4. soiuri de masa.pdf

7/25/2019 4. Soiuri de Masa.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/4-soiuri-de-masapdf 1/342

Importan!a economic".

! Cultura soiurilor de struguri pentru mas! este mult mai rentabil! decât cea a soiurilor pentru struguri de vin. Aceasta deoarece

soiurile de mas! dau produc"ii mari de struguri de peste 20 t/ha,chiar în cultur ! neirigat!, iar valoarea produc"iei marf ! estesuperioar ! celei ob"inute la cultura soiurilor pentru struguri de vin.! Dependen"a cantitate-calitate se manifest! mai slab în cazulsoiurilor pentru struguri de mas!, produc"ia putând fi m!rit! f !r ! teama de a fi afectat! calitatea.!

Valorificarea strugurilor de mas! se face direct în stare proasp!t!,f !r ! cheltuieli suplimentare pentru prelucrarea strugurilor, utilaje,construc"ii, capacit!"i de depozitare a vinului.! Cheltuielile de produc"ie la soiurile pentru struguri de mas! serecupereaz! în timp mai scurt, asigurându-se o rota"ie rapid! a

mijloacelor financiare în cadrul unit!"ilor de produc"ie. Prin aceasta,cultura soiurilor pentru struguri de mas! cap!t! un caracter mult maiintensiv.! Un alt aspect economic, foarte important, îl constituie posibilit!"ilenelimitate de valorificare a strugurilor de mas! pe pia"a intern! #i laexport.



Importan!a social".

• Cultura soiurilor pentru struguri de mas! cap!t! o importan"! social!, dat! fiind valoarea alimentar ! #i dietetic! a acestora. Prin consumul de struguri înstare proasp!t! sau prelucrat! sub form! de suc de struguri, se asigur !

organismului uman o cantitate mare de energie: 1 kg de struguri furnizeaz! în medie 850 - 900 calorii. Din punct de vedere al valorii energetice, struguriisituându-se pe locul al V-lea în seria principalelor alimente (brânz!, pâine,carne de vit!, lapte, struguri).

• Hidra"ii de carbon din struguri fiind reprezenta"i prin zaharuri simple (glucoz! #i fructoz!), pot fi asimila"i direct, f !r ! nici o cheltuial! de energie din parteaorganismului. Prin aceasta se asigur ! protec"ia ficatului care furnizeaz! rezervele de glicogen ale organismului, protec"ia metabolismului lipidic #iproteic din organism. De aceea, strugurii se încadreaz! în categoriaalimentelor de protec"ie pentru organismul uman #i se recomand! a ficonsuma"i la toate vârstele.

• Strugurii exercit! asupra organismului o serie de ac"iuni fiziologice #iterapeutice ca : ac"iune alcalinizant!, datorit! s!rurilor acizilor organici din

struguri; ac"iune mineralizant!, datorit! con"inutului ridicat în cationi de K+,Ca2+ #i Mg2+ ; ac"iune vitaminizant!, datorit! con"inutului variat #i relativbogat în vitamine (A, B1, B2, B6, C, K, PP, H); ac"iune terapeutic!, consumul de struguri fiind indicat în afec"iunile hepatice, bolile de rinichi,afec"iunile cardio-vasculare, artritism, dezintoxicarea organismului etc. A#ase explic! importan"a curei de struguri, care se practic! în multe "!ri aleEuropei.



Caracteristicile biologice ale soiurilor de masa

• Soiurile de mas" sunt mai viguroase, cu cre#terivegetative mari, în compara!ie cu soiurile pentru struguri devin. De aceea în planta!ii, ele se preteaz" mult mai bine laconducerea pe tulpini înalte #i semiînalte, conducerea subform" de pergole, bol!i în gospod"riile popula!iei.• Cerin!ele fa!" de factorii climatici sunt mari, cultura lordând rezultate bune numai în sudul !"rii, în regiunile cupoten!ial heliotermic ridicat; Transilvania de exemplu, nu

dispune de condi!ii climatice favorabile pentru cultura soiurilorde mas", iar în Moldova condi!iile sunt asigurate, numai pentrusoiurile de mas" cu maturare mijlocie a strugurilor (soiurile dinepoca Chasselas-lelor).• Soiurile de mas" au cerin!ele mari fa!" de ap" #ielemente nutritive din sol. Ca urmare, în tehnologiile lor de

cultur ", irigarea #i fertilizarea joac" un rol hot"râtor pentruob!inerea produc!iilor mari de struguri.• În ceea ce prive#te rezisten!ele biologice, soiurile demas" sunt, în general, slab rezistente la ger #i relativ rezistentela secet"; sensibile la man", putregaiul cenu#iu al strugurilor#i la d"un"tori.



Caracteristicile tehnologice

• strugurii sunt mari, greutate medie 250-350 g #i chiar mai mult:

boabele mari #i cu pedicele lungi. Sunt prefera!i strugurii r "muro#i sau

lac#i, care se a#eaz" în l"di!e #i au rezisten!" bun" la transport;• boabele sunt uniforme ca m"rime, sferice sau ovoidale, cu pulpaconsistent", crocant", culoarea galben-aurie sau ro#ie-închis, aproapeneagr " #i acoperite cu mult" pruin";

• pieli!a este aderent" la miezul bobului #i elastic", încât confer " strugurilor rezisten!" la manipulare, transport #i la p"strare;

• semin!ele din boabe sunt în num"r redus, de 1-3 sau pot s" lipseasc" (soiuri apirene);

• gustul strugurilor este pl"cut, r "coritor, datorit" raportuluiechilibrat între con!inutul de zaharuri #i aciditate (raportul gluco-acidimetric). Unele soiuri prezint" un gust specific, cum este gustul"ierbos" întâlnit la Coarn" sau gustul "astringent" la soiul Dodrelabi;

• aroma strugurilor , determinat" de substan!ele aromaticeacumulate în pieli!a boabelor, poate fi de "muscat" sau de "t"mâios",mai intens" la unele soiuri cum este Muscat de Alexandria sau maislab" la alte soiuri (Perl" de Csaba, Muscat de Adda etc.).

• Caracteristicile tehnologice ale strugurilor pot fi exprimate #i cuajutorul unor indici fizico-mecanici, ca: rezisten!a la desprindereaboabelor de pe pedicel; rezisten!a la fisurare a bobului; elasticitateapieli!ei etc. Ace#ti indici servesc la aprecierea soiurilor de mas", subraportul pretabilit"!ii strugurilor la transport #i la p"strare.



Particularit"!ile ecologice

•

Soiurile de mas" sunt cultivate numai înarealele geografice cu un grad ridicat defavorabilitate al factorilor climatici.

•

Gradul de favorabilitate se stabile#te în

raport cu epoca de maturare a soiurilor,factorii termic #i insola!ia fiind hot"râtori.•

În ceea ce prive#te umiditatea din sol,soiurile de mas" sunt considerate relativ

rezistente la secet".•

Consumul de ap" fiind îns" ridicat, culturalor se recomand" în condi!ii de irigare, careasigur " totdeauna sporuri mari de produc!ie.



Cerin!ele ecoclimatice ale soiurilor de mas" în raport cu epoca lor dematurare

Specifica!iiEpoca de maturare a strugurilor:

timpurie mijlocie târzie

Durata perioadei de vegeta!ie(num"r de zile) < 160 170-180 > 180

Bilan!ul termic util ($tuºC) < 1200 1400-1600 > 1600

Durata de str " lucire asoarelui, în perioada devegeta!ie (nr. ore)

< 1400 1500-1600 > 1600



Particularit"!ile biologice.

•

Asocierea soi vinifera-portaltoi ;

•

Distan! ele de plantare ;

•

Formele de conducere ;

•

Sarcina de ochi la t "iere;

• Lucr "rile #i opera! iunile în verde ;

•

Fertilizarea;• Irigarea ;

• Protec ! ia fitosanitar ".



• Soiurile de mas" necesit", în general,portaltoi viguro#i, capabili s" sus!in"

poten!ialul ridicat de produc!ie.• Pentru soiurile timpurii sunt indica!i

portaltoii cu o perioad" scurt" de

vegeta!ie, care s" gr "beasc" maturareastrugurilor (Riparia Gloire, 41 B, SO4,Precoce).

• In timp ce pentru soiurile de mareproductie se recomada SO4-4, 140 Ru,125 AA.



• La soiurile cu vigoare mijlocie (Perl" deCsaba, Chasselas, Muscat timpuriu de

Bucure#ti etc.), se folosesc distan!eobi#nuite de plantare de 2,2/1,0-1,2 m, cudensit"!i mari 3700 - 4000 butuci/ha.

•

În cazul soiurilor viguroase (Cardinal,Muscat de Hamburg, Coarn", Afuz-Ali,Italia), sunt necesare distan!ele mari deplantare de 2,5 - 3,0 m între rânduri #i 1,4

- 1,5 m pe rând, cu densit"!i mici de 2500- 3000 butuci/ha.



• Se recomand" formele înalte de conducere a vi!elor.• În cazul soiurilor viguroase, cea mai indicat" este conducerea

Guyot pe tulpin" (capul în"l!at), pergola ra!ional" #i cortina dubl" genevez" (D.G.C.).



•

Soiurile cu vigoare mijlocie pot ficonduse în cordon bilateral, cu t"iere înverigi scurte de rod.



• La soiurile de mas" se las" sarcini mijlocii deochi la t"iere, diferen!iate în func!ie de vigoareasoiului, vârsta planta!iei #i starea de fertilitate asolului.

•

Repartizarea sarcinei de ochi se face peelementele de rod l"sate la t"iere (coarde, cordi!e,cepi), adecvate formelor de conducere a vi!elor înplanta!ie.

Înc!rc!tura de ochi/m$ la t!iere, în func"ie de vigoarea soiurilor #i starea defertilitate a solului

Gruparea soiurilor în func!ie devigoarea lor

Starea de fertilitate a solului:

slab" mijlocie ridicat"

Perl" de Csaba 9 - 10 10 - 11 12 - 13

Regina viilor, Chasselas, Muscat deHamburg

11 - 12 12 - 13 13 - 14

Cardinal, Muscat d'Adda, Coarn" neagr "

12 - 13 13 - 14 14 - 15

Afuz-Ali,

Italia 13 - 14 14 - 15 15 - 17



Lucr "rile #i opera! iunile în verde.

• Ocup" un loc important în tehnologia de cultur " a soiurilor pentru struguri demas", deoarece contribuie la sporirea produc!iei marf ", prin îmbun"t"!ireacalit"!ii strugurilor. Se aplic" diferen!iat, în concordan!" cu însu#irile biologiceale soiurilor #i condi!iile climatice ale anului.

•

Plivitul l"starilor sterili. La soiurile la care l"starii fertili reprezint" peste70 %, prin plivit se înl"tur " to!i l"starii sterili de pe coardele de rod. La soiurilecu mai pu!in de 70 % l"stari fertili, se înl"tur " numai 25 - 50 % din l"stariisterili;

• Normarea inflorescen!elor pe butuc. Aceast" opera!iune se execut"

imediat dup" legatul florilor, l"sându-se urm"toarele înc"rc"turi de rod pebutuc, în func!ie de soi: 14 - 16 inflorescen!e, la soiurile cu struguri mari #iboabe mari (Cardinal, Italia, Afuz-Ali); pân" la 24-26 inflorescen!e, la soiurile custruguri mijlocii (Muscat de Hamburg, Muscat d'Adda, Coarn"); pân" la 30 - 32inflorescen!e, la soiurile timpurii #i extratimpurii (Perl" de Csaba, Aromat deIa#i, Timpuriu de Cluj);

• Scurtarea ciorchinilor cu 1/3 din lungimea lor. Lucrarea este necesar " lasoiurile cu inflorescen!e mari (Cardinal, Muscat de Hamburg, Afuz-Ali, Italia,Regina viilor), pentru a se asigura dezvoltarea uniform" a boabelor pe

ciorchine. La strugurii r "muro#i se recomand" #i scurtarea primelor ramifica!iiale rahisului;• Incizia inelar ". Prin aceast" opera!iune se gr "be#te maturarea strugurilor,

la soiurile tardive (Afuz-Ali, Italia, Coarn"). Se aplic" foarte rar, deoarecenecesit" mult" for !" de munc" #i influen!eaz" negativ asupra vie!ii butucilor;

• Desfrunzitul par !ial al strugurilor. Sunt îndep"rtate prin rupere, frunzeledin dreptul strugurilor cu 2-3 s"pt"mâni înainte de cules, pentru a se preveniatacul putregaiului cenu%iu #i a se favoriza procesul de maturare. Lucrareaeste absolut necesar " în anii reci i loio i.



• Soiurile de mas" consum" cantit"!i mai mari de elemente nutritive dinsol, în compara!ie cu soiurile pentru struguri de vin.

• Lipsa azotului, limiteaz" produc!ia de struguri, încât îngr "#"mintele cuazot nu trebuie s" lipseasc" din sistemele de fertilizare.

•

Consumul de microelemente este ridicat: 140-230 g B, 110-220 g Zn,64-185 g Cu, 50-70 g Mn la hectar. Asigurarea echilibrului nutritiv areimportan!" hot"râtoare asupra calit"!ii strugurilor.

Consumul de elemente nutritive la soiurile pentru struguri de mas!

Gruparea soiurilor dup" epoca de maturare

Consumulglobal NPK

kg/ha

Repartizarea procentual":

N % P2O % K2O %

Soiurile timpurii 179 54 15 31

Soiurile mijlocii 187 51 15 34

Soiurile târzii 234 50 15 34



• Irigarea este o m"sur " tehnologic" obligatorie,mai ales în podgoriile #i centrele viticole dinsudul !"rii, specializate în cultura soiurilorpentru struguri de mas".

•

Toamna, se face o irigare de aprovizionare cuap" a solului, iar în timpul perioadei de

vegeta!ie ud"rile se aplic" în raport cu cerin!elevi!ei de vie (IUA >70%).

• Irigatul trebuie sistat la intrarea strugurilor înpârg"; numai în planta!iile de vii pe nisipuri se

poate continua irigarea # i dup" pârgastrugurilor.



• L a s o i u r i l e d e m a s " , i m p o r t a n ! atratamentelor fitosanitare este mult mai

mare, decât la soiurile pentru struguri de vin,deoarece strugurii trebuie s" fie perfects"n"to#i.

• Orice urm" de boal" sau atac de d"un"tori,scade din valoarea comercial" a strugurilor.

•

În cazul strugurilor destina!i p"str "rii, aten!iemare trebuie acordat" tratamentelor

împotriva putregaiului cenu#iu, deoarecestrugurii nu trebuie s" vin" din câmpinfecta!i cu sporii acestei ciuperci.

C i l i t l A t f " l i l i il î f ti d



• Conveierul varietal. Acesta se refer " la gruparea #i e#alonarea soiurilor, în functie de

epoca lor de maturare, începând cu soiurile extratimpurii, pân" la cele foarte târzii.

• În condi!iile ecologice din !ara noastr ", soiurile de mas" se e#aloneaz" pe #apteepoci de maturare, începând de la 15 iulie #i pân" la 30 octombrie. Cel mai devremematureaz" strugurii soiului Perl" de Csaba (15.VII), urmat de soiurile Muscat timpuriu deBucure#ti, Cardinal, Regina Viilor, Augusta, Timpuriu de Pietroasa, Victoria #.a., iar cel

mai târziu, (15 - 30 X) soiurile Regina Nera, Black roz, Greaca #i Roz românesc.• Conveierul varietal, se stabile#te pentru fiecare podgorie, incluzându-se în

sortiment numai acele soiuri care î #i valorific" cel mai bine poten!ialul de produc!ie, încondi!iile ecologice existente.

"#$%& '# ( )*+*,-).*/ /012-$0-

'# 3 -.-$#4 /0

( *$'05*%"#$%#//#6 #705* 800%9$:-7-)/*;0./9$0*

<012-$0- '#"0#/$9*)*

(=*))#%*)'9$>

( =*))#%*) $9?:?-$@*29.*

<012-$0- '#(%-A

(#/&B-0*C#%-"*-%*

,-).*/ '#D*1+-$7,-).*/ '# :''*,0%.98E 2%#5'0'E 0%8*50*E91#4*5(&%05*

(9*$5&:F-? :%0<*105*G#50*

H/*%0*

30.*5#E #%#./

6 #705* 5#$*3%*.I $9) #

C$#*.*

!" $! !" $! !" $% !" $%

J29.* '#1*/-$*$#

&'(&) *'+', - , ) .-) /01 &) 23 -2/01 &)

& && &&& &4 4 4& 4&&

• Conveierul geografic Maturararea strugurilor se realizeaz" în func!ie de factorii ecologici



•

Conveierul geografic. Maturararea strugurilor se realizeaz" în func!ie de factorii ecologiciexisten!i în fiecare zon" geografic", în special de latitudine, longitudine #i altitudinealocului. Prin urm"rirea perioadei de maturare a strugurilor în diferite zone geografice, serealizeaz" conveierul geografic al soiurilor.

• Conveierul geografic poate fi urm"rit pe arealele ecoclimatice mult mai largi (mai multe

!"ri, continente), în vederea stabilirii zonelor în care cultura anumitor soiuri de mas" estecea mai rentabil".

În condi"iile climatice ale "!rii noastre au fost delimitate 4 zone de favorabilitate



În condi"iile climatice ale "!rii noastre, au fost delimitate 4 zone de favorabilitatepentru cultura soiurilor de mas!:

• Zona foarte favorabil" • Zona favorabil",•

Zona cu favorabilitate mijlocie

•

Zona tolerat"



• Zona foarte favorabil", care cuprinde : Terasele Dun"rii, începând de la Drobeta Turnu Severin #i pân" dincolo deCernavod", cu centrele viticole de pe partea stâng" aDun

"rii (Bechet – D

"buleni, Zimnicea, Greaca, Giurgiu,

Fete#ti) #i cele de pe partea dreapt" a Dun"rii, în Dobrogea(Ostrov, Oltina, Cochirleni, Cernavod").

• Zona se caracterizeaz" prin urm"toarele condi!iiecoclimatice:

•

perioad" lung" de vegeta!ie, de peste 180 zile;•

bilan!ul termic global > 4000ºC, din care bilan!ul termic util,minimum 1600ºC;

• durata de str "lucire a soarelui, peste 1600 ore;

•

indicele heliotermic real >2,5;• coeficientul hidrotermic 0,8 - 1,2;•

precipita!iile în perioada de vegeta!ie, sub 300 mm.• În aceast" zon" se cultiv" soiurile de mas" cu bobul mare,

începând cu cele timpurii #i pân" la cele foarte târzii.



• Zona favorabil", în care se includ o serie de plaiuri #icentre viticole din Dobrogea (Hâr #ova, Isaccea,Sarica-Niculi!el, Murfatlar, Ovidiu-Mangalia), unde

vecin"tatea cu Marea Neagr " creeaz" condi!ii foartefavorabile pentru cultura soiurilor de mas"; precum#i unele plaiuri din podgoria Dealul Mare (Greceanca,N"eni, Breaza, {arânga, Pietroasele, Urla!i).

• Zona se caracterizeaz"

prin urm"

toarele condi!ii

ecoclimatice:• perioada de vegeta!ie 170 - 190 zile:• bilan!ul termic global minim 4000ºC, din care

temperatur " util > 1500ºC;• durata de str "lucire a soarelui 1400-1500 ore;• indicele heliotermic > 2,0.• In aceast" zon" se cultiv" soiurile pentru struguri de

mas" cu maturare timpurie, mijlocie #i târzie.

Z f bilit t ijl i i d



•

Zona cu favorabilitate mijlocie, care cuprindepodgoriile din sudul #i centrul Moldovei (Odobe#ti,Panciu, Nicore#ti, Ive#ti, Dealurile Covurluiului,Dealurile Tutovei, Hu#i); unele centre viticole dinpodgoriile Dr "g"#ani #i {tef "ne#ti – Arge#; precum#i podgoriile si centrele viticole din Banat.

•

Zona beneficiaz" de urm"toarele condi! i iecoclimatice:

•

perioada de vegeta!ie 165-175 zile;• bilan!ul termic global 3800ºC;•

insola!ia 1300 ore.

•

În aceast" zon" se cultiv" soiurile cu maturaremijlocie #i numai în unele centre se pot cultiva #isoiurile târzii (Coarn" neagr ", Muscat d'Adda).Soiurile timpurii se cultiv" pe suprafe!e foarte

reduse, pentru consumul local de struguri.



• Zona tolerat" pentru soiurile de mas", în

care se includ centrele viticole aflate înpartea de nord-est a Moldovei #i cele dinTransilvania, Crisana si Maramures.

•

Se cultiv" numai soiurile timpurii #imijlocii, care s" acopere consumul localde struguri în stare proasp"t".



CLASIFICAREA SOIURILOR PENTRU STRUGURI DE MAS|

•

Se face în raport cu epoca de maturare a soiului

Chasselas doré, deosebindu-se 3 grupe mari de soiuri: •

grupa soiurilor cu maturare extratimpurie #i timpurie,care matureaz! strugurii cu 2-4 s!pt!mâni înaintea soiuluiChasselas doré. În aceast! grup! se încadreaz! soiurile dinepoca I #i a II-a de maturare a strugurilor;

•

grupa soiurilor cu maturare mijlocie, care matureaz! strugurii odat! cu soiul Chasselas doré sau cu 1-2 s!pt!mânidup! Chasselas. Aici se încadreaz! soiurile din epoca a III-a#i a IV-a de maturare a strugurilor;

•

grupa soiurilor cu maturare târzie #i foarte târzie, carematureaz! strugurii cu 3-5 s!pt!mâni dup! soiul Chasselasdoré,din care fac parte soiurile din epocile V-VII de maturarea strugurilor.

1$ ./*$%/%( (2*%/3 +"#$%# 9(1:#



!"#$%# '()*%$

+*%$,$%# -( ./+0

*#.'$%#( 4# *#.'$%#(

5('"1#6( 737 7 8

3 ;$+1/* <(%60 -( = +/>/

3 = /%-#)/6

3 ? (,#)/ 9##6"%1%(/@## %".A)(4*#

3 ;$+1/* B #.'$%#$ -( C$1$%(4*#

3 D$,$+*/

3 B #.'$%#$ -( <#(*%"/+/

3 E #1*"% #/

3 B #.'$%#$ -( = 6$F

3 D%"./* -( 7 /4#

1$ ./*$%/% ( .#F 6"1#(

5('"1#6( 7 7 7 37E 8

+"#$%# 9(1:#3 = :/++(6/+ -"%(

3 ;$+1/* -( G /.>$%,

3 = #)+/$*

3 ;$+1/* -( D--/

3 D6':")+( H /9/66((

1%(/@## %".A)(4*#3 B %#$.I

3 = (*0@$#/

3 !#69/)#/

3 J/'"1/

3 !'6()-#-3 B %/)+#69/)#/

3 DK$%

3 !".(4/)

3 ;#61"9

3 7 +*%#*/

3 </$6/

3 L (6$

1$ ./*$%/%( *A%K#(

5('"1#6( E 3E 7 8

+"#$%# 9(1:#3 = "/%)0 /6>0

3 = "/%)0 )(/,%0

3 ? /K/1:#(

3 DI$K D6#3 7 */6#/

3 C #1/)(

1%(/@## %".A)(4*#3 !(6(1*

3 ? "K % ".A)(+1

3 L %(/1/

3 M ()#/

3 B /.#)/1$ ./*$%/%( I"/%*(

*A%K#( 5('"1/ E7 7 8 +"#$%# 9(1:#3 ;$+1/* -( D6(2/)-%#/

3 C 6/1N %"+(

3 O"-%(6/>#3 ? (,#)/ J(%/

3 P :/)(K



Sinonime: Perla de Csaba, Csaba gyögy e

- în Ungaria; Perla von Csaba - în Germania !iAustria.

Origine . A fost creat în Ungaria de c"treMATHIASZ JANOS, prin hibridarea soiurilorBronnerstraube x Muscat Ottonel ; semin#elehibride au fost trimise viticultorului ADOLFSTARK din Bëkécsaba, care in anul 1904 a

selec#ionat soiul Muscat Perla de Csaba.Pân" în prezent nu are rival catimpurietate, fiind primul soi care matureazastrugurii în condi#iile climatice ale #"rii noastre.

MUSCAT PERLA DE CSABA



Dezmugurire timpurie, cu rozetasc"moas" de culoare verde cu nuan#ecafenii; frunzele tinere sunt ar "miiro!ietice !i acoperite cu scame rare.

Lastarii cu vigoare de cre!tereslab", meritale mijlocii (9-12 cmlungime), culoare verde cafenie,mai intensa la noduri. Coardeletoamna cap"t" o culoare cafeniero!iaticã.



Frunza adulta de m"rime mijlocie (15-16 cm lungime) , form" orbicular ", întreagasau u!or trilobat", cu sinusurile laterale abia schi#ate; sinusul pe#iolar în form" de lir " deschis".Limbul frunzei este glabru !i are marginile orientate c !tre fa" a superioar !,formând o pâlnie cu centru în punctul pe" iolar (caracter tare de recunoastere a

soiului).



Florile sunt hermafrodite pe tipul 5, cu polen abundent, soiul fiind autofertil



•

Strugurii de m"rimemijlocie (150-220 g inmedie), form"

cilindroconic",uneori aripa#i, cuboabele a!ezate despe ciorchine.

•

Bobul sferic u!ordiscoidal, culoaregalben" verzuie,auriu pe partea

însorita.•

Pulpa bobului estesemic"rnoas", iarpieli#a acoperit" cuun strat fin depruin".

Î P l d C b i



• Însu #irile agrobiologice. Perla de Csaba este un soi cuvigoare mijlocie, uneori chiar slab", ceea ce se reflect" asupra fertilit"#ii !i productivit"#ii.

• L"starii fertili reprezint" doar 50-60%, iar copilii suntpurt"tori de rod.

• Are perioad" scurt" de vegeta#ie 150 - 160 zile, timp încare necesit" 1200 – 1300ºC temperatur " util".

• Dezmugure!te devreme, în prima decad" a lunii aprilie,

iar înfloritul se declan!eaz" timpuriu, la sfâr !itul luniimai - începutul lunii iunie. Pârga strugurilor începedevreme, pe la sfâr !itul lunii iunie, încât maturarea deconsum se realizeaz" începând cu 15 - 20 iulie înpodgoriile din sudul #"rii (Greaca). În celelalte zone, în

perioada 1-5 august.• Este un soi cu rezisten#" mijlocie la ger (-18ºC); sensibil

la secet" !i man", toleran#" mijlocie la putregaiulcenu!iu al strugurilor. Strugurii ajun!i la maturitate suntintens ataca#i de viespii.

C i " l t h i P l d C b it" t i



• Cerin" ele agrotehnice. Perla de Csaba necesit" terenuricu expozi#ie sudic", bine însorite, soluri u!oare, fertile !i cuumiditate asigurat". Se comport" bine pe portaltoi cuperioad" scurt" de vegeta#ie, care s" îi gr "beasc" maturareastrugurilor (Riparia gloire, 41 B, SO4-4).

