Volumul I

1 . Bazele tensometriei (prof . dr . doc . ing . D . R . Mocanu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.1. Wotiuni introd~ct~ive

. . . . . . . 1.2. Tensiuni (eforturi unitare) Stiisi de tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3. Deformatii gi deplasgri

. . . . 3.4. Relatiile dintre tensiuni gi deformatiile specifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5. Criterii de rezistents

. . . 1.6. Influenta lungilnii ;i a profilului bazei de m5surare 1.7. Efectul perturbator a1 estensometrelor, respectix7 a1 ten-

sometrelor, asupra cimpului de tensiuni gi de deformatii . . . . . . . . . 1.8. Caracteristicile de baz% ale tensometrelor

1.9. Efectul variatiilor de temperatur5 in tensometrie . . . 1.10. Criterii generale privind alegerea metodei sau tehnicii tenso-

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . metrice 1.11. Evolutia ;i perspectivele nietodelor gi tehnicilor tensome-

trice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 . Extens~metre mecano-optice (prof . dr . doc . ing . D . R . Mocanu) 2.1. Gener alitgti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . 2.2. Extensomet~e mecanice . . . . . . . . . 2.3. Extensometr e mecano-optice cu oglinzi

. . . . . . . . . . . . . . . 2.4. Extensometre pneumatice 2.5. Tensometre cu coard5 vibrant5 ;i acustice . . . . . . . 2.6. Extensometre cu repere materializate . . . . . . . . . . 3 . Tensometria electric: 3.1. GeneralitSiti (prof . dr . ing . 31 . Buga) . . . . . . . . . . 3.2. Traductoarele electrotensometrice (prof . dr . ing . ill . Buga,

M . Teodoru) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.3. Principii de mksurare (prof . dr . ing . &I . Buga, prof . dr .

doc . D . R . RIocanu) . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.4. Erori demm5surare provocate de influente perturbatoare exte- rioare (prof. dr. ing. M. Buga, dr. ing. 0. Burada) . . . . 135

3.5. Captoare pentru m&surarea m5rimilor mecanice (dr. ing. I. Constantinescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148

3.6. Lanturi de m5surk utilizate in tensometria electric5 (prof. dr. ing. M. Buga, M. Teodoru) . . . . . . . . . . . . 188

3.7. Tehnica preg5tirii 8i efectu5rii m5sur5rilor (prof. dr. ing. 31. Buga, M. Teodoru) . . . . . . . . . . . . . . . . 228

3.8. Prelucrarea yi interpretarea ~ezultatelor iniisurArilor (prof. dr. ing. M. Buga) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252

3.9. Exemple de m5suriri tensoelectrice (prof. dr. ing. 31. Buga, dr. ing. C. Burada, prof. dr. doc. ing. D. R. Nocanu) 274

4. F o t o e l a s t i c i t a t e a 298 4.1. Notiuni de optic5 general% (dr. ing. N. Iliescu) . . . . . 298 4.2. Optica polariscopului (dr. ing. N. Iliescu) . . . . . . . 307 4.3. Teoria fotoelasticit5tii (dr. ing. N. Iliescu) . . . . . . . 318 4.4. hregistrarea datelor fotoelastice (dr. ing. N. Iliescu) . . . . 324 4.5. Separarea tensiunilor principale folosind determin5rile foto-

elastice (prof. dr. ing. I. Pgstr5v) . . . . . . . . . . . . 335 4.6. Separarea tensiunilor principale prin alte metode (dr. ing.

N. Iliescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355 4.7. Trecerea rezultatelor de la model la piesa real& (dr. ing. N.

Iliescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 370 4.8. Aplicatii ale fotoelasticitk$ii pentru solu$io~area uuor probleme

plane (dr. ing. N. Iliescu) . . . . . . . . . . . . . . 374 4.9. Fotoelasticitatea spatial5 (prof. dr. ing. L. Boleanlu . qi dr.

ing. N. Iliescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382 4.10. Aplicatii ale fotoelasticitiitii in solutionarea unor proble~ne

spatiale (dr. ing. N. Iliescu) . . . . . . . . . . . . . . 400 4.11. Potoelasticitatea in regim dinamic (dr. ing. N. Iliescu) . . . 404 4.12. Lacuri fotoelastice (dr. ing. N. Iliescu) . . . . . . . . . 417 4.13. Materiale folosite pentru confectionarea modelelor fotoelas-

tice (dr. ing. N. Iliescu) . . . . . . . . . . . . . . . . 425 5. lletode interferometrice 434 5.1. Utilizarea fenomenului moire in tensometrie (prof. dr. doc.

