curs kinetologie speciala

35
Kinetologia = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii. Mijloace k medicale se clsifica in: A.Specifice: ex fizic; posturarea; ergoterapia; masajul B.Nespecifice: dieta; imobilizare; agentii fizici naturali(bai termale); agentii fizici artificiali (parafina calda); mijloace psihice. Ex fizic-consta in repetarea sistematica a unor cicluri de miscari cu scopul inf dezv fizice si a capacitatii de miscare a individului. El nu va produce modificari morfologice evidente, dar dezvolta capacitatea coordinativa. Ex fizic nu este asemanator cu antrenamentul; deoarece antrenamentul produce modificari morfologice si functionale. Obiective generale: Morfologice : favorizarea cresteri si dezvoltarea organismului; prevenirea atitudinilor incorecte ale corpului; corectarea atitudinilor incorecte si ale unor deficiente ale corpului. Functionale: cresterea capacitatii generale de efort; cresterea capacitatii generale a tuturor aparatelor functionale ale corpului. Neuropsihice: dezvoltarea capacitatii coordinative; dezvoltarea capacitatii de relaxare fizica si psihica; dezvoltarea capacitatii de invatare motrice; dezvoltarea expresivitatii si cursivitatii miscarilor. Social educationale : formarea obisnuintei de a practica ex fizic; formarea reflexului de atitudine corecta a corpului; favorizarea integrarii sciale. Obiective specifice:

Upload: ilies-bogdan

Post on 19-Dec-2015

333 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

Curs Kinetologie Speciala UBB F.E.F.S.

TRANSCRIPT

Kinetologia = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii.Mijloace k medicale se clsifica in:A.Specifice: ex fizic; posturarea; ergoterapia; masajul

B.Nespecifice: dieta; imobilizare; agentii fizici naturali(bai termale); agentii fizici artificiali (parafina calda); mijloace psihice.

Ex fizic-consta in repetarea sistematica a unor cicluri de miscari cu scopul inf dezv fizice si a capacitatii de miscare a individului. El nu va produce modificari morfologice evidente, dar dezvolta capacitatea coordinativa. Ex fizic nu este asemanator cu antrenamentul; deoarece antrenamentul produce modificari morfologice si functionale.Obiective generale:

Morfologice: favorizarea cresteri si dezvoltarea organismului; prevenirea atitudinilor incorecte ale corpului; corectarea atitudinilor incorecte si ale unor deficiente ale corpului.Functionale: cresterea capacitatii generale de efort; cresterea capacitatii generale a tuturor aparatelor functionale ale corpului.

Neuropsihice: dezvoltarea capacitatii coordinative; dezvoltarea capacitatii de relaxare fizica si psihica; dezvoltarea capacitatii de invatare motrice; dezvoltarea expresivitatii si cursivitatii miscarilor.

Social educationale: formarea obisnuintei de a practica ex fizic; formarea reflexului de atitudine corecta a corpului; favorizarea integrarii sciale.

Obiective specifice:

Cresterea fortei musculare; Cresterea sau mentinerea amplitudinii de miscare; Perfectionarea controlului motor a coordonarii si echilibrului.

Structura ex.fizic terapeutic

1.Pozitia de start: poate fi fundamentala sau derivata

2.Executia miscarii se efectueaza prin contractie musculara concentrica a agonistilor sau contractie excentrica a antagonistilor si statica a fixatorilor.3.Mentinerea pozitiei obtinuta prin contractia izometrica.4.Revenirea in pozitia de start prin inversarea agonistilor si antagonistilor.

Daca extremitatea distala a segmentului mobil e libera activitatea musculara se desfasoara in lant cinematic deschis, iar daca aceasta este fixata pe un punct imobil se desfasoara in lant cinematic inchis.

1.Pozitia de start

-este foarte importanta deoarece asigura succesul recuperarii

-alegerea depinde de starea functionala a pacientului si de miscarile pe care urmeaza sa le efectueze.

-pozitia de start trebuie sa fie stabila: suprafata bazei de sustinere a corpului sa fie cat mai mare; perpendicular din centru principal de greutate sa se proiecteze in suprafata de sprijin cat mai aproape de centru acesteia.; distanta dintre centru principal de greutate si suprafata de sprijin sa fie cat mai mica.; unghiul de stabilitate sa fie cat mai mare; greutatea corpului sa fie suportata de un nr cat mai mare d articulatii.-pozitia de start se va alege si in functie de tipul contractiei musculare:pt contractii Izometrice: se aleg pozitii care incarca articulatia prin greutatea corpului sau pemit Kt compresiunea in ax a segmentului. Pentru contractii Izotonice:se aleg pozitii care lasa articulatiile libere si permit tractiuni usoare in ax al segmentului.Exceptie de la regula stabilitatii: in acest caz pozitia de start trebuie sa creeze dificultati in mentinerea echilibrului, deoarece coordonarea se obtine prin dezechilibrari si reechilibrari.

2.Executia miscarii

-Este influentata de 3 factori:-nr.articulatilor care intra in schema de miscare; lungimea bratului parghiei utilizata pentru amplitudinea fortei; modificarile de tonus muscular pe care le induce in reflex miscarea respectiva.In functie de scopul urmarit pot fi stimulate sau inhibate urmatoarele reflexe :reflexul miostatic; reflexul tendon Golgi; reflexele statice posturale (echilibru)-La sfarsitul unei miscari, corpul sau segmentele sale se afla in echilibru instabil. Grupele musculare fixatorii incearca sa mentina segmentele in pozitia cea mai utila conferind astfel forta miscarii.

3.Mentinerea pozitiei obtinute prin contractia izometrica

Se realizeaza prin contractia izometrica a grupei musculare care actioneaza imptriva gravitatiei sau a unei rezistente opuse de Kt.Contractia izometrica se executa:

-pentru muschii tonici posturali antigravitationali care se contracta lent se prefera pozitionarea de la medie spre scurt.

-pentru fazici, flexori care se contracta rapid se prefera pozitia in zona lunga spre medie deoarece reflexul miotatic la acel nivel faciliteaza contractia.Atunci cand forta musculara e scazuta: rezistenta se aplica in zona scurta deoarece reflexul miotatic e facilitat daca se pleaca in zona lunga,forta de contractie va scadea si mai mult reflexul e inhibat.

4.Revenirea in pozitia de start se realizeaza prin:Agonistii se contracta excentric, Antagonistii se contracta concentric.

Modalitati de aplicare a ex fizic terapeutic.

1.Exercitii fizice In grup: Pacientii sa aiba acelasi tip de afectiune; simptome asemanatoare; varste apropiate;acelasi sex, aceasi faza evolutiva a bolii. Avantaje: tratati mai multi in acelasi timp Dezavantaje: K nu poate corecta fiecare individ

2.Exercitii fizice Individuale: se recomanda in situatiile in care se impune supravegherea pacientului si acesta va fi indrumat spre grup sau sa repete singur exercitiile atunci cand obiectivele propruse au fost atinse. 1Kt la max 12 P pe zi.Clasificarea exercitiului fizic terapeutic

1.Exercitii fizice active:Dinamice(izotonic):-mobilitate activa asistata, libera, rezistiva.Statice(izometrica)

2.Exercitii fizice pasive:-mobilizare pasiva asistata; mobilizare auto-pasiva; mobilizare pasiva prin mecano-terapie; mobilizari manuale fortate; mobilizare pasivo-activa.

