CUPRINS

Prefata ............................................................ Introducere ........................................................

I . Analiza apei ...................................................... A . Scopul $i metodele de analizg ....................................

1 . Scopul analizei ................................................ 2 . Metodele de analizg ..........................................

B . Dotarea laboratoarelor pentru analiza chimica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C . Recoltarea $i conservarea probelor de ap5 ........................ D . Interpretarea rezultatelor analizei ................................

1 . Reprezentarea continutului ionic a1 apei ........................ 2 . fntocrnirea buletinului de analiz5 ..............................

Partea fnfli DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICE $1 CHIMICE

II . Determinarea caracteristicilor fizice .................................. 1 . Determinarea temperaturii. gustului qi mirosului ................ . ...................................... 2 Determinarea turbiditgtii

3 . Determinarea culorii .......................................... 4 . Determinarea pH-ului ........................................ 5 . Determinarea potentialului de oxido-reducere ( r H ) ................ 6 . Determinarea conductibilitgtii electrice .......................... 7 . Determinarea radioactivitgtii apei ..............................

III . Caracteristici generale ............................................ A . Determinarea substantelor fn suspensie ............................

1 . Metode prin filtrare .......................................... 2 . Metoda prin centrifugare ......................................

B . Determinarea reziduului fix gi a mineralizgrii ...................... 1 . Determinarea reziduului fix .................................... 2 . Determinarea pierderii la calcinare .............................. 3 . Determinarea conductometric5 a reziduului fix .................. 4 . Determinarea cu schimbatori de ioni ............................

C . Determinarea alcalinitatii gi aciditgtii ............................ 1 . Determinarea alcalinitgtii ...................................... 2 . Deterlninarea acidititii ........................................ 3 . Deterrninarca acidititii si bazicitstii la anele reziduale industriale ....

b . Determinarea continutdui' de biohd d e carbon .................. 1 . Determinarea bioxidului de carbon liber ........................ 2 . Determinarea bioxidului de carbon total ........................

8 CUPRINS

3 . Determinarea bioxidului de carbon agresiv ...................... E . Determinarea compu~ilor cu azot ..................................

1 . Determinarea amoniacului .................................... 2 . Determinarea azotului total .................................. 3 . Determinarea nitritilor ...................................... 4 . Determinarea nitratilor ........................................ 5 . Determinarea azotului albuminoidic ............................

F Determinarea substantelor organice .............................. 1 . Determinarea oxidabilitP#ii 'In prezenta permanganatului de potasiu 2 . Determinarea consumului chimic de oxigen .................... 3 . Determinarea substantelor extractibile ........................

........ G . Determinarea oxigenului dizolvat $i a consumului biochimic .............................. 1 . Determinarea oxigenului dizolvat

.................. 2 . Determinarea consumului biochimic de oxigen H . Determinarea durit3tii ............................................

1 . Determinarea durit3gi totale .................................. 2 . Determinarea duritqii permanente ............................ 3 . Determinarea calciului ........................................ 4 . Determinarea magneziului ..................................

I . Determinarea sodiuIui. potasiului qi litiului ........................ 1 . Determinarea lmpreunZi a sodiului $i potasiului .................. 2 . Determinarea sodiului. potasiului $i litiului prin fotometria de flacZlr5 3 . Determinarea litiului p;in metoda spectro~otometric~ ............

J . Determinarea fierului $i manganului .............................. 1 . Determinarea fierului ........................................ 2 . Determinarea manganului ....................................

K . Determinarea aluminiului ........................................ 1 . Metoda cu alizarin5 .......................................... 2 . Metoda cu aluminon5 ..........................................

L . Determinarea clorurilor .......................................... 1 . Metoda volumetric5 cu azotat de argint ........................ 2 . Determinarea volumetricii cu azotat mercuric ..................

M . Determinarea sulfatilor .......................................... 1 . Metode volumetrice ..........................................

.......................................... 2 . Metoda gravimetricg ........................................ 3 . Metoda turbidimetric5

N . Determinarea siliciului ............................................ 1 . Determinarea prin comparare cu scara de cromat de potasiu ...... 2 . Determinarea prin cornparare cu scara de bioxid de siliciu ........ 3 . Metoda gravimetrica ..........................................

.......................................... 0. Determinarea fosfatilor 1 . Determinarea colorimetric5 .................................... 2 . Determinarea volumetric3 .................................... 3 . Determinarea polifosfatilor ....................................

P . Determinarea fluorului .......................................... 1 . Metoda titrimetrica ............................................ 2 . Determinarea iotometric3 'In prezen#a ionilor iosfat ............