D. R. Mocanu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 434 5.2. Utilizarea franjelor moire realizate prin iinprimarea retelei

direct pe model (prof. dr. doc. D. R. Mocanu) . . . . . . 445 5.3. Realizarea replelor qi efectuarea incerc5rilor (prof. dr. doc.

D. R. Mocanu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 485 5.4. Precizia metodelor tensometrice bazate pe fenomenul moire

(prof. dr. doc. D. R. Mocanu) . . . . . . . . . . . . . 503 5.5. Utilizarea franjelor moire obtinute prin reflexie (prof. dr.

doc. D. R. Mocanu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 509 5.6. Noi tehnici ~i metode privind utilizarea franjelor moire in

tensometrie (dr. ing. C. Atanasiu ~i prof. dr. doc. D. R. Mocanu) 526 6.7. Aplicatiile interferometriei holografice in analiza st5rii de

tensiune gi de deformatie (dr. ing. C. Atanasiu) . . . . . 532

h lucrare, care apare On dou5 volume, slnt prezentate metodele $i tehnicile utilizate pelitru analiza experimental5 a deformatiilor $i tensiu- nilor.

fn primul volum sint date, la fnceput, notiunile $i relatiile generale folosite la analiza experimental5 a deformatiilor $i tensiunilor, iar In capi- tolele urmgtoare sfnt prezentate mai intii metodele $i tehnicile tensometrice devenite clasice (extensometrele mecano-optice, tensometria electric& foto- elasticitatea qi apoi metodele interferometrice (moirt.5 $i holografia).

Sint prezentate In continuare, tn volumul doi, metoda causticelor (publicat5 pentru prima oar5 sub form5 integratg), metoda lacurilor casante, metodele de analiz5 experimental& utilizate la evaluarea tensi- unilor remanente, precum qi o serie de aspecte teoretice pi practice privind m5sur5rile tensometrice pe modelc $i indicatii privind etalonarea tensome- trelor $i prelucrarea statistic5 a rezultatclor m&surfirilor tensometrice.

Tintnd seama de dezvoltarea din ultiniii ani a metodei elementelor finite, care completeazg On multe cazuri metodele tensometrice, in ultimul capitol se dau notiunile de baz5 privind aplicarea pract id a acestei metode.

La sfirvitul lucr5rii se prezinti o serie de indicatii privind alegerea celor mai adecvate metode qi tehnici tensometrice pentru o anumita problem6 practicg.

Metodele qi tehnicile tensometrice prezentate slnt ilustrate de exemple de IucrHri practice, In majoritate efectuate de autori.

Colectivul de autori este alcituit din cadre didactice ~i cercetstori cu experient5, bine cunoscut5, in domeniul respectiv. Se remarc5 prezenta In colectiv a acad. prof. P. S. Theocaris, cercetgtor de renume mondial tn domeniul tensometriei.

Lucrarea se adresea25 inginerilor $i cercet&torilor cu preocup5ri privind analiza experimentalH a st5rii de tensiune ~i deformatie, precum si studentilor din institutele de fnv5t5mOnt superior tehnic.

Datoritii aplicatiilor $i indicatiilor practice pe care le prezint5, lu- crarea este util5 ~i personalului auxiliar, care concur5 la preg5tirea ~i efec- tuarea 1ucrHrilor experimentale.

Prin nivelul ~tiintilic yi caracterul s5u aplicativ, lucrarea - prima de acest fel nu numai in tara noastri - constituie un pretios instrument pentru speciali~tii preocupati dc realizarea unor structuri rnai ieItine ~ i , fn acelagi timp, rnai sigure In esploatare.