3.Exercitii cu suspensie: ex cu suspensie segmentara; exercitii cu suspensie generala.

4.Exercitii cu scripeti.(biomecanice+ortopedie)5.Exercitii cu obiecte:bastoane, mingi medicinale, gantere

Curs 2Amplitudinea de miscare(AM)

-mobilizarea unui segment al corpului implica interventia urmatorilor factori: articulatia luata in discutie; structurile adiacente articulatiei(ligamente tendoane fascii vase nervi tegumente)

-deficitul AM apare in defectele aparatului locomotor de etiologie; cauze diverse: reumatismala; post-traumatica; neurologica.-limitarea AM poate interesa:miscarea activa;miscarea pasiva;ambele feluri de miscare

-AM realizata de articulatii si de tesuturi particulare, felxibilitatea (mob art)e de 3 feluri: Dinamica sau kinetica reprezinta AM maxima care se obtine printr-o miscare activa. Stato-activa,activa reprezinta AM maxima realizata printr-o miscare activa mentinuta voluntar la acel nivel prin contractia agonistilor si sinergistilor si prin intinderea antagonistilor. Stato-pasiva reprezinta AM maxima mentinuta intr-o pozitie externa prin propria greutate corporala sau a unui asistent sau echipament. Cel mai dificil de obtinut in recuperare este felxibilitatea stato-activa.

Factorii de care depinde AM

1.interna:-tipul articulatiei: gradul de congruenta; structura capsulei articulare structura ligamentelor;-modificarile structurale articulare;

-elasticitatea musculara;

-elasticitatea structurii conjunctive: tendoane, ligamente, capsula;-elasticitatea pielii

-capacitatea muschiului de a se contracta si relaxa;-excesul de grasime;-hipertrofia musculara;-temperatura tisulara;-gradul de hidratare tisulara;2.externa:

-varsta scade AM;-sexul;-temperatura mediului - + creste;-momentul din zi : AM e mai scazuta dimineata. Maxima 14.30-16;-stadiul vindecarii tesuturilor dupa diverse leziuni;-abilitatea individuala de a performa miscari;-restrictia sau lejeritatea hainelor;I Redoarea articulara

Def - Este dificultatea de a realiza miscarea unui segment si e cauzata de modificari ale tesuturilor peri-articulare cu cresterea rezistentei la alungirea fibrelor de colagen si a celor musculare.-la instalarea redori participa capsula articulara+ligamentele(47%); fascia musculara 41%; tendonul10%; pielea 2%

-factorul determinant al redorii e lipsa de miscare pe intreaga aplitudine sau si perioada prelungita de repaus

-din categoria redorii face parte: tixotropia; deconditionarea fizica a batrnilor.

A.Tixotropia este definita ca o senzatie de greutate in miscari, resimtita dimineata la miscare, sau dupa ce articulatia a fost mentinuta mult timp intr-o pozitie fixa.

-dispare daca se executa cateva miscari ample pe toate directiile de miscare posibile.

-aceste exercitii rup vascozitatea tisulara si restabilesc felxibilitatea.B. Deconditionarea fizica a batranilor-e un proces lent, se instaleaza in luni sau chiar ani, ducand la modificari structurale-una din manifestarie limitarii AM care la inceput se manifesta ca o redoare si trepatat se ajunge la redoarea prorpiu-zisa a amplitudinii.

II. Limitarea AM

-limitarea AM poate avea 3 auze: afectarea tesutului moale muschi, fascii, tendoane, piele; afectarea suprafetei articulare sau a capsulei articulate; a+b (amandoua cauze)A. Limitarea AM prin afectiunea tesutului moale

-orice restrictie in mobilitatea articulara duce la limitarea AM

Cauzele restrictiei de mobilizare:

-boli generale care cer repaus absolut;

-boli care nu permit miscarea din cauza durerilor cu carcter inferior. Poliartrite reumatoidale, miozitele, spondilita anchilopoetica;-stari patologice locale: spasticitatea musculara, scaderea fortei, edeme;-deconditionarea aparatului locomotor;-sedentarismul.-restrictia de mobilitate produce o scurtare adaptativa a tesuturilor moi denumita contractura\scurtarea fibrelor\tesutului moale care transverseaza o articulatie.A1 Modificari adaptative musculare- imobilizarea unui membru intr-o anumita pozitie determina in timp 2 tipuri de modificari adaptative:

-pe partea de angulare (muschiul se scurteaza) numarul de sarcomeri scade, creste cantitatea de tesut conjunctiv (are caracter protector pt fibra musculara la reluarea miscarii)

-pe partea de intindere a segmentului se produce o alungire spastica a muschiului si chiar o crestere a numarului sarcomerilor, modificarea e tranzitorie daca muschiul revine la lungimea normala.A2 modificari adaptative a tesutului conjunctiv(capsula, tendon)

-pe partea de angulare se produc scurtari adaptative, numarul si volumul fibrelor de colagen scad, crescand numarul fibrelor de elastina;-desi fibrele de elastina au capacitate de elongare mai mare ele se rup mai usor decat fibrele de colagen;D.P.V clinic contractura musculara este:

1.Contractura antalgica-sau de apasare, blocheaza o artiuculatie dureroasa, blocarea se face reflex;2.Contractura algica-se produce reflex, de cele mai multe ori cauza e ischemie locala

3. Contractura analgica include 3 tipuri diferite de contractura:

-contractura miostatica-cand un segment de membru e imobilizat mai mult timp, dupa cateva saptamani poate deveni ireversibila;-contractura miotactica este suportul spasticitatii din leziunile de neuroni motori centrali;-contractura congenitala- are la baza mecanisme centrale si periferice;B. Limitarea AM de miscare cauzata de articulatie

B1 Limitarea AM de cauza osoasa: poate fi cauzata de procese distructive sau de procese proliferative.

-Cauze mai des intalnite: fracturi cu fragmente osoase intra-articulare: -calus voluminos dupa fracturi intra-articulare; -procese osteo-productive in reumatismul degenerativ; -anomalii osoase care compromit congruenta si alunecarea capetelor osoase; -procese tumorale primare sau secundare; -procese osteo-necrotice ale suprafetelor articulare; -procese infectioase cu bacilul KOCH; -artropatii , diabet, sifilis, lepra; -artroze chirurgicale in scop terapeutic

B2. Limitarea AM de cauza capsulara- Capsula articulara are doua roluri. Participa la mentinerea capetelor articulare in pozitie functionala dar si asigura jocul liber al acestora in timpul miscarii segmentelor.

