viticultura ampelografie oenologie ds

33
Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Tehnologie şi Management în Industria Alimentară Catedra Enologie VITICULTURĂ, AMPELOGRAFIE ŞI OENOLOGIE Ghid practic viti-vinicol Chişinău U.T.M. 2007

Upload: catalin-sandu

Post on 27-Nov-2015

94 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

despre viticultura

TRANSCRIPT

Page 1: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

1

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Tehnologie şi Management în Industria

Alimentară

Catedra Enologie

VITICULTURĂ, AMPELOGRAFIE ŞI

OENOLOGIE

Ghid practic viti-vinicol

Chişinău

U.T.M.

2007

Page 2: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

2

Ghidul practic viti-vinicol este destinat studenţilor cu specializarea 2204, tehnologia vinului şi a produselor derivate. Elaborare: conf. univ., dr. Vasile Arhip

Lector superior: Aliona Sclifos Lector asistent: Daniela Popa

Redactor responsabil: conf. Univ., dr. Vasile Arhip Recenzent: conf. univ., dr. Boris Carabulea

© U.T.M., 2007

Page 3: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

3

IANUARIE ÎN VIE ŞI ÎN CRAMĂ

ÎN VIE În această lună de iarnă, viticultorii continuă recoltarea coardelor de portaltoi, dacă nu au încheiat această lucrare în luna decembrie. Procură materiale necesare, ca: sârmă, spalier, araci, folie de polietilenă, materiale de legat, pesticide, îngrăşăminte minerale, etc. Curăţă şi repară instalaţiile de irigare, alte unelte şi maşini necesare lucrărilor viticole. Se efectuează controlul materialului săditor viticol (condiţiile de păstrare), atât a viţelor altoite cât şi coardelor de altoi şi portaltoi depozitate în subsoluri, beciuri ori alte încăperi speciale. Acest control constă în verificarea temperaturii în interiorul stivelor şi a umidităţii aerului din depozite. Se recomandă ca în încăperile de păstrare a viţelor altoite, coardelor de altoi şi portaltoi temperatura să se menţină între 0 şi +4° C, iar umiditatea relativă a aerului să fie de 80 – 85 %. Umiditatea nisipului în care se păstrează viţele altoite, nu trebuie să fie mai mare de 10 %.

Acest control se recomandă a fi efectuat de 3 – 4 ori pe lună. Dacă nu se respectă condiţiile de păstrare recomandate, atât

viţele altoite cât şi coardele de altoi şi portaltoi pot fi afectate de necroza vasculară şi necroza pătată a viţei de vie, care sunt provocate (produse) de ciupercile Rhacodeilla vitis şi Mollisid vitis.

La strugurii puşi la păstrare se înlătură boabele afectate de putregai.

Se desfundă terenul prevăzut pentru plantările de primăvară, dacă timpul o permite.

Continuă pregătirea gropilor pentru completarea golurilor în plantaţii.

Page 4: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

4

ÎN CRAMĂ

Se efectuează al doilea pritoc la vinul nou. Primul pritoc se

face în noiembrie – decembrie (la vinurile albe, trebuie să se efectueze imediat după terminarea fermentaţiei tumultoase, iar la cele roşii la 2 – 3 săptămâni după tragerea lor de pe boştină şi mai cu seamă după fermentaţia malolactică).

Pritocul al doilea se face de regulă după primele geruri. Se efectuează sulfitarea periodică a vinului. Momentul şi

doza de SO2 trebuie alese în aşa mod încât vinurile să se sulfiteze odată cu pritocirile, iar între pritociri – concentraţia în SO2 liber să nu scadă până la zero la cele roşii şi până la 15 mg/l la cele albe.

Se face umplerea golurilor în vasele cu vin. După terminarea fermentaţiei complete, vinificatorul trebuie să facă umplerea completă a vaselor pentru a evita contactul direct al vinului cu aerul care provoacă oxidarea şi dezvoltarea unor levuri şi bacterii patogene. Se recomandă ca umplerea vaselor să se efectueze în fiecare săptămână.

Se controlează sticlele cu vin puse la învechire.

FEBRUARIE ÎN VIE ŞI ÎN CRAMĂ

ÎN VIE La fel ca şi în ianuarie, în această lună se efectuează controlul coardelor altoi şi portaltoi a viţelor altoite şi a celor pe rădăcini proprii (materialului săditor viticol), verificându-se săptămânal temperatura şi umiditatea aerului (condiţiile de păstrare) în încăperile de păstrare. Temperatura trebuie menţinută în limitele 0 şi +4° C, iar umiditatea aerului să fie de 80 – 85 %. Umiditatea nisipului în care se păstrează viţele altoite nu trebuie să fie mai mare de 8 – 10 %.

Page 5: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

5

Continuă îndeplinirea lucrărilor care nu s-au făcut în ianuarie (repararea uneltelor şi maşinilor necesare, procurarea pesticidelor, îngrăşămintelor şi a altor materiale şi inventar viticol).

Dacă nu s-a reuşit, continuă pregătirea gropilor în plantaţiile de viţă de vie pentru completarea golurilor.

În vederea stabilirii soluţiilor privind tăierea de rodire (fructificare), se efectuează estimarea pierderilor de ochi din timpul iernii, prin determinarea viabilităţii ochilor de iarnă la coardele anuale.

Înainte de tăiere (prima ori a doua decadă), se recoltează probe de coarde pe soiuri şi parcele care să fie apoi verificate. Probele de coarde se recoltează de la un număr cât mai mare de butuci, câte o coardă de pe butuc. Proba medie trebuie să fie constituită din 20 – 30 de coarde la hectar, a câte 12 – 14 ochi lungime.

Coardele recoltate (probele) se etichetează, indicându-se soiul, parcela, poziţia pantei şi data recoltării. Apoi se introduc cu baza în apă, în găleţi şi se ţin 4 – 6 zile într-o încăpere încălzită.

În continuare (după 4 – 6 zile), cu ajutorul unei lame sau a unui briceag bine ascuţit, se secţionează longitudinal fiecare ochi, începând de la baza coardei spre vârful acesteia. Starea fiecărui ochi se apreciază după culoarea ţesăturilor. Rezultatele observaţiilor se trec într-un tabel, fiind notaţi cu „+” ochii viabili şi cu „ – ” cei pieriţi. Prin însumarea ochilor examinaţi, a celor viabili şi a celor pieriţi, se obţin date necesare pentru calculrea procentului de ochi pieriţi.

Până la pierderi de ochi de 15 %, tăierile se fac normal, folosind încărcăturile de ochi stabilite pentru fiecare soi. Pierderile de ochi mai mari de 15 % impun corectarea încărcăturii butucului, prin compensarea ochilor pieriţi, încât din totalul ochilor lăsaţi la tăiere pe butuc (viabili şi pieriţi) numărul celor viabili să corespundă cu încărcătura butucului normală.

Încă din prima decadă a lunii se pot efectua tăieri de rodire la soiurile de hibrizi producători direcţi (H.P.D.) şi la soiurile cu rezistenţă biologică sporită la ger.

