FURMINT

ORIGINENeelucidată pe deplin. Furmin, Şom Szalai, Tokay.

CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau trilobată cu margini laterale drepte, scămoasă. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, sinusul peţiolar este în formă de liră sau închis ovoidal. Strugurele este cilindric, mijlociu, aripat, compactitatea depinde de biotip. Bobul este uşor oval, verde-gălbui cu miez zemos.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Vigoarea butucilor variază în limite foarte mari. De regulă butucii care au deficienţe florale sunt foarte viguroşi;- 50-60% din flori se scutură, iar în cazul butucilor cu defecţiuni florale, procentul creşte la 80%;- Are toleranţă mijlocie la ger, secetă şi mană şi este sensibil la oidium şi putregaiul cenuşiu;- Soi de fertilitate medie: 60% lăstari fertili, iar valorile medii ale celor doi coeficienţi de fertilitate sunt de 0,89 cel relativ şi 1,4 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICES-au obţinut rezultate bune în unele centre utilizând sistemul de tăiere mixt cordon de tip Lenz Moser cu o încărcătură de circa 24 struguri / butuc.

CARACTERE TEHNOLOGICESoi de epoca a V-a. Strugurii se maturează lent, în mod normal acumulează 210 g/l- 240 g/l;- greutatea medie a unui strugure este de 80-120 g, 100

de boabe 140-180 g;- Producţia este în medie de 8-11 t/ha, având un potenţial

de aproape 17 t/ha când meierea şi mărgeluirea sunt mai reduse.

Vinul este foarte bun când se învecheşte, având un buchet deosebit.

ZONARESe cultivă în cinci centre viticole din Satu Mare şi

Maramureş.

GROS SAUVIGNON/PETIT SAUVIGNON

Sauvignon vert, Sauvignonasse, Tocai friulano, Sauvignon mare

Frunza adultă este rotundă, întreagă sau trilobată, cu limb gofrat, glabră. Strugurele este cilindro-conic, bobul este discoidal, de culoare verde şi miez zemos.

Sauvignon jaune blanc, Sauvignon mic.Frunza adultă este rotunjită, pentalobată, scămoasă.

Strugurele este cilindric, mic, foarte compact. Bobul este sferic, mic, de culoare gălbuie şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Soi viguros, cu o slabă toleranţă la ger, dar rezistent la secetă. Sensibilitate medie la mană, mai ridicată la oidium, mucegai şi la atacul moliilor strugurilor. Fertilitatea soiului este bună: 60-70%, cu c.f. 1,3 cel relativ şi 1,6 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂÎncărcătura de ochi variază cu podgoria: 14 ochi/m2 la Murfatlar, 16 ochi/m2 în podgoriile din Transilvania, 18 ochi/m2 la Drăgăşani şi Ştefăneşti, repartizată pe cepi sau cordiţe, conducerea fiind semiînaltă.

CARACTERE TEHNOLOGICE- Petit Sauvignon se maturează cu o săptămână înainte de G.S. Greutatea 110-125g, iar a 100 goabe – 130g, respectiv 70 g, iar a 100 de boabe 150 g; - Acumulează în jur de 173 g/l zaharuri la o aciditate de 6,3 ‰ şi 200 g/lcu o acididate 5,00‰ ;- Producţia este de 11 - 13 t/ha; 6-7 t/ha pentru P.S;- produc vinuri de înalt nivel calitativ, seci sau demiseci, fine şi discret aromate; Vinul de PS. capătă culoarea fânului cu nuanţă uşor aurie, cu gust foarte fin şi o aromă specifică.

SELECŢII CLONALEGros Sauvignon 9 – Blaj, care în prezent înlocuieşte

populaţia. Petit Sauvignon 62 la S.C.V.V. Drăgăşani şi P.Sauvignon 111 Ştefăneşti.La mijlocul secolului trecut, Comte Odart a semnalat existenţa unor butuci de Sauvignon rose şi roşu-violet.

Sauvignon rose se cultivă în Argentina şi în Australia sub sinonimele: Guindolino gris şi Surin gris. Are o producţie mai scăzută, iar vinul are o capacitate mai mare de acumulare a zaharurilor.