•

Fiind un soi cu vigoare mai slab", este condus în planta#ii petulpini semiînalte, în cordon bilateral. T"ierea de rod se poateface în cepi scur #i de 2-3 ochi sau verigi scurte de rod (cep de1-2 ochi, plus cordi#e de 5-6 ochi), înc"rc"tura ce se las" lat"iere fiind de 12-13 ochi/m$. La t"iere se pot folosi !i copiliilemnifica#i, deoarece sunt purt"tori de rod.

•

Fertilizarea trebuie f "cut" cu doze moderate de îngr "!"mintechimice, coeficientul de valorificare a îngr "!"mintelor fiindmic 0,5. Consumul specific de elemente nutritive esteurm"torul: N 9,3; P 0,8; K 3,8 kg pe tona de struguri.

• Perla de Csaba are cerin#e ridicate fa#" de ap", coeficientul

mediu de valorificare a apei din sol fiind de 0,312 m3

/kg destruguri. Pe lâng" ud"rile de aprovizionare a solului cu ap" care se fac prim"vara !i cele din timpul perioadei de vegeta#iepentru men#inerea plafonului minim de 70 % din IUA,umiditatea trebuie men#inut" la 50 % din IUA !i în intervalul dela recoltarea strugurilor pân" în toamn" la sfâr !itul vegeta#iei.

Î Î



•

Însu #irile tehnologice. În condi#iile climatice dinsudul #"rii, Perla de Csaba ajunge la maturare

între 15 !i 26 iulie (soi extratimpuriu). În zonelesubcarpatice colinare, maturarea strugurilor serealizeaz" mai târziu în primele zile ale luniiaugust.

•

Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuceste redus", circa 10 zile, strugurii fiind puternic

ataca#i de viespi. Nu suport" transportul pedistan#e lungi, iar boabele se desprind u!or de pepedicele.

•

Produc#iile de struguri ob#inute sunt mijlocii 8-15t/ha, cu o medie de 10 - 12 t !i un procent de cca.

70 % produc#ie marf ".•

La maturarea deplin", strugurii acumuleaz" 130-160 g/l zah"r, iar aciditatea total" variaz" între3,8 - 5,5 g/l H2SO4, în func#ie de zona climatic".



•

Varia" ii #i clone. Prin selec#ia clonal" efectuat" laS.C.P.V.V. Greaca, a fost ob#inut" clona MuscatPerl" Csaba – 115 Gr. omologat" în anul 1983(GR. GORODEA !i colab.). Aceast" clon" secaracterizeaz" prin produc#ie mare de 18 t/ha,sporul fiind de 52 % fa#" de popula#ia mam" dincare a fost extras".

•

Zonare. Perla de Csaba este cultivat" mai mult în

#"rile viticole din centrul Europei cu clim" temperat" (Ungaria, Germania, Slovenia,România, Bulgaria), datorit" precocit"#ii sale. Lanoi în #ar " ocup" circa 700 ha.

•

Timpurietatea sa se valorific" cel mai bine pe

terasele Dun"rii (Zimnicea, Giurgiu, Greaca) !i penisipurile din sudul Olteniei.•

Pe suprafe#e mici se cultiv" îns" în toatepodgoriile, pentru satisfacerea consumului localde struguri în stare proasp"t".



CARDINAL

Sinonime: nu se cunosc la acest soi.Origine. A fost ob#inut în California, la

Sta#iunea Fresno, de c"tre ELMER SNYDER !iF. HARMON, în anul 1939, prin hibridareasoiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) xRibier (Alphonse Lavallée). Deoarece este unsoi valoros s-a r "spândit în toate #"rile viticole

din lume. În România s-a introdus în perioadaanilor 1962-1964.

Dezmugurire slab sc"moas", cu



Dezmugurire slab sc"moas", curozeta de culoare ar "mie. Frunzeletinere sunt alungite, asimetrice, cumucronii ascu#i#i.

L"starii viguro%i cu meritale mijlocii

(10-12 cm lungime) !i noduri groase,culoare verde cu slabe nuan#e cafenii,mai intense la noduri.

Coardele toamna cap"t" o culoarealunie g"lbuie.



• Frunza adult" estemare (20-22 cmlungime),orbicular " cu un

început de trilobiesau pentalobie.

• Sinusurile lateraleslab schitate, iar

sinusul pe#iolar înform" de lir " deschis".

• Limbul frunzei esteu!or gofrat, glabru

pe ambele fe#e, cudin#ii ogivalidispu!i pe dou" serii (doi din#i mici!i unul mare)



Strugurii sunt mari(250-350 g), conici,adesea r "muro!i,cu a!ezarea deas" aboabelor peciorchine.

Boabele sunt mari,sferice u!ordiscoidale, colorateîn ro#u cardinal

(c.t); pulpac"rnoas", crocant" cu gust pl"cut.



Însu #irile agrobiologice. Cardinal este un soi cu perioad" scurt" de vegeta#ie (155 - 160 zile), timp în care necesit" 1800-1900ºC temperatur " util". În schimb, vegeta#ia se

prelunge!te pân" toamna târziu, din care cauz" nu matureaz" lemnul l"starilor decât pe 2/3 din lungimea lor.Are vigoare mare !i fertilitate ridicat" (75 - 80 % din l"starisunt fertili).Rode!te !i pe copili, acestea putând fi folosi#i la t"iere, pentrurecuperarea produc#iei de struguri în iernile când pierderilede ochi sunt mari.Rezisten#e biologice: foarte slab" la ger (-14ºC . . . -16ºC) !i lasecet"; sensibil la man" !i oidium, excorioz" !i scurt-nodare;

toleran#" mijlocie la putregaiul cenu!iu al strugurilor. Estepredispus la meiere !i m"rgeluire, temperaturile sc"zute !iploile din timpul înfloritului accentueaz" fenomenele,diminuându-se procentul de produc#ie marf ".



Cerin" ele agrotehnice. Cardinal d" rezultate bune pe terenurile cuexpozi#ie sudic", bine însorite, cu soluri fertile !i umiditate asigurat".Se comport" bine pe portaltoii 41 B, SO4-4 care imprim" precocitate !i

însu!iri calitative superioare (culoare, gust).

Fiind un soi viguros, este condus în planta#ii pe tulpini înalte, capul în"l#at dr. Guyot. Înc"rc"tura de rod la t"iere 13-14 ochi/m$,repartizat" pe elemente lungi de rod (coarde de 10 - 12 ochi). Ochii dela baza coardelor fiind fertili, se poate t"ia !i în cepi scur #i de 2-3ochi. Înc"rc"turile mari de ochi la t"iere, favorizeaz" meierea !im"rgeluirea strugurilor.Reac

#ioneaz

" puternic la fertilizare, consumul specific de elemente

nutritive fiind ridicat: 8,8 kg N; 1,2 kg P2O5; 1,0 kg K2O.Rezisten#a slab" la ger, impune folosirea unor doze mai mari de

îngr "!"minte cu fosfor !i potasiu, dozele optime economicerecomandate fiind: N50, P150, K150 kg/ha s.a.Irigarea pe fondul bogat de fertilizare, asigur " totdeauna produc#iimari de struguri 25 - 30 t/ha, din care circa 80% constituie produc#iamarf ". În California (locul de origine), Cardinal produce obi!nuit 30 -40 t/ha !i chiar 60 t/ha.Lucr "rile !i opera#iunile în verde necesare: normarea inflorescen#elorpe butuc, 14 - 18 inflorescen#e (cel mult doi struguri pe l"star);scurtarea inflorescen#elor cu 1/3 din lungimea lor, în scopulasigur "rii unui procent ridicat de produc#ie marf ".

Î i il t h l i Î i il di d l #" ii C di l j l



•

Însu #irile tehnologice. În regiunile din sudul #"rii, Cardinal ajunge lamaturitatea de consum între 1-10 august, iar în zonele de deal,subcarpatice, pe la jum"tatea lunii.

•

Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare, de cca.

15-20 zile, cu condi#ia ca s" nu survin" ploile, deoarece boabelefisureaz" u!or în zona pedicelului !i sunt atacate de mucegai.

•

La maturarea de consum, strugurii acumuleaz" cantit"#i mici dezaharuri 100-125 g/l, iar aciditatea variaz" între 3,2 !i 4,5 g/l H2SO4,indicele gluco-acidimetric fiind echilibrat.

•

Zonare. Soiul Cardinal a devenit cosmopolit, deoarece s-a r "spândit în toate #"rile viticole. La noi în #ar ", arealul de cultur " este limitatnumai în zonele sudice, dat" fiind rezisten#a slab" la ger. Ocup" osuprafa#" de cca. 2500 ha.

•

Timpurietatea sa este pus" în valoare pe Terasele Dun"rii (podgoriile

Severinului, Zimnicea, Giurgiu, Greaca) !i în Dobrogea (centreleviticole Medgidia, Ovidiu, Cernavod", Ostrov).

• Rezultate bune se ob#in în podgoriile Dealu-Mare !i în unele centreviticole din podgoria Dealurile-Buz"ului (Pietroasa, Breaza).



REGINA VIILOR

•

Sinonime: Reigne des vignes-în Franta;Königen der weingarten-în Germania; Reginadei vignetti -în Italia; Ranîi karaburum sau

Koroleva vinogradnikov -în Rusia !i Ucraina;Razaki de Ungheria-în Turcia; Szölöketekkiralynoje-în Ungaria.

•

Origine. A fost creat în Ungaria de catre

amelioratorul MATHIASZ JANOS prinhibridarea soiurilor Queen Elisabeth xMuscat Perl ! de Csaba în anul 1916.

D i l b " d



Dezmugurire glabr " deculoare verde str "lucitor,frunzele tinere gofrate !i

puternic bronzate.

L"starii sunt viguro!i, cu meritalemijlocii (12-14 cm lungime), deculoare verde, cu nuan#e cafenii pe

partea însorit".Coardele toamna cap"t" o culoarecenu!ie iar nodurile devin vine#ii cucârceii foarte mari.



• Frunza adult" dem"rime mijlocie(14-16 cm lungime),

orbicular reniform".Limbul sub#ire u!orgofrat.Sinusurile laterale

înguste !i închiseprin suprapunerealobilor; sinusulpe#iolar în form" deU.

Frunza este glabr " pe ambele fe#e, cudin#ii ogivali dem"rime mijlocie.

• Strugurii sunt scur#i,



Strugurii sunt scur #i,cilindrici, uneoriaripa#i, cu boabelea!ezate potrivit de des

pe ciorchine.• Bobul este mare,

ovoid, de culoaregalben auriu, ca ceara,

pieli#a de grosimemijlocie, acoperit" cuun strat fin de pruin" persistent".

• Pedunculul struguriloreste lung, ierbos !isemilemnificat, iarpedicelele sunt groasecu bureletul dezvoltat.

• Însu#irile agrobiologice Soi cu perioad"



• Însu #irile agrobiologice. Soi cu perioad" scurt" de vegeta#ie 160 - 165 zile, timp încare necesit" 1500 – 1600ºC temperatur "

util".•

Are vigoare mijlocie, frunzi! bogat !ifertilitate slab" (25 - 30 % l"stari fertili).

• Rode!te !i pe copili, încât ace!tia pot fi

folosi # i prim"vara la t" iere pentrucompensarea sarcinilor de rod pe butuc.•

Meiaz" !i m"rgeluie!te puternic, în anii cucondi#ii climatice nefavorabile în timpul

înfloritului.• Rezisten#e biologice: mijlocie la ger (-18º --20º); bun" la secet" !i la moliilestrugurilor; foarte sensibil la man", oidium!i putregaiul cenu!iu al strugurilor.

Cerin"ele agrotehnice Regina iilor se c lti " c re ltate b ne



•

Cerin" ele agrotehnice. Regina viilor se cultiv" cu rezultate bune în zonele subcarpatice cu expozi#ii însorite, pe solurile u!oare,permeabile.

•

Dezmugure!te timpuriu în prima decad" a lunii aprilie, pârgastrugurilor începe devreme, iar maturarea deplin" are loc cu

circa o s"pt"mân" înaintea soiului Chasselas.• Portaltoii indica#i sunt: Riparia Gloire pe soluri lipsite de

carbona#i, SO4-4, 140 Ru !i 41 B pe terenurile bogate în carbona#i.•

Se preteaz" la conducerea pe tulpini semiînalte (capul în"l#at Dr.Guyot), cu condi#ia ca temperaturile din timpul iernii în zon" s" nu coboare sub -20ºC. Înc"rc"tura de ochi recomandat" la t"iere

este de 14 - 16 ochi/m$, repartizat" pe elemente lungi de rod(coarde de 10 - 12 ochi).•

La fertilizare se folosesc doze moderate de îngr "!"minte cu azot,pentru a nu se favoriza meierea !i m"rgeluirea strugurilor;dozele de îngr "!"minte recomandate fiind : N60, P90, K100 kg/ha.

•

Lipsa apei din sol contribuie la sc"derea calit"#ii strugurilor,

boabele devin moi, iar aroma se pierde.• Soiul necesit" opera#iuni în verde ca: normarea inflorescen#elor

pe butuc (10 - 12 inflorescen#e); scurtarea vârfuluiinflorescen#elor cu o 1/3 din lungimea lor, în scopul asigur "riiunui procent ridicat de produc#ie marf ".

Îns #irile tehnologice Regina iilor mat rea " str g rii



• Însu #irile tehnologice. Regina viilor matureaz" struguriineuniform, de aceea recoltarea se face e!alonat în 2-3etape.

• Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este

scurt" de 6-10 zile, dup" care boabele se înmoaie !i cap"t" gust foxat. Boabele se desprind cu u!urin#" de pe pedicele,iar rezisten#a la transport a strugurilor este slab".

• Produc#iile sunt mijlocii de 8 - 12 t/ha, din care produc#iamarf " este de cca. 50 - 52 %. În condi#ii de irigare,produc#iile sunt mari, iar greutatea strugurilor se situeaz"

între 300 - 600 g.• Valoarea soiului Regina viilor const" în faptul c" este unul

din primele soiuri cu boabe albe mari, care apare dup" Cardinal.

• Zonare. Regina viilor se cultiv" pe suprafe#e mari în Italia,Iugoslavia, Ungaria, Austria, Grecia, Rusia etc. La noi în#ar " se cultiv" pe suprafe#e reduse (cca. 950 ha), mai ales înpodgoriile din sudul #"rii.

• Nu se prevede extinderea în cultur ", fiind înlocuit cusoiurile nou create mult mai valoroase, cum este soiulVictoria sau Augusta.



MUSCAT TIMPURIU DE BUCURESTI

Sinonime: Timpuriu de Bucuresti.

Origine. A fost ob#inut prin hibridare

sexuat" controlat", între soiurile Coarn! alb! x Regina viilor , autori GHERASIMCONSTANTINESCU !i ELENANEGREANU, soiul fiind omologat în anul

1970.



• Dezmugurire u!orpufoas", cu rozetaverde albicioas"; vârful

l"starului !i primelefrunze sunt de culoareverde galbui.

• L"starii foarte viguro!i,

sub#iri, de culoareverde cu nuan#e cafeniiro!ietice.

• Coardele toamna,cap

"t"

o culoarecafenie deschis" cureflexe cenu!ii, iarnodurile de culoarevine#ie ro!cat".

• Frunza adult" de



• Frunza adult" dem"rime mijlocie(16-19 cmlungime),

pentalobat" deculoare verde închis, glabr " pefa#a superioar " !icu peri!ori scur #ierec#i pe ceainferioar ".

• Sinusurilelaterale suntadânci !i ovoide;cele superioare

închise, iar celeinferioare uneorideschise; sinusulpe#iolar deschis

în form" de U.

f f f




• Strugurii de m"rime



gmijlocie (170-250 g înmedie), cilindro-

conici, de!i în boabe,prev"zu#i cu oaripioar " sau cârcel.

• Bobul de form"

ovoid" !i culoaregalben verzui; pieli#asub#ire intenspruinat", prev"zut" cu

pustule mici brune;pulpa c"rnoas" crocant" cu gust fin

aromat.



Însu #irile agrobiologice. Muscat timpuriu deBucure!ti are o perioad" scurt" de vegeta#ie155 - 165 zile, timp în care necesit" 1600 –1700 ºC temperatur " activ".Soi viguros, cu fertilitate slab" (40 - 41 %l"stari fertili), valorile c.f.r. 0,7 - 0,8; c.f.a. 1,0 -1,5, indicii de productivitate sunt apropia#i cavaloare de cei de la Regina viilor (i.p.r. 203,iar i.p.a. 249).

Rezisten#e biologice: toleran#" slab" lager (-16ºC . . . -18ºC), mijlocie la secet"; foarte

sensibil la man" !i la f "inare; rezisten#" bun" la moliile strugurilor; atacat puternic deviespi

• Cerin"ele agrotehnice Muscat timpuriu de



•

Cerin" ele agrotehnice. Muscat timpuriu deBucure!ti se cultiv" cu rezultate bune peterenurile fertile !i cu umiditate asigurat".

•

Necesit" portaltoi cu perioad" scurt" devegeta#ie !i vigoare mijlocie, care s"-i gr "beasc" maturarea strugurilor (41 B, Precoce, SO4-4).

•

Fiind un soi viguros, se preteaz" la conducerea

pe tulpini înalte, capul în"l#at dr. Guyot cu verigilungi de rod (coarde de 8-12 ochi). Sarcina derod la t"iere este în medie de 15 ochi/m$. Rode!teabundent pe copili.

•

În planta#ii se aplic" un complex de lucr "riagrofitotehnice ca: fertilizarea cu îngr "!"minteorganice, plivitul l"starilor sterili, tratamentefitosanitare mai dese, în special împotrivaf "in"rii.

• Însu#irile tehnologice În anii cu condi#ii climatice normale



Însu #irile tehnologice. În anii cu condi#ii climatice normale,maturarea strugurilor se realizeaz" aproape concomitent cu soiulPerl" de Csaba, cu cca. 10 zile înaintea soiurilor Cardinal !i Reginaviilor (sfâr !itul lunii iulie - începutul lunii august).

•

Strugurii acumuleaz" cantit"#i mari de zaharuri 160 - 190 g/l, iarcon#inutul în aciditate r "mâne mic 2,8 - 3,5 g/l H2SO4, de aceeasoiul trebuie recoltat cu câteva zile înainte de maturarea deplin" astrugurilor, când valoarea indicelui glucoacidimetric este maiechilibrat".

•

Produc#iile de struguri sunt mici, în medie 8,0 - 9,5 t/ha din careproduc#ia marf " reprezint" cca. 80 %. Recoltarea strugurilor seface e!alonat.

•

Zonare. Soiul Muscat Timpuriu de Bucure!ti a fost avizat pentruplantare în Dobrogea - podgoria Ostrov !i centrul viticol Ovidiu-

Mangalia. De asemenea, în centrele viticole Greaca (jude#ulGiurgiu), Furcule!ti (jude#ul Teleorman), Fete!ti !i Sudi#i (jude#ulIalomi#a), pentru a completa conveierul varietal al soiurilor destruguri timpurii.



AUGUSTA

•

Origine. A fost ob#inut prin hibridaresexuat" controlat" a soiurilor Italia xRegina viilor , la Institutul Agronomic

Bucure!ti, autori MARIN NEAGU !iMAGDALENA GEORGESCU.

• Omologarea soiului s-a f "cut în anul

1984.

• La dezmugurire



•

La dezmugurirerozeta este glabr ",de culoare verde cu

nuan#e cafenii;frunzele tinere suntgofrate !i cu nuan#ebronzate.

•

L"starii au meritalemijocii (12-14 cmlungime) !i prezint"

striuri fine.• Coardele toamna au

o culoare cafeniebrun".




Frunza adult" dem"rime mijlocie(14-18 cmlungime),

cuneiform",trilobat" saupentalobat", culimbul sub#ire !iu!

or gofrat.•

Sinusurilelateraleinferioare suntdeschise, iar

cele superioare înguste, închise,eliptice; sinusulpe#iolar deschis

în form" de U.

Florile sunt hermafrodite pe tipul 5 cu polen abundent soiul fiind autofertil




• Strugurii sunt



• Strugurii suntmari (325 g în

medie), cilindro-conici, lacsi.

• Boabele suntmari, ovoide, deculoare galbenverzuie, pulpasemicrocant" cu

gust pl"cut.

• Însu #irile agrobiologice. Augusta are



# g g gvigoare mijlocie, fertilitate bun" (61%l"stari fertili) !i productivitate ridicat",datorit" m"rimii strugurilor: c.f.a. 1,7; c.f.r.

1,1; i.p.a. 552; i.p.r. 356.•

Dezmugure!te târziu, în a doua parte alunii aprilie, pârga strugurilor are locdevreme pe la mijlocul lunii iunie, iarmaturarea se realizeaz" în a doua decad" alunii august, cu 5-6 zile dup" soiulCardinal (în anii cu condi#ii climaticeoptime, maturarea se realizeaz" odat" cuCardinal).

• Rezisten#e biologice: mijlocie la ger

(-18ºC . . . -20ºC), oidium !i putregaiulcenu!iu al strugurilor, foarte sensibil laman".

•

Însu #irile agrotehnice #i tehnologice. Augusta d"



# g # g grezultate bune pe terenurile cu expozi#ie sudic",bine însorite !i cu soluri fertile. Se comport" binepe portaltoi 140 Ru, Fercal, SO4-4, S.C. 26.

•

Forma de conducere în planta#ii este capul în"l#at dr. Guyot pe semitulpin", înc"rc"tura ce selas" la t"iere 25 ochi/m2.

•

Produc#ia de struguri este mijlocie 15 - 16 t/ha,

din care 85% reprezint" produc#ia marf ". Lamaturarea de consum a strugurilor soiulacumuleaz" 120 - 135 g/l zaharuri, iar aciditateaeste de 3,7 - 4,9 g/l H2SO4.

•

Zonare. Augusta se cultiv" cu rezultate bune pe

terasele Dun"rii (Greaca, Ostrov, Zimnicea,Cernavod"), precum !i în unele podgoriisubcarpatice cu climat mai blând (Dealul Mare,Dealurile Buz"ului, Dr "g"!ani, &tef "ne!ti-Arge!).



TIMPURIU DE PIETROASA

• Origine. A fost ob#inut la Sta#iuneade Cercetari Viticole Pietroasa, prinhibridarea sexuat" controlat" asoiurilor Alphonse Lavallée x Reginaviilor , autor TOMA OTILIA.

•

Omologarea soiului s-a f "cut în anul1989.



• Ladezmugurire

rozeta estede culoareverde

ro!iatic",frunzeletinere suntlucioase !iglabre peambele fe#e.

•

Frunza adult" esteif "



mare, cuneiform",pentalobat", cu

limbul u!or gofratde culoare verde închis, acoperit cuperi rari pe fa#a

inferioar ".•

Sinusurile lateralesunt slab schi#ate,elipsoidale !i

închise, iar sinusulpe#iolar este înform" de U.

Florile sunt hermafrodite pe tipul 5 cu polen abundent soiul fiind autofertil



• Strugurii suntmari (350-500 g în

medie), cilindro-conici, biaripa#isau multiaripa#i.

• Boabele sfericede m"rime

mijlocie, colorate în negru-violaceu,acoperite cupruin" abundent" !i persistent".

•

Pulpa estec"rnoas",crocant", cu gustpl"cut echilibrat.

• Însu#irile agrobiologice Timpuriu de



• Însu #irile agrobiologice. Timpuriu dePietroasa este un soi viguros, cu cre!terivegetative puternice, fertilitate mijlocie(54% l"stari fertili) !i productivitate bun" datorit" m"rimii strugurilor. Valorile c.f.a.1,0; c.f.r. 0,6; i.p.a. 341 iar i.p.r. 216.

•

Dezmugure!te devreme, în prima decad" alunii aprilie, intrarea în pârg" a strugurilorla începutul lunii iulie, iar maturarea are

loc în perioada 1 - 15 august (epoca a II-a).•

Rezisten#e biologice: mijlocie la ger(-18ºC . . . -20ºC) !i secet", toleran'" mijlocie la boli !i d"un"tori.

•

Însu #irile agrotehnice #i tehnologice. Timpuriu dePietroasa se c lti " c re ltate b ne pe teren rile



Pietroasa se cultiv" cu rezultate bune pe terenurile însorite !i cu fertilitate ridicat". Are nevoie deportaltoii cu vigoare mijlocie (SO4-4, SC 26).

•

Forma de conducere recomandat" este cordonulbilateral pe semitulpin". T"ierea în verigi scurte derod, înc"rc"tura la t"iere fiind în medie de 40 ochi/butuc, adic" 12-13 ochi/m2.

•

Produc#iile de struguri sunt mari 20,2 t/ha înmedie, din care 92 % reprezint" produc#ia marf ".La maturarea de consum, strugurii acumuleaz" 145 - 150 g/l zah"r, iar aciditatea r "mâne ridicat" de 5,1 - 5,8 g/l H2SO4.

•

Zonare. Timpuriu de Pietroasa se cultiv" curezultate bune în podgoriile din sudul #"rii, unde î !ivalorific" timpurietatea. Contribuie la l"rgireaconveierului de soiuri timpurii pentru struguri demas".

VICTORIA



VICTORIA

•

Origine. Este un hibrid complex, ob#inutprin încrucisarea soiurilor: Cardinal x(Alphonse Lavallée x Ahmeur bou Ahmeur) x

Afuz ali alb.

•

Hibrid"rile s-au efectuat în cadrul Institutuluide Cercet"ri Horti-Viticole Bucure!ti, de c"treVICTORIA LEP|DATU.

•

Lucr "rile de selec#ie au continuat laSta#iunea de Cercet"ri Viticole Dr "g"!ani,soiul fiind omologat în anul 1978.

•

La dezmugurire



grozeta !i primelefrunzuli#e sunt

glabre, lucioase!i de culoareverde ar "mie.

• L"starii de

vigoare mijlocie,culoare verde !iscoar #a usorstriat".

•

Coardele toamnaau o culoarebrun" cafenie.




u a adu t" dem"rime mijlocie(16-18 cm

lungime), întreaga mai rartrilobat", culimbul neted !i

glabru pe ambelefe#e.• Sinusurile

laterale sunt

superficiale !ideschise, iarsinusul pe#iolar

în forma de Vdeschis.




p p , p ,

• Strugurii sunt mari



(450-600 g în medie),conici sau cilindro-conici, cu boabele

a!ezate compact peciorchine.• Bobul mare !i foarte

mare (6,5 g), ovoidal deculoare galben"-chihlimbarie (ambr

");

pulpa semicrocant", cugust echilibratnearomat.

• Ca genotip întrune!te caracter de

heterozis, în ceea ceprive!te m"rimeastrugurilor !i aboabelor, acestea fiindnet superioare celor

întalnite la soiurilearentale.

•

Însu #irile agrobiologice si agroproductive. Victoria este un soi cuvigoare mijlocie spre mare, fertilitate bun" (63 - 73 % l"stari fertili),



g j p , ( ),valorile coeficien#ilor de fertilitate oscilând între 0,86 - 1,05coeficientul de fertilitate relativ !i 1,45 - 1,79 coeficientul de fertilitateabsolut. Productivitatea soiului este mare: indicele de productivitaterelativ 398, iar indicele de productivitate absolut 657.

•

Rezisten#e biologice: bun" la ger (-18ºC . . . -20ºC) !i la secet"; secomport" bine fa#" de brumele !i înghe#urile de prim"var ", datorit" dezmuguririi târzii; rezisten#" mijlocie la boli !i d"un"tori.