Page 6: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

6

Se înlătură boabele afectate de putregai la strugurii puşi la păstrare pentru sărbătorile de primăvară.

ÎN CRAMĂ În această lună unele vinuri sunt supuse anumitor tratamente

cum este cleierea pentru eliminarea surplusului de tanin din vinurile brute pentru spumante utilizând clei de peşte sau gelatină, tratamentul cu bentonită pentru reducerea conţinutului de substanţe azotate şi limpezirea mai bună, filtrarea, astfel ca după al doilea pritoc, vinul să capete caracter de vin maturat şi să fie bun pentru a fi valorificat.

Vinurile brute roşii se clasează şi se egalizează în partide mari de acelaşi tip, se păstrează în vase pline până la trecerea lor la maturare.

Periodic se face umplerea golurilor în vasele de păstrare a vinului. La vinurile cu tărie alcoolică mai mică se recomandă efectuarea plinului săptămânal. Vinul pentru umplere trebuie să fie (provină) din acelaşi soi, de aceeaşi culoare şi calitate, să aibă aceeaşi tărie alcoolică şi aciditate.

Se face sulfitarea periodică, prin completarea dozei de SO2. excesul de dioxid de sulf din vin duce la o întârziere a maturării, astfel doza optimală pentru vinurile de masă e de 15 – 20 mg/l SO2 liber.

Se controlează sticlele cu vin de colecţie puse la învechire în hrube mari, enoteci sau în condiţii casnice în încăperi răcoroase în poziţia orizontală. Condiţiile ideale de păstrare a vinurilor de colecţie sunt: temperatura constantă de +12 +14 şi umiditatea relativă a aerului de 95 %.

Page 7: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

7

MARTIE ÎN VIE ŞI ÎN CRAMĂ

ÎN VIE Încă din prima decadă a lunii se dezgroapă butucii protejaţi peste iarnă, în vederea tăierilor în uscat şi a copcitului cât mai devreme posibil, dacă timpul permite de ieşit în câmp. La fel înainte de tăieri, se verifică rezultatele privind viabilitatea ochilor de iarnă la analizele efectuate la sfârşitul lunii februarie.

La începutul lui martie când practic dispare riscul survenirii unor temperaturi negative sub – 15° C, se încep tăierile de rod în plantaţiile de vii roditoare.

Tăierea la viţa de vie mai ales tăierea de rodire este o lucrare agrotehnică de deosebită importanţă şi răspundere, deoarece în mare parte acest procedeu dimensionează rodul butucilor în plantaţiile de viţă de vie roditoare.

Deşi tăierea la viţa de vie este un „rău necesar”, pentru această plantă orice tăiere este un rău faţă de netăiere, dar pentru viticultori acest rău devine o necesitate.

Încă Columella (scriitor roman considerat cel dintâi ampelograf) şi Teofrast (naturalist şi filozof grec) afirmau „nici una din lucrările aplicate viilor, nu depăşeşte în importanţă tăierea şi în forfeca viticultorului stă secretul rodului”.

Pentru pepinierişti, adică producătorii de material săditor viticol, această lună se consideră hotărâtoare, deoarece din prima decadă se pregătesc butaşii de altoi şi portaltoi pentru altoire, apoi urmează altoirea, forţarea şi călirea viţelor altoite în dependenţă de cantitatea (numărul) de altoiri prevăzute.

S-a constatat în urma studierii epocii de altoire, că cele mai bune rezultate (un procent mare de viţe altoite de calitate), se obţin la viţele altoite în luna aprilie.

Se revizuieşte spalierul, aracii, sârma spalierului şi celelalte componente ale mijloacelor de suport.

Se face legatul şi dirijatul coardelor în plantaţiile de vii tăiate.

Page 8: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

8

Se execută aratul de primăvară cu administrarea îngrăşămintelor organice şi minerale.

Se face nivelarea terenurilor desfundate pentru înfiinţarea de noi plantaţii şi pichetarea acestora.

Se efectuează completarea golurilor în plantaţiile de vii tinere cu viţe altoite, iar în plantaţiile mai bătrâne prin marcotaj ori mai târziu odată cu declanşarea perioadei de vegetaţie prin altoirea pe loc în despicătură.

Se instalează spalierul şi celelalte componente ale mijloacelor de susţinere (suport) a butucilor în plantaţiile de vii tinere.

Continuă curăţirea şi repararea instalaţiilor de irigare în zona viticolă de sud.

Se iau măsuri privind combaterea bolilor şi vătămătorilor.

Se efectuează lucrări de prevenire şi de combatere a eroziunii solului pe terenurile în pantă neterasate sau a plantaţiilor amenajate pe terase.

Dacă timpul permite, când temperatura solului, la adâncimea de 40-50 cm, este de 7-10° C, se începe plantarea viţei de vie de primăvară. Dacă, însă solurile sunt grele, reci, cu exces de umiditate, plantarea se va face mai târziu la sfârşitul lunii aprilie sau chiar în prima decadă a lunii mai.

Se strâng fragmentele de lemn multianual şi a coardelor anuale rezultate în urma tăierilor în uscat din intervalele dintre rânduri, pentru a nu împiedica desfăşurarea lucrărilor de întreţinere a solului în plantaţie etc.

Se valorifică strugurii puşi la păstrare.

Page 9: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

9

ÎN CRAMĂ Dacă la vinul nou nu s-a făcut al doilea pritoc în a treia

decadă a lunii februarie, atunci se efectuează în prima decadă a lui martie, adică după trecerea gerurilor de iarnă, dar mare atenţie – până la sosirea căldurilor de primăvară. În această perioadă de la primul şi până la al doilea pritoc, vinul îşi termină fermentaţia secundară complet şi se limpezeşte definitiv.

Vinurile ce urmează a fi pritocite trebuie să fie bine examinate privind:

- însuşirile organoleptice; - rezistenţa la aer şi apariţia unor eventuale tulburări; - nivelul acidităţii volatile; - conţinutul în SO2 şi sub raport microbiologic.

În raport cu rezistenţa vinului la aer, tragerea vinului de pe sediment se poate efectua în contact larg cu aerul, adică – pritoc deschis şi în absenţa aerului – pritoc închis.

În general, pritocul închis se aplică la vinurile aromate, la cele vechi şi la vinurile noi cu slabă rezistenţă la aer.

În al doilea an de păstrare a vinului, se aplică două pritocuri închise, primul în decembrie, înaintea pritocului vinului nou şi al doilea – în luna martie înaintea pritocului al doilea al vinului nou. În cazul când anumite vinuri nu şi-au terminat evoluţia lor de maturare în anii întâi şi doi, atunci aceste vinuri se pritocesc în al treilea an: în decembrie şi la fel în martie o dată cu vinurile din anul al doilea de învechire.