-Cauze afectarii capsulei: -procese inflamatorii ale sinovialei care in evolutie produc fibrozari si retractari ale caspulei; -procese inflamatorii articulare si periarticulare; -traumatisme articulare cu interesarea capsulei, se pot vindeca cu sechele; -retracturi capsulare cauzate de imbilizare(luxatia)Modalitati de refacere a AM

-pentru a alege corect modul de refacera a AM trebuie sa cunoastem cauzele care au generat-o;I.Tesutul moale prin contractura sa (muschiul , tesutul conjunctiv periarticular, ambele structuri)

II.Articulatia blocata din cauza capetelor osoase, capsulei articulare

III.Afectarea atat a tesutului moale + articulatia

Pentru fiecare din aceste situatii exista metode kinetice specifice:

Pentru I : stretchingul Pentru II : mobilizarile, manipularile

I Stretchingul reprezinta denumirea manevrelor care alungesc tesutul moale scurtat patologic. Rezultatul este cresterea amplitudinii de miscare.Stretchingul muscular: In timpul stretchingului nu toate fibrele musculare se alungesc. Unele raman la lungimea initiala sau la cea de repaus. Lungimea la care ajunge muschiul prin intindere este in functie de nr. fibrelor care se alungesc.

Tipuri de stretching pentru muschi

Stretchingul balistic: se realizeaza activ cu utilizarea muschiului intins ca pe un resort care va arunca segmentul in directie opusa. Exemplu exercitiile de flexiune-extensiune ale trunchiului, facute in forta , trecandu-se brutal peste amplitudinea maxima posibila sunt periculoase,deoarece pot produce leziuni musculare ducand la o contractie musculara care anihileaza obiectivul urmarit.Stretchingul dinamic se realizeaza prin miscari voluntare lente ale segmentului, incercand sa se treaca usor peste punctul maxim al AM posibile, treptat se creste viteza de executie. Se fac 8-10 repetari. Se opreste in momentul obosirii muschiului. Muschiul obosit are o elasticitate scazuta care duce la scaderea AM. Este o metoda foarte buna pentru incalzirea muschiului inainte de exercitiile aerobice.

Stretchingul activ se executa o miscare voluntara spre ampl max posibila. In aceasta pozitie , segmentul este mentinut 10-15 secunde prin contractia agonistilor fara ajutor exterior. Tensiunea crescuta in agonisti care realizeaza o contractie concetrica va induce reflex prin inhibitie reciproca, relaxarea antagonistilor.Antagonistii au reprezentat obiectivul stretchingului activ. Este o metoda buna de ameliorare a flexibilitatii active.

Stretchingul pasiv sau static se realizeaza de catre o forta exterioara (alte parti ale corpului, propria greutate corporala, kinetoterapeutul sau un aparat). Pacientul este relaxat,Kt executa o miscare pasiva care intinde musculatura opusa directie de miscare . Este o metoda buna pt relaxarea spasmului muscular si pt reducerea oboselii si a durerii instalate dupa un efort fizic prelungit.Durata: minim 10 sec. pana la 1 minut. Stretchingul izometric se combina stretchingul pasiv cu o contractie izometrica in pozitia de intindere pasiva realizata de kinetoterapeut. Tehnica : kinetoterapeutul intinde muschiul contracturat printr-o miscare lenta , pasiva, a segmentului respectiv pana la ampl max permisa. In acest moment P face o contractie izometrica a muschiului intins timp de 7-15 secunde. Rezistenta o asigura kinetoterapeutul. Urmeaza o relaxare de minimum 20-25 secunde dupa care ciclul se reia. Pentru un anumit grup muscular, se face numai o singura sedinta pe zi. Stretchingul manual aplicat la nivelul coloanei cervicale creste AM la nivelul membrului inferior.Stretchingul tesutului. Stretchingul este posibil atat pentru fibrele elastice cat si pentru fibrele de colagen. Efectul tractiunii asupra fibrei conjunctive depinde de marimea fortei aplicate, de viteza tractiunii de durata tractiunii si de structura fibrei.Stretchingul activ si cel pasiv executat manual are rol minim de intindere a tesutului conjunctiv.Se indica folosirea stretchingului pasiv de lunga durata cu intensitati mici si medii de la zeci de minute la ora. Se folosesc echipamente , scripete, contragreutati, atele dinamice.

Beneficiile Stretchingului - e o metoda utila pentru obtinerea unei AM normala; creste supletea tesuturilor; creste abilitatea de a invata sau performa unele miscari; determina relaxarea fizica si psihica; determina o constientizare a propriului corp; scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor; determina o stare de bine fizica; scade durerile si tensiunea musculara; realizeaza incalzirea tesutului inainte de un efort fizic.Reguli de aplicare a Stretchingului:1.Evaluarea corecta a P inainte de aplicarea stretchingului :-cauza si structurile care determina scaderea AM; -alegerea medodei corecte de refacere a AM; -aprecierea eventualelor contraindicatii sau restrictii partiale.2.Daca in zona in care trebuie sa aplicam stretchingul exista dureri, se vor analiza foarte bine cauzele.

3.Pregatirea pacientului pentru stretching: -incalzirea tesutului ,deoarece un tesut incalzit se alungeste mai usor; se recomanda procedee de relaxare locala prin masaj; -P tre asezat intr-o pozitie corecta care va permite intinderea reala a tesutului;4.Stretchingul trebuie aplicat corect din p.d.v. al parametrilor:durata, intensitatea, ritm al ciclurilor: - se va incepe cu articulatiile distale, trecand spre cele proximale;- la inceput se va intinde un segment articular apoi putem trece la 2-3 art.; -evitarea compresiei articulare in timpul stretchingului se realizeaza concomitent o usoara tractiune in ax.; -trebuie evitata supraintinderea , cauza frecventa a durerilor si a ruptruii fibrelor musculare si conjuntive; - supraintinderea e periculoasa pentru un tesut neincalzit;-atentie la varstnici cei cu procese degenerative,si cei cu tesuturi irigate deficitar: -semnul de supraintindere e durerea prezenta a 2 si a 3 a zi dupa intindere: -in stretchingul activ e foarte important controlul respiratiei, intinderea se va face pe o expiratie lenta si prelungita, respiratia va fi de tip abdominal, in timpul acestuia creste fluxul sangvin in muschi.5.Tinem cont de recautii : - intinderea tesuturilor care au fost in imobilizare prelungita , trebuie realizata cu grija, existand riscul ruperii fibrelor conjunctive; -pacientii cu osteoporoza pot face smulgeri de oase la insertiile tesuturilor intinse; - la pacientii cu fracturi recente incomplet consolidate pot aparea dislocari; - musculatura antigravitationala cu forta slaba nu suporta stretching prea intens; - o atentie deosebita trebuie acordata pacientilor cu tulburari psihice si de comportament.

6.Contraindicatii Stretching: -limitarea AM de cauza osoasa; -fractura neconsolidata; -in cazul proceselor inflamatorii acute sau infectioase, intraarticulare sau periarticulare; -durere articulara la orice miscare; -hematom; -atunci cand scurtarea care limiteaza AM realizeaza d.p.d.v. functional o stabilitate crescuta articulara

CAUZE

In practica stretchingului durerea are un rol foarte important, ea trebuie analizata d.p.d.v. al momentului aparitiei (inaintea, in timpul sau dupa stretching). Trebuie depistata cauza aparitiei durerii.