Redactor : NATALIA FIUCIUC Tehnoredactor : ELLY GORUN Coperia: ELLY GORUN

Bun de t ipar: 7-XII-1976. Coli d e t ipar: 35 T i ra j : 1700+16+ 75 exemplare legate, C Z : 531.75 1

C. 359. I. P. INFORMATIA str. Brezoianu nr . 23-25

Bucuregti

Analiza stilrii de tensiune in ansamblu poate fi definill ca o ramurl a mecanicii aplicate care se ocupl eu studiul rezistentei mecanice a struc- turilor ingineregti. Acest scop poate fi realizat in diferite moduri, care pot fi grupate in doui mari cstegorii : metode de analizl teoretid gi metode de analizi experimental;. In ~nulte problcn~e ingineresti complexe, metodele teoretice gi experimentale sint folosite in paralel completindu-se unele pe altele. Pe de alt i parte, analiza experimental5 a stirii de tensiune se bazeazii, in general, pe consideratii teoretice gi pe concluzii ale acestora gi mentine o legiltur5 strinsil cu caracteristicile tizice ale problemelor de rezistenll mecanid.

Determillarea eu precizic a st5rii de tensiune ye cale analitic5 se poate face doar in eiteva cazc~ri simple. fn majoritatea cazurilor trebvie introduse o serie de ipolezc simplificatoare care indepjrteazl solufia analiticl dc realitate. fn aceste eazuri determiniirile experimcntale rezultl a fi sine- qua-non, deoarece fiir5 verificare expcrimcntal5, rezultatele obfinute pe cale analitic5 sint, evident, de eficacitate limitatii.

Aplicahilitatca metodelor analitiee in analiza stilrii de tcnsiune, eel putin la nivelul actual de cunoastere, cste oarecum limitatii gi cste bine eu~aoscut faptul c8 un numtir Inare de proltleme legate de distrihufia stlrii de t~nsiune, simple si practice, prezinli fie o soiutie teoreticl cn dificultiifi de neinvins, fie este cxtre~n dc costisitoarc, in termeni de om-ore sau timp de calculator, sau pur gi simplu nu prezintl o solutic acecsihil8. fn ae~s t c cazuri frecvente, analiza experimentalii a sllrii de tensiunc. constituic singura posibilitatc de rczolvare a problemelor exceptind, designr, cazurile in care pontc f i aplieat5 ~rletoda elementelor finite. Aceasl;i din ur~nii melod5 a cunoscut o dezvoltare considerahili in ultimii zece ani, dovedindu-se o metot15 universal8 eu care poate fi ahordatl efieient oricc problem% de anal'z5 a sttirii de tensiune. insii, aceaslii motodi, care este mai ellrind ,,c~vasirspcrimen(alti~' dcr-it teorcticii, neccsitl calculaloare

en performante ridicate, cu memorie operativ6 mare, cikre uneori Cac ca ea s5 devin5 foarte costisitoare.

Pe de a l t i parle, exist5 un num5r mare cle metode de analizR experi- mental5 a st5rii de tensiune, care pot rezolva, in prezent, oriee problem5 cle interes practic cu eficienti ridicatii gi intr-un timp minim. Acestea se aplici fie pe modele speciale, fie pe structuri reale care pot fi incercate in conclifii normale de lucru, cu toci factorii ce inflllenteazii comportarea structurii luate in considerafie.

Cu toate acestea se poate afirma cB, adesea, cea mai bun6 cale de solutionare a problemelor de analiz5 a stiirii de tensiune este combinarea analizei teoretice cu un procedeu experimental adecvat, astfel ca nu numai cxperimentul sii poat5 decide, degi idealizirile introduse de teorie modifici uneori aspectele esentiale ale prohlemci, dar determin5 suficiente elemente pentru verificarea rezultatelor. Aceasti ultim5 cale poate fi considerat5 ca cea mai precis5 gi mai sigurg. Dictonul ,,Un experiment valoreaz5 cit opiniile a o mie de cxperfi", completat cu parafraza la vechiul dicton gree ,,Drumul de mijloc este cel mai bun", arat i ealea sigur5 de a solufiona o problem5 gtiintific5, cale care, in majoritatea cazurilor, este cea mai scurt6 gi mai ieftin5.