În general se consideră că durata de trei ani de păstrare a vinului la butoi este suficientă pentru ca vinul să devină matur. Mai departe păstrarea vinului în butoaie şi alte vase mari nu este de dorit, deoarece poate ajunge rapid la supramaturare şi chiar la degradare. De aceea, după trei ani de păstrare în vase, vinurile trebuiesc trase în mod obligatoriu la sticle, în care ele îşi formează la maximum buchetul, fineţea şi gustul calificat. Sticlele cu vinuri vechi sunt puse în enoteci şi colecţii cu condiţii ideale de păstrare cu

Page 10: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

10

temperatura constantă de +12 +14° C şi umiditatea relativă a aerului de 95%.

Se face plinul vaselor, după aceasta vasele se şterg de praf şi de mucegai, iar locurile umezite de pe lângă dop, gardină etc. se afumă cu un fitil aprins de sulf.

Se efectuează sulfitarea periodică, astfel ca doza optimală să fie de 15 – 20 mg la litru SO2 liber.

Se verifică sticlele de colecţie puse la învechire.

APRILIE ÎN VIE ŞI ÎN CRAMĂ

ÎN VIE Continuă campania de altoire în pepiniera viticolă, deoarece după cum s-a constatat – cele mai bune rezultate se obţin anume la viţele altoite în luna aprilie.

Pe de altă parte, soiurile de viţă de vie se comportă diferit. În ceea ce priveşte dezmuguritul şi ritmul de formare a calosului la punctul de altoire. Deci, s-a început campania de altoire cu soiurile ce au dezmugurire tardivă (Moldova, Alb de Suruceni, Afuz Aly (Aleppo), Muscat de Hamburg, Sauvignon, etc.) şi se încheie cu soiurile ce au dezmugurire timpurie (Perla de Csaba, Cardinal, Regina Viilor, Coarnă Neagră, Traminer, Fetească, etc.)

Se începe (dacă condiţiile meteo permit) plantarea altoiurilor în şcoala de viţe (la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai).

Se încheie tăiatul şi copcitul butucilor în plantaţiile de vii. Se continuă legatul şi dirijarea coardelor la butucii tăiaţi. Se continuă plantarea viţei de vie. La înfiinţarea de noi

plantaţii viticole se recomandă respectarea Legii Viei şi Vinului adoptată în anul 1994 şi completată în 2006 care prevede folosirea soiurilor omologate şi recomandate pentru înmulţire în Republica Moldova de către Comisia de Stat pentru Încercarea şi Omologarea Soiurilor de culturi agricole.

Page 11: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

11

Se recomandă ca materialul săditor să fie procurat de la pepinierele viticole care deţin licenţă şi Certificat de categorie biologică pentru materialul săditor viticol (liber de viroze şi cancer bacterian) .

Se execută arătura de primăvară în plantaţiile de vii care au fost protejate peste iarnă (îngropate). Se efectuează cu plugul-cultivator echipat cu trupiţe laterale pentru răsturnarea brazdelor către mijlocul intervalelor dintre rânduri. Această arătură se recomandă a fi executată cu plugul fără cormană echipat cu grapa stelată pentru a evita pierderile apei din sol prin evaporare, cauzată de vânturile puternice şi frecvente de primăvară. Îndată după afânarea adâncă între rânduri, se face şi afânarea adâncă a solului pe rânduri, între butuci. În viile conduse pe tulpină înaltă se efectuează mecanizat cu plugul special, iar în plantaţiile conduse în forme joase, manual cu sapa.

Continuă completarea golurilor în plantaţii (cu viţe altoite, prin marcotaj ori prin altoirea pe loc în dependenţă de vârsta plantaţiei).

La sfârşitul lunii se face controlul muşuroaielor în plantaţiile nou înfiinţate şi menţinerea solului fără buruieni până la apariţia lăstarilor.

Se pregătesc grămezile de gunoi şi alte resturi vegetale în vederea combaterii îngheţurilor şi brumelor târzii de primăvară.

ÎN CRAMĂ

Se face plinul şi continuă lucrările de îngrijire.

Se efectuează dozarea şi completarea adaosului de SO2. Periodic se face controlul sticlelor puse la învechire,

consumându-se cele cu scurgeri de la dop sau afectate de diferite boli.

Dacă nu se respectă condiţiile necesare la vinificare, păstrare şi nu se aplică la timp şi corect pritocurile, plinul, sulfitarea periodică la vinuri pot apărea defecte şi boli.

Page 12: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

12

Prin defecte se înţeleg anumite lipsuri ale vinului (defecte constituţionale) sau prezenţa unor izuri (defecte organoleptice).

Prin boli se înţeleg anumite defecţiuni ale vinului provocate de diferite microorganisme patogene.

MAI ÎN VIE ŞI ÎN CRAMĂ

ÎN VIE Se efectuează controlul şi întreţinerea muşuroaielor în plantaţiile de vie înfiinţate în anul curent, precum şi în plantaţiile de vie unde au fost completate golurile. Viţele afectate de cancerul bacterian se scot şi se ard, completându-se golurile cu viţe altoite sănătoase de 1 sau 2 ani.

În prima decadă pot surveni îngheţuri şi brume târzii de primăvară. Se consideră rezistente la îngheţuri şi brume târzii de primăvară soiurile care dezmuguresc târziu şi au copili fertili. Pentru protecţia viilor contra îngheţurilor şi brumelor târzii de primăvară şi limitarea pagubelor se irigă plantaţiile în preajma survenirii îngheţurilor, crearea de nori artificiali prin fumigare (grămezi de gunoi şi resturi vegetale, lumânări fumigene), care se aprind la ora 3-4 dimineaţa când apare pericolul iminent de îngheţ. În prezent se practică cu succes crearea de nori artificiali prin utilizarea aerosolilor răspândiţi din elicoptere sau avioane.

În plantaţiile tinere se efectuează plivitul şi legatul lăstarilor în vederea formării butucilor. În momentul în care lăstarii au atins o lungime de 10-12 cm, se suprimă lăstarii de prisos. La plivit se lasă câte doi lăstari bine dezvoltaţi şi se leagă vertical de arac (în dependenţă de forma de conducere).

În plantaţiile de vie pe rod, precum şi în plantaţiile de altoi şi portaltoi, se efectuează operaţiile în verde (plivitul, copilitul şi legatul lăstarilor). Aceste operaţii în verde se aplică în scopul reglării proceselor de creştere şi fructificare. Reglarea proceselor de creştere se realizează prin rezervarea pe butuc a unui anumit număr

Page 13: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

13

de lăstari în acord cu vigoarea butucului şi înlăturarea celor de prisos, umbriţi şi rău plasaţi. Înlăturând lăstarii de prisos, se corectează prin cei rămaşi încărcătura butucului potrivit vigorii sale şi necesităţii de dezvoltare ulterioară.

Micşorând numărul lăstarilor aflaţi pe butuc, se creează condiţii favorabile pentru legarea acestora de mijlocul de susţinere, se îmbunătăţeşte iluminarea şi aerisirea care stimulează intensitatea procesului de fotosinteză şi se uşurează lupta cu bolile şi vătămătorii.

