soiuri pentru vinuri albe Şi particularitĂŢiile de culturĂ ale acestora

SOIURI PENTRU VINURI ALBE ŞI

PARTICULARITĂŢIILE DE CULTURĂ ALE ACESTORA.

1

Soiurile de struguri pentru vin cultivate şi cultivabile în România

Comparativ cu soiurile de struguri pentru masă strugurii pentru vin au cerinţe mai

reduse faţă de resursele ecopedologice şi de nutriţie, fapt care permite cultivarea într-un areal

mai întins. Chiar daca nu limitează cultura strugurilor pentru vin factorii climatici isi pun

evident amprenta asupra calitaţii producţiei. Dacă condiţiile climatice se modifică în general la

distanţe mai mari, influenţa lor asupra producţiei fiind mai greu de sesizat, cele ecopedologice

variază pe areale mai mici, chiar în cadrul aceluiaşi centru viticol, modificările cantitative şi

calitative ale producţiei sunt mult mai evidente.

1. Soiuri pentru vinuri albe de consum curent (V.A.C.C.)

Soiuri româneşti admise a fi extinse: Galbenă de Odobeşti, Mustoasă de Măderat,

Băbească gri, Berbecel, Brumăriu,Crâmpoşie selecţionată, Creaţă, , Iordană, Mioriţa, ,

Majarcă albă, Plăvaie, , Zghihară de Huşi.

Soiuri străine pentru vinuri albe de consum curent admise a fi extinse în cultură :

Aligoté, Rkaţiteli, Saint Emilion, Selection Carrière.

2.Soiuri pentru vinuri albe de calitate superioară(V.A.C.S)

Soiuri pentru vinuri albe de calitate admise a fi extinse în cultură : Fetească regală,

Riesling italian, Furmint, Frâncuşă,Neuburger.

Soiuri pentru vinuri albe de înaltă calitate admise a fi extinse în cultură :

Chardonnay, Sauvignon, Pinot gris, Grasă de Cotnari, Fetească albă, Traminer roz, Riesling de

Rhin.

Soiuri pentru vinuri albe de calitate nou create sau recent introduse în cultură :

Şarba, Donaris, Columna.

Soiuri pentru vinuri albe de calitate existente în cultură :Muscadelle, Semillon.

2

ALIGATE

ORIGINESoi obţinut la S.C.VV. Odobeşti prin fecundarea liberă a soiului Riesling italian. Elita a fost

aleasă de Gh. Popescu şi colab. şi omologată în anul 1972.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea cafenie. Floarea este hermafrodită

normală. Frunza adultă este de mărime mijlocie, sca-moasă, cu contur pentagonal. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, cu lumen îngust ovoidal, cele inferioare sunt semideschise. Sinusul peţiolar variază de la liră spre ovoidal închis. Dinţii sunt proeminenţi, cu margini drepte şi mucronaţi. Strugurele este de mărime mijlocie, tronconic, compact. Bobul este de mărime mijlocie, sferic, cu pieliţa groasă colorată galben-verzui şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi de vigoare mijlocie. Rezistă bine la secetă, fapt pentru care se poate cultiva pe nisipuri. Ma-turarea lemnului este bună, ceea ce imprimă o tole ranţă bună la ger, astfel că rezistă până la -22°C. Are proprietatea de a-şi reface lemnul de rod afectat de ger pe seama mugurilor secundari care sunt fertili. Este sensibil la mană şi mucegai. Are o fertilitate foarte ridicată, peste 90% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut are valoarea de 2,2-3,0.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICESoiul Aligote merge bine condus în formă semiînaltă, tipul de tăiere fiind cordon

bilateral: speronat, Cazenave şi Guyot. încărcătura optimă de rod diferă în funcţie de podgorie: 11-15 ochi/m2 la Iaşi; 16-18 ochi/m2 la Niculiţel; 22-28 ochi/m2 la Odobeşti.

Se recomandă plivitul lăstarilor sterili şi des-frunzitul parţial în perioada maturării strugurilor. Răspunde bine la fertilizarea cu îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu.

CARACTERE TEHNOLOGICESoi de epoca a V-a. Greutatea medie a unui strugure este de 60 grame, iar a 100 de

boabe 140 grame. Acumulează între 170 şi 200 g/l zaharuri, iar aciditatea este în medie de 4,7 %o. Producţia este de 10-14 t/ha.

Vinul Aligote este plăcut, constituit armonios, mai ales când soiul este cultivat pe nisipuri uşor calcaroase; cultivat pe terenuri prea fertile soiul dă un vin cu gust aparte de pământ.

SELECTII CLONALELa S.C.V.V. Iaşi s-a obţinut clonul Aligote 5 Iaşi, omologat în anul 1978, iar la S.C.V.V.

Ştefăneşti clonul 63 omologat în anul 2000.

3

Vinul Aligote este plăcut, constituit armonios, mai ales când soiul este cultivat pe nisipuri uşor calcaroase; cultivat pe terenuri prea fertile soiul dă un vin cu gust aparte de pământ.

SELECJII CLONALELa S.C.V.V. Iaşi s-a obţinut clonul Aligote 5 Iaşi, omologat în anul 1978, iar la S.C.V.V.

Ştefăneşti clonul 63 omologat în anul 2000.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului ALIGOTE

Nr.

Specificare UM Clonul 5 Iaşi

Clonul 63 Ştefăneşti

1. Coeficient de fertilitate absolut

strug./l. fertili 1,73 1,87

2. Coeficient de fertilitate relativ strug./1. total 1,10 1,423. Greutatea medie a unui

strugureg 134 117

4. Indice de productivitate absolut

g 214 2195. Indice de productivitate relativ o 136 1666. Greutatea a 100 de boabe g 154 1657. Concentraţia în zaharuri g/l 178 1838. Aciditatea totală în must g/l H2S04 5,0 6,09. Producţia de struguri t/ha 14-34 20,1

C R E A Ţ Ă

ORIGINEIncertă. Se cultivă de foarte mult timp în zona Banatului, unde a fost adus probabil din

Iugoslavia.

SINONIMERieslmg de Banat.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, verde-albicioasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este de mărime mijlocie, de formă pentagonală cu 5 lobi, gofrată şi scămoasă pe partea inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, de formă triunghiulară, cu lumen mare. Sinusul peţiolar are forma unei lire. Nervurile sunt roşietice spre punctul peţiolar. Dinţii sunt

4

mari de formă convexă. Strugurele este mic, cilindro-conic, aripat, foarte compact. Bobul este mijlociu, uşor oval, verde-găl-bui, cu pieliţa groasă şi miez zemos.ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

Soi de vigoare mijlocie, care îşi maturează bine lemnul, dar toleranţa la ger nu este mare. Rezistă bine la secetă şi este sensibil la putregaiul cenuşiu, oidium şi mană, de asemenea este atacat de Eudemis şi Cochilis. Este un soi fertil, caracterizat prin formarea a 70-80% lăstari fertili şi cu valori a\e coeficienţilor de fertilitate de 0,61 cel relativ şi 1,28 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICELa Teremia se practică tăierea scurtă cu o încărcătură de 8-10 ochi/m2 la o densitate

mare a butucilor. în celelalte zone, unde densitatea este normală, se practică sistemul de tăiere Guyot multiplu cu 14-16 ochi/m2.CARACTERE TEHNOLOGICESoi de epocile IV-V. Acumulează în medie 180 g/l zaharuri, iar aciditatea este scăzută 3,7%o, Producţia medie variază cu arealul de cultură fiind în medie de 10 t/ha, dar are un potenţial de până la 20 t/ha în centrul Buziaş-Silagiu. Vinul are o fructuozitate deosebită.

ZONAREASe cultivă pe o suprafaţă restrânsă la Teremia.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului CREAŢĂ

Nr.

Specificare UM Moldova • Nouă

Teremia



2. Coeficient de fertilitate relativ strug./ l.total 0,32 0,623. Greutatea medie a unui

strugureg 85 104


g 114,7 1565. Indice de productivitate relativ g 27,2 64,56. Greutatea a 100 de boabe g 237 2377. Concentraţia în zaharuri g/l 177 1708. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 4,2 3,29. Producţia de struguri t/ha 5,1 11,0

F R Â N C U Ş Ă

ORIGINESoi autohton.

5

SINONIMEMustoasă de Moldova, Vinoasă, Poamă creaţă.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este puternic pufoasă, verde-albi-cioasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor rotunjită, colorată verde deschis, cu 3-5 lobi, gofrată, cu adâncituri "amprente" pe partea superioară şi pufoasă pe partea inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt închise, de formă ovoidală, cu un pinten la bază. Sinusul peţiolar este de obicei închis ovoidal. Dinţii sunt foarte caracteristici, ascuţiţi, cu marginile drepte şi mucronaţi. Strugurele are formă cilindro-conică, este mic, de compactitate diferită în funcţie de biotip: Mustoasă şi Ţârţâră. La cel de-al doilea biotip boabele 'sunt neuniforme ca mărime, iar multe sunt mărgeluite, datorită fenomenului de cleistogamie. La biotipul Mustoasă, boabele sunt omogene ca mărime, sferice, colorate galben-ver-zui şi bogate în must.

CARACTERE AGR0BI0L0GICE Şl TEHNOLOGICESoi de vigoare mijlocie de epoca a-V-a. Toleranţa la ger este bună, rezistând până la

minus 22°C. Este foarte sensibil la atacul putregaiului cenuşiu şi tolerant la oidium şi păianjenul roşu. Are o fertilitate medie: formează 60% lăstari fertili şi are valori de 0,96 ale coeficientului de fertilitate relativ şi 1,87 ale celui absolut.

Greutatea medie a unui strugure variază de la 80 de grame la biotipul Ţârţâră la 130 de grame la biotipul Mustoasă. Producţia variază între 8 şi 11 t/ha în funcţie de biotip. Greutatea a 100 de boabe este în medie de 260 de grame, acumulează 192-210 g/l zaharuri, iar aciditatea este de 6,0%o.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

La Cotnari, încărcătura optimă s-a dovedit a fi de 25 ochi/m2 în sistemul Guyot. Portaltoii SO4-4 şi Solonis x Riparia 1616 C au o influenţă pozitivă asupra producţiei.

Vinul are o fructuozitate remarcabilă şi un gr alcoolic de 12,4 vol.alcool. Intră în sortimentul de Cotnari în proporţie de 30%.

ZONARESoi autorizat în podgoria Cotnari.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului FRÂNCUŞA

Nr.

Specificare UM Cotnari(J) Iaşi(2)



2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,20 0,673. Greutatea medie a unui

strugureg 141 144


g 234,3 178,65. Indice de productivitate relativ g 164,4 96,56. Greutatea a 100 de boabe g 144 1667. Concentraţia în zaharuri g/l 167 169,68. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 9,5 6,59. Producţia de struguri kg/butuc 3,9 3,4(!) 7ardea şi L. Rotarii (2) L. Rotaru

6

GALBENĂ DE ODOBEŞTI

ORIGINESoi autohton originar din comuna Căpătanu.

SINONIMEGalbenă de Căpătanu, Galbenă uriaşă.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este vătoasă, alb-liliachie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este

de mărime mijlocie, cu limbul gofrat şi uşor pliat, verde-închis, mat şi pufos pe faţa inferioară, întreg sau uşor trilobat. Sinusurile laterale sunt slab schiţate iar cel peţiolar deschis, ovoidal. Nervurile sunt roşietice. Dinţii sunt de mărime mijlocie cu marginile uşor convexe. Strugurele este de mărime mijlocie cilindro-coriic, uni sau biaripat, compact. Bobul este mijlociu, sferic, de culoare galben-ver-zuie si miezul zemos.

ÎNSOŞIRI AGROBIOLOGICESoi viguros, cu o perioadă lungă de vege-sensibil la seceta, temperaturi scăzute şitaţie, putregai cenuşiu. Fertilitatea este destul de ridicată: 60-80% lăstari fertili şi 0,89, respectiv 1,47 valorile celor doi coeficienţi de fertilitate.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEVigoarea mare permite atribuirea unor sarcini mari de ochi - 100 ochi/butuc repartizată

pe cordoane duble.Nu Se recomandă tăierea în cepi deoarece duce la o degarnisire a cordoanelor.în condiţiile podgoriei Odobeşti, completarea deficitului de apă apare necesară doar în

anumiţi ani cu o singură udare de 5-600 m3/ha.

CARACTERE TEHNOLOGICEAre perioadă lungă de vegetaţie cu maturarea strugurilor în epoca a Vi-a. Greutatea medie

a unui strugure este de 60 grame, iar a 100 de boabe 140 grame. Soiul are o capacitate redusă de acumulare a zaharurilor-160 g/l. Aciditatea variază între 4,6 şi 6,0 %o. Producţia este mare, respectiv 14-16 t/ha, soiul având un mare potenţial de producţie.

Vinul obţinut este slab alcoolic, uşor, cu aciditate plăcută, cu buchet ce poate fi îmbunătăţit prin adăugarea într-o proporţie de 30-40% a soiului Fetească regală şi 10% Muscat Ottonel.

SELECŢII CLONALE

7

La S.C.V.V. Odobeşti au fost obţinuţi doi cloni: Galbenă de Odobeşti clon 33 şi clon 50, primul remarcându-se printr-o producţie mai ridicată decât populaţia, iar cel de-al doilea printr-un potenţial mai mare de acumulare a zaharurilor.

ZONARESe cultivă doar în 4 centre viticole situate în sudul Vrancei.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonilor soiului GALBENĂ de ODOBEŞTI (date LS.TJ.S.)