• Soiul Victoria se cultiv" cu rezultate bune pe terenurile fertile de labaza versan#ilor, cu soluri bine drenate. Are afinitate bun" la altoirepe portaltoii 140 Ru, SO4-4 !i SC 26 .

•

Formele de conducere în planta#ii recomandate sunt: capul în"l#atDr. Guyot, cu t"iere mixt" !i cordonul dublu genevez, în podgoriaOstrov. Înc"rc"tura de rod care se las" la t"iere este de 40 - 50 ochi/butuc, respectiv 12 - 15 ochi/m2.

• Reac#ioneaz" puternic la fertilizarea cu îngr "!"minte chimice,consumul specific de elemente nutritive fiind predominant potasic:

N 6,3 kg, P 1,5 kg, K 8,2 kg.•

De asemenea, la lucr "rile în verde, în special la normareainflorescen#elor l"sându-se pe butuc în medie 12 inflorescen#e;opera#iunea trebuie executat" cu 2 - 3 zile înainte de declan!area

înfloritului în mas" a soiului .

•

Însu #irile tehnologice. Maturarea strugurilor are loc înepoca a II-a durata de conservabilitate a strugurilor



epoca a II-a, durata de conservabilitate a strugurilorpe butuc fiind mare, cca 30 zile.

• Produc#iile de struguri sunt mari, de peste 16 t/ha, din

care produc#ie marf " 83 - 85 %. La maturitatea deconsum, strugurii acumuleaz" 140 - 150 g/l zaharuri,iar aciditatea este relativ sc"zut" 3,5 - 3,8 g/l H2SO4.

• Zonare. Soiul Victoria este recomandat în toatepodgoriile !i centrele viticole specializate în produc#ia

strugurilor de mas", înlocuind în mare parte, soiurileRegina viilor !i Cardinal; ponderea sa în conveierulvarietal fiind de maximum 25 %.

• D" rezultate bune în podgoriile Greaca, Ostrov,Dr "g"!ani !i în centrele viticole de pe Terasele

Dun"rii.• Fiind un soi valoros, a fost luat în cultur " !i în alte #"riviticole din Europa (Italia, Fran#a, Portugalia). Esteconsiderat ca fiind crea#ia cea mai valoroas" de soiuripentru struguri de mas" din România



TIMPURIU DE CLUJ

•

Origine. A fost ob#inut la Sta#iuneade Cercet"ri Horticole Cluj-Napoca, prinhibridarea sexuat" controlat" a

soiurilor Crâmpo#ie x Frumoas! deGhioroc , autor STEFAN OPREA !icolab.

•


•

La dezmugurirerozeta este de



rozeta este deculoare verde

g"lbui !iacoperit" cuscame dese.

•

L"starii de

culoare verdevine#ie cuscoar #a neted".

•

Coardeletoamna auculoarec"r "mizie

ro!iatic"

• Frunza adult" d " i



de m"rimemijlocie,

întreag",trilobat" saupentalobat" ( polimorfismfoliar ), cu

limbul gofrat.•

Sinusurilelaterale suntadânci închiseeliptice, sinusul

pe#iolar înform" de lir " deschis",uneori închisovoidal.




• Strugurii sunt de



m"rime mijlocie(180-250 g înmedie), cilindro-conici cu boabelea!ezate nu preades pe ciorchine.

• Boabele mijlocii,

sferic ovoidale,culoare galbenverzuie, acoperitecu un strat gros

de pruin"; pulpasemicrocant" cuarom" fin" specific".

• Însu #irile agrobiologice. Vigoare mijlocie spre mare,fertilitate ridicat" (70 % l"stari fertili) Valorile



fertilitate ridicat" (70 % l"stari fertili). Valorilecoeficien#ilor de fertilitate: c.f.r. 1,10 iar a c.f.a. 1,60.Productivitatea soiului este mare, indicele de

productivitate relativ 308, iar indicele deproductivitate absolut.• Dezmugure!te timpuriu, în prima decad" a lunii

aprilie, intrarea strugurilor în pârg" are loc devreme(20 – 25 VII), iar maturarea deplin" se realizeaz" dup"

16 – 20 VIII.• L"starii matureaz" lemnul devreme, încât la sfâr !itulperioadei de vegeta#ie 70 % din lungimea l"staruluiare lemnul maturat.

• Forma de conducere recomandat" este cordonul

bilateral pe tulpini semiînalte cu sistem scurt det"iere (cepi de rod de 2 – 3 ochi !i cordi#e de 5 – 6ochi), sarcina de rod fiind de 18 – 20 ochi/m$.

• Soiul nu necesit" lucr "ri !i opera#iuni în verde,speciale.

•

Însu #irile tehnologice. Maturarea strugurilor areloc în epoca a III-a (spre sfâr!itul lunii august) iar



loc în epoca a III a (spre sfâr !itul lunii august), iar în condi#iile climatice din Transilvania, în epoca aIV-a.

•

Produc#iile de struguri sunt mari de 3-5 kg/butuc;produc#iile calculate la hectar variaz" între 16 !i 20tone, din care produc#ia marf " 85 %.

•

Acumuleaz" cantit"#i mari de zaharuri de pân" la180 g/l, încât strugurii pot fi folosi#i !i la vinificare(soi cu însu!iri mixte, pentru mas" !i vin).

•

Zonare. Timpuriu de Cluj este avizat pentruplantare în podgoriile din Transilvania, în vedereaacoperirii consumului local de struguri în stare

proasp"t".•

Se comport" foarte bine în zona viticol" din nord-estul Moldovei, unde poate completa conveierulvarietal pentru soiurile de mas" timpurii.

AROMAT DE IA$I



AROMAT DE IA$ I

•

Origine. A fost ob#inut prin fecundareliber ", din semin#e de T !mâioas! româneasc !, la Sta#iunea de Cercetare

Viti-vinicol" Ia!i , autori DUMITRUDANULESCU !i colab.

• Omologarea soiului s-a f "cut în

anul1980.

• Dezmugurireslab sc"moas"



slab sc"moas",cu rozeta deculoare verdegalbui. Frunzeletinere sunt

întregi de nuan#" usor ar "mie

•

L"starii suntviguro!i, stria#i,cu nuan#ero!ietice pepartea însorit".

•

Toamnacoardele cap"t" o culoare alunie-maronie.

•

Frunza adult" de



m"rime mijlocie(15-16 cm lungime),

orbicular ", cu început de trilobiesau pentalobie.

•

Sinusurile lateralesunt foarte slab

schi#ate, iar sinusulpe#iolar deschis înform" de U.

• Limbul frunzei este

u!or gofrat, culoareverde intens, cu perifini !i rari pe fa#ainferioar ".




• Strugurii de m"rime



mijlocie (170 g înmedie), cilindro-conici, compac#i,aspectuo!i, deculoare galben"

verzuie.• Boabele de m"rime

mijlocie, sferice, cu

pulpa semicrocant" !i gust fin aromat.

•

Însu #irile agrobiologice. Soi viguros, cu perioad" mijlocie devegeta#ie !i fertilitate bun", în medie 54 % din l"stari sunt fertili.



g # ! ,Valorile coeficien#ilor de fertilitate !i indicilor de productivitate sunturm"toarele: c.f.r. 0,56 - 0,83, c.f.a. 1,19 - 1,36, i.p.r. 105,1 - 178,9,i.p.a. 216,6 - 307,8.

•

Dezmugure!te târziu, dup" 25 aprilie; pârga strugurilor începedevreme (10 - 15 VII), iar maturarea deplin" se realizeaz", la Iasi, în

jurul datei de 20 august (epoca a II-a).

• Rezisten#e biologice: bun" la ger (-22–º...-24ºC), slab" la secet",slab" la man", bun" la oidium !i putregaiul cenu!iu al strugurilor.Este puternic atacat de viespi.

•

Cerin" ele agrotehnice. Are nevoie de portaltoi cu vigoare mijlocie(SO4 !i SC 2), forma de conducere adecvat" este cordonul bilateralpe semitulpin".

•

T"ierea de rod se poate face în cepi scur #i de 1-2 ochi sau cordi#e de4-5 ochi, sarcina care se las" la t"iere fiind de 16-18 ochi/m$.

•

Necesit" soluri fertile !i cu umiditate asigurat".

• În anii seceto!i, boabele r "mân mici !i strugurii sunt u!ori.

•

Produc#iile care se ob#in sunt mari, în medie 18 t/ha.

•

Însu #irile tehnologice. Aromat de Ia!i este un soi cu însu!iritehnologice mixte: de mas" !i de vin. Ca soi de mas",

t " t ii ti i l i 3 " t" â i d " P l



matureaz" strugurii timpuriu, la circa 3 s"pt"mâni dup" Perlade Csaba, completând astfel conveierul varietal al soiurilor demas" timpurii. Procentul de produc#ie marf " este sc"zut, în

jur de 60 - 65 % din cauza neuniformit"#ii boabelor spre vârfulciorchinelui.• Prin l"sarea strugurilor pân" la maturarea lor deplin", se

acumuleaz" cantit"#i mari de zaharuri, de peste 190 g/l !i potfi folosi#i la vinificare. Se ob#in vinuri albe de calitate, careacoper " cerin#ele podgorenilor înc" de la începutul lunii

septembrie.• Varia" ii #i clone. De!i este un soi nou, prezint" dou" biotipuri:

un biotip valoros, cu boabe mijlocii de culoare galben", careacumuleaz" multe zaharuri; altul cu boabe mici, neuniformepe ciorchine, de culoare verde !i cu con#inut mic în zaharuri.Se impune deci, continuarea lucr "rilor de selec#ie la acest soi,

care nu este înc" consolidat genetic.• Zonare. Aromat de Ia!i se cultiv" cu rezultate bune în

podgoriile !i centrele viticole din partea de N-E a Moldovei(jude#ele Boto!ani, Ia!i, Vaslui), unde este apreciat printimpurietatea sa. Asigur " unii din primii struguri de mas" pepia#" !i poate fi folosit !i la vinificare.

CHASSELAS DORÉ



Sinonime: Chasselas croquant, Chasselas deThomery, Chasselas de Fontainbleau, Chasselas de

Moissac, Chasselas de Florence, Abélone, Moren, Mornantblanc - în Fran!a; Chasselas dorato, Marzemina bianca - înI tal ia; Florenci Jouana - în Spania; Fendant,Rozmarintraube, Terravin - în Elvetia; Weiser Gutedel,Moster, Wälscher, Edelweiss, Susstraube, Siberling,

Junker Frantraube - în Germania "i Austria; Gyóngyszöló,Fabien szöló - în Ungaria; Plemenka, Zlahtina bigela - înIugoslavia; Pruskawa, Biela plemenka - în Croa!ia; WhiteChasselas, White Sweetwater, Royal Muscadine, White Muscadine - în Anglia.

Soiul Chasselas doré este considerat a fi cel mair #spâdit soi din cele peste 5000 de soiuri cartografiate deampelografi. Este în acelasi timp soiul de referin!#, pentruepoca de maturare a celorlalate soiuri existente în cultura.

Origine. Soi foarte vechi, cunoscut înca din anul 1200. Asupra originiisale p#rerile ampelografilor sunt împartite:



sale p#rerile ampelografilor sunt împartite:- originea franceza, dupa SALAMON (1900), citat de P. VIALA, careafirm# c# denumirea soiului ar proveni de la localitatea Chasselas,existenta in departamentul Sâone-et-Loire;

- originea elve! iana (cea mai plauzibila), unde Chasselas ester #spandit cel mai mult în cultura înca din evul mediu (sec. XV), subdenumirea de Fendand. Din Elve!ia a p#truns în Fran!a (A.BERGET, 1921), în perioada 1515-1830, fiind introdus de c#tresolda!ii elve!ieni care la acea dat# se aflau în serviciile Fran!ei;- origine orientala (Asia Mic#), unde se presupune c# a fost cultivat

din timpuri foarte vechi în împrejurimile orasului Constantinopol, înainte de apari!ia soiului Ceau", care este prin excelen!# preferatde c#tre popula!ia musulman#;- origine egipteana (A. BERGET, 1932), oaza El Fayoum, situat# lacirca 80 km de Cairo, unde se cultiv# soiul de vi!# de vie Fayoumi,cu struguri negri "i boabe ovoidale asem#n#toare cu Chasselas

doré.De fapt exist# un grup de Chasselale: Chasselas blanc, Chasselasdoré, Chasselas violet, Chasselas Queen Victoria, Chasselasmusqué, Chasselas persille (Chasselas cioutat), etc. Cel maivaloros r #mane soiul Chasselas doré, care s-a r #spândit în toate!#rile din lume devenind soi cosmopolit.

Dezmugurire



Dezmugurirepufoas#,

albicioas#.Frunzeletinere suntlucioase,

ondulate puternicbronzate,culoare

ar "miebronzat "

Frunza adult# de m#rimemijlocie (13-16 cm lungime)



mijlocie (13-16 cm lungime),tronconic#, pentalobat#, mairar trilobat#.

Sinusurile laterale superioaredeschise în form# de lir # cubaza ascu!it#; sinusurile

laterale inferioare deschise inform# de U, iar sinusul pe!iolar în form# eliptic# mai mult saumai pu!in închis.

Limbul frunzei este revolut,glabru pe ambele fe!e, cu perifini de-a lungul nervurilor pefa!a inferioar # a frunzei.

• L#starii de vigoare



mijlocie, meritalelede 10-12 cm

lungime, culoareverde rosietic#, custriuri proieminente.

•

Cârceii sunt lungi,bifurca!i "ilemnifica!i puternic.

• Coardele au o

culoare brun# ro"cat#, mai intens# la noduri.



•

Floareahermafrodit# normal#, pe

tipul 5, soiulfiind autofertil

•

Strugurii sunt dem#rime mijlocie



j(130-160 g în medie),cilindro-conici, cu primaramifica!ie transformat#

în cârcel ce poart# 2-3bobi!e în vârf.

•

Bobul este de m#rimemijlocie, culoare verdeg#lbui (aurie), cu peteruginii pe partea

însorit#. Pulpasemicrocant#,suculent#, cu gustspecific soiului.

•

Însu #irile agrobiologice. Soi cu perioad# de vegeta!iemijlocie 160 - 165 zile, timp în care necestit# 2800 –3000ºC t t # l b l#



3000ºC temperatur # global#.• Are vigoare redus#, fertilitate "i productivitate mare (75

- 80 % l#stari fertili), num#rul de inflorescen!e pe l#starifiind în medie de 2-3. Valorile coeficien!ilor de fertilitate"i indicilor de productivitate sunt urm#toarele: c.f.r. 1,0- 1,3; c.f.a. 1,8 - 2,2; i.p.r. 100 - 160; i.p.a. 180 – 200.

• Dezmugure"te devreme, în prima decad# a lunii aprilie, înfloritul are loc de asemenea devreme, spre sfâr

"itul

lunii mai, începutul lunii iunie, iar maturarea deplin# astrugurilor se realizeaz# în epoca a III-a (epocaChasselas-lelor).

• Soiul emite cu u"urin!# l#stari din lemnul b#trânmultianual, încât butucii se refac în urma accidentelorclimatice.

• Rezisten!e biologice: bun# la ger (-20ºC . . .-220C) "ila secet#, foarte sensibil la man# "i eutipoz#, toleran!# mijlocie la oidium, putregaiul cenu"iu "i la moliilestrugurilor.

• Cerin! ele agrotehnice. Având plasticitate ecologic# mare, seadapteaz# la condi!iile climatice din toate regiunile viticole

l !# ii



ale !#rii.• Cele mai bune rezultate se ob!in în zonele colinare

subcarpatice, cu expozi!ii însorite "i soluri scheletice. În

zonele de "es cu soluri fertile, valoarea comercial# astrugurilor scade: strugurii r #mân de culoare verde, sunt de"ila boabe (b#tu!i), iar pulpa devine zemoas#.

• Se comport# bine pe portaltoii SO4-4, 140 Ru, SC 71 -portaltoi viguro"i, asigurând o garnisire mai bun# cuelemente de rod a butucilor.

•

Formele de conducere în planta!ii, recomandate sunt: capul în#l!at dr. Guyot pe semitulpin#, cu verigi lungi de rod de 10 -12 ochi "i cordonul bilateral, cu t#iere în cepi roditori. Înc#rc#tura de rod la t#iere, 12- 14 ochi/m$.

• Fiind un soi foarte productiv, are consumul specific

ridicat de elemente nutritive: N 8,3 kg, P 2,5 kg, K 4,3 kg.Dozele de îngr #"#minte chimice recomandate sunturm#toarele: 80 kg N, 100 kg P2O5, 150 kg K2O/ha.

• Necesit# tratamente fitosanitare multe împotriva manei,deoarece este sensibil la atacul acestei ciuperci patogene.

•

Însu #irile tehnologice. În podgoriile din sudul !#rii,soiul Chasselas doré realizeaz# maturarea de



consum a strugurilor mai devreme, la finele luniiaugust; în celelalte zone viticole, în prima parte a

lunii septembrie (10 - 15 septembrie).•

Produc!iile de struguri sunt mari, de pân# la 20t/ha "i chiar mai mult, din care produc!ia marf # 70- 80 %. Pentru a se m#ri procentul de produc!ie

marf # trebuie executat# lucrarea de normare ainflorescen!elor pe butuc, dup# legatul florilor "iformarea boabelor, l#sându-se un num#r demaxim 30 inflorescen!e.

•

Strugurii acumuleaz# cantit#!i mijlocii dezaharuri (150 - 160 g/l), în contextul unei acidit#!iechilibrate de 4,5 - 5,5 g/l H2SO4. De aceea se potvinifica, ob!inându-se vinuri u"oare de mas#,

foarte echilibrate

•

Varia! ii #i clone. Fiind un soi foarte vechi, se prezint# în cultur # ca opopula!ie heterogen#, cu numeroase biotipuri "i variet#!i. Lucr #rilede selec!ie clonal# au fost începute prima oar# în Elve!ia (anul



de selec!ie clonal# au fost începute prima oar # în Elve!ia (anul1929), la Sta!iunea Experimental# Agricol# din Lausanne de c#treLEYVRAZ (citat de c#tre ROCHAIX "i colab., 1974). În Fran!a au fostcertificate 26 de clone, din care, mai valoroase sunt clonele 41 "i

201 (P. GALET, 1990).•

La noi în !ar # selec!ia clonal# a soiului Chasselas a fostefectuat# la S.C.P.V.V. Ia"i, fiind extras# clona Chasselas doré - 20I" (CALISTRU GH., 1987). Aceast# clon# se remarc# prin produc!iimari "i constante de struguri (26 t/ha). În prezent se înmul!e"te înpepiniere, pentru a fi extins# în cultur # "i înlocui vechea popula!ie

de Chasselas.•

Zonare. Soiul Chasselas doré este cultivat în toate !#rile viticoleeuropene, cât "i în California "i Noua Zeeland#. În Elve!ia esteprincipalul soi pentru struguri de vin. De"i este un soi valoros,ponderea sa în cultur # se afl# în sc#dere în toate !#rile, deoarece laexport sunt prefera!i din ce în ce mai mult strugurii cu boabe mari

de tipul Dattier.•

La noi în !ar # de!ine înc# primul loc, circa 13.000 ha din totalulsuprafe!ei soiurilor pentru struguri de mas# (33 %). Ponderea ceamai mare o are în podgoriile din Moldova (8900 ha). Treptat,suprafe!ele ocupate de soiul Chasselas doré vor fi restrânse înfavoarea soiurilor de mas# nou create.

MUSCAT DE HAMBURG



• Sinonime: Black Muscat of Alexandria,

Snow's Muscat Hamburg - în Anglia; Muscat Albertdient's - în Belgia; Moscato di Amburgo,Zibibbo nero - în Italia; Muscat cernîi

Alexandrinki - în Rusia; Hamburski misket - înBulgaria, Macedonia, Serbia; Ceuro - în Grecia.

•

Origine. Se ignor # originea exact# a acestuisoi care poart# numele ora"ului Hamburg, undese cultiva demult în sere.

• Din Germania a trecut în Anglia (1860), încât

unii ampelografi au emis ipoteza c# ar firezultat din încruci"area celebrului soiFrankenthal , r #spândit la acea vreme în sereledin Anglia, cu soiul Muscat de Alexandria "icare se remarc# prin heterozisul caracterului de

"muscat"



•

Dezmugurire pâsloas#, de culoare verdealbicioas#; frunzele tinere suntro"ietice, puternic bronzate "i acoperite

cu scame rare

•

Frunza adult# este mare(20-22 cm lungime),cuneiforma, tri sau



,pentalobata, cu lobulterminal alungit .

•

Limbul frunzei este usorgofrat; pe fa!a inferioar # frunza este puternicperoas# atât pe mezofil cât"i pe nervuri.

•

Sinusurile lateralesuperioare înguste "i închise iar cele lateraleinferioare superficiale "ideschise. Sinusul pe!iolarare forma de V "i este mai

mult sau mai putin închis.•

Din! ii frunzei sunt de#i,ascu ! i ! i, de culoareg "lbuie, încât frunza

prezint " un halou pe

margini.

•

Floareahermafrodit "



normal ", pe tipul5-6, dar din cauzac " polenul arecapacitate redus" de germinare,

trebuie s" i seasigure polenizatoriîn planta! ii.

•

De asemenea, la o

parte din flori seremarc " fenomenulde cleistogamie .

• L#starii de culoare



verde monoton, cu

striuri maronii pepartea însorit# "iacoperi!i cu

peri"ori spre vârf.• Coardele toamna

au culoarea brun

roscat.

•

Strugurii sunt mari(300-400 g în medie),r #muro"i, cu ramifica!iilesecundare foarte



secundare foartedezvoltate; peduncululeste lung si ierbaceu, la fel

"i restul ciorchinelui.• Boabele sunt mari, 15-20

mm grosime. In cultur # se întalnesc dou# biotipuri:unul cu boabe sferice u"orovoidale, colorate în negru

alb#strui uniform,considerat a fi biotipul celmai valoros "i altul cuboabele elipsoidale,colorate neuniform în ro"uviolaceu mai putin valoros.

•

Boabele sunt c#rnoase,crocante, cu gust puternicde muscat "i acoperite cuun strat gros de pruin#.

•

Însu #irile biologice. Perioad# de vegeta!ie mijlocie165 -170 zile, timp în care necesit# peste 3200ºCtemperatur# global#



temperatur # global#.•

Are o cre"tere vegetativ# puternic# "i fertilitate

bun#, 50 - 60 % din l#stari sunt fertili.•

Este sensibil la meiere "i m#rgeluire, fenomenecare se manifest# puternic spre vârfulciorchinilor.

•

În anii cu condi!ii climatice nefavorabile, în timpul

înfloritului (timp r #coros "i ploios), florile nu leag# "i cad în mas#, acesta constituind defectul majoral soiului Muscat de Hamburg.

•

Rezisten!e biologice: mijlocie la ger (-18ºC); slab#

la secet#; foarte sensibil la man#, f #inare "iputregaiul cenu"iu al strugurilor.•

În zonele de "es este puternic atacat de moliilestrugurilor.

•

Cerin! ele agrotehnice. Muscat de Hamburg are nevoie de mult# c#ldur # "i insola!ie, de aceea se cultiv# în condi!ii bune în podgoriiledin zonele colinare subcarpatice. Prefer # solurile u"oare, bineaprovizionate cu substan!e nutritive "i ap# Pe nisipuri sufer# de



aprovizionate cu substan!e nutritive "i ap#. Pe nisipuri sufer # desecet#.

• Portaltoii cei mai indica!i sunt: Riparia gloire pe terenurile

profunde, lipsite de carbona!i, iar pe terenurile bogate în carbona!i,

portaltoii 41 B "i SO4-4. Pentru asigurarea poleniz#rii suplimentare, înplanta!ii se asociaz# în sortiment biologic cu soiul Cinsaut: 2 rânduride Muscat Hamburg, 1 rând de Cinsaut, cu care se aseam#n# lastruguri.

•

Necesit# t#iere lung#, în coarde de 8-10 ochi, forma deconducere recomandat# fiind capul în#l!at dr. Guyot. T#ierea în cepide rod duce la diminuarea produc!iei. Înc#rc#tura la t#iere este de

14-16 ochi/m$.•

Reac!ioneaz# favorabil la fertilizare, coeficientul de utilizare a îngr #"#mintelor chimice este ridicat (1,0 - 1,5), consumul specific fiindurm#torul: N - 7,3; P - 2,0; K - 4,4 kg/t de struguri. Dozele de

îngr #"#minte recomandate: N150, P85, K100 kg/ha s.a.; la 4 ani seadministreaz# îngr #"#minte organice - 40 t/ha. În condi!ii de irigare,produc!ia de struguri cre"te sim!itor, prin uniformitatea boabelor "i

m#rimea strugurilor.•

Necesit# opera!iuni în verde ca: plivitul l#starilor sterili întotalitate; normarea inflorescen!elor pe butuc 24 - 26 inflorescen!e înmedie; scurtarea vârfului inflorescen!elor cu 1/3, dup# legatul florilor.Fiind sensibil la mucegai, cu dou# s#pt#mâni înainte de cules se facedesfrunzitul par !ial, în zona strugurilor.

•

Însu #irile tehnologice. Muscat de Hamburg întrune"te celemai înalte însu"iri tehnologice, fiind considerat "regelesoiurilor de mas#"



soiurilor de mas# .• În condi!iile ecoclimatice din !ara noastr #, maturarea

strugurilor se realizeaz# cu 10 - 15 zile dup# Chasselas doré

(soi de epoca a IV-a). În sudul !#rii maturarea strugurilor începe înc# pe la finele lunii august, iar în podgoriilesubcarpatice în tot cursul lunii septembrie.

• Produc!iile ob!inute sunt mijlocii (8 - 12 t/ha), din care 60 -70% reprezentând produc!ia marf #.

• Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este redus#

(10 - 15 zile), dup# care boabele se zbârcesc "i pierd dinarom#.

• Strugurii rezist# bine la transport; depozitatea trebuie f #cut# numai în condi!ii de mediu controlat, deoarece rahisul fiinderbaceu se usuc# repede iar boabele se desprind u"or de pe

ciorchine.• La maturarea deplin#, strugurii acumuleaz# cantit#!i mari de

zah#r (160 - 170 g/l), aciditatea r #mâne echilibrat# (4,5 - 5,5 g/lH2SO4), încât strugurii se pot vinifica, ob!inându-se vinuriu"oare de mas#.

•

Varia! ii #i clone. Fiind un soi foarte vechi, în planta!ii seremarc# o mare neuniformitate a butucilor în ceea ce prive"teproductivitatea, m#rimea strugurilor "i coloritul boabelor.



p , g "• Prin selec!ia clonal# la S.C.P.V.V. Greaca a fost ob!inut# clona

Muscat Hamburg - 424 Gr, care are o rezisten!# mai bun# la ger

"i d# produc!ii mari de struguri de peste 20 t/ha (GORODEA GR.1975); de asemenea, la S.C.P.V.V. Pietroasa s-a ob!inut clonaMuscat Hamburg-4 Pt care d# produc!ii de struguri mai mici de13 - 14 t/ha, îns# de foarte bun# calitate, cu boabe mari ovoide,intens colorate "i pruinate (POPA ELENA, 1980).