Reglarea proceselor de rodire se realizează în general prin schimbarea pe butuc a raportului dintre lăstarii fertili şi cei sterili în favoarea celor fertili. La soiurile de viţă de vie pentru struguri de masă plivitul se aplică diferit de cel efectuat la soiurile pentru struguri de vin: adică, în afara suprimării parţiale a lăstarilor fără infloriscenţe şi a celor gemeni, slab dezvoltaţi, pentru ca aceştia să nu folosească substanţele nutritive de la lăstarii normali.

La soiurile cu mulţi lăstari fertili (Muscat Chihlimbariu, Cardinal, Chasselas Doré, etc.), lăstarii sterili pot fi înlăturaţi în totalitate. Iar la soiurile Regina Viilor, Coarnă Albă, Coarnă Neagră, Afuz Aly, Muscat de Hamburg, care au un număr mare de lăstari sterili, se lasă câte un lăstar steril pentru 2-3 lăstari fertili.

În plantaţiile nou înfiinţate, se controlează săptămânal creşterea lăstarilor. Contra larvelor cărăbuşului de mai, viermilor sârmă se efectuează prăfuirea cu Aldrin (20 %) sau Heclotox (3 %), câte 2-3 grame la metrul liniar, după care se reface muşuroiul cu sol bine afânat.

Obligatoriu la viile înfiinţate în anul curent se face copcitul viţelor (de două ori), primul copcit la sfârşitul lunii mai ori prima decadă a lui iunie şi al doilea - în luna august.

Prin copcit se suprimă rădăcinile crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului, precum şi a lăstarilor de pe portaltoi, după aceea muşuroiul se reface.

Page 14: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

14

Solul în plantaţiile de vii roditoare, precum în plantaţiile- mamă de altoi şi portaltoi, se menţine afânat şi liber de buruieni.

Se fertilizează suplimentar cu îngrăşăminte azotoase înainte de înflorire.

Se efectuează primul legat în verde, dacă lăstarii au atins lungimea de 35–40 cm. Se aplică tratamentul contra manei (mildiu), făinarii (oidium) şi contra unor dăunători (păianjenul roşu, moliilor strugurilor).

Majoritatea soiurilor de viţă de vie sunt sensibile şi chiar foarte sensibile la boli şi dăunători, de aceea măsurile de protecţie constituie o verigă deosebit de importantă pentru asigurarea unor producţii de struguri mari şi de calitate.

Se efectuează ciupitul lăstarilor în preajma înfloritului, pentru o mai bună nutriţie a florilor şi o mai bună legare a boabelor.

ÎN CRAMĂ

Se urmăreşte ca vasele în care se păstrează vinul să fie pline. Plinul vaselor se face cu vin sănătos de aceeaşi calitate, culoare, cu acelaşi grad alcoolic şi aciditate, păstrat în vase mai mici.

Se face completarea dozei de SO2.

Continuă controlul periodic al sticlelor puse la învechire.

IUNIE ÎN VIE ŞI ÎN CRAMĂ

ÎN VIE Continuă tratamentul împotriva manei şi făinării. O deosebită atenţie trebuie acordată prevenirii patogenului. În perioada de până la înflorit, pentru tratamentul împotriva atacului de mană se folosesc îndeosebi preparatele acuprice (Zineb, Ziradin, Poliram, Vandozeb etc.), care favorizează procesul de creştere. La

Page 15: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

15

fel sunt recomandate fungicidele cu acţiune sistemică (Mical, Ridomil, Ridomil plus, Sandofan etc.). Pentru prevenirea făinării, foarte importante sunt lucrările agrotehnice. Un rol important se acordă lucrărilor în verde (plivit, copilit, legatul lăstarilor) care trebuie efectuate raţional pentru a permite dezvoltarea habitusului butucilor mai aerisit. Lucrările solului creează condiţii de mediu nefavorabile dezvoltării ciupercii. Până la înflorit, se aplică câte un tratament cu sulf pulbere (20-30 kg/ha) ori sulf muiabil (0,4%).

În prima decadă a lunii, împotriva manei, făinării şi moliilor strugurilor folosim produsele: Fosfatox R 35 (0,2%), Carbetox 37 (0,3%), Detox 25 (0,6%), Paration 50 (0,06-0,08%). Dacă în perioada înfloritului survin precipitaţii, în mod excepţional, se va efectua acelaşi tratament împotriva manei şi făinării, pentru a nu se compromite producţia de struguri.

În timpul înfloritului şi imediat după înflorit sunt indicate fungicidele cu acţiune complexă, contra manei, făinării şi putregaiului cenuşiu (Captadin, Merpan, Folpan, Dithane, Benomil, Orthocid 50 etc.).

Se execută praşilele pe rând şi între rânduri.

Continuă completarea golurilor prin altoiri în verde sau cu viţe la ghivece.

În plantaţiile tinere continuă lucrările de formare a butucilor.

Continuă cu plivitul, ciupitul şi legatul lăstarilor. Pe coardele de rod se înlătură lăstarii slab dezvoltaţi şi cei sterili.

În plantaţiile de vie cu forma joasă de conducere a butucilor (cultura protejată peste iarnă) se efectuează de asemenea plivitul şi legatul lăstarilor. Dacă e posibil, la soiurile care leagă prea slab se va face ciupitul lăstarilor.

Se efectuează operaţiile în verde recomandate în viile care au fost afectate de îngheţurile şi brumele târzii de primăvară.

Page 16: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

16

Se face polenizarea artificială suplimentară îndeosebi la soiurile cu floarea de tip funcţional femelă Coarnă Albă, Coarnă Neagră, Ceauş Alb, Ceauş Roz etc.), precum şi la soiurile care sunt predispuse la scuturarea florilor (Chasselas, Muscat de Hamburg, Cabernet, Traminer, Sauvignon etc.).

Polenizarea suplimentară trebuie efectuată în două faze: prima – când înfloresc 50% din flori, a doua – la înflorirea a 80% de flori. Această lucrare poate fi aplicată la toate soiurile, deoarece în toate cazurile favorizează sporirea producţiei. Se efectuează în zilele calde cu soare, începând de la ora 9:00 dimineaţa până la ora 17:00 seara. Dintre metodele cele mai simple care se folosesc la polenizarea artificială este crearea curenţilor de aer cu ajutorul maşinilor de stropit cu ventilator. Pe suprafeţe mari poate fi executată cu elicopterul.

Se execută primul copcit în plantaţiile tinere.

Se aplică primul copilit, prin suprimarea totală sau parţială a copililor care se formează din mugurii de vară la subsuoara frunzelor, pe lăstarii principali. Se recomandă efectuarea copilitului parţial (adică a suprimării vârfului de creştere a copilului împreună cu frunzele tinere) şi nu copilitul total, deoarece copilii contribuie la sporirea producţiei şi la diferenţierea mugurilor de rod.

Se execută prima fertilizare foliară, care poate fi aplicată în complex cu tratamentele fitosanitare.

Se efectuează primul copcit şi în şcoala de viţe, după care se face irigarea şi fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi minerale.

Se recomandă efectuarea inciziei inelare a lăstarilor la soiurile pentru struguri de masă, precum şi la soiurile apirene pentru o maturare mai timpurie şi o creştere mai mare a boabelor.