Prima lucrare cuprinzgtoare privind metodele de analiz5 experimental5 a stEirii de tensiune a ap6rut in anul 1950 sub ingrijirea profesorului M. Hetknyi gi sub auspiciile ,,American Society for Experimental Stress Ana- lysis". Diferitele capitole din acea lucrare au fost scrise de un grup de eminenti colaboratorl recunoscuti ca speciaiigti in domeniile respective. Aceast5 prim5 lucrare de tensometrie a constituit mult5 vreme cartea standard de referint5 pentru analiza experimental5 a stRrii de tensiune gi on ghid practic pentru proiectanti, ingineri, pentru inv5t6mintnl superior $i cercetare gi, in general, pentru orice tip de problem5 de analiza stirii de tcnsiune.

Cu toate acestea, degi intreaga carte ~ i , in special, uncle capitole au fost elaborate astfol ineit s i cuprindi sistematic g i complet nout5tile din domeniul respectiv, evolutia rapid5 din ultimii dougzeci gi cinci de ani a tchnicilor de lucru din analiza experimental5 a stlrii de tensiune a condus nu numai la o irnbunstltire, rafinare, maturizare ~ ; i perfectionare a metodelor gi tehnicilor deja existente, dar gi la completarea acestui domeniu a1 gkiin!ei cu noi metode potentiale pentru o solufionare mult mai rafinat5 a problemelor complicate ale construc$iilor gi tehnologiilor moderne. Proiectele ingineregti gi procedeele de produetie devin continuu tot mai complexe pentru a asigura fiabilitgti inalte ale componentelor eritice din sistemele ingineregti moderne, supuse la sarcini gi condifii de lucru care se dovedesc a fi progresiv tot mai severe.

Lucrarea de fat;, elaborat5 sub indrumarea profesorului D. R. Mocanu, incearc5, cu remarcahil succes, s5 completeze golurile existente in literatura de specialitate prin prezentarea stadiului actual de cunoaqtere din domeniul analizei experimentale a stirii de eforturi. Seopul principal a1 acestei lucr5ri este prezentarea corespunz5toare a prineipalelor metode de incercare gi a subdiviziunilor acestora, intr-o manieri care s i permiti compararea ime-

dials gi selectarea celui mai potrivit procedeu experimental pentru fiecare probleml particular5 in parte.

Evident, este potrivit de remarcat aici eti fiecare metodl gi dispozitiv prticular dezvoltat in lucrare are propriethli particulare yi avantaje speciale, ceca ce o recornand5 in mod special pcnlru sludiul problemelor particulare dc analiza tensiunilor.

Metodelc experimentalc de baz5 descrise in aceastti lucrarc acoper5 intregul domenill a1 analizei experimentale a stlrii de tensiune. Principiile fundamentt~le, metodele yi aplicatiile, ~chipamentul gi tehnicile de lucru sint explicate in detaliu, dindu-se indicafii pentru il~tespretarea datelor experimentale yi evaluarea rezultatelor.

Metodele si incerclrile sint orientate astfel incit ele s5 constituie ghid pentru o rezistenfl mecanicl optiml si s5 asigure o fial~ilitate ridicatii a structurilor rezultate. Inginerii proiectanti yi specialistii in analiza exprri- nlentall a st5rii de tensiune pot glsi cele mai recente realizjri in domeniul metodelor experimentale gi pot aplica direct aeeste tehnici in vederea unei cit lnai bune utilizlri a malerialelor. Aceste metode pot f i folositoare inginerilor in vederea reducerii eonsumului de material, pentru reducerea timpului de prelucrarc si a pretului de cost, cit gi pentru ridicarea productivitl~ii muncii.