-Cauze comune - lipsa de incalzire inainte de exercitiu , situatie in care pot aparea rupturi fibrilare. -Supraexercitiul - determina acumularea de acizi care produc durerea Aceste dureri pot fi combatute prin incalzire , stretching izometric, masaj, aport crescut de vitamina C, ingestie de bicarbonat de sodiu inainte de efort; - Un stretching exagerat poate duce la scaderea fluxului sangvin;-durerile care apar la sedentari (apar repede) dispar dupa cateva exercitii. - la atleti durerea poate aparea dupa stretchingul activ din cauza unor leziuni tisulare insotite de edem, se indica repaus de efort,gheata locala, bandaj elastic.

II.Inhibitia Activa

-Se aplica numai tesutului contractil; -are la baza inducerea reflexa a relaxarii musculare prin intermediul unor tehnici care fac parte din tehnicile de facilitare neuro proprioceptiva. (FNP), se aplica numai pe muschiul normal si sub control voluntar normal; - nu se foloseste in caz de forta musculara scazuta, in parametrii, in spasticitatea peronudala, in miopatii severe; -Folosita pentru cresterea mobilitatii, inhibitia activa se realizeaza inaintea stretchingului. Se pregateste muschiul pe care il relaxeaza inainte de a fi intins.

Exista 3 tehnici pt inhibitia activa: tehnica contractie- relaxare; tehnica contractie relaxare contractie; tehnica contractiei agonistului

Contractie - relaxare -se bazeaza pe principiul inhibitiei antagonice. Contractarea intensa a unui muschi e fiziologic urmata de o relaxare a acestuia. Aceste proces fiziologic este datorat reflexului de tendon GOLGE care se activeaza in cazul cresterii intense de contractie a muschiului. Reflexul determina inhibitia contractiei musculare pentru ptotjarea musculaturii. Momentul de inhibitie a contractiei (relaxarea) este folosita pentru aplicarea stretchingului. Tehnica: - se aduce segmentul la nivelul de AM maxima posibila.In acest punct se realizeaza timp de 5-10 sec o contractie izometrica maxima a muschiului care trebuie alungit. Se solicita apoi o relaxare maxima , timp in care KT exercita un stretching al muschiului , repaus timp de 20-40 sec dupa care se reia ex. Se fac 3-5 repetari

Contractie relaxare contractie la tehnica precedenta se asociaza in final o contractie concentrica a msuchiului opus celui retracturat. Pacientul executa un stretching activ. Se realizeaza astfel o inhibitie in care contractia unui muschi induce relaxarea antagonistului sau.Contractia agonistului are la baza imitatia reciproca si se realizeaza prin contractia puternica a muschiului agonist contra unei rezistente dupa care antagonistul relaxat va fi intins. Tehnica se utilizeaza pe muschiul retracturat dureros sau cand acesta este intr-un stadiu precoce de vindecare.MOBILIZARILE Denumirea completa a tehnicii este de mobilizarea articulatiei periferice (MAP). Impreuna cu manipularea , face parte din terapia manuala. MAP este o miscare pasiva executata foarte lent, miscarea poate fi oscilatorie sau continua de intindere. Scopul este cresterea AM sau reducerea durerii. Se aplica la cei la care AM este scazuta din cauza afectarii capsulei articulare. Miscarea segmentelor la nivelul unei articulatii este de doua feluri :

1Miscari pendulare sau oscilatorii: descrise dupa directia lor fata de axele de miscare se executa activ sau pasiv,se masoara cu goniometrul, marimea lor e denumita AM

2.Miscari accesorii :se realizeaza involuntar si nu poti fi controlate.Sunt de 2 feluri: - Miscarile componente care insotesc obligatoriu miscarile pendulare; -Jocul articular care reprezinta miscari intra-articulare ale capetelor osoase. MAP se adreseaza jocului articulatiilor. Jocul articular permite segmentului de membru sa-si ia directia de pendulare dorita. Miscarile jocului articular sunt : rularea, alunecarea, rasucirea, compresia si tractiunea.Rularea Prin aceasta miscare , punctele moi de pe suprafata unui os intra in contact cu punctele moi de pe suprafata unui alt os. Pentru producerea rularii intre ,suprafetele articulare trebuie sa fie spatiu suficient. Capetele articulare au forma concava unul si forma convexa celalalt. Miscarea de pendulare a segmentului realizeaza un unghi articular si se numeste miscare angulara. Rularea capului articular se face intotdeauna in directia de angulare. Spre directia de angulare , rularea determina o zona de compresiune a capetelor osoase iar in partea opusa , o zona de reparare a capetelor osoase.

Alunecarea se realizeaza in articulatiile cu suprafete plate sau usor curbe. Un punct de pe o suprafata articulara vine in contact cu puncte noi de pe cealalta suprafata. Directia alunecarii este in functie de forma suprafetei articulare care se misca. Daca aluneca osul convex, alunecarea se face in directia opusa angularii segmentului. .Daca aluneca osul concav, alunecarea se face spre angularea segmentului. Rularea si alunecarea se combina in proportii variate in functie de gradul de congruenta articulara. In articulatiile incongruente, predomina rularea iar alunecarea , in cele congruente. In tehnicile MAP se utilizeaza frecv alunecarea deoarece nu determina presiuni intraarticulare. Daca o articulatie e miscata pasiv dupa regula concavitatii-convexitatii, tehnica se numeste glisare. Daca se executa concomitent cu un stretching pasiv, manual, glisarea evita aparitia durerii.Rasucirea este o rotatie a segmentului in jurul axului longitudinal al osului. Prin rasucire un punct de pe suprafata care se roteste realizeaza un arc de cerc mai mic sau mai mare in functie de gradul rasucirii. Se foloseste des in mobilizare.

Compresia este o miscare de apropiere a capetelor osoase articulare cu miscarea spatiului articular. Ea apare in:- incarcatura articulara; exemplu pozitia ortostatica ptentru articulatiile importante membrului inferior; -contractia muschilor care tranverseaza o articulatie compresiunea este numita os pe os"; -rularea osului pe partea de angulare. Miscarile de compresie intermitente au rol important in stabilizarea lichidului sinovial. Se pare ca folosind compresia articulara in ax putem creste forta musculara prin intermediul reflexelor proprioceptive.

Tractiunea e miscarea de separare a capetelor osoase,nu se produce spontan.E folosita in refacerea jocului articular mai ales pentru usurarea altei mobilizari. Indepartarea capetelor articulare prin tractiune in ax are efect antialgic, se executa inintea unui stretching.Nu intotdeauna tractiunea pentru decaptare se face in axul longitudinal al osului. Tractiunile prelungite se fac in procesele inflamatorii articulare si in spasmul muscular periarticular.