Se efectuează copilitul, suprimarea cârceilor şi legatul lăstarilor în plantaţiile-mamă de portaltoi.

Se efectuează copilitul şi reducerea numărului de infloriscenţe pe butuc în plantaţiil-mamă de altoi de tip intensiv.

Page 17: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

17

Se instalează spalierul în plantaţiile de vii înfiinţate în anul precedent.

ÎN CRAMĂ În cramă continuă lucrările de îngrijire a vinurilor şi de

întreţinere a igienei în spaţiile de păstrare a vinului.

IULIE ÎN VIE ŞI ÎN CRAMĂ

ÎN VIE Prin lucrările efectuate în această lună pe plantaţiile de vie se creează condiţii optimale pentru obţinerea unei producţii mari de struguri de bună calitate. Continuă legarea lăstarilor care au ajuns la sârma superioară a spalierului. Continuă formarea butucilor în viile tinere prin efectuarea cârnitului lăstarilor la înălţimea viitoarei tulpini. De pe tulpină se suprimă copilii, lăsîndu-se numai doi amplasaţi opus pe partea superioară, pentru formarea braţelor. După legarea lăstarilor şi efectuarea tratamentelor fitosanitare, solul atât pe rând căt şi între rânduri se menţine bine afînat şi fâră buruieni. Neglijarea distrugerii buruienilor duce la invadarea viei de câtre acestea, în special cele perene, care favorizează atacul bolilor şi dăunătorilor, afectează creşterea lăstarilor, micşorează durata de viaţă a butucilor şi sporeşte numărul de goluri în plantaţie. În plantaţiile înfiinţate în anul curent precum şi la viţele plantate în goluri se execută al doilea copcit. La unele soiuri cu maturare timpurie şi extratimpurie se efectuează cârnitul lăstarilor. Cârnitul se face în scopul stopării creşterii lăstarilor, de a înlesni pătrunderea aerului şi luminii la struguri şi de a favoriza şi grăbi maturarea strugurilor şi a lăstarilor. Cârnitul trebuie să se facă în funcţie de vigoarea fiecărui soi şi

Page 18: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

18

numai după ce viteza de creştere scade şi strugurii dau în pârg. În anii cu multe precipitaţii şi căldură suficientă şi când atacul de mană este puternic, cârnitul se face mai devreme. La butucii slab dezvoltaţi, se face un cârnit foarte redus, iar la cei viguroşi se lasă un număr de frunze cât mai mare. În general, cercetările au confirmat că, din punct de vedere calitativ, cârnitul este cu atât mai bun, cu cât deasupra ultimului ciorchine se lasă mai multe frunze. Aceasta se datorează faptului că un număr mai mare de frunze poate asimila mai multe zaharuri, care se depun în struguri şi coarde, sporind astfel calitatea producţiei. Continuă copilitul atât în plantaţiile-mamă de altoi şi portaltoi, cât şi în palntaţiile tinere şi productive de soiuri roditoare. La viile tinere se recomandă de efectuat al doilea copcit. În plantaţiile cu soiuri pentru struguri de masă ( Muscat Chihlimbariu, Cardinal, Regina Viilor, Muscat de Hamburg, Afuz Aly, Moldova, Leana etc.) se recomandă suprimarea unor părţi din struguri pentru a obţine struguri cu aspect comercial ridicat. Se face evaluarea producţiei probabile de struguri pe soiuri şi pregătirea pentru campania de recoltare. În această lună se recomandă de început arătura de desfundare pe terenurile destinate înfiinţării de noi plantaţii de vii şi pe câmpul destinat şcolii de viţe. Se recomandă de aplicat a doua şi a treia fertilizare foliară. În şcoala de viţe irigarea se face concomitent cu fertilizarea. După ploi sau după irigări se recomandă de efectuat tratări contra manei, solul menţinându-se afânat şi fără buruieni. În decada a treia începe recoltarea strugurilor de masă la soiurile cu maturare extratimpurie şi timpurie ( Perla de Csaba, Irşay Oliver, Muscat Chihlimbariu). ÎN CRAMĂ

Se efectuează lucrări privind igienizarea spaţiilor din cramă şi pivniţă. Se iau măsuri pentru a se evita ridicarea temperaturii peste 120 C, care poate duce la degradarea vinului, în special a vinurilor

Page 19: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

19

noi. Vasele cu vin se controlează periodic, se face plinul cu vin de aceeaşi calitate, evitându-se menţinerea lor pe gol. În lipsa unui vin corespunzător completării golului din vase se trece la tragerea vinului în vase mai mici. Vasele nefolosite se păstrează curate, în locuri adăpostite şi uscate. Periodic se efectuează controlul sticlelor de colecţie puse la învechire. Se pregăteşte inventarul din cramă şi beci pentru campania de vinificare.

AUGUST ÎN VIE ŞI CRAMĂ

ÎN VIE Se iau măsuri de prevenire şi combatere a putregaiului cenuşiu în plantaţiile viticole cu soiuri pentru struguri de vin. Se face ultimul legat în plantaţiile de vii roditoare cât şi în plantaţiile de altoi şi portaltoi. Se efectuează cârnitul viilor roditoare la soiurile cu maturare mijlocie şi tardivă. Acest procedeu agrotehnic este absolut necesar, mai cu seamă la soiurile cu creştere viguroasă, în special în anii cu multe precipitaţii, pentru a asigura pătrunderea luminii şi aerului în interiorul butucului şi favorizarea maturării strugurilor şi lăstarilor. După cum s-a constatat în urma numeroaselor cercetări, la momentul aplicării intensitatea cârnitului are o mare importanţă practică, de aceea această operaţie trebuie corelată cu starea fiziologică a butucilor de vie. În cazul în care cârnitul se face prea devreme, înainte de intrarea strugurilor în pârg, când lăstarii nu şi-au redus intensitatea de creştere, se constată o dezvoltare abundentă a copililor cu un consum exagerat de asimilare în dauna producţiei de struguri. Cârnitul prea sever, cu suprimarea unor porţiuni mari din lăstari, afectează masa vegetativă a butucilor. Dacă la sfârşitul lunii iulie s-a aplicat acest procedeu la soiurile