ZONARESe cultivă în aceleaşi zone cu Petit Sauvignon, în 41 de centre viticole; foarte apreciat în podgoriile: Drăgăşani, Ştefăneşti, Tg. Jiu, Aiud, Alba-Iulia.

TRAMINER ROZ

ORIGINE - origine germană- În Austria şi Germania se cultivă un

biotip aromat – Gevürztraminer Savagnin roz.

Frunza adultă este mijlocie-mică, rotundă, puternic gofrată, prezentând fenomenul de heterofilie, cu lob terminal scurt şi rotunjit, scămoasă şi cu sinusul peţiolar în formă de V sau liră. Strugurele este mic, cilindro-conic, compact. Bobul este sferic, cu pieliţa groasă, colorată roz, miezul este zemos şi mustul necolorat.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Soi de vigoare medie, are o toleranţă mijlocie la ger , mai puţin sensibil la secetă, mană, putregaiul cenuşiu şi la atacul moliilor strugurilor. Are o fertilitate mijlocie, 50-60% lăstari fertili şi c.f.r. 0,9 respectiv 1,6 c.f.a.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEPe Târnave se recomandă conducerea butucilor în cordon bilateral cu o încărcătură de 16 ochi/m2.

CARACTERE TEHNOLOGICE- epocile IV-V, dată până la care acumulează 200-220 g/l

zaharuri cu posibilităţi de supramaturare la 250 g/l;- Aciditatea strugurilor este de 4-5‰;- Strugurele are în medie 60-70 g, iar 100 de boabe 130g;- Producţia variază de la 6 t/ha la Blaj, la 10 t/ha la Valea

Călugărească. Vinul obţinut este auriu-roşcat, cu aromă specifică de petale de trandafir, cu aciditate moderată. Aroma se valorifică cel mai bine în vinurile demiseci şi dulci.

SELECŢII CLONALELa S.C.V.V. Blaj - Traminer roz 60. Are o rezistenţă bună la oidium şi putregaiul cenuşiu. Vinul este alcoolic, mai extractiv şi mai bogat în glicerol comparativ cu vinul din populaţie.

ZONARESe cultivă în nouă centre viticole situate în podişul

Transilvaniei.

.

TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ

ORIGINESe pare că alături de Muscat Frontignan provine dintr-un soi vechi grecesc.

Tămâioasă albă de Drăgăşani, Busuioacă de Moldova, Muscat blanc à petits grains.Frunza adultă are 3-5 lobi şi scame rare pe partea inferioară. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră sau închis cu lumen elipsoidal. Dinţii sunt caracteristici: înguşti, ascuţiţi cu laturi drepte. Strugurele este cilindro-conic, compact. Bobul este sferic, colorat galben-verzui. Miezul este crocant dar suculent şi cu aromă de muscat.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Soi de vigoare mijlocie. Este sensibil la ger şi secetă, de aceea are o răspândire restrânsă găsind cu greu condiţii pentru a-şi dezvolta calităţile. Este sensibil la mană, oidium, putregaiul cenuşiu şi la atacul moliilor şi al viespilor. Datorită cleistogamiei, meiază şi mărgeluieşte. Soi de fertilitate mijlocie, 45-55% lăstari fertili şi 1,1-1,3 c.f.a.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEÎn trei centre importante de cultură a soiului, încărcătura de ochi/m2 a variat de la 12-14 ochi/m2 la Drăgăşani, la 22 ochi/m2 la Cotnari şi 24 ochi/m2 la Pietroasa. La aceeaşi încărcătură, producţia se dublează de la tipul de tăiere speronat la Guyot pe semitrunchi. Este foarte sensibil la sulfat de cupru.

CARACTERE TEHNOLOGICEMaturarea are loc la circa trei săptămâni după soiul Chasselas doré, dată până la care acumulează peste 200 g/l zaharuri şi o aciditate de 5‰ cu un potenţial mare de acumulare a zaharurilor -260-300 g/l. Greutatea medie a unui strugure este de 140 g;Producţia variază de la 8 t/ha la Drăgăşani, la 11 t/ha la Pietroasa. SELECŢII CLONALE2 biotipuri:un biotip cu boabe mijlocii, cărnoase; un biotip cu boabe zemoase şi mai puţin aromate. – clona 36 Pietroasa, 1982;clona 104 Drăgăşani,1982;

clona 4 Pietroasa,1989.Vinul de Tămâioasă este un vin plin de dulceaţă, cu aromă de miere de mai, onctuos, de desert, ruginiu ca topazul, uneori puternic parfumat amintind mireasma florilor de tei sau salcâm.