Nr.

Specificare UM S.C.V.V. OdobeştiClonul Clonul 50 Populaţi

1.

Coeficient de fertilitate absolut

strug./l. fertili 1,6 1,5 1,47

2.

Coeficient de fertilitate relativ

strug./l. total 1,0 1,0 0,893.

Greutatea medie a unui strugure

g 196 172 1504.

Indice de productivitate absolut

g 314 258 2205.

Indice de productivitate relativ

g 196 172 1336.

Greutatea a 100 de boabe g 232 236 2207.

Concentraţia în zaharuri g/l 162 180 1608.

Aciditatea totală în must g/l H2S04 6,1 5,6 5,59 Producţia de struguri t/ha 24,6 21,8 16,7

I O R D A N Ă

ORIGINESe presupune că este soi autohton.

SINONIMEIordovană.

CARACTERE MORFOLOGICE

8

Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu nuanţă liliachie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este mijlocie spre mare, uşor alungită, cordiformă, întreagă sau trilobată, cu limbul gros, gofrat şi uşor ondulat, colorat verde-închis, pufos. Sinusurile laterale sunt slab schiţate în V. Sinusul peţiolar este variabil - liră sau închis ovoidal. Nervurile sunt roşietice spre bază. Dinţii sunt uşor alungiţi şi ascuţiţi. Strugurele este cilindric, aripat, de mărime mijlocie, compact. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, de culoare verde-gălbuie, iar miezul este zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi viguros, cu o perioadă lungă de vegetaţie ce se reflectă în maturarea lemnului insuficientă şi ca urmare are o slabă rezistenţă la ger. Este sensibil la atacul putregaiului cenuşiu. Prezintă o fertilitate bună: 60-70% lăstari fertili, cu valori ale coeficienţilor de fertilitate de 0,8-1,2 cel relativ şi 1,3-1,8 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICESe practică sistemul de tăiere Guyot modificat cu o încărcătură de 14-16 ochi/m2

repartizată pe 3-4 verigi de rod cu coarde de 10-14 ochi.

CARACTERE TEHNOLOGICESoi de epoca a Vi-a. Greutatea medie a unui strugure este de 120 grame, iar a 100 de

boabe 230 grame. Soiul se caracterizează printr-o aciditate totală ridicată 5,3-7,7%o şi un conţinut mai modest în zaharuri 155-173 g/l. Producţia în diferite centre din Transilvania este de 12-16 t/ha, iar la Dăbuleni ajunge la 15-20 t/ha.

Vinul se foloseşte în diferite cupaje: 80% Iordană + 20% Fetească regală sau 30% Iordană + 40% Fetească regală +30% Neuburger. Este un vin de consum curent, iar datorită acidităţii ridicate serveşte ca materie primă pentru prepararea vinurilor spumante sau pentru distilate învechite.

ZONAREîn principal, soiul lordană se cultivă în centrele viticole: Apold,'Sebeş şi Mediaş.

Principalele caracteristici productive si agrobiologice ale soiului IORDANA

Nr.

Specificare UM Aiud Lechinţa

Turda Zalău

1.


strug./l. fertili

1,47 1,29 1,83 1,78

2.


strug./1. total

0,81 0,89 1,28 1,203.


o6

90 110 92 93

4.


g 131 142 168 1655.


g 73 96 118 1126.

Greutatea a 100 de boabe g 198 210 260 2407.

Concentraţia în zaharuri g/l 180 155 173 1548.

Aciditatea totală în must g/l H2S04 5,3 7,7 6,2 7,09 Producţia de struguri t/ha 12- 16

9

MAJARCĂ ALBĂ

RIGINESe pare că este originar din Iugoslavia.

SINONIME

Slankamenka.


Rozeta este pufoasă, de culoare alb-verzuie, cu nuanţe gălbui. Floarea este hermafrodită nor-mală. Frunza adultă este mijlocie, pentalobată, pufoasă, cu limb subţire verde-deschis. Sinusurile laterale superioare sunt relativ adânci, deschise sau închise, oviforme. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră sau V, prezentând uneori un pinten.Strugurele este cilindro-conic, uniaxial, de mărime mijlocie, compact. Bobul este oval, de mărime mij-locie, cu pieliţa groasă, de culoare verzuie, cu pete ruginii pe partea însorită. Miezul este zemos.

ÎNSUŞIRI AGRORIOLOGICESoi viguros, sensibil la ger, dar tolerant la oidium şi putregaiul cenuşiu. Soiul are fertilitate

bună: formează 75% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 0,7-0,9 cel relativ şi 1,3-1,45 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEÎn vechile plantaţii cu o densitate foarte mare, încărcătura de 8-10 ochi/m2 este repartizată pe cepi

de rod.

ARACTERE TEHNOLOGICESoi de epoca a V-a. Greutatea medie a unui strugure este de 130 grame, iar a 100 de boabe 220

grame.Producţia variază între 14 şi 21 t/ha, cu un conţinut de zaharuri de 178-181 g/l şi o aciditate de

4,1-4,8.‰.Vinul este suficient de acid şi are aromă particulară. Nu reclamă învechire şi poate fi consumat în

primul an.

ZONARE10

Face parte din sortimentul de la Teremia alături de Creată si Steinschiller roz.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice la soiul MAJARCĂ ALBĂNr.

Specificare -------------------UM

CentreBuziaş- Teremia

1. 1,45Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,31

2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 0,72 0,913. Greutatea medie a unui strugure g 142 1144. Indice de productivitate absolut g 187 3695. Indice de productivitate relativ g 102 1046. Greutatea a 100 de boabe 6 220 2217. Concentraţia de zaharuri g/l 178 1818. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 4,8 4,19. Producţia de struguri t/ha 11-14,7 16,2-21,1

MUSTOASĂ DE MĂDERAT

ORIGINENecunoscută. Se cultivă de secole în centrul viticol Măderat din podgoria Miniş.

SINONIMELampor, Mustos feher.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu nuanţă roz. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este întreagă sau trilobată, prezentând de-a lungul lăstarului o variaţie mare de formă şi lobie, de mărime mijlocie. Limbul este gros şi gofrat, verde închis, scămos. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, în formă de „V", având un pinten la baza lumenului, iar cel peţiolar este deseori închis elip-soidal. Nervurile sunt roşietice la bază. Dinţii sunt mărunţi şi ascuţiţi. Strugurele este de mărime mijlocie şi are formă cilindro-conică, foarte compact. Bobul este sferic, mijlociu, de culoare verde-gălbuie şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

11

Este un soi de vigoare mijlocie, cu o perioadă lungă de vegetaţie. Soi rustic cu o mare rezistenţă la secetă, la atacul păianjenului roşu şi la putregaiul cenuşiu. Fertilitatea soiului este ridicată: formează 80% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut este de 1,35.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEÎn podgoria Miniş la tăiere se lasă o încărcătură de 14-16 ochi/m2, iar tipul de tăiere

este Guzot pe semitrunchi.CARACTERE TEHNOLOGICEAre o perioadă lungă de vegetaţie şi este un soi de epocile V-VI . Acumulările de zaharuri

sunt destul de modeste 160 g/l , iar aciditatea se menţine ridicată la peste 6‰.SELECŢIE CLONALE

A fost obţinut prin selecţie clonală la Miniş din populaţia soiului clonul Mustoasă de Măderat 79 Mn, omologat în anul 1987.

Producţia este destinată producerii vinurilor albe de consum curent şi se poate valorifica pe plan local şi ca struguri de masă.

Vinul este uşor, are culoare aîb-verzuie, aromă plăcută şi prospeţime deosebită datorită acidităţii ridicate şi constituie o foarte bună materie primă pentru distilare.

ZONARESoi local din centrul viticol Măderat, din podgoria Miniş. Se mai cultivă în centrele

Diosig, Sâniob-Marghita, Valea lui Mihai (jud. Bihor) şi Sanislau (jud. Satu Mare).

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului MUSTOASA de MADERAT comparativ cu populaţia (date I.S.TJ.S.)

Nr.

Specificare UM S.C.V.V. MinisClon 79 Populaţie

1.

Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,49 1,35

2.

Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,13 0,943.

Greutatea medie a unui strugure g 187 1454.

Indice de productivitate absolut g 282 1965.

214 1365

6.

Greutatea a 100 de boabe g 195 1787.

Concentraţia de zaharuri g/l 175 1608.

Aciditatea totală în must g/l H2SO4 6,4 . 6,19 Producţia de struguri t/ha 19,6 15,9

NEUBURGER

12

ORIGINEEste incertă. După unii autori, numele provine de la comuna Neuberg din Austria . Se

pare că este hibrid între Pinot blanc şi Sylvaner.CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, alb-violacee. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este

plană, de mărime mijlocie-mică, colorată verde închis, cu 3-5 lobi, scămoasă. Sinusurile laterale superioare sunt elipsoidale, iar sinusul peţiolar este o liră perfectă. Nervurile sunt roşietice spre bază. Dinţii de mărime mijlocie au laturile convexe. Strugurele este cilindric şi aripat, mic, foarte compact. Bobul este sferic, mic-mijlociu, verde deschis şi acoperit cu multe puncte de culoare neagră. Miezul este crocant, semi-cărnos şi nearomat.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi de vigoare mijlocie. Este sensibil la ger, şi tolerant la mucegai. Are o fertilitate bună:

lăstarii fertili sunt în proporţie de 60%, iar în unele centre viticole (Turda) se apropie de 80%.CARACTERE TEHNOLOGICE

Soi de epoca a V-a. în funcţie de an, din acest soi se pot obţine vinuri de consum curent, când soiul are acumulări de zaharuri de 160 - 180 g/l la o producţie de 24 t/ha şi vinuri superioare când acumulează 250 g/I zaharuri (în centru viticol Aiud) la o producţie de 8-12 t/ha. Aciditatea variază între 5,0 şi 6,0 %c.

SELECJII CL0NALEA fost obţinut în anul 1993 clonul Neuburger lOlaS.C.V.V. Blaj.

ZONAREExistă plantaţii cu acest soi în podgoria Târnave.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologiceale clonului NEUBURGER -10 Blaj (date LS.T.LS.)

Nr.

Specificare UM S.C.VVBlajClon 10 Blaj Media

1.

Coeficient de fertilitate absolut Strug./1. fertili

1,5 1,5

2.

Coeficient de fertilitate relativ Strug./l. total.

0,9 0,93.

Greutatea medie a unui strugure g 95 944.

Indice de productivitate absolut g 142,5 1415.

Indice de productivitate relativ g 85,5 84,6• 6


Concentraţia de zaharuri g/l 197,7 177,58.

Aciditatea totală în must g/l H2SO4 6,4 6,69 Producţia de struguri t/ha 14,8 9,9

Vinul este sec, de culoare galben-aurie, suficient de alcoolic, viguros datorită acidităţii ridicate, corpolent si bine echilibrat.

13

PLĂVAIE

ORIGINESoi autohton, cultivat de sute de ani în Moldova.

SINONIMEBălană, Plăvană.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este vătoasă, de culoare albă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este mare, întreagă sau uşor trilobată, cu limbul gofrat, de culoare verde închis, pufos pe partea inferioară. Sinusurile laterale sunt unghiulare, iar cel peţiolar este închis elipsoidal. Dinţii de mărime mijlocie au laturi uşor convexe. Strugurele este de mărime mijlocie, cilindric, compact. Bobul este mijlociu, sferic, de culoare verde albicioasă, cu pieliţa subţire şi miez foarte zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi viguros, cu o sensibilitate mare la ger (rezistă neprotejat doar până la -15°C). Are o

pe-rioadă lungă de vegetaţie şi este sensibil la mană, antracnoză, păianjenul roşu şi tolerant la putregaiul cenuşiu. Se caracterizează printr-o fertilitate ridicată (70-80 % lăstari fertili) şi 0,83 coeficientul de fertilitate relativ, respectiv 1,6 coeficientul de fertilitate absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICESe recomandă încărcături de 25-30 ochi/m2, repartizate pe coarde de 14-16 ochi lungime.

CARACTERE TEHNOLOGICESe maturează la sfârşitul lunii septembrie -începutul lunii octombrie, dată până la care

acumulează o cantitate redusă de zaharuri (150-160 g/l) şi o aciditate ridicată de 6 %c.Greutatea medie a unui strugure este de 170 grame, iar a 100 de boabe este de 180

grame.

14

SELECŢII CL0NALE

în anul 1979 a fost obţinut prin selecţie clo-nală la S.C.V.V. Odobeşti, clonul Plăvaie 16 (pro duce cu 12-19 % mai mult decât populaţia, acumulează o cantitate mai mare de zaharuri şi are un plus de toleranţă la putregaiul cenuşiu).

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului PLĂVAIE 16 comparativ cu populaţia la ODOBESTI (date LS.TJ.S.)

Nr.

Specificare UM CentreClon 16 Populaţie

1. Coeficient de fertilitate absolut Strug A fertili 1,73 1,62

2. Coeficient de fertilitate relativ Strug./l. total 0,88 0,83

3. Greutatea medie a unui strugure g 197 179

4- Indice de productivitate absolut g 340 290

5. Indice de productivitate relativ g 173 149

6. Concentraţia de zaharuri g/l 177 159

7. Aciditatea totală în must . g/lH2S04 5,8 6,0

8. Producţia de struguri t/ha 18,0 15,0

Soiul Plăvaie se pretează pentru vinuri albe de consum curent şi ca materie primă pentru distilate şi vinuri spumante.

RCAŢITELI

ORIGINESoi gruzin care în traducere înseamnă "lăstar roşu".