Aceste tehnici pot fi aplicate pentru controlul sigurantei in functio~lare gi a calitl$ii, in vederea obfinerii unor prodnse care sii prezinte integritale structural5 yi utilitate praetic5.

fn aeest sens, metodele tensometrice pot fi considerate c5 contribuie la cregterea productivitiltii,

Prezenta lucrare a fost concepul5, in primul rind, ca o unealll do lucru pentru ingineri, care trchuie s l aib5 acces rapid la metodele moderne de analiza stsrii de tensiune. Materialul a fost imp5rfit in 13 capitole astfcl :

1. Conceptele fundamc~ltale ale analizei stlrii de tensiune 2. Extensometre mecano-optice 3. Fotoelasticitatea 4. Tensometria electric: 5. Metoda moir6 yi interferometria holograficl 6. Metoda causticelor pentru studiul cimpurilor singulare de tensiane 7. Aletoda lacurilor casante 8. Bllsurarea tensiunilor remanente 9. Analogii clect~icc aplicate pentru analiza stlrii de tensiune 10. MBsurlri tensometrice pe modele 11. Etalonarea tensometrelor 13. Prelucrarea statistic5 a datelor experimentale 13. Nofiuni privind metoda elementelor finite. In incheiere : Iudicafii privind alegerea metodelor gi tehnicilor tenso-

metrice. Fiecare capitol este scris de cltre speeialigti din cercetare gi din hv5-

flmintul superior, cu experientl indelungatl in domeniul analizei experi- meiltale a st5rilor dc tensiune.

Un accent dcosebit a fost pus atit pe preg5tirea gi executarea luerhilor experimentale cit ~i pe evaluarea, prelucrarea gi interpretarea rezultatelor.

Aceast5 schem5 particular5 este conform5 cu aplicatiile, orienteazii carac- terul lucrlrii, care, ass cum s-a mai argtat, se adreseaz5 in primul rind inginerilor. Un numlr considerabil de aplicatii, la probleme ingineresti actuale, cit gi o list5 hibliograficj cuprinziitoare, atasat5 la sfirsitul fiec5rui capitol, completeaz5 lucrarea.

F5r5 indoial5, lucrarea nu este nerecomandabil5 pentru studenti, drept curs de analiza experimental5 a st5rilor de tensiune predat in institute de invitgmint superior. Teoria de baz5 pentru fiecare metodl tensometricl este prezentatl sistematic ~i cadrul didactic de specialitate are la indenling tot materialul necesar pentru a concepe un curs usor adaptabil la mijloacele experimentale disponibile.

Pe ling5 metodele de baz5 ale analizei experimentale a stirii de tensiune, care sint complet acoperite in aceast5 lucrare (fotoelasticitate, tensometria de diferite tipuri, metoda lacurilor casante etc.) siot introduse de asemenea noi metode. In acest sens metoda moire si interferometria holograficg sint, dup5 cunogtintele mele, pentru prima dat5 prezentate sistematic, ca o parte dintr-un tratat de analiza experimenlalG a st5rii de tensiune, intr-o manier5 riguroas5 si concfs5. De altfcl, metoda 1loastr5 dc tratare a cimpurilor singulare de tensiuni prin metoda optic5 a callsticelor (cap. 6), este un nlt exemplu de material inedit, prezentat pcntru prima oari intr-o fornlii integrat5.

Luind in considerare faptul c5 tot accst volum de material a fost tratat in numai aproximativ 1000 pagini, cu siguranfii c5 trel~nie aprerizt zclul si eforturile nu numai ale editorului acestei remarcahile contributii, dar si ale tuturor coautorilor si redactorilor, care au colabornt ~i contribuit far5 rezerve la claborarea aceste lucrlri. f n sfirgit. dorim s5 exprim5m sincere aprecieri coordonatorului lucrgrii, prof. D. R. Mocanu, pentru viziunea sa de perspectivii, propunind publicarea acestei esrfi, pentru infelegerea clap& a scopului lucr5rii in care informatiile vitale privind metodele de analiza experimental5 a stiirii de tensiune sint integrate intr-o singurH lucrare fundamental5 pentru utilizare in cercetare, in inv5tamintul injrineresc, ca ~i in instruirea tehnics.