• În Fran!a s-au extras 14 clone certificate, din care mai

valoroase sunt clonele nr. 192, 197, 198, 202 "i 309 (P. GALET,1990).• Zonare. Muscat de Hamburg este un soi cosmopolit, r #spândit

în toate !#rile viticole. Suprafe!ele cele mai mari se cultiv# înEuropa (Fran!a, Italia, Portugalia, Grecia etc.), apoi în Asia(China, Japonia, Egipt). S-a r #spândit în Australia, Argentina,

Ecuador.• La noi în !ar # se cultiv# pe cca. 3000 ha, ceea ce reprezint# 10%

din suprafa!a ocupat# de soiurile de mas#. Zonele cele maifavorabile sunt în sudul !#rii, pe Terasele Dun#rii, în Dobrogea,podgoriile Dealu Mare, Dealurile Buz#ului "i cele din sudulMoldovei.

CINSAUT



•

Sinonime: Cinq saut, Piqepoul, Bourdalés,Prunella - în Franta; Ottavianello - în Italia;Malvoise - în California; Hermitage - în Africade Sud; Blue Imperial, Black Prince - în

Australia; Negru de Sarichioi - în Dobrogea;Kara, Mavrokara - în Bulgaria "i Serbia.

•

Origine. Provine din regiunile viticoleProvence "i Languedoc ale Fran!ei. Sinonimia

de Cinq saut provine de la faptul c# primulstrugure este opus celei de a cincea frunze depe l#star.

•

Dezmugurire pâsloas# de culoare verdealbicioas#, cu



albicioas#, cumarginile rozeteicarminate; frunzeletinere, sunt sc#moasegofrate "i de culoareverde ro"iatic#.

•

L#starii de vigoare

mijlocie, cu meritalede circa 11-13 cmlungime, de culoareverde intens, glabrii "icu cârceii mari.

Toamna coardele secoloreaz# în marovine!iu.

•

Fruza adult# dem#rime mijlocie(15-18 cm lungime),

bi l #



orbicular #,pentalobat#, cu lobulterminal bine deta#at#i l "! it în partea demijloc .

• Sinusurile lateralesunt adânci, ovale,mai mult sau mai

pu!in închise iarsinusul pe!iolar înform# de lir # deschis# cu baza ascu!it#.


u"or gofrat, sc#mospe fa!a inferioar # "iprev#zut cu din!i mariascu!i!i "i foarte de"i;toamna frunzele sepigmenteaz

# în ro

"u.



•


tipul 5, soiulfiind autofertil.

• Strugurii suntmari (pân# la



mari (pân# la400 g), cilindro

conici,compac!i, uneoriaripa!i.

•

Boabele mari,u"or ovale, deculoare neagr # violacee, intens

pruinate; pulpasemicrocant#,zemoas#, cugust fad .

•

Însu #irile agrobiologice. Cinsaut are perioad# devegeta!ie lung#, peste 190 zile, timp în carenecesit# 2850 3000ºC temperatur# global#



necesit# 2850 – 3000ºC temperatur # global#.Vigoarea mijlocie, fertilitate bun#, peste 65 %

l#stari fertili.•

Se reface u"or în urma accidentelor climatice,deoarece emite cu u"urin!# l#stari de pe lemnulmultianual.

•

Dezmugure"te târziu, spre sfâr "itul lunii aprilie,intr # în pârg# devreme "i matureaz# strugurii

între 15 "i 20 septembrie (epoca a IV-a).•

Rezisten!e biologice: toleran!# mijlocie la ger(-18ºC), foarte sensibil la man#, oidium, eutipoz#,

black-rot, putregaiul cenu"iu, moliile strugurilor,acarieni. Are îns# o bun# rezisten!# la secet#.Este un soi foarte delicat, sensibil la boli "inumero"i d#un#tori.

•

Cerin! ele agrotehnice. Necesit# terenuri fertile, cuexpozi!ii sudice, însorite "i portaltoi mai pu!inviguro"i (SO 41 B SC 26) Se preteaz# la formele de



viguro"i (SO4-4, 41 B, SC 26). Se preteaz# la formele deconducere semiînalte, capul în#l!at dr. Guyot,

înc#rc#tura la t#iere fiind de 14 - 16 ochi/m$. Valorific# bine îngr #"#mintele chimice, în sistemul de fertilizarepredominând îngr #"#mintele cu P "i K.

• Însu #irile tehnologice. Maturarea strugurilor are locodat# cu soiul Muscat de Hamburg sau chiar maidevreme. Strugurii nu se impun prin calit#!itehnologice deosebite: au perioad# scurt# deconservabilitate pe butuc "i nu rezist# la transport. ÎnFran!a sunt aprecia!i ca struguri pentru mas# "icomercializa!i sub denumirea de "Oeillade". D# produc!ii mari de struguri, de peste 15 tone/ha.

•

Cea mai mare parte din produc!ia de struguri sefolose"te la vinificare. Acumuleaz# îns# cantit#!imijlocii de zaharuri (160 - 170 g/l), iar aciditatear #mâne deficitar #. Vinurile ob!inute sunt suple "icatifelate, de culoare ro"ie-rubinie.

•

Varia! ii #i clone. În Fran!a, unde soiul are opondere însemnat# în cultur #, s-a trecut la selec!ia

l l# A f t t 21 l di t i



clonal#. Au fost extrase 21 clone, dintre care maivaloaroase sunt clonele: 5, 3, 4, 103 "i 252 (P.

GALET, 1990).•

Zonare. Cinsaut se cultiv# pe suprafe!e mari înFran!a (regiunile viticole Languedoc, Provence,Corsica), în Algeria, Maroc, Italia, Grecia,

Portugalia, Bulgaria, Serbia etc. De asemenea, înArgentina, Australia, Africa de Sud, California.•

La noi în !ar # nu este autorizat pentru plantare, cidoar recomandat ca polenizator în planta!iile de

Muscat Hamburg. S-a cultivat în trecut mai mult înpodgoriile din Dobrogea "i Moldova, unde se maipot întâlni planta!ii pure de Cinsaut (podgoriileBabadag, Hu"i, Odobe"ti, Panciu, Nicore"ti).

MUSCAT D'ADDA



•

Sinonime: Muscat de Adda.• Origine. A fost creat în Italia de c#tre

LUIGI PIROVANO (anul 1892), din

semin!e de Muscat de Hamburg ,rezultate prin autopolenizare.

• Dezmuguriresc#moas#, cu



sc#moas#, curozeta de culoare

verde cafenie;frunzele tinere suntacoperite cu scamerare.

•

L#starii suntviguro"i, cumeritale mijlocii de

12-14 cm lungime,prev#zu!i cu striurifine, cafenii.

•

Floareahermafrodit#



normal#, pe

tipul 5, soiulfiind autofertil.Polenul arecapacitate mare

de germinare înl#turându-seastfel neajunsul

întalnit la

Muscatul deHamburg.

•

Frunza adult# estemare (18-20 cml i )



lungime),pentalobat#, mairar trilobat#.

• Sinusurile lateraleadânci, eliptice "i

închise; sinusurilelaterale inferioaresunt abia schi!ate.

•

Limbul frunzeieste slab gofrat,u"or p#ros pe fa!ainferioar # cudin!aturaneregulat#.

• Strugurii suntmari, cilindro



mari, cilindroconici, uneori

biaripa!i, cuboabele a"ezatedes pe ciorchine.

•

Bobul mare sferic-scurt ovoid, deculoare neagr # violacee, acoperit

cu multa pruin#.Pulpa bobului estec#rnoas# crocant#, cu gust

discret de muscat

• Însu"irile agrobiologice. Fa!# de Muscat deHamburg din care provine, soiul Muscat deAdd l i i i



Adda este mult mai viguros; are cre"terivegetative puternice "i frunzi" bogat.

•

Lungimea perioadei de vegeta!ie 170 - 180zile, timp în care necesit# peste 3100ºCtemperatur # global#.

•

Fertilitatea soiului este ridicat# 50 - 67%

l#stari fertili. Valorile coeficien!ilor defertilitate "i indicilor de productivitate sunturm#toarele: c.f.r. 0,60 - 0,80; c.f.a. 1,22 -1,54; i.p.r. 119 - 205; i.p.a. 352 – 425.

•

Rezisten!e biologice: toleran!# slab# lager (-16ºC . . . -18ºC) "i la secet#; sensibil laman#, oidium "i putregaiul cenu"iu alstrugurilor.

•

Cerin! ele agrotehnice. Soiul Muscat d'Adda necesit# terenuri cu expozi!ii însorite, fertile "i bineaprovizionate cu ap#.



aprovizionate cu ap#.• Se preteaz# la conducerea pe tulpini semiînalte si

înalte, cu t#iere în verigi lungi de rod. Sarcina la t#iereeste de 13-15 ochi/m$, repartizat# pe coarde lungi de14 - 15 ochi.

• Fiind un soi viguros "i foarte productiv, necesit# dozemari de îngr #"#minte, în special cu P "i K, consumul

specific fiind urm#torul: N8,3, P0,9, K4,5.• Prin irigare se ob!in sporuri de produc!ie de 1,5 - 1,8 t/ha, coeficientul mediu de valorificare a apei din solfiind de 0,258 m3 /kg de struguri.

• Opera!iunile în verde necesare: plivitul l#starilor

sterili, în propor !ie de 25 - 30 %; normarea înc#rc#turiide rod pe butuc, maximum 24 - 26 inflorescen!e;scurtarea cu 1/3 din lungimea inflorescen!ei;desfrunzitul par !ial al strugurilor la intrarea în pârg#.

•

Însu #irile tehnologice. Muscat d'Adda ajungela maturitate odat# cu soiul Muscat deHamburg sau cu câteva zile mai târziu



Hamburg sau cu câteva zile mai târziu(epoca a IV-V-a).

•

Acumuleaz# 160 - 170 g/l zaharuri, iaraciditatea total# este de 4,5 - 4,8 g/l H2SO4.•

Fa ! # de Muscat de Hamburg secaracterizeaz# prin: uniformitatea matur #rii

boabelor pe ciorchine, culoarea uniform# "ipulpa crocant#, rezisten!a sporit# latransport a strugurilor, durat# lung# deconservare a strugurilor pe butuc (25 - 30

zile), p#strarea îndelungat# peste iarn#, îndepozite frigorifice (3 - 4 luni).• Produc!iile de struguri ob!inute sunt mari (15

- 20 t/ha), din care 80 - 85 % produc!ie marf #.

•

Varia! ii #i clone. Prin selec!ie clonal# laSta!iunea de cercetare viti-vinicol# Pietroasa afost ob!inut# clona Muscat de Adda 5 Pt



fost ob!inut# clona Muscat de Adda-5 Pt,omologat# în anul 1995, care d# produc!ii de 18

t/ha.•

Zonare. Soiul Muscat d'Adda s-a r #spândit întoate !#rile viticole, îns# pe suprafe!e mult maimici decât Muscat de Hamburg.

•

Având rezisten!#

slab#

la ger este cultivatpreponderent în partea de sud a !#rii pe TeraseleDun#rii, în Dobrogea "i podgoria Dealul-Mare.Intr # în sortimentele a 51 de centre viticole.Suprafa!a pe care în prezent o ocup# în cultur #

este de cca. 500 ha.•

Se prevede extinderea lui în cultur # în toatepodgoriile care au ca direc!ie de produc!iestrugurii de mas#, al#turi de soiul Muscat deHamburg.

ALPHONSE LAVALLÉE



• Sinonime: Ribier - în California; Royal,Royal Albert - în Belgia; Enfes - în Turcia.

• Origine. A fost ob!inut în Fran!a dec#tre un pepinerist din Orleans (anul1860), dintr-un amestec de semin! e

provenite din fecund "ri libere.

• Denumirea soiului, Alphonse Lavallée,provine de la numele pre"edinteluiSociet#!ii de Horticultur # a Fran!ei de laaceea vreme.

•

Dezmuguriresc#moas#,

â #



pâsloas#, deculoare alb# cunuan!e violacee;frunzele tinere aumarginile bronzate"i sunt acoperite cuscame dese.

• L#starii viguro"i cumeritalele lungi decirca 14-16 cmlungime, culoareverde, acoperi!i cuscame rare cãtrevârf.

•

Frunza adult# estefoarte mare (20-25cm lungime),orbicular#



orbicular #,pentalobat#.

•

Sinusurile lateralesuperioare înguste"i cu marginilesuprapuse (închise),iar sinusurile lateraleinferioare

superficiale "ideschise; sinusulpe!iolar în form# deU.

• Limbul frunzei esteplan, cu mezofilul

gros, u"or b#"icat,sc#mos pe fa!ainferioar #, cu din!iiogivali dispu"i îndou# serii



•



• Strugurii sunt mari(450-550 g înmedie) tronconici



medie), tronconici,uneori aripa!i, usor

lac"i.•

Boabele marisferice, u"oraplatizate la baz#,

de culoare rosuviolaceu "iacoperite cu unstrat gros depruin#; pulpa

c#rnoas#,semicrocant#, cugust pl#cut.

•

Însu #irile biologice. Perioad# lung# devegeta!ie, peste 190 zile, timp în care necesit# 3200 3400ºC temperatur# global#



3200 – 3400ºC temperatur # global#.•

Dezmugurire târzie, cre"tere vegetativ# puternic# "i cu port etalat.

•

Are fertilitate bun# - 60-65 % l#stari fertili "iproductivitate mare. Sensibil la m#rgeluire "ic#derea florilor, îndeosebi spre vârful

ciorchinilor.•

Alte neajunsuri ale soiului: coloritul neuniformal boabelor " i f isurarea lor în zonapedicelelelor, favorizându-se atacul demucegai.

•

Rezisten!e biologice: sensibil la ger(-16ºC . . .-18ºC); sensibil la man#, oidium,excorioz# "i putregaiul cenu"iu al strugurilor;rezisten!# mijlocie la secet#.

•

Însu #iri agrotehnice #i tehnologice. Soiul Alphonse Lavalléenecesit# terenuri fertile, cu expozi!ii sudice. Fiind un soiviguros, se cultiv# pe portaltoi cu vigoare mai slab# (41 B, 93RG SC 26)



RG, SC 26).• Se preteaz# la conducerea pe tulpini semiînalte în cordon

bilateral, cu t#iere în cepi de rod. Înc

#rc

#tura care se las

# la

t#iere 14 - 18 ochi/m$.• Reac!ioneaz# puternic la irigare "i fertilizare, consumul

specific de elemente nutritive fiind ridicat: N 7,9; P2O5 0,7; K4,5.

• De asemenea, reac!ioneaz# favorabil la aplicarea opera!iunilor

în verde ca: normarea inflorescen!elor la 23 - 25 pe butuc;scurtarea vârfului inflorescen!elor cu o treime din lungimealor; desfrunzitul par !ial al strugurilor.

• Din punct de vedere tehnologic, soiul se remarc# prinfrumuse!ea "i m#rimea strugurilor, rezisten!a bun# latransport "i durata îndelungat# de p#strare peste iarn#.

•

Soiul ajunge la maturitate între 10 - 20 septembrie, iarproduc!iile ob!inute sunt foarte mari (de 15 - 20 t/ha);produc!ia marf # - 75 %. Strugurii acumuleaz# zaharuri pu!ine(140 - 160 g/l), iar aciditatea variaz# între 4,5 - 5,5 g/l H2SO4.

•

Varia! ii #i clone. Cercet#torii francezi P. TRUEL "iCL. VALAT (1971) au semnalat existen!a în cultur # a dou# biotipuri de Alphonse Lavallée:



•

- biotipul A cel mai frecvent, cu dezmugurire

puternic sc#moas#, alb#, frunzele tinere bronzate,l#stari verzi "i port caduc;•

- biotipul B cu rozeta carminat#, frunzele tinerebronzate, l#starii ro"ietici, frunzele puternicdecupate "i portul semierect.

•

Zonare. Alphonse Lavallée este un soi cosmopolit,r #spândit în Fran!a, Italia, Spania, California,Argentina, Africa de Sud, Chile, Peru, Ecuador etc.

În Anglia "i Belgia este introdus în cultur # de ser #.•

La noi ocup# circa 250 ha, fiind admis pentruplantare numai în centrele viticole din sudul !#rii,specializate în producerea strugurilor de mas#:Ovidiu - Mangalia, Ostrov, Oltina, Aliman, Fete"ti,Greaca "i altele.

TRIUMF



•

Origine. A fost ob! inut prinhibridarea soiurilor Lignan x Afuz Ali lacatedra de viticultur " a Institutului

Agronomic Bucure#ti, de c"tre VASILEDVORNIC.

•

Omologarea soiului s-a f "cut în anul

1970.

•

Dezmugurire deculoare verde

f i t



cafenie, cu rozeta

acoperit" cu scamerare, vârful l"starului#i primele frunzuli!esunt glabre.

•

L"starii suntviguro#i cu meritalemijlocii 12-14 cmlungime, de culoareverde monoton.

•

Frunza adult" dem"rime mijlocie (16-18cm lungime)



cm lungime),cuneiform",

pentalobat", cu limbulsub!ire neted #i glabru.

• Sinusurile lateralesuperioare sunt adânci,ovoidale #i închise, iarcele inferioare sunt slabschi!ate; sinusulpe!iolar este deschis în

form" de V.• Din!ii frunzei sunt

ascu!i!i #i de m"rimemijlocie.



•

Floareahermafrodit" normal", pe


• Strugurii suntmari cilindro-



conici, de#i în

boabe.•

Bobul mare,ovoid, deculoare galben"

aurie, cu pieli!asub!ire,transparent" #ipulpa crocanta

•

Însu !irile agrobiologice !i agrotehnice. Soi viguros, cu perioad" de vegeta!ie mijlocie #i fertilitate slab" (35 - 40 % l"stari fertili).• Rode#te #i pe copili, încât ace#tia pot fi utiliza!i la recuperarea

produc!iei de struguri în caz de accidente climatice Valorile



produc!iei de struguri în caz de accidente climatice. Valorilecoeficien$ilor de fertilitate #i indicilor de productivitate sunturm"toarele: c.f.r. 0,8; c.f.a. 1,1; i.p.r. 197 #i i.p.a. 369.

•

Matureaz" lemnul coardelor foarte bine #i ca urmare arerezisten!" mult mai bun" la ger decât soiul genitor Afuz-Ali.Dezmugure#te pe la mijlocul lunii aprilie, pârga strugurilor începe devreme, iar maturarea deplin" se realizeaz" în primadecad" a lunii septembrie.

•

Rezisten!ele biologice: toleran!" bun" la ger (-18ºC . . . -20ºC), lasecet" #i la man"; sensibil la oidium #i mai ales la putregaiulcenu#iu al strugurilor; slab atacat de molii.

• Cerin$e agrotehnice. În planta!ii are nevoie de portaltoi cuvigoare mijlocie (41 B, SO4-4, Riparia gloire), forma de conducererecomandat" fiind capul în"l!at dr. Guyot, pe semitulpin".

•

T"ierea se face în verigi mijlocii sau lungi de rod, sarcina lat"iere fiind de 16 - 18 ochi/m%.

• Necesit" opera!iuni în verde ca: normarea inflorescen!elor pebutuc (10 - 12 inflorescen!e) #i desfrunzitul par !ial al strugurilor,la intrarea lor în pârg".

•

Însu !irile tehnologice. Soiul Triumf matureaz" strugurii în epoca a III-a (1-5 septembrie). În sudul !"rii, în anii cucondi!ii climatice favorabile, maturarea strugurilor serealizeaz" mult mai devreme (20 VIII)



realizeaz" mult mai devreme (20 VIII).• Strugurii se remarc" prin aspectul lor foarte frumos,

atr "g"tor #i rezisten!" bun" la transport.• Cantit"!ile de zaharuri acumulate variaz" între 140 #i 150

g/l, iar aciditatea total" r "mâne ridicat" 5,5 - 7,5 g/lH2SO4, încât gustul strugurilor este r "coritor.

• Produc!iile realizate sunt mici, de 6 - 8 t/ha, din careproduc!ie marf " cca. 60 %.

• Zonare. Soiul Triumf a fost introdus în cultur " în centrulviticol Greaca, unde se matureaz" devreme (epoca a II-a). Pe suprafe!e mici este întâlnit în toate podgoriile, învederea diversific"rii sortimentului de soiuri pentrustruguri de mas".

• Produce pu!in, cu aciditate excesiv" #i sensibilitateaccentuat" la putregai, de aceea nu se prevedeextinderea lui în cultur ", în prezent fiind scos din zonare.

CET "# UIA



•

Origine.

A fost ob!inut prin hibridaresexuat" controlat" între soiurileCrâmpo!ie x Frumoas$ de Ghioroc , laSta!iunea de Cercet"ri Horticole ClujNapoca, de c"tre &TEFAN OPREA.

• Omologarea soiului s-a f "cut în anul1979.

•

Face parte din acela#i ecotip cu soiulTimpuriu de Cluj.



•

Dezmugurire u#or peroas", cu rozeta de culoare

verde ar "mie.•

L"starii au vigoare mijlocie, culoare verde, cunuan!e ro#ietice pe partea însorit". Coardeletoamna, cap"t" o culoare maro vine!ie.



•



•

Frunza adult" dem"rime mijlocie(13-14 cm lungime),



( g ),trilobat" sau

pentalobat", cusinusurile lateraleslab schi!ate, iarsinusul pe!iolareste deschis în

form" de U.•

Limbul frunzei estede culoare verdemonoton, neted,

acoperit cu scamerare pe fa!ainferioar "; din!iimijlocii #i cumarginile drepte.

•

Strugurii mijlocii(280-360 g),cilindro-conici,

!i i



compac!i, rareori

aripa!i.• Boabele de

m"rime mijlocie,ovoidale, de

culoare ro#ie închis #iacoperite cu unstrat fin de

pruin"; pulpacrocant" #i cuarom" fin" demuscat.

•

Însu !irile agrobiologice. Soi cu perioad" devegeta!ie mijlocie (170 - 175 zile), vigoare decre#tere mijlocie #i fertilitate ridicat", peste 70 %l" t i f tili V l il fi i !il d f tilit t i



l"stari fertili. Valorile coeficien!ilor de fertilitate #iindicilor de productivitate sunt urm"toarele: c.f.r.0,75 - 0,94, c.f.a. 1,40 - 1,80, i.p.r. 200 - 297, i.p.a. 300- 450.

• Dezmugure#te devreme, în prima parte a luniiaprilie; întrarea în pârg" la începutul lunii august, iarmaturarea de consum a strugurilor se realizeaz", laCluj, în primele zile ale lunii septembrie (înainteasoiului Chasselas doré).

• Se preteaz" la cultura pe tulpini semiînalte, forma deconducere în cordon bilateral. T"ierea cu elementemijlocii de rod (cordi!e de 4-5 ochi), sarcina de t"iere30 - 32 ochi/butuc. S-a constatat c" soiul Cet"!uia nueste predispus la meiere #i m"rgeluire.

• Rezisten!e biologice: toleran!" bun" la ger (-20ºC . . .-22ºC), la man" #i putregaiul cenu#iu al strugurilor;sensibil la f "inare.

•

Însu !irile tehnologice. Cet"!uia este soi de epocaa III-a. Con!inutul în zaharuri al strugurilor variaz"

între 140 - 175 g/l, iar aciditatea total" r "mâne



gridicat" 4,89 - 6,14 g/l H2SO4.

•

Strugurii sunt foarte aspectuo#i, cu boabeleuniforme ca m"rime #i viu colorate. Produc!iile destruguri sunt mari, în medie 20 t/ha, din careproduc!ia marf " 85 - 87 %.

•

Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuceste de cca. 2 s"pt"mâni.•

Zonare. Soi care d" rezultate bune în cultur " încentrele viticole din Podi#ul Transilvaniei,

regiunea viticol" a Cri#anei #i Maramure#ului, învederea l"rgirii conveierului de soiuri pentrustruguri de mas". Se poate cultiva cu succes #i înNE Moldovei.

SILVANIA



•

Origine. A fost creat la Sta!iunea deCercet"ri Viticole Mini#-Arad, prinhibridarea soiurilor Bicane x Chasselas

doré , autori GHEORGHE CALISTRU #icolab.

• Omologarea soiului s-a f "cut în anul

1980.



•

La dezmugurire rozeta este de culoare verdepal #i acoperit" cu scame rare.



•



•

Frunza adult" estede m"rime mijlocie(15-17 cm lungime),orbicular"



orbicular ",pentalobat", cusinusurile lateraledeschise #isuperficiale;sinusul pe!iolar în

form" de lir " deschis".•

Limbul frunzei estesub!ire cumarginile aduse în

sus sub forma de jgheab sau pâlnie .

• Strugurii de

m"rime mijlocie(200-300 g),



cilindro-conici, cu

ramifica!iile lungiale ciorchinelui,dând aspect destruguremultiaripat.

• Bobul sferic, de

m"rime mijlocie,cu pieli!a sub!ire,elastic" de culoareverde g"lbui; pulpasemicrocant",

asem"n"toare cucea a soiuluiChasselas doré, cugust dulce acri#or.

•

Însu !irile agrobiologice !i agrotehnice. Soi cu vigoaremijlocie, perioad" de vegeta!ie mijlocie (160 - 170 zile #ifertilitate bun" (60 - 65 % l"stari fertili). Valorile coeficien!ilorde fertilitate #i indicilor de productivitate: c.f.r. 0,9; c.f.a. 1,4;i p r 175; i p a 271



i.p.r. 175; i.p.a. 271.• Dezmugurire timpurie, în prima decad" a lunii aprilie,

pârga strugurilor de asemenea, timpurie (sfâr #itul lunii iulie),iar maturarea cu 8 - 10 zile dup" Chasselas doré.

• Rezisten!e biologice: toleran!" bun" la ger (-20ºC . . .-22ºC); mijlocie la man" #i oidium; sensibil la putregaiulcenu#iu al strugurilor; pieli!a boabelor se fisureaz" u#or în

urma ploilor.• În planta!ii are nevoie de portaltoi cu vigoare mijlocie(SO4-4, S.C. 25, 41 B).

• Forma de conducere adecvat" este cordonul bilateral cutulpin" semiînalt" #i t"iere în verigi mijlocii de rod (cordi!e de4-5 ochi). Înc"rc"tura care se las" la t"iere este de 38 - 40

ochi/butuc.• D" rezultate bune pe terenurile cu expozi!ii însorite (sudic"

sau sud-vestic"), în care caz boabele strugurilor cap"t" onuan!" specific" galben-verzuie.

•

Însu !irile tehnologice. În podgoria Mini# #i îngeneral în sudul !"rii, maturarea de consum astrugurilor se realizeaz" pe la sfâr #itul luniiaugust În celelalte zone maturarea are loc mai



august. În celelalte zone, maturarea are loc maitârziu, în prima decad" a lunii septembrie (epoca aIV-a).

•

Strugurii acumuleaz" cantit"!i mijlocii de zaharuri, în medie 175 g/l, iar aciditatea r "mâne foarteechilibrat" (4,5 - 4,9 g/l H2SO4), încât pot fi folosi!i

la vinificare (soi mixt, de mas" #i vin).•

Produc!ia de struguri este mare 15 - 17 t/ha, dincare produc!ie marf " cca. 80 %.