SINONIMEKorolioc Rkaţiteli, Dedali Rkaţiteli.


15

Rozeta este verde-cafenie, cu scame. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este mijlocie spre mare, cu limb gros, gofrat, ondulat, uşor scămos, întreg sau 3-5 lobi, uşor cordiform. Sinusurile laterale superioare sunt deschise, cu lumen ovoidal sau în V, cu pinteni în lumen. Sinusul peţiolar este deschis sub formă de liră. Dinţii sunt mărunţi, cu margini rotunjite. Lăstarii au o creştere erectă. Strugurele este de mărime mijlocie, cilindric, aripat, semicompact, cu pedun-cul colorat roşiatic. Bobul este oval, de mărime mijlocie, cu pieliţa subţire, de culoare verde-găl-buie, cu pete cafenii pe partea însorită şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi viguros, cu creşteri puternice, care se remarcă prin poziţia erectă a lăstarilor. Această

însuşire uşurează mult susţinerea lăstarilor ca şi recoltarea mecanizată. Are o fertilitate bună: 55-73% lăstarii fertili şi 1,2-1,4 coeficientul de fertilitate absolut.

Are o rezistenţă deosebită la ger. La Bucureşti, la o temperatură de -28°C, pierderile de ochi s-au cifrat la 54% faţă de 90% la majoritatea soiurilor. Manifestă o bună toleranţă la secetă şi la putregaiul cenuşiu. Rezistă bine la filoxeră pe terenurile nisipo-lutoase.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEA fost studiată la catedra de viticultură din Bucureşti reacţia soiului la diferite tipuri de

tăiere. Producţia cea mai mare se obţine la tăierea în coarde lungi de 10-12 ochi. S-a observat că zona cu fertilitatea cea mai mare se situează între nodurile 4 şi 10. Dacă se taie în cordon Cazenave sau cordon speronat, trebuie mărită încărcătura de ochi la butuc, urmată de un plivit obligatoriu sau să se formeze două cordoane paralele.

CARACTERE TEHNOLOGICE

Soi de epoca a Vi-a, cu o perioadă lungă de vegetaţie. Acumulează cantităţi mai reduse de zaharuri: 160 - 180 g/l, dar prezintă valori ridicate aleacidităţii totale de 6-8 %o.Producţia este ridicată şi se remarcă cornportarea bună a soiului în podgoria Dealurile Bujorului.ZONARE

Soiul asigură obţinerea vinurilor albe de consum curent, cu aciditate ridicată pe nisipurile din sudul Olteniei ca şi în arealele viticole din judeţele Brăila, galaţi,Tulcea şi Constanţa.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ' la soiul RCAŢITELI (Adriana Indreaş)Nr.

Specificare UM Bucureşti

1.


strug./l. fertili 1,3

2.


strug./l. total 0,73.


g 1804.


g 2345.


ab

1266.

Greutatea a 100 de boabe g 2007.

Concentraţia de zaharuri g/l 1618.

Aciditatea totală în must g/l H2SO4 7,59 Producţia de struguri t/ha 15,0

Vinul atinge în mod frecvent un nivel calitativ destul de bun: (10,5-11% voi. alcool) şi o bună aciditate, este sec, bine echilibrat, de culoare galben-pai.

16

SAINT EMILION

ORIGINESe pare că este de origine italiană şi face parte din sortogrupul Trebbiano ce mai

cuprinde soiurile: Trebbiano Romagnolo, Trebbiano di Soave, Trebbiano giallo şi Trebbiano di Spoleti.

SINONIMEUgni blanc, Trebbiano toscano.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, verde-albicioasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este mare şi foarte mare, cu lobul terminal distinct, prelung, ascuţit, triunghiular, cu 5 lobi, cu limb gofrat, verde închis şi pufos. Sinusurile laterale superioare sunt destul de profunde, în general închise, cu lumen ovoidal, iar sinusul peţiolar este semideschis. Dinţii alternează regulat şi au margini drepte. Strugurele este cilindro-conic sau rămuros, de mărime mijlocie, foarte lax, cu boabe neuniforme ca mărime. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, cu pieliţa groasă, colorată alb-gălbui, iar miezul este zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi de vigoare mare, cu o perioadă lungă de vegetaţie şi dezmugurire târzie, sensibil la

ger (rezistă până la -16°C), care se reface greu datorită faptului că emite cu dificultate lăstari din butuc. Este slab tolerant la mană şi mucegai. Caracteristic soiului este meierea şi mărgeluirea puternică. Fertilitatea este medie: 70% lăstarii fertili.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICELa Bechet-Dăbuleni, datorită sensibilităţii la ger, trebuie protejat peste iarnă. Se taie în

sistem Guyot cu încărcături de 16-18 ochi/m2, repartizate pe coarde de 12-14 ochi. Se irigă în plantaţiile de pe nisipuri cu o normă de 2000 m3/ha.


17

Soi de epoca a Vi-a. Acumulează pe nisipuri 150 - 180 g/l zaharuri la o aciditate de 5,5%o. Doar în zona colinară prin supramaturarea strugurilor poate ajunge la 200 g/l. Producţia variază între 12 t/ha la Drăgăşani şi 20 t/ha la Dăbuleni.

ZONAREEste autorizat a se cultiva în 6 centre viticole din zona nisipurilor din judeţele Dolj şi

Mehedinţi: Cetate, Potelu, Dăbuleni, Vraţa, Izvoare, Jiana.

Principalele caracteristici productive şi agrohiologice la soiul SAINT EMILION

Nr.

Specificare UM Dăbuleni


strug./l. fertili 1,5

2. Coeficient de fertilitate relativ

strug./l. total 0,93. Greutatea medie a unui

strugureg 180


g 2705. Indice de productivitate

relativg 162

6. Greutatea a 100 de boabe g 1607. Concentraţia de zaharuri g/l 152-1828. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,59. Producţia de struguri t/ha 20,0

Se obţin vinuri uşoare ce imprimă prospeţime în cupajele în care se folosesc. Are o culoare galben-pai cu reflexe verzui, suficient de plin, căruia îi lipseşte catifelarea.

ZGHIHARĂ

ORIGINESoi autohton cultivat doar în zona Huşi.

SINONIMEZghihară de Huşi.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este foarte pufoasă, albă cu marginea liliachie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza

adultă este mare, uşor cordiformă, întreagă sau trilobată, cu lobul terminal mai pregnant decât la soiul Galbenă cu care formează un sortogrup, gofrată, colorată verde închis şi scămoasă. Sinusurile laterale sunt unghiulare, iar cel peţiolar este semiînchis sau închis, ovoidal. Nervurile sunt vineţii spre bază.

18

Dinţii sunt lăţiţi la bază, mari, cu laturi uşor convexe şi mucronaţi. Peţiolul este roşu, mai lung decât nervura mediană. Strugurele este rămuros, de mărime mijlocie, lax, cu boabe neomogene ca mărime şi cu numeroase boabe mărgeluite. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, cu pieliţa subţire, colorată verde-gălbui; miezul este zemos şi nearomat.

ÎNSUŞIRI AGRORIOLOGICESoi de vigoare mare, cu o fertilitate deosebită: formează 75-90% lăstari fertili, iar coeficienţii

de fertilitate au valori de 1,5 cel absolut şi 1,2 cel relativ. Are o afinitate foarte bună cu portaltoii: Riparia gloire şi Riparia x Rupestris 3309. Este slab rezistent la ger, la mană şi la putregaiul cenuşiu şi mai puţin sensibil la oidium şi la secetă.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEVechiul sistem de tăiere "de Moldova" folosea coarde lungi de 10-18 ochi în număr de 8-12

pe butuc, fără utilizarea cepilor de înlocuire sau de producţie. în prezent se taie Guyot pe semi-trunchi, unde sarcina de ochi este repartizată pe 5-7 coarde de 10-12 ochi la care se adaugă cepii de înlocuire.

CARACTERE TEHNOLOGICESoi de epocile V-VI. Acumulează până la maturarea strugurilor 130-158 g/l zaharuri şi 6,5-8,3

%o aciditate. Greutatea medie a unui strugure este în jur de 150 g, iar a 100 de boabe este de 160-200 g. Producţia variază între 16 şi 20 t/ha, dar potenţialul soiului este de 30 t/ha.

Vinul este subţire, cu aciditate ridicată, de culoare verde-gălbuie, conţinutul în alcool este satisfăcător, iar cantitatea de extract nereducător de 16,9 g/l îl plasează în grupa soiurilor pentru vinuri albe de consum curent seci şi pentru obţinerea de distilate.

Pentru retuşarea unor neajunsuri, se recomandă cupajarea lui cu soiurile Fetească albă şi Aligote.

SELECŢII CLONALEîn plantaţiile existente se găsesc trei bioti-puri: Zghihara galbenă, Zghihara albă bătută şi

Zghihara verde bătută (D. Bernaz, 1937).ZONARESe cultivă în centrele viticole Huşi, Avereştisi Vaslui

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului ZGHIHARA de HUŞI (Liliana Rotaru)

Nr.

Specificare UM Huşi Iaşi

1. Coeficient de fertilitate absolut strug./l.fertili 1,5 1,10

2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l.total 1,2 0,463. Greutatea medie a unui strugure g 172 1854. Indice de productivitate absolut g 261 203,55. Indice de productivitate relativ g 211 85,16. Greutatea a 100 de boabe g 122 247

7. Concentraţia de zaharuri g/l 165 1568. Aciditatea totală în mustj___

g/l H2SO4 5,5 7,49. Producţia de struguri t/ha 5.1 3,2

19

A S T R A

ORIGINESoi obţinut la S.C.V.V. Blaj prin hibridare sexuată între Fetească regală şi Pinot gris.

Autori: D. Moldovan şi colab. şi a fost omologat în anul 1995.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este verde-gălbuie, pufoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este mare, pentagonală, în general trilobată, cu sinusuri laterale deschise, iar cel peţiolar elipsoidal închis. Limbul este gofrat, cu margini revolute şi dinţi con-vecşi. Limbul este acoperit pe partea inferioară cu peri orizontali deşi. Strugurele este cilindro-conic uni sau biaripat, mijlociu ca mărime, compact. Bobul este mijlociu spre mare, sferic sau uşor dis-coidal. Pieliţa are grosime mijlocie, este de culoare verde-gălbuie, iar miezul este zemos.ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE Şl TEHNOLOGICE

Soi viguros care îşi maturează strugurii în epoca a Vi-a la Blaj. Are o fertilitate bună: for-mează în medie 66% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 1,0 cel relativ şi 1,6 cel absolut. Se comportă foarte bine la secetă, dar este sensibil la îngheţurile târzii de primăvară; este mai puţin atacat de putregaiul cenuşiu. Autorii recomandă tăieri mixte cu coarde de 12-14 ochi lungime, cu conducere pe braţe multianuale.

CALITĂŢISe remarcă prin capacitatea de producţie superioară soiului Iordană, un potenţial de

acumulare a zaharurilor mai mare, comportarea la ger, secetă şi boli superioară soiurilor zonate.

Principalele caracteristici productive la soiul ASTRA (date I.S.T.I.S.)

Nr.

Specificare UM S.C.V.V. Blaj

1.


g

2242. Greutatea a 100 de boabe g 2463. Concentraţia de zaharuri g/l 1774. Aciditatea totală %c 6,55. Producţia de struguri î/ha 24,5

Se obţin vinuri de consum curent cu 10,1% voi. alcool, 5,8 %c aciditate totală şi 18,02 g/l extract nere-ducător şi, de asemenea, poate fi folosit ca materie primă pentru vinuri spumante.

20

BĂBEASCĂ GRI

ORIGINESoi obţinut la S.C.V.V. Odobeşti şi omologat în anul 1975. Autori: Gh. Popescu şi colab.

Este o variaţie mugurală a soiului Băbească neagră.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este uşor scămoasă, verde cu nuanţă roşiatică. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este de mărime mijlocie, pentalo-bată, glabră, cu smocuri de peri pe nervuri pe partea inferioară a limbului. Sinusurile laterale superioare au lumen închis, mic, ovoidal, cu pinten în lumen. Sinusul peţiolar este o liră. Baza nervurilor este roşiatică. Dinţii sunt mijlocii, cu margini rotunjite şi mucronaţi. Strugurele este mijlociu ca mărime,rămuros, lax. Bobul este mijlociu ca mărime, dis-coidal, cu pieliţa gri-fumurie şi miez zerrjos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICESoi de vigoare mare, de epoca a Vi-a, cu bună rezistenţă la secetă, ger şi putregaiul

cenuşiu. Fertilitatea este bună: 60% lăstari fertili şi 0,7-1,0 coeficientul de fertilitate relativ, respectiv 1,3-1,5 cel absolut. Producţia de 11-20 t/ha şi acumulările de zaharuri sunt superioare soiului Băbească neagră.

CALITĂŢI Şl DEFECTEProducţie ridicată, dar în unii ani acumulează cantităţi mai reduse de zaharuri.

Principalele caracteristici productive la soiul BĂBEASCA GRI (*date I.S.T.I.S.)

Nr.

Specificare ;VM:.. s.c.vvOdobeşti*

U.SA.M.V Bucureşti

1 Greutatea medie a unui strugure o 179 190

2 Greutatea a 100 de boabe g 186 2503 Concentraţia de zaharuri g/l 186 2044 Aciditatea totală %o 7,0 6,05 Producţia de struguri t/ha 21,5 12,7

Se obţin vinuri albe pentru consum curent şi cu exces de aciditate totală care pot fi folosite la producerea vinurilor spumante sau a distilatelor de vin.