PERICLES S. THEOCBRIS

Membru a1 Academiei din Atena Membru a1 Acmdemiei de Art i si $tiint% clin Serbia

Atena, martie 1976

~Ytabiliren Iifzor dimensizuzi ~.afionale pentrzc oayanele tie nza,rini ~i ele- ?)ret~tele de const~uc?ii, constitchic una dintre pmblew~ele ingz'lzeregti de i~npor- tan$& nzajorsd, datoritd, p,e de o parte, faptu7ui c€i .colzlmul construc,tiilor ,ri a ut i lajelo~ 9zo-I este $11 contzlzzrd crejrteve, iar pe de altii parte,fapitslui cci perfor- litanjele acestova siint sensibil Cmbz~tacit&ite de la a n la ash.

Dinzensionarea va,tioszald a diferitelor c o ~ ~ s t ~ u c j i i inginerepti colzduce nu T/ umai .la realixarea unor importante economii de materiale $i la sporirea siguranjei acestora .in emploata?*e, ci, ;in mulfe cazuri, cofztvibuie 8i la reducerea cheltuielibr de ezploatare. Asgel , de eeze.mplzi, prin reduce~ea cu 1 O/, a greu- t&jii proprii a matevialului i.ulant de cale f e ~ a t d se objine - pe ZQngci o eco- nomic de apromimativ 15 000 tone metal - o reducere cu aproximativ 45 mi& oane lei a cheltzcielilor de eq-Iloatare, $12 caxul tra)zsportului pe cdile ferate romdqae, la ?zivelz(l pla~zz~lui de tm?zsport pe anul 1974.

0 judicioasd proirctare a diferitelor categorii de construcjii este posibilci numai dacd se cunosc, cu szcficientd precixie, valorile eforturilor - $18 diferitele secfizcni ale elementelor ce alcdtuiesc construcjiile respectibe - prodzlse de sarci~zile ce acjioneazd asupra acestora Bn timpul exploatdrii.

Acest Zucru - Q n majoritatear caxurilor - datoritd formelor co~nplicate pe care le au piesele p i elementele respective, precz6nb p i solicit&rilor complese la care acestea stft t supuse, ~ z u se poate realzsa numai pe bazd de calczbl - cu rela$iile cuvzosctcte di.n rezistenja n&aterialelor ~i disciplilzele Qnrudite - fiind necesare ~i determindri experimentale, utilizSnd zma sau nzai multe metode sau tehnici tensometrice.

Xe poate afirqna cd, Qn stadiul actual a1 tehnicii mdsurdrii deformajiilor, stabilirea pe cale e%perime?ztald a ealorilor $i repattiJiei tensiunilor produse 'in elemente de construcjii - de sarcinile ce lucreaxd asupra acestora $PI do- meniul elastic - sc poate face, cu suficientd precizie, pentru toate stcirile de te~zsiuni f i $71. toaie caxurile de solicitare. Analiza esperimental6 a st&% de lensiune (telzsomeiria) constituie un, valo~os ifistrument de investigare furni-

xOnd date valoroase proiectanjilor p~eocupaji de a realixa construcjii economice p i On, acela~i timp, cu fiabilitate ridicatd.

L a ora actual6 - 2"n majoritatea caxurilor - constrzccjiile inginereFti, Onainte de a f i date On exploatare, s4nt verificate din punct de vedere a1 rexistenjei mecanice, prim mdsurliri tensometrice, iar On caxul instala?iilor F i utilajelor - supuse unor sarcini importante iin exploatare - prototipurile sOnt, de asemenea, verificate pr in mdsurdri tensometrice. Rexultatele rndsurdrilor, utilixOnd tehnicile tensometrice adecvate, dau indicajii prejioase cu privire la Ombundtdjirile constructive ce se impun 4nainte de a se trece la fabricajia de se_rie a produsului respectiv.

I n cadrul institutelor de Onvdjdm%nt superior p i a zcnor institute de cercetdri din fara noastrd funcjioneaxd laboratoare de tensometrie, unele objintnd rexultate remarcabile privind utilixarea $i perfecjionarea diferitelor rnetode $i tehnici tensometrice. Au fost realixate o serie de dispoxitive $i aparate ce fac obiectul unor brevete de invenjie 8 i au fost puse la punct noi tehnici de rndsurare a deformajiilor.