Page 20: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

20

de masă cu maturare extratimpurie şi timpurie, în prima etapă efectuăm la soiurile care îşi încetinează creşterea şi se pârguiesc în epoca a II-a de maturare. Spre exemplu: Rannii Magaracea, Cardinal, Regina Viilor apoi soiurile Muscat Ottonel, grupa Chasselas, Traminer etc. În condiţiile unei veri secetoase în zona viticolă de sud, creşterile sunt mai slabe şi strugurii dau în pârg mai timpuriu, cârnitul lăstarilor devine inutil. Se recomandă de efectuat al treilea copcit în plantaţiile tinere. Se fac ultimele praşile pe rând şi în intervalele dintre rânduri. În plantaţiile de altoi de tip intensiv, în viile obişnuite şi în şcoala de viţe se identifică impurităţile. Dacă e cazul, se fac ultimele tratamente contra bolilor şi dăunătorilor. Continuă instalarea spalierului în plantaţiile tinere. Continuă campania de recoltare a strugurilor prin culesul soiurilor pentru struguri de masă dinn epoca a II de maturare (Cardinal, Regina viilor, apoi grupa Chasselas etc.). Se fac pregătiri pentru campania de recoltare a soiurilor pentru struguri de vin. Soiurile pentru struguri de masă se eşalonează în mai multe epoci de maturare, începând de la 20 iulie şi până la 20 octombrie. Recoltarea fiecărui soi se face atunci când strugurii au ajuns la maturarea comercială sau cea de consum (tehnologică). Trebuie să avem în vedere că strugurii nu-şi mai continuă maturarea după recoltare. Aprecierea se face organoleptic şi pe baza analizelor de laborator. Se fac determinări, din 5 în 5 zile, asupra conţinutului strugurilor în zaharuri şi în aciditate. Se consideră că strugurii au ajuns la maturarea de consum atunci când au un gust plăcut, echilibrat, boabele au culoarea caracteristică soiului, acoperite cu pruină densă. În general conţinutul în zaharuri este cuprins între 120 – 160 g/dm 3, iar aciditatea totală 4 -5 g/dm3 . Culesul strugurilor la soiurile de masă se face, în mod obişnuit,

Page 21: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

21

în 2-3 etape, pentru acelaşi soi, pe măsură ce strugurii ajung la maturarea de consum. Această eşalonare a culesului este necesară, deoarece maturarea strugurilor nu se realizează simultan, datorită poziţiei strugurilor pe butuc, posibilităţilor diferite de nutriţie, de expunere la lumină şi în principal de biologia soiului, (spre exemplu maturarea eşalonată a soiului Regina viilor). Culesul se recomandă a fi efectuat pe timp frumos, uscat după ce se ridică roua şi în afara orelor de arşiţă puternică. Se face cu mare atenţie, pentru a obţine un procent cât mai ridicat de producţie-marfă. Se aleg de pe butuc numai strugurii sănătoşi, aspectuoşi şi bine formaţi, cu boabele uniforme ca mărime şi culoare. Strugurii se desprind de pe coarde, prin tăierea penduncului cu foarfeca sau cuţitul, evitându-se atingerea strugurelui cu mâna şi ştergerea stratului de pruină de pe boabe, se iau de penduncul şi se aşează în lădiţe. Concomitent cu recoltarea, se organizează sortarea şi ambalarea lor în lăzi speciale. ÎN CRAMĂ Continuă pregătirea vaselor şi a liniilor tehnologice pentru prelucrarea strugurilor în vederea campaniei de vinificare. Înainte de a fi folosite, vasele trebuie pregătite în mod corespunzător pentru a preveni şi înlătura dezvoltarea microorganismelor dăunătoare sănătăţii vinului cât şi pentru înlăturarea oricărui gust şi miros care ar putea fi împrumutat mustului sau vinului. Continuă lucrările de îngrijire a vinului şi de igienizare a spaţiilor. Continuă controlul sticlelor de colecţie.

SEPTEMBRIE ÎN VIE ŞI CRAMĂ

ÎN VIE Continuă culesul soiurilor pentru struguri de masă. Începe campania de recoltare la soiurile cu struguri pentru vin.

Page 22: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

22

Campania de recoltare la soiurile cu struguri pentru vin este mai scurtă, deoarece majoritatea soiurilor se încadrează în epoca IV – V de maturare a strugurilor. Stabilirea momentului recoltării se face în funcţie de recoltă, starea de sănătate a strugurilor şi unele priorităţi economice. Recoltarea se efectuează la maturitatea tehnologică şi maturitatea deplină a strugurilor, adică atunci când ei prezintă caracteristicile de compoziţie şi de calitate necesare obţinerii unui anumit tip de vin ( vin de consum curent sau vin de calitate superioară), şi la supramaturare pentru a obţine un vin special. În vederea stabilirii momentului optim de recoltare, se urmăreşte evoluţia procesului de maturare începând de la intrarea strugurilor în pârg. Se fac analize periodice, determinându-se: greutatea a 100 de boabe, conţinutul strugurilor în zaharuri şi în aciditate totală. Pe baza acestor determinări, se întocmeşte graficul de maturare a soiurilor care permite să se stabilească momentul realizării maturităţii depline a strugurilor, adică momentul când strugurii au ajuns la greutatea lor maximă şi au acumulat fiziologic cantitatea cea mai mare de zaharuri. Dinamica maturării se urmăreşte la fiecare soi în parte, dat fiind că mersul maturării strugurilor şi ritmul de acumulare a zaharurilor este diferit. Maturitatea tehnologică pentru acelaşi soi diferă în funcţie de tipul de vin care urmează să fie obţinut, de potenţialul tehnologic al soiului şi al podgoriei. Spre exemplu, pentru a obţine vinuri de consum curent, strugurii se recoltează la 150-170 g/dm3 zaharuri. Pentru a obţine vinuri de calitate superioară, strugurii se recoltează atunci când au acumulat 170 – 200 g/dm3 zaharuri. Pentru a produce vinuri de calitate superioară cu denumire de origine (V.D.O.), strugurii se recoltează în momentul când conţinutul în zaharuri depăşeşte 220 g/dm3, calendaristic la 2 -3 săptămâni după maturarea deplină. Pe masură ce strugurii depăşesc momentul de maturitate deplină, ei îşi întrerup legăturile cu planta şi drept urmare, prin procesele ulterioare de respiraţie şi de transpiraţie scad în greutate şi se înregistrează pierderi cantitative de producţie.

Page 23: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

23

Pentru a fi reduse aceste pierderi, recoltarea soiurilor trebuie efectuat eşalonat, după cum urmează: mai întâi se recoltează soiurile de mare recoltă pentru vinuri albe, urmează soiurile pentru vinuri albe de calitate superioară. Strugurii de la soiurile aromate şi cele pentru vinuri roşii de calitate superoară se recoltează la sfârşitul campaniei de recoltare. Deoarece cu soiurile aromate şi cele roşii se încheie campania de recoltare, în perioada când pot surveni brume şi îngheţuri timpurii de toamnă e importantă protejarea strugurilor, deoarece aceste accidente climatice afectează substanţele aromatice şi colorante. În cazul strugurilor afectaţi de grindină, putregai cenuşiu, se recoltează imediat pentru a se evita pierderile mari calitative şi cantitative de recoltă. Campania de recoltare trebuie pregătită şi bine organizată din timp, pentru ca să înceapă şi să se desfăşoare în condiţii normale, fără întreruperi. Se încheie lucrările de identficare a impurităţilor în plantaţiile de altoi şi în şcolile de viţe. Continuă arătura de desfundare pe terenurile destinate înfiinţării de noi plantaţii de viţă de vie şi pe cele destinate şcolii de viţe. Se pregătesc încăperile şi depozitele destinate păstrării materialului săditor viticol şi a coardelor de altoi şi portaltoi. Se fac aprovizionări cu inventar şi materiale necesare (pesticide, lăzi, rumeguş etc.). ÎN CRAMĂ Continuă lucrările de îngrijire a vinurilor şi a spaţiilor. Începe campania de vinificare a soiurilor de mare producţie pentru vinuri albe. În decada a treia se prelucrează soiurile pentru vinuri albe de calitate superioară şi apoi soiurile pentru vinurile roşii.