•

Zonare. Silvania este cultivat în centrele viticoledin partea de vest a !"rii (jude!ele Arad, Timi#,Bihor), pentru completarea conveierului soiurilorde struguri pentru mas".

•

A fost introdus #i în zona de nord-est a Moldovei, jude!ele Ia#i #i Vaslui.

NAPOCA



•

Origine . A fost ob ! inut dincombina!ia hibrid" a soiurilor AlphonseLavallée x (Regina viilor x Muscat de

Hamburg), la Sta!iunea de Cercet"riHorticole Cluj Napoca, autor &TEFANOPREA.

•


•

Dezmuguriretimpurie cu rozetade culoare verde



de culoare verde

g"lbui, acoperit" cuscame rare.

•

Lastarii au vigoare

mijlocie, culoareverde, cu striurirosii pe parteainsorita.

•

Toamna coardeleau o culoare maroroscat.



•



•

Frunza adult" dem"rime mijlocie(16-18 cm lungime),



tri sau pentalobat",

cu sinusurilelaterale superficiale#i deschise în

form" de U; sinusulpe!iolar în form" deV.


de culoare verdepal, u#or gofrat,glabru

•

Strugurii sunt mari(350-450 g înmedie), uneoriaripa!i cu boabele



aripa!i, cu boabelea#ezate nu preades pe ciorchine(pedicelele suntvizibile).

• Bobul de m"rime

mijlocie, form" ovoidal", cu pieli!ade culoare neagr ",acoperit" cu unstrat gros de

pruin".• Pulpasemicrocant", cuarom" discreta demuscat .

•

Însu !irile agrobiologice. Soi cu vigoare mijlocie,perioad" de vegeta!ie 160 - 170 zile #i fertilitateridicat" (65 - 70 % l"stari fertili). Valorile coeficien!ilorde fertilitate #i indicilor de productivitate indicã un



# psoi cu productivitate ridicatã: c.f.r. 0,82 - 1,70; c.f.a.

1,35 - 1,56; i.p.r. 280 - 360; i.p.a. 463 – 575. Copilii suntpurtãtori de rod.• Dezmugure#te devreme, în prima parte a lunii aprilie,

pârga strugurilor începe dup" data de 25 iulie, iarmaturarea de consum este realizat" c"tre sfâr #itul

lunii august.• Rezisten!e biologice: toleran!" ridicat" la ger

(-20ºC . . . -22ºC); rezisten!" bun" la man" #iputregaiul cenu#iu al strugurilor; sensibil la oidium.

• Matureaz" bine lemnul l"starilor #i diferen!iaz"

mugurii de rod începând de la baza coardelor.• Forma de conducere recomandat" este cordonul

bilateral cu tulpin" semiînalt", t"ierea în verigi scurtede rod (cordi!e de 4-5 ochi). Sarcina care se las" lat"iere este de 40 - 45 ochi/butuc.

•

Însu !irile tehnologice. Napoca matureaz" strugurii cucirca 1-2 s"pt"mâni înaintea soiului Chasselas doré.Strugurii sunt aspectuo#i, colora!i uniform #i curezisten!" bun" la transport.



!• Acumuleaz" cantit"!i mici de zaharuri 130 - 140 g/l, iar

aciditatea este normal", în jur de 4,5 - 5,0 g/l H2SO4.• Produc!iile de struguri sunt mari (5,6 kg în medie pe

butuc), dep"#ind 20 t/ha din care produc!ia marf " 80 -85 %.

• Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc estemare, de 3-4 s"pt"mâni.

• Zonare. Napoca se cultiv" în centrele viticole dinTransilvania, Cri#ana #i Maramure#, pentru asigurareaconsumului de struguri în stare proasp"t".

•

Se comport" foarte bine în podgoriile din partea de N-Ea Moldovei (Ia#i, Hu#i), unde este introdus în cultur ", învederea îmbun"t"!irii sortimentului de soiuri pentrustruguri de mas".

SPLENDID



•

Origine: A rezultat prin hibridareacontrolat" a soiurilor Black rose xRegina viilor , la Sta!iunea de Cercet"ri

Horticole Cluj Napoca, autor &TEFANOPREA, soiul fiind omologat în anul1984.

• Dezmugurire glabr ",cu rozeta de culoareverde g"lbui



verde g"lbui•

L"starii au meritalemijlocii (12-14 cmlungime), sunt de

culoare verdemonoton #i prezint" striuri fine pesuprafa!a scoar !ei.

•

Coardele toamna secoloreaz" în galbenmaroniu (alunie).



•



•

Frunza adult" dem"rime mijlocie (16-18cm lungime),cuneiform"



cuneiform",

pentalobat".• Sinusurile lateraleadânci #i deschise înform" de U, sau ovoide;sinusul pe!iolar închis

prin suprapunereau#oara a lobilorinferiori.

• Limbul frunzei este deculoare verde intens,

glabru pe fa!a inferioar " #i cu din!ii lungiascu!i!i.

•

Strugurii sunt mari(450-600 g), cilindroconici, cu boabelea#ezate nu prea des



a#ezate nu prea des

pe ciorchine(semicompac!i).•

Bobul este mare,ovoidal, de culoarero#ie violacee,acoperit cu un stratfin de pruin";culoarea boabeloreste însa

neuniforma.•

Pulpa este crocant",u#or colorat" în roz#i cu arom" slab".

•

Însu !irile agrobiologice !i agrotehnice. Soi cu vigoaremijlocie, perioad" mai lung" de vegeta!ie (180 zile) #i fertilitatemijlocie (50 - 55 % l"stari fertili).

• Productivitatea este ridicat" deoarece strugurii sunt mari.Valorile coeficien!ilor de fertilitate #i indicilor de productivitate



Valorile coeficien!ilor de fertilitate #i indicilor de productivitatesunt urm

"toarele : c.f.r. 0,7 - 0,9; c.f.a. 1,42 - 1,65; i.p.r. 300 -

310; i.p.a. 620 - 660.• Dezmugurire în a doua parte a lunii aprilie (15 - 25 IV), pârga

strugurilor se declan#eaz" devreme 20 VII - 25 VII, iarmaturarea deplin" are loc odat" cu soiul Chasselas doré, îns" î 'i prelunge#te cre'terea l"starilor pân" toamna târziu.

•

Rezisten!e biologice: mijlocie la ger (-18ºC . . . -20ºC);slab" la putregaiul cenu#iu al strugurilor; mijlocie la man" #ioidium.

• Necesit" soluri bogate #i cu umiditate asigurat".• Forma de conducere recomandat" este capul în"l!at dr. Guyot

pe semitulpin", cu elemente lungi de rod.• Înc"rc"tura care se las" la t"iere, 15 – 18 ochi/m%. Soiul nueste predispus la meiere #i nici la m"rgeluire.

• Pentru o mai bun" uniformitate a m"rimii boabelor #istrugurilor, se recomand" plivitul l"starilor sterili pe butuc înpropor !ie de 25 - 30%.

•

Însu !irile tehnologice. Maturarea strugurilor în epoca a III-a #i a IV-a, obi#nuit, dup" soiulChasselas doré.Acumuleaz" cantit"!i mici de zaharuri (127



•

Acumuleaz" cantit"!i mici de zaharuri (127 -

150 g/l), iar aciditatea r "mâne ridicat" 5-6 g/lH2SO4, încât strugurii au un gust vioi,r "coritor.

• Produc!ia care se ob!ine este mijlocie (17,3 t/

ha), din care produc!ia marf " cca. 90 %.• Strugurii sunt rezisten!i la transport #i se

p"streaz" foarte bine în depozite frigorifice.• Zonare. Soiul Splendid este inclus în

sortimentul soiurilor de mas" recomandatpentru regiunea viticol" a Cri#anei #iMaramure#ului, în vederea satisfaceriicerin!elor de consum din luna septembrie.

TRANSILVANIA



•

Origine. A fost ob! inut prinhibridarea sexuat" controlat" asoiurilor Black rose x Cardinal , la

Sta!iunea de Cercet"ri Horticole ClujNapoca, autor &TEFAN OPREA, soiulfiind omologat în anul 1984.

•

Dezmugurirelucioas", cu rozetade culoare verde



de culoare verde

monoton.•

L"starii cu meritalemijlocii (14-16 cmlungime), de

culoare verde custriuri ro#ietice pepartea însorit".

•

Coardele toamnacap"t" o culoaremaro cenu#iu.



•

Floareahermafrodit" normal", petipul 5, soiulfiind autofertil

•

Frunza adult" estemare (20-21 cmlungime),pentalobat"



pentalobat".

•

Sinusurile lateralesuperficiale #ideschise, iar sinusulpe!iolar mai mult saumai pu!in deschis înform" de V.

•

Limbul frunzei estede culoare verdeintens, u#or gofrat,

glabru pe fa!ainferioar " #i cu din!iilungi.

•

Strugurii mijlocii spremari (300-400 g),cilindro-conici, uneori



aripa!i, semicompac!i.•

Bobul de m"rimemijlocie, ovoid cupieli!a groas", de

culoare neagr " violacee #i acoperit" cu un strat gros depruin".

•

Pulpa bobului estecrocant", acidulat",cu gust discret

t

•

Însu#irile agrobiologice. Soiul Transilvania areperioad" mijlocie de vegeta!ie 175 – 180 zile, vigoaremijlocie #i fertilitate ridicat", peste 70 % l"stari fertili.

• Valorile coeficien!ilor de fertilitate #i indicilor de



! #productivitate sunt urm"toarele: c.f.r. 0,63 – 0,80, c.f.a.1,45 – 1,60; i.p.r. 250 – 340; i.p.a. 575 – 680.

• Dezmugure#te în a doua parte a lunii aprilie, intrarea în pârg" are loc târziu (sfâr #itul lunii august), iarmaturarea de consum se realizeaz" între 15 #i 20septembrie (epoca III – IV).

•

Rezisten!e biologice: toleran!" foarte slab" la ger(-15ºC . . . -16ºC), sensibilitate la man" #i oidium,rezisten!" mijlocie la putregaiul cenu#iu al strugurilor.

• În planta!ii se comport" bine pe portaltoii cuvigoare mijlocie (SO

4-4, SC 25, 41 B), forma de

conducere semiînalt" - cordonul bilateral Lenz-Moser.Sarcina de rod la t"iere este de 38 – 40 ochi/butuc.

•

Însu !irile tehnologice. Fiind un soi cupoten!ial de produc!ie ridicat, asigur " produc!ii mari de struguri, de peste 20 t/ha.Propor!ia de produc!ie marf" reprezint"



Propor !ia de produc!ie marf " reprezint"

cca. 90 %.• Acumuleaz" cantit"!i mijlocii de zaharuri

(145 - 160 g/l), iar aciditatea este echilibrat" (4,9 - 5,5 g/l H2SO4).

•

Strugurii se impun prin aspect, coloritulatr "g"tor #i uniformitatea m"rimii boabelor.• Zonare. Transilvania este un soi cultivat

al"turi de celelalte soiuri create la Cluj, în

centrele viticole din regiunea Cri#anei #iMaramure#ului # i cele din Podi#ulTransilvaniei

AZUR



•

Origine. A fost ob!inut la Sta

!iunea

de Cercet"ri Viticole Dr "g"#ani, prinhibridarea soiurilor Coarn$ neagr $ xCardinal , autori VICTORIA LEPADATU

#i GH. CONDEI, soiul fiind omologat înanul 1984.

•

Dezmugurireglabr ", cu rozetade culoare



ar "mie; frunzeletinere suntlucioase #ibronzate.

• L"starii suntviguro#i cumeritale mijlocii(12-14 cmlungime), de

culoare verdevine!iu cu noduriproeminente .



•


• Frunza adult" dem"rime mijlocie(16-18 cml i )



lungime),

pentalobat".• Sinusurile

laterale adâncioviforme #i

închise; sinusul

pe!iolar mai multsau mai pu!indeschis în form" de V.

• Limbul frunzei

este de culoareverde intens, slabperos pe fa!ainferior ", cu din!iimijlocii ascu!i!i.

•

Strugurii sunt dem"rime mijlocie(250-400 g),cilindro-conici, cu



,boabele a#ezate nuprea des peciorchine.

•

Bobul mare, ovoid,de culoare neagr "

alb"struie (azurie),pieli!a mijlocie,acoperit" cu pruin" persistent" #iabundent".

•

Pulpa bobului estecrocant",necolorat", discretaromat".

•

Însu#irile agrobiologice. Soi cu vigoare mare, perioad" mijlocie de vegeta!ie (165 - 175 zile) #i fertilitate mijlocie, 55 -60 % din l"stari sunt fertili. Valorile coeficien!ilor de fertilitate#i indicilor de productivitate sunt urm"toarele: c.f.r. 0,60;c.f.a. 1,10; i.p.r. 126; i.p.a. 279.



p p• Dezmugure#te în a doua parte a lunii aprilie, pârga se

declan#eaz" devreme (25 - 30 iulie), iar maturarea de consuma strugurilor în sudul !"rii are loc la sfâr #itul lunii august - începutul lunii septembrie (epoca a III-a).

• Rezisten!e biologice: bun" la ger (-220C) #i la secet";mijlocie la man" #i oidium; slab" la putregaiul cenu#iu al

strugurilor.• Prezint" afinitate bun" la altoire cu portaltoi: 140 Ru, SC26 #i Kober 5 BB.

• Forma de conducere recomandat" a vi!elor în planta!iieste capul în"l!at Dr. Guyot, cu elemente lungi la t"iere(coarde de 12 - 14 ochi).

•

În timpul vegeta!iei, necesit" opera!iuni în verde ca:plivitul l"starilor sterili în propor !ie de pân" la 25% #inormarea inflorescen!elor pe butuc (în medie 20 - 25inflorescen!e). Soiul nu este predispus la meiere #im"rgeluire.

•

Însu !irile tehnologice. În podgoria Dr "g"#aniunde a fost creat, matureaz" strugurii cu os"pt"mân" dup" Chasselas doré.

• Produc!iile ob!inute sunt mari în medie 20 5



• Produc!iile ob!inute sunt mari, în medie 20,5

t/ha din care produc!ia marf " reprezint" cca.80 - 82 %.• Strugurii acumuleaz" cantit"!i mijlocii de

zaharuri (145 - 155 g/l), iar aciditatea mustului

r "mâne deficitar " 3,4 - 3,8 g/l H2SO4.• În ansamblu soiul câ#tig" prin aspectul

strugurilor, foarte atr "g"tor (boabe mari,colorate negru-violaceu).

•

Zonare. Soiul Azur a fost introdus în podgoriaDr "g"#ani #i în multe alte centre viticole dinsudul !"rii, specializate în producereastrugurilor pentru mas".

SOME % AN



•

Origine. A fost creat la Sta!iunea deCercet"ri Horticole Cluj Napoca, prinautofecundarea elitei hibride dintre

Muscat de Hamburg x Regina viilor ,autori &TEFAN OPREA #i B. OLAR,omologarea s-a f "cut în anul 1987.



• Dezmugurire u#or sc"moas", de culoareverde ar "mie.

•

L"starii au meritalele mijlocii (11-14 cmlungime), de culoare verde cu striurivine!ii pe partea însorita .



•


•

Frunza adult" dem"rime mijlocie(16-17 cmlungime),pentalobat" sau



p

trilobat".•

Sinusurile lateralesuperioare închiseeliptice, iar celeinferioare slab

schi!ate; sinusulpe!iolar estedeschis în form" de V.


neted, de culoareverde intens, slabperos pe fa!ainferioar ".

•

Strugurii de m"rimemijlocie (275 g, înmedie), uniaxiali,cilindro-conici, cu



cilindro conici, cu

boabele a#ezatepotrivit de des peciorchine(semicompac!i).

•

Bobul mijlociu, ovoidalalungit, de culoarero#ie închis, acoperitcu un strat fin de

pruin", pulpasemicrocant" cu gustdiscret de muscat .

•

Însu !irile agrobiologice. Soi cu vigoare de cre#tere mijlociespre mare #i fertilitate ridicat", 62 % din l"stari sunt fertili.Valorile coeficien!ilor de fertilitate #i indicilor deproductivitate sunt urm"toarele : c.f.r. 1,10; c.f.a. 1,60; i.p.r.305; i.p.a. 429.



305; i.p.a. 429.

•

Dezmugurire timpurie, în prima parte a lunii aprilie; pârgastrugurilor începe pe la sfâr #itul lunii iulie - începutul luniiaugust; iar maturarea de consum se realizeaz" odat" cusoiul Chasselas #i uneori mai târziu (epoca III - IV).

• Rezisten!e biologice: toleran!" mijlocie la ger (-18ºC . . .-20ºC) #i la secet"; rezisten!" la man", oidium #i putregaiul

cenu#iu al strugurilor.• În planta!ii se comport" bine pe portaltoii Kober 5 BB, SO4 #i

SC 2.• Forma de conducere recomandat" este cordonul bilateral

Cazenave, cu tulpin" semiînalt" #i t"iere în verigi mijlocii de

rod. Înc"rc"tura de rod la t"iere este de 40 - 45 ochi/butuc.• Matureaz" foarte bine lemnul l"starilor în to!i anii #idiferen!iaz" mugurii de rod începând de la baza coardelor.

•

Însu !irile tehnologice. Soiul Some#an matureaz" strugurii odat" cu Chasselas doré.•

D" produc!ii foarte mari de 20 - 21 t/ha, din careproduc!ia marf" 88%. Acumuleaz" cantit"!i mijlocii



produc!ia marf " 88%. Acumuleaz" cantit"!i mijlocii

de zaharuri (165 - 170 g/l), iar aciditatea estesc"zut" (3,5 - 3,6 g/l H2SO4).•

Valoarea comercial" a soiului este mare, datorit" aspectului foarte frumos #i atr "g"tor al strugurilor,

uniformitatea m"rimii boabelor pe ciorchine #irezisten!" bun" la transport.•

Zonare. Some#an cultivat în centrele viticole dinregiunea Cri#anei #i Maramure#ului, precum #i

cele din Podi#ul Transilvaniei.•

Scopul urm"rit este l"rgirea sortimentului desoiuri pentru struguri de mas", care s" acoperenecesit"!ile de consum din aceast" parte a !"rii.

MILCOV



• Origine. A fost creat la Sta!iunea deCercet"ri Viticole Odobe#ti prin

hibridarea sexuat" controlat" asoiurilor Coarn$ neagr $ x Muscat deH a m b u r g , au tor i MARGARETAB(DI)ESCU #i colab.

•


• Dezmugurireglabr ", cu rozetade culoare verde



de culoare verdear "mie.

• L"starii aumeritale mijlocii,noduriproeminente, deculoare verde cu

nuan!e ro#iatice.



•


•

Frunza adult" dem"rime mijlocie(16-18 cmlungime), u'ortrilobat" mai rar



trilobat", mai rarpentalobat".

•

Sinusurile lateraledeschise #isuperficiale;

sinusul pe!iolardeschis în form" de V.

•

Limbul frunzeieste u#or gofrat,acoperit cu perifini pe fa!ainferioar ".

•

Strugurii dem"rime mijlociespre mare (350 g

în medie),r "muro#i, lac#i



# , #

#i foarteaspectuo#i.• Bobul mijlociu,

ovoidal, cupieli!a neagr " violacee,acoperit" cu unstrat fin depruin".

•

Pulpasemicrocant",cu gust pl"cut,r "coritor .

•

Însu !irile tehnologice. Matureaz" struguriidevreme (epoca I I- I I I de maturare),produc!iile fiind mijlocii (16,5 t/ha). Produc!iamarf" reprezint" cca 88 %



marf " reprezint" cca. 88 %.•

Durata de conservabilitate a strugurilor pebutuc este mic", încât se impune carecoltarea s" se fac" imediat ce strugurii auajuns la maturitatea de consum.

•

Acumuleaz" cantit"!i mari de zaharuri, depân" la 180-185 g/l, iar aciditatea r "mânedeficitar " în jur de 3,2 g/l H2SO4.

• Zonare. Milcov a fost introdus în podgoriile

din sudul Moldovei (Odobe#ti, Cote#ti,Panciu), în vederea complet"rii conveieruluide soiuri pentru struguri de mas" în aceast" zon" viticol" a !"rii.

GELU



•

Origine: A fost creat la Sta!iunea deCercetare Dezvoltare pentru Viticultur " #i Vinifica!ie Ia#i din fecundarea liber $ a

soiului autohton Coarn$ neagr $ a c $rorsemin& e hibride au fost iradiate cu raze X , autori Gheorghe Calistru #i DoinaDamian.

•

Soiul a fost omologat în anul 1998.

•

Dezmugurire peroas",cu rozeta de culoareverde-ro#cat; frunzeletinere sunt galben



tinere sunt galben-ar "mii #i acoperite cuscame rare.

• L"starul tân"r este

viguros, verde, cumeritale mijlocii(10-12cm) #i peri#orirari.

•

Coardele suntcanelate, iar toamnacap"t" o culoare brun

închis.



•


•

Strugurii suntmijlocii cam"rime (275-304g), cilindro-conici, uniaxiali,bi sau triaripa!i,

Frunza adult" este mare (17-18cm), glabr ", trisau pentalobat",de culoare verde



p ! ,

semicompac!i.• Bobul este de

m"rime mijlociespre mare (4 g),eliptic, cu pieli!a

de culoarealbastru-violet,acoperit" depruin".

• Pulpa este

necolorat",semicrocant" cugust franc,pl"cutarmonios.

de culoare verde

închis, cu limbulslab gofrat.

Sinusurilelaterale sunt înform" de “U”culobii u#orsuprapu#i, iarsinusul pe!iolar

în form" de lir ".

Din!ii sunt cu omargine concav" #i una convex"

•

!"#$%&'&() +,'-.&-(-,&/)! #$%&' ()'& )*+) ,-) .%/$,-) 0)1-)2+)-) 3%4'$1%) *5-) 3,-)6 '7*+,-%% 8)-9'% -)5-):%;+7<=6< >! ?,'$-%') 1$)@1%);A%'$- 0) 8)-9'%+,+) 2% %;0%1%'$-0) 5-$0&19.%+,+) *&;+ &-37+$,-)')B 1!8!,! C6DE6 1!8!-!F <D % 5 , G=C % 5 - H=F



F6<D6 %!5!,! G=C6 %!5!-! H=F!

•

#$% 1& 5)-%$,07 3%4'$1%) 0) .)/)+,A%) C<DICJH :%')6 935 K; 1,-) ;)1)*%+7 HEDFIGHFFFL +)35)-,+&-7 /'$M,'7!

•

N):3&/&-)2+) +O-:%&6 K;1)5O;0 1& 0,+, 0) HD P?ID?6 K;Q$-)2+) K; 5)-%$,0, CF ?PICE ?P6 5O-/, *+-&/&-%'$-

K;1)5) 0).-)3) HH ?PPIGF ?PP6 %,- 3,+&-,-), 0)5'%;7 ,*+-&/&-%'$- *) -),'%:),:7 ', *8O-2%+&' '&;%% ,&/&*+ K;1)5O;0 1& 0,+, 0) HF ?PPP 1& 1%-1, CFICD :%') K;,%;+),*$%&'&% LR,**)',* 0$-S 2% DIT :%') K;,%;+), *$%&'&% U%'1$.!

•

V):%*+);A) M%$'$/%1)B ,-) -):%*+);A7 M&;7 ', /)-

WIHFFL ! ! ! IHHFLX 2% *)1)+7Y )*+) -):%*+);+ ', 5&+-)/,%&'1);&2%& ,' *+-&/&-%'$-6 87%;,-)6 +$')-,;A7 3%4'$1%) ',3,;7 2% ,;+-,1;$:7!

•

Însu !irile agrotehnice. Soiul Gelu se comport" bine pe solurile fertile, însorite; are afinitatebun" la altoire pe portaltoii Berlandieri xRupestris 140 Ruggeri Berlandieri x Riparia



Rupestris 140 Ruggeri, Berlandieri x RipariaSelec!ia Cr "ciunel 2 #i Berlandieri x RipariaKober 5BB.

•

Se preteaz" la forma de conducere semiînalt"

în cordon bilateral cu t"ieri în verigi de rod(cepi de 2-3 ochi + cordi!" de 4-6 ochi), înc"rc"tura la t"iere fiind în medie de 40-45ochi pe butuc, respectiv 16-20 ochi/m2.

•

Necesit" semiprotejarea toamna, prinmu#uroire #i îngroparea coardelor din cepii desiguran!".

•

Însu !irile tehnologice. Maturarea strugurilor estesemitimpurie, soiul încadrându-se în epoca a III-a dematurare.

• Poate completa cu succes conveierul varietal alstrugurilor de mas", acoperind golul ce apare de lamaturarea soiurilor Perla de Csaba #i Aromat de Ia#i



maturarea soiurilor Perla de Csaba #i Aromat de Ia#i,pân" la soiul Chasselas doré, îmbog"!ind #i gamacoloristic" a soiurilor existente, destinate consumului înstare proasp"t".

• Realizeaz" produc!ii mari de struguri 22 t/ha, din care92% reprezint" procentul de produc!ie marf ". Con!inutul în zaharuri este de 160 g/l, cu aciditatea total" a mustului

de 5,5g/l H2SO4. Masa medie a unui bob este mare la soiulGelu, de 4 g.• Strugurii sunt foarte aspectuo#i, caracterizându-se prin

durat" lung" de conservare pe butuc.• Se impune prin aspectul atr "g"tor al strugurilor, m"rimea

boabelor, gustul pl"cut, semicrocant, durat" lung" deconservare pe butuc (30-35 zile), rezisten!" la transport #ila atacul putregaiului cenu#iu al strugurilor.

• Zonare. Soiul de mas" Gelu prezint" interes pentrupodgoriile #i centrele viticole din partea de N-E aMoldovei (jude!ele Ia#i, Vaslui, Boto#ani), în vedereacomplet"rii conveierului varietal pentru struguri de mas".

PAULA



•

Origine. A fost creat la Sta!iunea deCercetare Dezvoltare pentru Viticutur " #i Vinifica!ie Ia#i prin hibridare sexuat"

intraspecific" a soiurilor Bicane x Aromat de Ia!i .

• Autori Gh. Calistru #i Doina Damian,

soiul fiind omologat în anul 1997.

• Dezmugurire peroas",de culoare verde-g"lbuicu nuan!e ar "mii;



frunzele tinere suntgalben-verzui #iacoperite cu scamerare.

•

L"starul este viguroscu meritale mijlocii(10-12 cm), slabpigmentat, cu peri#ori

scur !i pe vârf.•

Coardele toamnacap"t" o culoare brun

închis, netede.



•


•

Strugurii dem"rimemijlocie(220-396 g)sunt lac#i,

•

Frunza adult" este mijlocie cam"rime (11-13 cmlungime),pentalobat", cu



# ,

form" cilindro-conic",uniaxiali, bisau triaripa!i.

• Bobul de

form" ovoid",mijlociu cam"rime (3,5 g),are culoareaverde-g"lbuie,pruinat, cu

pulpasuculent",discretaromat".

din!ii lungi avândmargini drepte.

•

Limbul frunzeieste de culoareverde, u#or gofrat,

cu peri#ori pe fe!ainferioar ".