Multe dintre rexultatele cercetdrilor efectuate de specialiatii din fara nomtrd au fost publicate iin reviste de specialitate din jard $i de peste hotare. Unele au fost prexentate la Confe-infele internajionale de tensometrie, buou- rQndu-se de aprecieri poxitive. h anul 1966 a fost publicatd, ;in Editura Transportzcrilor p i Teleco-

municajiilor, lucrarea : , ,Determinarea pe cale experimental5 a ef orturilor unitare" care prezintd aspectele teoretice 8 i practice privind metodele g i tehnicile tensometrice cunoscute pOnd la aparipia luerdrii (cu excepjia fotoelas- ticitdjii).

Articolele g i cdrjile menjionate mai sus, ca #i alte realizdri romdnqti On domeniul tensometriei, fac parte din ixvoarele utilixate de autori la elabo- rarea prexentei cdr?i ~i sOnt cuprinse On bibliografiile capitolelor respeclive.

fntre timp, utilix8ndt~-se noile cuceriri ale Ftiinjei $i tehnologiei, metodele p i tehnicile tensometrice au fost perfecjionate 8 i au fost gdsite noi tehnici g i metode de Onaltd precixie cum sOnt cele interferometrice. I n ultimii ani progrese remarcabile au fost Onregistrate - utilizOndu-se realixdrile spectaculoase din domeniul cibernetioii - F i On ce privefte prelucrarea rexultatelor mdsurdrilor tensometrice.

I n lucrarea de fajd, editatd On doud volume, sOnt prexentate aspectele teoretice $i, Ondeosebi, cele legate de partea aplicativd, privind metodele y i tehnicile tensometrice fundamentale tctilixate f i e ca metode de cercetare, f i e pentrzb mdsurdri legate de verificarea rexistenjei unor structuri din diverse dome+ inginere~ti.

I n primul capitol a1 cdrjii ,,.Baxele tensometriei" se definesc unele nojiuni, se prexintd o serie de relaj~z de calcul gi construcjii grafice,precum 8i alte elemente de baxd legate de analixa experimentald a stdrii de tensiune.

f n a1 doilea capitol se prexintd principalele t ipuri de extensometre mecano-optice. Aceste aparate au constituit primele mijloace de mdsurare a deforma?iilor $i, On anumite caxuri, apa cum rexultd din cuprinsul cdrjii, siint p i astcixi utilixate, cu bune rexultate (binetnjeles mult perfecjionate), nu numai la determinarea caracteristicilor mecanice ale materialelor ci g i la studiul stdrii de tensiune.

In capitolele urmdtoare sQnt prexentate, Qn stadiul actual, metodele g i tehnicile tensometrice de bazd atdt cele devenite dasice (fotoelasticitatea, tenao- metria electricd, metoda lacurilor casante, analogia electricd ~ . a . ) cdt g i metodele yecent consacrate (metoda moire', interferometria holograficd, metoda caus- ticelor).

l'oate metodele g i tehnicile tensometrice sdnt dnsojite de esemple de md- szcr&ri, 4% nzajoritate efectuate de autori.

Czcnoscut fiind efectul tensiunilor remanente - a cdror prexenjd este inevitabild dn multe categorii de construcjii - asztpra capacitdjii portantc

acestora, On cap. 8 se prexintd metodele g i tehnicile utilixate la determinarea experimental& a acestor tensiuni, prexentQndu-se diferite ernem$.de de miisurdri efectuate On zcnitdiile unde autorii d g i desfdgoard activitatea g i sub Ondrumarea ncestora.

f ~ t caxul construcjiilor de mari dimensiuni, efectuarea mdsurdrilor tensometrice este indicat sdi se facd pe modele realizate la o scar6 redusd din materiale adecvate. 0 serie de aspecte, teoretice g i practice, O n legdturd cu aceste mdsurdri slnt preaentate Qn cap. 10.

f n cap. 11 se dau indicajii practice privind etalonarea tensometrelor fixe (traductoare rezistive) $i amovibile, iar Qn cap. 12 se prezintd metodologia, $nsojit& de esemple, privind prelucrarea statisticd a rexultatelor mdsurdrilor tensometrice.