Etapele (efectele) jocului articular: -asigura miscarile segmentelor in articulatiile periferice; -reprezinta un stimul natural trofic prin repartizarea fiziologica a lichiului sinovial ; -blocheaza dezvoltarea tesutului fibro-osos intra-articular care apare in mobilizarile prelungite; -mentine prezente impulsurile aferente ale reflexelor propioceptive de la nivel articular, controleaza postura,sensul miscarii viteza d executie a miscari,participa la reglarea tonusului musc; -are efecte antalgice Indicatiile refacerii jocului articular -limitarea AM prin afectarea capsulei articulare; -scaderea durerii articulare; -mentinerea feedback-ului proprioceptiv articular; -rol profilactic in mobilizarile prelungite si in paraliziiPrecautii:-articulatia inflamata si foarte dureroasa;boli osoase, fracturi; -protezele totaleTehnicile mobilizarilor reguli : pozitia pacientului sa fie comoda; -pozitia articulatiei sa permita o cat mai buna relaxare; -Kt sa aiba o pozitie comoda; - segmentul articular care nu va fi mobilizat tre bine stabilizat printr-o curea sau cu ajutor; -mana Kt care face mobilizareasa aiba contact cat mai larg pe articulatie; -inainte d a mobiliza art ea tre sa fie incalzita sau masata catea min; - se va respecta principiul progresivitatii in ce priveste intensitatea si amplitudinea de la o zi la alta; - inaintea mobilizarii si dupa se controleaza AM; -daca mobilizarea pe o directie e dureroasase lucreaza intai pe directiile.Exista doua tehnici utilizate mai frecvent (tehnica oscilatiei gradate si tehnica jocului articular translatorii.

Tehnica oscilatiei gradate este dozata in 5 grade:

gradul I : mici amplitudini ritmice la inceputul excursiei de miscare

gradul II : miscari de amplitudine mai larga care insa nu ating extremele excursiei de miscare

gradul III: miscari ample spre excursia maxima la nivelul rezistentei tisulare

gradul IV : la nivelul excursiei maxime posibile se fac mici oscilatii

gradul V : (stretching) se fac miscari care forteaza rezistenta tisulara

Oscilatiile de gradul I si II se utilizeaza in doua scopuri : ameliorarea durerilor care limiteaza posibilitatea altor elemente de kinetoterapie si pt stabilizarea lichidului sinovial in scopul ameliorarii nutritiei locale

Oscilatiile de gradul III,IV si V se folosesc pentru intinderea capsulei deci pt cresterea jocului articular.

Tehnica jocului articular translatoriu combina tractiunea in ax cu alunecarea . E dozata in 3 grade: gradul 1(slab) se lucreaza cu ampl mica prin impingere, capul articular glisand concomitent cu tractiunea; -Gradul II : (tensionat) se efectueaza alunecarea pe toata ampl posibila, tensionand usor capsula concomitent se face o tractiune. -Gr III se intinde capsula si tesutul.; Gradul I se utilizeaza in scop antialgic. Gradul II testeaza suportabilitatea capsulei la intindere. Gradul III realizeaza rapid eliberarea jocului articular

In practica se utilizeaza urmatoarele combinatii :-in scop antialgic - oscilatia gradata gradul I si II si jocul articular translatat gradul I; -pentru mentinerea jocului articular : prima tehnica gradul III, IV si II , o tehnica gradul II; -pentru cresterea AM : prima tehnica gradul V si a doua gradul IIIMetodologie -mobilizarea se executa timp de 1,2,3 minute si anume intinderea 6,10 sau 12 secunde cu pauze de 5 20 secunde intre intinderi; o singura sedinta pe zi; -daca mobilizarea este dureroasa se face la doua zile si se dozeaza intensitatea si durata de lucru.Refacerea fortei musculare

Cauzele scaderii sau pierderii fortei musculare :

-Scaderea utilizarii unui grup sau mai multor grupe musculare pana la blocarea totala a activitatii musculare. In aceste situatii muschii primesc comenzi nervoase voluntare normale. Ac cauze pot fi intlnite in unele boli sau chiar la omul sanatos; -imobilizarea unui segm d corp din cauza unei suferinte locale cum ar fi durerea, inflamatia articulara, traumatisme locale; -imobilizarea la pat pt boli generale care duc la scaderea F musc locale sau generale -sedentarismul excesiv, lipsa de miscare a varstnicilor care duce la deconditonarea fizica care pana la un punct poate fi refacuta.

-Comanda centrala d activare musc nu mai pleaca in mod normal. Apar in afect SNC. Afectarea motorie se manifesta in special prin alterarea coordonarii. Se stie ca paralizia nu este o scadere a F musc.ci o lipsa a comenzii voluntare. In timp se instaleaza o scadere reala a F musc prin lipsa d activitate. In cazul leziunilor maduvei spinarii se intrerupe atat comanda d activare musc.cat si feed backul proprioceptiv. F musc pierduta din lipsa de utilizare se poate reface numai prin masura in care prin evolutia spontana a boli s-au refacut circuitele d comanda neuromusculara.-Comanda centrala exista, dar caile d conducere care duc influxul spre muschi sunt afectate, deci m nu primeste stimul d contractie. Refacerea F musc prin R se incearca numai dupa refacerea spontana sau chirugicala a nervului.

-Metabolismul local muscular nu mai poate asigura o contractie musc normala. Ac cauze le intlnim in miopatii. F musc e f scazuta ex fizice se fac dupa o schema particulara.

Substractul cresterii F musculare

-F musc d contractie are ca substract morfologic nr d punti care leaga actima d miozina; -F musc nu depinde d tipul d fibra musc.decat indirect; Alti factori care depind d F musc. 1.arhitectura muschiului, pozitia fibrelor pe tendon, ac factor nu se poate influenta. 2.Factorul Neural-prin inerventia acestuia se realizeaza o sumatie partiala si temporala a unitatilor motorii si o crestere a sincronizarii. Fact neural se dezv prin antrenament prin repetarea unui ex care duce la crearea unei comenzi mai ample asupra grupului musc.antrenat.. Prin fact nevral se explica cresterea F grupului musc.colateral dupa antrenarea musc.simetrici homolaterali. 3.Suprafata d sectiune a musc.e in raport direct cu marimea Fmusc. Hipertrofia muschilor se face numai in anumite conditii. Conditia pp: contractia musc sa se faca la o intensitate ce tre sa depaseasca 35%din val.F maximale pe care o dezv m in acel moment. Realizarea hipertrofiei depinde d intensitatea si durata ex. Hipertrofia fibrei musc-marirea diametrului acesteia si in final a intregului muschi. Se realizeaza prin cresterea sintezei d ARN si ADN musc a proteinelor contractile si a unor elem din sarcoplasma. In m antrenat s-a constatat cresterea factorului unu de crestere insulina. Ac factor are ca efecte anabolice intense crescand sinteza d ADN musc. Excitantul biologic pt ac proces anabolic e efortul musc intens care induce ischemie musc si oboseala musc. In ac situatie creste sinteza d proteine in faza d supracompensare post efort cand circulatia cu aport O2 se face. In acelas timp cu hipertrofia musc.sub influenta ex rezistiv se produce si crestera densitatii capilarelor. 4.Raportul dintre F si lungimea musc, F variaza cu variatia de lungime a muschiului, valoarea cea mai mare a F se realizeaza la mijlocul lungimii muschiului. Pt ca un m sa-si modifice lungimea un anumit segm tre mobilizat. Modificarea pozitiei.segm e dependent d 2 factori: forta m si rezistenta opusa.-dc raportul R-F e 1 se produce o contractie izometrica fara modificarea lungimi m. dc rapotul R este mai mic d 1 se produce o contractie concentrica, lungimea m scade F e mai mare decat R opusa. dc raportul R-Fe mai mare d 1 se produce o contractie excentrica, lung musc,creste deoarece R depaseste valoarea F. 5.Relatia F-velocitate-dc contractie m cu scurtare se produce rapid, se constata o scadere a F, desi energie e mai mare. F cea mai mare se dezv la velocitate mai mica. 6.variatia F in functie d unghiul realizat intre cele 2 segm.(bratul momentului). Valoarea maxima a F unui gr musc se afla la un anumit unghi la miscari care in general e la nivelul lungimi d repaus a m. Raportul dintre lungimea musc.si lung.bratului momentului e f imp pt F realizata pe toata AM. Antrenarea F se bazeaza pe elementele substratului d care depinde F musc.Exercitiul Rezistiv.