•

Sinusurile laterale în form" de “U”,unerori închise

ovoidale, iarsinusul pe!iolar înform" de “ V”, culobii u#orsuprapu#i .

•

Însu !irile agrobiologice. Paula este un soi cuvigoare mijlocie spre mare de cre#tere, ceea ce sereflect" asupra fertilit"!ii #i productivit"!ii, l"stariifertili reprezentând 52-66%. Valorile coeficien!ilorde fertilitate sunt urm"toarele: c.f.r. 0.55-1.14, c.f.a.1 32-1 35



1.32-1.35.•

Soi cu perioad" de vegeta!ie mijlocie (165-175zile), timp în care necesit" 2800-32000Ctemperatur " global"

•

Dezmugure#te târziu, la sfâr #itul lunii aprilie (22IV-5 V), înflore#te în prima parte a lunii iunie (10VI-15 VI), pârga strugurilor începe devreme (17VII-27 VII), iar maturarea deplin" se realizeaz" înprima decad" a lunii august (4-17 august), cu10-14 zile înaintea soiului martor Aromat de Ia#i #icu 18-25 zile mai devreme ca soiul Chasselas

dore.•

Rezisten!e biologice: prezint" rezisten!" bun" lager (-220C . . . -240C). #i la secet"; mijlocie la man" #i f "inare, toleran!" buna la putregaiul cenu#iu alstrugurilor.

•

Cerin& ele agrotehnice. Soiul Paula necesit" terenurifertile, cu expozi!ie sudic", însorite, are afinitate bun" laaltoire pe portaltoiul Berlandieri x Rupestris Ruggeri140 (36 % vi!e STAS) #i Berlandieri x Riparia Kober 5BB.



•

Se preteaz" la forma de conducere semiînalt", cordonbilateral cu t"ieri în verigi de rod (cep de 2-3 ochi +cordi!" de 4-6 ochi), înc"rc"tura la t"iere fiind în mediede 45-50 ochi pe butuc, respectiv 16-18 ochi/m2; seimpune semiprotejarea prin mu#uroire #i îngropareacoardelor din cepii de siguran!".

•

Fiind un soi productiv, necesit" doze mari de îngr "'"minte, în special cu P #i K, consumul specificfiind urm"torul: N8,3, PO,9 , K4,5 kg/t struguri.

• Dozele de îngr "'"minte chimice recomandate sunt: 80

kg N,100 kgP205, 150 kg K2O/ha s.a., iar tratamentelechimice împotriva bolilor criptogamice se aplic" laavertizare.

•

Însu !irile tehnologice. Soiul Paula realizeaz" maturareade consum a strugurilor în perioada 15 august - 1septembrie, încadrându-se în epoca a III-a.

•

Pe lâng" epoca semitimpurie de maturare el vine s" diversifice conveierul varietal al strugurilor de mas",completând un gol în perioada de consum în stare



completând un gol în perioada de consum în stareproasp"t", noul soi creat are o eficien!" economic" sporit" fa!" de soiurile martor datorit" calit"!ii recoltei #ia produc!iilor mai mari ob!inute.

• Produc!iile de struguri sunt mari, de pân" la 22,7 t/ha,din care produc!ia marf " 87,3%. Acumul"rile de zaharuri

în struguri sunt la soiul Paula de 157g/l, iar aciditateaeste de 4,9 g/l H2SO4, indicele gluco-acidimetric fiindechilibrat (4,1). Strugurii sunt foarte aspectuo#i,rezisten!i la transport #i cu durat" lung" de p"strare pebutuc.

•

Zonare. Soiul Paula s-a introdus în podgoriile #i centreleviticole din partea de N-E a Moldovei (jude!ele Ia#i,Vaslui, Boto#ani), în vederea l"rgirii sortimentelor desoiuri pentru struguri de mas".

ISTRI)A



• Origine. A fost creat la Sta!iunea deCercet"ri Viticole Pietroasa, prin

hibridarea sexuat" controlat" asoiurilor T $mâioas$ româneasc $ xMaria Pirovano (autori SOFIA ISPAS #iOTILIA TOMA).

•


• Dezmuguriresc"moas", curozeta de culoare



galben-verzui.• L"starii au meritale

mijlocii si sunt de

culoare verde custriuri cafenii pepartea însorit".

• Coardele toamnacap"t" o culoarebrun-g"lbuie.

•



•

Floareahermafrodit" normal", petipul 5, soiulfiind autofertil.

•

Strugurii suntmari (360 g înmedie),cilindro-conici,uniaripa!i,

•

Frunza adult" este mijlocie(15-17 cmlungime),pentalobat",tronconic".



uniaripa!i,semicompac!i.

• Bobul estemijlociu (3,8 g),sferic, de

culoare verde-g"lbui, cupieli!a sub!ire,pulpa crocant" discret

aromat".

•

Sinusurilelaterale suntpotrivit deadanci, deschisein form" de V, iar

sinusul pe!iolareste în form" delir " ascu!it".

• Limbul frunzeieste de culoareverde intens,

u#or gofrat,acoperit cu perirari pe fa!ainferioar ". Din!iisunt mijlocii #iascu!i!i

•

Însu !irile agrobiologice: Soi cu vigoaremijlocie #i perioad" mijlocie de vegeta!ie(165-170 zi le) , t imp în care necesit" 3000-32000C temperatur " global".



•

Are fertilitate bun", în medie 65% l"starifertili, valorile coeficien!ilor de fertilitate #i aindicilor de productivitate sunt urm"torii: c.f.a.1,3, c.f.r. 0,8, i.p.a. 468, i.p.r. 288.

•

Dezmugure#te în a doua parte a lunii

aprilie, pârga strugurilor are loc în primele zileale luni august, iar maturarea deplin" serealizeaz" catre sfâr #itul acestei luni, începutullunii septembrie (epoca a III-IV-a ).

•

Rezisten!e biologice: are toleran!" bun" lager (-200C) #i secet", rezisten!" bun" la man" #i toleran!" mijlocie la f "inare si putregaiulcenu#iu al strugurilor.

•

Cerin& ele agrotehnice. Soiul Istri!a prefer " pentru cultur " terenuri însorite, cu umiditate asigurat".

• Cea mai bun" afinitate o are pe portaltoii din grupa Berlandieri x Riparia (Kober 5 BB, SO4).

• În planta!ii se conduce în cordon bilateral pe semitulpin" cu



p ! p p

t"ierea în verigi de rod (cepi 2 ochi + cordi!" de 4-6 ochi), sarcinade rod fiind de 16 ochi/m2.

•

Nu necesit" lucr "ri #i opera!iuni în verde speciale.

•

Însu !irile tehnologice. Matureaz" strugurii în epoca a III-IV-a,produc!iile fiind ridicate 15-16 t/ha, din care 90-95% reprezint"

produc!ia marf ". Acumuleaz" 163 g/l zaharuri cu o aciditate total" a mustului de 4 g/l H2SO4.

•

Struguri se comport" bine la transport #i la p"strare, durata deconservabilitate pe butuc fiind mic" de circa 2 s"pt"mâni.

•

Zonare. Istri!a a fost introdus în podgoriile Dealu Mare, DealurileBuz"ului #i cele din sudul Moldovei (Cote#ti, Odobe#ti), în vedereadiversific"rii conveierului varietal de soiuri pentru struguri demas" din aceasta zon".

SOIURILE PENTRU STRUGURI DE MAS! CU MATURARE TÂRZIE

•

Aceast" grup" de soiuri are o pondere redus" în cultur " la noi în#ar ", cca. 30 - 35% din suprafa#a destinat" soiurilor de mas",deoarece condi#iile climatice sunt mai pu#in favorabile pentrucerin#ele lor biologice Au perioad" lung" de vegeta#ie (190 - 210 zile)



cerin#ele lor biologice. Au perioad" lung" de vegeta#ie (190 - 210 zile)$i matureaz" strugurii în epocile V-VI (sfâr $itul lunii septembrie -

începutul lunii octombrie). Având cerin#e ridicate fa#" detemperatur ", se cultiv" cu rezultate bune numai în regiunile dinsudul #"rii.

•

Importan! a economic ". Sunt soiuri cu poten#ial ridicat de

produc#ie, de pân" la 20 - 30 tone struguri la hectar $i chiar mai mult.Strugurii mari, foarte aspectuo$i, rezisten#i la transport $i lap"strare. Pe baza acestor soiuri se asigur " cantit"#ile de struguricare se prelucreaz" în industria alimentar " $i cele destinate pentrup"strare îndelungat" peste iarn". Tot pe seama acestor soiuri, serealizeaz" o parte însemnat" din exportul de struguri de mas".

•

Sortimentul de soiuri care se cultiv" la noi în #ar " este foarterestrâns: Coarn" alb", Coarn" neagr ", Afuz-Ali, Italia, Bicane. Laacestea se adaug" crea#iile noi, valoroase ob#inute în ultima vreme,care î $i fac treptat loc în cultur ": Select, Greaca, Roz românesc,Tamina $i Xenia.

COARNA ALBA

Sinonime: Copaceana, Cornita - inRomania; Corniciola, Corniciola bianca - in



Romania; Corniciola, Corniciola bianca inItalia; Cornichon blanc - in Franta; Puhliakovski - in Rusia si Ucraina; Zîrnajakabela - in Serbia siMacedonia.

Origine. Soi foarte vechi, cultivat de secole

in podgoriile din tara noastra, in special in celedin Moldova. Se presupune ca a fost adus dinAsia mica (Turcia).De fapt exista un sortogrup de soiuri cucaractere fenotipice asemanatoare si anume:Coarna alba, Coarna rosie, Coarna neagraselectionata. Coarna alba da productii mici destruguri si de aceea se cultiva pe suprafeterestranse.

•

Dezmugurirescamoasa, rozeta deculoare verde, cu



nuante rosii liliachii,intense. Frunzele tineresunt pufoase si deculoare verde cafenie.

•

Lastarii vigurosi,puternic striati siacoperiti cu scame rare

pe lungimea lor.• Coardele toamna,

capata o culoaregalbena alunie.



• Floarea hermafroditafunctional femela, petipul 5-6, custaminele recurbatesi polen steril soiulfiind autosteril.

•

Frunza adulta de marimemijlocie (14-16 cmlungime), aproapeorbiculara, pentalobata,cu lobul terminal scurt si



latit.•

Sinusurile lateralesuperioare sunt adanci siinchise cu lumenulovoidal, baza rotunjitasau triughiulara; celeinferioare sunt mai putinadanci si deschise.Sinusul petiolar esteinchis de forma ovoidala.


gros, gofrat de culoareverde inchis, scamos pefata inferioara; nervurilesunt proeminente si deculoare albiciosa

•

Strugurii sunt mijlocii spremari (170-350 g), uniaxiali,cilindrici, rareori uniaripati,semicompacti.



•

Bobul mare, de formaovala, usor ascutita la varf(forma de coarna), cupunctul pistilar persistent.

• Pielita groasa, acoperita cu

un strat gros de pruinapersistenta, incat strugurelecapata o culoare verdealbicioasa.

• Pulpa crocanta, cu gustspecific ierbos.

•

Însu #irile agrobiologice. Soi cu perioad" lung" de vegeta#ie(185-210 zile) $i cerin#e ridicate fa#" de c"ldur ", peste 3800ºCtemperatur " global".

• Vigoarea de cre$tere a l"starilor foarte puternic" $i fertilitatebun", în medie 50 % din l"stari sunt fertili.



•

Având florile func#ional femele, soiul este predispus puternicla meiere $i m"rgeluire. Valorile coeficien#ilor de fertilitate $iindicilor de productivitate sunt urm"toarele: c.f.a. 1,5; c.f.r.0,8; i.p.a. 354; i.p.r. 189.

• În planta#ii, trebuie s" i se asigure polenizatori, obi$nuitsoiurile Afuz Ali $i Chasselas doré.

•

Inser #ia predominant" a inflorescen#elor pe l"stari este penodurile 6/7.• Dezmugurire târzie, în a doua parte a lunii aprilie; pârga

strugurilor începe târziu, pe la finele lunii august iarmaturarea deplin" se realizeaz" la sfâr $itul lunii septembrie, începutul lunii octombrie.

•

Rezisten#e biologice: foarte bun" la ger (-22ºC . . . –240C) $imoliile strugurilor; bun" la secet" $i mijlocie la putregaiulcenu$iu al strugurilor; slab" la man" $i oidium; toleran#" bun" la filoxer " pe nisipurile solificate.

•

Cerin! e agrotehnice. În planta#ii are nevoie deportaltoi cu vigoare mijlocie, care s"-i temperezecre$terile vegetative $i s"-i scurteze perioada devegeta#ie (SO4, 41 B, Riparia gloire).



•

Forma de conducere adecvat" este capul în"l#atDr. Guyot pe tulpin", cu verigi lungi de rod(coarde de 14 - 16 ochi). Înc"rc"tura la t"iere estede 15 - 18 ochi/m%.

•

Reac#ioneaz" foarte bine la fertilizarea organic";fertilizarea chimic" trebuie f "cut" întotdeauna cudoze mici de îngr "$"minte cu azot, în favoareacelor cu P $i K.

•

Produc#iile de struguri sunt mici, în medie de8-10 t/ha. D" rezultate bune pe nisipurile din sudulOlteniei, produc#ia fiind de 9-10 t/ha.

•

Însu #irile tehnologice. Matureaz" strugurii înepoca V-VI. Durata de conservabilitate astrugurilor pe butuc este lung", pân" toamnatârziu. Strugurii sunt foarte aspectuo$i, rezisten#ila transport $i cu rezisten#" foarte bun" la



a t a spo t $ cu e ste #" oa te bu " ap"strarea îndelungat", peste iarn". Acumuleaz" cantit"#i mijlocii de zaharuri (150-165 g/l), iaraciditatea r "mâne echilibrat" (4,2-4,5 g/l H2SO4).Strugurii se pot valorifica $i în industria

alimentar ".•

Zonare. Coarna alb" este întâlnit" pe suprafe#erestrânse, îndeosebi în podgoriile din Moldova. Nuse prevede extinderea sa în cultur ", deoarece este

întrecut" prin produc#iile ce se realizeaz" de altesoiuri care matureaz" strugurii la aceea$i epoc" (Afuz Ali, Italia). Se cultiv" în Republica Moldova,Ucraina, Bulgaria, Turcia $i Italia.

COARNA NEAGRA

•

Sinonime: Asma, Moldavski, Ciornîi



, ,Crîmski - in Rusia si Ucraina; Cernarazachia, Sultanka - in Bulgaria; Tîrnogreiko - in Macedonia si Serbia.

•

Origine. Are aceeasi origine ca siCoarna alba cu care se aseamana dinpunct de vedere fenotipic.

•

Dezmugurire slabscamoasa, curozeta de culoareverde monoton.



•

Frunzele tinere suntlucioase glabre sicu nuanta verde

cafenie.• Lastarii sunt

muchiati si striati.

•

Coardele toamnaau culoare brunroscata.



• Floarea hermafroditafunctional femela, petipul 5-6, cu

staminele recurbatesi polen steril soiulfiind autosteril.

•

Frunza adulta demarime mijlocie, usoralungita, trilobata,mai rar pentalobata.

• Sinusurile laterale



sunt eliptice, de celemai multe ori inchiseprin suprapunereausoara a lobilor;sinusul petiolar este

larg deschis in formade V.

•

Limbul frunzei esteglabru pe ambele

fete, neted, cudintatura neregulata,nervurile subtiri siglabre.

•

Strugurii sunt mari(250-350 g),cilindro conici sauconici, cu boabeleasezate des pe



ciorchine.•

Bobul mare deforma ovoida (decoarna), cu pielita

subtire, colorata innegru rosietic siacoperita cu unstrat gros depruina.

•

Pulpa bobului estecarnoasa, crocantasi cu gust specificierbos.

•

Însu #irile agrobiologice. Perioad" lung" devegeta#ie (185 - 200 zile) $i cerin#e mari fa#" dec"ldur ", peste 3800ºC.

•

Are vigoare foarte mare $i fertilitate mijlocie, înmedie 68 % l"stari fertili.



•

Valorile coeficien#ilor de fertilitate $i a indicilor deproductivitate sunt urm"toarele: c.f.r. 0,7 - 0,9;c.f.a. 1,4 - 1,5; i.p.r. 175 - 190; i.p.a. 380 - 450.

•

Matureaz" lemnul l"starilor foarte bine, în

majoritatea podgoriilor.•

Dezmugurire relativ timpurie, în prima decad" alunii aprilie; pârga strugurilor începe târziu, în adoua parte a lunii august, iar maturarea deplin"se realizeaz" spre sfâr $itul lunii septembrie.

•

Rezisten#e biologice: foarte bun" la ger $i lamoliile strugurilor, la secet" $i la putregaiulcenu$iu al strugurilor; slab" la man" $i oidium;toleran#" la filoxer "

•

Cerin! e agrotehnice. În planta#ii se asociaz" cusoiurile polenizatoare: Muscat de Hamburg, B"beasc"neagr ", Tamina.

• Are nevoie de portaltoi nu prea viguro$i, care s"-itempereze cre$terile vegetative luxuriante (SO4-4, 41



B).• Forma de conducere recomandat" este capul în"l#at

Dr. Guyot pe tulpini înalte, cu verigi lungi de rod lat"iere. Având rezisten#a bun" la ger se preteaz" laconducerea sub form" de bol#i sau pergole, în

gospod"riile popula#iei din zonele sudice ale #"rii,unde Coarna neagr " reu$e$te s"-$i maturezestrugurii.

• Reac#ioneaz" bine la fertilizarea organic", mai ales în

podgoriile subcarpatice, unde soiul este cultivat pe

terenurile în pant". Fertilizarea chimic" trebuie f "cut"cu doze moderate de N, adic" preponderent cu P $i K.• Produc#iile de struguri care se ob#in sunt mai mari ca

la soiul Coarn" alb", în medie 10 - 12 t/ha.

•

Însu #irile tehnologice. Matureaz" strugurii în epoca V-VI. Strugurii au o durat" lung"de conservabilitate pe butuc, pân" la



sfâr $itul lunii octombrie.• Rezisten#" mijlocie la transport $i la

p"strare, din cauz" c" pieli#a bobului este

sub#ire.• Strugurii acumuleaz" cantit"#i mijlocii de

zaharuri 150 - 160 g/l, iar aciditatea

r "mâne echilibrat" 3,8 - 4,2 g/l H2SO4.• Culoarea boabelor este îns" neuniform",la fel $i m"rimea boabelor pe ciorchine.

• Varia! ii

#i clone. În cadrul soiului Coarn

" neagr

" se constat

" o

oarecare variabilitate fenotipic": exist" un biotip cu struguride culoare negru-intens, cel mai valoros $i un alt biotip custruguri negru-ro$ietici, mai pu#in valoros.

• Pe de alt" parte, datorit" hibrid"rii naturale a soiului generat"de prezen#a polenizatorilor, semin#ele de Coarn" neagr " s-a



constatat c" au un grad ridicat de heterozigotism.• Prin selec#ie individual" din semin#ele de Coarn" neagr ", s-auob#inut forme biologice noi (soiuri noi) cum sunt: Coarnaneagr " selec#ionat", Coarna neagr " aromat" $i Coarna neagr "t"mâioas" (GHERASIM CONSTANTINESCU $i colab.).

• Acestea au florile hermafrodite normale $i polen fertil, înl"turându-se neajunsul principal al popula#iei mam", dincare provin. În prezent, este înmul#it în pepinier " soiul Coarn"neagr " selec#ionat".

• Zonare. Coarna neagr " selec#ionat" este soi avizat la plantare, în podgoriile din Muntenia $i Moldova: Dealul Mare, Dealurile

Buz"ului, Odobe$ti, Panciu, Nicore$ti, Ive$ti, DealurileCovurluiului, Dealurile Bujorului, Hu$i; sporadic se întâlne$te$i în podgoria Ia$i.

RAZACHIE

•

Sinonime. Razaki, Kîrmîz - in Turcia; BialaRazakia - in Bulgaria; Rozaki - in Grecia.



g

•

Origine. Soi foarte vechi, de provenientaorientala (Asia mica); face parte dinsortogrupul Rozaki din care isi are originea si

soiul Afuz Ali.Exista doua soiuri de Razachie, care se

aseamana, din punct de vedere fenotipic sicare se deosebesc doar prin culoareastrugurilor. Razachia alba, mai putin valoroasasi Razachia rosie, considerata o variatiemugurala din Razachia alba.

•

La dezmugurirerozeta este deculoare verdemonoton, lucioasa,



slab scamoasa;frunzele tinere au onuanta cafenieverzuie.

• Lastarii sunt vigurosi,

cu striuri rosietice siacoperite cu scamerare.

• Coardele capata o

culoare cafenievinetie cu punctemici negricioase pescoarta

•

Floareahermafrodita

normala, pe tipul



5-6, soiul fiindautofertil.

•

Frunza adulta estede marime mijlocie(13-15 cm lungime),mai mult lata decat



lunga, pentalobata.•

Limbul frunzei estelucios, puternicdecupat.

•

Sinusurile lateralefiind adanci ovoidale,cu lumenul mare siinchis; sinusul

petiolar fiind largdeschis pana laacolada.

•

Strugurii de marimemijlocie (200-250 g),cilindro conici, rareoriaripati, cu boabele



asezate des peciorchine.

• Boabele mijlocii, usorovoide, de culoareverde galbui, cunuante ruginii pepartea insorita la soiulRazachie alba si deculoare rosu deschis

la Razachie rosie;pulpa bobului estecarnoasa crocanta cugust neutral.

• Însu #irile agrobiologice. Razachia are perioad" lung" devegeta#ie, fiind surprins" adesea de brumele târzii de toamn" în podgoriile subcarpatice.

• Pe nisipurile din sudul Olteniei se comport" ca soi cuperioad" normal" de vegeta#ie, având nevoie de ladezmugurit $i pân" la maturarea strugurilor de numai 145



zile.• Este un soi foarte viguros, cu fertilitate slab" (35 - 40 %l"stari fertili) $i productivitate mijlocie. Valorile coeficien#ilor de fertilitate $i indicilor de productivitate sunt urm"toarele:c.f.a. 1,2 - 1,3; c.f.r. 0,5 - 0,7; i.p.a. 202 - 316; i.p.r. 77 – 97.

• Productivitatea este mai mare la Razachie ro$ie, deoarece

strugurii sunt mai mari. Inser #ia strugurilor pe l"stari se facepe nodurile 5/6 sau 6/7.• Dezmugure$te târziu, spre sfâr $itul lunii aprilie; înfloritul se

declan$eaz" devreme, chiar de la sfâr $itul lunii mai; pârgastrugurilor începe la sfâr $itul lunii iulie, la Razachia alb" $iceva mai târziu la Razachia ro

$ie; maturarea strugurilor se

petrece lent $i se realizeaz" la sfâr $itul lunii septembrie - începutul lunii octombrie.

• Rezisten#e biologice: relativ bun" la ger (-20ºC) $i la secet";sensibilitate mare la man", oidium $i putregaiul cenu$iu.

•

Cerin! e agrotehice. Are nevoie de terenuri cuexpozi#ie sudicã, care recep#ioneaz" mult"c"ldur " $i lumin". De aceea, s-a cultivatmult vreme cu rezultate bune, în podgoriile



"subcarpatice din sudul #"rii.

• Necesit" t"iere lung", coarde de 14 - 16 ochi.

•

S-a constatat c" Razachia alb", poate ficultivat" cu rezultate bune pe nisipurile dinsudul Olteniei, unde d" produc#ii de 15,8tone/ha, din care produc#ia marf " 72%;

boabele strugurilor sunt mari, iar strugurii întrunesc caracteristici fizico-mecanicecorespunz"toare soiurilor de mas"

•

Însu #irile tehnologice. Epoca de maturare a strugurilor V - VI.• Produc#iile de struguri sunt mijlocii 15,8 - 16,1 t/ha.• Acumuleaz" cantit"#i relativ mici de zaharuri 130 - 140

g/l, iar aciditatea strugurilor se men#ine echilibrat" 4,7



- 5,2 g/l H2SO4.• Strugurii sunt rezisten#i la transport $i p"strare pesteiarn".

• Zonare. Razachia este unul din cele mai vechi soiuripentru struguri de mas" $i de vin, din podgoriile

noastre.•

S-a cultivat mult" vreme în podgoriile subcarpatice dinOltenia, Muntenia $i Moldova. Treptat, s-a renun#at laacest soi. Se impune îns" a fi reconsiderat, dat" fiindvoca#ia sa ecologic" pentru zonele colinare. D"

rezultate bune $i pe nisipurile din sudul Olteniei.• Razachia (Razaki) este r "spândit" în cultur " în Grecia,

Turcia, Iran $i în general, în #"rile din Asia Mic" $iMijlocie.

AFUZ ALI• Sinonime. Hafiz ali, Rozaki Sari, Altrîn Tas - in Turcia;Rosani, Actoni maceron - in Grecia; Aleppo sauCaraburnu - in Rusia; Uirum, Tzarisgradsko, Bolgar - inBulgaria, Stamboleze - in Albania; Sultanîi Razaki, DrenkRoyal, Celibar Drenk - in Jugoslavia; Dattier de Beyrouth,



Raisin de Constantinopole - in Franta; Regina, UvaRegina, Uva de San Francesco, Uva del Vaticane,Imperiale - in Italia; Marsigliana bianca - in Sicilia;Rosetti, Real - in Spania; Waltham cross - in Africa deSud.

•

Origine. Soi foarte vechi, originar din Asia mica,aprtinand sortogrupului Rozaki sau Razaki. A patruns inEuropa cu circa 300 de ani, mai intai in Italia si apoi inFranta. In Franta a fost adus din regiunea Beyrouth decatre un negustor de matase (anul 1833), si cum nu se

cunostea numele soiului, a fost denumit Dattier deBeyrouth de la forma boabelor, asemanatoare cu acurmalelor (smochinelor-fruct uscat).

• In Romania a fost adus din Bulgaria, unde acest soieste considerat a fi autohton (Bolgar).

•

Dezmugurire glabra,lucioasa, cu rozetacolorata in cafeniu;frunzele tinere sunt



glabre, lucioase,colorate in verde cumarginile bronzate.

•

L a s t a r i i s u n tvigurosi cu caneluridezvoltate si carceimari.

•

Coardele toamna,capata o culoarebrun galbuie.

•

Floareahermafroditanormala, pe



tipul 5-6, soiulfiind autofertil.

•

Frunza adulta demarime mijlocie (15-17cm lungime), aproapeorbiculara, usorreniformã, pentalobata,



mai rar trilobata.• Sinusurile laterale sunt

inchise, cu lumenulovoidal sau eliptic,

sinusul petiolar estedeschis in forma de U,mai rar, de lira.

• Limbul frunzei estesubtire de culoare

verde deschis, peambele fete, cunervurile finealbicioase.

•

Strugurii sunt foartemari, 20-25 cmlungime si 350-500 gin medie, ramurosi;pedunculul si



ansamblulciorchinelui raman instare erbacee.

•

Bobul este mare, deforma ovoidala,aprope cilindrica, cupedicelul lung, pulpacarnoasa,nearomata, pielitagroasa si acoperitacu un strat fin depruina.