.......................................... 3 . Metoda prin distilare

CUPRINS

.................................. R . Determinarea iodului $i bromului .......................................... 1 . Determinarea iodului

........................................ 2 . Determinarea bromului ...................... S . Determinarea acidului sulfhidric $i sulfurilor

.................... 1 . Determinarea calitativ5 cu acetat de plumb 2 . Determinarea orientativ5 cu nitroprusiat de sodiu ................

.......................... 3 . Determinarea cantitativ5 iodometric5 4 . Determinarea potentiometric5 a sulfurilor In ap5 ................

.................... IV . Caracteristici de impurificare specifick anorganich .......................................... A . Determinarea arsenului

1 . Determinarea colorimetric5 cu dietil-ditiocarbamat de argint .... ............ 2 . Determinarea colorimetric5 cu molibdat de amoniu

........................................ B . Determinarea cianurilor .......................................... 1 . Distilarea cianurilor

2 . Metoda de determinare cu piridin-benzidin5 .................... ...................................... 3 . Determinarea tiocianatilor

.......................................... C . Determinarea cadmiului 1 . Metoda cu ditizon5 ............................................ 2 . Metoda cu acid etilen-bis-oxifenilen-nitril-tetraacetic ..........

.................................... 3 . Metoda cu brom-benzitiazol D . Determinarea cromului ..........................................

1 . Metoda cu difenil-carbazid5 .................................... 2 . Metoda cu iodur5 de cadmiu-amidon ..........................

E . Determinarea cuprului ............................................ ................................ 1 . Metoda cu dietil-ditiocarbamat

2 . Metoda cu neocuproin5 ........................................ 3 . Metoda cu cupretol ............................................

F . Determinarea nichelului .......................................... G . Determinarea plumbului ........................................ H . Determinarea zincului ..........................................

1 . Metoda cu ditizon5 ............................................ 2 . Metoda titrimetric5 cu DTPA ................................

I . Determinarea cuprului, cobaltului ~i nichelului prin cromatografie pe hfrtie V . Caracteristici de impurificare specific& organicit ......................

A . Determinarea compu~ilor fenolici .................................. 1 . Metoda volumetric5 .......................................... 2 . Metoda cu p-nitro-anilin5 ...................................... 3 . Metoda cu 4-amino-antipirin5 ................................ 4 . Metoda cu aminofenazona (piramidon) ........................ 5 . Metoda cromatografic5 (mono- vi polifenoli) ..................

B . Determinarea 2,Cdiclo r.fenolului .................................. C . Determinarea detergentilor ........................................

1 . Teste de diferentiere pentru detergentii anionici, cationici $i neionici 2 . Determinarea detergentilor anionici ............................ 3 . Determinarea detergentilor cationici ............................ 4 . Determinarea detergentilor neionici ............................ 5 . Determinarea biodegradabilitatii detergentilor ..................

D . Determinarea aminelor aromatice .................................. 1 . Extractia .................................................... 2 . Metode de identificare ........................................ 3 . Metode de determinare cantitativti ............................

10 CUPRINS

E . Determinarea substantelor fitofarmaceutice ........................ ........................ 1 . Determinarea produ$ilor organo-clorurati

2 . Determinarea dinitro-fenolilor .................................. F . Determinarea nitrobenzenului .................................... G . Determinarea formaldehidei ...................................... H . Determinarea 3.4.ben z.pirenului .................................. I . Determinarea furfurolului $i a produselor petroliere ................ J . Determinarea poliacrilamidei ....................................

...... K . Determinarea uleiurilor prin metoda iluorescentei In ultraviolet .......................... L . Determinarea compugilor organo-fosforici

1 . Determinarea malationului .................................... 2 . Determingri cromatografice ....................................

Partea a doua

ANALIZA BIOLOGICA $1 BACTERIOLOGICX A APE1

.................................................. VI . Analiza biologic& A . Colectarea $i prelucrarea probelor biologice ........................

. ...................................................... 1 Sestonul 2 . Abiosestonul ................................................ 3 . Sirtonul .................................................... 4 . Bentosul ....................................................

B . Aprecierea murdiiririi apei ...................................... C . Lucr5ri de toxicologie acvatic5 .................................... D . Analiza biologic5 aplicat5 in studiul apei potabile ................ E . Urm5rirea eficientei instalatiilor de epurare biologic5 a apelor reziduale

1 . Analiza populatiei biofiltrelor .................................. 2 . Analiza populatiei biologice din aerotancuri ......................

...................................... VII . Analiza bacteriologic& a apei A . Recoltarea probelor .............................................