Page 24: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

24

OCTOMBRIE ÎN VIE ŞI CRAMĂ

ÎN VIE

Se încheie recoltarea strugurilor, atât a soiurilor pentru struguri de masă, cât şi a celor pentru struguri de vin ( soiurile pentru vinuri roşii de calitate cu denumire de origine şi cele aromate ). Se efectuează pregătirea butucilor pentru protejarea peste iarnă a soiurilor de masă sensibile la ger : Cardinal, Regina viilor, Muscat de Hambourg, Afuz Aly, etc., imediat după primele brume prin tăiatul de uşurare şi desprinderea cordelor de la sârma spalierului. Continuă aratul de desfundare şi pregătire a terenurilor pentru înfiinţarea de noi plantaţii viticole. Pe terenurile destinate pentru şcoala de viţe, încadrate obligatoriu într-un asolament unde aratul de desfundare s-a efectuat în lunile iulie-august, se construiesc (ridică) biloane cu agregate adecvate. Aceste biloane se organizează pe direcţia S-V sau după posibilităţile de irigare, ca şi pe direcţia vânturilor dominante. Se face inventarierea plantaţiilor de vii stabilindu-se procentul de goluri în plantaţii şi se apreciază în prealabil potenţialul de producţie al viilor (după numărul de coarde pe butuc, gradul de maturizare şi vigoare ). Pe viticultorii care pun struguri la păstrare îi preocupă prelungirea perioadei de consum a strugurilor în stare proaspătă, cu cel puţin 3-4 luni. Pentru păstrare puteţi folosi strugurii soiurilor de maturare târzie ( Coarna neagră, Afuz Aly, Moldova, Alb de Suruceni etc.) care au boabe mari, miez cărnos, pieliţa groasă şi elastică. Se aleg strugurii perfect sănătoşi, neinfectaţi cu putregai cenuşiu. Strugurii se aşează cu pendunculul (codiţa) în sus, în lădiţe noi, curate. Temperatura în încăperile de păstrare trebuie menţinută între 00 C plus 20 C, umiditatea aerului – între 90-95 %. În cantităţi mai mici puteţi păstra strugurii cu porţiuni de coarde de 20-25 cm, care se aşează în podul caselor unde temperatura nu coboară sub 0 0C (legaţi de căpriorii acoperişului). După încheierea recoltării, se efectuează aratul între rânduri,

Page 25: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

25

administrându-se concomitent şi îngrăşăminte. În viile cu tulpină înaltă se face muşuroitul tulpinilor la bază. ÎN CRAMĂ Continuă prelucrarea strugurilor (vinificarea). În funcţie de felul strugurilor, soiul, culoarea şi calitatea lor, precum şi de tipul de vin ce urmează a se obţine, se efectuează vinificarea în alb ori vinificarea în roşu. Desfăşurarea proceselor fizico-chimice şi biochimice, de care depinde calitatea viitorului vin, începe cu primele măsurări tehnologice de prelucrare a strugurilor, adică cu zdrobirea lor, extragerea mustului şi limpezirea acestuia. Cunoscând procesele biochimice care au loc la prelucrarea strugurilor, vinificatorul are posibilitatea de a dirija în vedera obţinerii tipului de vin dorit. Înainate de fermentare, se efectuează anumite tratări şi corecţii ale mustului obţinut ( tratăm mustul pentru a nu se mai trata vinurile). Principalele corecţii şi tratamente care se aplică la must înainte de fermentare pot fi: corectarea conţinutului în zaharuri; corectarea acidităţii; tratarea mustului cu anhidridă sulfuroasă. Continuă lucrările de îngrijire a vinurilor puse la păstrare.

NOIEMBRIE ÎN VIE ŞI ÎN CRAMĂ

ÎN VIE

Continuă lucrările de protejare (muşuroitul şi îngropatul

butucilor) a viilor peste iarnă, în podgoriile în care este necesară operaţia. În plantaţiile de vii tinere această lucrare este obligatorie. Asprimea gerurilor de peste iarnă şi pagubele provocate de acestea impun protecţia plantaţiilor de vii cu soiuri pentru struguri de masă. Viile se îngroapă de obicei îndată după căderea frunzelor. În nici un caz viile nu se îngroapă când frunzele sînt încă verzi, iar timpul rămâne prielnic procesului de fotosinteză.

Page 26: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

26

Continuă executarea arăturii de toamnă cu aplicarea concomitentă a îngrăşămintelor organice şi minerale.

Se face recoltarea coardelor de altoi şi punerea acestora la păstrare.

Se aleg terenurile în vederea înfiinţării de noi plantaţii de viţă de vie; executarea arăturii de desfundare şi nivelare a terenurilor pentru plantaţiile de primăvară.

Se scot viţele din şcoala de viţe şi se pun la păstrare. După recoltarea coardelor de altoi dacă viticultorii dispun de timp se recomandă recoltarea coardelor de portaltoi.

Se controlează strugurii puşi la păstrare.

Se repară principalele unelte şi inventarul viticol necesar.

ÎN CRAMĂ

Se verifică mersul fermentaţiei, intervenind în cazul apariţiei unor defecte ale vinului.

Se execută primul pritoc prematur, după fermentaţia zgomotoasă în cazul recoltelor avariate ţinând cont de condiţiile climatice ale anului nu prea favorabile culturii viţei de vie.

După desfăşurarea fermentaţiei, în evoluţia lui, vinul trece prin diferite faze de dezvoltare (formarea, maturarea, învechirea şi degradarea) care trebuie cunoscute bine pentru a le putea dirija în direcţia dorită şi într-un timp cît mai scurt, cu rezultate favorabile. Totodată, trebuie cunoscuţi şi factorii care favorizează dezvoltarea vinului, precum şi aplicarea unor măsuri raţionale în vederea obţinerii unui vin cît mai calitativ.

Se face controlul sticlelor cu vin de colecţie puse la învechit.

Page 27: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

27

DECEMBRIE ÎN VIE ŞI ÎN CRAMĂ

ÎN VIE

Săptămânal se controlează materialul săditor viticol pus la păstrare peste iarnă în scopul menţinerii condiţiilor optimale de temperatură şi umiditate.

Continuă recoltarea coardelor altoi şi portaltoi şi punerea lor la păstrare.

Dacă solul nu este îngheţat şi e posibil de ieşit în câmp, se transportă şi se instalează mijloacele de susţinere (araci, stâlpi de spalier şi ancore).

Continuă, dacă e posibil, completarea golurilor din plantaţii prin marcotaj.

Se execută lucrări antierozionale şi hidroameliorative în plantaţiile viticole.

Continuă lucrările de protejare peste iarnă a butucilor în plantaţii (muşuroit şi îngropat).

Se efectuează lucrări de reţinere a zăpezii. Continuă repararea maşinilor, tractoarelor, a uneltelor şi

utilajului viticol. Continuă transportul gunoiului de grajd în vii. Se controlează strugurii puşi la păstrare, boabele afectate de

putregai se înlătură cu foarfeca.