• Însu #irile agrobiologice. Soi foarte viguros, cu perioad"lung" de vegeta#ie 180 - 210 zile $i cerin#e ridicate fa#" detemperatur " (peste 3800ºC temperatur " global").

• Fertilitatea mijlocie (60 - 65 % din l"stari sunt fertili) $iproductivitatea mare. Valorile coeficien#ilor de fertilitate $iindicilor de productivitate sunt urm"toarele: c.f.r. 0,53 - 0,58;

f 1 29 1 39 i 230 40 304 50 i 679 37 733 90



c.f.a. 1,29 - 1,39; i.p.r. 230,40 - 304,50; i.p.a. 679,37 - 733,90.• Mugurii fertili sunt situa#i spre mijlocul coardei între ochii 7 -15, îns" fertilitatea maxim" se eviden#iaz" între ochii 8- 12.

• Emite foarte pu#ini l"stari pe lemnul b"trân, de aceea butuciise refac greu în urma accidentelor climatice.

• Dezmugure$te târziu, în a doua parte a lunii aprilie. Înfloritulse declan$eaz" devreme, la sfâr $itul lunii mai $i seprelunge$te mult pe durata a 8 - 10 zile. În timpul înflorituluinecesit" mult" c"ldur " (temperaturi de 18 – 20ºC), pentru a seasigura o bun" legare a florilor. Pârga strugurilor începe înprima decad" a lunii august, iar maturarea decurge lent pân"la finele lunii septembrie - începutul lunii octombrie.

•

Rezisten#e biologice. Slab" la ger (-16ºC . . . -18ºC), la man",la oidium, antracnoz", cancerul bacterian; bun" la secet" $iputregaiul cenu$iu al strugurilor.

•

Cerin! e agrotehnice. Are nevoie de portaltoi viguro$i (SO4-4, 140 Ru, SC 2),formele de conducere recomandate fiind capul în"l#at dr. Guyot pe tulpini înalte sau cortina dubl" genevez" (CDC). Necesit" distan#e mari de plantare 3,0- 3,5 m între rânduri $i 1,5 - 1,8 m pe rând. T"ierea se face în verigi lungi de rod(coarde de 12 - 14 ochi), înc"rc"tura la t"iere fiind de 18 - 20 ochi/m2.

• Soiul Afuz-Ali reac#ioneaz" puternic la fertilizare $i irigare. Dozele de

î " " i t d t t "t l i d jd 20 t/h



îngr "$"minte recomandate sunt urm"toarele: gunoi de grajd 20 t/ha,administrat odat" la 3 ani; îngr "$"minte chimice cu azot 100 kg, fosfor 120 kg$i potasiu 120 kg K2O aplicate anual.

• Prin irigare, umiditatea solului trebuie men#inut" peste plafonul minim de 70 %din I.U.A.; irigarea este sistat" obligatoriu la intrarea strugurilor în pârg". Penisipurile din sudul Olteniei, reu$ita culturii soiului Afuz-Ali este condi#ionat"

de irigarea cu norme de 2000 m3 ap" /ha, repartizate în 5 ud"ri .•

Aplicarea opera#iunilor în verde la acest soi este foarte important". Ele asigur "un echilibru normal între vigoarea de cre$tere $i fructificarea vi#elor,eliminându-se pericolul epuiz"rii butucilor prin supraproduc#ie $i prelungesclongevitatea planta#iei.

•

Se execut" plivitul l"starilor sterili în propor #ie de 25 - 30 %; normareainflorescen#elor pe butuc la 12 - 16 inflorescen#e; suprimarea unor por #iuni dinciorchine, prin îndep"rtarea vârfului $i primelor aripioare care obi$nuit nu sedezvolt" normal; r "rirea boabelor, prin eliminarea din ciorchine a boabelor meiate $i m"rgeluite. Sporul de produc#ie care se asigur " prin acesteopera#iuni este de 1,5 - 2,0 t/ha

•

Însu #irile tehnologice. Maturarea strugurilor în epoca V - VI, la 4 s"pt"mâni dup"Chasselas. În sudul #"rii, cum este podgoriaGreaca, maturarea strugurilor are loc multmai devreme 1 - 15 septembrie.S ii f i d "



•

Strugurii sunt foarte aspectuo$i, cu durat"lung" de conservabilitate pe butuc (30 - 40zile), rezisten#" foarte bun" la transport $ip"strare peste iarn".

•

Acumuleaz" cantit"#i mijlocii de zaharuri 163- 165 g/l, iar aciditatea r "mâne echilibrat" 5 -6 g/l H2SO4.

• Produc#iile de struguri sunt mari, de pân" la20 - 24 t/ha, din care produc#ia marf " 75 -83%.

•

Varia! ii #i clone. Afuz-Ali este socotit cel mai valoros soi de mas" $ide#ine primatul pe pia#a mondial". Asupra lui $i-au îndreptat aten#iaamelioratorii din toate #"rile.

•

La noi, prin lucr "rile de selec#ie au fost ob#inute urm"toarele clone:la Sta#iunea Viticol" Murfatlar, clona Afuz-Ali 93 Mf omologat" înanul 1980, care asigur " sporuri de produc#ie de 41% fa#" depopula#ia-mam"; la Sta#iunea Viticol" Greaca, clona Afuz-Ali 14 Gr

l t" î l 1984 i " i d d #i d â " l



omologat" în anul 1984, care asigur " sporuri de produc#ie de pân" la50 %.•

În Fran#a s-au ob#inut 3 clone certificate, din care dou" sunt înmul#ite în pepiniere: clonele 304 $i 306 (P. GALET, 1990).

•

Zonare. Afuz-Ali este cel mai important soi de mas", dup" Sultanin"$i ocup" locul 7 în lume (150.000 ha). Cunoa$te o larg" r "spândire în

Asia $i Bazinul M"rii Mediterane. Nu s-a extins în #"rile viticole dincentrul Europei, deoarece este tardiv.•

La noi în #ar ", ocup" circa 25 % din suprafa#a destinat" soiurilor de mas". Cele mai bune rezultate le d" în podgoriile din Dobrogea, înspecial podgoria Ostrov; de asemenea, pe terasele Dun"rii, începândde la Drobeta Turnu-Severin $i pân" la Fete$ti.

•

Este cultivat pe suprafe#e mari în Siria, Turcia, Grecia, Cipru,Iran, Bulgaria, Italia, Fran#a. S-a r "spândit în Africa de Sud,Argentina, California, Chile, Israel. Strugurii sunt exporta#i îndeosebidin #"rile musulmane: Arabia Saudit", Maroc, Liban, Algeria. ÎnEuropa, Germania este primul importator.

ITALIA

• Sinonime: Pirovano 65, Idéal, Muscat



de Italia.

• Origine. A fost creat in Italia de catreamelioratorul ANTONIO PIROVANOprin hibridarea soiurilor Bicane xMuscat de Hamburg , in anul 1911.

• S-a urmarit obtinerea unui soi pentrustruguri de masa cu boabe albe si cugust de muscat.

•

Dezmugurirepufoasa, verdealbicioasa, cunuante roz.

• Frunzele tinere

t



sunt scamoase pefata superiora siputernic pufosepe cea inferiora.

•

Lastarii vigurosi,cu striuri deculoare bruna pepartea insorita, cucarceii lungi si

puternici.•

Coardele, toamnaau o culoare brunroscata.

•


ti l 5 6 i l




•

Frunza adulta estemare (18-21 cmlungime), orbiculara,pentalobata.

• Si il l t l



•

Sinusurile lateralesunt inguste si inchiseprin suprapunerealobilor; sinusul

petiolar inchis,ovoidal.

•

Limbul frunzei este de

culoare verde intens,puternic gofrat, cudintii ogivali, peros pefata inferioara.

•

Strugurii sunt marisi foarte mari(400-600 g), cilindroconici, lacsi, uneorichiar ramurosi cupedunculul

il ifi t



semilemnificat.•

Boabele mari,ovoidale, de culoaregalbena ambra, cupielita de grosime

mijlocie, acoperitacu un strat fin depruina; lamaturitatea deplinaau o culoare roz;

pulpa carnoasa,crocanta, cu gustdiscret de muscat.

•

Însu #irile agrobiologice. Soi viguros, cu perioad" lung" devegeta#ie (190 - 200 zile) $i cerin#e mari fa#" de temperatur ",peste 1700ºC temperatur " util" în perioada de vegeta#ie.

•

Fertilitate mijlocie, 57 - 70% din l"stari sunt fertili $iproductivitate mare. Valorile coeficien#ilor de fertilitate $i

indicilor de productivitate sunt urm"toarele: c f a 1 20



indicilor de productivitate sunt urm"toarele: c.f.a. 1,20 -1,89; c.f.r. 0,52 - 0,94; i.p.a. 421 - 494; i.p.r. 274 - 303.

• Fenofazele de vegeta#ie: dezmugurire mijlocie, perioada 10

- 20 IV; înfloritul timpuriu, în primele zile ale lunii iunie;

pârga strugurilor se declan$eaz" la începutul lunii august;procesul de maturare decurgând lent, pân" la sfâr $itul luniiseptembrie-începutul lunii octombrie (epoca VI).

•

În timpul înfloritului necesit" temperaturi ridicate de 18ºC –20ºC, altfel soiul este predispus la m"rgeluire.

•

Rezisten#e biologice: toleran#" slab" la ger (-16ºC . . .-18ºC); foarte sensibil la man" $i oidium; sensibil la ataculacarienilor $i moliilor strugurilor; sensibil la secet".

• Cerin! e agrotehnice. Necesit" portaltoi viguro$i (Kober 5 BB,SO4, 140 Ru), soluri fertile $i cu umiditate asigurat".Consumul specific de elemente nutritive este urm"torul: N -5,8 kg, P2O5 - 0,6 kg, K2O - 2,8 kg.

• Formele de conducere recomandate, capul în"l#at dr.Guyot $i cortina dubl" genevez" (G.D.G.). T"ierea se face cu

elemente lungi de rod (coarde de 12 14 ochi) sarcina lat"iere 16 18 ochi/m2



elemente lungi de rod (coarde de 12 - 14 ochi), sarcina lat"iere 16 - 18 ochi/m2.• În timpul vegeta#iei sunt necesare efectuarea

opera#iunilor în verde ca: plivitul l"starilor sterili în propor #iede 20 - 25 % $i scurtarea vârfului inflorescen#elor, prin care seasigur " ob#inerea unui coeficient sporit de produc#ie marf ".

•

Prin tratamentul inflorescen#elor în plin" înflorire, cu osolu#ie care con#ine 200 mg/l streptomicin", apoi cu giberelin"GA3, solu#ie 40 mg/l la 10 zile dup" înflorit, se ob#ine apireniastrugurilor în propor #ie de 100 %.

• Produc#iile de struguri care se realizeaz" la acest soi suntmari de pân" la 20 t/ha, din care produc#ie marf " 83 - 85 %.

•

Realizarea produc#iilor mari de struguri este asigurat",numai în condi#ii de irigare.

•

Î n s u # i r i l e t e h n o lo g ic e . M a t u r a r e astrugurilor este târzie, epoca a VI-a.

•

Acumuleaz" cantit"#i mijlocii de zaharuri165 - 170 g/l, iar aciditatea r "mâne

hilib t" î t 5 5 5 8 /l H SO



echilibrat", între 5,5 - 5,8 g/l H2SO4.

• Durata de conservabilitate a strugurilor pebutuc este mijlocie, de 2 - 3 s"pt"mâni.

•

La recoltare $i transport, strugurii trebuiemanipula#i cu aten#ie, deoarece boabele sep"teaz" u$or la cea mai mic" lovire.

•

Strugurii se comport" bine la p"strare.

•

Varia! ii #i clone. Soiul Italia a fost adus la noi în #ar " dup"1960, prin programul de dezvoltare a viticulturii.• La Sta#iunea viticol" Greaca, prin selec#ie clonal" s-a

ob#inut clona Italia - 25 Gr omologat" în anul 1984. Aceast"clon" foarte valoroas" este mai bine adaptat" la condi#iileclimatice ale #"rii noastre $i asigur " produc#ii mari de

struguri în medie de 23 7 t/haÎ



struguri, în medie de 23,7 t/ha.• În Fran#a sunt cunoscute 2 clone certificate: nr. 307 ceamai valoroas" $i nr. 584; în pepiniere la înmul#ire, soiulItalia ocup" locul 5.

• Zonare. Italia poate fi considerat ca fiind unul din cele maivaloroase soiuri pentru struguri de mas", din sortimentulmondial. De aceea, s-a r "spândit în toate #"rile viticoleproducatoare de struguri de masa.

• Se cultiv" pe suprafe#e mari în Italia, Sicilia, Fran#a, Spania,Portugalia, Tunisia, Maroc, Egipt, California, Brazilia,Venezuela, Chile, Peru, Ecuador, Columbia. În Brazilia

de#ine primul loc în sortimentul soiurilor de mas".• La noi în #ar " se cultiv" pe cca 2.600 ha.• Rezultatele cele mai bune le d" în podgoriile din sudul #"rii.

Se cultiva pe Terasele Dun"rii, în Dobrogea $i câtevaareale din podgoriile Dealul Mare $i Dealurile Buz"ului.

BICANE

• Sinonime: Chasselas Napoleon,P j R i i d N t D i



Panse jaune, Raisin de Notre Dame - inFranta.

• Origine. Soi foarte vechi deprovenienta franceza. Se presupune caar fi un hibrid la care a participat cagenitor unul din soiurile apartinand

sortogrupului Panse.

•

Dezmugurire slabscamoasa, deculoare verdemonoton.

• Frunzele tinere de



•

Frunzele tinere dela varful lastaruluisunt lucioase, cuaspect bronzat si

acoperite cuscame rare.•

Lastarii suntstriati, de culoare

verde rosiatica;coardele toamnaau o culoare brunroscat.



• Floareahermafroditafunctional femela,

pe tipul 5-6, custaminelerecurbate si polensteril soiul fiindautosteril.

•

Frunza adulta demarime mijlocie(13-15 cm lungime),pentalobata, mai rartrilobata, cu lobulterminal usor alungit

si mucronii ascutiti



si mucronii ascutiti.• Sinusurile laterale

sunt adanci celesuperioare inchisecu lumenul ovoidal,

iar cele inferioaredeschise.• Limbul frunzei de

culoare verde pal,peros pe fata

inferioara,• Dintii lungi ascutitica la Riesling italian(din#i de fier "str "u).

•

Strugurii mari (300-400 gin medie), conici, uni saubiaripati, cu boabeleasezate mai rar sau maides pe ciorchine dupa

modul cum leaga florile



modul cum leaga florile.Pedunculul lung de 4-5cm semilemnificat.

• Bobul mare, ovoid, deculoare galben verzuie,cu pielita groasa siacoperita cu un strat grosde pruina persistenta;pulpa carnoasa crocanta,nearomata cu gustacrisor.

• Însu #irile agrobiologice. Soi viguros, cu perioad"lung" de vegeta#ie (peste 190 zile) $i preten#ios fa#"de temperatur " (1800 – 1900ºC temperatur " util").

• Fertilitate bun" 52 - 55 % din l"stari sunt purt"tori de

rod $i productivitate ridicat". Valorile coeficien#ilor de fertilitate $i indicilor de productivitate sunturm"torii: c f a 1 4; c f r 0 7; i p a 320; i p r 190



urm"torii: c.f.a. 1,4; c.f.r. 0,7; i.p.a. 320; i.p.r. 190.•

Meiaz" $i m"rgeluie$te puternic, din cauzaconstitui#iei anormale a florilor.

• Dezmugurire mijlocie (15 - 20 IV), înfloritul se

declan$eaz" târziu, fapt de care trebuie s" se #in"seama la alegerea polenizatorilor. Pârga începetârziu, în a doua parte a lunii august, iar maturareadeplin" se realizeaz" la începutul lunii octombrie,mai rar la sfâr $itul lunii septembrie.

•

Rezisten#e biologice: toleran#" mijlocie la ger (-18ºC)$i la secet"; rezisten#" bun" la oidium, putregaiulcenu$iu al strugurilor $i la moliile strugurilor.

• Cerin! e agrotehnice. La altoire sunt recomanda#iportaltoii cu vigoare mai slab", care s"-i temperezecre$terile vegetative puternice $i fenomenele demeiere $i m"rgeluire (41 B, Riparia gloire, Precoce,SO4-4).

• Pentru asigurarea poleniz"rii se planteaz" înamestec biologic cu soiurile Afuz-Ali Italia Greaca



amestec biologic cu soiurile Afuz-Ali, Italia, Greaca.•

Se preteaz" la conducerea pe tulpini semiînalte,capul în"l#at Dr. Guyot cu verigi lungi de rod de 10 -12 ochi, deoarece l"starii fertili se formeaz" penodurile 7/8. Sarcina care se las" la t"iere este de 15- 17 ochi/m2.

• Reac#ioneaz" puternic la fertilizarea cu doze sporitede îngr "$"minte chimice, fosfatice $i potasice $i lairigare.

•

Ca opera#iuni în verde recomandate, men#ion"m:ciupitul l"starilor înainte de înflorit $i polenizareasuplimentar ", în scopul diminu"rii fenomenelor nedorite de meiere $i m"rgeluire a strugurilor.

•

Însu #irile tehnologice. Bicane d"produc#ii mijlocii de struguri 10 - 12 t/ha.Strugurii sunt îns" foarte aspecto$i,

rezisten#i la transport $i cu durat" lung"



rezisten#i la transport $i cu durat" lung"de p"strare peste iarn".

•

Acumuleaz" cantit"#i mici de zaharuri

(130 - 150 g/l), iar aciditatea se men#ineridicat" 5,5 - 6,8 g/l H2SO4.

• În anii c"lduro$i, cu temperaturi mai

ridicate în perioada înfloritului $i toamnelungi, soiul Bicane produce mult.

•

Zonare. Este r "spândit în cultur " mai mult în #"rile viticole din Asia Mic". Deasemenea, în Grecia, Algeria, Italia.

• La noi în #ar " este întâlnit pe suprafe#e

restrânse în unele centre viticole dind l " ii (Ol i D b )



restrânse, în unele centre viticole dinsudul #"rii (Oltenia, Dobrogea).• Cu rezultate bune se cultiv" de mult"

vreme, în centrul viticol Cricov, din

podgoria Dealul Mare, unde este admispentru cultur " (plantare).•

Nu se prevede extinderea soiului Bicane în cultur ", deoarece este dep"$it prin

produc#ii $i calitate de soiurile Italia,Greaca, Xenia care matureaz" strugurii înaeea$i perioad" de timp.

SELECT

• Origine A fost obtinut prin hibridare



Origine. A fost obtinut prin hibridaresexuata controlata intre soiurile Bicane

x Chasselas doré , de catre V.

DVORNIC, la catedra de viticultura aInstitutului Agronomic Bucuresti.

• Omologarea soiului s-a facut in anul

1970.

•

Dezmugurireglabra, cu rozetade culoare verde

cafeniu; frunzeleti t l b



cafeniu; frunzeletinere sunt glabrecu nuante cafenii.

•

Lastarii devigoare mijocie,culoare verdemonoton pe toatalungimea lor.

•


tipul 5 6 soiulfii d t f til




•

Frunza adulta demarime mijlocie,cuneiforma,pentalobata.

• Sinusurile latarele



Sinusurile latareleadanci si inchise;sinusul petiolar in

forma de V deschis.• Limbul frunzei esteplan, glabru peambele fete, cu

mezofilul subtire sidintii unghiulari .

•

Strugurii sunt mari sifoarte mari, cu rahisulusor rasfirat si flexibil.

•

Boabele mari ovale,asemanatoare cu cele



asemanatoare cu celede la soiul Bicane,culoare galbena

verzuie si acoperita cuun strat gros depruina; pielita groasaelastica; pulpa

carnoasa, crocanta cugust acrisor nearomat

•

Însu #irile agrobiologice #i agrotehnice. Soi cuvigoare mijlocie $i perioad" lung" de vegeta#ie (180 -190 zile). Fertilitate slab", 30 - 35% l"stari fertili.

• Valorile coeficien#ilor de fertilitate $i indicilor deproductivitate sunt urm"toarele: c.f.a. 1,2; c.f.r. 0,3;

i p a 410 - 560; i p r 130 – 189• Dezmugure$te târziu în a doua parte a lunii aprilie;



i.p.a. 410 560; i.p.r. 130 189.• Dezmugure$te târziu, în a doua parte a lunii aprilie; înfloritul se declan$eaz" de asemenea, târziu, dup"20 VI; pârga începe pe la sfâr $itul lunii august, iar maturarea strugurilor se realizeaz" în primele zile ale

lunii octombrie (epoca a VI-a).• Rezisten#e biologice: mijlocie la ger (-18ºC . . .-20ºC);

bun" la secet", oidium $i putregaiul cenu$iu alstrugurilor; slab atacat de molii.

• Are nevoie de portaltoi viguro$i (SO4, 140 Ru, SC 71).

•

Forma de conducere - capul în"l#at Dr. Guyot, t"iere în verigi lungi de rod. Sarcinile la t"iere sunt mijlocii15-17 ochi/m2.

• Produc#iile de struguri sunt mijlocii 14-15 t/ha.

•

Însu #irile tehnologice. Matureaz" struguriitârziu, în epoca a VI-a.• Acumuleaz" pu#ine zaharuri (125 - 140 g/l),

iar aciditatea este echilibrat" 4,6 - 5,5 g/l

H2SO4



H2SO4.•

Strugurii sunt foarte aspecto$i, durat" lung"de conservabilitate pe butuc, rezisten#i latransport $i la p"strare.

• Zonare. Soiul Select a fost introdus încentrele viticole din sudul #"rii, pe TeraseleDun"rii $i cele din Dobrogea.

•

Rezultate bune s-au ob#inut în centrul viticolGreaca, din jude#ul Giurgiu. Nu se prevedeextinderea lui în cultur ".

ROZ ROMANESC

•

Origine A fost obtinut prin hibridaresexuata controlata a soiurilor Bicane x



Origine. A fost obtinut prin hibridaresexuata controlata a soiurilor Bicane x Afuz Ali roz la Institutul de CercetariHorticole Bucuresti-Baneasa, autori

ELENA NEGREANU si colab.•

Omologarea soiului s-a facut in anul1978.

•

Dezmugurire usorscamoasa, curozeta de culoareverde galbui.

•

Frunzele tinere deculoare verde



Frunzele tinere deculoare verdegalbui, cu marginilebronzate.

•

Lastarii vigurosi deculoare verde cunuante rosii vinetiila noduri.

•

Coardele suntnetede iar culoareascoartei cafeniuinchisa.

•


tipul 5-6 soiulfiind a tofertil




• Frunza adulta demarime mijlocie(12-16 cm lungime),orbiculara, tri saupentalobata.

• Sinusurile lateralesuperioare adanci



Sinusurile lateralesuperioare adancisi inchise iar celeinferioaresuperficiale sideschise; sinusulpetiolar este largdeschis in forma deU.

•

Limbul frunzei estede culoare verdemonoton cu dintiiunghiulari.

• Strugurii suntmari, 250-350 gin medie, uneoriramurosi si

biaripati



biaripati.•

Boabele demarime mijlocie,

sferice, coloratein roz; pulpasemicarnoasa,

crocanta, cugust franc.

• Însu #irile agrobiologice #i agrotehnice. Soi cu vigoare

mijlocie spre mare, fertilitatea ridicat" (70 - 80 % l"stari fertili)$i foarte productiv. Valorile coeficien#ilor de fertilitate $iindicilor de productivitate sunt urm"torii: c.f.a. 1,8 - 2,0; c.f.r.1,2 - 1,5; i.p.a. 450 - 512; i.p.r. 360 - 375.

• L"starii care se formeaz" din mugurii secundari sunt fertili.

•

Dezmugure$te târziu, spre sfâr $itul lunii aprilie; înfloritul sedeclan$eaz", de asemenea, târziu, dup" 15 - 20 VI; pârga



g $ , p $ p ;$ , , , p ; p g începe în a doua decad" a lunii august, iar maturarea deplin"se realizeaz" foarte târziu, dup" 10 octombrie.

• Rezisten#e biologice: toleran#" slab" la ger (-16ºC); bun" lasecet" $i la man"; sensibil la oidium.

•

Are afinitate bun" la altoire cu portaltoii: Fercal, 140 Ru $iKober 5 BB.• Forma de conducere recomandat" este cordonul bilateral pe

tulpini înalte sau capul în"l#at Dr. Guyot. T"ierea în verigilungi de rod sau în cordi#e de 6 - 7 ochi, sarcina la t"iere 17 -18 ochi/m2.

•

Este unul din cele mai productive soiuri române$ti, cu oproduc#ie de peste 6 kg struguri pe butuc.

• Produc#iile medii la hectar 23,9 tone, din care produc#ie marf "75 - 80%.

•

Însu #irile tehnologice. Matureaz" struguriidup" soiurile Afuz-Ali $i Italia (epoca a VII-a).• Cantit"#ile de zaharuri acumulate sunt mici

120 - 135 g/l, iar aciditatea ridicat" 5,5 - 7,7 g/

l H2SO4.• Durata de conservabilitate a strugurilor pe



l H SO .• Durata de conservabilitate a strugurilor pebutuc este mare.

• Strugurii sunt rezisten#i la transport $i la

p"strare.• Zonare. Având rezisten#a slab" la ger $i fiindtardiv, nu se poate cultiva decât în podgoriiledin sudul #"rii: Dealul Mare, Greaca, Ostrov,Terasele Dun

"rii.

•

Nu se prevede extinderea sa în cultur ", fiindscos din lucr "rile de zonare a soiurilor devi#" de vie.

GREACA

• Origine A fost creat la Statiunea de



Origine. A fost creat la Statiunea deCercetari Vit icole Greaca, prinhibridarea sexuata controlata a

soiurilor Bicane x Afuz Ali , autoriGRIGORE GORODEA si ZAMFIRITALUMANARE.

•

Omologarea soiului s-a facut in anul1979.

•

Dezmugurire cuscame dese,pasloase, rozetade culoare albaverzuie



verzuie.

• Lastarii viguroside culoareverde cafenie,usor striati.

• Coardeletoamna au oculoare marodeschis.

•


tipul 5-6, soiulfiind autofertil



tipul 5 6, soiulfiind autofertil.

•

Frunza adulta, demarime mijlocie spremare, cuneiforma, trisau pentalobata.

• Sinusurile lateralesuperioare foarte



padanci si inchise, deforma ovoidala, celeinferioare sunt slab

schitate si deschise;sinusul petiolar estedeschis in forma de U.

• Limbul frunzei esteusor gofrat, de culoare

verde monoton cudintii mari ascutiti

•

Strugurii suntfoarte mari(450-600g),cilindro conici,aripati uneori



aripati uneoriramurosi si lacsi.

• Boabele mariovale de culoaregalbena verzuie;pulpa

semicrocantanearomata.

•

Însu #irile agrobiologice. Soi foarte viguros, cu perioad" lung" de

vegeta#ie (190 - 200 zile) $i fertilitate redus", numai 40 % din l"starisunt fertili.•

Productivitatea este îns" ridicat", deoarece strugurii sunt foartemari. Valorile coeficien#ilor de fertilitate $i indicilor de productivitatesunt urm"toarele: c.f.a. 1,5; c.f.r. 0,9; i.p.a. 675; i.p.r. 395.