-e o forma a ex activ in care o contractie musc dinamica sau statica tre sa lupte cu o F extrerna care i se opune. Un muschi nu poate sa isi creasca performanta dc nu e antrenat prin ER. Forta externa care creaza R poate fi manuala sau mecanica.Rezistenta manuala pe care o aplica Kt sau bolnavul are o serie d avantaje:-e utila mai ales in primele etape ale cresterii F musc cand musc e f slaba.;-se indica cand AM tre atent controlata pt a nu crea leziuni articulare sau ale tes moale.;-realizeaza apropierea intre Kt si P rol in cresterea increderi. Dezavantaje:-blocheaza pesoane si mai ales specialisti diminuanduse randamentul profesional.;-R plicata e limitata d F Kt si a gradului d oboseala a ac.;-creaza dependenta P d o alta pers. Rezistenta mecanica: asigura R pt ex prin utilizarea prin utilizarea unor echipamente variate. Ac echipamente permit aprecierea valorii R aplicate si progresia gradata a acesteia. Ex rezistive se utilizeaza pt cresterea F, R si puteri musc.Contraindicatii pt ex cu R:

a.contraind propriu-zise:inflamatia art sau musc.ER poate agrava tumefierea si poate produce leziuni ale tes.art.si periarticulare; -durerea intensiva art sau si musc in timpul ex sau poate mai mult de 21 ore dupa ex.Aparitia dureri necesita redoarea intensitatii sau chiar oprirea ac.

b.precautiile:-tre luate pt a nu aparea incidente in urma ER mai ales at cand R a ajuns la valori mai imp.Precautiile se refera la urm:1-ap cardiovasc: s-a considerat ca afectiunile cardio ar reprezenta o contraindicatie pt ER. De fapt pericolul nu e determinat direct d ER ci d fenomenul Valsolva.Pericolul Valsolva apare mai ales in contractia izometrica sau la ex cu rezistenta mare. Fenomenul Valsolva apare in orice efort d ridicare impingere sau traciune si consta in blocarea respiratiei in inspiratie prin inchiderea glotei. Rezultatul e contractia peretelui abdominal cu cresterea presiunii intraabdominale si intratoracice cu scaderea reintoarceri venoase, sc debitului cardiac, scaderea brusca a TA, cresterea comepnsatorie a ritmului cardiac. In mom cand fenomenul Vasolva inceteaza se expira si se inregistreaza o crestere brusca chiar peste 200 mmHg a pres art sistolice cauzata d reintoarcerea venoas ampla si cu cresterea consecutiva a debitului sistolic.P cu risc is cei cu afectiuni cardiovasc., varstnici,cei cu hernii abdominale sau dupa operati pe abdomen. Eritea fenomenului Valsava:-efortul va fi efectuat in timpul expirului; -bolnavul sa numere sau sa vb in timpul Er. 2.Oboseala: fenomen complex, afecteaza performanta functionala a sist motor. Oboseala locala se inregistreaza in mom scaderi raspunsului motor. Orice tip d ER poate duce la oboseala. Exista o relatie directa intre marimea R si durat ex si aparitia oboseli. Oboseala generala apare dupa activ fizice intense sau prelungite. Cauze:scaderea glicogenului;sc glicemiei;pierderea de potasiu. Apare in afectiuni diverse cardivasc.,respiratori,neurologice.La bolanavi cu astfel d afectiuni ER tre bine dozate si mai ales urmarite in timpul executiei. Dc s-a instalat oboseala tre introdusa o pauza pt refacerea rezervelor energetice si indepartarea acidului lactic acumulat. Refacerea va fi mai buna si mai rapida doar dc instalarea oboseli se executa in ex f usoar si nu se intra intrun repaus complet. 3.Miscari substituite: pot aparea at cand R e mult prea mare pt valoarea d performanta a muschiului. Miscarile utile sunt utile in cazul paraliziilor cand devin misc compensatori. 4.Supranantrenamentul: poate aparea la orice P.Apare mai ales in leziuni ale neruronului motor periferic, dar si la muschiul sanatos si se manifesta prin scaderea temoprara sau definitiva a F musc. Poate fi evitat prin:-gradarea corespunzatoare in timp a cresteri R aplicate;-monitorizarea valori F musc, inregistrand si cea mai mica ameliorare a acesteia;orice scadere a F musc instalata in timpul programului Kinetic poate indica un inceput d suprantrenament. 5. Osteoporoza: necesita precauti suplimentare deoarece ex cu R pot det o fractura patologica. 6 aparitia durerilor: Ex intens care det instalarea oboseli poate declansa si dureri cauzate de ischemia locala si d acumularea metabolitilor acizi. Durerea dispare dupa oprierea ex. Sunt situati in care durerea apare la 1-2 zile d la ex si poate dura cateva zile. Cauzele dureri intarziate:-acumularea metabolitilor acizi, dar ac dispar dupa 1h.;-teoria lui Vries a cercului vicios:ischemie-spasm musc; -ruperea microscopica a unor fibre musc cu nevroza acestora; -ruperea unor fibre conjunctive. Durerile intrziate apar cel mai frecvent dupa ex excentrice, aparitia ac poate fi evitata prin pregatirea mushiului incalzire, intindere si prin progesivitatea judicioasa a marimi R aplicate.Metode si Tehnici de crestere a F musc