21

CRÂMPOŞIE SELECŢIONATĂ

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este vătoasă, de culoare verde-albi-cioasă. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este mijlocie, întreagă sau uşor trilobată, colorată verde închis şi puternic scămoasă pe faţa inferioară. Limbul este gros şi gofrat. Sinusurile laterale sunt superficiale, iar cel peţiolar este o liră. Dinţii sunt mijlocii, cu margini rotunjite şi mucro naţi. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie spre mare, foarte compact. Bobul este sferic, mijlociu, verde-gălbui cu pete ruginii şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE ŞI TEHNOLOGICESoi de vigoare mijlocie cu maturare în epoca a V-a. Are o fertilitate bună (67% lăstari

fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 0,8-0,9 cel relativ, respectiv 1,2-1,5 cel absolut). Nu meiază, nu mărgeluieşte şi are o bună rezistenţă la boli.

CALITĂŢI Şl DEFECTEProducţii ridicate şi constante, dar nu mai are însuşirile de soi mixt ale Crâmpoşiei.

Principalele caracteristici productive la soiul CRAMPOSIE selecţionată (*date I.S.Ţ.I.S.)

Nr.

Specificare VM V. Călugărească*

Drăgăşani*

Bucureşti

1. Greutatea medie a unui strugure

K 232 221 159

2. Greutatea a 100 de boabe 260 274 2543. Concentraţia de zaharuri g/l 186 206 189

ORIGINESoi creat la S.C.V.V. Drăgăşani de un colectiv de autori (I.Dobrescu şi colab.) prin

fecundarea liberă a soiului Crâmpoşie, omologat în anul 1972.

22

4. Aciditatea totala %0 4,6 4,5 4,55. Producţia de struguri t/ha 9,8 16,5 10,4

Din acest soi se obţine un vin alb de consum cu 11,6% voi. alcool, aciditate 4,6 g/l H2SO4 şi 22,3 g/l extract sec nereducător

MIORIŢA

ORIGINESoi creat la S.C.V.V. Odobeşti prin polenizarea liberă a soiului Coarnă albă (autor: Gh.

Popescu şi colab.), omologat în anul 1980.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este scămoasă, cu marginea cafenie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza

adultă este mică, cu 3-5 lobi, colorată verde închis, gofrată şi glabră, cu smocuri de peri rigizi pe partea inferioară a limbului. Sinusurile laterale sunt slab schiţate în V, iar sinusul peţiolar este închis, circular. Dinţii sunt mijlocii, cu margini rotunjite şi mucroni roşietici. Strugurele este conic, mijlociu, compact. Bobul este oval, mijlociu, cu pieliţa colorată verde-gălbui, cu punct pistilar ascuţit ca. un ghimpe şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE Şl TEHNOLOGICESoi cu însuşiri mixte, viguros, cu maturare în epoca a Vi-a. Are o bună rezistenţă la ger,

secetă şi boli. Pieliţa boabelor este relativ groasă şi conferă o bună rezistenţă la atacul de mucegai. Prezintă o fertilitate ridicată: 65-80% lăstari fertili şi 0,7-1,2 coeficientul de fertilitate relativ, respectiv 1,3-1,6 cel absolut.

CALITĂŢI Şl DEFECTERezistă bine la atacul putregaiului cenuşiu, producţiile sunt mari, dar în unii ani

acumulează cantităţi mai mici de zaharuri.

Principalele caracteristici productive la soiul MIORIŢA (*date I.S.T.I.S.)

Nr.

Specificare UM S.C.KV.Odobeşti*

U,SA.M.V Bucureşti

1.

Greutatea medie a unui strugure ob

164 165-200

2.

Greutatea a 100 de boabe g 260 200

Concentraţia de zaharurig/l 157 175

4.

Aciditatea totală %0 7,4 5,65.

Producţia de struguri t/ha 25,6 18,2

23

Vinul obţinut la Odobeşti are 11,6% voi. alcool, o aciditate de 6 g/l H2SO4 şi 19,8 g/l extract sec nere-ducător.

ROŞIOARĂ

ORIGINESoi originar din Bulgaria.

SINONIMEPamid.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu liziera roşiatică. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor rotunjită, scămoasă, cu peri scurţi pe nervuri. Limbul este pentalobat, trilobat sau întreg, în funcţie de biotip. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, în formă de V, putând ajunge la sinusuri profunde, elipsoidale sau ovoidale, uneori închise. Sinusul peţiolar este, în general, în formă de liră şi mai rar închis. Nervurile sunt roşietice. Dinţii sunt mici, înguşti, cu margini drepte şi vârful ascuţit. Strugurele este cilindric, cilindro-conic sau rămuros, în funcţie de biotip, uneori aripat, de mărime mijlocie, semicompact sau lax. Bobul este sferic sau dis-coidal, de mărime mijlocie. Pieliţa este groasă, de culoare roz sau roşiatic, în funcţie de biotip. Miezul este semizemos.

In cadrul populaţiei soiului, s-au depistat trei biotipuri:- Roşioară neagră, care are bobul de culoare roşie închisă şi este de calitate superioară;- Roşioară verde, cu coloraţie insuficientă a boabelor, dar foarte productivă;.- Roşioară comună, cu o coloraţie a boabelor intermediară.ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

Soi viguros, cu o foarte bună rezistenţă la secetă. îşi maturează bine lemnul, dar la temperaturi de sub -22°C pierderile sunt de 100%. Este sensibil la atacul putregaiului cenuşiu. Fertilitatea este bună: formează 60% lăstarii fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 1,1 cel relativ şi 1,8 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICESe recomandă tipul de tăiere Guyot modificat cu protejare peste iarnă, iar operaţia de

desfrunzit este obligatorie. încărcătura de ochi este de 16-18 ochi/m2 repartizată pe coarde de 10-12 ochi.


24

Soi de epoca a V-a, dată până la care acumulează 160-170 g/l zaharuri şi doar 2,3-3,0 %o aciditate. Greutatea medie a unui strugure este de 200 g, iară 100 de boabe 185 g.SELECJII CLONALE

In anul 1988 a fost omologat clonul 8 Tâmbureşti obţinut la Universitatea din Craiova de către prof. Aurel Zăvoi.ZONARE

Figurează ca soi de bază în sortimentul arealelor viticole situate pe nisipurile din sudul Olteniei.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului

ROŞIOARĂ 8 Tb. (date LS.T.I.S.)

■Nr

Specificare UM TâmbureştiMedia

1.

Greutatea medie a unui strugure a 201 200

2.


Concentraţia de zaharuri ' g/l 142 1404.

Aciditatea totală în must g/l H2SO4 3,5 2,55.

Producţia de struguri t/ha 34,2 26,5 '

În funcţie de procedeul de vinificare, se obţin vinuri uşoare, roz sau albe, cu tărie alcoolică scăzută, fade, care trebuie cupajate cu alte soiuri.

STEINSCHILLER ROZ

ORIGINESe presupune că ar fi originar din Germania.

SINONIMEKovidinka, Schiller.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este vătoasă, alb-liliachie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este

mică, rotundă, cu limbul plan, gros, gofrat, vatos, întreg sau uşor trilobat. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, în V, iar sinusul peţiolar are formă de V sau liră deformată. Nervurile sunt roşietice la bază. Dinţii sunt mici, cu baza lăţită şi margini convexe. Strugurele este mic, cilindro-conic sau cilindric, foarte compact. Bobul este sferic, mic, cu pieliţa groasă, colorată roz şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

25

Soi de vigoare mijlocie, cu o perioadă de vegetaţie de 180 de zile. Rezistă până la -22°C şi are o toleranţă mijlocie la secetă şi la putregaiulcenuşiu. Este un soi fertil: formează 70% lăstari fertili şi 1,7 coeficientul de fertilitate absolut, respectiv 1,1 cel relativ.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEîn vechile plantaţii se practică tăierea de Teremia cu o încărcătură de 8-10 ochi/m2

repartizată pe cepi de rod şi o densitate mare a butucilor.

CARACTERE TEHNOLOGICESoi de epoca a V-a. Greutatea medie a unui strugure este în jur de 70 g, iar a 100 de boabe

155 g. Acumulează o cantitate de zaharuri destul de redusă, în jur de 160 g/l, dar şi o aciditate destul de scăzută 3,9 %o. Producţia este de 9-11 t/ha.

Se obţine un vin de consum curent, alb sau roz care se foloseşte în cupaje în proporţie de 20%, alături de Creaţă 50% şi Majarcă albă 30%. Vinul are o aroma de măr proaspăt şi un gust de strugure bine copt.

ZONARESe cultivă în centrul viticol Teremia.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului STEINSCHILLER ROZ

Nr.

Specificare UM Teremia

1 Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,69

2 Coeficient de fertilitate relativ strug./1. total 1,11


g 70

4 Indice de productivitate absolut

P 1185 Indice de productivitate relativ g 78

6 Greutatea a 100 de boabe g 1557 Concentraţia de zaharuri g/i 162

8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 3,99 Producţia de struguri t/ha 11,0

CHARDONNAY

ORIGINENecunoscută.

SINONIME

26

Pinot blanc Chardonnay, Gentil blanc.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este scămoasă, de culoare verde. Floarea este hermafrodită normală. Frunza

adultă este mică-mijlocie, rotundă, întreagă sau trilobată, uşor gofrată, colorată verde închis, cu scame rare pe partea inferioară. Sinusurile laterale sunt în formă de V, iar sinusul peţiolar este o liră cu baza nervurilor lipsită de mezofil. Strugurele este mic, cilindric, uneori aripat, compact. Bobul este mic, sferic, cu pieliţa groasă, colorată galben-verzui, acoperită cu puncte cafenii mici, cu miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi de vigoare mică şi cu o perioadă de vegetaţie mijlocie. Are o toleranţă bună la secetă,

mijlocie la ger (-20° -r -22°C) şi este sensibil la mană şi putregaiul cenuşiu.Soiul are o fertilitate medie: 50-60% lăstari fertili, respectiv 1,1 coeficientul de fertilitate

relativ si 1,7 cel absolut.PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

încărcătura de ochi care se lasă la tăiere este de 14 - 16 ochi/m2, repartizată pe coardele de 14 ochi lungime. Răspunde bine la irigare.

CARACTERE TEHNOLOGICEGreutatea medie a unui strugure este de 71 de grame, iar a 100 de boabe 104 grame. Se

matu-rează la o săptămână după soiul Pinot gris.Acumulează peste 190 g/l zaharuri şi poate ajunge la supramaturare la 220 g/l, iar

aciditatea este bună: 5,2 %o. Producţia de 6 - 8 t/ha este relativ mică şi fluctuantă datorită unor biotipuri predispuse la meiere şi mărgeluire.

Vinul prezintă un buchet fin, discret, datorită prezenţei unor arome specifice în boabe, deosebit de corpolent, demisec sau dulce.

SELECŢII CL0NALE

In anul 1983 a fost omologat clonul Chardonnay 25, extras din populaţie la Staţiunea de Cercetări Viticole Murfatlar, care prezintă o fertilitate superioară (60 - 70% lăstari fertili) şi o capacitate de acumulare a zaharurilor mai mare; în anul 2000 a fost omologat clonul 15 Ştefăneşti

ZONARESe cultivă în trei centre viticole: Murfatlar, Medgidia şi Cernavodă.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice la soiul CHARDONNAY (date LS.T.I.S.)

Nr.

Specificare UM Clon 25 Murfatlar

Clon 15 Ştefăneşti

1 Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,8 1,72

2 Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,21 1,253 Greutatea medie a unui strugure g 76 914 Indice de productivitate absolut g 136,8 1565 Indice de productivitate relativ g 91,9 1136 Greutatea a 100 de boabe g 115 1637 Concentraţia de zaharuri g/l 210 1788 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 4,9 6,19 Producţia de struguri t/ha 8,25 15,1

27

EZERFURTU

ORIGINESoiul a fost obţinut în Ungaria prin hibridare sexu-ată între Harslevellii şi Traminer roz.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este scămoasă, galben-verzuie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este mijlocie, cu limbul gofrat, verde deschis, scămoasă, cu 3-5 lobi slab schiţaţi. Sinusurile laterale ca şi cel peţiolar au formă de liră sau V. Dinţii sunt mărunţi, cu baza largă şi margini rotunjite. Strugurele este cilindro-conic, rar aripat, compact, de mărime mică spre mijlocie. Bobul este sferic, mic, de coloare galben-aurie şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGRORI0L0GICESe viguros, cu toleranţă la ger mijlocie,; şi sensibil 1 secetă prelungită, „la mană şi

făinare. Fertilitatea este bună: 62% lăstari fertili, cu coefi-cienţi de fertilitate cu valori de 1,1 cel relativ şi 1,5 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICESe recomandă tăierea mixtă cu coarde lungi de 12-14 ochi şi conducere pe braţe

multianuale cu înlocuire periodică.

CARACTERE TEHNOLOGICESe maturează la Blaj în prima decadă a lunii octombrie. Greutatea medie a unui strugure

este de 108 grame, iar a 100 de boabe de 160 grame. Capacitatea de acumulare a zaharurilor este înjur de 208 g/l, iar aciditatea totală de 6,1 %c

ZONAREA fost autorizat a se cultiva în podgoriile: Tâmnveni, Alba-lulia, Sebeş-Apold, Aiud,

Lechinţa si Stefănesti.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale soiului EZERFURTU (date I.S.TJ.S.)

Nr. crt.