ZONARESe cultivă în 21 centre viticole, cele mai bune rezultate le obţine în arealele de la Pietroasa, Cotnari, Drăgăşani şi Ştefăneşti.

MUSCAT OTTONEL

ORIGINESoi originar din Franţa, obţinut în anul 1852 de către Robert Moreau. După ultimele cercetări s-ar părea că soiul Muscat Ottonel este rezultatul hibridării dintre Chasselas doré şi Muscat de Saumur.

Frunza adultă este mijlocie, rotundă, glabră, cu 3-5 lobi. Marginile frunzei sunt îndreptate către faţa superioară astfel încât formează o mică pâlnie la punctul peţiolar. Strugurele este mijlociu, de formă conică, uneori aripat, compact. Bobul este sferic, mijlociu, cu pieliţa colorată galben-verzui, cu multă pruină care îi imprimă o nuanţă albicioasă. Miezul este semi-cărnos şi prezintă aromă de muscat.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Are o vigoare mijlocie şi o maturare timpurie (la circa două săptămâni după soiul Chasselas doré). Soi cu mare plasticitate biologică, preferă zonele mai răcoroase din Transilvania – în această zonă aciditatea rămâne la parametrii normali, iar aroma de muscat nu se degradează. Este tolerant la ger până la -22ºC, dar sensibil la secetă. Este tolerant la mucegaiul cenuşiu şi la atacul moliilor. Este un soi fertil, c.f.a. 1,7-1,8.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEVigoarea soiului impune a fi condus doar în forme semiînalte. Încărcătura de ochi este de 16-20 ochi/m2

repartizată pe cordiţe sau coarde de 12-14 ochi. În arealele sudice cum ar fi podgoria Murfatlar, răspunde foarte bine la irigare.

CARACTERE TEHNOLOGICETimpurietatea la maturare accentuează aptitudinea mare de supramaturare. În mod normal acumulează 220 g/l zaharuri putând ajunge şi la 260 g/l. Greutatea medie a unui strugure este mică (65-95 g), dar datorită fertilităţii ridicate se obţin producţii de la 8 t/ha la Blaj, la 14 t/ha la Odobeşti. Aciditatea de 4,8-5,3 ‰ scade în arealele sudice .Vinul este blond-auriu exalând parfumul florilor de lămâi, cu aciditate puţin scăzută având savoarea unui nectar aromatizat cu esenţă de salvie şi coajă de lămâie (A. Bulencea).

SELECŢII CLONALELa S.C.V.V. Blaj - clona Muscat Ottonel 12 Blaj, omologat în anul 1995.

CALITĂŢI ŞI DEFECTE Clona dă producţii mari din care se obţin vinuri albe, aromate, de calitate superioară. Prezintă o sensibilitate la accidentele climatice din perioada înfloririi şi are un nivel scăzut al acidităţii la maturarea deplină.

ZONARE- Datorită plasticităţii ecologice ridicate se cultivă în aproape toate judeţele.

Iasi : Aromat de Iaşi (hibridarea liberă Tămâioasă românească)

Golia (Sauvignon x Şarba) Ozana (fecundarea liberă Coarnă neagră) Raluca (fecundarea liberă Pinot gris)

Pietroasa: Alb aromat (hibridarea naturală Tămâioasă românească)

Odobeşti: Şarba (Riesling italian, Tămâioasă românească)

Murfatlar: Columna (H. S. Pinot gris x Grasă de Cotnari)

Blaj: Blasius (Iordană x Traminer roz) x (Raisin de Saint Pierre x M.P.C)

hibridarea sexuată a 2 indiviziSelena (Iordană x Traminer roz) x (Raisin de Saint Pierre x

M.P.C)

Greaca: Donaris (H. S. Bicane x Muscat de Hamburg)

Miniş: Furmint de Miniş (mutantă a soiului Furmit)