-exista 3 tipuri d ex care utilizand R la contractie, det cresterea performantei musc: Izometrica: velocitate fixa 0sec; nemiscare;R fixa. Izotonica: velocitate variabila 60sec; R fixa: velocitate fiaxa 1sec-30secContractia Izometrica:-in contr.izom.tensiunea interna creste fara modificarea lungimi fibrei musc.in timpul contr.izom.circulatia musc e suspendata muschi intra in datorie d O2, catabiliti se acumuleaza. Ac procese sunt proportionale cu tenisunea dezv d muschi, d acea marimea lor e in relatie directa cu cresterea F musc si cu hipertrofia ac.. a).pt a obtine crestrea F musc contr.izom tre sa realizeze un minumum d 35%din tens maxima musc. Hipertrofia musc se inregistreaza numai la 2/3 d F realizata. Izometria cu o F care repr intre 20-35%din F max e utilizata in netinerea F musc existente. Dc in timpul zilei gr musc nu realizeaza valori tensionale d peste 20%din tens max F musc si vol musc scad treptat. Contr.izom. cu tensiunea 2/3 din cea max.provoaca deficit de O2 si acumularea d cataboliti. Dupa incetarea contractiei are loc o crestere o crestere a circulatiei, o stimulare metabolica a celulei musc duce la cresterea sintezei proteice si a sintezei d ARN si ADN avand drept consecinta hipertrofia musc.. b) parametrul d care tre sa mai tinem cont in contr izom pt crestera F musc e durata unei contracti (timpul d utilizare a muschiului) si repr durata mentineri unei tensiuni maxime posibila in fibrele musc. E =cu durata contractiei si se apreciaza in sec. Pt bolnavi se utilizeaza durate d 3-5 sec pt o contractie, la sp antrenat durata e d max 12 sec. Exista 2 modalitati d aplicare a ex izometrice:- ex unic scurt izometric zilnic(EUSIZ) durata contractiei e d 6 sec muschiul tre sa atinga 60-70%din F max.; -ex repetitive scurte izom.zilnice(ERSIZ), in cadrul aceleiasi sedinte se repeta d 20 ori contractii scurte iz d 3-6 sec. Rezultatele bune se obt prin utilizarea d grupaje d 3 contracti izom, d 6 sec cu pauza intre contracti de 20-30sec,se repeta d cateva ori pe zi. R care blocheaza miscarea segm e realizata d un Kt.. c)lungimea muschiului la care se executa izometria e f imp. La lungimea max m poate dezv tensiuni max., dar in timpul unei contracti maxime la o anumita pozitie a segm nu toate fibrele musc se contracta. Exista o forma d contractie izom care se execut fara R, is ex care se utilizeaza pt mentinerea mob.intre fibrele musc, pt scaderea spasmului si dureri musc, pt preintimpinarea hipotrofiei musc., au efect redus asupra cresteri F musc. Tehinca se foloseste frecvent pt cvadriceps si gluteul mare-se efect o contr.musc statica fara R exterioara. Avantajele utilizari exculsive a contractiei izometrice pt cresterea F musc.: -impiedica instalarea atrofiei musc; -e eficienta in cresterea jocului musc si corectarea hipotrofiei musc; -reduce edemul; -teh e simpla nu necesita ap speciale; -necesita durata scurta d antrenament; -nu solicita art; -e mai putin obositoare; -mentine asocierea neurala; -repr cea mai avantajoasa metoda d apreciere a F musc si a evolutiei ac prin ampl traseului EMG. Dezavantaje: -mareste mecanica ventricolului st, creste frecv.card si TA; -aparitia fenomenului Valsava; -efecte crediovasc.grave la P in recuperare dupa inf.micardic.; -nu amelioreaza supletea art.si a tes.periarticulare; -antreneaza m la o contractie mai lenta cu rasp intarziat la solicitari; -nu amelioreaza coordonarea inervatiei musc pt activ motori complexe; -nu contribuie decat indirect la ameliorarea R musc; -dezv un feedback kinestezic redus. Pt cresterea F musc contr.izom tre asociata cu cea dinamica care asigura o mai buna coordonare nervoasa. Se recomanda ca ex iz sa fie precedat d u efort dinamic sau d o incalzire musculoarticulara prin misc libere sau stretching.Contractia Izotonica se produce cu modificarea lungimi muschiului care det miscarea ar. Pe parcursul contr izotonice tensiunea d contr ramane aceasi. Inactiv se inregistreaza modificari ale tensiuni in fctie d lung musc.pe masura scurtari F muc scade. Contractia izotonica fara incarcare nu realizeaza cresterea F musc. Exista situati in care creste F musc:un gr d muschi cu F 2 isi creste F musc in timpul miscarilor fara influenta gravitatiei.; -un gr d musch cu F3 isi crste F in timpul miscarilor cu influenta gravitatiei. La F 4 sau 5 nu creste F musc nu produce hipertrofie musc. Contractia izotonica contra unei R care nu blocheaza excursia miscari poate det cresterea F musc. Contractile dinamice concentrice si excentrice cu R det cresterea F musc dc raportul dintre cap musc si valoarea R e adecvat. Sunt cele mai utilizate ex pt indemanarea F si obt hipertrofiei musc. R utilizata poate si gravitatia, greutatea corporala,mana K greutati. Pt cresterea F musc se pot utiliza 3 tipuri d contractie:capacitatea d a genera F in ordine : contractie excentrica, contr izometrica, contr concentrica. Presiunile determinate in art:izometrica-excentrica-concentrica; excentrica-concentrica-izometica. Avantaje: -ex dinamice cu R det o mai buna coordonare nervoasa; -atenueaza =toate fibrele musc,la toate unghiurile d miscare la segm; -pastreaza sau recastiga imagine motorie; -in ftie d R aplicata se realizeaza o participare mai mare a fixatorilor si sinergistilor alaturi d agonisti misc tre realizata pe toata AM; -cresterea F musc dar si pe cea izometrica; -desi necesita durate mai lungi ale ex alaturi d cresterea F se obt si cresterea R si a puterii musc. Dezavantaje: -solicita art;-produce dureri art si musc prin ischemie; -produce sinovite traumatice; -leziuni ale osului patologic. Un factor imp il are valoarea R, exista 2 variante d lucru cu R max si cu R moderata..Rezistenta Maxima greutatea care tre ridicata se apropie d limita a excitantului biologic. Ac efort nu se poate repeta decat d 2-3ori si numai in cond in care subiectul are o stare emotionala favorabila. Dc nu sau dc e in stare d oboseala se poate realiza numai o ridicare. Efortul tre facut pe toata AM. E met optima pt cresterea F musc e folosita mai ales d sp d performanta. R Moderata: d 30-40%din cea max creste treptat pana la 60-70%, efortul se repeta pana la instalarea oboseli musc. R moderata nu va solicita o recrutare prea insemnata de unitati motorii. Repetarile efortului duc la oboseala musc,iar ac va det intrarea in act a tot mai multe unitati motorii pt a face fata efortului. Oboseala transforma R treptat moderata de la inceput intr-o R aproape max.pt noua cap functionala a muschiului. Astfel cresterea F si aparitia hipertrofiei is obt in ultimele repetari ala efortului care se executa in stare d oboseala musc,. Metoda dinamica cu R moderata: asigura sincronizarea treptata a unitatilor si o perfecta coordonare musc. Nu det fenomenul Valsalva si nici incarcari ale ap. Cardio si respirator. Exista mai multe tehnici d ex: -ex maximal scurt; -ex max cu repetitie; -tehnica