstififimal.

in cazul nofiunilor de <firncflonar public> 9i de <d@iona;, a"fioitr la art. r47 c.pen., nuse poate regine cd textul de lege menflonat este neconstih4ional, dffiece Constitulia nu con{inedefini{ii ale acestor notiuni, iar din faptul c[ prin art 72 alin"(3) lit. i) stabilegte ca statutulfuncfionarilor publici sd fie reglementat prin lege organicl nu se poate trage concluzia cddefinitiile date in acel act normativ sunt obligatorii pentu inlelegerea qi aplicarea Coduluipenal". A se vedea, in acest sens, DCC nr. 176118.06.2002 (M.of. nr.542 iln24 iulie2002).A se vedea qi DCC w.256105.12.2000 (M.of. nr. 5 din 5 ianuarie 2001); DCC ru.2115.0t.20t4(M.Of. nr. 7l dt\29 ianuarie 2014).

3 A se vedea Com. vol. lI,p.2l.4 C.S.J., Seclia penal5, deciziarc. 647/13.03.1998, in 8.J.3, p. 784,785.5 C.S.J., Seclia penal6, decizia w. 604/01.02.2002,in B.J.3, p. 785.6 A se vedea Rep. 82, nota la spela I 1, p. 393.

C. Rotaru

ff

1 0 Infractriuni privind autoritatea Si frontiera de stat

in actuala reglementare nu se mai poate reline o asemenea infrac{iune in canilameninlirii sau exercitArii de violen{e impotriva unui magistrat, deoarece ea faceobiectul unei incriminiri distincte - ultrajul judiciar, caxe este o infracJiune contrainfrptuirii justiliei.

ins6, prin raportarc la practicajudiciard anterioard actualului Cod penal, se poatesusfine cd in prezent subiectul pasiv al infracliunii de ultraj poate fi poli{istul,jandarmul, ministrul, primarul, deputatul, senatorul, primarull, notarul public, execu-torul judecdtoresc. Nu cred cd pot fi inclugi in aceasti sferd, de exemplu, rectorulunei universitdti publice, directorul unei regii autonome cu capital integral saumajoritar de stat, medicul angajat al unei institutii medicale publice, deoarece acegtianu indeplinesc o funcfie ce implicd exerciliul autoritdtrii de stat.

Daci la data sdvdrgirii faptei subiectul pasiv nu mai definea o funcfie implicAndexercitiul autoritdtrii de stat, nu se poate retine infrac{iunea de ultraj, chiar dacdinfracliunea a fost sdvdrgiti in legiturd cu acte indeplinite in exerciliul func1iunii2.

Pluralitatea de subiecfi pasM atage refinerea unui concurs de infracliuni, deoa-rece ,,autoritatea de stat este protejati prin intermediul protecliei acordate fiecdruireprezentant al sirl c5ruia deci ii sunt inevitabil ocrotite drepturile fundamentalecuprinse in obiectul special al infracflunii"3.

O practicd judiciard constantd a confirmat aceastd opinie exprimatd in doctrind. Sepoate pune tnsd intrebarea ce aplicabilitate are ea in actuala reglementare, atunci cdndultrajul se comite prin intermediul omorului calificat, in sensul cd sunt uciqi inaceeaqi imprejurare doi sau mai mulfi functionari publici care indeplinesc o func1iece implicd exerciliul autoritdtii de stat. in primul rdnd, ar trebui rezolvatd problemadaci ultrajul e o normi de referire care se completeaz[ cu conlinutul infracliunii deomor sau putem considera cd se poate completa qi cu cel al infracliunii de omor cali-ficat, deqi textul art. 257 alin. (1) C.pen. nu prevede expres aceasta. Daci rdspunsuleste da (se pare cd legiuitorul a foloiit denumirea genericd a infrac{iunii, carecuprinde qi varianta cdliftcatd), s-ar putea opta intre re{inerea unui concurs real (sau,dupd caz, formal) intre doul infracJiuni de ultraj, raportati fiecare la cdte oinfrac{iune de omor lart.257 alin. (1) raportat la art. 188, art.257 alin. (1) raportat laart. 188 cu aplicarea art. 38 C.pen.l gi relinerea unei infracfiuni de ultraj raportatd la o

I Inculpatul a fost frimis in judecati pentru sdvdrqirea infracfiunii prevSzute de afi. 257alin. (1) rapoftat la art. 206 C.pen., refindndu-se in sarcina sa cd l-a ameninfat pe primarulcomunei pentru cd nu i-a acordat un ajutor blnesc [Jud. Tecuci, sentinJa penall w.310/2015(wvvw.rolii.ro)1.

2 Instan{a a re}inut c6,, aflali in stare de ebrietate, inculpalii au observat in sala de aqteptaf,ea sta{iei unde se aflau pe C.L., fost subofiler de milifie, gi, pentru motivul cd acesta, inperioada in care a fost subofiter de milifie, il sancjionase contravenfional pe unul dintre ei, l-auinsultat gi lovit cu pumnii gi picioarele. Nu se poate reline infracfiunea de ultraj, deoarecesubiectul pasiv al infracfiunii, la data cdnd a fost insultat qi lovit de cdhe inculpali, nu maiavea calitatea de funclionar gi, deci, nu mai indeplinea o funclie care ,,sd implice exerciliulautoritdJii de stat" fTrib. Suprem, Sgclia penal6, deciziam. 1672102.07.1985, in Culegere dedecizii ale Tribunalului Suprempe anul 1985, p.3201

3 A se vedea O. Loghin, A. FilipaS, op. cit., 1992, p. 173.

C. Rotaru