Specificare UM S.C.VVBlaj

1. Coeficient de fertilitate absolut g./l. fertili 1,5

2. Coeficient de fertilitate relativ g./l. total 1,1

28

3. Greutatea medie a unui strugure ob

1084. Indice de productivitate absolut o 1625. Indice de productivitate relativ CT 1196. Greutatea a 100 vie boabe o 1607. Concentraţia de zaharuri g/l 2088. Aciditatea totală în must g/l H2so4 6,19. Producţia de struguri t/ha 13,6

FETEASCĂ ALBĂ


SINONIMELeanka, Păsărească albă, Poama fetei.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este uşor scămoasă, de culoare verde-arămie. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este mijlocie, uşor lăţită, cu limbul terminal evident, pentalobată, colorată verde deschis, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt foarte profunde, cu lumen mare de formă elipsoidală, iar sinusul peţiolar este o acoladă. Strugurele are formă cilindrică, este mic, cu. primele două ramificaţii mai dezvoltate, semi-compact. Bobul este sferic, mic, colorat verde-gălbui şi cu miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGI

Soi foarte viguros, cu perioadă scurtă de vegetaţie care merge foarte bine în arealele mai nordice din România. Prezintă o toleranţă mijlocie la ger şi este sensibil la păianjenul roşu, mana şi mucegai. Fertilitatea soiului este mijlocie, cu 50% lăstari fertili si 1,37 coeficientul de fertilitate absolut.PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

Pentru favorizarea diferenţierii mugurilor şi implicit a fructificării în dauna creşterii vegetative, se lasă la tăiere o cantitate mai mare de lemn mul-tianual şi se atribuie o încărcătură mai mare de ochi ce poate varia între 22 şi 32 ochi/m2.

CARACTERE TEHNOLOGICEGreutatea medie a unui strugure este de 90 grame, iar a 100 de boabe în jur de 200

grame.Este un soi bun acumulator de zaharuri (200-240 g/l), iar aciditatea în arealele nordice este

bună 5,6 %c şi scade în arealele sudice.Producţia este de 5-7 t/ha, rar se obţin 10-11 t/ha. Unul din motivele producţiei mici este

şi faptul că au apărut în cultură biotipuri cu anomalii florale.

29

Vinul soiului Fetească albă are buchet şi personalitate distinctă în zonele mai puţin calde de pe Târnave (Jidvei, Mediaş) şi în jurul Bistriţei. Vin sec sau demi-sec de culoare galben-verzuie, bogat în reflexe, amintind de mirosul florilor de viţă de vie.

Poate servi şi ca materie primă pentru vinuri spumante în centre viticole situate în Crişana şi Maramureş.

SELECJIICLONALEDin populaţia soiului Fetească albă la S:C.V.V. Odobeşti a fost extras clonul 1, care a fost

extras clonul 1, care a fost omologat în anul 2000.ZONAREAre o largă răspândire fiind cultivat în 77 centre viticole din podişul Transilvaniei, în regiunea

viticolă a dealurilor Moldovei şi Munteniei.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului 1 FETEASCĂ ALBĂ (date I.S.ZLS.)

Nr.

Specificare VM Fetească albă martor

Cloni Odobeşti

1. Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,42 1,30

2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 0,69 0,70


4. Indice de productivitate absolut g 189 1875. Indice de productivitate relativ a

o92 101

6. Greutatea a 100 de boabe g 137 163

7. Concentraţia de zaharuri g/l 198,7 207,0

8. Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,2 4,4

FETEASCĂ REGALĂ

ORIGINESoi autohton descoperit după anul 193.0 în comuna Daneş de lângă Sighişoara. Se

presupune a fi un hibrid natural între Grasă de Cotnari şi Fetească albă.

SINONIMEDănăşană, Galbenă de Ardeal.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb liliachie. Floarea este hermafrodită

normală. Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor lăţită, întreagă sau trilobată, colorată

30

verde închis, cu limbul ondulat şi cu amprente slabe pe faţa superioară şi scămos pe faţa inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul peţiolar este în formă de U sau liră. Dinţii au baza largă şi laturi uşor convexe. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, uniaripat, compact. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICESoi viguros, cu o dezmugurire timpurie şi cu perioadă lungă de vegetaţie. îşi maturează bine lemnul astfel încât rezistă până la -22°C şi are ocapacitate rapidă de refacere. Este sensibil la secetă şi putregaiul cenuşiu. Soi fertil ce posedă 60-70% lăstari fertili şi are coeficienţii de fertilitate cu valori de 0,9-1,2 cel relativ şi 1,8-2,1 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICESoiul Fetească regală se poate tăia în sistem Guyot pe semitrunchi cu încărcături variabile

în funcţie de arealul de cultură sau speronat, întrucât mugurii de la baza coardelor sunt fertili.

CARACTERE TEHNOLOGICEAjunge la maturitate la două săptămâni după soiul Fetească albă. Greutatea medie a unui

strugure variază între 70 şi 150 grame, iar a 100 de boabe între 145 şi 190 grame.Acumulează între 188 şi 215 g/l zaharuri şi are o amplitudine mică de supramaturare, iar

aciditatea este mai ridicată (5,7-6,2 %o).Producţia variază de la 11 t/ha la Blaj la 27 t/ha la Odobeşti. Se obţin vinuri de consum

curent, superioare seci, vinuri spumante şi distilate învechite din vin.

SELECŢII CL0NALE:A fost obţinut la S.C.V.V. Blaj clonul Fetească regala 21 Blaj în anul 1979.

ZONAREAre o mare plasticitate şi ca urmare se cultivă în 129 centre viticole în toată ţara.

Comportarea clonului FETEASCA REGALA 21 Blaj comparativ cu populaţia (date LS.T.I.S.)

Nr.

Specificare UM S.C.VV.BlajClon 21 Populaţie

1. Coeficient de fertilitate absolut g/lăst. fertili 1,9 1,6

2. Coeficient de fertilitate relativ g/total lăstari 1,4 1,2

Greutatea medie a unui strugure 78 75

4. Indicele de productivitate absolut

g 148 120

5. Indicele de productivitate relativ g 109 90

6. Greutatea a 100 de boabe 181 170

7. Producţia de struguri •t/ha 13,4 11,3

Vinul este alb-verzui, cu tărie moderată, plin, sec, puţin extractiv.

31

FURMINT

ORIGINENeelucidată pe deplin. Se cultivă de foarte mult timp în Ungaria, unde împreună cu soiul

Harslevellii formează sortimentul de Tokay. Alţi autori sunt de părere că soiul provine din Italia, unde purta numele de Furmentum.

SINONIMEFurmin, Şom Szalai, Szegszolo, Moslavac bijeli, Tokay.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, verde-albiciosă. Floarea este hermafrodită normală, dar soiul prezintă

multe anomalii florale. Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau trilobată cu margini laterale drepte, scămoasă. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, deschise în formă de V, iar sinusul peţiolar este în formă de liră sau închis ovoidal. Dinţii sunt •nari, cu laturi convexe. Strugurele este cilindric, mijlociu, aripat, iar compactitatea depinde de biotip. Bobul este uşor oval, de mărime mijlocie, colorat verde-gălbui şi cu miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICEVigoarea butucilor variază în limite foarte mari. De regulă sunt foarte viguroşi butucii

care au deficiente florale.în timpul înfloritului se scutură 50-60% din flori, iar în cazul butucilor cu defecţiuni

florale, procentul creşte la 80%.Are toleranţă mijlocie la ger, secetă şi mană şi este sensibil la oidium şi putregaiul cenuşiu. Soi de fertilitate medie: 60% lăstari fertili, iar valorile medii ale celor doi coeficienţi de fertilitate sunt de 0,89 cel relativ şi 1,4 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICES-au obţinut rezultate bune în unele centre utilizând sistemul de tăiere mixt cordon de tip

Lenz Moser cu o încărcătură de circa 24 struguri / butuc.

CARACTERE TEHNOLOGICESoi de epoca a V-a. Strugurii se maturează lent, în mod normal acumulează 210 g/I

zaharuri ajungând la supramaturare la 240 g/l, iar aciditatea este de 4,5-5,0 %c. Greutatea medie a unui strugure este de 80-120 grame, iar a 100 de boabe 140-180 grame. Producţia este în

32

medie de 8-11 t/ha, având un potenţial de aproape 17 t/ha, când meierea şi mărgeluirea sunt mai reduse.

Vinul are o culoare galben-verzuie ce evoluează spre galben-pai şi are un gust plăcut de fruct exotic.

ZONARESe cultivă în cinci centre viticole din Satu Mare si Maramureş

GRASĂ DE COTNAR


CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, de culoare verde-roşia-tică. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau trilobată, de formă cordiformă. Pe partea superioară prezintă nişte adâncituri de un verde mai închis şi este scămoasă pe faţa inferioară. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, iar sinusul peţiolar este în formă de liră. Nervurile sunt roşietice spre bază. Dinţii au marginile drepte sau uşor convexe, de mărime mijlocie. Strugurele este cilindro-conic, lax, de mărime mijlocie, uneori prezintă ramificaţiile de la bază mai dezvoltate, cu boabe neomogene ca mărime. Bobul este uşor oval, de mărime mijlocie, de culoare galben-ruginie cu miez semicărnos, suculent.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi de vigoare medie, cu toleranţă mijlocie la ger (până la -22°C), dar sensibil la secetă,

putregaiul cenuşiu şi la atacul păianjenului roşu. Fertilitatea este scăzută: sub 40% lăstari fertili, dar productivitatea este ridicată.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEReacţionează pozitiv la o încărcătură de 15-21 ochi/m2 repartizată pe coarde de 10-12 ochi

lungime. Se practică obligatoriu desfrunzitul parţial datorită sensibilităţii la atacul putregaiului cenuşiu. Se recomandă pe terenuri cu conţinut ridicat în calcar folosirea portaltoilor 41 B şi SO4.

CARACTERE TEHNOLOGICESe maturează la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas dore. Realizează în mod constant

200-220 g/l zaharuri, dar are o mare amplitudine de acumulare a zaharurilor ajungând la supramaturare la peste 300 g/l zaharuri, maximum 1-a atins în anul 1958 la Cotnari, când a acumulat 520 g/l (L. Jianu, 1974). Aciditatea este bună (4,8-5,7%o). Producţia este mică de 5-8 t/ha şi datorită biotipurilor nefertile din cadrul populaţiei.

Vinul este sec, demi-sec sau licoros, colorat galben-auriu, catifelat şi are un buchet foarte fin.

33

La Cotnari se vinifică în amestec tehnologic câte 30% din soiurile Grasă de Cotnari, Fetească albă si Frâncusă si 10% Tămâioasă românească.SELECŢII CL0NALE

Soiul Grasă de Cotnari reprezintă o populaţie constituită din descendenţi cu însuşiri diferite datorită unor defecţiuni florale care au fost analizate la Pietroasa (Popa Valeriu, I. Barbu, 1984).

Descendenţele mai larg răspândite sunt:- biotipul "A", care grupează viţe cu vigoare mare şi flori funcţional mascule;- biotipul "B", care cuprinde viţe cu vigoare mare şi cu flori normale cu funcţionalitate mult

deplasată către tipul femei;- biotipul "N", care cuprinde viţe cu vigoare mijlocie şi flori hermafrodite normale.

Biotipurile "A" + "B" reprezintă 59% din populaţie.I. Potec semnalează în lucrarea sa de doctorat trei biotipuri: Grasă galbenă, Grasă verde

şi Grasă crocantă.Au fost omologaţi 2 cloni la S.C.V.V. Pietroasa, unul în anul 1975 (Grasă 4 Pt) şi al doilea

în anul 1989 (Grasă 45 Pt).

ZONARESe cultivă în podgoria Cotnari şi în centrul viticol Pietroasa.

Principalele însuşiri productive şi de calitate ale clonilor soiului GRASĂ de

COTNARI (date LS.TJ.S.)

Nr.

Specificare UM Cotnari S.C.V.V. PietroasaClonul 4 Clonul

1.


strug./l. fertili 1,53 1,1 1,3

2.


strug./l. total 0,82 0,4 0,53.


g 109 194 1964.


p&

167 213 2545.


g 73 78 986.

Greutatea a 100 de boabe g 198 284 3037.

Concentraţia de zaharuri g/l 228 237 2348.

Aciditatea totală în must g/l H2SO4 6,0 5,0 5,29 Producţia de struguri t/ha 6,3 12,0 15,3

34

GROS SAUVIGNON

ORIGINENu este cunoscută. Se cultivă de secole în Franţa.

SINONIMESauvignon vert, Sauvignonasse, Tocai friu-lano, Sauvignon mic.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este scămoasă, verde-gălbuie cu nuanţă roşiatică. Floarea este hermafrodită

normală. Frunza adultă este rotundă, de mărime mijlocie, întreagă sau trilobată, cu limb gofrat, verde deschis, cu marginile orientate în sus formând o pâlnie la punctul peţiolar, glabră. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, iar sinusul peţiolar este închis, ovoidal. Dinţii sunt mărunţi cu laturi convexe şi cu vârf ascuţit. Strugurele este cilindro-conic, în general biaripat, de mărime mijlocie, compact. Bobul este discoidal, mijlociu, cu pieliţa groasă de culoare verde şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi viguros, cu o slabă toleranţă la ger, dar rezistent la secetă. Sensibil la mană,

oidium, mucegai şi la atacul moliilor strugurilor. Fertilitatea soiului este bună: cei doi coeficienţi de fertilitate au valori de 1,3 cel relativ şi 1,6 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEîncărcătura de ochi variază cu podgoria: 14 ochi/m2 la Murfatlar, 16 ochi/m2 în

podgoriile din Transilvania, 18 ochi/m2 la Drăgăşani şi Ştefăneşti. Ea poate fi repartizată pe cepi sau cordiţe, conducerea fiind semiînaltă.