fractionata de o forma Watkins; -ex rezistive regresive; -ex cu 10 repetiti minime; -ex cu R progresiva ajustabila zilnic; -ex culturiste Ex Maximal Scurt- e un ex dinamic cu incarcare maxima. Se testeaza progresiv greutatea max care poate fi ridicata si mentinuta 5 sec. Greutatea se noteaza cu 1RM(repetitie max). Se efectueaza o ridicare pe zi su 3 ridicari cu pauze de 1-2min intre ele. Ex Maximal cu Repetitie: prin cresterea progresiva a greutatilor se testeaza acea greutate care poate fi ridicata de 10 ori (10 RM) dupa ce greutatea care pemrite 10RM a fost gasita se vor executa ac ex zilnice. La 5-7 zile se retesteaza numai R pt 10 RM. Ca varianta a tehnicii McQueen se efectueaza 4seturi d RM /zi 3ori/sapt. Tehnica fractionata d Lorrie W:Tehnica se num ex cu R progresiva. Se foloseste pt cresterea F si R musc. Tehnica e compusa din 3 seturi: Setul I-10 ridicari cu 10RM. Setul II 10 rdicari cu 10 RM; Setul III 10 ridicari cu 10 RM, intre seturi se intercaleaza o pauza de 2-7 min.cele 3 seturi se executa o data pe zi d 4 ori/sapt. In ziua 5 se retesteaza 10 RM si 1 RM apoi in zilele urm. Se reincep cele 3 serii la noile valori ale R...; Ex Rezistive Progresive, tehnica Oxford-e compusa din 4 seturi: Setul I-10 ridicati cu 10 RM; Setul II-10 ridicari cu 90% 10 RM; Setul III- 10 ridicari cu 80% 10 RM; Setul 4- 10 ridicari cu 70% 10 RM. Regresia se face pana la 10 seturi. Tehnica oxfort e regresiva in cazul serilor zilnice; progresia e asigurata prin resetarea 10 RM la 5-7 zile. Ex cu 10 RM (repetitii minime):se folosesc at cand muschiul e prea slab pt a ridica d 10 ori chiar propria greutate a segm. Se testeaza care e ajutorul pt a se realiza cele 10 ridicari. Ac ex se fac cu ajutoru scripetelui cu contragreutate. Tehnica e compusa din 3 seri Seria I 10 ridicari cu 2x10 RM pauza 2-7 min; Seria II- 10 ridicari cu 1,5x10RM; Seria III- 10 ridicari cu 10 RM.. Ex cu Rezistenta Progresiva Ajustabila Zilnic (teh.ERPAZ) se det initial greutatea d lucru 6RM. Se efectuaza 3 seturi: Setul I. 10 repetiti cu din greutatea d lucru. Setul II. 6 repetiti cu din greutatea de lucru. Setul 3 oricate repetitii sunt posibile cu greutatea d lucru. Nr d repetiti cu greutatea d lucru complete repr.pctul d plecare pt ziua urm. Se ajusteaza greutatea in asa fel incat max d repetiti sa fie 5-7 (10). Dupa testare se reancep cele 3 seturi. Ex Culturiste..tehnica formarii corpului sau a ridicari greutatilor. Tehnica se bazeaza pe ex analitice executate cu incarcare progresiva cu un nr d repetiti care creste treptat si cu viteza d executie in raport cu ceilalti parametri. Metoda culturista utilizeaza si ex izometrice si cele combinate. Baza o repr ex dinamice cu R.(haltere). Greutatile se clasif in: -greutati mici 30-50% din 1 RM=greutatea max pe care o poate mobiliza o singura data pe toata amplitudinea gr musc antrenat.; -greutatile mijloci 50-70% 1RM.. Nr d repetari intro repriza depinde de greutate:-pt greutati mici peste 15 repetari; -pt greutati mijloci 6-9repetari; -pt greutati mari 1-3 repetari.. Formula lucrului pt un gr musc e: a/b x c.. a=greutatea kg; b- nr d repetari; c-nr reprizelor. Se executa 3-7 antrenamente pe sapt cu o durata zilnica d 50-120 min, pt toate gr musc. Pt bolnavi ac parametri se reduc la niv cap functionale musc. Ininte d executarea ex se face o scurta incalzire generala: alergare usoara, mobilizari libere art. Intre ex se fac respiratii ample iar in timpul efortului se va evita fenomenul Valsava. Ex e compus din miscarea completa a segm incarcat cu o greutate; Pe parcursul miscati se fac 1-2 orpiri d 3-7 sec si la ducerea si la intoarcerea miscari.Viteza d executie a miscari e lenta. Grupele musc lucreaza d sus in jos gat, umeri,spate piept brate antebrate,coapse,gambe,pic. Met culturista in totalitate sau componente ale ei asigura treptat o dezv a F si hipertrofiei musc.Rolul vitezei in cresterea F musc Viteza miscarilor facute in cadrul tehnicilor dinamice rezistive are mare imp. Intre R la miscare si viteza d miscare exista un raport invers proprotional; pe masura ce se mareste R trebuie scazuta viteza d miscare a segm. Miscarea contra unei R se realizeaza la valoarea unei F corespunzatoare. Prin cresterea vitezei d executie se poate realiza o crestere a cap d lucru a muschilor antrenati mentinand aceasi R. AM tre sa fie completa sau constanta.Contractia Izokinetica: a aparut ca o tehnica d evaluare a travaliului musc. A fost utilizata mai ales in cercetare deoarece necesita aparatura complexa. Aparatura pemrite acomodarea R pe tot parcursul AM la o velocitate fixa. Met se mai nume Ex cu R acomodata. Izokinezia se realizeaza pe contractia concentrica pe cea excentrica sau pe ambele. Viteza d executie poate fi modificata dar ea ramane fixa pe tot parcursul miscari. E singura met kinetica prin care muschiul se contracta dinamic la cap lui max pe toata AM. Nu exista pericolul d lezare musc..deoarece nu se poate aplica o R mai mare decat F musc.antrenat, scad fortele compresive art la velocitati mar. Dezavantaje: aparatura f scumpa; instruirea P; nu se poate lucra acasa... Echipamentul pt antr izokinetic ofera o serie d parametri variabili si perfect adaptibili: asigura o R max pe tot parcursul miscari segm.; poate cuantifica viteza d miscare; se poate acomoda pt arcul dureros a miscari; aparitia oboseli nu opreste miscare ci adapteaza R max pt musc.obosit.; se poate comuta R pe musc antagonista in timp ce agonisti se odihnesc. Tehnica d lucru: se utilizeaza intr-o sedinta minim 3 viteze d miscare: 60,120,180/sec sau 60,150, 270/sec. Dezv F musc se face prin izokinezie la viteze mai mari d 15/sec. Progr izokinetic se incepe la o F submax.si la viteze joase si medie pana cand P se adapteaza; apoi se trece la efortul max. Treptat se va ajunge la Rmax cu o velocitate max.Alte modalitati de antrenare a F: in deficitele mari d F musc mai ales d cauza neurilogica, cand se incepe recuperarea unor gr musc d F 0,1,2,3 se folosesc urm modalitati: -posturi declansatoare d reflexe tonice; -tehnici de facilitare pt intarirea musc: inversare lenta cu oprire, initierea ritmica, contractile repetate, izometria alternata, stabilizarea ritmica.; -elemente facilitatorii d crestere a rasp motor: intinderea rapida, tractiunea, vibratie. Miscarea pasiva se utilizeaza in cazul gr musc.d F 0 si 1 pt: conservarea AM, pt reeducarea musc prin reflexele tonice cu pct d plecare art si prin efectul reflexului d intindere. Miscarea activa asistata se utilizeaza in cazul d F 2 si 3 pt realizarea intregi ampl d misc a segm. Miscarea activa se foloseste in antrenarea m d forta 2 si 3. Miscarea Activa cu R se utilizeaza pt gr musc d F +2, +3, +4, -4, 4. O alta modalitate eficienta e concentrarea imaginativa d executie a unei miscari. Efect benefic asupra jocului musc il are antrenarea gr musc simetric d la membrul opus.