•

Dezmugure$te târziu, în a doua parte a lunii aprilie, pârga începe

dup" 25 VII, iar maturarea strugurilor se realizeaz" în primele ziledin luna octombrie.



•

Rezisten#e biologice: mijlocie la ger (-18ºC); bun" la secet", man",oidium $i putregaiul cenu$iu al strugurilor (asem"n"toare soiuluiAfuz-Ali).

•

Necesit" amplasamente cu pante sudice, însorite, ferite de înghe#uri

puternice. Portaltoii recomanda#i: 140 Ru, Kober 5 BB, SO4-4, SO4.•

Forma de conducere a vi#elor în planta#ii este capul în"l#at Dr.Guyot, cu elemente lungi de rod (coarde de 14 - 16 ochi).

•

Soiul reac#ioneaz" bine la distan#e mari de plantare între rânduri (2,5- 3,0 m) $i la opera#iunile în verde ca: plivitul l"starilor sterili înpropor #ie de 25 - 30 %, ciupitul l"starilor fertili în preajma înfloritului,

scurtarea vârfului inflorescen#ei cu o treime din lungimea sa.• Produc#iile de struguri sunt foarte mari, în medie 23,7 t/ha, din care

produc#ia marf " 80 %.

•

Însu #irile tehnologice. Matureaz" strugurii odat"cu soiul Italia sau cu o s"pt"mân" mai târziu(epoca VI-VII).

•

Acumuleaz" pu#ine zaharuri în struguri (125 - 155g/l), iar aciditatea este echilibrat" 4,5 - 5,0 g/l

H2SO4.D t d bilit t t il b t



•

Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuceste îndelungat".

•

Strugurii sunt rezisten#i la transport $i la p"strare.

•

Zonare. Soiul Greaca completeaz" $i diversific"conveierul varietal existent al soiurilor cuperioad" de maturare târzie $i foarte târzie astrugurilor.

•

S-a introdus în cultur " în podgoriile din sudul#"rii (Greaca, Ostrov, Murfatlar $i pe TeraseleDun"rii), unde d" cele mai bune rezultate.

XENIA

• Origine. A fost obtinut prin



Origine A fost obtinut prinhibridarea sexuata controlata asoiurilor Bicane x Muscat de Hamburg ,

autori GRIGORE GORODEA si colab.• Omologarea soiului s-a facut in anul

1983.

•

Dezmugurirescamoasa, curozeta de

culoare verdegalbui



culoare verdegalbui.

• Lastari vigurosi,

de culoareverde cafenie,cu varfulscamos, carceiilungi, bi sautrifurcati.

•


tipul 5-6, soiulfiind autofertil



tipul 5 6, soiulfiind autofertil.

• Frunza adultade marimemijlocie (16-17cm lungime),orbiculara,

pentalobata.• Sinusurile



p

Sinusurilelaterale adancisi inchise;sinusul petiolar

este deschis informa de lira.•

Limbul frunzeieste gros si

neted, cu dintiineregulati.

•

Strugurii de

marime mijlocie(250-300 g inmedie), uniaxialiconici, mai rar

ramurosi.Bobul mare



•

Bobul mare,ovoid, cu pielitagroasa, de culoare

alba galbuie caceara, acoperit custrat gros depruina; pulpa

carnoasa, usorsuculenta, cuaroma superficialade muscat.

•

Însu #irile agrobiologice #i agrotehnice. Soi foarte viguros, cu

perioad" lung" de vegeta#ie (180 - 190 zile) $i cerin#e ridicate fa#" detemperatur ".•

Fertilitate $i productivitate mijlocie, 55 - 60% l"stari fertili. Valorilecoeficien#ilor de fertilitate $i indicilor de productivitate sunturm"toarele: c.f.a. 1,4; c.f.r. 0,7; i.p.a. 371; i.p.r. 186.

• Matureaz" lemnul l"starilor foarte bine, ceea ce-i confer " o

rezisten#" bun" la ger.• Dezmugurire mijlocie (15 - 20 IV), înfloritul în prima parte a lunii



Dezmugurire mijlocie (15 20 IV), înfloritul în prima parte a luniiiunie, pârga strugurilor la începutul lunii august, iar maturareadeplin" în a doua parte a lunii septembrie, cu circa o s"pt"mân"mai devreme decât soiul Afuz-Ali (epoca V-VI).

• Rezisten#e biologice: bun" la ger (-20ºC . . . -22ºC), la boli $i

d"un"tori (asem"n"toare cu soiul Muscat de Hamburg).•

Are afinitate bun" la altoire cu portaltoii 140 Ru $i Kober 5 BB.•

În planta#ii se conduce pe tulpini semiînalte, capul în"l#at dr. Guyotcu verigi de rod lungi de 8 - 10 ochi. Sarcina la t"iere recomandat"este de 14 - 15 ochi/m2, respectiv de 40 ochi/butuc.

• Reac#ioneaz" pozitiv la opera#iunile în verde: normarea ciorchinilor

pe butuc dup" scuturarea florilor, prin l"sarea unui strugure pefiecare l"star fertil (16-18 inflorescente/butuc).•

Produc#iile de struguri care se ob#in sunt mijlocii 16 -18 t/ha, dincare produc#ie marf " 85 %.

•

Însu #irile tehnologice. Realizeaz" maturareastrugurilor în epoca IV - V.•

Cantit"#ile de zaharuri acumulate în strugurisunt mijlocii (150 - 167 g/l), iar aciditatea

total" r "mâne echilibrat", în jur de 4 g/lH2SO4.



, j g2 4

• Strugurii sunt rezisten#i la transport $i sepreteaz" la p"strarea îndelungat" pesteiarn

" în depozite, timp de 3 - 5 luni.

•

Zonare. Xenia completeaz" conveierulvarieral al soiurilor târzii de mas", pentruconsum în stare proasp"t" $i p"strare pesteiarn".

•

S-a introdus în podgoriile: Greaca, Ostrov,Murfatlar, Terasele Dun"rii, Dealul Mare.

TAMINA

• Origine. Soi creat la Statiunea deC t i Viti l G i



gCercetari Viticole Greaca, in urmahibridarii soiurilor Bicane x Muscat de

Hamburg , autori GRIGORE GORODEAsi colab.

• Omologarea soiului s-a facut in anul

1984.

•

Dezmugurireusor scamoasa,cu rozeta deculoare verde

intens; frunzeleti



;tinere aumezofilul incretit,dintii lungi siascutiti.

• Lastarii deculoare verde

cafenie, acoperiticu scame rarespre varf

•





p ,fiind autofertil.

• Frunza adulta estemare (18-20 cmlungime),orbiculara,pentalobata.

•

Sinusurile lateralefoarte adanci



inchise ovoidale,iar cele inferioaresuperficiale,

sinusul petiolardeschis in formade lira.

•

Limbul frunzei este

gros, verde intens,pufos pe fatainferioara, cu dintiilungi si ascutiti.

•

Strugurii sunt mari(400 g in medie),cilindro conici,

aripati, de culoarerosie violacee



p ,rosie violacee.

• Boabele mari

sferice, usorovoide, cu pielitagroasa, pulpacarnoasa cu aromafina de muscat

•

Însu #irile agrobiologice #i agrotehnice. Soi foarte viguros, cu

cre$teri vegetative puternice.•

Perioad" lung" de vegeta#ie (180 - 190 zile) $i cerin#e ridicate fa#" detemperatur ".

•

Fertilitate bun" (50 - 55 % l"stari fertili) $i productivitate ridicat".Valorile coeficien#ilor de fertilitate $i indicilor de productivitate sunt

urm"toarele: c.f.a. 1,40; c.f.r. 0,65; i.p.a. 636; i.p.r. 295.• Dezmugurire mijlocie, între 10 - 15 aprilie; înfloritul se declan$eaz"

d " 10 VI â t il î d t l ii t i



dup" 10 VI; pârga strugurilor în a doua parte a lunii august, iar maturarea se realizeaz" târziu la sfâr $itul lunii septembrie -

începutul lunii octombrie.•

Rezisten#e biologice: bun" la ger (-20…-22ºC); bun" la boli $i

d"un"tori (asem"n"toare cu a soiului Muscat de Hamburg).•

Are afinitate bun" la altoire, pe portaltoii: SC 26, SO4 $i 140 Ru.•

Forma de conducere în planta#ii este capul în"l#at Dr. Guyot cu 4verigi lungi de 8 ochi; înc"rc"tura la t"iere 16 - 18 ochi/m2.

•

Reac#ioneaz" puternic la opera#iunile în verde ca: scurtarea

vârfurilor inflorescen#elor $i normarea ciorchinilor, prin l"sarea unuiciorchine pe fiecare l"star fertil (14-16 inflorescente/butuc).•

Produc#iile de struguri care se ob#in sunt mijlocii 16,0 - 18,3 t/ha, dincare produc#ie marf " 86 - 90 %.

•

Însu # i r i le tehnologice . Maturareastrugurilor în epoca V - VI.• Acumuleaz" cantit"#i mici de zaharuri

(120 - 135 g/l), iar aciditatea este

echilibrat" 3,90 - 4,40 g/l H2SO4.St ii t f t i t #i l



g• Strugurii sunt foarte rezisten#i la

transport $i se p"streaz" timp îndelungat,

3 - 5 luni peste iarn".• Zonare. Tamina a fost introdus înpodgoriile din Dobrogea $i cele de peTerasele Dun"rii, în scopul complet"rii

conveierului varietal cu soiuri târzii, cares" prelungeasc" perioada de consum astrugurilor în stare proasp"t".

MUSCAT DE ALEXANDRIA

• Sinonime: Iskenderi misketi - în Turcia; Muscat deRaf Raf, Mesri - în Tunisia; Zibib - în Algeria; MuscatRomain, Muscat d'Espagne, Raisin de Malaga, Muscat agros grains - în Fran!a; Zibelon bianca, Zibetta - în Italia;Moscatel de Espagna, Moscatel de Alejandria, Moscatelromano, Zibbibo - în Spania; Moscatel de Setubal - în



romano, Zibbibo în Spania; Moscatel de Setubal înPortugalia; White Hanepoot - în Africa de Sud; FlameMuscat - în California; White Muscat of Alexandria,Tottenham, Park Muscat - în Anglia.

•

Origine. Provine din Egipt, împrejurimile ora"uluiAlexandria, de unde s-a r #spandit în toate !#rile viticolemediterane. Sinonimia de "Muscat romain" las# s# se

în!eleag# c# s-a înmultit în epoca imperiului roman (P.GALET, 1990).

•

A fost adus în Europa mai întâi în Fran!a prin secolulXVI-lea, apoi în Anglia pentru cultura în ser # laHarewood House (1783).

•

Dezmugurirepufoas#, cumarginilerozeteicarminate;

frunzele tineresunt bronzare "i



sunt bronzare "iacoperite cuscame rare.

•

L#starii suntviguro"i, custriuri ro"ii pepartea însorit# "i acoperi!i cu

scame rare sprevârf.

•

!"#$%&$(&%)$*%#+,-$

.#%)$"$/ 0& 102"

345/ 6#,2" 7,.+$2-#*&%1"8



• Frunza adult# de m#rimemijlocie,orbiculara,pentalobata.

•

Sinusurilelateralefi i l



superficiale, înguste "i închise; sinusul

pe!iolar închisovoidal.• Limbul frunzei

este lucios,u"or gofrat, cu

din!ii de$i $iascu!iti "ipunctul pe!iolarcolorat în ro"u.

•

Strugurii dem#rimemijlocie (300 -350 g),r #muro"i,

uniaripa!i.• Boabele sunt



Boabele suntmari, ovoidede culoaregalben# verzuie; pulpac#rnoas#,crocant#, cugust

pronun%at demuscat.

• Însu !irile agrobiologice !i agrotehnice. Soi viguros, cuport erect "i perioad# lung# de vegeta!ie (190 - 210zile).

• Dezmugure"te târziu, înfloritul se declan"eaz# devreme necesitând temperaturi ridicate de 18º - 20ºC"i umiditate atmosferic# redus# în timpul înfloritului.Pârga strugurilor începe în prima parte a lunii august,iar maturarea decurge foarte lent, pân# la 10 - 15



iar maturarea decurge foarte lent, pân# la 10 15octombrie.

• Rezisten!e biologice: slab# la ger (-14º .. -15ºC); foartesensibil la man# si oidium; rezistent la secet#.

•

În !#rile mediterane unde se cultiv#, vi!ele se conduc în form# de vas (goblét) cu t#iere în cepi scur %i de rod,sau pergol#, cu t#iere în elemente lungi de rod.

• Are nevoie de soluri fertile "i de"i este rezistent la

secet#, se cultiv# mai mult în condi!ii de irigare,ob%inându-se sporuri importante de produc%ie.• Produc!iile de struguri sunt mijlocii, de 12 - 15 t/ha.

• Însu !irile tehnologice. La maturitatea deplin#, acumuleaz# cantita!i mari de zaharuri (175 - 190 g/l) "i arome. Profilularomatic se caracterizeaz# prin con!inutul bogat în geraniol"i s#rac în nerol (compu"i terpenici aroma!i).

• Este un soi cu însu"iri tehnologice mixte, în primul rând, soide mas#, cu struguri foarte aspectuo"i "i gust de muscat,

apreciat de popula!ia din zona Mediteranei.• Soi pentru cultur # de ser # în Anglia, Belgia, Olanda, careproduc struguri de lux în afara sezonului; soi pentru stafide



produc struguri de lux, în afara sezonului; soi pentru stafide în sudul Spaniei (struguri de Malaga, care se vânddeshidrata!i împreun# cu ciorchinele, ca smochinele).

• Soi pentru vinificare, în multe !#ri mediterane, cu popula!ie

catolic# (Portugalia, Spania, Fran!a, Italia).• Soi pentru ob!inerea distilatelor speciale din vin, denumite

"Pisco" în Chile "i Peru, cu titrul alcoolmetric de 50% vol.,consumate în stare proasp#t#.

• Zonare. Soi cosmopolit, r #spândit în cultur # în Europa, Asia,

Africa, Australia, America de Sud.• La noi nu se cultiv#, fiind foarte tardiv.• Se întâlne"te în colec!iile ampelografice, pentru a fi folosit ca

genitor în lucr #rile de ameliorare a vi!ei de vie.

BLACK ROSE

•

Origine. A fost creat în California la



Sta!iunea de Cercet#ri Viticole Fresno,prin hibridare între soiurile: (Ceau ! roz

x Black Monnuka) x Alphonse Lavallée.•

A fost introdus în cultur # în anul 1951.

•

Dezmugurireasc#moasa curozeta de culoareverde g#lbui;frunzele tinere

sunt puterniclucioase, glabrede culoare verde



de culoare verdecafeniu.

• L#starii sunt

viguro"i, acoperi!icu scame rare "icu striuri ar #miiro"iatice pepartea însorit#.

•

Coardele toamnaau o culoare brunro"cat#.

•

!"#$%&$(&%)$*%#+,-$

.#%)$"$/ 0& 102"

345/ 6#,2" 7,.+

$2-#*&%1"8



•

Frunza adult# este

mare, mai lat# decâtlung# (17-18 cmlungime), usor tri saupentalobat#.

• Sinusurile lateraleslab schi!ate,deschise,uneori u$oreliptice; sinusul



ppe!iolar este în formade V, sau închiseliptic.

•

Limbul frunzei esteasimetric, gros,puternic gofrat, cuperi aspri pe fa!ainferioar # "i cu

marginile r #sfrântec#tre fa!a superioar #.•

C#tre toamn# frunzeleadulte se coloreaz# înro"u caracteristic.

•

Strugurii mari "ifoarte mari (450-550g), r #muro"i cuboabele a"ezate rarpe ciorchine,

pedunculul "irahisul suntb



erbacee.•

Boabele foarte mari,ovale cu pieli!a

sub!ire ro"iatic#,spre negru,neuniform colorate,acoperite cu pruin#;pulpa c#rnoas#,crocant#, cu gustu"or astringent.

•

Insu !irile agrobiologice !i agrotehnice. Soi cu perioad# lung# de vegeta!ie (190 - 210 zile) "i cerin!e ridicate fa!# detemperatur #.

• Are fertilitate bun# (55 - 60 % l#stari fertili) "i productivitatefoarte mare.

• Este foarte viguros, cu cre"teri vegetative puternice, l#starii

reu"ind s# matureze lemnul numai în propor !ie de 70 %.• Dezmugure"te foarte târziu (sfâr "itul lunii aprilie - începutul

l ii i) î fl t d tâ i (10 18 VI) â



" "lunii mai); înflore"te, de asemenea, târziu (10 - 18 VI); pârgastrugurilor se declan"eaz# dup# 20 VIII, iar maturareadeplin# se realizeaz# între 12 - 25 X.

•

Rezisten!e biologice: toleran!# foarte mic# la ger (-15ºC);foarte sensibil la putregaiul cenu"iu al strugurilor; sensibilla man# "i oidium.

• În planta!ii are nevoie de portaltoi viguro"i "i se preteaz# lacultura înalt# atât în cordon bilateral pe tulpin#, cât $i cap în#l%at dr. Guyot. T#ierea în verigi mijlocii de rod (cordi!e de

4 - 6 ochi), sau coarde de 10-12 ochi lungime.• Produc!iile de struguri sunt mari, de peste 20 t/ha.

•

Însu !irile tehnologice. În sudul !#rii, strugurii

ajung la maturitatea deplin#, în prima decad# alunii octombrie (epoca VI - VII).•

În majoritatea anilor, boabele strugurilor r #mâninsuficient colorate (colorate neuniform).

•

Acumuleaz# pu!ine zaharuri (108 - 125 g/l), iaraciditatea r #mâne foarte ridicat# 7,5 - 8,0 g/lH SO



H2SO4.•

Strugurii nu se conserv# pe butuc, deoareceputrezesc foarte u"or. Boabele fisureaz# pieli!a, în

urma ploilor. Strugurii nu rezist# la transport.• Zonare. Black rose se cultiv# în climatul uscat al

Californiei, în condi!ii de irigare.•

Pe suprafe!e mici, este cultivat "i în !#rile viticole

din bazinul Mediteranei.•

La noi, acest soi este întâlnit doar în colec!iileampelografice.

DODRELABI

•

Sinonime: Ochiul boului - în România; GrosColman - în Fran!a; Gros Colmar - în Anglia;

Haristvala savi, Ashire mamed kara - în Armenia"i Georgia; Tökszölö - în Ungaria; Volovska oko î S bi i M d i



- în Serbia "i Macedonia.• Origine. Soi de provenien!# caucazian#,

probabil din Georgia.•

Este de mult# vreme cunoscut în !#rile viticoledin Europa (în Fran!a din anul 1858).

• La noi se întâlne"te r #zle! în podgoriile din

Moldova, Dealu Mare, Dr #g#"ani.

•

Dezmugurireputernic pufoas#, deculoare verdealbicioas#, cumarginile rozetei

ro"iatice; frunzeletinere sunt pufoase



cu liziera ro$u-maroniu.

• L#starii foarte

viguro"i, stria!i, deculoare cafeniero"cat# pe partea

însorit#.•

Coardele, toamna auo culoare cafeniecenu"ie.

•

! " # $ % & $( & % ) $ * % # + , - $

.#%)$"$/ 0& 102"

345/ 6#,2" 7,.+

$2-#*&%1"8



• Frunza adult# este mare "ifoarte mare(20-25 cmlungime),

cordiform#, întreag# cu unînceput u"or de



început u"or detrilobie.

•

Sinusul pe!iolar

închis eliptic.•

Limbul gros,gofrat, cu din!iirotunji!i,

puternic pufospe fa!ainferioar #.

•

Strugurii mari,350-400 g înmedie, cilindrici,mai rar cilindroconici, cu o

aripior # lung# cepoart# 2-3 boabe.



p• Boabele mari,

sferice, de culoare

neagr # albastruie,cu pieli!a groas#,acoperit# cu stratgros de pruin#;

pulpa c#rnoas#,semicrocant#, cugust ierbos.

•

Însu !irile agrobiologice !i agrotehnice. Soi foarteviguros, cu perioad# lung# de vegeta!ie (190 - 200zile) "i cerin!e mari fa!# de temperatur #.

•

Fertilitate mare (peste 70 % din l#stari suntpurt#tori de rod) "i productivitate ridicat#.

•

Dezmugure"te târziu, la sfâr "itul lunii aprilie; înfloritul are loc, de asemenea, târziu (10 - 15 VI);pârga strugurilor începe dup# 20 VIII iar



pârga strugurilor începe dup# 20 VIII, iarmaturarea deplin# se realizeaz# între 15 - 25 X.

•

Rezisten!e biologice: slab# la ger (-16ºC . . .-18ºC); slab# la man# "i putregaiul cenu"iu alstrugurilor; rezistent la oidium; foarte puternicatacat de moliile strugurilor.

•

Are nevoie de portaltoi viguro"i, forma de

conducere recomandat# fiind capul în#l!at Dr.Guyot pe semitulpin#, cu verigi lungi de rod.•

Produc!iile de struguri care se ob!in sunt foartemari, 15- 20 t/ha.

• Însu !irile tehnologice. Soi foarte tardiv care

matureaz# strugurii în epoca VII.• Acumuleaz# pu!ine zaharuri 110 - 125 g/l,

iar aciditatea r #mâne foarte ridicat# 6,0 - 7,9g/l H2SO4.

•

În majoritatea anilor, soiul este surprins debrumele timpurii de toamn# înainte ca



brumele timpurii de toamn#, înainte castrugurii s# ajung# la maturitatea deplin#.

• Zonare. Dodrelabi este cultivat în Georgia,Armenia, Azerbaidjan, Turkmenia, mai pu!in în !#rile din bazinul Mediteranei.

•

La noi este p#strat doar în colec!iileampelografice pentru a fi folosit ca genitor.In trecut era cultivat in podgoriilesubcarpatice din Oltenia si Muntenia(Dr #g#$ani, Dealu Mare).

REGINA NERA

• Sinonime: Lattuario nera, Minna de



vacca nero, Uenna vacca - în Italia.

•

Origine. Soi vechi de provenien!# italian#, unde se consider # a fiautohton.

• În România s-a introdus în anul 1962.

•

Dezmugurire u"orsc#moas#, curozeta de culoareverde g#lbui;frunzele tinere

gofrate, ar #mii "iacoperite cu scame



rare.•

L#starii de vigoare

mijlocie, acoperi!icu scame rare "iprev#zu!i cu striuriro"ii pe partea

însorit#.•

Coardele toamnacap#t# o culoarecafenie alunie.

•

!"#$%&$(&%)$*%#+,-$

.#%)$"$/ 0& 102"

345/ 6#,2" 7,.+

$2-#*&%1"8



•

Frunza adult# de

m#rime mijlocie(15-17 cmlungime),cordiform#,pentalobat#.

•

Sinusurile lateraleadânci "ideschise, iar cele



deschise, iar celeinferioare slabschi!ate; sinusulpe

!iolar este

închis eliptic.•

Limbul frunzeieste lucios, deculoare verdeintens, slab gofrat,glabru pe fa!ainferioar #.

•

Strugurii suntmari (500 g),r #muro"i, lac"i,cu pedunculul"i rahisul

nelemnificate.•

Boabele mari,id l d



ovoidale, deculoare

neagr #, cupieli!a groas# acoperit# cumult# pruin#;pulpa

c#rnoas#,crocant#, cugust acri"or,nearomat.

• Însu !irile agrobiologice !i tehnologice. Soi cu vigoare

mijlocie, perioad# lung# de vegeta!ie 200 - 210 zile "i cerin!eridicate fa!# de temperatur #.• Are fertilitate mijlocie 56 - 58 % l#stari fertili "i productivitate

mare. Valorile coeficien!ilor de fertilitate "i indicilor deproductivitate sunt urm#toarele: c.f.r. 0,50 - 0,77; c.f.a. 1,08 -1,34; i.p.r. 195 - 260; i.p.a. 391 - 462.

•

Dezmugurire târzie, la sfâr "itul lunii aprilie; pârga strugurilor începe dup# 25 VIII, iar maturarea deplin# se realizeaz# în jurde 15 25 X (epoca a VII a)



de 15 - 25 X (epoca a VII-a).• Acumuleaz# pu!ine zaharuri 120 - 140 g/l, iar aciditatea se

p#streaz# echilibrat# 4,5 – 5,5 g/l H2SO4.

•

Datorit# precipita!iilor abundente din toamn#, struguriiputrezesc în mas# pe butuc, încât recoltatul trebuie f #cut înaintea sezonului ploios. În schimb, strugurii se p#streaz# bine peste iarn#.

• Produc!iile care se ob!in sunt mijlocii 8 - 10 t/ha.•

Zonare. Regina nera se cultiv# doar în !#rile viticole dinbazinul Mediteranei, îndeosebi în Italia.• La noi în !ar # nu "i-a g#sit locul în sortimentele de soiuri

pentru struguri de mas#, deoarece este foarte tardiv "idep#"it ca valoare de crea!iile noi (Greaca, Xenia, Tamina).

OHANEZ

•

Sinonime: Almeria, Casta Ohanez - înSpania; Raisin d'Embarco - în Fran!a; Uva di



!Embarco - în Italia; Uva blanco, Uva del Pais -

în Maroc; Almeria - în California.

•

Origine. Soi foarte vechi, originar dinSpania, regiunea Almeria din însoritaAndaluzie.

•

La noi a fost adus dup# anul 1962.

•

Dezmugurireglabr #, cu rozetalucioas# deculoare verdegalbuie.



• Frunzele tinerelucioase, cumezofilul sub!ire"i pigmenta!iemaronie.



• !"#$%&$

(&%)$*%#+,-$*2.91#.$" *&)&"$/

0& 102" 345/ 926-$),.&"& %&92%:$-&

6, 0#"&. 6-&%," 6#,2"7,.+ $2-#6-&%,"8

• Fruza adult# este

mare (20-23 cmlungime), orbicular #,pentalobat#.

• Sinusurile laterale

superioare înguste

"i închise prinsuprapunerealobilor, iar sinusurilel t l i f i



laterale inferioaresuperficiale "ideschise. Sinusul

pe!iolar este maimult sau mai putin închis, cu lumenulelipsoidal.

•

Limbul frunzei este

de culoare verde închis, glabru peambele fe!e,ondulat, cu din!iimici ogivali.

•

Strugurii sunt mai

(400-500 g),cilindro conici,volumino"i,multiaripa!i, cu

pedunculul grossemilemnificat.



semilemnificat.

• Bobul mare, oval,

cu pieli!a groas# verde albicioas#,din cauza statuluigros de pruin#;

pulpa c#rnoas#,crocant#,nearomat#.

• Însu !irile agrobiologice !i tehnologice. Soi foarte

viguros, cu perioad# lung# de vegeta!ie (200 - 220zile).• Are nevoie de polenizatori: în Spania este folosit soiul

Molinera, cu înflorire târzie "i polen abundent; pot fifolosite $i soiurile Italia "i Afuz-Ali.

•

Forma de conducere a vi!elor în planta!ii este pergolara!ional#, în condi!ii de irigare.



• Epoca de maturare foarte târzie (epoca a VII-a).Produc!iile sunt mari de peste 20 t/ha.

•

4. soiuri de masa.pdf

Documents