CARACTERE TEHNOLOGICESe maturează la o săptămână după soiul Petit Sauvignon. Greutatea medie a

strugurelui este în jur de 70 grame, iar a 100 de boabe 150 grame. Acumulează înjur de 173 g/l zaharuri la o aciditate de 6,3 %o. Producţia este de 11 - 13 t/ha. Soiul Gros Sauvignon produce vinuri seci sau demiseci, fine şi discret aromate.

SELECŢII CLONALEîn anul 1955, din populaţie, a fost extras la Blaj clonul Gros Sauvignon 9 care în

prezent înlocuieşte populaţia.

ZONARESe cultivă în aceleaşi zone cu Petit Sauvignon, în 41 de centre viticole; foarte

apreciat în podgoriile: Drăgăşani, Ştefăneşti, Tg. Jiu, Aiud, Alba-Iulia.

35

Principalele însuşiri productive şi agrobiologice ale clonului soiului

GROS SAUGVIGNON comparativ cu populaţia (date I.S.TJ.S.)

Nr.

Specificare UM S.C.V.V.BlajClon 9 Populaţie


2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,3 1,33. Greutatea medie a unui strugure o

O76 63

4. Indice de productivitate absolut0 O

137 100,85. Indice de productivitate relativ O 99 81,96. Concentraţia de zaharuri g/l 182 1737. Aciditatea totală în must g/l H2S04 5,9 6,38. Producţia de struguri t/ha 13,0 11,3

MUSCADELLE

Soi de vigoare mijlocie, care necesită în jur de 167 de zile până la maturarea strugurilor (epocile V-VI), Are o fertilitate bună, peste 70 % lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au

ORIGINENecunoscută. Se cultiva de foarte mult timp în Franţa, în podgoria Sauternes.

SINONIMEMouscadet doux, Moscatello bianco.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, colorată verde-cafeniu. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este de mărime mijlocie, trilobată sau întreagă, gofrată, scămoasă. Sinusurile laterale sunt superficiale, în formă de V, iar sinusul peţiolar este deschis sub formă de liră sau V. Nervurile au culoarea roşie-vineţie în treimea inferioară şi prezintă peri rigizi pe partea inferioară a limbului. Dinţii au dimensiuni mijlocii şi margini uşor convexe. Strugurele este conic, compact, de mărime mijlocie. Bobul este sferic, cu pieliţa subţire de culoare ver-de-gălbuie, iar miezul este zemos cu o uşoară aromă de muscat.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE

36

valoride 1,02 cel relativ şi 1,52 cel absolut. Este sensibil la ger şi mai rezistent la secetă. Este atacat de molii şi, datorită aromei specifice şi de viespi. Faţă de boli este sensibil la mană şi la putregaiul cenuşiu.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICESe recomandă să se lase la tăiere o încărcătură de 12-15 ochi/m2 repartizată pe cepi de 2

ochi. La încercarea prealabilă pentru a fi introdus în cultură, a dat rezultate foarte bune pe portaltoiul Kober 5 BB.

CARACTERE TEHNOLOGICEMaturarea boabelor se realizează în epocile IV-V. Greutatea medie a unui strugure este de

150 grame, iar a 100 de boabe 190 grame. Acumulează între 135 şi 196 g/l zaharuri, iar aciditatea este de 4,4-6,8 %c. Producţia este în medie de 15 t/ha.

Vinul obţinut este superior, sec sau demisec, bine echilibrat, suficient de acid, cu o aromă discretă de muscat.

SELECJII CL0NALEIn urma selecţiei clonale, în anul 1966 a fost obţinut la S.C.V.V Iaşi de către D. Dănulescu

şi colaboratorii şi omologat în anul 1985 clonul Muscadelle 1 Iaşi.

ZONAREEste autorizat a se cultiva în podgoria Iaşi.

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonului soiului

MUSCADELLE (date LS.T.LS.)

N Specificare UM S.C.VV.Iasic Clon 1 Populaţiel Coeficient de fertilitate absolut strug./l. fertili 1,56 1,52

2 Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,18 1,023 Greutatea medie a unui strugure a 170 1494 Indice de productivitate absolut o

b265 226

5 Indice de productivitate relativ ao

200 1526 Greutatea a 100 de boabe g 166 1977 Concentraţia de zaharuri g/l 146,3 158,88 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,8 5,29 Producţia de struguri t/ha 20,5 15,0

37

PETIT SAUVIGNON

ORIGINENecunoscută. Se cultivă în Franţa de secole.

SINONIMESauvignon jaune, blanc, Sauvignon mic.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, verde-albicioasă cu liziera de culoare roz. Floarea este hermafrodită

normală. Frunza adultă este rotunjită, de mărime mijlocie, pentalobată, colorată verde închis, puternic ondulată, scămoasa. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumen elipsoidal, iar sinusul peţiolar este deschis în formă de liră. Dinţii sunt mărunţi cu baza lăţită şi laturi rotunjite. Strugurele este cilindric, mic, uneori aripat, foarte compact. Bobul este sferic, mic, cu pieliţa groasă de culoare gălbuie şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi viguros ce formează un aparat foliar bogat; lăstarii secundari asigură refacerea rapidă

a butucilor când temperaturile scăzute sunt sub -22°C. Faţă de bolile criptogamice, prezintă rezistenţă mijlocie la mană şi mai slabă la oidium. Este sensibil la atacul de mucegai şi datorită compac-tităţii strugurelui. Fertilitatea soiului este bună: 60-70 % dintre lăstari sunt fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut are valoarea de 1,4.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICECa şi la soiul Gros Sauvignon încărcătura de ochi variază cu podgoria: 14 ochi/m2 la

Murfatlar, 16' ochi/m2 în podgoriile din Transilvania, 18 ochi/m2 la Drăgăşani şi Ştefăneşti şi poate fi repartizată pe cepi sau cordiţe, conducerea fiind semi-înaltă.

CARACTERE TEHNOLOGICESe maturează în decadele a Ii-a şi a IlI-a a lunii septembrie. Greutatea medie a unui

strugure este de 110-120 grame, iar a 100 de boabe 130 grame.Acumulează 200 g/l zaharuri, iar prin supra-maturare ajunge la 240 g/l, cu o aciditate

buna, de peste 5,0 g/l H2SO4, chiar în arealele sudice.Producţia este de 6-8 t/ha în arealele mai umede şi mai ridicată pe terenurile bogate.Vinul are o culoare galben-verzuie care evoluează în galben-pai, este moderat alcoolic,

catifelat, potrivit de acid.SELECJII CLONALE

Din populaţia soiului a fost extras clonul Petit Sauvignon 62 la S.C.V.V. Drăgăsani, omologat în anul 1984 şi Petit Sauvignon clon 111 Ştefanesti, omologat în anul 2000. La

38

mijlocul secolului trecut, Comte Odart a semnalat existenţa unor butuci de Sauvignon rose si rosu-violet.

Sauvignon rose se cultivă în Argentina şi în Australia sub sinonimele: Guindolino gris şi Surin gris.

Are o producţie mai scăzută şi o capacitate mai mare de acumulare a zaharurilor.

ZONARESe cultivă în 41 de centre viticole împreună cu Gros Sauvignon, foarte apreciat la

Drăgăsani, Ştefanesti, Tg. Jiu, Aiud şi Alba-Iulia.

39

Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonilor soiului PETIT SAUVIGNON (date I.S.TJ.S.)

Nr.

Specificare UM ' Clon 62 Drăgăsani

Clon 111 Ştefanest


2. Coeficient de fertilitate relativ strug./l. total 1,04 1,063. Greutatea medie a unui strugure g 120 1094. Indice de productivitate absolut g 174 1615. Indice de productivitate relativ g 125 1156. Greutatea a 100 de boabe g 130 1277. Concentraţia de zaharuri g/l 239 1858. Aciditatea totală în must g/l H2S04 5,2 6,49. Producţia de struguri t/ha 11,5 15,0

41

PINOT GRIS

ORIGINESoi originar din Franţa; este o variaţie mugu-rală a soiului Pinot noir.

SINONIMERulander, Pinot cendre, Affume, Burgunder roter.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, alb-verzuie cu nuanţă liliachie. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este uşor rotunjită, de mărime mijlocie-mică, cu limbul gros, gofrat, verde-închis, cu scame fine. Se observă o mare variabilitate în ceea ce priveşte numărul lobilor, profunzimea şi forma sinusurilor laterale. Spre vârful lăstarilor se întâlnesc frunze întregi, iar spre baza acestuia frunze cu 3-5 lobi. Lobul terminal este scurt şi rotunjit. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumen ovoidal sau deschise în formă elipsoidală. Sinusul peţiolar este o liră. Dinţii sunt mărunţi cu laturi convexe. Strugurele este mic, cilindric, compact, uneori aripat. Bobul este mic, sferic, cu pieliţa subţire de culoare gris şi cu miezul zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi de vigoare mijlocie spre mică, având o perioadă destul de scurtă de vegetaţie. Este

tolerantla ger (- 24°C) şi secetă, dar sensibil la putregaiul cenuşiu şi oidium. Este atacat de moliile strugurilor. Are o fertilitatea mijlocie, proporţia lăstarilor fertili variază între 52% şi 68%, iar valorile coeficienţilor de fertilitate între 0,8 şi 1,0 cel relativ şi 1,5-1,6 cel absolut. Indicii de productivitate au valori scăzute datorită greutăţii mici a strugurilor.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEAvând vigoare mijlocie, suportă o încărcătură de 14 ochi/m2 repartizată pe cepi de rod,

cordiţe sau coarde de 10-12 ochi. La Murfatlar reacţionează foarte bine la irigare şi ca urmare producţia poate ajunge la 11 t/ha.

Se recomandă portaJtoiul Riparia gloire pe terenuri fertile şi umede şi cu un conţinut scăzut în calcar şi Chasselas x Berlandieri 41 B pe terenuri mai uscate şi cu un conţinut ridicat în calcar.

CARACTERE TEHNOLOGICESe maturează la două săptămâni după soiul Chasselas dore, în a doua decadă a lunii septembrie la Murfatlar şi cel mai târziu la începutul lunii octombrie la Blaj. Are o capacitate mare de acumulare a zaharurilor având în medie frecvent peste 240 g/l. Se pretează bine la supramaturare ajungând la peste 400 g/l. Aciditatea este bună în toate podgoriile fiind în medie de 5,2%o cu extreme de 4,6 şi 5,7%o. Producţia de struguri este scăzută: 7-10 t/ha, dar calitatea vinurilor este deosebită. Se obţine un vin licoros, cu caracter oxidativ, colorat galben-pai, cu o aroma fină, cu buchet dezvoltat şi aciditate estompată.

SELECJII CLONALEîn cadrul populaţiei soiului Pinot gris au fost depistate două biotipuri:

43

- un biotip rezistent la secetă cu producţii şi acumulări de zaharuri mai mari;- al doilea biotip care prezintă o mărgeluire puternică ce se răsfrânge negativ asupra producţiei.

In România au fost obţinuţi doi cloni:- Pinot gris clon 34 Blaj, omologat în anul 1975;

- clon 13 Murfatlar, omologat în anul 1980, ambii având o producţie de peste 11 t/ha.

ZONARE

Soiul Pinot gris se cultivă în 29 centre viticole situate mai ales în Transilvania şi Dobrogea Principalele caracteristici productive şi agrobiologice ale clonilor soiului PINOT GRIS comparativ cu populaţia (date LS.T.I.S.)

Nr. crt

Specificare UM Pinot gris 34 S.C.V.V.Blaj

Pinot gris 13 S.C.V.V Murfatlar

Pinot gris Murfatlar

(pop.)

11I.


strug./l. fertili

0,7 1,34 0,86

2.


strug./l. total

1,4 1,49 1,043.


o- 36 122 61,04.


O0

73 135 745.


a 52 91 716.

Greutatea a 100 de boabe o 126 116 1067.

Concentraţia de zaharuri g/l 226 204 1868.

Aciditatea totală în must g/l H2S04

5,2 4,8 4,910

Producţia de struguri t/ha 11,5 11,9 9,8

44

RIESLING ITALIAN

ORIGINENecunoscută. Se pare că provine din Europa Centrală; după Jancis Robinson (1994)

acest soi ar proveni din România (velsh = valahi).

SINONIMEWelschriesling.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, alb-verzuie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este uşor alungită, de mărime mijlocie, colorată verde deschis, cu limb neted, subţire, scămoasă, cu 3-5 lobi. Sinusurile laterale sunt elipsoidale, iar cel peţiolar are forma de liră. Dinţii sunt foarte caracteristici, lungi, foarte ascuţiţi şi cu marginile drepte. Strugurele este cilindric, de mărime mijlocie, cu o ramificaţie lungă cât jumătatea strugurelui tot de formă cilindrică, foarte compact. Bobul este mic, sferic, cu pieliţa subţire, colorată verde-deschis şi cu punct pistilar persistent. Miezul este zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi de vigoare mijlocie ce se caracterizează printr-o perioadă de vegetaţie mijlocie spre lungă (170-210 zile). Este acreditat cu o toleranţă mijlocie la ger.(-22°C), oidium şi putregaiul cenuşiu, dar foarte sensibil la secetă. Este un soi fertil, caracterizat de formarea a 80 % lăstari fertili şi de valori ale coeficienţilor de fertilitate de 1,0 cel relativ şi 1,6 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEîncărcătura de ochi variază cu arealul de cultură şi cu direcţia de producţie. Pentru

obţinerea unor vinuri de consum curent se lasă o încărcătură de 56-62 ochi/butuc la Drăgăşani, ce poate scădea la 30 ochi/butuc pentru obţinerea unor vinuri superioare. Reacţionează puternic la irigare.