Metoda elernentelor finite, utilixatd malt Qn ultimii ani, completeazd, On multe cazuri, metodele g i tehnicile tensornetrice si constituie o cube mai diredd de optimizare a dimensiunilor oonstr%cjiilor ingineregti. f n ultimul capitol a1 Zucrdrii (cap. 13) se dau nojiunile de baa& privind utilizarea practicd a accstei metode.

Plecdndu-se de la caracteristicile diferitelor metode g i tekni& tensome- trice, la sf4rgitul cdrjii, se dau o serie de indicajii privind alegerea celor mai potrivite metode g i teknici tensometrice, On funcjie de : felul structurii saw modelului de cercetat, materialub din care acestea slnt realiaate, felul solicitd- ~ i l o r la care sOnt supuse, condijiile de lucru $.a.

Pentrzc fiecare metodd sau tehnicd tensometricd, dupd ce se face o scurtii prexentare a aspectelor teoretice, se dau indicajii detailate privind : aparatura .utilixatd, pregdtirea g i efectuarea mdsurdrilor, prelucrarea rezultatelor $.a. ; ca urrnare, cartea se adreseaxd n u numai cadrelsr didactice g i cercetdtorilor de specialitate ci $i diferitelor categorii de tehnicieni ce colaboreaxd, sub diferite forme, la efectuarea lucrdrilor de tensometrie, precum g i studenjilor din Onvdjdmlntul tehnic superior.

J a alcdtuirea colectivului de autori s-a plecat de la ideea ca elaborarea diferitelor capitole ale cdrjii sd fie fdcutd de cdtre cadre didactice g i cerce- td to~ i cu bogatd esperienjd Qn domeniul respectiv, iar exemplele de rnlisurdri care Qnsojesc capitolele sci constituie, tn majoritate, lucrdri personale ale autoritor sau ale colectivului din care acegtia fac parte.

Din colectivul de autori face parte g i academicianul prof. P. 8. l'heocaris de la Universitatea Najionald l'ehnicd d i n Atena, bine cunosczct prin activi- tatea sa remarcabild de cercetdtor 4n domeniul tensometriei, care a pus baxele zcnor tehnici tensometrice de mare sensibilitate. Capitolul 6 , a1 cdrui autor este,

prexintd o metodd originalti, inedild, pelztru sludiul deformajiilor g i tensiu- nilor S r z caxztl ciinzpurilor singzclare de tensiuni. Este rorba de o metodd ILOU$, cu mare potenjial, care permite rezolrarea unor problerne, p'ind 'in prezent, neabordabile.

Cunosciind kntregul conji9zut a1 lueriirii preczcnz g i eo+zcepjiile ce az4 stat la baza elabordrii acesteia, acnd. prof. P. 8. Theocaris s-a ofevit, czc amabili- tate, sd prefajexe lucrarea.

Yrexenta carte reprexifit6 z c n exemplu de colaborare, di.~ttre cevcetdtorii romdni - din diferite centre unit~ersitare ale jiirii (Bzccurepti, Iagi, T imi- foara, Cluj, Craiova $i Galaji) - $i cercetiitori de peste hotare p i , iin acelagi timp, co~zstituie o co~ztribzcjie la kntdrirea colaboriirii baleanice, obiec- tiv ce se Sncadreazii 'in orientarea general6 a politicii eaterrze promovatd de eonducerea stalzclui no st^'^.

Colectivzd de autori k g i exprinzd convi?zgerea cii Zucrwea de fajd - a ca'rei aparijie precede Primul Simpozion National de Tensometrie, ce c a f i organizat la I a f i Sn perioada 25-28 aprilie 1977 - , va condzcce la per- fecjionarea, precum g i la utilixarea pe o scard $i nzai largd, a ?netodelor p i tehnicilor de analixd experimentalti a deformatiilor g i tensiunilor pi , 'in final, va contribui la realixarea unor construcjii nzai ieftine ~ i , kn acelaai t imp, mai sigure kn exploatare, obiectiti majoy Snscris B ~ L cadrtil actzralzclui cincinal, cincinslul revolutiei tehnico-~ti int i f icc.