ÎN CRAMĂ

Se face primul pritoc la vinurile tinere. Primul pritoc se efectuează de regulă deschis cu excepţia vinurilor aromate.

Considerat cel mai important, acesta se face de obicei după terminarea fermentaţiei lente.

Însă în anii când în mare parte strugurii sînt afectaţi de bolile criptogamice, primul pritoc se face prematur îndată după terminarea fermentaţiei zgomotoase.

Page 28: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

28

Primul pritoc se execută mai timpuriu şi la vinurile care au un gust şi miros neplăcut şi în cazurile când se doreşte ca vinurile noi să rămână cu o dulceaţă naturală şi plăcute la gust, care după tratare pot fi comercializate.

Se face umplerea golurilor la vasele cu vin. Plinul vaselor se face după un control al sănătăţii vinului folosindu-se vin de aceeaşi calitate, culoare şi vârstă sau vin de calitate mai bună păstrat în vase mai mici sau la sticle.

Se controlează sticlele cu vin puse la învechit.

Decembrie se încheie cu marile sărbători creştine pe care truditorii acestei ramuri le întâlnesc cu struguri frumoşi şi cu un pahar de licoare divină.

Page 29: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

29

Bibliografie 1. Alexandrescu I.C., Ollobenu M. şi colab. Mica Enciclopedie de

Viticultură. – Iaşi, Ed. Glasul Bucovinei: 1994. 2. Martin T. Viticultura, - Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică:

1968. 3. Ţîrdea C., Dejeu Liviu. Viticultura. – Bucureşti: 1995. 4. Georgescu M., Dejeu L. – Lucrări şi operaţiuni în verde la viţa de vie.

Bucureşti. Editura Ceres, 1993. 5. Georgescu M., Dejeu L. – Tăierea viţei de vie. Bucureşti. Editura Ceres,

1992. 6. Neamţu I. – Viticultura practică. Bucureşti. Editura Ceres, 1994. 7. Dejeu L., Georgescu M.– Înfiinţarea plantaţiilor de vii şi întreţinerea lor

în primii ani de la plantare. Bucureşti. Editura Ceres, 1992. 8. Dejeu L., Georgescu M.– Refacerea capacităţii de rodire a viilor.

Bucureşti. Editura Ceres, 1993. 9. Bucătari P. – Cultura viţei de vie: Chişinău. Editura Ştiinţa, 1991. 10. Gavrilov I., Caradji G. – Determinarea soiurior de viţă de vie. Chişinău.

Editura Cartea Moldovenească, 1982. 11. Mihalache I., Ungureanu S. – Calendarul viticultorului. Chişinău,

Editura Cartea Moldovenească, 1989. 12. Mihailiuc I. – Tăierea şi formarea raţională a butucilor de viţă de vie.

Chişinău. Editura, Cartea Moldovenească, 1972. 13. Carpov S. – Elixire din struguri. Chişinău. Editura Cartea

Moldovenească, 1989. 14. Condrea S. – Operaţiile în verde la viţa de vie. Chişinău. Editura Cartea

Moldovenească, 1972. 15. Dejeu Liviu. – Viticultura practică. Bucureşti. Editura Ceres, 2004. 16. Constantinescu Gh., Lăzărescu V. – Îndrumătorul viticultorului.

Bucureşti. Editura Ceres, 1970. 17. Pomohachi N., Stoian V., Gheorghiţă M. şi colab. – Oenologie.

Bucureşti. Editura didactică şi pedagogică, 1990. 18. Ţîrdea C., Puşcă I., Ţîrdea Angela, 1974 – Îndrumătorul tehnicianului

din vinificaţie. Editura Tehnică, Bucureşti. 19. Cozub Gh., Bălănuţă A., Sîrghi C. şi colab. – Cartea vinificatorului.

Editura Uniunii Scriitorilor din Moldova, Chişinău, 1992. 20. Carpov S. – Tehnologia generală a industriei alimentare. Editura Ştiinţa,

Chişinău, 1997.

Page 30: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

30

21. Cozub Gh., Rusu E. – Producerea vinurilor în Moldova. Editura Litera, Chişinău, 1996.

22. Pomohaci N., Nămoloşanu I., Nămoloşanu Adriana, - Producerea şi îngrijirea vinurilor. Editura Ceres, Bucureşti, 2000.

23. Pomohaci N., StoianV., Gheorghiţă M., Sîrghi C., Cotea V.V., Nămoloşanu I. – Oenologie, vol I. Editura Ceres, Bucureşti, 2000.

24. Nămoloşanu I. – Folosirea anhidridei sulfuroase în vinificaţie. Fermierul. Anul V, nr. 11-12, Bucureşti, 1997.

25. Rusu E. – Vinificaţia Moldavă. Chişinău, 2006. 26. Apruda P., Cuharschi M., Ciobanu V., Degtiari V., Mihalache I., Nedov

P., Taran N., Ţuţuc V., Viţelaru C. – Ghidul viti-vinicol al fermierului. Editura AGEPI, Chişinău, 2003.

27. Avram D. Tudosie. – Viţa de vie – rod al pămîntului şi al muncii. Editura Universitas, Chişinău, 1992.

28. Энциклопедия виноградарства в 3 – томах. Кишинэу, ГРМСЕ, 1986-1987.

29. Catalogo Generale. Vivai Cooperativi Rauscedo Societa Cooperativa a.r.I. Via Udine, 39. 33090 Rauscedo (PN) Italia.

30. Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova pentru anul 2003. Chişinău, Ediţie oficială, 2003.

Page 31: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

31

Cuprins 1. Ianuarie în vie şi în cramă............................................3.

2. Februarie în vie şi în cramă.........................................4

3. Martie în vie şi în cramă...............................................7.

4. Aprilie în vie şi în cramă..............................................10.

5. Mai în vie şi în cramă..................................................12.

6. Iunie în vie şi în cramă.................................................14.

7. Iulie în vie şi în cramă..................................................17.

8. August în vie şi în cramă..............................................19.

9. Septembrie în vie şi în cramă.......................................21.

10. Octombrie în vie şi în cramă........................................24.

11. Noiembrie în vie şi în cramă........................................25.

12. Decembrie în vie şi în cramă........................................27.

Page 32: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

32

Viticultură, Ampelografie şi Oenologie

Ghid practic viti-vinicol

Elaborare: Vasile Arhip

Aliona Sclifos

Daniela Popa

Redactor: Elvira Gheorghişteanu

Bun de tipar 16.05.2007 Formatul hîrtiei 60 x 84 1/16

Hîrtie ofset. Tipar RISO Tirajul.50 ex.

Coli de tipar 2,0 Comanda nr.

U.T.M., 2004 Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 168

Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.

2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

Page 33: Viticultura Ampelografie Oenologie DS

33

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

VITICULTURĂ, AMPELOGRAFIE ŞI

OENOLOGIE

GHID PRACTIC VITI-VINICOL

CHIŞINĂU 2007