CARACTERE TEHNOLOGICEMaturarea strugurilor începe din decada a II-a a lunii septembrie în arealele sudice şi

se prelungeşte până în prima decadă a lunii octombrie. A-cumulează între 157 şi 202 g/l zaharuri cu posibilitatea de supramaturare, când poate ajunge la 330 g/l. Aciditatea variază în limite normale de la 3,6%o la 5,9%o. Producţia medie variază de la 10 t/ha la Blaj, Ia 15t/halaOdobeşti.

Vinul obţinut este sec, de culoare galben-verzuie, nu prea acid, suficient de corpolent.

45

SELECŢII CLONALEÎn anul 1983 a fost omologat clonul Riesling italian 3 Blaj care se remarcă prin producţii

mari de 12-15 t/ha şi printr-o acumulare superioară de zaharuri.ZONARE

Soi cu largă răspândire, cultivat în 88 de centre viticole ca soi pentru vinuri superioare, iar în 4 centre participă la obţinerea de vinuri spumante.

Principalele însuşiri productive şi de calitate ale clonului RIESLING ITALIAN 3 Blaj în diferite centre de cultură (date I.S.T.I.S.)

Specificare UM ICW V. S.C.VV. BlajClon 3 Blaj

Populaţie

Clon 3 Blaj

Populaţie1 Coeficient de fertilitate

absolutstrug./l. fertili

1,47 1,5 1,8 1,6


strug./l. total 1,04 0,82

1,2 1,0


g 89 97 68 69


ob

130,8 145,5

122,4 110,4Indice de productivitate

relativg 92,5 79,

581,6 69,0

Greutatea a 100 de boabe g 123 142

120 -

Concentraţia de zaharuri g/l 170 157 188 175

Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,3 4,9 4,9 4,7

Producţia de struguri t/ha 15,2 12,3

12,0 10,7

TRAMINER ROZ

ORIGINESe pare că este un soi de origine germană. După unii autori ar proveni din oraşul Tramin

din Tirolul italian. în Austria şi Germania se cultivă un biotip aromat - Geviirztraminer, pus în evidenţă şi la Blaj.

SINONIMESavagnin roz.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu margini liliachii. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este mijlocie-mică, rotundă, puternic gofrată, cu lobie variabilă, prezentând fenomenul de hetero-filie, cu lob terminal scurt şi rotunjit la vârf, scă-moasă. Sinusurile laterale superioare sunt închise sub formă ovoidală sau deschise sub forma unei lire cu baza rotunjită, iar cele inferioare au forma de U. Sinusul peţiolar are formă de V sau liră. Nervurile spre bază au culoare roşie. Dinţii sunt mărunţi culaturi convexe. Strugurele este mic, cilindro-conic,

46

compact. Bobul este sferic, cu pieliţa groasă, colorată roz, miezul este zemos şi mustul necolorat.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICEFormat într-o zonă nordică a Europei, la noi se comportă ca un soi cu perioadă scurtă de

vegetaţie, ce însumează 170 zile. Soi de vigoare medie, ce scade pe pantele cu soluri sărace. Are o toleranţă mijlocie la ger (-22°C).Este un soi mai puţin sensibil la secetă, mană, putregaiul cenuşiu şi la atacul moliilor strugurilor. Are o fertilitate mijlocie, 50-60% lăstari fertili şi 0,9 respectiv 1,6 coeficienţii de fertilitate relativ şi absolut.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICEPe Târnave se recomandă conducerea butucilor în cordon bilateral cu o încărcătură de 16

ochi/m2. Se aplică o normă de irigare de 1000-1800 mVha şi îngrăşăminte în proporţie de 100:200:100 (N:P:K).

CARACTERE TEHNOLOGICEMaturarea strugurilor are loc în epocile IV-V, dată până la care acumulează 200-220 g/l

zaharuri cu posibilităţi de a ajunge prin supramaturare la 250 g/l. Aciditatea strugurilor este de 4-5%o. Strugurele are în medie 60-70 grame, iar 100 de boabe cântăresc 130 grame. Producţia de struguri variază de la 6 t/ha la Blaj, la 10 t/ha la Valea Călugărească.

Vinul obţinut este auriu-roşcat, cu aroma specifică de petale de trandafir, cu aciditate moderată. Aroma se valorifică cel mai bine în vinurile de-miseci si dulci.SELECŢII CL0NALE

La S.C.V.V. Blaj a fost obţinut clonul Traminer roz clon 60, omologat 1975. Are o rezistenţă bună la oidium şi putregaiul cenuşiu. Vinul este alcoolic, mai extractiv şi mai bogat în glicerol comparativ cu vinul din populaţie.

ZONARESe cultivă în 9 centre viticole situate în podişul Transilvaniei.

Caracterizarea tehnologică a clonului TRAMINER ROZ 60 comparativ cu populaţia (date LS.T.I.S.)

i*

Rnpc.ificnrp. UM Traminer roz clon 60 Traminer roz (populaţie)crt.l Blaj V.

CălugăreascBlaj V.

Călugăreasc1.

Concentraţia de zaharuri

g/l 217,0 198,3 205,0

209,0

2.

Aciditatea totală în must

g/l H2SO4

4,5 4,3 5,1 4,8

3.

Producţia de struguri t/ha 11,0 11,0 10,2 9,6

47

ALB AROMAT

ORIGINESoi obţinut prin hibridarea naturală a soiului Tămâioasă românească la S.C.V.V. Pietroasa

şi omologat în anul 1998. Autori: Sofia Ispas şi V. Gresoi.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este verde-gălbuie, scămoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este mijlocie, trilobată, de formă pentagonală, uşor scămoasă. Sinusurile laterale sunt deschise cu baza în U, iar sinusul peţiolar este închis elipsoidal. Dinţii sunt scurţi, cu margini drepte. Strugurele este ci-lindro-conic, mijlociu, de compactitate medie. Bobul este mic, de culoare verde-gălbui, cu pieliţa de grosime mijlocie şi cu miez zemos.ÎNSUŞIRI AGR0B10L0GICE, TEHNOLOGICE SI AGROTEHNICE

Soiul are vigoare mijlocie şi se maturează în epocile IV-V. Are o fertilitate medie: formează 66% lăstari fertili, iar cei doi coeficienţi de fertilitate au valori de 0,87 cel relativ şi 1,32 cel absolut.

Se comportă bine la secetă, iar la temperaturi scăzute rezistă bine până la -20°C.Autorii recomandă conducerea sub formă de cordon bilateral pe semitulpină cu sarcina de

18-22 ochi/m2 şi altoirea pe Kober 5 BB.

CALITÂJIAre capacitate de producţie şi potenţial de acumulare a zaharurilor superioare soiului

Şarba, luat ca martor.

ZONARESe propune extinderea lui în centrul viticol Pietroasa.

Principalele caracteristici productive ale soiului ALB AROMAT (date I.S.T.LS.)

Nr. crt.

Specificare UM S.C.V.V Pietroasa

1. Greutatea medie a unui strugure g 272

2. Greutatea a 100 de boabe CT 3073. Concentraţia de zaharuri g/l 1924. Aciditatea totală %0 3,55. Producţia de struguri t/ha 16,3

Vinul obţinut face parte din categoria celor albe superioare semiaromate.

48

AROMAT DE IAŞI

ORIGINESoi creat la S.C.Y.Y. Iaşi prin fecundarea liberă a soiului Tămâioasă românească şi

omologat în anul 1980. Autori: D. Dănulescu, G. Sandu Viile, Gh. Popescu.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este scămoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este mijlocie,

rotunjită, pentalobată, glabra şi cu peri rigizi pe nervuri. Sinusurile laterale sunt profunde cu lumen închis ovoidal. Sinusul peţiolar este în formă de V. Dinţii sunt mijlocii ca mărime, cu margini rotunjite. Strugurele este mic, cilindric, aripat, foarte compact. Bobul este mijlociu, de formă invers ovoidală, cu pieliţa groasă colorată galben-verzui, miez zemos şi uşor aromat.ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE Şl TEHNOLOGICE

Soi de vigoare mijlocie, cu maturare în epoca a II-a. Are o rezistenţă bună la ger, secetă şi boli, cu excepţia putregaiului cenuşiu la care este sensibil. Este atacat de viespi. Are fertilitate bună: 55-65% lăstari fertili şi coeficienţi de fertilitate cu valori de 0,9 cel relativ şi 1,4 cel absolut. Producţia obţinută la Iaşi depăşeşte cu 57% producţia martorului - Aligote.

Vinul obţinut are 11,4% voi. alcool, aciditate de 4,93 g/l, 32,2 g/l extract sec nereducător şi o aromă fină de muscat. Soiul are însuşiri mixte, putând fi folosit atât pentru obţinerea vinurilor de calitate superioară semi-aromate, cât şi pentru consum în stare proaspătă.

CALITĂŢI Şl DEFECTEMaturare semitimpurie, rezistenţă bună la ger. Este puternic atacat de viespi şi în unii ani

şi de putregaiul cenuşiu.

Principalele caracteristici productive ale soiului AROMAT de IAŞI în diferite centre de cultură (*date I.S.T.I.S.)Nr.

Specificare LXI S.C.VVlaşi*

USAMV Bucureşti

1.

Greutatea medie a unui strugure g 170 140

2. Greutatea a 100 de boabe g 224 2203. Concentraţia de zaharuri g/l 187 1804. Aciditatea totală g 4,4 4,05. Producţia de struguri t/ha 16,4 14,0

49

BLASIUS

ORIGINES-a obţinut la S.C.V.V. Blaj prin hibridarea sexuată a doi hibrizi: (Iordană x Traminer roz)

X (Raisin de Saint Pierre x Muscat Perlă de Csaba). Autori sunt S. Cristea şi colab. şi a fost omologat în anul 1994.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este scămoasă, de culoare albă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este mare, de culoare verde închis şi puternic scămoasă pe faţa inferioară, întreagă sau uşor trilobată, cu scame şi pe faţa superioară. Sinusul peţiolar este o liră. Baza nervurilor este roşiatică. Dinţii sunt mici cu baza lăţită. Strugurele este mic, aripat,uneori rămuros, lax. Bobul este oval, verde-gălbui, cu pieliţa mijlocie spre groasă, rezistentă, cu miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICESoi de mare vigoare, cu maturare în epoca a V-a. Are fertilitate medie: 0,9 coeficientul de

fertilitate relativ şi 1,4 cel absolut. Comportarea la boli: sensibil la mană, rezistenţă mijlocie la oidium şi bună la putregaiul cenuşiu.

CALITĂŢI Şl DEFECTESoi productiv cu acumulări mari de zaharuri, dar sensibil la mană şi la temperaturile scăzute din timpul iernii.Principalele caracteristici productive ale soiului BLASIUS (date I.S.T.I.S.)

Nr. crt.

Specificare UM S.C.V.V Blaj


2. Greutatea a 100 de boabe g 2563. Concentraţia de zaharuri g/l 1964. Aciditatea totală ‰ 5,8

5. Producţia de struguri t/ha 19,7

Se obţin vinuri albe superioare având 11,7% voi. alcool, 5,6 g/l H2SO4 aciditate şi 21,2 g/l extract sec nereducător.

50

COLUMNA

ORIGINESoi creat la S.CV.V. Murfatlar prin hibridarea sexuată Pinot gris x Grasă de Cotnari de

M. Oşlobeanu şi A. Ionescu şi omologat în anul 1985.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este vătoasă, albă cu nuanţă verzuie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza

adultă este de mărime mijlocie, cordiformă, întreagă sau trilobată, scămoasă. Sinusurile laterale sunt puţin profunde, au formă de V, iar sinusul peţiolar este V sau liră. Dinţii au marginile drepte şi vârful ascuţit. Strugurele este cilindric, uneori aripat, lax, mijlociu ca mărime. Bobul este mic, cu pieliţa groasa colorată galben-verzui şi cu punct pistilar persistent; miezul este zemos.ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

Şl TEHNOLOGICESoi de vigoare mijlocie-mare, cu maturare în epoca a V-a.Rezistenţa la secetă este foarte bună. Manifestă o rezistenţă mijlocie la mană, putregaiul

cenuşiu şi molii şi este sensibil la făinare.Creşterea lăstarilor este erectă, fiind uşurată foarte mult operaţia de dirijare.Soiul are o fertilitate bună: 75% sunt lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori

de 1,0-1,3 cel relativ şi respectiv 1,5-1,7 cel absolut.

CALITĂŢI Şl DEFECTECreşterea erectă a lăstarilor duce la micşorarea cheltuielilor de întreţinere. Este sensibil la

făinare.Comportarea soiului COLUMNA în diferite centre

<ie cultură (*date I.S.TJ.S.)

Nr.

Specificare UM S.CV.V.Murfatlar*

USAMV Bucureşti

1. Greutatea medie a unui strugure g 124 902. Greutatea a 100 de boabe g 223 160

3. 184 180Concentraţia de zaharuri g/l

4. Aciditatea totală‰ 5,3 3,2

5. Producţia de struguri t/ha 15,2 -

Vinul este alb cu nuanţe verde-gălbui, acidulat, potrivit de astringent dar echilibrat, cu gust slab persistent ierbos, fructuos.