1 . Recoltarea probelor din apa de izvor .......................... 2 . Recoltarea probelor din apele de suprafat5 ...................... 3 . Recoltarea probelor din puturi sau foraje ...................... 4 . Transportul probelor ..........................................

B . Analiza bacteriologic5 a probei recoltate ........................ 1 . Stabilirea numiirului total de germeni .......................... 2 . Cercetarea indicatorilor microbiologici ai contamin5rii cu fecale .... 3 . Cercetarea $i numgrarea germenilor de putrefactie ................ 4 . Determinarea bacteriofagilor ..................................

D . Determinarea ferobacteriilor ...................................... 1 . Metode de colorare ..........................................

Bibliografie ............................................................ Anexe ........................................................

Apele reprezint6 una d in resursele naturale importante ale t6r i i noastre. f n ult imii an i s-a elaborat gi se inf6ptuiegte u n plan complex de amenajare a cursurilor de ap6, pentru alimentarea centrelor populate ~i a industriilor, pentru folosirea potenfialului hidroenergetic, pentru hidroamelioratii ~i irigatii, pentru amenaj6ri piscicole g i in scopuri de agrement. Paralel cu aceasta, s-a inifiat o vast6 acfiune de protecfie a cali- t6fii apelor pr in amenajarea de stafi i pentru epurarea apelor reziduale, pr in reglementarea condifiilor de calitate a apelor potabile, indltstriale, a apelor de irigafii etc.

U n element important in aprecierea posibilit6tilor de folosire a apei intr-un anumit scop, de incadrare in limitele precizate pr in conditiile de calitate, este analiza apei, care se refer6 la caracteristicile fizico-organo- leptice, chimice, biologice, bacteriologice in care scop se folosqte u n mare num6r de tehnici de laborator. C a urmare a crqterii num6rului de caracte- ristici privind impurificarea apelor o analiz6 complet6 a acestora presupune n u numai determinarea qa-numitelor caracteristici generale, ale apelor naturale, ci gi a unor caracteristici specifice de impurificare organicit s a u anorganic6, care se datoresc in special evacu6rilor de ape reziduale indu- striale in apele de suprafaj6. f n S T A S E 4706-67 se stabilqte u n num6r de 73 caracteristici de impurificare a apelor.

Aparit ia unei lucrdri care sit redea metode de analizii a apelor era necesar6 intrucit pin6 in prezent problema analizei apelor a fost tratat6 in mod fragmentat, indicindu-se indeosebi metode pentru caracteristicile generale, n u ins6 g i pentru cele specifice. f n ace lq i t imp, analiza apelor a luat i n ult imii a n i o mare extindere in laboratoarele de cercetdri, in labo- ratoare teritoriale gi in cele uzinale, astfel i n d t o lucrare care prezint6 metode de analiz6 fizic6, chimic6, biologic6 ~i bacteriologic6 constituie un ajutor real in munca personalului de specialitate.

Este cunoscut c6 in fara noastrii lucrlirile de cercetare a compozitiei chimice a apelor naturale a u inceput o dat6 cu cea de a doua jumlitate a

secolului trecut cind pionieri ai chimiei romcinesti ca Constantin Istrati, Petre Poni, si mai tirziu Gheorghe Spacu, au fiicut studii ~i analize de apci provenind din numeroase riuri, lacuri yi izvoare. f n ceea ce priveste analiza bacteriologicii este de remarcat aportul lui Victor Babes care a studiat conditiile igienico-sanitare de capture gi tratare a apei riului Dimbovita in vederea alimentiirii Bucure~tiului, prezentind i n 1892 u n memoriu la Primiiria municipiului Bucurqti.

Ulterior, la Institutul Geologic, la Scoala Politehnicd ~i la Institutul de Chimie Agricolii si Alimentarci s-au efectuat analize ale apelor subterane, ale apelor mineral-potabile, ale apelor utilizate i n scopuri industriale.

f n ultimii 15 ani cercetarea apelor naturale a ciipiitat u n caracter organizat: s-a fiicut inventarierea tuturor cursurilor de apii din tars noastrii stabilindu-se condifiile si regimul fizico-chimic normal a1 acestor riuri, gradul eventualei degradiiri prin evacuiiri de ape reziduale etc.

S-a trecut la cercetarea complexii a bazinului: Duncire, Arges-Ialo- mita, Mure?, Olt- J iu, Delta Duniirii etc.

Lucrarea de fa@, care nu a putut epuiza multitudinea problemelor pe care 2e ridicii i n prezent analiza apelor, va constitui un aport la studierea mai completii a apelor naturale, potabile, industriale si reziduale, pe linia unei activitciti eficiente de gospodiirire a apelor si de protectie a calitiitii lor.

AUTORII