51

DONARIS

ORIGINESoi cu însuşiri mixte obţinut la S.C.V.V. Greaca, din hibridarea sexuată Bicane x Muscat

de Hamburg, obţinut de G. Gorodea şi colab. şi omologat în anul 1985.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, alb-verzuie cu marginea carminie. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este mare, cu limb ondulat, glabră, dar cu smocuri de peri pe nervuri, pentalobată. Lobul terminal este alungit. Sinusurile laterale superioare sunt profunde cu lumen ovoidal, închise. Sinusul peţiolar este închis cu lumen îngust ovoidal. Punctul peţiolar este roşiatic. Dinţii sunt mari cu baza largă şi margini rotunjite. Strugurele este de mări-me mijlocie, conic, uni sau biaripat, semicompact. Bobul este mijlociu ca mărime, sferic, galben-verzui, miez semicărnos, suculent, cu aromă de muscat.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICESoi viguros de epoca a IV-a, sensibil la mană şi făinare, cu rezistenţă bună la putregaiul

cenuşiu. Are o bună fertilitate: 75% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 0,6-0,7 cel relativ şi 1,0-1,6 cel absolut.

CALITĂŢISoi cu însuşiri mixte cu potenţial mare de acumulare a zaharurilor. Strugurii au calităţi gustative deosebite şi se pot consuma şi în stare proaspătăComportarea soiului DONARIS în diferite centre de cultură (*date I.S.T.LS.)

Nn c

Specificare UM S.C.V.VGreaca*

USAMV Bucureşti1. Greutatea medie a unui strugure g 180 160

2. Greutatea a 100 de boabe g 256 2003 Concentraţia de zaharuri g/l 194 209

4. Aciditatea totală ‰ 5,3 5,4

5. Producţia de struguri t/ha 20,6 -Se obţine un vin semi-aromat cu 12,3% voi. alcool, 4,2%o aciditate şi 26,3 g/l extract sec nereducător

52

FURMINT DE MINIŞ

ORIGINESoi obţinut la S.C.V.V. Miniş de Măria Oană şi colab. şi omologat în anul 1988, fiind o

mutantă naturală a soiului Furmint.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este scămoasă, verde-cafenie. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este întreagă sau trilobată, pufoasă pe partea inferioară, colorată verde închis, de formă cordiformă. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră. Dinţii au marginile drepte şi vârful ascuţit. Strugurele este cilindric, compact, aripat, de mărime mijlocie. Bobul are formă ovală şi culoare verde-gălbuie, cu nuanţă ruginie şi miez zemos.ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICE

Soi de vigoare mijlocie-mare, de epoca a V-a, la care nu se mai semnalează anomalii florale. Manifestă o toleranţă mijlocie la ger (-22°C), sensibilitate Ia secetă şi este puţin atacat de moliile strugurilor.

Producţia noului soi este de 22 t/ha faţă de 11,6 t/ha cât ş-a înregistrat la soiul Furmint. Fertilitatea este buna: 0,86 coeficientul de fertilitate relativ şi 1,36 cel absolut. Se poate conduce şi pe cordon speronat.

CALITĂŢINu se mai constată defecţiuni florale şi producţiile sunt constante si ridicate.

Comportarea soiului FURMINT de MINIŞ în diferite centre de cultură (*date LS.T.LS.)

Nr.

Specificare UM S.C.V.V.Miniş*

USAMV Bucureşti



3. Concentraţia de zaharuri g/l - 188 185

4. Aciditatea totală g 5,1 4,9

Vinul se caracterizează printr-o tărie alcoolică de 11,1% voi. şi o aciditate de 4,8 g/l H2SO4 cu un extract sec nereducător de 20,5 g/l.

53

GOLIA

ORIGINESoi nou obţinut prin hibridarea sexuată între Sauvignon şi Şarba la S.C.V.V. Iaşi. Autorii

sunt D. Dănulescu, Gh. Calistru, Doina Damian, Al. Crăcăna şi a fost omologat în anul 1999.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este verde-gălbuie, scămoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă

este mică, rotundă, pentalobată, cu 5 lobi, colorată verde deschis şi cu perişori deşi pe nervuri. Sinusurile laterale superioare sunt deschise în formă de U, iar sinusul peţiolar variază de la liră la ovoidal închis. Dinţii sunt scurţi, cu margini convexe. Peţiolul este scurt. Strugurele este compact, cilindro-conic, bisau trifurcat, aripat, mic. Bobul este sferic, mic, de culoare verde-gălbuie, cu pulpa suculentă şi gust franc.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICESoi de vigoare mijlocie, fertilitate bună: 71% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au

valori de 0,96 cel relativ şi 1,34 cel absolut. Este sensibil la mană şi făinare şi mai rezistent la putregaiul cenuşiu. Are o rezistenţă bună la ger.

Se recomandă tipul de tăiere - cordon bilateral cu cepi şi cordiţe, cu o încărcătura la butuc de 35 - 40 de ochi, iar portaltoiul care dă cele mai bune rezultate este Ruggeri 140.

CALITĂŢI

Are o rezistenţă sporită la ger, iar în anii cu climat normal la aceeaşi calitate este mai productiv decât soiul Fetească albăPrincipalele caracteristici*productive ale soiului GOLIA (date LS.T.I.S.)

Nr. crt

Specificare UM S.C.V.V Iaşi


2. Greutatea a 100 de boabe g 1303. Concentraţia de zaharuri g/l 1794. Aciditatea totală %o 5,05. Producţia de struguri ) t/ha 13,8

Se obţin vinuri albe superioare sau de consum curent cu 9,7-11,4 % voi. alcool.

54

OZANA

ORIGINESoi cu însuşiri mixte obţinut la S.C.V.V. Iaşi din fecundarea liberă a soiului Coarnă neagră

(autori: D. Dănulescu şi colab., omologat în anul 1982).

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este verde, cu scame rare. Floarea este hermafrodită normală. Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor lăţită, glabră, cu smocuri de peri rigizi pe nervuri, de culoare verde închis, pen-talobată. Sinusurile laterale au lumen îngust ovoi-dal. Sinusul peţiolar este sub formă de liră. Nervurile sunt roşietice spre bază. Strugurele este mijlociu spre mare, uşor conic, de compactitate medie. Bobul este de mărime mijlocie, uşor oval, galben-verzui şi miez semizemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICESoi de vigoare mică, cu maturare în epocile I - II. Are o rezistenţă mijlocie la ger şi bună

la boli. Fertilitatea este mijlocie: 45-75% lăstari fertili, cu coeficienţii de fertilitate de 0,6 cel relativ şi 1,2 cel absolut.

CALITĂŢI Şl DEFECTESoi timpuriu cu însuşiri mixte, dar cu struguri şi boabe mici.

Comportarea soiului OZANA în diferite centre de cultură (*date I.S.T.I.S.)

Nr. c

Specificare UM S.C.V.V.Miniş*

USAMV Bucureşti

1. Greutatea medie a unui strugure

g 139 200


3.Concentraţia de zaharun

200g/l . 222

4. Aciditatea totală g 4,6 4,2

5. Producţia de struguri t/ha 12,8 7,6

Se obţin vinuri albe superioare cu 13,0% voi. alcool, aciditate 4,1 g/l H2SO4 şi 25,9 g/l extract sec nere-ducător.

55

RALUCA

ORIGINESoi obţinut la S.C.V.V. Iaşi prin fecundarea liberă urmată de selecţie a

soiului Pinot gris (autori: D. Dănulescu şi colab.), omologat în anul 1994.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este galben-verzuie, pufoasă. Floarea este hermafrodită normală.

Frunza adultă este mică, rotundă, pentalobată. Limbul pe faţa inferioară prezintă peri moi, rari între nervuri şi peri erecţi pe nervuri. Sinusurile laterale sunt închise, cu lumen ovoidal, iar sinusul peţiolar este elipsoidal. Dinţii sunt de mărime mijlocie cu ambele margini convexe. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, compact. Bobul este mic, sferic, de culoare verde-gălbuie, cu pulpa zemoasă.Capacitate de producţie superioară martorului Fetească albă, şi un potenţial de acumulare a za-harurilor până la 193 g/l ce poate asigura obţinerea de vinuri superioare

Principalele caracteristici productive ale soiului RALUCA (date LS.T.I.S,)

Nr. crt.

Specificare UM S.C.V.V. Iaşi


2. Greutatea a 100 de boabe g*-

1873. Concentraţia de zaharuri g/l 1744. Aciditatea totală g 7,2

5. Producţia de struguri t/ha 19,1

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE Şl TEHNOLOGICEAre vigoare mijlocie spre mare, cu maturarea strugurilor în epoca a V-a la Iaşi.Fertilitatea este bună: 53%-65% sunt lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au

valori de 0,7-0,8 cel relativ, respectiv 1,3 cel absolut.

CALITĂŢICapacitate de producţie superioară martorului Fetească albă, şi un potenţial de

acumulare a zaharurilor până la 193 g/l ce poate asigura obţinerea de vinuri superioare

56

SELENA

ORIGINESoiul a fost obţinut la S.C.V.V. Blaj prin hibridarea sexuată a doi hibrizi (Iordană x

Traminer roz) x (Raisin de Saint Pierre x M. Perlă de Csaba). A fost omologat în anul 1995, iar autorii sunt: St. Cristea şi colab.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este verde-albicioasă, scămoasă. Floarea este hermafrodită normală. Frunza

adultă este trilobată, de culoare verde-gălbuie pe partea superioară şi pufoasă pe cea inferioară. Sinusurile laterale sunt de profunzime medie ovoidale, iar sinusul peţiolar este deschis sub formă de liră. Dinţii sunt mărunţi şi rotunjiţi, iar nervurile sunt roşietice spre bază. Strugurele este multiaxial, ră-muros, lax. Bobul este mic, sferic, roz, cu pieliţa de grosime mijlocie, slab rezistentă. Miezul este zemos cu gust franc.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Şl TEHNOLOGICESoi de vigoare mare, care îşi maturează strugurii la Blaj în epoca a Vi-a. Are o bună

fertilitate (60% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 0,9 cel relativ şi 1,9 cel absolut). Are o rezistenţă bună la ger, dar este sensibil la secetă; este, de asemenea, mai puţin atacat de putregaiul cenuşiu.

CALITĂŢI Şl DEFECTEProducţie ridicată şi constantă, dar este sensibil la secetă.

Principalele caracteristici productive ale soiului SELENA (date LS.T.LS.)

Nr. crt.

Specificare UM S.C.V.V. Blaj

1. Greutatea medie a unui strugure p6

151

2. Greutatea a 100 de boabe g 1563. Concentraţia de zaharuri g/l 2094. Aciditatea totală %0 6,05. Producţia de struguri t/ha 17,4

Soiul Selena dă vinuri de calitate superioară cu 11,6 % voi. alcool, aciditate 5,04 g/l H2SO4 şi extract sec nereducător de 23,45 g/l.

57

ŞARBA

ORIGINESoi obţinut la S.C.VV. Odobeşti prin fecundarea liberă a soiului Riesling italian. Elita a fost

aleasă de Gh. Popescu şi colab. şi omologată în anul 1972.

CARACTERE MORFOLOGICERozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea cafenie. Floarea este hermafrodită

normală. Frunza adultă este de mărime mijlocie, sca-moasă, cu contur pentagonal. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, cu lumen îngust ovoidal, cele inferioare sunt semideschise. Sinusul peţiolar variază de la liră spre ovoidal închis. Dinţii sunt proeminenţi, cu margini drepte şi mucronaţi. Strugurele este de mărime mijlocie, tronconic, compact. Bobul este de mărime mijlocie, sferic, cu pieliţa groasă colorată galben-verzui şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGR0BI0L0GICE SI TEHNOLOGICE

Soi de mare vigoare, cu maturare în epoca a V-a. Are o rezistenţă buna la ger, dar este sensibil la secetă şi la putregaiul cenuşiu. Soi fertil: 69-75% lăstari fertili, iar coeficienţii de fertilitate au valori de 0,7-0,9 cel relativ şi 1,1-1,5 cel absolut.

Se obţin vinuri de calitate superioară cu 11,4-12,09% voi. alcool, aciditate 4,7 g/l H2SO4 şi 24 g/l extract sec nereducător, cu aromă fină de muscat pus mai bine în evidenţă când vinul conţine zahăr rezidual.

CALITĂŢI Şl DEFECTEAre o producţie constantă şi ridicată, dar nu toţi butucii au struguri cu aromă de muscat.

Comportarea soiului OZANA în diferite centre de cultură (*date I.S.T.I.S.)

Nr. cr

Specificare UM S.C.VVOdobeşti*

USAMV Bucureşti



3. Concentraţia de zaharuri g/l 225 210

4. Aciditatea totală g 5,0 4,25. Producţia de struguri t/ha 19,4 13,6

58

B I B L I O G R A F I E

1. Constantinescu Gh. –Ampelografia. Editura Agro-silvică de stat, Bucureşti,

1958.

2. Drăgănescu E., Mihacea I. – Curs de viticultură, Lito., USAB

Timişoara,1993.

3. Oşlobeanu M. şi colab. – Viticultura generală şi specială, Editura

didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980

4. X XX – Revista Hortus nr. 2 / 1994.

5. XXX – Catalog – Adriana Indreş , Luminiţa Vişan - Principalele soiuri de

struguri de masă cultivate în România. – editura Ceres Bucureşti 2000.

59

soiuri pentru vinuri albe Şi particularitĂŢiile de culturĂ ale acestora

Documents